Nume si prenume Nr.1

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂpe semestrul al II lea

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Soarele atingea meridiana și razele lui perpendiculare cădeau ca niște săgeți de foc peste capetele noastre fără adăpost. Înaintea noastră drumul se desfășura ca o pânză albă și lungă... dar lungă fără sfârșit.(...) cu de-acestea timpul trecea și drumul se scurta... Intrasem pe prundul Ozanei. Soarele pleca spre apus și puțin mai avea până ce să coboare după înaltele creste ale Hălăucei.

Prundișul crâșca sub opinci și umbrele noastre deșirate ne însoțeau cu pași largi și cu picioare lungi. Ozana luneca grăbit cu unde de aur curgător pe lângă noi; verdele pădurilor răsărea așa de fermecător de sub strălucirea cu care-l poleiau cele din urmă raze roșietice ale apusului, încât o nesfârșită haină de lumină se părea aruncată de o mână colosală și nevăzută peste această natură numai mie iubită și numai mie prietenă. Totul era așa de încântător și eu eram atât de trist! Mă aflam atunci în una din acele stări sufletești, care s-ar putea numi neutre, și din care e de ajuns să faci un pas înainte sau înapoi, în o parte sau în alta, spre a te înălța de pe pământ la cer sau a cădea din ceruri pe pământ. Nu mă bucurai însă mult timp de acest echilibru sufletesc, căci un glas, ce mă striga din depărtare, mă trezi. - Ei! jupâne, ei! n-auzi? Ia stai! Stai o țâră!. Întorsei capul și, spre marea mea nedumerire, văzui un stol de fete și neveste, îmbrăcate de sărbătoare, care, ridicându-se de pe malul pârâului și alergând spre noi, ne făceau semn cu mâinile să ne oprim. (Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte. )A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: crâșca, unde, nedumerire 6 puncte2. Identifică în text o imagine vizual-cromatică și una auditivă 3. Transcrie o sintagmă ce indică timpul și două ce indică spațiul. 6 puncte 4. Extrage din text o personificare, o hiperbolă și un epitet. 6 puncte5 Explică, în 3-5 rânduri, semnificația următoarei structuri:Totul era așa de încântător și eu eram atât de trist! Mă aflam atunci în una din acele stări sufletești, care s-ar putea numi neutre, și din care e de ajuns să faci un pas înainte sau înapoi, în o parte sau în alta, spre a te înălța de pe pământ la cer sau a cădea din ceruri pe pământ.. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că fragmentul de mai sus este o descriere subiectivă. 12 puncte

În compunerea ta trebuie:- să precizezi trei trăsături ale descrierii subiective; 4 puncte - să ilustrezi aceste trăsături cu exemple din textul dat; 4 puncte- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte - să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Personalitatea și acțiunile domnitorului valah Mihai Viteazul l-au făcut să dăinuie pentru totdeauna în memoria românilor. Unul dintre primii scriitori care au reușit să modifice percepția generală despre voievod a fost Nicolae Bălcescu. Revoluționarul pașoptist nu avea să anticipeze efectul pe care cartea sa: “Românii sub Mihai Vodă Viteazul” avea să o facă asupra întregii societăți românești. Mihai Viteazul era o personalitate aproape necunoscută până la apariția operei lui Bălcescu. Era doar un alt domn printre mulți alții cu o domnie relativ scurtă.(…)

Inițial, nici Mihail Kogălniceanu nu apreciază domnia lui Mihai, limitându-se la a-l descrie pe valah după portretul făcut de Miron Costin în letopiseț. Opinia lui Kogălniceanu se schimbă radical în 1843, atunci când în cursul de deschidere de la Academia Mihăileană din Iași, laudă domnia lui Mihai.

Nicolae Bălcescu este însă cel care a impregnat și dezvoltat definitiv mitul despre Mihai Viteazul în lucrarea sa:„Istoria romanilor sub Mihai Voda Viteazul", începută în 1847 și neîncheiată până la moartea sa în exil, la Palermo în 1852. Caracterul clar pronunțat în lucrare este unitatea națională. Iată cum descrie Nicolae Bălcescu faptele lui Mihai: „Tributul se mări nemăsurat; dăjdiile asemenea; ţara ajunsese într-o ticăloşie şi mergea cu paşi repezi spre o ruinare totală, când braţul de fier al lui Mihai o opri la marginea prăpăstiei. Spiritul şi individualitatea naţiei se intrupă într-însul... etc. Lupta pentru independenţă reîncepu cu glorie. După ce făcu asta se asigură, Mihai întreprinde unirea românilor. (…)

Lucrarea lui Nicolae Bălcescu propagă caracterul național al românilor ca fiind existent încă din Evul Mediu. Mihai Viteazul este transformat într-o personalitate universală a românilor care dorește să-și unească semenii, refăcând vechea Dacie. Desigur, nu existau și încă nu s-au descoperit documente care să releve adevăratele intenții ale domnitorului la momentul unirii. (…) Cartea lui Balcescu a însemnat o premieră în istoriografia românească. Pentru prima oara istoria medievală a românilor, a celor trei țări românești, era tratată explicit ca istorie națională, ca istorie a unui deziderat național care nu a încetat să se manifeste de-a lungul veacurilor, ca istorie a unui ideal stat românesc, deplin si unitar. (Mihai Popa – Mihai Viteazul, evoluția mitului, în revista Historia.ro)A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: - care este primul scriitor care laudă domnia lui Mihai și cu ce prilej; - două acțiuni pe care, în viziunea lui N. Bălcescu, Mihai le întreprinde pentru a opri ruinarea țării. 4 puncte2. Explică de ce cartea lui Balcescu a însemnat o premieră în istoriografia românească. 4 puncte 3. Menţionează valoarea morfologică a elementelor de relație din fraza: Mihai Viteazul este transformat într-o personalitate universală a românilor 1/care dorește 2/să-și unească semenii, refăcând vechea Dacie. Desigur, nu existau3 /și încă nu s-au descoperit documente 4/care să releve adevăratele intenții ale domnitorului la momentul unirii.5/ 4 puncte 4. Precizează funcţia sintactică și valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în fragmentul: Pentru prima oara istoria (…)celor trei țări românești, era tratată explicit ca istorie națională, ca istorie a unui deziderat național care nu a încetat să se manifeste de-a lungul veacurilor, ca istorie a unui ideal stat românesc, deplin si unitar. . 4 puncte 5. Transcrie din primul alineat al textului : un adverb de timp, un subiect multiplu, un predicat nominal, o prepoziție pentru cazul genitiv, un pronume nehotărât, un adjectiv pronominal, un adjectiv proporiu-zis și un substantiv propriu. 4 puncte 6. Construieşte 2 enunţuri în care să existe: a)un subiect exprimat prin pronume nehotărât și b)un predicat verbal exprimat prin adverb predicativ. 4 puncte B. Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) în care să caracterizezi un personaj dintr-o baladă cultă studiată în acest semestru. 12 puncte În compunerea ta, trebuie: - să prezinţi două trăsături ale personajului ales; 4 puncte- să ilustrezi trăsăturile cu exemple din text; 4 puncte- să respecți limita de spațiu indicată; 2 puncte- să ai un conţinut adecvat cerinţei; 2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -1p.; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului -2p.; ortografia – 3p.; punctuaţia -2p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea -2p)

Nume si prenume Nr.2

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂpe semestrul al II lea

Subiectul I (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:(…) Pe la mijlocul lui septembrie a brumat usor, iar pe munti s-a pus un strat subtire de zapada. Dupa o

saptamana, vremea s-a incalzit si s-a pus o toamna cu seninatati statornice, care a tinut pana la sfarsitul lui octombrie. Ce porumb s-a facut? Padure! Cate doi si trei tulei pe-un fir, cat le radea oamenilor inima. In aceeasi zi a intrat satul intreg la cules, la inceputul lui noiembrie. Diminetile erau racoroase, dar indata ce se ridica soarele, o caldura buna incepea sa joace in valuri fine deasupra lanurilor de porumb. Plugarii isi lungeau carele cu inima cea lunga si le inaltau laturile cu scanduri, sa incapa cat mai mult porumb.In toate lanurile se auzea cum rup tuleii si-i arunca in gramezi. Se ridica in vazduh larma vorbelor, a glasurilor parand o neintrerupta fierbere. Din cand in cand se itea in larma asta cate-un chicotit de fata pe care cate-un fecior o atingea, ca din nebagare de seama, cu un stiulete.(…) Nu era car care sa nu fi adus copii si copilite din sat. Cei mai marisori ajutau o vreme la cules, dar tuleii se rupeau greu si curand ii dureau mainile. Cei mai mici isi incercau in zadar puterile. Asa ca cei mai multi (…) cautau bete uscate de canepa de samanta si le rupeau, adunandu-le in manunchi, apoi alergau cu ele la un luminis sa desfaca canepa, sa-si impleteasca biciul. Cei cuprinsi cu munca asta isi uitau in graba de culesul porumbului. Împleteau cu harnicie; mergeau unul de la altul sa vada cum impleteste, cum isi face biciul, sa nu ramana unul in urma celuilalt, cu biciul mai scurt, mai subtire, sau cu mai putine sfori. Si nu peste mult incepeau sa pocneasca rasunator, si de ici si de colo, mandri de ceea ce au facut. Unii mai marisori trebuiau sa faca bice si pentru fratii mai mici. Uneori copiii mai mari se faceau nevazuti prin porumbisti si se intorceau tarziu de tot cu cativa stiuleti cu frunze verzi in brate. Puteau cauta porumb de fiert nu numai in delnitele lor, ci si la straini, nu se supara nimeni. Intr-alti ani aflau inca multi stiuleti, in lapte, dar anul asta erau tare greu de aflat, asa ca era mare biruinta pentru cei ce gaseau. Friptul era tot asa de greu, caci nu era urma de lemn si focul il faceau numai cu vrescuri care nu tin jarul, iar porumbul mai mult se afuma decat se frigea.Dar ce bun si aromat era, Doamne! Trebuiau sa le dea numaidecat si celor mici, care izvorau din toate partile de prin delnite, chemati de aroma, si faceau roata in jurul tuturor focurilor unde se frigea porumb. Putin era, dar cum sa nu le dea, cand cei mici nu-si mai luau ochii de la stiuletii din foc,tot mutandu-se de pe un picior pe altul? (…)

(Culesul porumbului de Ion Agarbicianu)A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează câte un sinonim pentru următoarele cuvinte subliniate din text: izvorau, biruinta, adunand 6 puncte2. Precizeză tipul de narator din text 6 puncte3. Transcrie două sintagme ce indică timpul și una ce indică spațiul. 6 puncte 4. Extrage din text o personificare și un epitet metaforic. 6 puncte5 Explică, în 3-5 rânduri, semnificația următoarei structuri: Ce porumb s-a facut? Padure! Cate doi si trei tulei pe-un fir, cat le radea oamenilor inima. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să demonstrezi că fragmentul de mai sus aparține genului epic . 12 puncte

În compunerea ta trebuie:- să precizezi trei trăsături ale genului epic; 4 puncte - să ilustrezi aceste trăsături cu exemple din textul dat; 4 puncte- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 puncte - să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:ROTAŢIA CULTURII

Datorită particularităţilor biologice, porumbul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare, el putând fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi teren fără să se manifeste fenomenul de oboseală a solului.Porumbul dă totuşi producţii mari după diferite culturi cum sunt mazărea, soia, fasolea, borceagurile, trifoiul etc. Principala cultură după care se seamană porumbul este grâul de toamnă, acesta eliberează terenul devreme, crându se astfel condiţii pentru lucrările solului, şi combaterea buruienilor. Porumbul are cerinţe mai scăzute faţă de plantă premergătoare deoarece el valorifică şi straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la secetă, reacţionează mai bine la fertilizarea cu îngrăşăminte faţă de alte plante şi valorifică mai bine rezervele rămase de la planta premergătoare. Monocultura la porumb este des întâlnită, dacă dorim să avem

producţii constant în fiecare an atunci trebuie să se aplice îngrăşăminte minerale şi organice. LUCRĂRILE SOLULUI Porumbul trebuie semănat într-un sol afânat bine mărunţit la suprafaţă cu rezervă mare de apă şi curat de buruieni. Pentru acest lucru terenul care urmează a se cultiva cu porumb trebuie să fie nivelat, resturile vegetale să fie încorporate bine sub arătura de bază. Lucrarea de bază a solului este arătura care se execută imediat după ce terenul a fost eliberat pentru reducerea de pierdere a apei din sol, înainte de arătura de bază se va face o discuire a terenului cu grapa cu discuri. Arătura se va executa la o adâncime de 20-28 cm, lucrarea mai adâncă fiind necesară pe terenurile puternic îmburuienate sau pe cele cu resturi vegetale mari şi pe solurile compacte. Pe terenurile în pantă arătura se va executa pe direcţia curbei de nivel iar pe solurile superficiale, adâncimea arăturii se va limita la grosimea stratului de humus. Pentru condiţiile din ţara noastră, aratul de toamnă pentru porumb este o condiţie obligatorie, sistemul de lucrări se poate executa în două etape; în prima se aplică îngrăşămintelor pe toată suprafaţa şi se ară, iar în faza a doua se face discuirea, se aplică erbicidele, a îngrăşămintelor pe rând şi semănatul. (Gavril Crăsnean – Fișă tehnologică-cultivarea porumbului)A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat: - care sunt culturile ce favorizează producțiile mai mari de porumb; - două avantaje ale porumbului față de planta premergătoare. 4 puncte2. Scrie două lucrări ale solului ce trebuie realizate la cultivarea porumbului 4 puncte 3. Menţionează valoarea morfologică a elementelor de relație din fraza: Pentru acest lucru terenul 1/care urmează a se cultiva cu porumb2/ trebuie 3/să fie nivelat1/. Lucrarea de bază a solului este arătura 4/care se execută imediat 5/după ce terenul a fost eliberat pentru reducerea de pierdere a apei din sol6/. 4 puncte 4. Precizează funcţia sintactică și valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în fragmentul: Datorită particularităţilor biologice, porumbul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare, el putând fi cultivat mai mulţi ani pe acelaşi teren fără să se manifeste fenomenul de oboseală a solului. 4 puncte 5. Transcrie din fragmentul subliniat : un adverb de mod, un subiect simplu, un predicat nominal, o prepoziție pentru cazul acuzativ, un numeral cu valoare adjectivală, un adjectiv propriu –zis la gradul comparativ de superioritate, un atribut substantival prepozițional și un pronume reflexiv. 4 puncte 6. Construieşte 2 enunţuri în care să existe: a)un subiect exprimat prin verb predicativ la modul infinitiv și b)un predicat nominal al cărui nume predicativ să fie exprimat prin substantiv. 4 puncte B. Redactează o compunere de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri) în care să caracterizezi un personaj dintr-o nuvelă studiată în acest semestru. 12 puncte În compunerea ta, trebuie: - să prezinţi două trăsături ale personajului ales; 4 puncte- să ilustrezi trăsăturile cu exemple din text; 4 puncte- să respecți limita de spațiu indicată; 2 puncte- să ai un conţinut adecvat cerinţei; 2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -1p.; coerenţa textului – 2p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului -2p.; ortografia – 3p.; punctuaţia -2p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea -2p)