06.01.Instalatiimulssiracire

5/26/2018 06.01.Instalatiimulssiracire

1/12

1

Echipamente si instalatii zootehnice

INSTALATII DE MULS, RACIRE

SI PASTRARE A LAPTELUIIng. Sorin-Tiberiu Bungescu Fascicula nr. 06-01 iulie, 2005

INTRODUCERE - SECRETIA LAPTELUI

Indiferent de tip, instalatia de muls trebuie sa considere procesul fiziologicprin care laptele este extras n mod natural de catre vitel, pe durata suptului.Asadar, n timpul lactatiei, glanda mamara produce n mod continuu laptele,care este depozitat temporar n alveolele mamare. Trebuie subliniat faptul ca,din aceste alveole, nici vitelul, dar nici o instalatie de muls, nu poate sa extraga

laptele. Procesul prin care laptele ajunge din alveole ntr-un rezervor mai marenumit cisterna galactofora se numeste ejectia laptelui. Ejectia este determinatade un reflex, care realizeaza strngerea celulelor mioepiteliale asezate n jurulalveolelor mamare.

Reflexul ejectiei este stimulat de catre anumiti stimuli vizuali, auditivi,olfactivi, dar mai ales tactili. n timpul stimularii de catre vitel sau mulgator,terminatiile nervoase din uger, datorita palparii, temperaturii si presarii, suntexcitate si declanseaza secretia de ocitocina. O parte din excitatie se transforman semnal motric, care ajunge n uger si sfrc. Canalul sfrcului se dilata, peretiise subtiaza, deoarece scade fluxul de snge din circuitul venos, iar laptele ncepesa fie cedat, ajungnd n cisternele sfrcului. O alta cale de excitare, simultana cuprima, este cea care se transmite prin maduva spinarii catre hipofiza, unde se

stocheaza hormonul numit ocitocina. Acest hormon ajunge n snge si prinacesta n uger (vezi figura 1). Cnd concentratia deocitocina ajunge la unanumit nivel (nivel de prag) celulele mioepiteliale din jurul alveolelor ncep sa secontracte si, la un interval de 0,5 1,5 minute de la nceputul stimularii, ncepesecretia laptelui. n timpul mulsului, stimularea se realizeaza prin deformareamansonului de muls de catre fluctuatia vacuumului.

MULSUL MECANIC

Componentele instal ati ei si aparatului de muls

O instalati e de mulscuprinde urmatoarele parti principale: aparate de

muls, retea de vacuum, sistem de transport si colectare a laptelui, instalatie despalare si dezinfectie autilajelor pentru muls.

De regula,unaparat de mulssecompune din: patrupahare de muls, colectorde lapte, distribuitor,pulsator, furtunuri. Lainstalatiile de muls cucolectarea laptelui nbidon, acesta face parte

din aparatul de muls.

CUPRINS

INTRODUCERE -SECRETIA LAPTELUI 1

MULSUL MECANIC 1

COMPONENTELE

INSTALATIEI SI APARATULUIDE MULS1PARAMETRI DEFUNCTIONARE AIINSTALATIEI DE MULS2CARE ESTE CEA MAI BUNAINSTALATIE DE MULS?3

TIPURI DE INSTALATIIPENTRU MULS VACI 3

DE CE TREBUIE RACITLAPTELE? 4

SOLUTII POSIBILE PENTRURACIREA LAPTELUI 5

CARE SUNT CRITERIILE DUPACARE SE ALEGE TANCUL DE

RACIRE A LAPTELUI ?6

NTRETINEREAINSTALATIILOR DEMULS SI A TANCULUI 7

FACTORII PRINCIPALI AISPALARII EFICIENTE 8FAZELE SPALARII 8N SFRSIT,DAR NU NULTIMUL RND9

Figura 1. Ejectia laptelui si acinul glandular


2/12

2

Functionarea optima amasinii de muls e datade mentinerea n limite

optime a intensitatiivacuumului, frecventeipulsatiilor si durateifazei de aspiratie alaptelui.

Paharul de mulscu camera dubla este componenta principala a aparatuluide muls. Acesta este conceput la exterior dintr-un pahar din plastic sau din otelinoxidabil, n interiorul caruia se monteaza mansonul, care copiaza interiorulpaharului exterior. n timpul mulsului, n interiorul mansonului de cauciucactioneaza vacuumul n mod permanent (vezi figura. 2). Pentru alternareavacuumului (vidului) cu presiunea atmosferica, n spatiul de pulsare se folosescasa numitele pulsatoare, care pot fi de diferite tipuri.

Pulsatoareleau rolul de a comanda alternarea vacuumului cu presiuneaatmosferica n camera formata ntre cilindrul exterior si mansonul elastic (spatiude pulsare). Acest lucru face ca sa existe o continuitate n ceea ce privestealternarea vidului cu faza de masaj. Diferenta de presiune conduce la nchidereamansonului (ciorapului) de muls, care nconjoara vrful mamelonului si exercitao presiune asupra lui, avnd loc stoparea curgerii laptelui si realizarea masajuluivrfului mamelonului. n timpul fazei de masaj, mamelonul se preseaza la douatreimi fata de faza de curgere. n timpul fazei de curgere, spatiul de pulsare segoleste, mansonul se deschide si ncepe curgerea laptelui. Deschiderea sinchiderea mansonului este rezultatul diferentei de presiune dintre vacuumulpermanent din interiorul mansonului si vacuumul pulsator din spatiul de pulsare.

Parametr i de functi onare ai i nstalatiei de muls

Parametrii normali de functionare pentru masina de muls sunt urmatorii:Intensitatea optima a vacuumuluieste:p = 0,5 bari = 50 kPa = const. -

pentru masinile de muls vaci. n cazul n care intensitatea vacuumului este maimica dect cea optima, aspiratia laptelui se face prea lent. Valoarea minima aintensitatii vacuumului pentru mentinerea paharelor de muls pe mamelon estepmin.= 0,3 bari = 30 kPa;

Frecventa optima apulsatiiloreste: fo= 55 56 pulsatii/ min. = const. pentru masinile de muls vaci. Eventuale abateri ale frecventei de la valoareaoptima pot duce la nrautatirea procesului de muls. La frecvente mai mari,sfincterul nu poate urmari deformarile mansonului. Acestea din urma se pot

transforma ntr-un proces vibrator, provocnd oboseala muschilor si afectndsanatatea ugerului prin aparitiei mamitelor. Debitul de lapte muls nu creste;Durata optima a fazei de aspiratieeste da= 5060%. Valorile mai mici

sunt daunatoare, iar valorile mai mari nu sunt justificate, deoarece provoacafluctuatii anormale ale intensitatii vacuumului care nu determina scurtareatimpului de muls.

Dependent de tipul instalatiei de muls, cei trei parametri au aceeasi valoarepe durata mulsului sau nu. Spre exemplu, la instalatiile automatizate si celerobotizate, la debutul si la terminatul mulsului, frecventa pulsatiilor si tariavacuumului sunt mai reduse comparativ cu perioada de mijloc care dureaza 6minute.

Figura 2. Principii ale functionarii aparatului de muls


3/12

3

Care este cea mai buna instal ati e de muls?

Att n procesul de proiectare constructie, ct si n cel de exploatare,instalatiile de muls trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:

sa extraga integral laptele cisternal si alveolar din uger, prin corelarea vitezeide mulgere cu cea de cedare a laptelui si prin pregatirea corespunzatoare a

animalelor la muls; parametrii constructivi si functionali ai instalatiilor de muls trebuie sa fiecorelati cu aptitudinile pentru mulsul mecanic al ugerului; proprietatilematerialelor de constructie a instalatiei nu trebuie sa modifice calitatilefizico chimice si organoleptice ale laptelui;

sa mentina starea de sanatate a ugerului att prin evitarea traumatizariitesuturilor acestuia1, ct si prin mentinerea fiabilitatii si mentenabilitatiiinstalatiilor de muls la standardefoarte ridicate, deoarece exploatareaacestor utilaje se face ntr-un timp dublu limitat, datorita stereotipuluidinamic al programului din ferma si a respectarii cerintelor procesuluineurohormonal de cedare a laptelui;

sa se poata efectua curatarea lor cu solutii fierbinti, potential corozive; sa aiba o functionare silentioasa si sa nu sperie vacile pe durata functionarii; sa fie ergonomice; sa raspunda cerintelor de tehnicaa securitatii muncii.TIPURI DE INSTALATII PENTRU MULS VACI

Introducerea mulsului mecanic n practica zootehnica a dus la asigurareaunei productivitati ridicate a muncii de 2 5 ori si la usurarea munciimulgatorului, ferindu-l pe acesta din urma de eventualele boli profesionale siducnd la efectuarea mulsului n conditii igienice.

Instalatiile de muls existente la ora actuala n lume se pot clasifica astfel: dupa modul de instalare a lor n: instalatii montate n adapost, la

platforma si la pasune; dupa modul de utilizare se clasifica n: instalatii de muls stationare si

mobile; dupa cum se realizeaza colectarea si transportul laptelui n: instalatii

cu colectarea laptelui n bidoane si cu transportul laptelui pe conducta sicolectarea acestuia n tanc de racire;

dupa modul de functionare: n doi timpi si n trei timpi; dupa felul constructiei pompei de vacuum se clasifica n: instalatii cu

pompa cu piston, instalatii cu pompa rotativa si, mai nou, instalatii cupompa cu turbina de apa;

dupa felul pulsatorului n: instalatii cu pulsatoare mecanice, pneumatice,electromagnetice si, mai nou, electronice cu comanda locala.Platformele de muls, se clasifica n platforme fixe,care sunt transversale

sau frontale, fiind de tip tandem sau n forma de V si nplatforme mobile,care de regula sunt rotative, cu dispunerea animalelor n V sau tandem.

Platformele au cte 6, 8, 12, 16 locuri de muls odata, la cele fixe si pna la35 locuri la cele mobile. Cel mai frecvent se utilizeaza platformele fixe, de tiptandem, urmate de cele n V pentru efective de pna la 800 vaci, iar pesteacest efectiv platforme rotative.

La noi, cele mai raspndite instalatii de muls sunt cele montate n adapost,stationare, cu colectarea laptelui n bidoane si cu transportul acestuia peconducte n rezervoare cu racire, cu functionare n doi timpi, cu pompe rotativesi cu pulsatoare pneumatice si electromagnetice.

1Att vacuumul redus ct si prelungirea duratei mulsului sunt contraindicate, ntruct favorizeazahipercheratoza(ngrosarea ) sfincterului mamar, aspect care creste riscul aparitiei mamitelor.

Instalatia care satisface

ct mai multe dincerintele alaturate estecea mai buna instalatiede muls Dinnefericire, de cele maimulte ori, n practica,cea mai buna instalatieramne cea pe care ne-oputem permite.

Principiul defunctionare este acelasi,indiferent de tipulinstalatiei de muls.


4/12

4

Daca ndepliniticonditiile, veti reducefoarte mult risculinfectiilor si veti avealapte de calitate.

Consulta un specialistnainte de a alege oinstalatie de muls, tecosta mai putin dectdaca nu-l consulti.

Laptele: alb, spumos,gustos, dulceag,reconfortant, rece saucald, proaspat sauprelucrat n smntna,iaurt, cascaval, ntr-oforma sau alta ne placetuturor. Gndindu-ne la

un pahar de lapte neaducem aminte de frig.

Instalatiile pentru mulsul vacilor n ferma se clasifica n:- instalatii de muls vaci de lapte la bidon (pentru mulsul n adapost a 100

124 capete vaci de lapte ntretinute legat);- instalatii de muls vaci de lapte la platforma tipbradulet, cu module pentru:

210 vaci, 2 5 vaci, 1 10 vaci si 15 vaci;- instalatii de muls vaci de lapte la platformacrupa la crupa,cu modulele

pentru: 220 vaci si 110 vaci;- instalatia de muls vaci de lapte la platforma pentru pasune (pentru mulsul

a 200 de vaci de lapte ntretinute la pasune);- minigrup individual de muls vaci de lapte n varianta: cu cadru fara roti si

cu cadru cu roti ( pentru mulsul unui numar redus de vaci de lapte 15 ).Mulsul automatizat. n ultimii 20 de ani, mulsul a fost mult mbunatatit,

prin introducerea elementelor de automatizare si computerizare (figurile 3).Automatizarea a dus la reducerea consumului de forta de munca, prin marireanumarului de aparate de muls la care poate lucra un mulgator si prinoptimizarea regimului de lucru al aparatelor de muls, prin executarea mulsuluicomplet, fara sa fie necesara aplicarea mulsului manual suplimentar.

Automatizarea mulsului cuprinden principiu un traductor de debit delapte si un bloc de comanda care, nfunctie de informatiile primite de latraductorul de debit, comandaschimbari n functionarea pulsatoruluisau modificarea intensitatii vacuumuluila aparatul de muls. Dintre sistemelede automatizare existente la ora actualan dotarea masinilor de muls, amintim:sistemul pentru semnalizarea automataa sfrsitului mulsului; sistemul pentruntreruperea automata a mulsului;sistemul pentru detasarea automata a

paharelor aparatului de muls.Pe piata europeana sunt mai multe companii care propun mulsul robotizat;

companii prestigioase de tipul companiilorL ely (A stronaut), Prolion (L iberty),Fullwood (Merlin), A lfa Laval (V MS) sau Westfalia/ Surge (L eonardo) considera camulsul robotizat aduce avantaje att asupra animalelor ct si asupra fermierului:

- asupra starii de bine a vacilor, avantajele constau n faptul ca: reducestresul, efectueaza un masaj sustinut al glandei mamare, asigura o frecventanaturala a mulsului si o monitorizare frecventa a starii de sanatate.

- asupra fermierului avantajele constau mai ales n managementul foartebun al informatiei si ntr-o mai mica excludere sociala a fermierului.

DE CE TREBUIE RACIT LAPTELE?Laptele trebuie racit din doua motive:

1. pentru a diminua nmultirea bacteriilor din lapte; bacteriile suntorganisme vizibile doar la microscop si joaca un rol important ndescompunerea produselor lactate (de ex. iaurt sau cascaval), dar de cele maimulte ori ele sunt daunatoare. mpotriva acestora din urma, trebuie sa luptam,deoarece acestea duc la stricarea laptelui.

2. pentru a reduce costurile cu transportul n situatia n care lapteleeste racit la 4 grade Celsius, acesta poate fi pastrat 15-20 ore fara a existapericolul pierderii calitatii. n aceste conditii, se poate aduna laptele de la 2-4

mulsori sau se pot transporta cantitati mai mari de lapte, costurile fiind maireduse.

Figura 3. Automatizarea mulsului


5/12

5

Predarea laptelui n conditii igienice, corespunzatoare, este conditiaesentiala pentru producator, deoarece numai astfel se poate produce profit,astfel nct sa fie posibila dezvoltarea fermei.Unul dintre cele mai importanteaspecte este faptul calaptele trebuie sa fie racit la 4C n cel mult 3 ore,chiar n conditiile n care temperatura ambianta este mai mare de 30C.

Soluti i posibi le pentr u racirea laptelui

Pentru racirea laptelui, se utilizeaza tancuri de racire nchise sau deschise,avnd diverse dimensiuni si capacitati, sisteme de racire instantanee ct si altesisteme frigotehnice care asigura o racire rapida si moderna n cadrul fermei.

Tipuri de racitoare:

Racitorul cu imersie.Capul de racire cu evaporare directa se scufunda nlapte care, n timpul unei agitatii continue, se raceste. Agregatul se monteaza peperete, iar legatura cu capul de racire se realizeaza cu ajutorul unei conducte.Acest tip de racitor se recomanda pentru fermele cu efective reduse de animale,deoarece cu un astfel de racitor se pot raci mai multe bidoane de lapte.

Tancuri deschise cu evaporare directa.Laptele este receptionat ntr-unrecipient deschis, prevazut cu un capac, iar suprafata de racire este fundulrecipientului. Recipientul face corp comun cu agregatul de racire, ocupnd unspatiu redus. Capacitatea variaza de la 300 litri pna la 1800 litri. Tancuri de racire nchise, cu evaporare directa.Laptele se strnge ntancuri nchise, eliminnd astfel orice contact cu mediul nconjurator Suprafatade racire este fundul recipientului, iar agentul frigorific este pompat de catre unagregat amplasat separat. Este solutia cea mai igienica si cea mairecomandata, care se preteaza pentru fermele mijlocii si mari.Capacitatileacestor tancuri de racire variaza ntre 1.150 litri si 30.000 litri. Sisteme de racire instantanee.n acest caz, imediat dupa muls, lapteleeste racit la 4C cu ajutorul apei racite pna aproape de punctul de nghet sau alunui agregat de racire special. Dupa racire, laptele trebuie doar pastrat la 4Cntr-un recipient izolat. Din punctul de vedere al calitatii laptelui este solutia ceamai buna. Racitoare deschise sau nchise, cu banca de gheata. n acest caz,laptele se aduna ntr-un recipient nchis si se raceste prin pulverizarea apei-gheata pe peretele exterior. Apagheata se poate produce n timpulnoptii cnd curentul electric este maiieftin, iar energia de racire sestocheaza pna la muls. Ele se fabrican variantele nchise si deschise,avnd capacitati cuprinse ntre 1.250litri si 6.500 litri.

Principiul de functionare altancurilor de racireprin expansiunedirecta. Aceste instalatii cu sistem despalare automat (vezi figura 4) auevaporatorul (6) realizat nconstructieRollbond (placaschimbatorului de caldura este sudatan puncte cu fascicol laser de incintainterioara de mentinere a laptelui siulterior expandata sub presiunepentru crearea interstitiilor de curgerea agentului refrigerant), care asigura osuprafata de schimb tip fagure, cu uncoeficient de transfer termic foarte

bun.

Trebuie sa retineti unlucru!

Laptele trebuie sa fieracit la 4oC n cel mult 3ore.

Cele mai utilizatetancuri de racire alaptelui sunt cele curacire prin expansiune.

Figura 4. Tanc de racire prin expansiune directa cu sistem de

spalare automat1 sistem de ventilare a tancului; 2- capac de vizitare; 3 sistem de agitare; 4 angrenaj motor-reductor al agitatorului; 5 sprayere pentru spalare; 6- evaporator n constructie Rollbond; 7-unitate de compresie; 8 consola de comanda a temperaturii si turatiei agitatorului; 9 si 10 sistemautomat de spalare; 11 corpul tancului; 12 picioare reglabile.


6/12

6

Schimbatorul de caldura este izolat n exterior de un strat poliuretanic cugrosimea de 55 mm, fapt care-i permite reducerea temperaturii laptelui de la+32C la +4C n 3 ore, n ambiante cu temperaturi de 10-32C.

Tancul este prevazut cu un sistem de ventilare (1) si un sistem automat despalare (9-10) care utilizeaza detergent dintr-o cupa care se monteaza n parteadreapta a consolei. ntregul ansamblu este coordonat printr-o consola de

comanda (8) a unitatii de racire si prin intermediul turatiei agitatorului prevazutacu indicator de temperatura a laptelui din tanc.Spalarea este automata (9), se face cu apa si detergent sub presiune, cu

ajutorul pompei (10) si prin pulverizatoarele plasate pe tavanul tancului.Agitatorul este echipat cu un motor de 0,33-0,37 kW si 35 rotatii/ minut.

Datorita sistemului de agitare sub forma de ancora (3), dispus n parteainferioara a tancului, ct si a sistemului de expansiune directa, se obtine untransfer termic eficient asupra laptelui, ct si mpiedicarea congelarii lui nmomentul n care acesta se gaseste n cantitati mici n tanc, evitndu-se astfelaparitia fenomenului de precipitare a cazeinei. nclinatia standard a tancului estede 2%; aceasta poate ajunge la 5% prin reglarea picioarelor de sustinere (12).

Care sunt cri teri i le dupa care se alege tancul de racire a laptelui ?

Alegerea tipului si capacitatii tancului se face avnd n vedere controlul unorfactori critici. Practic, se cauta raspunsul la urmatoarele ntrebari:

1. care este productia zilnica de lapte obtinuta n ferma?Se recomanda luarea unei perioade de referinta n care productia de lapte

este maxima. De asemenea, se ia n calcul si eventuala intentie de crestere aproductiei de lapte, prin cresterea efectivului de vaci saucresterea productiei de lapte/vaca. Practic, este bine ca la productiamaxima sa se adauge un surplus de 10%.

2. cte mulsori vor fi stocate n tanc?Sunt tancuri care permit stocarea a2, 4sau chiar 6 mulsori.Alegerea unuia sau a altuia depinde de productia de lapte din

ferma si disponibilitatea fabricii procesatoare care vine n fermasa preia laptele. Din acest punct de vedere, se recomanda reducereala maximum cu putinta a costurilor cu transportul laptelui , decilivrarea unei cantitati ct mai mari de lapte.

3. ce capacitate trebuie sa aiba tancul?Spre exemplu, n situatia n care la fiecare mulsoare se obtin

250 kg lapte si masina fabricii de lapte poate sa ajunga n fermao data la doua zile (deci se stocheaza 4 mulsori), capacitatea minima a tanculuitrebuie sa fie de minim 250 x 4 = 1.000 kg.

4. care este temperatura ambientala a ncaperii n care se pastreazatancul?

Este un parametru critic, deoarece fiecare clasa de tanc mentine temperaturalaptelui la 4C, n functie de temperatura ambientala, respectiv a camerei n careeste fixat tancul. Avnd n vedere, acest criteriu exista trei clase (vezi tabelul 1).

5. n ct timp se doreste racirea laptelui?Atunci cnd se alege tipul de tanc, timpul n care laptele atinge

temperatura de 4 C trebuie sa fie cu att mai mic cu ct numarul deumpleri este mai mic. n practica, timpul de racire poate sa fie mai mare latancurile care sunt construite pentru 4-6 mulsuri, deoarece laptele cald carese adauga la fiecare mulsoare este din ce n ce mai putin raportat lacantitatea din ce n ce mai mare de lapte racit.

Spre exemplu, un tanc de tipul 4BIIeste proiectat pentru 4 mulsori, safunctioneze la o temperatura ambientala de 32C si sa raceasca laptele de la35C la 4C n maximum 3 ore(vezi tabelul 2).

TabelulClasa de calitate stabilita dupa

regimul de functionare al tancului

ClasaTemperaturade perfor-

manta (TP)

Temperatura defunctionare n

siguranta (TFS)A 38 C 43 CB 32 C 38 C

C 25 C 32 C

TP = temperatura ambientala de referinta la care se masoaratemperatura si timpul de racire a laptelui.

TFS= temperatura ambientala la care tancul functioneazanormal si poate mentine laptele la 4Celsius

TabelulClasa de calitate stabilitadupa timpul de racire al

laptelui de la temperaturade 35 C la 4 C

Clasa Racire nmaximum

0 2 oreI 2 oreII 3 oreIII 3 ore


7/12

7

NTRETINEREA INSTALATIILOR DE MULS SI A TANCULUI

Pentru a se obtine lapte de calitate si pentru mentinerea si exploatareaoptima a instalatiilor pentru muls, la racirea si pastrarea laptelui se recomanda: alegerea unei instalatii de muls corespunzatoare si a unui racitor de

lapte impecabil; folosirea corecta a instalatiei de muls; practic, se recomanda:- pastrarea parametrilor de functionarea instalatiei de muls n limite optime- evitarea mulsului n gol

Mulsul n gol, adica functionarea aparatelor de muls cu un debit de laptemai mic 0,2 kg/min, nu trebuie sa dureze mai mult de un minut. Daca mulsul ngol se prelungeste, apar urmatoarele neajunsuri: frecarea peretilor canalului delapte n absenta laptelui care joaca rol de lubrifiant; urcarea exagerata apaharelor catre baza mameloanelor, jennd ugerul, ntarirea tesuturilorsfincterului, ca urmare a actiunii vacuumului.

Daca la fiecare mulsoare se prelungeste mulsul n gol, dupa perioade maimari de timp mulsul poate deveni mai neplacut pentru animal si, ca urmare,

animalul se mulge mai greu.- evitarea factorilor care cauzeaza distrugerea si schimbarea periodica amansoanelor si furtunurilor.

Mansonul este singura legatura ntre vaca si instalatia de muls! De aceea, decalitatea mansonului depinde cantitatea si calitatea laptelui muls. Din pacate, nmulte locuri, ntlnim mansoane n interiorul carora se simt crapaturile si dedegete se lipeste un material de culoare neagra. Acest lucru se datoreaza faptuluica, n timpul exploatarii, mansonul este expus efectelor mediului nconjurator.Prin schimbarea regulata a mansoanelor si a furtunurilor, faceti un pasimportant n directia producerii laptelui de calitate igienica nalta.

Rolul cel mai important al mansonului este de a mpiedica aparitia unorblocaje de lichid si snge la vrful sfrcului. Daca mansonul este uzat, nu mai

poate efectua masajul sfrcului n asa masura nct lichidul intercelular si sngeleacumulat n capatul mamelonului sa fie pompate napoi n partea superioara amamelonului. Animalul devine nervos, n loc de ocitocina se elibereazaadrenalina, care blocheaza o mare cantitate de lapte n uger.

Dupa o anumita perioada de functionare, pe suprafata interioara amansonului apar niste crapaturi fine. Sunt att de mici, nct nu se vad dect cumicroscopul. Aceasta dimensiune este perfecta nsa pentru bacteriile carecauzeaza mamita. Aici se pot nmulti, deoarece mansonul nu se mai poatecurata perfect, iar grasimea si proteina sunt medii propice pentru nmultireaacestora

Aparatul de muls nu se lasa n razele soarelui; ozonul, razele solare simiscarea pulsatorie conduc dupa un timp la aparitia unor mici crapaturi pe

suprafata mansonului.Grasimea din lapte, apa, detergentii, toate se infiltreaza n materialulmansonului, care se va dilata ireversibil. Cu ct se foloseste mai mult un

manson, cu att si pierdedin elasticitate.

Mansonul uzatreprezinta un factorcare duce la crestereanumarului de mamite sideformatii alesfrcurilor.

Figura 4. Factori de mediu care afecteaza mansonul si modificarea sfrcului pe durata mulsului


8/12

8

Nu uitati! De fiecaredata dupa muls spalatiinstalatia.

Acordati atentiedeosebita curatenieimansoanelor. Folositidetergenti avizati,respectati dozajul,

ntrebati specialistii. ncazul curatarii manuale,

folositi perii rotunjitecare sa nu zgriesuprafata mansoanelor.

Conducta de transportlapte care face legatura

ntre vasul receptor sitancul de racire - nunele cazuri se poatemonta si un schimbatorde caldura cu placi

spalarea si ntretinerea periodica a instalatiei de muls presupune:- Curatenie exterioara: instalatia nu trebuie sa prezinte urme vizibile deimpuritati;- Curatenie microbiologica: numarul microorganismelor sa fie ct mai mic, astfelnct acestea sa nu prezinte un pericol real asupra infestarii laptelui;- Curatenie chimica:instalatia nu trebuie sa prezinte urme de substante chimicecare pot sa influenteze calitatea si continutul de materii straine din lapte.

Factorii pri ncipali ai spalar i i efi ciente

Factorii principali ai spalarii eficiente sunt prezentati n continuare:Curatirea mecanica. Impuritatile adera puternic la suprafetele

contaminate. Din aceasta cauza, ndepartarea lor necesita o energie mecanicasemnificativa. Efectul mecanic se poate realiza prin circularea apei n sistem,respectiv prin producerea unor turbulente. Firmele specializate n domeniu auconceput pentru acest lucru perii speciale care nu zgrie suprafata mansoanelor;

Substante chimi ce (detergenti ).Rolul acestora este de a ndeparta si de atine n stare solubila impuritatile, depunerile, respectiv de a dezinfecta instalatiade muls. Detergentii folositi n prezent pentru spalarea instalatiilor realizeaza

dezinfectarea n acelasi timp cu spalarea, nefiind necesara o dezinfectareseparata.Detergentii folositi se clasifica n doua categorii: detergenti alcalini,care au

rolul de a ndeparta impuritatile organice (grasimi si proteine) si, n acelasi timp,realizeaza si dezinfectarea instalatiei si detergenti acizi,care au rolul de ampiedica componentele minerale din lapte sa formeze depuneri;

Energia termica. Temperatura potrivita a apei se realizeaza prin ncalzire.Cu apa fierbinte impuritatile se dizolva si se tin n stare solubila mai usor, iargrasimile se ndeparteaza mai bine. Detergentii, de asemenea, se dizolva maibine n apa fierbinte;

Timpul.Pentru ca apa, detergentul si caldura sa-si faca efectul, avem nevoiede un timp destul de ndelungat. Timpul necesar variaza n functie de modul de

curatare;Apacare se foloseste att la spalare ct si la limpezire trebuie sa fie potabila.

Aceasta este componenta cea mai importanta a spalarii, prin ea asigurndu-seefectul mecanic al curatirii; n ea se afla, n stare dizolvata, detergentii si tot eatransmite si caldura. n cazul n care folosim apa dura, n sistem pot sa aparaelemente nedorite, cum ar fi calciul sau magneziul. Din aceasta cauza, modul despalare se va alege n functie de duritatea apei.

Fazele spalari i

n situatia n care pentru spalare se utilizeaza detergenti combinati (spalare +dezinfectare), fazele spalarii sunt urmatoarele:

Prespalare. De obicei se face cu apa calduta (35C). n faza prespalarii, ncea mai mare parte, resturile de lapte se ndeparteaza. Prespalarea se face pnacnd apa de la iesirea din instalatie devine curata. Atentie! Apa la prespalare sanu fie mai calda de 35oC, deoarece datorita apei calde proteinele pot coagula, iaro astfel de depunere nu se poate ndeparta dect cu o solutie alcalina foarteconcentrata.

Spalarea principala. Apa de la spalarea principala contine detergent.Temperatura apei este de 70 90oC la nceputul ciclului si 40 50oC lantoarcere. Temperatura apei la retur sa nu fie sub 40oC, deoarece sub aceastatemperatura se pot depune grasimile. Durata spalarii principale este de 5 10minute.

Limpezirea.Se face cu apa curata si rece. Scopul ei este de a ndeparta

resturile apei de spalare. n cazul n care nu se foloseste detergent combinat (spalare + dezinfectare ), pe lnga fazele enumerate mai sus mai avem nevoie side o faza de dezinfectare si de a doua limpezire.


9/12

9

Foarte Important: n timpul spalarii instalatiei, fie ca e manuala sauautomata, trebuie sa avem n vedere urmatorii parametri: raportul si cantitatea apei calde si a celei reci; conductele de tur si de retur, racordarea furtunurilor, manipularea acestora; reglarea curgerii apei;

dozarea detergentului si a dezinfectantului; durata fazei de spalare principala.n sfrsi t, dar nu n ulti mul rnd

Este foarte important ca si dumneavoastra sa va simtiti bine n timpullucrului. Hainele obisnuite se uzeaza foarte repede n timpul lucrului. Marilefirme producatoare de masini si instalatii de muls realizeaza si echipamentauxiliar si anume: cizme de cauciuc, sepci, sorturi impermeabile folosite ntimpul mulsului, haine pentru muls si veste.

Explicatia unor termeni folositi n fascicula

Trebuie sa efectuati de

11 13 ori pe saptamnaspalarea cu detergentalcalin si de 1 3 orispalarea cu detergentacid.

alveola unitatea morfologica si functionala a tesutului mamar, loculunde este secretat laptele.

celulamioepiteliala

celule musculare care n urma efectului ocitocinei secontracta si pompeaza laptele din alveole n sistemul decanale ale ugerului.

lactatie Procese combinate de secretie si evacuare a laptelui n glandamamara. Fenomenul de producere a laptelui din uger dupafatare, comandat de hormoni.

membrana perete fin care nconjoara celulele si unele parti componente

ale acestora. Au rolul de a delimita celulele, si joaca deasemenea un rol important n transferul de substante dintrecelule iar permeabilitatea este bidirectionala.

ocitocina hormon produs n hipofiza, avnd ca efect contractareauterului din timpul fatarii si secretia laptelui.

organoleptic caracteristici judecate din punct de vedere al gustului,mirosului, vazului si piptului.

pulsatie deschiderea si nchiderea ciclica a mansonului de muls subactiunea vacuumului.

receptor celule capabile sa intercepteze stimuli din mediulnconjurator.

reflex neuro-

hormonal

este efectul conlucrarii sistemului nervos si al glandelor

endocrine. Exemplu: Daca nainte de a ncepe mulsul,actionam calm, vorbim cu animalul, curatam si stergemugerul, putem trimite un semnal n hipofiza, avnd ca efecttrimiterea n snge a hormonului ocitocina, care la rndul lui,ajungnd pe cale sanguina n uger, va determina curgerealaptelui n cisterna galactofora.

simt olfactiv mirosstimulare reflexul n urma caruia are loc ejectia laptelui este determinat

de stimulare. Receptorii din uger sunt activati datoritastimularii ( palpare, temperatura, presare ) efectuate de catrevitel sau de catre mulgator, celulele mioepiteliale se contracta,iar laptele, prin sistemul de canale, ajunge n cisterna

galactofora.


10/12

10

REGULI

DE AU R

sau ce trebuie safaceti nainte, ntimpul si dupamuls.

Mai bine dati uneuro n plus siachizitionati oinstalatie demuls de calitate.Succesul estegarantat.

1. Cont rolat i cu regulari tate starea de sanatate a ugerului .Efectuati odata pe luna un control pentru depistarea mastitelor cu ajutorul unui tester(CMT California Mastitest ). Rezultatele pe care le obtineti sa le notati.Laptele care se obtine de la vacile care au fost depistate pozitiv se va separade restul cantitatii de lapte.2. Plani fi cati succesiunea vaci lor la mul s.Trebuie ca mai nti sa mulgeti

vacile tinere si cele cu ugerul perfect sanatos. n continuare se vor mulgevacile cu un numar de lactatii mai mare. Lasfrsit veti mulge vacile subtratament, al caror lapte nu este preluat de catre procesator.3. ntotdeauna efectuati mul sul pr imelor j etur i de lapte ntr -unrecipi ent special reali zat pentru acest scop.Primele jeturi de lapte nu lemulgeti pe podea. Mulgeti 2 3 jeturi din fiecare sfrc n paharul depremulgere. Verificati aspectul si culoarea laptelui. Daca se constata omodificare, tratati n mod diferentiat att laptele muls ct si vaca de la careati muls laptele respectiv.4. Spalati ugerul nai nte de muls!Spalati si dezinfectati ugerul nainte demuls. Folositi doar solutii adecvate pentru acest scop. Folositi numaiservetele de unica folosinta, umezite cu lotiuni pentru curatirea si ngrijireapielii. Nu folositi un servetel la mai multe vaci! Mameloanele foarte murdarese vor spala cu apa calduta din abundenta. Ugerul si mameloanele se vorusca foarte bine.5. Suprav egheati valoarea vidului la mul s.Nivelul de vacuum optimeste dat de catre producatorul instalatiei. Acest parametru se va controlanaintea fiecarui muls. Numarul de pulsatii trebuie sa se nscrie n limitelenormei prescrise.

6. Fixati aparatul de muls imediat dupa pregatir ea ugerul ui. Evitatipatrunderea aerului n unitatea de muls. Verificati pozitia unitatii de muls peuger. Utilizati mansoane de dimensiuni corespunzatoare marimii sfrcurilorvacilor.

7 Evi tati supramul sul. Observati procesul de muls si curgerea laptelui. Nuparasiti instalatia pe timpul mulsului. Sistemele de muls cu indicatori decurgere a laptelui reduc pericolul supramulsului.

8. Veri fi cati ca ugerul sa fi e compl et goli t.naintea ndepartarii unitatii demuls verificati prin palpare daca ugerul este gol. Laptele ramas n uger se vamulge. ndepartati toate cele patru pahare de muls n acelasi timp.

9. Imediat dupa muls, nmuiati mameloanele.Dupa ndepartarea unitatiide muls dezinfectati mameloanele cu o solutie adecvata. Orice ntrzierereduce eficienta curatirii. Doar dezinfectia regulata a mameloanelor este

eficienta n prevenirea mastitelor.10. Dupa mul s se va spala si instal ati a de mul s.Spalarea exterioara:Clatiti sistemul cu apa potabila ( temperatura 35 45oC ). Dozati cantitateacorespunzatoare de detergent. Se va pompa solutia n sistem timp de 10 15minute, fara ca temperatura solutiei la iesirea din sistem sa scada sub 40oC.Sistemul se va lasa sa se usuce. Clatiti sistemul cu apa potabila. Unitatile demuls se vor scoate din vana si se vor usca.11. Raci rea laptelui prev ine nmul ti rea germeni lor.Verificati n modregulat temperatura de racire (urmariti indicatiile procesatorul).ATENTIE!Si recipientele de depozitare si racire trebuie spalate imediat dupa golire.

12. Veri fi cati regulat rezultatele mulsului pri n:urmarirea calitatii igienice

a lui ( datele primite de la procesator la sfrsit de luna ). Verificati rezultatelelunare ale testelor California Mastitest. Schimbati mansoanele si furtunurilen functie de recomandari. Efectuati n mod regulat ntretinerea instalatiei.


11/12

11

CHESTIONARcu privire la instalatiile de muls

1.Care este intensitatea optima a vacuumului?? 0,1 bari;? 0,25 bari;

? 0,5 bari;? 0,65 bari.

2.Frecventa optimaapulsatiilor este:? 40-45 pulsatii/minut;? 45-50 pulsatii/minut;? 50-55 pulsatii/minut;? 55-56 pulsatii/ minut

3.Prespalarea instalatiei de muls se face cu apa ncalzita pna la:

? 40 C;? 35 C;? 50 C;? 37 C

4.Limpezirea instalatiei de muls se face cu:? apa calda;? apa rece.

5.Daca tinem cont de reglementarile n vigoare, laptele trebuie racit de la 35C la 4 C n cel mult:

? doua ore de la muls;? 30 de minute de la muls;? o ora de la muls;? trei ore de la muls.

6.Pentru fermele mijlocii si mari, solutia cea mai igienica si cea mairecomandata n ceea ce priveste racirea laptelui este:

? achizitionarea unui racitor cu imersie;? achizitionarea unui tanc deschis cu evaporare directa;?

achizitionarea unui racitor deschis? achizitionarea unui tanc de racire nchis, cu evaporare directa.

Daca aveti idei sau propuneri pe care doriti sa le faceti cunoscute varugam sa le scrieti mai jos:____________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________

Va rugam sa completatiurmatorul chestionar cudatele care credeti ca sepotrivesc cel mai binecu situatia din ferma

dumneavoastra. Nu estenevoie sa va scrietinumele sau adresa. Estenevoie sa bifati casutelecorespunzatoare sau sascrieti anumite cifre,acolo unde este cazul.De asemenea, va rugamsa folositi spatiulrezervat la sfrsitulchestionarului, n cazul

n care aveti sugestii

sau doriti sa netransmiteti informatiicare considerati ca nepot ajuta.

Va multumim ca v-atirezervat timp sacompletati acest

chestionar.Informatiile furnizatede dumneavoastra nevor ajuta sa

mbunatatim activitateade consultantaacordata.


12/12

12

Noi va ajutam sa

deveniti mai buni

Alte surse bibliografice recomandate:1. * * * - Ghidul fermierului, A lfa Laval Agri Suedia;2. * * * - Pliante si materiale,Gascoigne Melotte Franta;3. * * * - Pliante si materialeWestfalia Germania;4. * * * - Pliante si materialeA gromilk Ungaria;5. * * * - Pliante si materiale provenite de laBanat Nova Puls Romnia.

Material elaborat de catre :Dr. Ing. Sorin-Tiberiu Bungescu consultant al Unitatii de Extensie

Adresa si contact:Centrul de Consiliere - Unitate de ExtensieUSAMVB Timisoara - 300645, Calea Aradului nr. 119. TimisTel/ fax: 0256 277127WEB: www.unitate-extensie.org.roE-mail: [email protected]

Material promovat prin proiectulExtensie Participativa Proiect finantatde catre Unitatea de Management a Proiectelor din cadrul MinisteruluiAgriculturii si Dezvoltarii Rurale si Banca Mondiala, prin proiectulSprijinireaServiciilor din Agricultura.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SIMEDICINA VETERINARA A BANATULUI

CENTRUL DE CONSILIERE - UNITATE DEEXTENSIE

Centrul de Consiliere - Unitate de Extensie este o asociatie nonprofit nfiintata pe lnga Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatuluidin Timisoara care are ca scop extensia, respectiv transmiterea rezultatelor cercetarii stiintifice catre societate, cu scopul dezvoltarii acesteia.

2005 Toate drepturile rezervate Asociatiei Centru de Consiliere - Unitate de Extensie.Materialul se distribuie gratuit si se poate multiplica, copia sau distribui doar n baza unui acord scris cu Unitatea de Extensie.

Documents

06.01.Instalatiimulssiracire