05_TS_II_cap5.3a.pdf

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    1/25

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Anul IV. –   Semestrul 8.

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    PARTEA a II-a –  SINTEZA DE STRUCTURĂ PORTANTĂ 

    CAPITOLUL 5. –  STRUCTURI PORTANTE PARTER

    5.3. Structuri parter pentru deschideri mari

    5.3.1 –  Definiții, clasificări, exemplificare 

    5.3.2 –  Structuri portante parter de mare deschidere, încovoiate 

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    2/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    STRUCTURI PORTANTE PARTER  CU DESCHIDERI (TRAME) MARI 5.3 

    5.3.1 – 

     Definiții, clasificări, exemplificare

     

    După mărimea deschiderilorde calcul structurile parter

     pot să fie de deschidere

    curentă sau de mare

    deschidere.

    Structurile portante

    parter, prin definiție, sunt

    structuri portante de un

    nivel, având un singur

     planșeu, cel de acoperiș.Este posibil, să existe și

    subsol, caz în care este și un

    al doilea planșeu. 

    Structură parter de mare deschidere: Joinville –  Sală de sport

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    3/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Structură parter de mare deschidere cu împingeri:

    Gara Paddington, London, 1854

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    După solicitarea

    caracteristică

    structurile portante

     pot să fie încovoiatesau solicitate axial.

    Solicitarea axială

     poate să fie de

    compresiune

    (structuri portante cuîmpingeri) sau de

    întindere (structuri

     portante

    suspendate). Evident

    există și structurimixte, cum sunt cele

    hobanate: elemente

    încovoiate

    suspendate.

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    4/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Structură parter de mare deschidere cu descărcare

    unidirecțională 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Descărcarea unidirecțională presupune elemente secundare

    de închidere unidirecționale (de

    exemplu chesoane prefabricate

    din beton precomprimat), carereazemă pe riglele cadrelor

    dispuse după direcția

     principală. Stâlpii de regulă

    susțin inclusiv rigle de

    rigidizare dispuse după direcția

    secundară, dar preluarea și

    transmiterea încărcărilor

    gravitaționale de produce

    unidirecțional. 

    Structurile portante parter de mare deschidere acoperă suprafețe variabile, mărimea lor

    fiind direct legate de pretențiile funcționale. Aceste structuri sunt de realizat cu

    descărcare unidirecțională sau bidirecțională.

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    5/25

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    6/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Evoluţia concepțiilor de alcătuire ale construcțiilor 

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    7/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    grinda cu inimă plină –  100 m

    grinzi cu zăbrele și arce –  250 mîncărcarea din greutatea proprie 5 x

    încărcările temporare 

     peste 300 m deschidere ponderea greutății

     proprie crește 

    Evoluţia structurilor uşoare - spaţiale 

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    8/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Evoluţia structurilor uşoare –  spaţiale 

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    9/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Varianta structurală se alege în baza unorcriterii funcţionale, mecanice şi de formă, în

    urma unor procese de optimizare, cântărindavantajele şi dezavantajele. 

    Structurile portante parter de mare

    deschidere, încovoiate dispun de regulă –  

    față de structurile cu împingeri, sau

    suspendate –  de un volum minim de acoperit,

    cu avantaje și dezavantaje față de adăpostirea

    a funcțiunii preconizată, dar cu siguranță

     presupun un volum minim de aer de încălzit. 

    5.3.2 –  Structuri portante parter de mare deschidere, încovoiate 

    Structurile portante parter, încovoiate, de mare deschidere sunt structuri portante deun nivel, unde solicitarea caracteristică este încovoierea. Evident, mai cu seamă în cazul

    sistemelor de susținere, solicitarea axială de compresiune nu poate lipsi. 

    Holzbau –  tip I 83

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    10/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Structuri de cadre obişnuite din lemn 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    5.3.2.1 –  Structuri de cadre obişnuite 

    Structurile parter de mare deschidere din cadre obişnuite se pot realiza:

    din diferite materiale: mai cu

    seamă din oțel, dar este posibil

    și din (rigle) de beton

     precomprimat, sau din lemn

    încleiat. Mărimea deschiderieste totuși limitată de raportul

    1/6 –  1/20 între înălțimea și

    deschiderea riglelor de cadru:

    deschiderea lor a rareori

    depășește 60 m –  pentru haledin oțel, respectiv 36 m –  în

    cazul structurilor din lemn sau

     pentru rigle din beton

     precomprimat;

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    11/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O RStructuri de cadre obişnuite –  tipuri de cadre

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    12/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    având elementele structurale (stâlpii și riglele) pline (eventual și variantă cu pereți

    subțiri), sau cu goluri (sistem cu zăbrele sau sistem Vierendeel);

    din sisteme

    statice

    articulate sau

    încastrate la

    nivelul

    contactului cuterenul,

    respectiv în

    dreptul

    îmbinărilor

    între stâlpi șirigle;

    asigurând rezemarea riglelor pe stâlpi prin console scurte sau lungi; 

    Structuri din

    cadre obişnuite

    din oțel 

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    13/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Cadre cu trei articulații realizate

    din lemn, derivate din lemn

    Cadre cu treiarticulații și cu

    copertine

    Cadre cu trei

    articulații

    triunghiulare

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    14/25T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Cadru plin cu

    două articulații 

    Cadru zăbrelit 

    cu două articulați

    Cadre cu

    douăarticulații

    realizate din

    lemn, derivate

    din lemn

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Scheme de cadre

    cu două articulații 

    Cadru plin cu

    două articulații 

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    15/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Cadre duble/ cu două deschiseri din lemn lamelar încleiat 

    1. Stâlp –  14/44-160 între ax de 7,50 m, 2. pane de 10x28,

    5 elemente de copertină –  2x6-80 cm

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    din sisteme statice

    articulate sau încastrate la

    nivelul contactului cu

    terenul, respectiv în

    dreptul îmbinărilor între

    stâlpi și rigle; 

    utilizând, sau nuelemente secundare,

    respectiv principale

    alcătuite ca și

    luminatoare.

     prin structuri portante (1) alcătuite cu o singură, sau cumai multe deschideri, (2) lucrând pe o singură, sau pe

    două direcții;

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    16/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Piscina acoperită din Gstaadt –  cadru cu 3 articulaţii cu deschideri decalate 21-35,00

    lamelele de lemn variază de la 20/70 –  35/175 - 1972

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    din sisteme statice articulate sau încastrate la nivelul contactului cu terenul, respectiv în

    dreptul îmbinărilor între stâlpi și rigle; 

    B

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    17/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Fabrica din Quimper, Franța 

    (Richard Rogers –  1979-1981)

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    5.3.2.2 –  Structuri din cadre hobanate

    Structurile parter de mare deschidere din cadre hobanate se pot realiza:

    din diferite materiale: mai cu seamă

    din oțel, dar este posibil și din (rigle)

    de beton precomprimat, sau din lemn

    încleiat. Mărimea deschideri este totuși

    limitată de dimensiunile maxime

    aferente unor clădiri; în cazul podurilordeschiderile maxime sunt în apropierea

    valorii de 1600 m;

    i i h i di l j l d hi i b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    18/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Structură din cadre hobanate cu rigle zăbrelite și cu stâlpi Vierendeel 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    5.3.2.2 –  Structuri din cadre hobanate

    Structurile parter de mare deschidere din cadre hobanate se pot realiza:

    din diferite materiale:

    mai cu seamă din oțel,

    dar este posibil și din

    (rigle) de beton

     precomprimat, sau dinlemn încleiat. Mărimea

    deschideri este totuși

    limitată de

    dimensiunile maxime

    aferente unor clădiri; în

    cazul podurilor

    deschiderile maxime

    sunt în apropierea

    valorii de 1600 m;

    U i i T h i ă di Cl j F l d A hi ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    19/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Structură metalică hobanată

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    având elementele structurale (stâlpii și riglele) pline (eventual și variantă cu pereți

    subțiri), sau cu goluri (sistem cu zăbrele sau sistem Vierendeel);

    din sisteme statice încastrate la

    nivelul contactului cu terenul și

    articulate în dreptul îmbinărilor

    între stâlpi și rigle; 

     prin structuri portante (1)

    alcătuite cu o singură, sau cu maimulte deschideri, (2) lucrând –  de

    regulă –   pe o singură direcție;

    utilizând, sau nu elementesecundare, respectiv principale

    alcătuite ca și luminatoare. 

    U i i T h i ă di Cl j F l d A hi ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    20/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Structură metalică hobanată

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    având elementele structurale (stâlpii și riglele) pline (eventual și variantă cu pereți

    subțiri), sau cu goluri (sistem cu zăbrele sau sistem Vierendeel);

    din sisteme statice încastrate la nivelul contactului cu terenul și articulate în dreptulîmbinărilor între stâlpi și rigle; 

     prin structuri

    portante (1)

    alcătuite cu osingură, sau cumai multe

    deschideri, (2)

    lucrând –  deregulă –  pe o

    singură direcție;

    Structură metalică hobanată –  Swindon, Anglia, Centru Renault (Norman Foster, 1982)

    U i i T h i ă di Cl j F l d A hi ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    21/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    5.3.2.3 –  Sisteme reticulate: 

    Structurile parter de mare deschidere din sisteme reticulate se realizează numai din

    elemente principale, neexistând astfel elemente secundare. Elementele principale

    reazemă –  eventual –   pe grinzi pereți dispuși în dreptul stâlpilor de susținere. 

    Sisteme reticulate

    U i it t T h i ă di Cl j F lt t d A hit t ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    22/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Structurile parter

    de mare

    deschidere din

    sisteme reticulatese realizează

    numai din

    elemente

     principale,

    neexistând astfelelemente

    secundare.

    Elementele

     principale

    reazemă pegrinzi pereți

    dispuși în dreptul

    stâlpilor de

    susținere. Hala expozițională –  Grenoble, 1967

    U i it t T h i ă di Cl j F lt t d A hit t ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    23/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    Structuri reticulate din lemn

    U i it t T h i ă di Cl j F lt t d A hit t ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    24/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

    Sainsbury, Centru cultural, Norwich, Anglia, Norman Foster, 1977

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

    U i it t T h i ă di Cl j F lt t d A hit t ă i U b i

  • 8/16/2019 05_TS_II_cap5.3a.pdf

    25/25

    Universitatea Tehnică din Cluj –  Facultatea de Arhitectură și Urbanism 

     –  sisteme planare şi sisteme poliedrale; procese de optimizare; 

    Hală industrială, SUA, Murphy & John, 1975 

    T E O R I A S T R U C T U R I L O R

     –  soluţionări în

    concordanţă cu

    detaliile constructive

    adoptate, –  criterii

    funcţionale, mecanice

    şi de formă,

    hotărâtoare în

    alegerea structurii

    reticulate;