Nr. 2 (76) • 13-119 mai 2006 • Supliment s\pt\m`nal gratuit realizat de EDITURA POLIROM [i „GAZETA DE SUD“ • Apare s`mb\ta • e-mmail: supliment@polirom.roNNrr.. 2233 ((9977)) •• 77--1133 ooccttoommbbrriiee 22000066 •• SSuupplliimmeenntt ss\\pptt\\mm`̀nnaall ggrraattuuiitt rreeaalliizzaatt ddee EEDDIITTUURRAA PPOOLLIIRROOMM [[ii „„GGAAZZEETTAA DDEE SSUUDD““ •• AAppaarree ss`̀mmbb\\ttaa •• ee-mmaaiill:: ssuupplliimmeenntt@@ppoolliirroomm..rroo

Zile [i nop]ide canon (literar)la CraiovaFacultatea de Litere a Universit\]iidin Craiova a organizat,`n perioada 29-30 septembrie,Congresul anual al Asocia]ieide Literatur\ General\ [iComparat\ din România (ALGCR).

PIUNEZE

Visul unei nop]ide toamn\Nemaiav`nd nici o r\spundere, am adormit, vis`nd-o pe ElenaUdrea, de[i [tiam c\ e un vis f\r\nici o sus]inerematerial\.Visam c\-ifac curte,`ngrozit deposibilitateac-o s\ accepte.

PAGINILE 2-3

PAGINA 2

Citi]i un interviu de Elena Vl\d\reanu

Urmanov: „N-am fostniciodat\ unul de-al lor“

Iulia Blaga despre filmul lui Corneliu PorumboiuPAGINA

14PAGINILE

8-9

Ve[nicia s-a n\scutla Vaslui

LEONARD COHENDionysos la b\tr`ne]e

„Suplimentul de cultur\“ public\,`n premier\, c`teva dintre poemelecuprinse `n cel mai recent volum al luiLeonard Cohen, Cartea aleanului, `ntraducerea lui {erban Foar]\ [ia Cristinei Chevere[an. Cartea este `ncurs de apari]ie la Editura Polirom.Postfa]a este semnat\ de MirceaMih\ie[, autorul eseului Via]a, patimile[i c`ntecele lui Leonard Cohen.

PAGINILE 10-12 Internet:www.supliment.polirom.ro

S-a citit. Acum se aude!Detalii `n Pagina 2

EDI}IA DE OLTENIA

POVE{TI DE ADORMITP|RIN}II:Diana Soare desprepersonajul Habarnam:„C`nd cob`l]`i ceva,atunci se fac «b`l]i»“, pag. 4

CRONIC| DE CARTE:Lumini]a Marcu despreFructul interzis de Nedjma:„Romanul erotic al unei femeidin lumea arab\“, pag. 6-7

Nicolae Coande

La congres au participatnume importante ale me-diului universitar [i aca-

demic din România, dar [i tineriteoreticieni literari preocupa]ide temele dezb\tute: Paul Cor-nea, pre[edintele ALGCR, acad.Solomon Marcus, Cristiana Teo-dorescu, decan al Facult\]ii deLitere a universit\]ii craiovene,Al. C\linescu, Corin Braga,Sandra Cordo[, Mihai Zamfir,Marina Cap-Bun, Mihaela An-ghelescu-Irimia, Romani]a Con-stantinescu, Sorina Sorescu, Ga-briel Co[oveanu, Liviu Papadi-ma, Adriana Babe]i, Cornel Un-gureanu, Dumitru Chioaru,Constantin M. Popa, Mihai Ene,Lumini]a Corneanu, Marin Be[-teliu, Lelia Trocan, Marian Vic-tor Buciu, Ioan Lascu, Lumini]aMede[an, Oana Mur\ru[, EmilS`rbulescu, Eduard Mossang. To]icei prezen]i au sus]inut comu-nic\ri aplicate `n cele dou\ zile`n care ideile s-au `ncruci[at `nspa]iul complexului „Flora“ dincapitala Olteniei.

Au lipsit, mai mult sau maipu]in motivat, gruparea ardelea-n\ a ALGCR: Caius Dobrescu,Andrei Bodiu, Al. Mu[ina, Vir-gil Podoab\, Romulus Bucur,dar [i profesorul Mircea Mar-tin, recent demisionat din frun-tea revistei „Cuvântul“, sau Car-men Mu[at, redactorul-[ef al„Observatorului cultural“.

~n prima zi, congresul a fostdeschis prin cuv`ntul de `nt`m-pinare al pre[edintelui Asocia]iei,Paul Cornea, [i al organizatoru-

lui actualei edi]ii, Gabriel Co[o-veanu.

Primul care a discutat pro-blema standardelor de evaluare`n cercetarea literar\ (academi-c\) a fost tot Paul Cornea, carea trasat c`teva axe de discu]ie:istoria problemei consider\rii[tiin]elor naturii [i a [tiin]elorumaniste cu m\suri diferite `nceea ce prive[te at`t esen]a aces-tora, c`t mai ales rezultatele, pro-dusele care deriv\ din cerceta-rea `n cadrul disciplinelor carele compun. Replica pleca de la[i se `ndrepta `mpotriva unorafirma]ii ale lui Solomon Mar-cus dintr-un amplu interviu re-cent din „România literar\“.

Venit de la Cluj, dar [i dinArgentina, unde `n urm\ cu c`-teva luni `l vizitase, `mpreun\ cuRuxandra Cesereanu, pe ErnestoSabato, Corin Braga a vorbitdespre aceste standarde de eva-luare academic\ resping`nd ideeanecesit\]ii publica]iilor ISI. Dim-potriv\, cercet\torul clujean apropus dou\ idei care ar trebuipuse `n aplicare: aducerea „a-cas\“ de publica]ii ISI, prin pro-punerea spre acreditare ISI a u-nor reviste interne de mare for]\[i de o valoare cert\, ca „Euresis“sau „Secolul XXI“; a doua i-dee era legat\ de faptul c\ ar tre-bui for]at, `ntr-un fel, CNCSISpentru a acredita revistele de va-loare intern\, ca „România lite-rar\“, „Dilema veche“, „Obser-vator cultural“ etc., `n virtuteafaptului c\ aceste reviste asigur\o vizibilitate pe care publica]iiconsiderate [tiin]ifice, ca „Ana-lele“ unei anumite universit\]i, nuo ofer\.

Replica lui Solomon Marcusa fost, `n sum\, aceea c\, de[idiferite, acestea toate s`nt p`n\la urm\ [tiin]e [i c\ rezultateleob]inute `n cadrul lor trebuiecuantificate `ntr-un fel. ~n plus,publicarea `n mult discutatelereviste catalogate `n baza de dateISI este benefic\ cercet\rii, de-oarece studiul respectiv, prezen-tat `ntr-o revist\ de mare circu-la]ie interna]ional\ [i de un pres-tigiu deosebit, poate avea un im-pact mai mare. Impactul produsasupra comunit\]ii [tiin]ifice deo anumit\ descoperire (interpre-tare sau abordare, `n cazul lite-raturii) este conceptul-cheie princare se poate „m\sura“ activita-tea unui cercet\tor.

Lumini]a Mede[an, profesoa-r\ de liceu la Cluj-Napoca, adeschis discu]ia asupra progra-

melor [colare, a manualelor [i acorel\rii lor cu examenul deBAC [i cu evaluarea la acestexamen, `n contextul ultimelorhot\r`ri ale Ministerului. Dialo-gul a fost sus]inut de Liviu Pa-padima, decan al Facult\]ii deLitere a Universit\]ii din Bucu-re[ti, care a participat la elabo-rarea programelor [colare [i acoordonat unul dintre manualelealternative pentru liceu. Conclu-zia la care s-a ajuns a fost c\`nv\]\m`ntul se afl\ `ntr-un blo-caj vizibil. Cu toate c\ progra-mele s`nt bune, fie nu s`nt `ntrutotul conforme cu manualele al-ternative (al c\ror control nupoate fi f\cut `n totalitate) [i nicicu modul `n care se desf\[oar\bacalaureatul [i cu cerin]ele a-cestuia, cu baremele de corectare.~n plus, exist\ mul]i profesoriconformi[ti [i tradi]ionali[ti carenu accept\ reforma [i care utili-zeaz\ tot acelea[i scheme pedago-gice, de[i condi]iile s-au schim-bat. Astfel se ajunge la `nv\]areamecanic\, ce `i dezavantajeaz\tocmai pe elevii dota]i.

La discu]ie au mai participat,al\turi de Sanda Cordo[ – Eva-luare [i valoare `n dezbaterile li-terare din ultimii ani –, [i Al.C\linescu [i Mihai Zamfir, am-bii sus]in`nd, `ntr-un registru a-fin, ideea lui Paul Cornea.

Canonul – ce p\str\m,ce arunc\m?

Cea de-a doua zi a `ntrunirii aavut ca tem\ de discu]ie cano-nul. Diferite abord\ri s-au f\cutremarcate, sus]in`ndu-se ideeap\str\rii unor autori canonici, maiales `n ceea ce prive[te canonuldidactic. Nu s-a putut decide cineface, `n fond, canonul: criticii,manualele, media, `nt`mplarea,de[i ideile dezb\tute p\reau s\concorde m\car `n privin]a fap-tului c\ nu este posibil\ apari]iaunui canon ex nihilo.

Mihaela Anghelescu-Irimia apropus un alt concept pentru de-finirea situa]iei actuale, pe l`ng\impactul de care vorbea Solo-mon Marcus, [i anume eficien]a,care ar fi scopul tuturor activi-t\]ilor umane din prezent, mode-lul venind din sfera tehnic\, ceacare dicteaz\ `ncep`nd cu seco-lul XX. Ea a mai sus]inut ideeac\, la `nceput, p`n\ `n secolul alXVIII-lea, disciplinele se aflau`n sincretism, nedeterminate, a-poi a avut loc o separare a lor,

iar acum – prin cultivarea inter-disciplinarit\]ii – s-ar reveni lastarea ini]ial\. {i Paul Cornea[i, mai ales, Solomon Marcus aucontrazis aceast\ viziune `n te-meiul faptului c\ sincretismul i-ni]ial era unul incon[tient [i,mai mult, c\ [i atunci exista otaxinomie a disciplinelor, de[iera una diferit\ de cea din mo-dernitate. Solomon Marcus s-aar\tat foarte critic [i precis `ninterven]ia sa: „Pe l`ng\ acestemanuale obeze, elevul e silit s\consulte antologii, culegeri deprobleme, crestoma]ii etc. E ositua]ie de-a dreptul schizofre-nic\: un copil normal nu poateface fa]\ cantitativismului curri-cular actual!“.

Gabriel Co[oveanu a pus `ndiscu]ie ra]ionalitatea discursu-lui publicistic al intelectualilor[i primejdiile delirului verbal, alepasse-partout-urilor stilistice [idiscursive, cu ancorare `n regis-trul etic.

Adriana Babe]i a discutat de-spre noile forme de predare a li-teraturii comparate `n universi-t\]i [i despre modele americanede predare a acestei discipline lastuden]i de la facult\]i nefilolo-gice, prin adaptarea discursuluila capacit\]ile de `n]elegere [i lacuno[tin]ele celor care particip\la acest curs. De asemenea, a a-vut `n vedere redefinirea teme-lor de cercetare `n raport cu ce-ea ce se studiaz\ `n Occident `nsecolul XXI, precum [i adapta-rea profesorului-cercet\tor lacerin]ele `nalte ale cercet\rii sale[i, `n acela[i timp, la valul destuden]i nepreg\ti]i care cer o-perarea de modific\ri `n preda-rea literaturii comparate, aceasta[i `n virtutea modific\rii planu-rilor de `nv\]\m`nt din univer-sit\]i.

Cornel Ungureanu a vorbitdespre literatura de frontier\, li-teratura marginal\ [i [ansele eide canonizare.

Problema canonului [colar afost rediscutat\ de C.M. Popa [ide Liviu Papadima, `n contextulnoilor dispozi]ii ale MEC, `n spe-cial `n ceea ce prive[te contesta-ta metodologie a promov\rii su-biectelor la examenul de bacala-ureat.

Lumini]a Corneanu a pus `ndiscu]ie canonul [aizecist [i oeventual\ reevaluare a acestuia,`n vederea l\rgirii sale [i asum\-rii critice a modific\rilor canonice.

Sorina Sorescu a vorbit at`tdespre reevaluarea conceptelorwww.supliment.polirom.ro

Visul unei nop]ide toamn\De la un timp `ncoace am un somn foarte agitat. Probabil pentruc\ privesc seara la televizor programele autohtone. De[i, sincervorbind, pe multe dintre canalele noastre `nt`lne[ti viet\]i mai in-teresante [i mai variate dec`t pe Animal Planet. ~ntr-un timp reu-[eam s\ adorm imediat, citind c`teva pagini din Revolu]ie [i re-form\, edi]ia `n limba calm`c\. Se [tie c\ pove[tile adorm copiii([i pe cei ajun[i `n mintea lor; `n acest ultim caz, cel mai repedeadoarme cel ce citea povestea). Dar cum povestea lui Iliescu o[tiu pe dinafar\, nu mai are nici un efect somnifer. (Dac\ a[ [ti-o[i pe din\untru... de[i cred c\ o cam [tim mai mul]i.)

Noaptea asta am avut un somn agitat. Cred c\ am privit preamult la televizor [i m-a indignat c\ diavolul n-a ascultat de`ndemnul cuviosului Pimen s\ plece de pe stadionul Ghencea. ~nplus, m-a impresionat soarta cet\]eanului c\ruia i s-a pus c`te opic\tur\ de lipici pe pantofi [i a r\mas at`rnat de tavan, cu capul`n jos. Am visat c\, prin acest procedeu, politicienii no[tri erauat`rna]i de tavan; pozi]ia aceasta cu capul `n jos explic\ par]ial in-teligen]a comportamentului multora dintre ei. C`nd unul `ncercas\ ridice capul, cei din jur `l obligau s\ revin\ la pozi]ia colectiv\.Unul dintre ei, Opri[an parc\-l chema, risca s\ cad\ `n cap, dincauza greut\]ii mari determinate de con]inutul buzunarelor. Celde l`ng\ el `i strig\: „Apuc\-te de mine“. {i Opri[an se apuc\ demusta]a lui, ceea ce m-a f\cut s\ m\ trezesc `ngrozit. C`nd amreadormit, unii dintre politicieni erau cu picioarele pe p\m`nt, fiindc\fie se desc\l]aser\, fie tencuiala tavanului n-a rezistat greut\]iidosarelor care le-au fost puse-n c`rc\. B\sescu [i Olteanu eraude mult cu picioarele pe p\m`nt pentru c\ [i ei puseser\ pic\turile.Doar c\, av`nd lipici pe m`ini [i pun`ndu-[i m`inile `n cap, au r\-mas str`ns uni]i `n zona cranian\. Traian strig\: „C\line, d\-mi om`n\ de ajutor“. {i C\lin i-a dat. Iar C\lin [i Traian au r\mas uni]inu numai suflete[te, ci [i prin intermediul membrelor superioare.P`n\ la urm\, Olteanu [i Traian au reu[it s\ se dezlipeasc\, cusacrificii capilare extreme, `nso]ite de strig\te de durere. Carem-au trezit din nou.

Era prea devreme [i voiam s\ mai dorm pu]in; a[a c\ am luatun somnifer de Valea C\lug\reasc\, aplic`nd principiul enun]attot la televizor, conform c\ruia consumul moderat de alcoold\uneaz\ grav s\n\t\]ii. Dup\ care am avut un vis cu adev\ratmagnific. Se f\cea c\ to]i politicienii mari ai no[tri (exist\ oare [idin \[tia?) s-au uns `n palme cu lipici [i s-au prins `ntr-o hor\. Va-dim l`ng\ Markó, Traian l`ng\ C\lin, Mitrea l`ng\ Adrian, Constanti-nescu l`ng\ el `nsu[i, Funar l`ng\ Frunda etc. ~n mijlocul horei,str`ns `mbr\]i[a]i, dansau Macovei [i Voiculescu, cu o tandre]e ceamintea de Otilia [i Felix. Un ziarist l-a `ntrebat pe Vanghelie dac\[tie ce hor\ se c`nt\. „Av`nd `n vedere c\ este reprezentat totspectrul politic, cred c\ este vorba de «hora striccato» de DinicuGolescu“, a r\spuns prompt cel `ntrebat.

Mai t`rziu s-a prins `n hor\ [i „frère Jacques“ cu c`]iva [efi destate africane, care dicteaz\ `n limba francez\. De departe se au-zeau chiuiturile pre[edintelui Libanului: „Foaie verde iasomie/ bi-ne-i `n francofonie“. Iar de la Bucure[ti veni replica: „~mi asumr\spunderea“.

Nemaiav`nd nici o r\spundere, am adormit, vis`nd-o pe ElenaUdrea, de[i [tiam c\ e un vis f\r\ nici o sus]inere material\. Vi-sam c\-i fac curte, `ngrozit de posibilitatea c-o s\ accepte. Cem-a[ fi f\cut atunci?

Cezar AVRAMESCU

PIUNEZE

actualitate ordinea de zi

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 20062

Facultatea de Litere a Universit\]ii din Craiova a organizat, `nperioada 29-30 septembrie, Congresul anual al Asocia]iei deLiteratur\ General\ [i Comparat\ din România (ALGCR). P`n\acum, gazda unor asemenea congrese fusese Colegiul „Noua

Europ\“, dar [i Clujul sau Bra[ovul. Anul viitor este posibil ca unastfel de congres s\ aib\ loc la Sibiu sau, eventual, la Ia[i. Temele

din acest an au `ncercat s\ „problematizeze“ ceea ce`ndeob[te se prezint\ drept „Standarde de evaluare `n

[tiin]ele umane [i `n critica literar\“, precum [i –intens dezb\tut\ `n ultimii ani, `n condi]iile muta]ieide paradigm\ critic\ – „Problema canonului“.

Zile [i nop]i de canon

Profesorii Alexandru C\linescu [i Mihai Zamfir, doi dintre participan]ii la Congresul anual al ALGCR

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SSuupplliimmeennttuull ddeeccuullttuurr\\ ssee aauuddee llaa

`n fiecare zi de la 15.00,c`te 5 minute

mar]i de la 20.00(`n reluare s`mb\t\de la 13.00), c`te dou\ ore

Radu Pavel GHEO

ROMÂNII E DE{TEP}I

Mici români (II)Propuneam s\pt\m`na trecut\, ̀ n contrapartid\ la campania „Mariromâni“, o campanie intitulat\ „Mici români“, care s\ aib\ ca su-biect românii cu cea mai mare diferen]\ de nivel `ntre anverguralor real\ [i pozi]ia pe care o ocup\ `n con[tiin]a sau aten]ia pu-blicului. Am `nceput chiar [i o list\ personal\ cu zece propuneri[i i-am nominalizat p`n\ acum pe fostul dictator Nicolae Ceau[escu[i pe Emil Constantinescu, pre[edinte al României `ntre 1996 [i2000. Ar mai urma opt personalit\]i – sau personaje.

3) Carol al II-lea merit\ `n mod cert un loc printre micii români.~n general, c`nd este criticat, se g\sesc `ntotdeauna [i c`teva vocicare amintesc c\ a sprijinit din plin cultura român\. Asta a[a e,dar nu mi se pare suficient [i nici nu pot s\ trec cu vederea fap-tul c\ beneficiile oferite de rege au fost adesea pl\tite cu elogiide[\n]ate, ating`nd penibilul, cu nimic deosebite de ploconelileoamenilor de cultur\ `n fa]a fostului dictator comunist al Româ-niei, Nicolae Ceau[escu. (Nici beneficiile oamenilor de cultur\cumin]i din anii comunismului n-au fost mici, dar asta e alt\ po-veste.) ~n Românii e de[tep]i am dat [i c`teva exemple relevantede ode gre]oase `nchinate regelui, a[a c\ nu le reiau aici.

Revenind la regele Carol al II-lea, porecla – extrem de nime-rit\ – de „regele playboy“ spune deja destul de multe despre prin-cipala lui activitate `n slujba României. S-a c\s\torit, `mpotrivavoin]ei familiei, cu Zizi Lambrino, dar asta a fost doar prima luic\s\torie. A renun]at la tron `n 1925, l\s`ndu-l regent pe fiul s\u,Mihai I, care avea doar patru ani. Dup\ c`]iva ani s-a r\zg`ndit (!)[i a revenit pe tronul României. A sprijinit o vreme mi[careana]ionalist\ a legionarilor, apoi a interzis-o. A instituit dictatura re-gal\ `n 1938, iar c`nd a `nceput al doilea r\zboi mondial [i lucru-rile s-au `ncurcat, a fugit din ]ar\ cu un tren `nc\rcat cu avu]ii [icu amanta lui oficial\. Dincolo de proasta administrare a ]\rii, Ca-rol al II-lea a reu[it s\ compromit\ imaginea regalit\]ii `n România,fapt de care au profitat at`t comuni[tii dup\ 1945, c`t [i fo[tii co-muni[ti dup\ 1989. ~[i merit\ cu prisosin]\ nominalizarea.

4) La fel de aleatoriu, a patra nominalizare pe care o avansezvine din domeniul jurnalisticii: Ion Cristoiu. ~n afar\ de creareaprimului tabloid din România, merit altfel discutabil, n-am `n]elesniciodat\ cum un fost ziarist de pres\ comunist\ a ajuns printrecei c`]iva guru ai analizei politice de dup\ 1989. Ori de c`te ori l-amurm\rit, s-a ar\tat izbitor de p\rtinitor, a fost uneori agresiv p`n\dincolo de limitele permise chiar de lege, a `nc\lcat sistematicregulile jurnalismului obiectiv [i la fel de sistematic [i-a gre[itanalizele ori concluziile. {i totu[i e considerat `n continuare unmare jurnalist, a[a c\ merit\ un loc printre „micii români“.

5) P`n\ s\ revin la politic\, trecem pu]in [i prin sport. Mult me-diatizatul fotbalist Adrian Mutu, supranumit „Briliantul“, a devenito obsesie a jurnali[tilor sportivi. Trist a ajuns fotbalul românescdac\ faptul c\ Mutu a jucat dou\zeci de minute `ntr-un meci decampionat al lui Juventus devenea nu demult o [tire de aproapetot dou\zeci de minute la fiecare post de televiziune. Dac\ ana-liz\m `n detaliu performan]ele sale la echipele de club, nu vomvedea pe nic\ieri ceva care s\-l apropie de marile vedete euro-pene. La echipa na]ional\ a României e `ntr-adev\r de ne`nlo-cuit, dar s\ p\str\m propor]iile: e vorba de lotul cu cele mai slabeperforman]e din ultimii dou\zeci [i cinci de ani ai fotbalului româ-nesc, f\r\ nici o calificare la vreun turneu final [i cu meciuri chinu-ite `n fa]a fra]ilor no[tri balcanici. Cam \sta ar fi nivelul la care neplas\m.

~n rest, ce-i drept, e un personaj colorat [i numai bun de me-diatizat: prietene [i so]ii frumoase, o nunt\, un copil, o povestecu droguri, un divor], o nou\ nunt\, un nou copil... Are [i multetatuaje, cum ne spun [i ne arat\ televiziunile. Dar parc\ totu[i eravorba de fotbal.

* * *{i-au mai r\mas cinci...

Constantin M. Popa, redactor-[[ef „Mozaicul“:

„Dac\ teoria literar\ accept\ pluralismul canonic, adic\ existen]aunor canoane paralele, `n func]ie de epoc\, paradigme, episteme,autorit\]i critice, paralelismul benign prin defini]ie, acela `ntre ca-nonul didactic [i cel «elitist», al criticii literare, s-a transformat`ntr-un cerc vicios care alimenteaz\ orgolii [i tensiuni. ~n manualeintr\ scriitori canonici, dar manualul, la r`ndul lui, omologheaz\ unscriitor conferindu-i statut canonic.

~n consecin]\, ca distribuitor canonic, el devine obiect de dis-put\, scriitorii `n via]\ zb\t`ndu-se `n fel [i chip s\ p\trund\ `ntr-unasemenea instrument v\zut ca modalitate de consacrare, dar care, `ncel mai bun caz, nu reprezint\ dec`t o «anticamer\» a canoniz\rii,mai ales `n situa]ia, frecvent\ de altfel, c`nd canonul didactic e osimpl\ copie, uneori chiar o parodie involuntar\, a canonului critic.Ie[irea din cerc este posibil\ doar `n cazul `n care accept\m obser-va]ia tran[ant\ a Monic\i Spiridon: simpla prezen]\ `ntr-un manualnu canonizeaz\ pe nimeni.“

Dumitru Chioaru:

„Canonul se transmite de la o genera]ie la alta [i se schimb\ `nfunc]ie de noile op]iuni estetice [i ideologice. M\ refer `n specialla canonul didactic, care este alc\tuit din 16 scriitori din trei pe-rioade: clasic\, modern\ [i contemporan\, cu centrul de greutate`n perioada interbelic\, dezv\luindu-[i astfel caracterul modern.Am remarcat `ns\ c\ din actualul canon didactic au fost omi[i inex-plicabil scriitori de valoarea poetului Alexandru Macedonski, pro-motor al modernismului, [i a prozatoarei Hortensia Papadat-Bengescu.Lipsesc, de asemenea, scriitorii avangardi[ti (Tristan Tzara, Fundo-ianu, Voronca [.a.), ca [i cei din diaspora (Mircea Eliade, EmilCioran, Eugen Ionescu [.a.), care ar oferi o legitimare nu numaina]ional\, ci [i interna]ional\. ~n opinia mea, [coala este [i trebuies\ r\m`n\ o institu]ie a canonului, prin cultivarea gustului estetic[i dezvoltarea spiritului critic al elevilor/ studen]ilor, `n baza unorvalori peste care nu se poate trece.“

pop-culturaSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 3

ordinea de zi actualitate)

(literar) la Craiova

Liviu Papadima, decan al Facult\]ii de Litere,Universitatea din Bucure[ti:

„Avem constant `n discu]ie problema mult dezb\tutei liste deautori canonici, atunci c`nd vine vorba de modul `n carealc\tuim un manual. Trebuie s\ `n]elegem c\ lista are un ca-racter practic, `n special, [i este o solu]ie de compromis. Esteo recomandare de care profesorii trebuie s\ ]in\ seama, `nvirtutea propriei deontologii [i preg\tiri profesionale. Canonul[colar, c\ci despre el vorbim, devine un spa]iu de negociere`ntre programa stabilit\ de MEC, autori, critici, profesori.Ceea ce s-a reu[it `n aceast\ perioad\ de dup\ 1989 a fost,ca rezultat notabil al debirocratiz\rii `n domeniu, eliminareacanonului administrativ, adic\ a [tampilei ministerului! Iat\c\, de[i credeam c\ este o victorie definitiv\, `nc\ ne mai mi-r\m c\ am eliminat [tampila!“

Adriana Babe]i:„Canonul, ca s\ evit\m defini]iile ocolitoare, este un fel de list\

Top ten, Top 20, chiar Top 30. Orice discu]ie pe aceast\ tem\,indiferent de nivelul de abordare, e dinamit\ curat\. Spune-mi

`n ce companie te g\se[ti, ca s\-]i spun cine e[ti – iat\ ce se poatespune liminar c`nd vine vorba de acest principiu al listei de exce-len]e care este canonul. Problema este – satisfac autorii canonicigustul contemporan? Cum se [tie, topurile s`nt relative, ]in de gust,dar [i de diversitatea reac]iilor, ca [i a motiva]iilor estetice care defi-nesc canonul unei epoci. La noi, chestiunea este intens dezb\tut\ [i`ntoars\ pe toate fe]ele, dar nu s-a ajuns `nc\ la un acord. Poate es-te mai bine a[a. A `nceput de ceva vreme o campanie de traduceridin opere literare care s\ ne reprezinte cu succes `n str\in\tate. Ede ajuns at`ta? ~n Fran]a, unde am fost recent, autorii estici cei mai

vizibili s`nt ungurii, ru[ii, polonezii. Ceilal]i«estici», `ntre care românii [i bulgarii se

deta[eaz\, s`nt «pitula]i» `n libr\rii `nrafturile cele mai de jos, greu vizibili.

~n Ungaria, spre deosebire de Ro-mânia, func]ioneaz\ de mai mul]iani o tab\r\ interna]ional\ pentrutraduc\tori din cei mai buni scrii-tori unguri: Péter Nádas, Péter Es-terházy, Imre Kertész etc. Autorul

vine acolo, `[i `nt`lne[te tra-duc\torul, discut\ asupratraducerii, fac schimbfructuos de opinii `n ceea

ce prive[te actul traducerii.Astfel, se creeaz\ o punte va-labil\ `ntre culturi, [i a[a se ie-se din anonimatul p\rerilor der\u: pe noi de ce nu ne cu-noa[te nimeni?“

de neomodernism [i de rezisten-]\ prin cultur\, c`t [i despre ne-voia de teoretizare a acestor con-cepte.

La discu]ie au mai participatRomani]a Constantinescu [i Au-relian Zisu, cu bune interven]iidespre „Consum [i canon“, res-pectiv „Ne`mp\ca]ii canonului“.

Ultima interven]ie a colocviu-lui i-a apar]inut lui Mihai Ene,care a vorbit despre conceptul devizibilitate `n spa]iul literaturii,mai ales ast\zi, `n epoca media,c`nd canonul maselor (nu nea-p\rat al criticii) este puternic in-fluen]at de presta]ia de vedet\ ascriitorului, obligat s\ se adaptezenoilor cerin]e [i s\ se transfor-me conform pseudo-modelului

vizat de publicul larg, sensibilla apari]iile [i presta]iile mediaale intelectualilor.

Paul Cornea a `nchis congre-sul, dup\ care a urmat o `ntruni-re a membrilor Asocia]iei `n ca-drul c\reia s-au acordat premiileanuale pentru dou\ c\r]i meritu-oase de teorie literar\ [i/ sau li-teratur\ comparat\, apar]in`nd te-oreticienilor literari MihaelaUrsa [i Ovidiu Verde[.

~ntrunirea s-a `ncheiat cu unconcert al unui grup vocal for-mat din studen]i ai Departamen-tului de Muzic\ din cadrul Fa-cult\]ii de Litere din Craiova [icu un dineu, ambele desf\[u-r`ndu-se de asemenea `n Com-plexul Flora.

„...Era odat\ un ora[ de basm,locuit de prichindei. Li se spuneaprichindei pentru c\ erau mici,mici de tot.“ At`t de mici, `nc`ts-au ascuns `ntr-un teanc de c\r]ipr\fuite [i nu i-a v\zut nimeni,p`n\ `ntr-o zi, c`nd mi-am cheltuit,la anticariatul Sophia, banii de]ig\ri. A fost cel mai `n]elept trocdin via]a mea: 5 lei `n schimbulunei nostalgii.

„...Oricare dintre ei nu era mai`nalt dec`t un castravete, [i niciacela prea mare. ~ns\ ora[ul lorera tare frumos. Pe l`ng\ fiecarecas\ cre[teau sumedenie de flori:margarete, romani]e, p\p\dii. P`-n\ [i str\zile la ei aveau numede flori: strada Campanulelor,aleea Romani]elor, bulevardulAlb\strelelor. Iar ora[ul se nu-mea chiar Ora[ul Florilor. Pri-chindeii erau [i ei de dou\ fe-luri: prichindei b\ie]ei [i pri-chindei feti]e, adic\ prichindu]e.(...) Unii cititori vor spune, din

capul locului, c\ toate astea s`nt,de bun\ seam\, scorneli, c\ `nrealitate nu exist\ asemenea pri-chindei. Dar, la drept vorbind,nimeni nu sus]ine c\ ei ar existacu adev\rat. Una este realitatea`n via]\ [i cu totul alta `ntr-un o-ra[ de basm. ~n ora[ul de basmpoate exista orice.“

Pot exista ma[ini care mergcu ap\ gazoas\ [i sirop, conductedin tulpini de stuf, gulera[e pu-foase din omizi argintii pentruprichindu]ele cochete sau auto-mobile cu aburi, opt ro]i [i r\-cire pe baz\ de fistic, care spal\rufe, taie lemne, fr\m`nt\ lutul,fac chirpici [i, pe deasupra, maicur\]\ [i cartofi. Nu m-am `n-doit nici o clip\ c\ toate acesteaexist\ cu adev\rat, la fel cumam crezut, `n fiecare sear\ `ncare mi se citea despre Ora[ulFlorilor, c\ acolo tr\iesc laolalt\{tietot [i doctorul Pilul\, renu-mitul mecanic {urubel cu ajuto-rul s\u Piuli]\, politicosul Zah\rZaharescu Limonad\, v`n\torulGlon]i[or cu tot cu c\]elu[ulStrop [i pu[ca cu dopuri, picto-rul Acuarel\, muzicantul Gusl\,cei doi fra]i Posibil [i Probabil,Gr\bil\, Dond\nel, T\cutul,Gogoa[\, Z\p\cil\...

„~ns\ cel mai vestit dintreto]i era prichindelul zis Habar-nam. ~l porecliser\ Habarnampentru c\ nu [tia nimic. AcestHabarnam purta o p\l\rie albas-tr\-albastr\, pantaloni galben-ca-nar [i o bluzi]\ portocalie cucravat\ verde. ~i pl\ceau lui cu-lorile tari. Astfel, g\tit ca un pa-pagal, Habar-nam

hoin\rea zile-n [ir prin ora[ [in\scocea fel de fel de aiureli pecare le povestea tuturor.“

„C`l]i, v`l]i, d`l]i, n`l]i,s`l]i, m`l]i...“Habarnam e totuna cu Neznaikasau Dunno, celebrul antierou dintrilogia lui Nikolai Nosov Aven-turile lui Habarnam [i ale prie-tenilor s\i (1954), Habarnam `nOra[ul Soarelui (1958) [i Ha-barnam pe Lun\ (1966). De[i artrebui s\ treac\, dup\ cinci dece-nii b\tute pe muchie, printr-unsoi de middle-age crisis, Habar-nam e la fel de cool, `nc\ avan-gardist [i identic proasp\t. Co-piii `l iubesc pentru c\-l simt ai-doma lor, cei „mari“ – pentruc\ le aminte[te cum era pe c`ndscriau [i ei scrisori prichindu]elorcu ochi alba[tri, `ncet, caligrafi-ind cu grij\ cuvintele [i l\s`nd `nurm\, pe pagina alb\,„cometele“ cernelii prelinsedintr-o liter\.

Iat\ de ce clipa `n care amz\rit `ntr-un col] de anticariatcoperta albastr\, pu]in julit\ pela col]uri, precum genunchii meipe vremea c`nd Aventurile luiHabarnam `mi ]ineau loc de„noapte bun\“, a fost cea maifericit\ dintr-o prim\var\-ntreag\.{i singura `n care mi-am cum-p\rat [erve]ele parfumate doar cas\ [terg de praf [i mucegai o co-pert\ de carte.

~n N\scut `n URSS (Polirom,2006), Vasile Ernu scrie cu ace-ea[i nostalgie: „Ceea ce mie mise p\rea extraordinar `n aceast\poveste era c\ m-a f\cut s\ credc\ acea lume exist\ cu adev\rat.De fapt, era o lume pe care, c`nderam copil, o a[teptam, trebuianumai ca cineva s\ vin\ s\ mi-od\ruiasc\, s\ mi-o arate. C`nd amcitit-o prima dat\, totul mis-a p\rutcunoscut,intim,iar

personajele aveam impresia c\le [tiam demult. Era o lume `ncare m\ reg\seam perfect; pecare o uitasem, [i pe care Nosovmi-o reamintise“. E drept c\ lu-mea lui Habarnam se vede une-ori `ntr-o oglind\ v\lurit\ [i-[ispune c\ aduce-a socialism uto-pic. Numai c\ lucrurile de carene este `nc\ dor nu au cum s\fie altfel dec`t bune, mai ales

c`nd [tii c\ un plastu-re cu miere vindec\

orice.

Adriana BABE}I

SECRETUL ADRIANEI

pop-cultura teorie [i practic\

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 20064

)

AlbumDin mai multe motive las acum s\ vorbeasc\ imaginile. Vremede trei s\pt\m`ni m-am str\duit s\ v\ spun cum te poate n\uci obucurie non-stop `ntr-o scurt\ vacan]\ din sudul Fran]ei. {i cum,de atunci, starea asta a `nceput s\ atrag\, precum o lumin\ flu-turii, numai zile bune, f\cute din mici sau mari lucruri frumoase. Cade pild\, am\nuntul c\ 12 prieteni din Fran]a, Germania [i Ame-rica m-au gratulat `n 26 septembrie nu numai pentru c\ fata mamii`mplinea 30 de ani, ci [i pentru OK-ul primit de România dinsprepartea Europii. Sau alt am\nunt: c\ mi s-au str`ns `n computersute de poze, ba chiar filmule]e cu zilele ferice despre care ampovestit `n rubricu]\. Le-am aranjat `n album ca un [colar harnic,cu explica]ii cu tot, [i v-am ales patru fotografii, ca s\ v\ `ncredin-]a]i c\ tot ce-am scris a fost adev\rat.

Aici se vede cum, `n 27 august 2006, pe o str\du]\ din cetateaAigues-Mortes de la gurile Ronului, `n timpul s\rb\torii Saint Louis,un trubadur c`nt\ povestea de dragoste [i moarte a lui Jaufré Rudel,acompaniat de un mic grup de muzican]i, ca `n veacul al XII-lea.Stau [i-i ascult\ o puzderie de turi[ti, dar [i parte din b\[tina[i, cos-tuma]i (toat\ suflarea, de la copii la b\tr`ni) ca acum 800 de ani.

Aici se vede cum, `nPlace du Forum, `ndreapta cafenelei VanGogh, zugr\vit\ `ngalben exact ca pevremea c`nd genia-lul tr\ia [i picta laArles, `n dup\-amia-za de 23 august, `ntoiul S\pt\m`nii ora-[ului, r\sare acest pianalb pe ro]i de cau-ciuc, tras pe str\zi deun clovn care n-a mai intrat `n poz\. ~ntre zecile de nebunii n\sco-cite ca oamenii s\ simt\ c\ e s\rb\toare am gustat din plin jazzulc`nd zglobiu, c`nd trist, pe care-l c`ntau ca la New Orleans cei doitineri frumo[i [i talenta]i.

Aici se vede cum noi cinci, Janusz, Delia, eu, Mei [i Mehdi, ne `n-

toarcem cu fa]a spre un fotograf necunoscut, ca s\ nu l\s\m f\r\urm\ nep\m`ntul ceas din dup\-amiaza de 29 august, tr\it `n t\-cere l`ng\ ruinele castelului din Lacoste, loc de refugiu [i nebu-nie pentru Sade.

Despre ce c\utau `mpreun\ prin Lubéron traduc\torul lui Proust,Flaubert, Céline `n persan\, traduc\torul lui Deleuze `n polonez\,traduc\toarea lui Camus `n chinez\ [i cele dou\ traduc\toare alelui Roland Barthes `n român\, a]i aflat `n num\rul trecut [i nu sevede `n fotografie.

Diana SOARE

POVE{TI DE ADORMIT P|RIN}II

„C`nd cob`l]`i ceva, atuncise fac «b`l]i»“

Acest textreprezint\preambulul uneiserii de articolerealizate de DianaSoare pentru„Suplimentul decultur\“.

Nikolai Nosov, Aventurile luiHabarnam [i ale prietenilor s\i,Editura Raduga, Moscova &Editura Ion Creang\, Bucure[ti,1985, ilustra]ii de A. Laptev, `nromâne[te de Nina Gafi]a

carteSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 5

teorie [i practic\ pop-cultura)

Alex SAVITESCU

LA LOC teleCOMANDA

Suplimentul lui JUP Bobo [i Bobi

VOI N-AA}I ~NTREBAT, f\r\ zah\r V| R|SPUNDE

Salut\ri din Petrila de la Ion D. S`rbude ION BARBU

Florin L|Z|RESCU (flazarescu@gmail.com)

TRIMISUL NOSTRU SPECIAL

Nimic despre francofonieEu nu am `nv\]at `n [coal\franceza. Mi-am dat seamaprin extrapolare, `ntruc`t nuam `nv\]at de fapt nimic, amtrecut prin [coal\ ca vacaprin p`r`u, adic\ greu. Nu amvrut s\ am de-a face cuaceste `mpleticiri ale limbii,cu aceste incanta]iivr\jitore[ti prin care cic\oamenii vorbesc limbi str\ine.

Ei zic c\ e francez\, mie mi separe c\ s-o `necat cu m\rar [i `[ir`c`ie fundul g`tului pentru a con-vinge flegma s\ ias\ la aer. Dac\i-a[ prinde eu pe to]i francofilii\[tia, le-a[ da cu ar\t\torul pes-te degete p`n\ i-a[ convinge s\`nve]e poezia cu Ric\, r`u, r\-]u[c\, r\muric\. Ce-i cu prostiaaia de „r“, zis de parc\ vrei s\vomi]i pe mine? De ce, nene,tre’ s\ vorbeasc\ oamenii lumiitoate limbile astea, c`nd e a[asimplu s\ `nve]i româna? Elimba `n care te na[ti, `n care ieib\taie, `n care iube[ti [i proba-bil mori.

De ce mi-a fost blocat dru-mul spre alimentar\? Cum a-dic\ nu am voie s\ traversezstrada cu geanta mea de rafie,c\ cic\ trece coloana oficial\ defran]uji [i se tem c\ am bomb\`n paporni]\. Cum, Doamne

iart\-m\, lua-v-ar dracu’, s\ ameu bani de bomb\? P\i ce, elecresc a[a, pe strad\?

Bine c\-l ave]i voi pe AlenDelon. {i ce-i cu asta? C`nd `lv\d `n film, opresc sonorul [ivorbesc eu `n locul lui, `n ro-mân\: „U\i, Zorro, vreu s\ tetai, pa[telele m\-ti, c\ mi-aiscris Z pe u[a veceului“. La careAlen Delon: „Tai pe m\-ta, c\eu `s frumu[el [i am masc\ pemecl\“. „U\i, pune]i m`na peel, banditu’ naibii, s\-i scot eufranceza din cap“. M\ rog, poatenu asta e interpretarea corect\,dar to]i vecinii mei s`nt na]io-nali[ti convin[i [i le place cumtraduc. Dup\ care to]i recit\mpoezia „\n deo tre, m-am b\tutcu Jan Mare, Jan Mare mi-o trasun pumn [i m-o azv`rlit `ndrum“. Poate c\ ar trebui un fi-nal `n care s\-l bat eu pe Jan,dar nu po]i schimba poeziilea[a, cum vrei tu.

Concluzia e c\ dac\ franco-fonii \[tia dau [i ei un pachet deunt, ceva, s`ntem de acord cu ei[i `i sus]inem, c\ doar [i noi netragem din vi]\ latin\, deci s`n-tem practic fra]i. Dac\ `ns\ nune dau nimic, redevenim bruscbalcanici [i scuip\m pe ma[inilelor diplomatice: „Huo, m`nc\-tori de ca[ `mpu]it!“.

Bobi

Auzisem c\ la Ia[i se doarme cu cor-tul `n fa]a Poli]iei p`n\ apuci s\ de-pui nu-[’ ce formular, dar la fel de

bine mai auzisem c\ problema s-a rezolvat.M-am dus [i eu s\ v\d care-i atmosfera.Lini[te [i pace. Doar doi-trei oameni lar`nd. C`nd am ajuns `n dreptul ghi[eului [iam `ntrebat ce acte trebuie s\ prezint, odoamn\ plictisit\ mi-a indicat afi[ierul: „Pro-gramul nostru e de la 7 la 9, aduce]i taxele[i prinde]i r`nd pentru formularul de elibe-rare a pa[aportului“. ~mi place cum sun\asta – „eliberarea pa[aportului“. Ca [i cumpa[aportul ar fi ostatic la stat [i tu vei devenisalvatorul s\u.

A doua zi m-am dus s\-mi pl\tesc taxe-le. Din reflex, am ajuns `n aceea[i cl\dire

unde am pl\tit taxa de c\s\torie. }eap\.„Mergi matale la CEC!“ La CEC mi-auspus c\ trebuie s\ pl\tesc taxa consular\ laTrezorerie. Pentru taxa simpl\ de pa[aportmi-au b\gat un formular sub nas [i mi-auspus s\-l completez repede. Cu greu am g\-sit un pix, legat la un ghi[eu din cap\tul s\-lii. Am scris destul de repede, dar deja se`nchisese pentru pauza de mas\. Mai bine,tot trebuia s\ merg la Trezorerie. De la pri-mul ghi[eu am fost expediat la urm\torul.Am stat la r`nd, am a[teptat s\-mi „tehno-redacteze“ chitan]a, dup\ care m-au trimisdin nou la primul ghi[eu ca s\ dau banii.Am mai stat ceva timp ca doamna de laghi[eul 2 s\ aduc\ chitan]a la ghi[eul 1. To-tul a durat numai vreo or\. M-am `ntors la

CEC, am stat din nou la r`nd, ca s\ aflu c\formularul nu e completat dup\ model. Mo-delul era lipit pe un perete, iar pixul de careaveam nevoie, legat `n cap\tul cel\lalt al s\-lii. Am ie[it [i mi-am cump\rat un pix.

C`t am stat la coada format\ l`ng\ model,am aflat de la un domn de treab\ c\, dup\ce-mi pl\tesc taxele, trebuie s\ m\ duc pe la3-4 diminea]a la sediul Poli]iei, ca s\ prindr`nd la tabelul jandarmului.

Apoi s\ a[tept s\ fiu strigat `ntre 7 [i 9pentru a primi formularul de eliberare apa[aportului [i programarea pentru poz\.Acolo, domnul de treab\ mi-a explicat c\exist\ o coad\ afar\, pe holul mare, [i altape holul mic, unde stau \ia cu pile.

~n fine, alt r`nd pentru a depune formu-larul completat dup\ model, dup\ care ammers la ghi[eul urm\tor ca s\ dau banii [i s\a[tept chitan]a de la ghi[eul cu modelul. Iardac\ voiam s\ pl\tesc [i o tax\ de urgen]\,trebuia s\ merg `n audien]\ la Poli]ie.

De[i `mi place s\ cred c\ ast\zi, `n pra-gul ader\rii la UE, povestea mea e doar li-teratur\, am spus-o totu[i pentru to]i cei ca-re n-au apucat s\-[i „elibereze pa[aportul“,pentru cei care n-au `nc\ ce pierde. La c`teghiduri se scriu ̀ n ziua de azi, m\ g`ndesc c\unul `n plus nu stric\.

Vulgarizada sau M\d\lin[i lampa fermecat\TVR 2 a avut, recent, inspira]ia de a difuza un documentar marcaBBC despre condi]ia femeii `n statul islamic Iran. Am v\zut, acolo,diverse doamne cu v\l pe cap, care se duceau la tribunal pentrua cere divor]ul. ~n Iran, s\ fii femeie [i s\ vrei a[a ceva e echiva-lent cu mersul pe s`rm\ deasupra unei cu[ti de lei h\mesi]i: numai`n anumite condi]ii, o reprezentant\ a sexului slab poate solicitadesp\r]irea cu acte `n regul\; [i nici dac\ intenteaz\ proces de di-vor] nu poate fi sigur\ c\ instan]a `i va da dreptate, pentru c\ `nscen\ pot ap\rea, a[a cum s-a petrecut `n fa]a camerelor BBC, [iunchi [i veri [i m\tu[i [i tot felul de rude mai mult sau mai pu]in`ndep\rtate ale so]ului, care s`nt capabile de-a produce un t\r\boide nedescris.

Ce mi-a venit s\ povestesc despre cutumele la care se supuncet\]enii iranieni? Urm\rind filmul de pe canalul al doilea al tele-viziunii na]ionale, g`ndul mi-a zburat, aproape f\r\ voie, spre pre-zen]ele feminine pregnante (nu e nici un barbarism cu adres\ la si-tua]ia maternal\ a Romani]ei Iovan!) din ultima perioad\. Cea pecare tocmai am amintit-o a fost, recent, subiectul unei telenoveleconsumate din toate unghiurile [i pozi]iile, cu fotoreporteri av`ndparc\ voca]ie de sniperi din comandourile americane [i realizatoride emisiuni care-au `nzecit produc]ia de saliv\ pe capul de cititoral tabloidelor. S\ nu mai amintesc despre deja celebra repriz\ deb`z`ituri dintre Andreea Marin [i Monica Tatoiu, pe care, `n spiritulcunoscut, domnul M\d\lin Ionescu a `ncercat – [i nu prea i-a ie[it –s-o pun\ pe tapetul emisiunii sale.

Cam cu o sear\ `nainte de documentarul cu pricina, pe OTV,o brigad\ artistic\ de omule]i anonimi cu chef de dat `n stamb\dezb\tea cu foc [i patos rela]iile dintre des-numita Oana Z\voranu[i familia sa. „Vedeta TV“ [i-a dat `n judecat\, din c`te am `n]eles,mama, pentru mo[tenirea averii tat\lui s\u. Aflate `n studioul ge-neros al DD-ului, `ntocmai ca pe s\lile de tribunal filmate de bri-tanici, diverse personaje `ncepuser\ deja s\ fac\ partaje [i s\ deasentin]e. Ba, pentru ca pr\jitura s-aib\ [i cirea[\ cu glazur\-n form\de mo], a c\l\rit firul telefonic [i domnul Alo-s`nt-eu-M\d\lin Voicu,pe care, din c`te mi-am dat seama, Dan Diaconescu `l folose[te pepost de „special guest“. Acesta a onorat invita]ia [i-a `nc\rcat aeruldin studio cu considera]ii de larg\ respira]ie [i interes fa]\ de rela-]ia domni[oarei `n cauz\ (mai e nevoie s\ precizez c\ nu se afla`n studio?) cu domnul Pepe. N-am reu[it s\ urm\resc discu]ia p`n\la cap\t, oric`t a[ fi dorit, a[a c\ nu v\ pot spune concluziile plinede miez care, cu siguran]\, se vor fi desprins `n urma „dezbaterii“.

Dac-ar [ti domnii de la BBC ce subiecte rateaz\, sear\ desear\, pe la televiziunile române[ti, probabil c\ s-ar l\sa de mese-rie. ~n documentarul de la care am pornit, femeile respective a-fi[au o oarece decen]\ chiar [i-n situa]ia `n care-[i revendicaudarul de nunt\. Aici, `n tele-]ara noastr\ vesel\ [i ghidu[\, gestul deacoperire a fe]ei cu v\lul islamic dispare ca prin cea]\, fiindu-i luatlocul de tradi]ionala mi[care `ndelung exersat\ de ridicare a fustei.

Ghid de eliberare a pa[aportuluiS`nt unul dintre aceia care – dup\ cum m\ define[te prietenul IoanFlorin Florescu – n-ar trebui s\ poarte la ei chei, celular, portofel, acte,`n genere, orice lucru care se poate pierde sau fura. Cu dou\ zile`nainte de a pleca la T`rgul de carte de la Frankfurt mi-a `nghe]at inima:nu-mi g\seam pa[aportul. L-am avut la mine `ntr-o zi, pentru a-miscoate o asigurare, iar acum p\rea disp\rut pentru eternitate. M\ rog,`ntr-un final l-am g\sit conform legilor lui Murphy, sub ni[te h`rtii de pebirou, dup\ ce l-am c\utat `nnebunit prin toat\ casa. ~ns\ mi-amamintit cu spaim\ prin ce chinuri am trecut c`nd l-am scos.

Romanul erotic al unei femei din lumea arab\.Patru informa]ii esen]iale s`nt cuprinse `n acestslogan g`ndit perfect de c\tre un promoter iste]. Ea[adar vorba despre un roman, nu orice fel deroman, ci unul „erotic“ – dar nu de duzin\, pentru

c\ regimul copertei [i prestigiul editurii taie elanulpopulist al subtitlului – scris de un autor femeie.~n fine, autoarea nu are r\d\cini banal europenesau nord-americane, nici m\car asiatice, ci...arabe. Formularea vag\ `n române[te „din lumea

arab\“ are ceva frisonant, sugestia e a uneilumi neclare, nedelimitate spa]ial, cu at`tmai periculoase `n consecin]\. Nedjma etotu[i o autoare din Maroc, adic\ o ]ar\ binecartografiat\ [i destul de europenizat\... darefectul primeaz\ `n asemenea texte depromovare, e de `n]eles.

Lumini]a MarcuAm verificat din curio-zitate coper]ile edi]iilorstr\ine. Pe coperta de laPlon apare doar indica-]ia „récit intime“, o in-dica]ie mai degrab\ degen literar dec`t comer-cial\. „Récit intime“ arputea fi asimilat, ca ter-men, „autofic]iunii“, iaraccentul nu cade dec`t`nt`mpl\tor pe al doileatermen. Principala edi-]ie britanic\ `ns\ se a-seam\n\ [i o `ntrece pecea româneasc\: pe co-pert\ apare sintagma„an international sensa-tion“... Dar, intere-sant, aceast\ edi]ie en-glezeasc\ p\streaz\ ti-tlul `n francez\, L’a-mande. Probabil edito-rii au vrut s\ conservejocul intraductibil `noricare alt\ limb\ „a-mant-amande“ [i, tot-odat\, parfumul orien-tal al migdalei. Maimult, poate dac\ du-cem analiza mai de-parte, `n inten]ia au-toarei de „récit inti-me“ va fi fost [i o a-propiere suav\ de ti-

tlul celebrului roman al Mar-gueritei Duras, precursoare aautofic]iunii contemporane. N-area face, `n române[te nu r\m`nenimic din toate astea. De ce„fructul interzis“, dac\ `n toatelimbile mari s-a tradus La al-mendra, The Almond, La man-dorla? ~n române[te trebuiemereu s\ explicit\m, s\ d\m om`n\ de ajutor.

Nu spun c\ sun\ r\u „fructulinterzis“, dar dac\ autoarea avrut s\-i spun\ L’amande? Fruc-tul savuros, pe care-l m\n`ncif\r\ s\ te po]i opri [i care con-]ine pic\tura de acid cianhi-dric... Nu mai insist, dar nu eprima dat\ c`nd m\ `nt`lnesc cuacest obicei de „`nfrumuse-]are“, e o boal\ veche, de prinanii ’60.

Dac\ cineva va face vreodat\exerci]iul de a confrunta siste-matic traducerile române[ti dinmarile texte ale literaturii univer-sale cu originalele lor, va aveafoarte multe surprize. Am g\sit,`n texte medievale canonice, depild\, idei majore pierdute pedrum, de dragul unei rime saual unui joc de cuvinte mai multsau mai pu]in reu[it.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 20066

carte printre r`nduri

hobbitul (08:23:35): IO am rubrica...cu curu Profirei!

abbsurdica (08:24:13): aha...

hobbitul (08:25:13): Shi cu „locul secret shi de neimaginat al piz-

dei ei dragi“!!! Am citat...E ceva cu copilaria mea...cind am vazut

prima pizda, bai!

abbsurdica (08:25:31): unde era

abbsurdica (08:25:33):?

hobbitul (08:25:55): E ceva puur, zau! Nu vb prostii...eram fasci-

nat...

hobbitul (08:26:39): Ba, io facusem o coliba shi pazeam roshiile

sa nu le ciupeasca gainile...la tzara...intr-o halta..

hobbitul (08:27:28): Shi ea culgea roshiile shi io vedeam chiloi-

tzii ei datzi de maica-mea..ca se apleca...shi imi inchipuiam cum

are ea pizda...da nu shtiam exact...

hobbitul (08:28:16): Shi o data, cind a muls vaca, sta ea craca-

nata shi fara chilotzi shi am vazut-O!!! OOOOOOOO! Ba,suna...

abbsurdica (08:28:38): ok astept

hobbitul (08:29:00): E Tatiana, o femeie ce faci placinte cu brin-

za...

abbsurdica (08:29:11): si cozonaci

hobbitul (08:29:45): Trebuia sa-i dau drumul la usha! da, shi co-

zonaci!

hobbitul (08:29:54): I-am dat!

abbsurdica (08:31:22): no, amu dv shtergetzi ce scrietzi?

hobbitul (08:32:09): Asa am vazut io prima pizda!!! Printre jeturi

de lapte de vaca...

abbsurdica (08:32:35): aha... de-aia o avut asa un efect...

hobbitul (08:32:49): lapte aburind...pe vaca o chema Lunaea, ca

se nascuse luni!

hobbitul (08:33:50): S-a combinat laptele cu patlagelele cu pizda

Profirei cu halta cu coliba mea, ca citisem Robinson Crusoe...era

ceva tainic shi foarte pur...

hobbitul (08:34:06): ERA FRUMOS!

hobbitul (08:34:50): pE MINE M-A MARCAT rOBINSON cRU-

SOE...aM SCRIS SHI NISHTE CINTECE!!!!

hobbitul (08:35:20): Da nu shtiu unde mai sint...tre sa le

caut...poa le pui tu pe muzici muzici...

hobbitul (08:36:06): Io de mult vreau sa scriu o piesa cu Robin-

son...da a scris Naum...nu shtiam..

***

hobbitul (08:36:36): Io nu shtiam de RC a lui Naum

hobbitul (08:36:48): Shi la el e mai bine...

abbsurdica (08:37:11): vai, ce-mi place piesa aia...

abbsurdica (08:37:17): Insula...

hobbitul (08:37:22): Ideea mea era ca rc nu are unde sa naufra-

gieze shi cauta disperat o insula...shi vrea sa naufragieze...

abbsurdica (08:37:45): Sancho?

abbsurdica (08:38:03): e buna insula lu’ Sancho?

hobbitul (08:38:05): Da, uite ca la Insula lui Sancho nu m-am gin-

dit!!!

hobbitul (08:38:32): Ba, ce idee!!!!!!!!!! RC sa naufragieze pe in-

sula lui Sancho!!!

abbsurdica (08:39:19): o sa ma ucida regizoru’

hobbitul@yahoo.com: Emil BRUMARUabbsurdica@yahoo.com: Ada MILEA

HOBBITUL & ABBSURDICA

SEMNAL

„Lucian P. Petrescu este unul dintre pu]inii creatori ai genera]ieioptzeci consecvent unui proiect poetic de o modernitate radical\,urm\rit\ dincolo de fruntariile interesului public, ba chiar asumat\`mpotriva acestuia. Cultivat, cunosc\tor `n detaliu al unei poeticiaplicate pe o teorie subsecvent\ propriului itinerar narativ, este un`mp\timit al teoriei scrisului creator ca dimensiune existen]ial\ in-teriorizat\. Prin c\r]ile sale de proz\, autorul timi[orean `[i urmeaz\scriitura ̀ n felul unei obstinate investiga]ii a sinelui…“ (Daniel Vighi)

„Fire[te, acest tip de proz\ `[i selecteaz\ drastic cititorii, c\rora lesolicit\ o disponibilitate intelectual\ mult peste medie. ~ntr-o lite-ratur\ a[ezat\, asemenea c\r]i joac\ rolul unui ferment destinat s\gr\beasc\ procesele de `nnoire. Ele semnaleaz\ teorii, inventeaz\limbaje, m\resc acuitatea percep]iei.“ (Vasile Popovici)

Lucian P. Petrescu, Vedere spre curtea interioar\,colec]ia „Proz\“, Editura Cartea Româneasc\,384 de pagini, 24.90 RON

Volumul reune[te interpretarea origenian\, cea p\strat\ p`n\ ast\zi, la celde-al treilea tratat al Scripturii, Leviticul. Caracterul tehnic al textului biblic, ce de-scrie rela]ia, intermediat\ sacramental, dintre Dumnezeu [i poporul ales,adaug\ o dificultate suplimentar\ actului interpretativ. Origen, fidel principiilorsale, se va str\dui s\ descopere [i `n textul cu o minim\ disponibilitate exege-tic\ invita]ia la un alt tip de lectur\, alegoric\. ~ncercarea sa a fost remarcat\ [ipre]uit\: omiliile la Levitic, ca [i celelalte omilii la Hexateuh vor supravie]ui prinintermediul traducerilor latine, educ`nd publicul occidental spre alegorez\.

„Dup\ cum în cele din urm\ zile Cuv`ntul lui Dumnezeu, îmbr\cat în carne dinMaria, a p\truns în aceast\ lume, [i una era ceea ce se vedea în El, iar altaceea ce se în]elegea, tot a[a [i c`nd Cuv`ntul lui Dumnezeu se exprim\, prinProfe]i sau prin Legiuitor, oamenilor: se exprim\ nu f\r\ ve[minte potrivite.Acolo este acoperit cu v\lul c\rnii, aici cu v\lul literei. Ceva de acest fel des-coperim [i acum r\sfoind cartea Leviticul...“

Origen, Omilii [i adnot\ri la Levitic, edi]ie bilingv\, studiu introductiv,traducere [i note de Adrian Muraru, colec]ia „Tradi]ia cre[tin\“,Editura Polirom, 608 pagini, 35.95 RON

Nedjma, Fructul interzis. Romanul erotic al unei femeidin lumea arab\

traducere din limba francez\ [i postfa]\ deValentin Protopopescu, colec]ia „Eroscop“, Editura Trei, 2006

Nedjma, romanul erotical unei femei din lumea arab\

Doris MIRONESCU

LECTURI ~NTRERUPTE

interviu

printre r`nduri carte

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 7

SEMNAL

„Acest roman se va num\ra pe drept cuv`nt printre capodoperele seco-lului XX.“ („Atlantic Review“)

V., romanul de debut al lui Thomas Pynchon, este un amestec savurosde stiluri [i tehnici literare, exploat`nd, cu inepuizabile resurse imagina-tive, vechea tem\ a c\l\toriei picare[ti. ~n c\utarea misteriosului V., carepoate fi un loc, o persoan\, un obiect, nici una dintre acestea sau toatelaolalt\, protagoni[tii c\r]ii s`nt purta]i `ntr-o c\l\torie ame]itoare prin Paris,Malta, Floren]a, New York [i Africa Neagr\, propuls`ndu-l totodat\ pecreatorul lor `n primele r`nduri ale elitei literare a secolului XX.

„Într-o fantastic\ ]es\tur\ epic\ ce leag\ existen]a a trei genera]ii, eveni-mentele ne poart\ înainte [i înapoi în timp. Personajele s`nt un fel de yo-yo-uri m`nuite de autor, iar stilul este eliptic [i argotic...“ Ihab Hassan

Thomas Pynchon, V., traducere din limba englez\ de HoriaFlorian-Popescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, Editura Polirom,672 de pagini, 34.95 RON

Romanul, care `mprumut\ numele unei obscure forma]ii britanice de

punk de la sf`r[itul anilor ’70, este o poveste antrenant\ despre muzic\,

dragoste [i crim\ – principalele fire narative care ]es destinul persona-

jului central. William este un t`n\r muzician c\ruia Londra `i pare a fi sin-

gurul loc potrivit pentru cariera pe care [i-o dore[te. Dar forma]ia `n care

c`nt\, de[i plin\ de entuziasm, sufer\ de o lips\ cronic\ de profesiona-

lism, fata pe care o iube[te viseaz\ un mod de via]\ aflat la ani lumin\

distan]\ de boema muzical\, iar audi]ia `n care [i-a pus toate speran]ele se

transform\ ̀ ntr-un co[mar din care nu exist\ dec`t o singur\ cale de sc\pare.

„O carte despre ce mai înseamn\ ast\zi s\ fii t`n\r, s\rac, dezorientat [i

îndr\gostit, scris\ cu un umor nebun [i, în acela[i timp, lucid\, critic\ [i

spiritual\.“ („The Guardian“)

Jonathan Coe, Piticii mor]ii, traducere din limba englez\ [i note

de Constantin Dumitru-Palcus, colec]ia „Biblioteca Polirom“,

Editura Polirom, 264 de pagini, 19.95 RON

Tic\lo[i de ieri,tic\lo[i de azi

Nu am abordat p`n\ acum niciodat\ tema moralit\]ii scriitorilor

români `n comunism. Mai `nt`i, dintr-un sentiment de pudoare.

Oamenii aceia au trecut printr-un infern, fiind prin[i `n menghina

sistemului cu duritate, supu[i unor presiuni despre care e greu

s\ te pronun]i din afar\. Fie [i numai condi]ia vie]uirii `ntr-o astfel

de lume reprezenta, `n unele cazuri, o presiune psihic\ `ngrozi-

toare. Or, eu eram un copil `n momentul revolu]iei decembriste.

Din comunism n-am prins dec`t paginile dedicate Partidului din

„Cutez\torii“. Nu mi-am permis s\ consider c\ratul balo]ilor de

maculatur\ spre revalorificare, `n timpul anilor de [coal\ primar\,

drept un veritabil supliciu. Cum, atunci, s\ discut moralitatea

unui om care a fost chemat la interogatorii securistice, amenin-

]at, [antajat, b\tut chiar? Cum s\-mi permit s\ evaluez superla-

tiv din punct de vedere moral doar pe acei oameni care n-au

avut nici o leg\tur\ cu Securitatea (pentru c\ erau insignifian]i,

poate) sau pe cei omor`]i `n arest, ca inginerul Gheorghe Ursu?

~n al doilea r`nd, nu s`nt at`t de interesat de chestiunea com-

portamentului scriitorilor pentru c\ `i consider pe ace[tia, s\ m\

ierte Nicolae Manolescu, ni[te simpli oameni, [i `n nici un caz

exemplare de lux ale umanit\]ii. Jaloanele mele morale nu s`nt

fixate nici de „cazul“ Bujor Nedelcovici, nici de „cazul“ Mircea Ior-

gulescu. Departe de a considera Uniunea Scriitorilor un fel de for

etic al na]iunii, m\ amuz de `ncerc\rile unora [i altora de a trans-

forma aceast\ adunare, onest\ `n scopurile ei lucrativ-sindica-

liste, `ntr-o Acropole a bunului-sim].

{i de ce ar fi scriitorii altfel dec`t ceilal]i oameni? Cine mai

poate crede, odat\ `ncheiat secolul XX, c\ marea cultur\ te face

un om moral p`n\-n v`rful unghiilor? Exemplele de scriitori extra-

ordinari, dar tic\lo[i des\v`r[i]i `n via]a public\ curg g`rl\: Maxim

Gorki, Romain Rolland, Robert Brasillach, Pierre Drieu la Ro-

chelle. De unde moral\ la scriitori, lua]i ca o clas\? Forme f\r\

fond, preten]ii f\r\ fundament, stafii f\r\ trup, cum bine zicea un

mare critic literar odat\, pe c`nd nu se sim]ea nevoia unei Uniuni

a Scriitorilor la noi. Dac\ ar fi vorba s\ vorbesc de exemple de

scriitori români `nsemna]i, dar cu lamentabile caractere totodat\,

lista ar fi interminabil\...

~n jurul aceleia[i arz\toare chestiuni a moralei scriitorice[ti s-a

desf\[urat un recent colocviu de literatur\ organizat cu ocazia zi-

lelor revistei „Transilvania“ din Sibiu. Tinerii (unii tineri...) acuz`nd

b\tr`nii c\ au profitat de pe urma sistemului, f\r\ s\ `ncerce s\ `l

combat\. B\tr`nii (c`]iva dintre b\tr`ni) sus]in`nd preeminen]a o-

perei asupra reliefului moral. Ambele pozi]ii egal de injuste, pier-

z`ndu-se `n serii lungi de recrimin\ri, de fapt `n tot at`t de multe

sofisme. Deoarece cine a fost canalie `nainte de ’89 este [i

acum. Cine este acum lichea, ar fi fost cu at`t mai mult o lichea

pe vremea pacturilor profitabile cu diavolul. Spre deosebire de

nenoroci]ii obliga]i s\ devin\ turn\tori [i tr\indu-[i apoi via]a ca

ni[te umbre ce se [tiu vinovate, un tic\los `mp\cat cu sine din ziua

de azi nu-mi st`rne[te nici o simpatie.

Neglijen]ele s`ntaduc\toare de kitsch

Revenind la cartea Nedjmei,trebuie spus totu[i c\ ValentinProtopopescu, traduc\torul, n-aavut o munc\ u[oar\. {i dac\ ti-tlul e tributar, cum spuneam, u-nui vechi obicei, `n interiorulc\r]ii directe]ea e la ea acas\ [iaici `l `nt`lnim cu adev\rat pecel care a tradus, f\r\ fasoane,[i alte texte dificile de acest fel:„C\ci eu, Badra, decretez c\ nus`nt sigur\ dec`t de un singur lu-cru: pizda mea este cea maifrumoas\ din lume, cea mai fru-mos conturat\, cea mai ad`nc\,cea mai cald\, cea mai sucu-lent\, cea mai tumultuoas\, ceamai `nmiresmat\, cea mai muzi-cal\, cea mai pofticioas\ de pul\atunci c`nd pula se `nal]\ ca uncatarg deasupra talazului“. Tra-duc\torul este printre acei ro-mâni bravi care nu se sfiesc decele dou\ cuvinte care dau a-me]eli profesorilor de literatur\.Nu e prima dat\ c`nd le folo-se[te cu curaj [i adecvat [i fap-tul e de apreciat. Doar o obser-va]ie, care nu-l prive[te, de alt-fel, doar pe traduc\tor. Cred c\,atunci c`nd nu e vorba despre untext comercial, de duzin\, [i c`ndtotu[i cuvintele cu pricina se cerfolosite, atunci, cred eu, ceea ce

e `n jurul acestor cuvinte trebu-ie s\ fie impecabil. Virgulele,de pild\. Sau op]iunile lexicalepentru un verb sau altul. „De-cretez“? Ai senza]ia c\ aceast\conjugare nici nu exist\. Nu eramai simplu „declar“? Gradulde compara]ie al adverbului:„cea mai frumos conturat\“...Toate aceste m\run]i[uri grama-ticale zg`rie urechea mai r\udec`t `n mod obi[nuit, tocmaipentru c\ miza de-tabuizant\ atextului este at`t de mare. Nu ebine s\ mizezi pe faptul c\`ntr-o astfel de carte cititorul nuse opre[te la asemenea am\-nunte. Tocmai `ntr-o astfel decarte neglijen]ele s`nt aduc\toa-re de kitsch, [i e p\cat.

Cartea con]ine o poveste c`tse poate de fran]uzeasc\

Cartea `n sine nu mi s-a p\rut orevela]ie. Tot zgomotul care s-af\cut `n jurul ei s-a bazat pe in-forma]iile cuprinse `n sloganuldespre care vorbeam, pe tensiu-nea enorm\ pus\ `n acest mo-ment pe tot ce are leg\tur\ cuIslamul. Povestea Badrei, feme-ia berber\ care fuge dintr-unmariaj aranjat [i-[i construie[teo via]\ mai mult sau mai pu]inlibertin\ `ntr-un ora[ marocancosmopolit, nu mi s-a p\rut a

avea vreun exotism deosebit. ~nafar\ de cele c`teva am\nuntedin prima parte, c`teva obiceiurirural-musulmane expuse cu haz,cartea con]ine de fapt o povestec`t se poate de fran]uzeasc\, cuun b\rbat lubric [i nest\p`nit, ofemeie cam prostu]\ [i vreodou\ lesbiene. Nu m\ mir c\ i-apl\cut Catherinei Millet, autoa-rea celei mai repetitive c\r]i pecare am citit-o `n domeniu...C\snicia e un iad, via]a de `n-tre]inut\ – o eliberare. Ca s\g`nde[ti a[a nu trebuie s\ fiimusulman\, ci doar ceea ce secheam\ o nonconformist\. Sce-nele de sex, extrem de numeroa-se `n a doua parte, ca [i rela]ia`n sine dintre Driss [i Badra vindintr-o tradi]ie licen]ioas\ c`t sepoate de european\. F\r\ s\ fiuo specialist\ `n literatur\ arab\,pot totu[i s\ constat c\ nu exist\nici o leg\tur\ `ntre umorul eco-nomicos [i imaginile luxuriantedin textele clasice arabe (chiar[i `n traducerile europene cos-metizate care au ajuns la noi) [iexhibi]ionismul cam brutal alNedjmei.

Ce mi s-a p\rut totu[i intere-sant `n aceast\ carte ]ine de con-struc]ie; autoarea a riscat totu[is\-[i piard\ cititorii mai gr\bi]ipe drum, al\tur`nd capitole cuitalice – cu scene din Imciuk,

din copil\rie sau, oricum,dintr-un trecut mai `ndep\rtatsau doar puternic confesive, a-proape delirante, cum bine ob-serv\ traduc\torul `n postfa]\ –[i capitole cu caractere obi[nu-ite, capitolele care formeaz\ osa-tura de baz\ a nara]iunii. Nu eceva foarte sofisticat, dar e unefort de construc]ie care sal-veaz\ mult din senza]ia de im-proviza]ie senza]ionalist\ pe carecartea ar da-o altfel din plin.Povestea nu are nici ea tensiune,iar finalul aduce cu acela din fil-mul Anonimul vene]ian. Psiho-logic, de[i cartea se vrea o eli-berare a femeii de sub tiraniab\rba]ilor („ambi]ia de a le da`napoi femeilor de acela[i s`ngecu mine cuvintele confiscate deta]ii, fra]ii [i so]ii lor“), mesajule pe dos. Poate cuvintele le va fidat `napoi, ba chiar `n exces, dardestinul femeii r\m`ne unul ra-tat, derizoriu [i `nchinat b\rba-tului dominator care `i d\ruie[tecu m\rinimie, `n final, splendoa-rea degrad\rii sale fizice. Celec`teva imagini reu[ite [i curajulc`teodat\ amuzant al scenelor desex nu compenseaz\, din p\-cate, fragilitatea acestei c\r]i ca-re confirm\ teoria succesuluiconstruit `n afara textului.

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

Tocmai ai `ncheiat a doua edi]ie a ate-lierului de scriere creativ\ de la R`[ca.De ce te-ai g`ndit s\ faci acest atelier?

Scriere creativ\ – ce aiurea sun\! Traducereacorect\ a ce `nseamn\ creative writing e ceade tehnici de compunere poetic\. Programul\sta e bun dintr-o mie de motive, unele lite-rare, altele nu. G`nde[te-te cum am debutatnoi, cum ne aruncam textele `n tot soiul deconcursuri despre care abia acum [tim c\-sdeja aranjate sau jurizate de cine [tie cegrup de incapabili. ~n schimb, tinerii \[tiaparticip\ la un concurs jurizat de tineri, par-ticip\ la un program de creative organizat detineri, au parte de seri de lecturi cu cei maibuni poe]i tineri [i au [ansa s\ intre direct `nmiezul literaturii tinere reale, vizibile.

Plus o nebunie strict personal\: vezi cumla noi – [i chiar [i noi, 2000-ul, `ncepem s\fim a[a – „totul merge“? Astea-s prostii, `npoezie nu exist\ compromisuri sau jum\t\]ide m\sur\, poezia e mereu limpede: e poe-zie sau nu e poezie, a[a cum un pahar e plinsau e gol. Dup\ programul \sta, tinerii carepleac\ de aici au un sistem clar, ni[te prin-cipii limpezi dup\ care s\ se ghideze. Ni-meni dintre cei care pleac\ de aici nu va maiputea spune vreodat\ c\ Ruxandra Novac estemai slab\ dec`t (sau m\car comparabil\ cu)Claudiu Komartin,

indiferent de spectacol, indiferent de carierape termen scurt a volumelor, indiferent deorice. Poezia se vede. {i \sta-i numai unexemplu.

Chiar crezi c\ literatura se poate `nv\]a?({i vorbesc aici de dublul sens al ver-bului: dac\ po]i `nv\]a s\ scrii de la ci-neva, dac\ po]i `nv\]a pe cineva s\scrie.)

Cu siguran]\, nu. De asta exist\ un concurs`nainte de program – dintre cei care trimit,r\m`n cei care deja [tiu s\ scrie. Ce fac eueste s\ le gr\besc evolu]ia, s\ le ar\t `ntr-os\pt\m`n\ lucruri pe care ei le-ar fi desco-perit, oricum, singuri, dar ̀ n c`]iva ani. Cred c\Diana Geac\r sau Andra Rotaru au exprimatasta foarte bine pe www.creativewriting.ro –programul de la R`[ca e un fel de concentratde vitamine.

Iar dac\ po]i preda tehnica literar\ – cusiguran]\, da. {i e o experien]\ incredibil\.E [i foarte riscant, pentru c\ te expui e-norm, ca scriitor. E un joc cu u[ile `nchise,un maraton de psihiatrie poetic\, unde ]i sev\d toate mecanismele.

~n plus, te gole[ti de ale tale a[a cum ofaci, spre exemplu, c`nd scrii la un volumpersonal, dar te treze[ti c\, la final, nu ai unvolum… pe bune – m\ consum pentru fiecarevolum care iese de aici c`t pentru un volumde-al meu. Asta-nseamn\ c\ am publicat anul

trecut dou\ volume, iar anul \sta – un-deva, `n jur de trei, o s\ vedem la

t`rgul din toamn\.Oricum, ideea e ca, `n

c`]iva ani, s\ se [tie c\ dinR`[ca ies cele mai tari

volume de debut din Ro-mânia [i RepublicaMoldova. {i deja, `n-cet-`ncet, lumea seprinde.

Cum e s\ scrii[i s\ faci unatelier de scri-ere creativ\`n m\n\stire?De la feelingla chestiuniconcrete(bani, finan-]are etc.).

M\ omori cuscrirea creativ\!

{tii ce? G`nde[-te-te c\ asta se face

`n America de a-proape un secol. {idac\ nu-i suficient,adu-]i aminte c\ to]iarti[tii c`t de c`t mai

r\s\ri]i – pictori, sculp-tori, de tot

soiul – s-au format `ntr-un cerc din jurulunui alt artist r\s\rit, `n a[a numita [coal\.Ei, eu nu fac [coal\, c\ nu-i `nv\] s\ scrieca mine, ba chiar nu discut\m capitolul „Ur-manov“ `n cadrul programului [i mi-amf\cut un principiu din a selecta participan]ic`t mai diferi]i ca scriitur\ [i a lucra, c`t sepoate, cu fiecare `n parte. Practic, fiecare par-ticipant are parte de un program propriu, deo experien]\ 100% personal\, diferit\ de acelorlal]i.

Iar c\ are loc la m\n\stire… mda. Eusimt un mare dezgust pentru lumea literar\,cap-coad\. Dezgust pentru viclenia [i mize-ria [i tot show-ul \sta porcesc. Simt dezgustpentru Eminescu – vai, drag\, ce-a mai iu-bit-o el pe Veronica, dar moare de sifilis –,dezgust pentru Nichita St\nescu – marelesensibil, mort ca ultimul alcoolic –, dezgustpentru toat\ [arada asta de sensibili ve[nicromantici, `ntr-o ve[nic\ boem\. Nu dau doibani pe ea [i din cauza asta nici n-am fostvreodat\ bine cotat de lumea bun\ literar\.

{i visez – `n termeni reali[ti `ns\, f\r\s\-mi fac iluzii – la o serie de cinci-[ase va-luri de poe]i forma]i `n programul de laR`[ca, departe de mizeria [i mizerabilii dinboema literar\, poe]i care [tiu ce `nseamn\m\n\stire, care [tiu c\ un c\lug\r sau preotnu-i nici prost, nici nesp\lat, nici incapabils\ adopte o pozi]ie radical\ fa]\ de ce se `n-t`mpl\ pe lumea asta. Visez la tinerii \[tia [ivisez la poezia lor ca la un bol de aer curatpentru ce mai `nseamn\ azi România.

~n urma primului atelier, cel din 2005,au ap\rut dou\ volume individuale – alDianei Geac\r [i al Andrei Rotaru.Dou\ c\r]i ap\rute `n condi]ii graficeexcelente, care au fost citite, premiate,criticate, contestate. Multe dintre texte-le care s-au scris despre cele dou\ c\r]inu au `nceput cu c\r]ile sau cu autoa-rele lor, ci cu tine. Ai fost ironizat de-seori pentru statutul t\u aparte, de c\-lug\r poet. De unde crezi c\ apar acesteironii? Ce crezi c\ le alimenteaz\?

P\i, ce ]i-am spus mai `nainte? N-am fostniciodat\ unul de-al lor [i am refuzat con-stant s\ m\ conformez regulilor lor. {i-apoi,Elena drag\… ironii din partea cui? Noi aziavem trei-patru critici, restul recunosc fap-tul c\ nu citesc literatur\ t`n\r\ – vezi Ma-nolescu, vezi Alex. {tef\nescu. Iar dintre ti-neri, majoritatea merg `n aceea[i direc]ie:incapabili s\ se adapteze, se tem s\-[i asu-me riscuri, fani ai unei poezii lejere, sigure,scris\ [i rescris\ de c`teva decenii `ncoace…[i m`nca]i de invidii, complexe, carieri[tip`n\ `n m\duva oaselor.

{tii care a fost cel mai frumos momentdin cariera mea poetic\? Dup\ utilitare, m\tot scoteau din min]i cu faze gen asta nu-ipoezie, Urmanov nu poate fi numit poet etc.etc.

{i am scris articolul acela, parc\ „genera]iatu“, `n care mi-am f\cut valiza [i-am plecatdin lumea lor. Am zis c\ da, eu nu scriu po-ezie, eu nu s`nt poet, ci scriu interfe]e decomunicare [i s`nt economist. {i de-atunci,Elena, eu s`nt tot mai liber [i mai talentat,iar ei tot mai `nr\i]i [i m`nca]i de r\utatea asta.

{tii ce r\m`ne `n urma a tot show-ul \stade mizerie uman\? Dou\ volume care dejas`nt foarte bine cunoscute [i extrem de apre-ciate. Restul…

Ce ai vrea s\ `n]eleag\ oamenii privindstatutul t\u? ~n leg\tur\ cu ce ai vreas\-i l\mure[ti `nainte de toate?

Nu vreau s\ l\muresc pe nimeni despre ni-mic. Cine m\ cunoa[te, [tie cine s`nt [i cums`nt. Pentru cine vrea s\ m\ cunoasc\, s`ntun tip oric`nd deschis pentru oameni. Singu-rul lucru care m\ face s\ nu dau nici o [ans\unei rela]ii este f\]\rnicia. Po]i s\ m\ min]i,po]i s\ m\-njuri, po]i s\ `mi faci r\u `n oricefel, dar dac\ simt c\ joci teatru, `mi pierd`ncrederea [i tai orice cablu `ntre mine [i tine.

O rela]ie `nseamn\ timp, iar eu nu am ni-mic mai scump pe lume dec`t timpul. Dac\simt c\ `mi este irosit – fie de o persoan\,fie de o activitate – renun] f\r\ nici un felde regret. A[a c\… cine e dispus s\ inves-teasc\ timp `n mine nu va avea nevoie denici o l\murire, pentru c\ m\ ar\t cu totul.S`nt oameni c\rora le-am `ncredin]at cele maiascunse temeri ale mele dup\ numai ojum\tate de or\. Sinceritatea e un abandon`n sufletul celuilalt. Iar asta te oblig\, tefor]eaz\ s\ `ntorci `ncrederea, chiar dincolode hot\r`rile tale ra]ionale de dinainte…

Iar cine nu m\ cunoa[te… e simplu – s\fie ca o axiom\ ̀ n ce m\ prive[te: s`nt c\lug\r[i poet, la fel de `nver[unat `n am`ndou\. Iarfe]ele astea dou\ nu se exclud `n nici un fel,pentru c\ [i Biserica, [i poezia se ocup\ cuvia]a, cu sufletul. Iar pe mine poezia m-aadus, m-a ]inut [i m-a legat definitiv de Bi-seric\, a[a c\ n-am nici un g`nd `mpotrivaliteraturii – nu poezia d\uneaz\, ci mediul`n care ea este scris\.

Care crezi c\ s`nt cele mai mari curio-zit\]i, legate de tine [i de via]a ta, alecelor care te cunosc? Ce le spui lor?

Habar n-am, nu [tiu [i nici n-o s\-mi bat ca-pul cu asta. Cine m\ cunoa[te, m\ poate `n-treba direct. S`nt dou\ variante: fie r\spund,fie zic pas. Oricum, dac\ `ntrebarea a ajunss\ fie rostit\, va primi [i r\spunsul la un mo-ment dat, dar poate nu chiar pe loc… S`ntlucruri, `n fiecare dintre noi, pe care nus`ntem niciodat\ preg\ti]i s\ le arunc\m `nfa]a celorlal]i. ~n ce m\ prive[te… s`nt ex-trem de pu]ine lucruri pe care s\ le ascundde cei care-mi s`nt cu adev\rat aproape.

Iar cei care nu-mi s`nt… cred c\ nu-i in-tereseaz\ nimic. Serios! Ce, n-au

altceva de f\cut cuaaaaaaatimpul

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 20068

interviu `ntrebarea moarte n-are

„Eu simt un mare dezgust pentrulumea literar\, cap-coad\“

Literatura este: a) un supermarket; b) un raft de biblio-

tec\ sau o bibliotec\; c) talent & inspira]ie & munc\ &

stuff

a) [i, ca s\ se justifice prezen]a mea acolo, trebuie neap\rat [i c).

O carte este: a) mai multe texte + dou\ coper]i + un au-

tor + un pre]?; b) un proiect; c) un produs.

M\i Elena, dar se vede c\ n-ai terminat ASE-ul ca mine! Unprodus este finalitatea material\ a unui proiect. Sigur c\ mergpe c), pentru c\ o carte nu `ncepe cu prima pagin\ [i nici nuse termin\ cu ultima. O carte bun\, vreau s\ zic, una din ace-lea utilitare, cum le zic eu, care `ncep s\ aib\ sens abia dup\

ce s`nt citite, `n felul `n care `l influen]eaz\ pe cititor. Astea-sc\r]ile riscante, cu b\taie lung\, mai lung\ dec`t via]a asta,aici. Restul c\r]ilor se `ncadreaz\ toate la a).

Lansarea viitoarei tale c\r]i ]i-ai face-o, dac\ situa]ia arfi alta: a) `ntr-un acvariu, tu [i invita]ii `mbr\ca]i `n sca-fandri, printre pe[ti [i alge; b) `ntr-o fabric\ dezafectat\;c) `ntr-un loc de joac\ pentru copii.

~n Anglia, la cursul de poetry, am avut de prezentat un pro-iect de public poetry. Am vrut atunci s\ umplu un sac de plas-tic cu ap\, s\-l ag\] de ramura unui copac `n centrul campu-sului, s\ m\ bag `n el cu un tub de aer [i s\ citesc poezie. Nu[tiu de ce, nu mi-au aprobat proiectul…

ADRI

ANUR

MAN

OV

lor dec`t s\-l piard\ medit`nd la Urmanov?S\ fim serio[i…

Cum s-a schimbat via]a ta `n 2004, c`ndai venit la R`[ca? }i se `nt`mpl\ s\ re-gre]i ceva? Ce?

Interior, lucrurile nu s-au schimbat prea mult[i nici abrupt, pentru c\ plecarea mea la m\-n\stire era luat\ `n calcul din 2000 [i dejahot\r`t\ `n 2003, a[a c\ am avut timp s\ m\formez pentru via]a de aici. Eu am tot mersvara la Putna, st\team c`teva zile, apoi m\`ntorceam `n Bucure[ti, iar la Putna, iar `nBucure[ti… Sigur, astea nu le-am spus a-tunci exact pentru c\ exista prejudecata asta,c\ un om al Bisericii nu poate fi un intelec-tual sau, m\car, nu unul actual. {tii cum e?Un c\lug\r poate, la extrem, s\ scrie poezieŕ la Eminescu, dar nu are ̀ n nici un caz drep-tul s\ fie v`rf de lance ̀ n literatura de ultim\ or\.

Ba, uite c\ are dreptul [i chiar o face,spre exasperarea multora.

Iar de regretat… fereasc\ Domnul! Egreu… supergreu uneori. Tot a[a, interior, eca [i cum ]i-ai at`rna inima de tavan ca unsac de box [i tot timpul se g\se[te cineva s\vin\ s\ ]i-o bu[easc\. Dar, oric`t de greu arfi, m\ uit `n urm\ [i mereu simt acela[i lu-cru: nimic, dar absolut nimic nu are senspe lumea asta. Iar eu nu pot tr\i f\r\ sens.Dac\ nu m\ recupera Dumnezeu, m\ sinuci-deam cu siguran]\. Am nevoie de un scopcare s\ dea sens vie]ii mele. A[a… ce f\ceam?Mergeam la serviciu s\ fac bani, ca s\ m\-n`nc [i s\ m\-mbrac, ca s\ pot merge la ser-viciu s\ fac bani… [i iar, [i iar… E o treab\obsesia asta cu timpul – un mare dar de laDomnul. Am sim]it c\-l irosesc, c\ intru`ntr-un v`rtej `n care pierd timpul – timpulcel mare, \la care face via]a mea – [i c\ m\am\gesc permanent cu chestii copil\re[ti,de circ: azi la teatru, m`ine la film, maibeau o bere, mai merg la munte… Astea lef\ceam, dar le sim]eam tot mai acut ca unspectacol la care m\ uitam inten]ionat ca s\nu mai g`ndesc, ca s\-mi sp\l creierul, ca s\nu-mi pocneasc\ mintea pentru lipsa crunt\,crunt\ de sens `n care-mi iroseam via]a.

C`t de mult te intereseaz\ chestiunilede politic\ existente `n Biserica Orto-dox\ Român\? E[ti la curent cu ce se`nt`mpl\? Sau crezi c\ e mai s\n\tos s\te ]ii departe de ele?

M\ intereseaz\ `ntr-un grad destul de limi-tat. Trebuie s\ [tiu ce se `nt`mpl\, e nefiresc[i nes\n\tos s\ faci parte dintr-o institu]ie [is\ nu [tii ce se `nt`mpl\ `n ea. Iar Bisericanu e nici nefireasc\, nici nes\n\toas\…

Dar nici nu m\ omor cu ele. Nu-i treabamea, Elena. S`nt al]ii `n cadrul Bisericii carese ocup\ cu asta. Eu m\ ocup de c\lug\riamea [i de oamenii pe care `i r`nduie[teDomnul `n jurul meu. Rareori m\ implic cevamai mult c`nd s`nt de r`nd la predic\ [i chiaratunci se `nt`mpl\ ceva `n genul \sta. Atuncivreau s\ `n]eleg, ca s\ pot s\ explic [i oame-nilor ce se `nt`mpl\.

{tii c\ eu am lucrat [i `n pres\ o vreme[i mi-a fost suficient ca s\ m\ sc`rbesc pevia]\. Totul se negociaz\, totul se reduce laa da bani sau a nu da bani… Iar b\d\r\niileastea sf`r[esc afect`nd o institu]ie care are camenire m`ntuirea sufletelor… Presa e super-ficial\, nu-[i d\ nici seama, nici interesul s\aprofundeze lucrurile. Li se pare c\, `n felul\sta, controleaz\ lucrurile, dar sf`r[esc fiindcontrola]i ei `n[i[i. {i mai grav e c\ de peurma superficialit\]ii presei se ajunge la uncontrol din afar\ al românilor… dar, dinnou, asta nu-i treaba mea.

La sf`r[itul lui august, IPS Pimen l-anumit pe Gigi Becali „omul providen-]ial“. E suficient s\ ai bani pentru aconstrui biserici [i pentru a c`[tigasimpatia preo]ilor [i a enoria[ilor?

E o `ntrebare r\ut\cioas\, Elena. Norocult\u c\ eu fac diferen]ele astea: c\lug\r/ poet,ziarist\/ scriitoare etc… Dac\ IPS Pimena[a a zis, a[a e f\r\ discu]ie. {i de ce nu?

Una dintre sinagogile iudeilor era construit\de un p\g`n – vezi `n Scriptur\ –, iar c`nd is-a spus asta M`ntuitorului, n-a avut nici oreac]ie `mpotriv\.

Revin la ce spuneam `nainte. Becali arebani [i n-are cultur\, asta zici, nu?…Uit\-te la toat\ tagma scriitorilor [i vezi cul-tur\ c`t cuprinde… }i se pare c\-s mai po-trivi]i pentru a construi biserici? Fii seri-oas\, Elena, bisericile s`nt loca[uri ale luiDumnezeu [i, ca urmare, El ~nsu[i hot\r\[tecine I le ridic\. Dac\ acum Dumnezeu a ho-t\r`t s\ le construiasc\ Becali, poate c\ e opalm\ dat\ românilor pentru halul `n caresinguri ne-am adus ast\zi ca na]iune.

Crezi c\ informa]iile privind leg\turile din-tre actualii capi ai BOR [i fosta Securi-tate vor duce la discreditarea BOR?

Posibil. ~ntr-un fel sau altul, Biserica va tre-bui s\ fie discreditat\, pentru c\ este cea maiincomod\ institu]ie. Uit\-te c`te show-uris`nt scoase `n public de la o vreme. Dac\ nuva func]iona nici povestea cu dosarele, va fiinventat\ o alta, cu siguran]\.

Repet, Elena, Biserica e `n r\zboi, astava fi tot mai vizibil, iar cei care vor s\ o dis-crediteze vor `ncerca s\ rup\ leg\tura dintrecler [i credincio[i. Dar oamenii Bisericii [tiuun lucru, c\ M`ntuitorul a poruncit s\ neiert\m unii pe al]ii. Asta nu-i valabil doar oneway, dinspre preo]i c\tre credincio[i, ci [iviceversa. Dac\ preotul acela te-a dezlegat deun milion de p\cate [i neputin]e, `nseamn\c\ nu e[ti om dac\ tu nu-i po]i ierta, la r`ndult\u.

Tu [tii ce soart\ a avut Biserica Rus\pentru c\ nu a avut prevederea de a fi `n]e-leapt\ ca [erpii, dar curat\ ca porumbeii?{tii c`te milioane de oameni au fost uci[i pemotive religioase, c`te m\n\stiri [i bisericid\r`mate sau transformate `n baruri, depozitesau crematorii? {i, mai r\u, [tii c`te sute demilioane de sp\la]i pe creier, atei p`n\ `nm\duva oaselor, s-au format pentru c\ Bise-rica lor nu a avut smerenia de a coexista a-l\turi de regimul comunist?

Slav\ Domnului c\ la noi lucrurile austat altfel! Dar e `n firea lucrurilor s\ fiir\spl\tit cu r\u pentru faptele bune – numir\ pe nimeni. Mai ales `n România…

Ai publicat anul trecut o antologie cutextele tale. Nu ai sim]it nici o clip\ c\ tegr\be[ti? De ce ai ales s\ publici o anto-logie de autor chiar `n acel moment?

Nu m-am gr\bit. Era exact momentul ideal.Cu ea am vrut s\ trag o linie `ntre urmanov1 [i urmanov 2, `ntre ce a fost [i ce esteacum. Era firesc s\ urmeze altceva, pentruc\ via]a mea e cu totul alta. Nu mai am ace-

lea[i preocup\ri, nu mai am acela[i cerc decunoscu]i [i, mai ales, centrul vie]ii meles-a schimbat: de acum nu mai este eu, citinde tot mai mult s\ devin\ M`ntuitorul.

Partea surprinz\toare – chiar [i pentrumine – este c\ abia acum, `n volumul la ca-re lucrez, apar primele mele texte f\r\ uncon]inut religios. Dar, dac\ m\ g`ndesc… enormal. Abia acum, la ad\postul Domnului,`ncep s\ m\ v\d pe mine `nsumi, s\ m\ con-turez c`t de c`t. P`n\ acum, am alergat ca unnebun `ntr-o lume f\cut\ ca s\ alergi ca ne-bunul. {tii care-i singurul lucru pe care nuai voie s\-l faci `n lume? S\ te opre[ti locu-lui [i s\ taci. A[a, brusc, `n mijlocul zilei, `nmijlocul str\zii. S\ stai, s\ taci [i s\ `nchiziochii – eu f\ceam asta frecvent, e incredibilce nebun [i f\r\ rost `]i apare, treptat,fream\tul \la din jur, forfota aia f\r\ rost…

~n plus, literatura de consum e o cartesuperb\, publicat\ la Editura Vinea `n ni[tecondi]ii grafice cum nici nu visam. Are toatecele trei volume publicate, plus `nc\ dou\ i-nedite, de sertar: Up e volumul scris `ntrec\rnurile cannonice [i poeme utilitare, iar hey,mr. dj! e scris `ntre poeme utilitare [i schelet.

Recunosc, c`nd am hot\r`t s\ o public,[tiam ce-o s\-mi ridic `n cap, a[a c\ m-ambucurat `n secret c`nd a ap\rut [i antologialui Marius, danseaz\ ianu[. M\car nu s`ntsingurul…

Acum c`]iva ani erai pe punctul de apublica un roman. Ce s-a `nt`mplat cutextul acela? O s\ publici un romansau dispre]uie[ti proza? Detaliaz\.

Prima `ntrebare e ca s\ m\ enervezi, iar ceade-a doua pentru c\ m\ cuno[ti. Dup\ c\r-nurile cannonice am trecut printr-un blocajgroaznic, `n care nu puteam scrie un vers,de[i sim]eam c\ e vremea. {tii cum e. Sim]ic\ e ceva acolo, ̀ nl\untru, care vrea s\ fie scris.

Ei, [i atunci am scris un roman. Atunci,toat\ lumea a fost entuziasmat\, eu – fire[te –mai mult dec`t to]i, dar `ntre timp mi-a maivenit mintea la cap, m-am f\cut om serios [iam decis c\ vremea lui a trecut. S`nt c\r]icare au sens doar dac\ apar `ntr-un anumitmoment `n via]a unui scriitor. Romanul \staera fratele `n proz\ al volumului c\rnurilecannonice. Or, ca s\-l public acum, dup\poeme utilitare [i schelet, dup\ antologia li-teratura de consum [i – mai ales – dup\ vo-lumul la care lucrez, sushi… ar pica r\u detot, ca nuca-n perete.

A[a c\ nu l-am mai publicat [i nici n-os\-l public. M\ tot amenin]\ ba unul, ba al-tul c\ o s\-l publice. N-au dec`t: eu nu a-cord dreptul nim\nui, iar cine o face… tri-bunal e [i la Bucure[ti, [i la Suceava. Plus c\ar fi un gest care i-ar descalifica definitiv caeditori.

Proza o admir sincer. {i trag cu ochiul laea cu un soi de invidie pentru vizibilitate [ipentru c`te se pot face [i acolo. {tiu o ton\de tehnic\ – am vrut, n-am vrut, a trebuit s\trec examenele la masterul \la de creativewriting din Anglia –, dar de scris… Admirproza, prozatorii `mi par ni[te supraoameni,dar am un dispre] total pentru procesul descriere a prozei. Odat\ ce te-ai format capoet, odat\ ce ajungi s\ numeri literele din-tr-un vers ca s\ vezi ce mai po]i scoate, s\m-apuc s\ scriu dialoguri, descrieri, s\ in-ventez scene ca s\ spun ce pot spune `ntr-unvers de patru cuvinte… Nici g`nd! Nici s\vreau [i n-a[ fi capabil!

Pe l`ng\ cele patru volume – c\rnurile

cannonice, poeme utilitare, schelet [i

antologia din 2005, literatura de con-

sum – te-ai ocupat [i de altele, aflate `n

vecin\tatea literaturii: ai lipit poemul

inimii pe zidurile din Bucure[ti, ai f\cut

performance-uri `ntr-un club sordid din

Capital\, un amestec de poetry [i dans,

dac\ nu m\ `n[el ai fost [i la ateliere de

dans contemporan. C`nd crezi c\ ro-

mânii vor fi preg\ti]i s\ `n]eleag\ [i alt-

ceva prin literatur\ – m\ refer nu numai

la consumatori, ci [i la „produc\tori“?

Foarte cur`nd. Tinerii care ies din R`[ca iesgata preg\ti]i pentru a[a ceva. La anul, voiavea un curs special pe a[a ceva – nu-]i spun`nc\ mai multe, c\ la noi se practic\ la greufurtul. Uite, c\ m\-ntrebai dac\ e ceva cen-am f\cut cu poezia mea: am o ton\ de i-dei r\mase nepuse `n practic\, dar am [i oton\ de tineri care-mi scriu, nu numai ceicare intr\ `n program, dar [i din afara pro-gramului. Tot ce mi-a r\mas le distribui lor,`n func]ie de poezia fiec\ruia.

Am mare `ncredere, foarte mare `ncre-dere `n poezia celor care trec prin cursul detehnici de compunere poetic\, dar [i `n ei,ca oameni. E imposibil ca acest contact allor cu m\n\stirea s\ nu-i modifice interior.Asta e o alt\ [ans\ care li se ofer\ [i pe ca-re [i eu mi-a[ fi dorit-o. Poate chiar maimult dec`t cea legat\ de literatur\.

Ce n-ai f\cut cu textele/ pentru textele

tale [i acum nu mai po]i face?

Ei, acum vrei exemple concrete! }i le spun]ie, dar nu tuturor. Tu n-ai v\zut c`t se fur\azi? Scrii un ciclu de poeme, `l postezi on-line [i m`ine apar zece la xerox.

~n mare, s`nt convins c\ trebuie popula-rizat conceptul de public poetry. M\ amu-zam acum vreo lun\ c`t de `nc`ntat era IoanEs. Pop dup\ ce descoperise ce `nseamn\ laFestivalul de la Rotterdam.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 9 dosar

`ntrebarea moarte n-are interviuREPERE:

Adrian Urma-nov (pseudo-nimul lui Leo-nard-DanielAldea)

N\scut la Plo-ie[ti pe 2 oc-tombrie 1979

~n prezent estestudent `n anulal III-lea la Fa-cultatea de Te-ologie Pasto-ral\, Universita-tea din Pite[ti

2004: Master`n Creative Wri-ting, Englishand Compara-tive LiteraryStudies, War-wick University,Warwick, Ma-rea Britanie

2002: Absol-vent al Facul-t\]ii de Rela]iiEconomice In-terna]ionale,Academia deStudii Econo-mice Bucure[ti

2001 / 2000 /1999: absol-vent al Institu-tului de Limb\[i Civiliza]ieRus\ „A.S.Pu[kin“, Mos-cova, Federa]iaRus\

Din 2004, c\lu-g\r la M\n\sti-rea R`[ca(Suceava)

Volume:

2001: c\rnurilecannonice, Ed.Pontica – pre-miul Asocia]ieiScriitorilor Bu-cure[ti pentrudebut

2003: poemeutilitare, Ed.Pontica

2004: I HaveCrossed anOcean, Hea-ventree Press,Coventry, Ma-rea Britanie(antologie)

2004: You TooCan Have ThisBeautiful Life,White Trash In-tellectualsPress, Stough-ton, SUA (an-tologie)

2005: schelet,Ed. Pontica

2005: literaturade consum,Ed. Vinea

2005: Gene-ra]ia 2000, Ed.Pontica (anto-logie)

2005: no lon-ger poetry: newromanian poe-try (editor,al\turi de DavidMorley), edi]iebilingv\; se afl\`n programulde editare alHeaventreePress pentruanul 2005

P`n\ unde poate merge literatura?

P`n\ la sufletul omului. Mai departe de at`t nici n-ai unde. Poezia`n sine e vax. Nul complet sau, cum zice p\rintele Noica, mergecu noi la cimitir. Dar poezia ca sentiment transmis celuilalt saucreat exclusiv `n el, asta `nseamn\ enorm [i merge dincolo de ci-mitir, pentru c\-[i las\ urmele `n sufletul lui. Sufletul nostru are[i el o evolu]ie, a[a cum are o bil\ de biliard – poezia potrivit\,citit\ de omul potrivit, la timpul potrivit, poate direc]iona bila astaexact `n bra]ele Domnului. Poate, te asigur. O [tiu din proprie ex-perien]\.

De asta nu dau eu doi bani pe imagini frumoase, imagini tari,imagini [ocante etc. Am zis [i o s\ zic mereu: poezia nu e textulscris, poezia e efectul pe care textul scris `l are asupra omului.

De unde obsesia ta consumist\ referitor la actul artistic?

P\i, tocmai de-aici. Octavian Soviany e un critic foarte bun, at`tde bun c\ uneori e enervant. At`t de limpede a citit evolu]ia c\r]i-lor mele [i ra]iunile din spatele schimb\rilor pe care le-am f\cut –mai ales asta m\ enerva – `nc`t, de multe ori, mi se p\rea c\ m\ d\de gol. {tii, cu g`ndurile mele bine ascunse de c\lug\rie…

Revin la ce ziceam: dac\ nu v\d un sens, nu pot face un lu-cru. Dac\ nu dau un sens poeziei mele, nu are sens s\ scriu. Dece s\ o fac? Nu-i nimic mai frumos, mai puternic, mai intens caDumnezeu. A[ putea foarte bine s\ m\ rezum la rela]ia mea cuDomnul [i s\ m\ concentrez pe rug\ciune.

Dar, dac\ poezia este arma mea, felul meu prin care `ncerc s\schimb un om – inclusiv pe mine `nsumi –, totul cap\t\ sens. Iarpoezia devine pumnul \la de talan]i pe care i-am primit [i pentrucare voi da socoteal\. Ce-o s\ r\spund? C\ am f\cut cuvinte fru-moase sau imagini care au speriat lumea?

Prefer s\ spun c\ am `ntors un suflet, c\ i-am ]inut desingur\tate sau de cald sau de orice altceva. Tr\im `ntr-un de[ertde singur\tate [i asta ne `nr\ie[te unii `mpotriva altora, Elena.S`ntem ca ni[te c`ini turba]i – avem nevoie de afec]iune [i, pentruc\ nimeni nu ne-o d\, `ncepem s\ ne mu[c\m unii pe al]ii. Eucred c\ poezia ne poate `mbl`nzi, ne poate `mbuna. Uneori cu bi-ni[orul, pe nesim]ite, alteori cu biciul. At`ta tot.

Care este ultima carte citit\/ cump\rat\?

Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, `n tandem cuKazuo Ishiguro, S\ nu m\ p\r\se[ti. Ambele superbe. Absolutsuperbe.

„Nu dau doi bani pe imagini frumoase“

„Suplimentul de cultur\“ public\, `n premier\, c`teva dintre poemelecuprinse `n cel mai recent volum al lui Leonard Cohen, Cartea

aleanului, `n traducerea lui {erban Foar]\ [i a CristineiChevere[an. Cartea este `n curs de apari]ie la Editura Polirom.Postfa]a este semnat\ de Mircea Mih\ie[, autorul eseului Via]a,patimile [i c`ntecele lui Leonard Cohen, editat tot de Polirom`n 2005. „~n urm\ cu zece sau dou\zeci de ani, e sigur c\Leonard Cohen n-ar fi publicat o astfel de carte, `n al c\ruistr\veziu schelet persist\ ceva din energia debordant\ atinere]ii nefericite, dar [i consisten]a plin\ de [iretenie amaturit\]ii fascinate de controlul dob`ndit asupra lumii.Barierele comunic\rii s-au pr\bu[it nu pentru c\ `ndem`nareapoetic\ s-ar fi `mpu]inat. Pur [i simplu, nu mai era nevoie deea. La ora `n care t`njirea a luat locul faptei [i reflec]ia a`nlocuit tr\irea, aproape c\ n-ar mai fi nimic de spus. {itotu[i, `ntr-una din confesiunile suscitate de propria sacrea]ie recent\, Leonard Cohen a g\sit singurele cuvintecare ar fi trebuit rostite: «Dac\ avem noroc, `mb\tr`nim»“,scrie Mircea Mih\ie[ despre Cartea aleanului.

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 200610

dosar prob\ scris\

LEONARD COHENDionysos la b\tr`ne]e

Intr\m `ntr-o epoc\ de tulburare, un moment straniu-ncare oamenii g\sesc lumina `n miezul disper\rii [i verti-jul la cap\tul propriilor lor speran]e. Momentul e [i unulreligios, `ntr-asta const`nd primejdia. Oamenii dori-vors\ asculte vocea Autorit\]ii [i multe idei bizare desprece-ar fi aceast\ Autoritate se vor na[te-n fiecare minte.Familia se va ar\ta din nou drept Temelia cea mai ono-rat\ [i l\udabil\ a societ\]ii, numai c\ aceia dintre noice vor fi `ntrev\zut [i alte posibilit\]i parcurge-vor nu-mai mi[c\rile, fie ele [i mi[c\rile dragostei. Publicul, a-vid de Ordine, va invita mul]i indivizi `nd\r\tnici [istr\ini de compromisuri s-o impun\. Triste]ea gr\dini-lor zoologice se va a[terne peste societate.

Tu [i cu mine, ce t`njim de dorul unei apropieri nepri-h\nite, vom refuza s\ pronun]\m p`n\ [i cuvintele dint`iale desf\t\rii scrut\toare de teama unor represalii. Toat\disperarea va tr\i `n spatele unei minciuni. Jur `ns\ c\m\ voi afla `n raza de ac]iune a propriului t\u parfum.

C`t de grav\ pare luna ast\ sear\, ca obrazul unei Fe-cioare de O]el `n locul vechiului idiot confuz.

Dac\ e[ti de p\rere c\ Freud este, acum, dezonorat,al\turi de Einstein [i de Hemingway, a[teapt\ s\ vezi ceau s\ fac\ cei ce-mi urmeaz\ cu tot p\rul \sta alb.

Va exista `ns\ o Cruce, un semn, pe care unii aus\-l `n]eleag\; o `ntrevedere-n secret, o prevenire, unIerusalim ascuns `ntru Ierusalim. Purta-voi, ca tot-deauna, straie albe [i am s\ intru-n Locul cel mai Tai-nic, cum, genera]ie dup\ genera]ie, vom fi f\cut dec`nd ne [tim, ca s\ implor, s\ cer [i s\ justific.Intra-voi `n odaia Miresei [i a Mirelui, atunci, [i ni-meni nu m\ va urma.

N-aibi grij\,-n viitorul proxim vedea-vom [i vomauzi mult mai multe lucruri de-acest fel venind din par-tea unor in[i ca mine.

Intr`nd `ntr-o perioad\

Ai c`nta [i tuAi c`nta [i tude te-ai afla`ntr-un asemenea loc – nute-ar mai preocupa delocdac-ai fi-n stare s\-i la[i pafpe to]ica un Ray Charles sau o Edith PiafAi c`ntaai tot c`ntanu pentru tineci pentru-a f\uri un sinedin `nvechita hran\ce putreze[te-n m\runtaiele astrale[i-n r\bufnirea f\r\ dragostea r\sufl\rii gurii talete-ai face c`nt\re]mai repede dec`t `]i ias\ ur\[ti farmecul unui rival[i dragul meuluat de valai tot c`ntaai tot c`nta[i tu

Traducere de{erban Foar]\ [iCristina Chevere[an

© f

oto

: D

avid

Bo

sw

ell

dosarSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 11

prob\ scris\ dosarprob\ scris\ dosar

C`nd beauC`nd `mi beau scotch-ul de 300 $`n compania lui Roshími-ast`mp\r orice sete – [iun song pe buze-mi vinese-ntinde o femeie l`ng\ mine – [iorice dorin]\ m\ `mbies\ m\ ghemuiesc `n pielea goal\`ntre saliv`ndele ei f\lci

Ajunge, strig, ajungeRoshí `mi umple `ns\ iar paharul[i m\ chinuie noi patimipofte noiDe pild\ cad`ntr-o tulip\(c\reia nu-i mai dau de fund)sau m\ cufund pr\valnic [i nocturn`ntr-o `mperechere sexual\ n\du[it\cu cineva aproape de dou\ ori mai maredec`tpe bolt\Ursa Mare

C`nd m\n`nc carne cu Roshípatrupedelenu mai dau ]ip\t [ibipedelenu-ncearc\ s\ mai zboareiar somonul roz [istors de vlag\se `ntoarce,-n m`na mea, acas\`n timp ce lupul lui Roshímu[c`ndu-[i lan]ul ruptface senza]ie`n chilie`mprietenindu-se cu toat\ lumea

C`nd m\ ghiftui cu Roshí –[i Ballantine-ul curgemi se strecoar\ pinii-n s`niar marii [i plictisitoriibolovani suriai lui Mt. Baldymi se t`r\sc `n inim\ – [ise `nfrupt\ to]i [i toate cugr\simea delicioas\ [icu popcornul cu br`nz\, alb,sau cu tot ce-[i vor mai fidorit`n ace[ti ani din urm\

Cartea aleanului are tonul, anvergura[i aerul mar]ial al finalului de carier\.Cartea e, `n egal\ m\sur\, recapitula-tiv\ [i prospectiv\, d`nd impresia c\`nchide [i deschide, prin cele peste osut\ [aizeci de poeme [i patruzeci [itrei de desene (cele mai multe auto-portrete), o etap\ `n crea]ia poetului.Alternan]a de versuri [i imagini, picto-poemele ce acoper\ o bun\ parte a vo-lumului arat\ direc]ia `n care s-ar pu-tea dezvolta scrisul viitor al lui Leo-nard Cohen. Succesul c`nt\re]ului a a-runcat `n planul al doilea o parte con-sistent\ a crea]iei sale. Nici premiile,nici receptarea critic\, nici chiar de-penden]a pe care a creat-o `n r`ndul ci-titorilor rafina]i n-au reu[it s\-i confe-re o identitate cultural\ pe m\sura ade-v\ratelor sale merite. Temele poeticeaveau s\ fie stabilite, a[a cum spu-neam, `nc\ de la debut: triste]ea cau-zat\ de-o iubire pierdut\ sau contra-riat\, melancolia st`rnit\ de neferici-rea `nr\d\cinat\ `n metafizic, dorin]an\valnic\, paradoxurile credin]ei, moar-tea, spaima, frica, e[ecul.

Treptat, acestor teme „tari“ aveaus\ li se al\ture viziunile secundare: ofor]\ irepresibil\ de a literariza realul(sub influen]a durabil\ a lui GarcíaLorca), tratarea religiosului `n terme-nii urgen]ei imediate, strategia trans-punerii `n form\ poetic\ a tr\irilorproprii, rescrierea `n cheie prozaic\ amiturilor. Aceast\ din urm\ preocuparese deschide `n evantai, pentru c\ ea-lobseda pe Cohen `nc\ de la mijloculanilor ’50: „Vreau s\ continui s\ expe-rimentez aplicarea mitului la via]acontemporan\, s\-l identific `n expe-rien]a imediat\, cre`nd `n felul acestamituri noi [i modific`ndu-le pe celevechi. Vreau s\ a[ez `n poemele meletimpul mitic, `n a[a fel `nc`t s\ poat\fi identificate cu fiecare parabol\ ade-v\rat\ c`ntat\ c`ndva [i `n acela[i timps\ fie dedicate timpului nostru, iar po-emul s\ at`rne sus, ̀ n cerurile noastre“.

Metafora poemului ca parte a lu-mii metafizice `[i face loc, `n carteade fa]\, `nc\ de la primele r`nduri.Poemul titular func]ioneaz\ pe post deart\ poetic\, de uvertur\ la un discurs

despre nevrozele [i exalt\rile spiritu-lui `nsetat de certitudine: „Mi-a fostcoala mai pal\/ Dec`t giulgiu-n sicriu/Ziua alb\-mi tot spal\/ Ce nop]ilescriu// Fiara mea url\/ ~ngeru-n h\u/Nu-mi c`nt\ din surl\/ Dar nu-mi pa-re r\u// C\ci azi de nefolos/ ~ntreg su-fletul meu/ ~i va fi de folos/ Ca un euf\r\ eu// Cui pe-aleea `n rou\/ A meava vedea/ Dorin]a-mi `n dou\/ Despi-cat\ [i-n ea// Libertatea ca miez/{i-atunci vie]ile noastre/ Contopi-te-ntr-un diez/ N\zui-vor spre as-tre/.../ Nu-i [tiu luna nici anul/ Dar[tiu c\-s de partea-mi/ |sta-mi e-a-leanul/ Asta e cartea-mi“ (Cartea a-leanului).

Situat `n punctul de observa]ie alsuferindului m`ntuit, poetul `[i permi-te luxul de a cocheta, deta[at, cu ve-chile suferin]e. Voit devitalizat\, poe-

zia anilor din urm\ ascunde, de fapt,suspinul de u[urare al individului ce-aie[it `nt\rit din confrunt\rile cu exis-ten]a. Devor`ndu-[i nevrozele, ultimulCohen coboar\ asupra realit\]ii perde-lele translucide ale `n]elepciunii `n-muiate `n licoarea dulce-am\ruie a re-semn\rii.

Cartea aleanului adun\ [i p\r]i im-portante ale versurilor ce `nso]esc c`n-tecele discurilor recente (Ten NewSongs, din 2001, [i Dear Heather,2004). Strategia e c`t se poate de lim-pede: al\turi de desene, adic\ de i-magine, e convocat [i sunetul, pentrua ob]ine harta `n relief a unui sufletniciodat\ t\m\duit.

Fragment din postfa]a la volumulCartea aleanului

Pr\bu[irea lui Zen

C`nd pot s\-mi `nghesui fa]a-n acel loclupt`ndu-m\ cu respira]iape c`nd ea-[i coboar\ degetele impacientepentru-a se desp\r]i

pe sine-n dou\s\ pot s\-mi folosesc `ntreaga gur\ `mpotrivapropriului ei nesa],

cea mai intim\ `nfometare-a ei –de ce mi-a[ mai dori iluminarea?S\-mi fi sc\pat, oare, ceva?S\ fi uitat ]`n]arul de ieri sear\sau fl\m`ndul spectru al urm\toarei zile?

C`nd pot s\ r\t\cesc pe acest dealcu un cu]it `n spatedin pricin\ c\ am b\ut prea mult Ch`teau Latourde[ert`ndu-mi inima `n valea

luminilor din Caguas[i s\ `nghe] de spaim\ c`nd c`inele de paz\iese din h\]i[uri saliv`nd[i refuz\ s\ m\ recunoasc\[i iat\-ne, da, nedumeri]i pe am`ndoicu privire la cine-ar trebui

s\-l ucid\ cel dint`i pe cel\lalt –iar eu m\ mi[c [i el se mi[c\,se mi[c\ [i m\ mi[c,de ce mi-a[ mai dori iluminarea?S\-mi fi sc\pat ceva?Exist\ oare lumes\ n-o fi str`ns `n bra]e?Exist\ os pe care s\ nu-l fi [terpelit?

C`nd lui Iisus `i s`nt at`t de drag `nc`ts`ngele din inim\-i irumpe

iar eu urc o scar\ de metal`nspre gaura din pieptul s\u, f\cut\de-o am\r\ciune mai mare dec`t China[i p\trund `n cea mai l\untric\-nc\pere`nvestm`ntat `n straie albeca s\ implor [i s\ m\ rog:„Nu pe acesta, Domnule. Nu pe acela,Domnule. V\ implor, Domnule“[i c`nd privesc prin ochii Luicum neajutora]ii-s batjocori]i din nouiar sf`rcul tandru-mbobocit al omeniriie prins `n cle[tele puterii,al mu[chilor [i-al banilor murdari –de ce mi-a[ mai c\uta iluminarea?S\ nu fi recunoscut oare vreo libarc\?Vreun vierme-n glodul maiest\]ii mele?

C`nd „b\rba]ii-s pro[ti iar femeile s`nt nebune“c`nd toat\ lumea doarme-n San Juan [i Caguasc`nd toat\ lumea, `n afara mea, iube[te[i au cu to]ii o religie [i-un iubitca [i un mare geniu alsingur\t\]ii –

C`nd pot s\ m\ pi[ pe toateuniversurile, dup\ cum pot despuia femeiaf\r\ ca, baremi, s-o atingiar urina m\ trimite dup\ treburi

[i-mi pot oferi uria[ii umeri de argintlunii c`t o g\m\lie de chibrit –C`nd ca de-obicei mi-e inima ucis\de evanescenta splendoare a cuiva[i plan dup\ planse sting asemenea regatelor analfabete[i, uite, g`f`i pe drum`n sus spre gara

incomparabilei izol\ria Saharei[i bat aerul `n spuma unui cocon `ntunecatal uit\rii f\r\ de eforturi –oare de ce-a[ mai tremura pe-altarulilumin\rii?[i la ce bun mi-a[ mai dori un z`mbetinfinit?

Mircea Mih\ie[: „Cartea aleanului“are aerul mar]ial al finalului de carier\

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 200612 arta grea

)

c`nd te-ai ridicat din negurapornografieicu vorb\ria-]i despre c\snicie[i orgiieram abia un b\ie]elde cincizeci [i [apte de ani`ncerc`nd s\ fac bani rapidpe banda-nt`i

era cu un deceniu prea t`rziu`n cele din urm\ `ns\ am f\cut-ope cea mai frumoas\ fat\a st`ngii religioase s\ ajung\cu buzele`n locul f\r\ soare

arta c`ntecului`mi era `n oasecafeaua-[i d\dea duhul pentru

minenu r\spundeam nicic`ndla telefon[i spuneam c`te-o rug\ciunepentru oricine apelaf\r\ s\ lase vreun mesaj

asta era via]a mea-nLos Angelesc`nd tu ]i-ai scos `nceti[orjerseul galbeniar eu am salivat asupracoapselor tale b\ie]e[ti`ncerc`nd s\-]i fiu so]inten]iilor`ntunecate [i materne`]i mul]umescpentru c`ntecele greoaiepe care le-am dus la bun sf`r[it`n loc s\ te...mai des[i pentru orele pe care mi le-ai permispe o rogojin\ neagr\ de

medita]iecomplot`nd cu e[uatu-mi

pedigreearistocraticdarea jos din scaun a trivialit\]ii[i `ndreptarea Americiicu s`rma ghimpat\[i metronomulrimei

iar acum c\ nu mai s`ntemam o mie de anis\-]i spun cum m\ ridicpe tot ce se ridic\cum am devenit acel amantpe care ]i-l doreaicare nu are alt\ via]\`n afara frumuse]ii talenude [i `ncovoiate

sub dividendele dorin]ei taleo mie de ani ams\-]i fiu geam\nreflec]ia iubitoarecare s-a n\scut cu tine-odat\

iat\-m\ liber `n sf`r[its\-]i joc o fest\ s\ pozezipentru Polaroidul meu`n timp ce pui pe jaraparatul meu auditivcu viguroasele-]i obscenit\]i

panica ta nu poates\ m\ gr\beasc\iar a mea[i umerii meic\zu]ineru[inatelevie]i ale noastres`nt gr`nele-mpr\[tiate a ofrand\fa]\ cu `n\l]imile vertiginoase aledragostei noastreiar cealalt\ partea propriei tale-angoasee un hamac de n\du[eal\[i de geam\tgenera]ii dup\ genera]iide fluturi se `mperecheaz\[i cad`n vreme ce noi ne tot desfacemne`n]elegerileiar timpul coboar\precum cel mai mic animal de companie allui D-zeuca s\ ne ling\ degetelepe c`nd noi dormim`n `nc`lceala de curele [i br\]\ri[i, o, dulcea]a nop]ilor dint`i[i-a celei de a dou\zeci [i treia[i nop]ile dedup\ moarte [i am\r\ciunedulcea]a dimine]ii acesteiaea `ns\[ialbinele lovindu-se `n zborde lujerii de nalb\ fr`n]i[i ordinea f\r\ cusura lucrurilor de pe mas\imponderabila irelevan]\a tuturor fostelor noastre inten]ii`n timp ce desfacem[i desfacemorice ne`n]elegere

~n miezul iubirii noastre

A[ vrea acum a[ vrea atunciIubirea-mi s\ ]i-o dauS\ te iubesc nicic`nd [i-apoiDe la-nceput s-o iau

To]i franjurii centurii mele

Plecarea Alexandrei(dup\ Zeul `l abandoneaz\ pe Antoniu, de C. Kavafis)

Noaptea se f\cu subit mai rece.Micu-i zeu se preg\tea s\ plececu, pe um\r, printre guarzii tandreitale inimi, p\ru,-n v`nt, al Alexandrei.

Ei ating lumina, radiinddincolo de gama-]i cea mai larg\;cad, apoi, `ncol\cindu-se de jind,pe c`nd vinul curs `i face leoarc\.

Toate sim]urile te-au tr\dat: co[marulpiere-n zorii zilei copilandre.Zi-i adio,-n g`nd, cu tot amarul,preapierdutei tale Alexandre.

Chiar dac\ ea-]i doarme pe m\t\suri[i, din somn, te scoal\ c-un s\rut,n? spune c\ doar ]i s-a p\rut,ci, lucid, dezastrul s\ ]i-l m\suri.

{i, ca unul care [tie c\ fiestae, dintru-nceput, pe duc\, du-tela fereastr\. – Bea paharu-acestaplin de r`sul celei, azi, pierdute.

Tu, care-ai avut onoarea uneinop]i prelungi, cu ea, de-amor insomn,zi-i adio celei care,-n clarul lunei,pleac\ dup\-acela ce-i e domn.

Pentru c\ o presim]eai de mult,fii adeptul limpezimilor perfecte,nu fi la[, nu-]i f\ obiect de cultdintr-un joc de c?uze [i efecte.

Tu, cel tulburat de-un t`lc al c\ruicod s-a spart [i-al crucii f\r\ Christ,un adio,-at`t mai po]i s\-i d\ruicelei disp\rute-at`t de trist.

Hydra, Grecia – septembrie 1999

~ncep`nd cu Let Us Compare Mythologies [i sf`r[ind cu volumul din 2006,The Book of Longing (Cartea aleanului), n-a existat vers al lui Cohen `ncare s\ nu se simt\ boarea acestor dou\ for]e: profetismul ebraic [ienergetismul sexual. Volumele lui de implicare politic\ – Flowers for Hitler(1964) [i Parasites of Heaven (1966) – s`nt scrise, [i ele, sub influen]a„militantismului“ social ([i socialist) al c\rui campion plin de fervoare s-adovedit, decenii `n [ir, Irving Layton. Combina]ia de dionisiac [i civism, decelebrare a pl\cerii de-a tr\i [i a responsabilit\]ii etice provenea,desigur, din filonul profetismului ebraic. Dar felul dezinhibat `n careLayton combina dogmele religioase cu libertatea practicilor sexuale nuputea s\ nu seduc\ un poet care era fascinat, instinctiv, de putereadragostei [i a mor]ii. Sultanatul sexual [i despotismul poetic `n care tr\iaLayton `[i aveau `n Cohen cel mai fidel dintre discipoli. – Mircea Mih\ie[

Amalgam de impresii, senza]ii, amintiri, reflec]ii [i proiec]iioniric-materiale, Cartea aleanului refuz\ `n mod deliberatideea de construc]ie. Textele nu s`nt aranjate nici tematic,nici cronologic. Ele refac drumul sinuos, ilogic, paradoxal, alunei min]i dominate, `n egal\ m\sur\, de memorie [i`nt`mplare. E singura influen]\ lesne detectabil\ amodernismului c\ruia i se revendic\ magi[trii [i bun\ partedin genera]ia lui poetic\. Caracterul de carte de amintiri, dealbum ilustrat, de aide-mémoire g\sit la o r\sp`ntie aexisten]ei e `nt\rit de fiecare text. Verigi multicolore dintr-unlan] ce plute[te parc\ indiferent `ntr-un spa]iu ermetic,poeziile au arborescen]a bl`nd\ a g`ndului perfect placat pe orealitate pe care n-o pot controla. – Mircea Mih\ie[

dosar prob\ scris\

Cea]a pornografiei

~n mo[tenirea pe care a l\sat-olumii muzicale HermannScherchen, unul dintre mariidirijori ai secolului XX, [i careva d\inui peste timpuri, se afl\o orchestra]ie proprie a Arteifugii de Johann Sebastian Bach;o versiune „reordonat\ [ireinstrumentalizat\“. Scherchena lucrat la ea ani de zile, dup\ce studiase manuscrisul luiBach `ntreaga via]\ [i dirijasede nenum\rate ori cele dou\versiuni orchestralepreexistente. Despre Arta fugiis-a exprimat `n scris, `n maimulte r`nduri. Textele au fostreunite anul trecut `n num\rul18/19 al revistei pariziene„Musique“ – num\r tematic,consacrat „fenomenologiilor,ontologiilor, interpret\rilor“. Untext fundamental `n caredirijorul vorbe[te despre„idealul meu: s\ comunicascult\torului, `ntr-o manier\direct\, mesajul cel mai savant[i cel mai dificil cu putin]\,astfel ca ascult`nd opera s\ numai trebuiasc\ s\ caute ceeace ea vrea s\-i comunice,fiindc\ tot ceea ce `i estetransmis este identificabilimediat `n instantaneul uneicon[tientiz\ri“.

Scherchen [i-a dirijat versiu-nea sa `n premier\ la Lu-gano, la pupitrul Orches-

trei Radioteleviziunii Elve]ieneItaliene, la 14 mai 1965, cu unan `naintea mor]ii, [i avea s\ omai interpreteze de dou\ ori, laToronto [i apoi la Paris. O isto-rie a pasiunii sale pentru capodo-pera lui Bach figureaz\ `n note-le lui René Trémine, ce `nso]escdiscul compact al companieiTahra (TAH 108-109), m\rturiea concertului [i a repeti]iei ce l-aprecedat, cu Orchestra de came-r\ CBC din Toronto, `n decem-brie 1965. Tot acolo apar, ̀ n tra-ducerea fiicei dirijorului, MyriamScherchen, [i c`teva note deconcert puse pe h`rtie `n ajunulunei interpret\ri a Artei fugii laZürich, `n martie 1935; o cap-tatio benevolentiae pu]in cunoscu-t\, din care v\ redau c`teva ex-trase.

„Confruntat cu executareaArtei fugii, trebuie, `n primulr`nd, s\-]i pui `ntrebarea urm\-toare: ce importan]\ cap\t\ pen-tru ascult\torul unui concert ooper\ considerat\ de cunosc\-tori o culme a muzicii [i a peda-gogiei compozi]iei? ~n fapt, as-cult\torul este obi[nuit s\ ia cascar\ de valori emo]iile suscita-te `n el de o oper\, pl\cerea este-

tic\ procurat\ de un concert. {iare dreptate, dat fiind c\ re-ac]iile lui personale arat\ efecteleoperei. Dac\ r\m`ne ata[at uneist\ri pure de excitare sau dac\ lapl\cerea ascult\rii operei vines\ se adauge percep]ia frumu-se]ii formei ei, `mbog\]it\ de pl\-cerea pe care o procur\ cunoa[-terea legilor compozi]iei [i a e-lementelor care s`nt la origineaei, depinde de gradul de cultur\al ascult\torului.

O muzic\ lipsit\ de for]\ e-motiv\, care nu procur\ nicipl\cere estetic\, nici clarificarespiritual\, poate, desigur, s\ in-tereseze omul de meserie, darpentru ascult\torul obi[nuit nuare sens. [...] S\ ascult\m cumBach face s\ se nasc\ `n a saArt\ a fugii toate formele posi-bile, pornind de la un singur nu-cleu original, d`ndu-le o via]\nou\ din ce `n ce mai complex\,f\c`ndu-le s\ se dezvolte sepa-rat, s\ contrasteze una `n raportcu alta, pentru a le uni `n celedin urm\ `ntr-un ansamblu decea mai mare frumuse]e. ~nacest stadiu, chestiunea justifi-c\rii interpret\rii acestei opere`[i pierde ra]iunea [i ascult\to-rul este sub influen]a emo]iilorcum nu a mai fost vreodat\, aunei pl\ceri estetice necunoscu-te, a unei lini[ti interioare inte-lectuale neb\nuite.

Cu c`t ac]iunea unei opere deart\ este mai pur\ [i mai puter-nic\, cu at`t mai mult ea este ba-zat\ pe legi esen]iale [i genera-

le. [...] Forma fugii este [i eauna dintre crea]iile esen]iale alespiritului uman care opune tema[i contrapunctul, legea general\[i individul unic. {i la fel ca [ilegea ce se ridic\ deasupra indi-vidului care i se opune, i se su-pune, o accept\ [i o simte ac-]ion`nd asupra lui, contrapunc-tele se opun fundamental temei,i se adapteaz\, o urmeaz\ cu en-tuziasm [i `ncearc\ s\-i captezefor]a pozitiv\.

Problema omului european,care se str\duie s\ concilieze [is\ armonizeze legea general\ celeag\ indivizii [i n\zuin]ele lorpersonale, dorin]a lor de a mo-dela formele [i aspira]ia lor lasuferin]\ [i fericire, se reflect\`n structura fugii [i `[i g\se[tetranscrip]ia spiritual\ ideal\ `nArta fugii a lui Bach.

~n acela[i fel `n care aceast\lege este capabil\ s\ ac]ioneze`n modurile cele mai diverse,chiar dac\ e `ntotdeauna recog-noscibil\ `n forma sa de baz\determinant\, tot a[a tema fugi-lor se modific\ `n apari]iile ei,`n for]a ei expresiv\ [i manierade a ac]iona. {i chiar atunci c`ndaceste modific\ri ale temei semanifest\ ca varia]iuni ale tem-poului, valori ritmice noi, trans-puneri melodice sau combina]iiarmonice diferite, nucleul tema-tic r\m`ne neschimbat [i `[i men-]ine, `n calitatea sa de lege, pu-terea de semnifica]ie. La aceast\tem\ se opun contrapunctele,vocile opuse temei, ca [i cum ar

fi vorba de sentimente persona-le, egocentrice, care merg de larug\ciune la obstina]ie, de la a-firma]ie la nega]ie. {i chiar dac\adesea avem impresia c\ unadintre aceste voci opuse reu[e[tes\ dea un sens nou temei [i s\adapteze Legea la fantezia eiproprie, la cap\tul fiec\rei fugitema este totu[i aceea care sf`r-[e[te prin a se impune `n modulcel mai puternic [i grandios, ri-dic`nd din nou Legea deasuprascurtei prezen]e terestre a indi-vidului, f\cut\ din fericire [i su-ferin]\. [...]

Aceast\ armonie `ntre o exis-ten]\ supraindividual\ [i exis-ten]a particular\, `ntre Lege [ipersonalitate, se g\se[te la funda-]ia `ntregii Arte a fugii de Bach.Aceast\ armonie este, de aseme-nea, factorul determinant care,prin vehemen]a sa, bulverseaz\inima, delecteaz\ sufletul [i sti-muleaz\ spiritul pentru ac]iuneagenera]iilor viitoare. [...]

Fiecare poate [i ar trebui s\asculte Arta fugii pur [i simplupentru a-[i face o idee desprefor]ele care pot s\ se exprime `nea – caracterul, via]a noastr\spiritual\, for]a noastr\ intelec-tual\ –, ce dormiteaz\ `nc\ `n i-maginea enigmatic\ a unei mu-zici ne-executate, dar tr\ind deacum `n noi ca o realitate sonor\care ne transform\ inima, sufle-tul [i spiritul.“

S\ v\ mai invit s\ reasculta]iArta fugii?...

Mihaela MICHAILOV

TEATRU LA ROTISOR

fast-foodSUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 13

lovitur\ de teatru arta grea)

SCRISOARE PENTRU MELOMANIVictor ESKENASY, Radio Europa Liber\, Praga

„Muzica nu trebuie în]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Hermann Scherchen,un elogiu lui Bach

Por]elan incasabilS`nte]i `n fa]a unei vitrine. {i, dintr-odat\, figurinele de por]elanse mi[c\. ~ncep s\ vorbeasc\. Se ating, se privesc, citesc [i co-menteaz\ presa, vorbesc despre ce au m`ncat, despre cartofi [isup\ cu sl\nin\, se enerveaz\, se ascult\, r`d `n hohote, fac sce-narii. {i, la un moment dat, pomenesc de o doamn\. O c`nt\rea]\.Cine a tuns-o la zero?

~n C`nt\rea]a cheal\, spectacol jucat pe 25, 26 [i 27 septem-brie la Teatrul Odeon, cu ocazia celui de-al XI-lea Sommet de laFrancophonie, [i adus la Bucure[ti cu sprijinul Radio France In-ternationale, absurdul vine din perfecta lipire pe solul b\t\torit alseriosului, care ajunge s\ fie comic tocmai prin asumarea lui`ntr-un contrapunct de atitudine. Seriosul e at`t de bine modelat[i corporalizat `nc`t las\ s\ se instaleze subtil consternarea. Ni-mic din comicul conjunctural nu e jucat ca atare. Burlescul are `nspate un mall cu produse serioase. ~n dialogul cu Claude Bonne-foy, ~ntre via]\ [i vis (Humanitas, Bucure[ti, 1999), Eugène Io-nesco `[i define[te `n felul urm\tor dramateca: „Scriu teatru pen-tru a exprima sentimentul de mirare, de stupefac]ie. Cum se facec\ ne `n]elegem `ntre noi? Faptul c\ ne `n]elegem, asta nu mai`n]eleg eu. Personajele din C`nt\rea]a cheal\ vorbeau, spuneaulucruri banale. Dar nu ca s\ critic banalitatea am scris aceast\pies\. Ceea ce spuneau ele mi se p\rea uimitor [i extraordinar`n cel mai `nalt grad“. Aceast\ senza]ie de stupefac]ie continu\este accentuat\ `n montarea francez\. Domnul [i doamna Mar-tin descoper\ c\ tr\iesc de o via]\ `n acela[i apartament cu o ino-cen]\ consternant\. Ca [i cum doi copii g\sesc c`nd scormonesc`n p\m`nt o cutie cu monede vechi. Totul se bazeaz\ pe efectulde suspans [i pe revelarea unui adev\r care pare perfect cunos-cut, dar care, `n context, induce maxima uimire.

Absurdul devine o structur\ de surpriz\ [i de surprindere. Nicio secund\ actorii nu joac\ un absurd de suprafa]\. Descind `nmiezul situa]iilor [i se aga]\ de coloana vertebral\ a unei norma-lit\]i care, `ncet, `ncet, `[i pierde osatura. Important `n montareafrancez\ este felul `n care se etajeaz\ absurdul. Felul `n care s`ntintercepta]i senzorii lui care iradiaz\ din interiorul celor mai apa-rent nesemnificative conversa]ii. {i, de fapt, aici e [i toat\ inteli-gen]a jocului. Jocul `n]eles ca strategie a mont\rii – regia aproa-pe inexistent\ a lui Nicolas Bataille este impecabil\ – [i jocul par-celat pe pielea fiec\rui actor `n parte. Mimica actorilor, figura `m-pietrit\ sau grimasele s`nt semne care convertesc fiecare expre-sie facial\ `n topic\ de filtrare a cli[eelor absurde. Se ajunge laabsurdram\ prin cr\parea treptat\ a pojghi]ei alterca]iilor fire[ti`ntr-un cuplu, prin recoltarea unei interpret\ri c`t mai pe bune. Nuse porne[te din conven]ia dat\ de absurd-ram\. Actorii nu supra-liciteaz\ [i nu dau niciodat\ senza]ia c\ ceea ce joac\ este dinainteabsurd. ~[i pliaz\ at`t de bine reac]iile pe specificul deconcertantal situa]iei date `nc`t nimic nu pare anormal.

Efectul absurdului este uluitor pentru c\ vine dintr-o acumularede detalii perfect motivate `ntr-un cuplu ajuns la o anumit\ v`rst\.E[ti plicitisit, e[ti furios, dar [i extrem de afectuos.

C`nt\rea]a cheal\, `n regia lui Nicolas Bataille, se joac\ de 50de ani. {i, crede]i-m\ pe cuv`nt, e un spectacol bibelou, nepr\fu-it, interpretat cu elegan]\ [i stil. Meritul acestui regizor ]ine dedou\ calit\]i indispensabile `n teatru: intui]ie [i valoare. C`nd ni-meni nu-l monta pe Ionesco, regizorul francez a f\cut pariul cu s`m-burele inova]iei textuale. Ce spune Bataille despre teatrul lui Io-nesco poate fi transferat spectacolului s\u: „Ionesco a aruncat opetard\ `n teatrul anilor ‘50. A trecut o jum\tate de secol [i operalui r\m`ne la fel de obraznic\, de modern\, de proasp\t\ ca laprimele reprezenta]ii“.

Imagine din programul concertului de la Toronto

Am fost de la prima vi-zionare un fan al filmu-lui pentru c\ mi s-a p\-

rut, `n ciuda `nceputului maigreu [i a c`torva `ngro[\ri, unfilm adev\rat, ba chiar unul foar-te puternic. Am avut impresia c\cineastul are un sim] cinemato-grafic foarte acut, nu [tiu dac\mai puternic sau la fel de puter-nic ca sim]ul replicii. Prima do-vad\ din desf\[urarea filmului:scurta secven]\ `n care profeso-rul M\nescu intr\ `n c`rciuma pel`ng\ care trece un buflea c`n-t`nd la un instrument dezacor-dat. Un apropo la recitalul fan-farei din studio, dar mai ales lasimfonia str`mb\ din emisiuneadespre misterele Revolu]iei. Dac\teoria spune c\ toate lucrurileimportante iradiaz\ de la centruspre periferie, e la fel de ade-v\rat c\ periferia tinde tot tim-pul s\ copieze centrul. Deci dac\la Bucure[ti, unde e b\taia pe[-telui, a fost revolu]ie, de ce n-arfi fost revolu]ie [i la Vaslui?Ideea e simpl\, hilar\ [i genial\.E un am\nunt cu valoare, carem\ face s\ cred, laolalt\ cu `n-creng\tura de glume instant, dardeloc superficiale, c\ filmul i-arfi pl\cut lui Caragiale.

A fost sau n-a fost? pleac\de la o emisiune TV real\, pe-trecut\ acum [ase ani chiar laVaslui, `n cadrul c\reia modera-torul [i cei doi invita]i `ncercaus\ decid\ o dat\ pentru totdeau-na, cu pixul `n m`n\, cu calculepe ceas, dac\ a avut sau n-a avutloc o revolu]ie la Vaslui. P`n\ laurm\, totul se reduce la o ches-

tie clar\, verificabil\: `nainte de12.08 – revolu]ie, dup\ 12.08 –ciuciu. Porumboiu face astfel cadin am\nunte matematice ridi-cole [i dintr-un umor care apas\pedala p`n\ la final s\ ias\ defapt un film trist despre oameniitri[ti care s`ntem, neputincio[i `na `n]elege ce ni se `nt`mpl\. Afost sau n-a fost? poate distraspectatorul care se opre[te laprimul nivel, dar poate `n ace-la[i timp s\-l trimit\ [i mai de-parte – la o radiografie a Româ-niei la aproape 17 ani de la revo-lu]ie. Una ironic\, dar lipsit\ der\utate. Autorul spune modestc\ n-a vrut dec`t s\ prezinte treiistorii personale, dar eu s`nt con-vins\ c\ [i-a propus mai multde-at`t.

O genera]ie care poatejudeca obiectivPoate c\ s`nt planetele `n a[a felaliniate ca `n acest an trei filmesemnate de trei tineri cinea[ti s\trateze momentul decembrie1989. Fire[te, nimeni nu-[i ima-gineaz\ c\ Radu Muntean, C\-t\lin Mitulescu [i Corneliu Po-rumboiu s-ar fi vorbit, dar pro-babil c\ revolu]ia [i-a epuizattimpul necesar diger\rii nu nu-mai pentru tinerii cinea[ti, ci [ipentru genera]ia `ntreag\ din ca-re fac parte, adic\ genera]ia ca-re poate judeca obiectiv. N-atr\it revolu]ia `n scutece, are a-mintirile vii, dar nu era sufi-cient de mare pentru a fi apt\ s\fac\ compromisuri.

Felul `n care Porumboiu seapropie de aceast\ tem\ a revo-

lu]iei – at`t de tocit\, plictisitoa-re aproape, cu at`t mai mult cuc`t n-a fost clarificat\ – mi separe inteligent, subtil [i de otandre]e esen]ial\ la care nu m-a[fi a[teptat. M\ refer la coperte-le filmului, mai ales la finalullui, la cadrele statice cu felina-rele care se aprind pe r`nd `n ve-cin\tatea unor blocuri dezolan-te. Plus comentariul din off aloperatorului de televiziune carepreia mesajul autorului: „Totce-mi amintesc eu de la re-volu]ie este c\ era lini[te [i fru-mos“. Asta ne propune CorneliuPorumboiu, ceea nu `nseamn\c\ ar trebui s\ uit\m, s\ ideali-

z\m, s\ edulcor\m revolu]ia (tre-cutul). Doar s\ o punem `n ra-mele corecte. De aceea introdu-cerea telefonului de la femeia alc\rei fiu a murit la revolu]ie – onecesar\ corectare de direc]ie. Afost sau n-a fost? e un film carete face s\ r`zi [i s\ pl`ngi `n ace-la[i timp.

A fost sau n-a fost? – 2006,scenariul [i regia: CorneliuPorumboiu. Cu: Mircea An-dreescu, Ion Sapdaru, TeodorCorban. Imaginea Marius Pan-duru. Film 100% independent.

R\zvan }UPA

MUZIC| PE LITERE

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 200614

fast-food fe]e-fe]e

Metric: muzicileunderground iau comercialul`n bra]e pentru c\ potMetric este descris\ drept o trup\ care face drumuri dus-`ntors`ntre pop [i art\. Spun Metric [i `mi vin `n minte tonurile nea[teptatepe care le g\se[ti `n vocea solistei Emily Haines. Bun, spun EmilyHaines, ai putea s\ `mi r\spunzi cu Broken Social Scene. Stop.

Emily Haines este solista trupei canadiene Metric. P`n\ acumdoi ani a ap\rut din c`nd `n c`nd `n aceea[i ipostaz\ [i `n cadrulproiectului Broken Social Scene (dar despre asta alt\ dat\). ~mieste cam peste m`n\ s\ povestesc pe unde s-ar plasa muzicasemnat\ Metric, la fel cum nu prea m\ `mpac cu termenul kine-tic pop-punk, pe care unele cronici l-au lipit pe albume… M\ rog,putem `ncepe de la Green-Day [i pop-punk… dar de ce?

Pe albumul cu care au debutat ̀ n 2003, Old World Underground,Where Are You Now?, cei de la Metric au avut o pies\ care spunemai mult dec`t orice prezentare: „Cerem prea mult probabil/ Pentruc\ nu g\sim dec`t// Disco mort/ Funk mort/ Rock and roll mort//Refacem//“.

Emily este fiica unui poet canadian, Paul Haines. N\scut\ laNew Delhi, `n India, se spune c\ Emily a fost mereu `nso]it\ demuzici alese de tat\l s\u. Acesta obi[nuia s\ `nregistreze pentruea casete cu piese din genuri c`t se poate de diverse. ~n adoles-cen]\, Emily i-a `nt`lnit pe Amy Milan [i Kevin Drew, al\turi de carea luat parte mai t`rziu la `nfiin]area trupei Broken Social Scene. Darcei trei [i-au `nceput aventura muzical\ `nc\ din liceu, `nregis-tr`nd primele piese pe la `nceputul anilor ’90. ~nainte de `nfiin]areatrupei Metric, Haines avea deja dou\ albume solo – Cut in Half [iAlso Double. Luna aceasta este a[teptat al treilea album al s\u,Knives Don’t Have Your Back.

~n ultimii doi ani au ajuns peste totDebutul trupei Metric `n 2003 a fost interpretat drept o declara]ie,o renun]are `n fa]a transform\rii mi[c\rilor underground din anii’50-’70 – `nconjurate de o aur\ romantic\ – `n produs comercial.„Ia o lopat\ [i creeaz\-]i propriul refugiu subteran“, spunea uncomunicat de pres\ din partea trupei Metric `n acele vremuri.Timp de un an au concertat `n cluburi obscure, dar, cum spun totei, [i-au dat seama c\ este mult mai interesant s\ ias\ spre pu-blicul larg, profit`nd de faptul c\ au ajuns destul de cunoscu]i cas\ c`nte at`t pentru fanii unei muzici experimentale, c`t [i pentrunostalgicii mi[c\rii pop.

~n ultimii doi ani s-au l\udat c\ au ajuns peste tot: la MTV, laposturile de radio comerciale, dar [i `n cinematografele de art\ dinFran]a (dup\ ce au ap\rut `n pelicula Clean a lui Olivier Assayas).

Anul trecut, Metric lansau al doilea LP, Live It Out. P`n\ [i cri-ticii cei mai acizi au sim]it nevoia s\ recunoasc\ faptul c\ „EmilyHaines poate s\ fac\ un c`ntec de be]ie precum 10.000 de sticlepe perete s\ sune ca [i cum ar ]ine de sex“. Pe de alt\ parte, uniicomentatori au sesizat provocarea pe care [i-o ofer\ trupa odat\cu al doilea album. „Este muzica unei trupe care se str\duie[tes\ `n]eleag\ ceea ce se `nt`mpl\ `n jurul ei. {i asta cuprinde ele-mente politice, emo]ionale [i muzicale“, scria Peter Funk pentru„PopMaters“. Cam asta se `nt`mpl\ atunci c`nd muzicile under-ground iau comercialul `n bra]e [i nu-i mai dau drumul dec`t dela `n\l]ime.

Iulia BLAGA

CRONIC| DE FILM

Ve[nicia s-a n\scut la Vaslui

Vezi filmul lui Corneliu Porumboiu,A fost sau n-a fost?, [i `]i spui c\multe lucruri nu se schimb\ la noi`n ]ar\, `n ciuda revolu]iilor. De laprimele sale scurtmetraje [i p`n\ lalungmetrajul de debut, t`n\rulcineast [i-a format stilul [i aconsacrat un spa]iu. Vasluiul adevenit Macondo-ul s\u, locul undenu numai c\ nu se `nt`mpl\ nimic,dar unde [i suflul unei revolu]ii careschimb\ cursul istoriei se r\sfir\ [ise pierde l\s`nd lucrurile `n zeamalor ve[nic\. Ca Vasluiul s`nt `ns\at`tea ora[e din România, de ce s\nu recunoa[tem. Iar faptul c\ actoriiau spus la conferin]a de pres\ c\perioada petrecut\ la Vaslui a fostinteresant\ numai pentru c\ au avutde lucru vine `n complet\contradic]ie cu imaginea luiCorneliu Porumboiu despre ora[ulnatal. P`n\ [i luna de miere apetrecut-o la Vaslui!?

M\d\lina COCEA

LA BLOG

Mesaj `ntr-o sticl\De la M\d\lina mic\ pentru M\d\lina mare: „Atunci c`nd ai s\ fiimare, te rog frumos s\ nu r`zi de M\d\lina mic\. S\ [tii c\ m\g`ndesc mult `nainte de fiecare hot\r`re [i am foarte multe pro-bleme. De asemenea, te rog s\ nu zici, c`nd ai s\ fii mare, c\`nainte nu ai iubit cu adev\rat pentru c\ erai doar un copil, pentruc\ nu este a[a. Afl\ c\ acuma e[ti `ndr\gostit\ de Adi [i suferi foartemult pentru el [i, chiar dac\ ai s\ iube[ti mai tare pe altcineva, mait`rziu, te rog s\ nu `l ui]i [i s\ nu spui c\ nu au fost sentimente reale“.

Acesta este un citat aproximativ din prima pagin\ a unui caiet-vocabular, scris cu m`na foarte sigur\ a unei [col\ri]e de clasa apatra. Era un mesaj de la mine, pentru cea care va fi la un mo-ment dat un om mare [i la fel de nerezonabil ca to]i adul]ii pe care`i cuno[team. Mi-am mai notat acolo, ca s\ fie toate lucrurile clare,c\ problemele unui copil s`nt la fel de importante ca acelea aleunui om matur [i s\ nu r`d mai t`rziu de ele. {i, din cauz\ c\ `nperioada respectiv\ urm\ream un serial cu o tip\ care [i-a pier-dut memoria, mi-am notat [i ceva date despre cine s`nt eu [i cume via]a mea, `n caz de amnezie.

Caietul l-am pierdut, a[a cum am r\t\cit cam toate oracolele [ijurnalele care m\ ajutau s\ plonjez `n fiin]a care am fost alt\dat\.

{i acum, subiectul textului: de pe http://2067.hypermoi.net po]itrimite un mesaj spre viitor, ]ie sau altcuiva. Din punct de vederetehnic, totul este destul de simplu: intri pe site, alegi destinatarul [idata exact\ la care vrei s\ fie trimis mesajul, scrii confesiunea/ po-vestea/ sfaturile de via]\ pentru copiii t\i/ secretul re]etei de tort cufri[c\ a bunicii/ reminderul pentru termenul limit\ al unui proiectsau orice altceva `]i trece prin cap, ape[i „send“ [i apoi totul estedoar o chestiune de timp. Cel care va primi mesajul este `n[tiin-]at pe loc c\ undeva `n viitor `l va a[tepta un email din anul 2006.Av`nd `n vedere c\ limita temporal\ pentru trimiterea `n viitor aunui mesaj este 2067 (moment `n care creatorul site-ului va avea100 de ani), destinatarul va putea accesa mesajul nu doar din a-dresa de email, ci [i de pe site, pe baza unei parole sau a unui[ir de `ntreb\ri/ r\spunsuri.

Dincolo de func]ia sa tehnic\, site-ul reprezint\ un performance-artal francezului David Guez, un artist care folose[te Internetul camediu de expresie. ~n concep]ia sa, Internetul este ca o imens\carte a func]ion\rii noastre actuale [i un martor al evolu]iei noastresociale. Folosit pentru a gestiona rela]ii `ntre persoane, acestadevine o oglind\ analitic\ a spaimelor, fanteziilor, dorin]elor [i obi-ceiurilor noastre, o imagine pe care o vom putea privi, `ncrunta]isau nu, din viitor.

Aproape 2.000 de oameni au decis s\ transmit\ un mesajpeste ani: majoritatea au ales anul 2007, poate pentru a verificafunc]ionalitatea serviciului sau pentru c\ 2067 sun\ `nfrico[\tor dedep\rtat. Mul]i al]ii au ales s\ treac\ un interval de 10 ani `ntre tri-miterea [i primirea mesajului, iar 37 de oameni [i-au ales ca ]int\anul 2067.

Cum va ar\ta lumea atunci [i dac\ ne vom citi sau nu mesa-jele direct de pe lentilele de contact, nimeni nu [tie. Dar eu am s\-mi]in promisiunea s\ nu r`d niciodat\ de mine cea mic\ sau de toateM\d\linele care voi mai fi.

vedeta culturala SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 2006 15

))

fe]e-fe]e fast-food

Scriitorul canadian William Gibson afost primul care a dat un nume aces-tui nou spa]iu, cyberspace (ciberspa-

]iu), `n romanul s\u Neuromancer (1984).~n urm\toarele dou\ decenii termenul a fostasimilat de to]i cei care studiau tehnologiainforma]iei ca reprezent`nd o nou\ etap\ lacare a ajuns civiliza]ia sub influen]a tehnolo-giei. Ciberspa]iul nu exist\ `n realitate, esteun nou univers virtual multidimensional,creat [i sus]inut de computere [i liniile decomunicare, modem-uri [i noduri de re]ea.Informa]ia `n format digital care se vehicu-leaz\ este non-liniar\, binomul spa]iu-timpc`[tig`nd noi sensuri [i semnifica]ii.

Prin intermediul ciberspa]iului, utilizato-rii experimenteaz\ tr\iri multisenzoriale care

le pot reconfigura via]a actual\. ~n Japonia,spre exemplu, unde exist\ o cultur\ a Inter-netului foarte dezvoltat\, s-au efectuat studiipe tineri adolescen]i, care `[i petreceau tottimpul `n propria camer\ conecta]i la Inter-net prin intermediul computerului. Comuni-carea `n ciberspa]iu cu interlocutori realisau virtuali, precum [i accesul la lumile crea-te `n acest spa]iu inteligent au avut ca rezul-tat „decuplarea“ lor de la realitatea fizic\.Simul\rile [i reprezent\rile din ciberspa]iuau substituit nevoia lor fireasc\ de socializa-re, realizat\ acum, aparent mai facil, dar [iartificial, prin interac]iunea cu tastatura saucu joystick-ul consolei de jocuri interactive.

Curatoarea japonez\ Yuko Hasegava aanalizat aceste schimb\ri la nivelul con[ti-

in]ei [i al produc]iei artistice `n era digital\,cu ocazia expozi]iei organizate de ea `n ca-drul Bienalei de la Istanbul din 2001. Princonceptul de Egofugal, ea a `ncercat s\ deao nou\ dimensiune individului `n raport cucomunitatea, `ntr-o epoc\ tehnologic\ do-minat\ de comunica]iile interactive `n re]ea,ingineria genetic\ [i inteligen]a artificial\.Cuv`ntul „Egofugal“ este compus din carte-zianul ego [i latinescul fugal (evadare) [i re-prezint\ o nou\ stare a raportului dintre si-ne [i ceilal]i, dintre individual [i colectiv.

Men]in`nd diversitatea indivizilor, egofu-galitatea pune `n valoare o atitudine de con-tinu\ coexisten]\ cu ceilal]i `n ideea form\riiunui spa]iu metafizic `n care con[tiin]a, in-forma]ia, corporalitatea, inteligen]a, timpul,viteza [i accelera]ia, spa]iul s`nt gestionateconform unei noi macro-ordini. Caracteruldual al con[tiin]ei (con[tiin]\ personal\ –con[tiin]\ colectiv\) presupune definireaacestui nou tip de existen]\, `n care unitateainforma]iilor receptate senzorial duce la otrecere c\tre un nou nivel informa]ional alambientului inteligent [i transparent.

Singur\t\]ile s-au unit astfel digital prinmodem-uri [i cabluri de re]ea `n c\utareaunei fericiri virtuale comune...

Matei BEJENARU

ARTE VIZUALESingur\t\]i reale [i virtuale

„Ciberspa]iul este un nou univers, unul paralel, creat [i sus]inut de computerele dinlume [i din liniile de comunicare. O lume `n care traficul global de cunoa[tere,secrete, m\sur\tori, indicatori, distrac]ii ia forma unor semne, sunete, prezen]eniciodat\ v\zute, toate acestea «`nflorind» `n vasta noapte electronic\. Coridoarelesale se formeaz\ oriunde electricitatea este prezent\ al\turi de inteligen]\. Camerelesale se lumineaz\ ori de c`te ori `n ele informa]ia se adun\ [i se stocheaz\.Profunzimile sale se m\resc cu fiecare imagine, cuv`nt sau num\r, cu fiecaread\ugare, cu fiecare contribu]ie, cu fiecare fapt sau g`nd. Orizonturile sale se retrag`n toate direc]iile; respir\ ad`nc, devin mai complexe...“ Iat\ modul `n careteoreticianul american Michael Benedikt a definit poetic acest spa]iu virtual `n caretot mai mul]i dintre noi intr\m zilnic prin intermediul computerului personal.

„Suplimentul de cultur\“ este `nscris

`n Catalogul presei interne la pozi]ia

2378.

Pentru abonamente v\ pute]i adresa

oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau

oric\rui oficiu po[tal.

Cititorii din str\in\tate se pot abona

la adresa: export@rodipet.ro.

Tarife de abonament:

18 lei (180.000) pentru 3 luni

36 lei (360.000) pentru 6 luni

69 lei (690.000) pentru 12 luni

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“

Proiect realizat de Editura Poliromîn colaborare cu „Gazeta de Sud“ [i„Ziarul de Ia[i“.

Suplimentul se distribuie gratuitîmpreun\ cu „Gazeta de Sud“.

Colegiul editorial:Cezar Avramescu, EmiliaChiscop, Florin L\z\rescu,Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Victor Jalb\

Rubrici permanente: Cezar Avramescu,Adriana Babe]i, Marius Babias, Bobi [iBobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru,M\d\lina Cocea, {erban Foar]\, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, FlorinL\z\rescu, Ada Milea, Doris Mironescu,Cristi Neagoe, Ana-Maria Onisei, LucianDan Teodorovici, Dumitru Ungureanu,Luiza Vasiliu

Carte: Lumini]a Marcu,Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu

Muzic\: Victor Eskenasy, R\zvan }upa

Film: Iulia Blaga

Teatru: Mihaela Michailov

Arte vizuale: Matei Bejenaru

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\: Ion Barbu

TV: Alex Savitescu

Publicitate: Florin Antonie, tel. 0251/413100

Distribu]ie: S.C. Media SudManagement S.A. Craiova, tel. 0251/412146

Tipar: Tipografia de Sud, Craiova

• Potrivit articolului 206 CP, responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului • „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri MEDIAFAX •

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, 0724/574355, fax: 0232/ 214111, e-mail: supliment@polirom.ro,http://www.supliment.polirom.ro

Pe Kazuo Ishiguro `l [ti]i,probabil, din R\m\[i]ele zilei.Carte `nv\luit\ `n sensibilitate [idelicate]e japonez\, cu drame`ntortocheate, aceasta a fosttransformat\ `ntr-o pelicul\ cuaer englezesc, lumini bl`nde [iinterioare victoriene, av`ndu-i `ndistribu]ie pe Anthony Hopkins [iEmma Thompson. ~n 1989, totR\m\[i]ele zilei i-a adus luiIshiguro un Booker Prize(prezidat de David Lodge); apoirecunoa[tere literar\ [i traduceri`n vreo 14 limbi. Unul dintrejaponezii europeniza]i (al\turi deHaruki Murakami), Ishiguro `[i„recunoa[te“ melanjuloriental-occidental nu doar prinscriitur\, ci [i printr-un elementbiografic: n\scut `n 1954 laNagasaki, studiaz\, tr\ie[te [i sestabile[te, dup\ 1960, la Londra.Unde devine scriitorinterna]ional.

Ana-Maria Onisei

Cl\tind temeinic obsesiilereferitoare la cel de-al doi-lea r\zboi mondial (din

perspectiva unei japoneze b`ntu-ite de co[maruri ̀ n Amintirea pa-lid\ a mun]ilor), la cristaliz\rilesociale de dup\ c\derea Cor-tinei de Fier (`n Nem`ng`ia]ii) [ila triste]ile [i rigorile impuse delumea civilizat\ (`n R\m\[i]elezilei), Kazuo Ishiguro ajunge `ncele din urm\ – tentat de ideeaevolu]iei par]ial `mp\rt\[itelortehnici de inginerie genetic\ –s\ abordeze un subiect „futu-rist“. Cel mai recent roman als\u – ap\rut `n Anglia `n 2005 –reu[e[te s\ entuziasmeze critica[i este trecut pe lista celor maibune c\r]i ale a-nului `n „TheNew YorkTimes“ [i„Publi-shersWeekly“.E dinnounomi-nalizatpentruBookerPrize [iprime[te, `nplus, o nomi-nalizare[i

pentru National Book Critic Cir-cle Award. S\ fie doar obi[nu-in]\, a[teptare cu sufletul la gur\(cinci ani de la ultimul roman)sau ne afl\m, realmente, `n fa]aunei c\r]i „extraordinar de in-

teligente“, cum scrie, deexemplu, „The Guar-

dian“?

Tu, eu [io clon\

C`te pu]in dinfiecare, a[spune: `n

compara]ie cucelelalte ro-

mane ale

japonezului, acest ultim S\ num\ p\r\se[ti (traducere din limbaenglez\ de Vali Florescu, EdituraPolirom, 2006) nu r\sp`nde[te a-ceea[i vigoare a stilului. Apoi,impactul pe care `l are apari]iavolumului unui autor deja con-sacrat risc\ s\ fie direct propor-]ional cu emo]ia a[tept\rii maidegrab\ dec`t cu valoarea intrin-sec\ a acestuia, dac\ nu ]ine chiarde „o mod\“. ~n fine, paradoxal,lumea SF pe care o imagineaz\Ishiguro `n romanul s\u are pute-rea de a reaminti perspective [icondi]ii triste – `n fapt, profundumane –, dar `nc\rcarea epui-zant\ a pove[tii cu contexte [ireveniri prea dese `i reteaz\, peparcurs, aripile.

A[adar, „minunata lume nou\“se afl\, ini]ial, dup\ por]ile dela Hailsham, un loc unde dife-

ri]i indivizi clona]i s`nt edu-ca]i [i men]inu]i la para-metri preci[i de s\n\tatefizic\ pentru a deveni, ul-terior, donatori de orga-ne. Tinerii `[i locuiescspa]iul f\r\ prea mult\con[tientizare, urm`ndcursul (ne)firesc impusde `ngrijitori: lec]ii deart\, mult sport, mese`mbel[ugate, informa]iiservite cu linguri]a. A-junse la adolescen]\,clonele leag\ prietenii,isc\ iubiri, scormo-nesc dup\ elemente cele-ar putea explica ros-tul existen]ei. Triun-ghiul Kathy-Ruth-Tom-my serve[te povestea,

fiindu-i `n acela[i timplatur\ uman\ (tinerii sedescoper\ unii pe al]ii,`[i exteriorizeaz\ senti-mentele, `[i explic\ tea-ma sau furia prin lungidiscu]ii nocturne tera-peutice) [i parte anorma-l\ (de[i tr\iesc firesc „pedin\untru“, expu[i lumiiadev\rate se simt extra-tere[tri, nu g\sesc resur-sele pentru a pricepe celi se `nt`mpl\, vorbesc orise comport\ ca `n recla-mele sau serialele v\zutela televizor). Ulterior, p\r\sireaHailshamului [i via]a de la „C\-su]e“ – loc intermediar – mar-cheaz\ etapa de maturitate a per-sonajelor, ultimul r\gaz c`nd s`nt`ntregi unele cu altele `nainte dea se preg\ti pentru dona]ii.

Cum ai s\ mori

La „ie[ire“, exist\ – ironic –posibilitatea de a deveni `ngriji-tor, de a-]i ajuta propriii prie-teni, dar [i de a-i vedea cummor. Kathy – o astfel de `ngriji-toare [i personajul povestitor –revine obsesiv, odat\ ajuns\ lamaturitate, la Hailsham, spa]iual nostalgiilor, `ntre ale c\ruigarduri le-a fost dat\ [i apoi in-terzis\ via]a. Dar aceast\ nos-talgie nu se opre[te doar la dia-loguri [i amintiri. Se insinueaz\`n atmosfera general\, suger`nddezorientarea [i triste]ea provo-cate de imaginea interiorizat\ aunui trai pe care n-ai apucatniciodat\ s\ `l construie[ti.

Etapele de rememorare s`nt`ns\ uneori exagerat de lungi [ide alambicate ca s\ `]i priasc\(de la un anumit punct devinchiar redundante), f\c`ndu-te s\a[tep]i exasperat un final pecare, de altfel, `l cam intuie[ti.Dintre cei trei prieteni, Ruth (fos-ta iubit\ a lui Tommy) va muriprima, la a treia dona]ie, iarTommy (acum iubitul lui Ka-thy), la a patra, refuz`nd ca a-ceasta s\-i mai fie `ngrijitoare.Kathy, deducem, va ajunge [iea, `n cele din urm\, `n posturade donator.

Un subiect cu implica]ii in-teresante, dar care nu `]i las\senza]ia unui gust plin, dilu-`ndu-se `n prea mult\ `nt`mplarede-a lungul celor trei sute [i ce-va de pagini. ~n cele din urm\,cu acest te na[ti ca s\ mori [inici m\car n-o s\ ]i se `nt`mplemare lucru `nainte de asta, Ka-zuo Ishiguro ne transmite s\ neresemn\m.

KAZUO ISHIGURO s-a n\scut `n 1954 la Nagasaki. ~[i urmeaz\ studiile la Universityof Kent [i University of East Anglia. Debuteaz\ `n 1982 cu romanul Amintirea palid\a mun]ilor. ~ntre 1986 [i 1995 public\ volumele Un artist al lumii trec\toare (1986),R\m\[i]ele zilei (1989) [i Nem`ng`ia]ii (1995). Este de]in\torul unui Booker Prize,pentru romanul R\m\[i]ele zilei, al distinc]iei de Officer of the British Empire forServices to Literature [i al ordinului Chevalier des Arts et des Lettres din parteastatului francez.

Luiza VASILIU

EN}ICLOPEDIAENCARTA

SUPLIMENTUL de CULTUR|, Nr. 23 (97), 7-13 OCTOMBRIE 200616

vedeta culturala mediatiza]i [i de[tep]i

))

Facho (fa[ó)Povestea e simpl\: Renaudmai scoate ni[te c`ntece (a-ceea[i linie melodic\, acela[iargou ca de obicei), `n carese ia de dreapta [i de Sarko[i nu se poate ab]ine s\ nuarunce s\ge]i `nspre sus]in\-torii lui, Johnny [i Doc Gyné-co – „Mam\\\, ce casting!(se referea la participareamai sus-numi]ilor la [coalade var\ a UMP, n.m.). Cu\[tia, Sarko sigur o s\-i a-trag\ pe tineri. Johnny e ido-lul tinerilor, da’ mai mult alb\tr`nilor, [i Doc Gynéco,care nu e idolul nim\nui –minunat!“. Pare o band\ de-senat\ `n serie, din care nu`n]elegi nimic dac\ nu e[ti lacurent cu toate episoadele.A[adar, un mic who’s who:Renaud e un tip blond, ne-ras, cam vagabond, figuratipic\ a c`nt\re]ului francezde st`nga (aniversarea de 16ani [i-a s\rb\torit-o pe bari-cadele din Cartierul Latin, `nmai ’68, c`nd a [i compusprima melodie, Crève sa-lope). Fan Mitterrand, BobDylan, Bruce Springsteen.Inamic al lui Nicolas Sarkozy,catindatul UMP (Uniuneapentru o Mi[care Popular\)la alegerile preziden]iale deanul viitor. Johnny Hallydaye eternul penibil al `ncerc\-rilor rock din muzica fran-cez\, un Gabriel Cotabi]\mai plin de sine.

~n fine, Doc Gynéco e unrapper care acum vreo c`]ivaani chiar avea succes. A, da:iar melodia lui Renaud carea st`rnit discu]ia se cheam\Elle est facho (Ea-i fascist\),e mult mai slab\ dec`t altec`ntece celebre de-ale lui(cum ar fi tandrul Morganede toi), dar are ni[te versuride li se face pielea de g\in\tuturor simpatizan]ilor Sarko:don[oara despre care e vorbae „Mai degrab\ CIA dec`tKGB,/ {i mai Pinochet dec`tAllende/ Trebuie spus c\ eproast\ ca o vi]ic\/ Ea e fas-cist\/ (...) {i voteaz\ cu Sar-ko“. A]i `n]eles, sper. Proble-ma lui Renaud e c\ „Sarkozye un Le Pen mai mic, un re-publican un pic mai de n\dej-de, `n hainele dreptei clasi-ce“, [i c\ simpatizan]ii Fron-tului Na]ional vor vota `n aldoilea tur chiar cu Sarko, da-c\ va fi cazul. Sun\ `n con-tinuare a band\ desenat\?Se prea poate. A[a e Fran]apreg\tindu-se de alegeri, cuautobiografii ale principalilorcandida]i care se v`nd `n miide exemplare [i cu diver[ic`nt\re]i/ circari/ scriitori care`[i dau `n petec [i arunc\ aiu-rea unii `n al]ii cu venin. Din-colo de toate astea, cet\]ea-nul e turmentat. Dar despreasta – `n En]iclopedia viitoare.

Minunata lume nou\