8/7/2019 04.Glucide

1/13

PARTEA SPECIALA.

GlucideDefinitie

G lu cid ele su nt c om pu si tem ari n atu rali, ce p rezin ta 0v arie ta te d e stru ctu ri, d e fa celem ai sim ple form e, pana la cele m ai com plexe, si care fac parte din grupuI subs tan te lo rf undarn en ta le , a bs olu t n ec es ar e vietii,

Compus ii c ei mai s imp li s un t caracterizati ea polihidroxialdehide sau polihidroxieetonee ll g ru pa re a c arb on ilic a tra nsf orm a ta in tr -u n h id ro xil h ete ro zid ic (f oa rte a ctiv ), p rin tr-oc omb in are semia ce ta lic a c u f orm a re a u nu i h ete ro cic lu .

A ce ste su bsta nte , c un osc ute in trecu t su b denumirea im prop rie de h id rati d e carbon(S chm id t, 1 84 4), a u f ast numite g lu cid e (g Iik is= d ulce), term en d e asem en ea n ead ecv at,in tru cat n u to ate g lu cid ele au g ust d ulce (am id on ul, celu lo za etc.), d ar to tu si ram as pfulaastazi in vigoare.

RaspandireG lu cid ele su nt f oa rte ra sp an dite m ai a le s inr egnu l vege ta l, in can ti ta ti ma ri laplantele

superioare si inca ntitati m ai m ici la cele in ferio are (ciu perci si bac te ri i) , E le r ep re zi nt apeste 50 % d in substantele care particip a la alcatu irea o rg anism elor vegetale, Sub di-v erse f orm e (m an an e, g ala cta ne , c elu lo za etc .) in tra in c orn po ne nta ch im ic a a memb ra ne icelulare. In su eu l c elu lar se g ases c f ie sub forma de so lu ti i perfecte, f ie sub forma desolutii co lo id ale. S unt d irect asim ilate de plants sau du pa 0hidroliza enzimatica. Segasesc s i su b forma de p ri nc ip ii p o liu roni ce (p ec tin e, mucilag ii , gume). Absolut nece sa revietii p la nte lo r, se g as e sc si su b forme c on de nsa te re pre ze nta te p rin substante de rezerva( am idon, inu lin a e tc .) .

G lu cid ele se gasesc in to ate o rg an ele p lan te lo r, incanti ta ti rnai mari ln taln in du -se casu bsta n]e d e re ze rv a,

BiosinteziiG lu cid ele i$ i a u o rig in ea in ciclu l f oto sin tezei, eel m ai im po rtan t p ro ces b io ch im ic,

prin care energia radiants din spectruJ vizibil este transform ata in energie chirnica,print r-un chimism foarte complicat , F o tosinteza reprezinta rezultatul a 3 p roce se partiale:

fotoliza apei, ad ica desfacerea m oleculei de apa ino xig en si h id ro gen ac tiv ;fotofosforilarea, reactia prin care are lac forrnarea A TP din A DP ~i P O/ ;f ix area b io xid ulu i d e carb on $ i tran sf orm area in su bstan ta o rg an ica (g lu cid e).

Este cunoscut rolul 1 ,5-difosforibulozei in fixarea CO 2, dand nastere unuicompus carboxilat eu 6 atom i de carbon (instabili). Prin redueerea grupariicarboxilice, se scindeaza in 2 compusi cu 3 atom i de carbon, rezultand astfel2 molecule de acid 3 -fosfogliceric (APG).

49

8/7/2019 04.Glucide

2/13

CH20P CH20PI IC:::::O HOOC~C - OHI +C02 ICHOH . . C-OHI +H2O ICHOR C~OHI ICH20P CfuOP

CH20PIHO - C - H

ICOOH+COOHIOH-C-HICH20P

1,S-difosforibuloza Forma labiHi (hexoza) Acid 3-fosfoglicericAcidul fosfogliceric, odata format, este redus Ia aldehida fosfoglicerica, care seizomerizeaza rrecand in fosfodihidroxi-acetona. Aceste unitati eu 3 atomi de carbon

sunt primele oze care iau nastere inprocesul de fotosinteza,Prin condensarea triozelor enumerate, se formeaza prima hexoza 1,6-difosfo-

fructoza. Fructoza rezultata, inparte este folosita in metabolismul glucidic, iar restulintrain circuit pentru refacerea moleculei de difosforibuloza.

CHzOPIHO-C-HI

COO-

CH?OPI --- .... HO-C-H

ICHO

Acid 3-fosfogJiceric Aldehida 3-fosfoglicercli~ i +

CHzOPIC=OI

OR-CHICHOHI

------... CHOHICHzOPCH20HI

C::: : :OICHzOP 1,6-difosfofructoza

FosfodihidroxiacetonaUlterior dinglucidele simple (ozele) formate, iau nastere ozidele (glucide superioare),

prin condensarea a 2 sau mai multe molecule de oze la care pot participa si fractiunineglucidice numite agliconi, generand heterozidele.

50

8/7/2019 04.Glucide

3/13

Structura chimiciiStructura diferitelor oze este determ inata de num arul atom ilor de carbon si natura

functiilor din molecula lor. Numarul atom ilor de carbon variaza de la 3 la 7 (10), iarfunctiile su nt d e o bic ei a lc oo li se cu nd ari, a lc oo li prirnari si grupari carbon il ic e ( aldeh ide= = aldoze s i c etone =ceto ze), care se transforms in compus i h id roxi lg li cozidici , Aceastat ra ns fo rma re a re lo c p rin tr -o adi ti e int ramoleculara int re gruparea carboni licas i hidroxilulsecundar de la C 4 sau C 5 incazul hexozelor, rezultand astfel un sem iace-ciclic, care daozelor 0 f orm a h ete ro ciclic a (f ura nica sa u p ira nic a),

Prin formarea semiaeetatului , C 1 - la aldoze (C 2 - la cetoze) devine asim etric, iarpozitia OH glicozidica da 2 izom eri ezsi f 3 .O zele care au OR gIicozidie situat indreapta(formula TOLLENS) se noteaza eu a, iar eele la care O R glicozidic este in stanga sen oteaza eli b.

CHOI

H-C-OHIHO-C-HIH-C~OHIH-C-OHI

H OH\/CiH - f - O H IHO-C-H 0

H - f - O H IH-C ..

I

HO H\/C = l . -IH - i - OHHO-C-H 0H - { : JH-C .I

HO H\/H - ~ - O H I

HO-C-H 0H -b IIH-C-OHI

CH20H CHzOH CH20H CH20HD-g1ucoza o:-D-gluco- ~J)..gluco-- ~J).gJuco-

piranoza piranoza furanozain functie de orientarea in spatiu a oxidrilului alcoolic de la C 4 sau C 5 suntposibile2 serii sterice: D ;;1L.C onfiguratia seriei D si a seriei L a unei glucideeste urm atoarea:R

IH-C-OHI

CHzOHSeria D

RIHO-C-H

ICH20HSeria L

C ea mai mare parte a ozelor din natura. apartin seriei D .C ele rn ai rasp an dite o ze inreg nu l veg etal si anim al SMtp en to ze le si h ex oz ele , D in tre

ace st ea f re cven t int alni te illp ro du se le v eg eta le su nt: D - x ilo za , L -a rab in oza , L ramnoz a,L -f uc oz a, D -g lu coza , D -gala cto za , Dsmanoza etc.

51

8/7/2019 04.Glucide

4/13

P rin u nire a (g lic oz id are a) ma i mu lto r o ze in tre e re ia u n aste re p olimeri (n=2 - A),obtinandu-se a stf eI mare a v arie ta te d e g lu cid e d in n atu ra .

ClasijicareDupa stru ctu ra lo r c him ic a g lu cid e Ie se p ot c la sif ic a in 2 g ru pu ri p rin cip ale : 1 ) o ze(simple) ~i2) oz ide (complexe)

O ze le la ra nd ul lo r in tra incomponen ta d if erito r compus i chim ic i: g licoa lc alo iz i,g l icolipide, gl icosul fol ipide, gl icoproteine, gl icorezine, acizi nucleici etc .

~ Oze { xilozapentoze arabinoza driboza h0

{ glucoza ---+hexoze manoza 0galactoza z

fructoza/ deI oligozide I _ _ _ _ . ih _ _ _ _ .

010z

I GLUCIDE I deholozide I tetraholozioe

omogene { maltozacelobiozagen] iobiozazaharoza{ primverozavicianozascilobiozarutinoza{ rnelirriozaraflnoza{

strofanto-trioza

mixte

omogene

mixte

I stachioza

penrozane {xilanearabane

hexozane{

amidoncelulozainulinalichenina

gumemucilagiipectineheterozide

52

8/7/2019 04.Glucide

5/13

POLIHOLOZIDE OMOGENEAmidon

F orm at si depus in leucoplaste printr-un proces de sinteza indirect si secundar dinhexozele form ate In cloroplaste, am idonul este foarte raspandit In regnul vegetal subforma de am id on d e tranzitie (d e asirnilatie) sau sub form a de am idon de rezerva, cares e ac umu lea za d e o bice i In f ru ct e, s emint e, o rgane subterane s i uneor i inmaduva tulpinilor,

ObtinereaObtinerea am idonului difera dupa organul vegetal folosit, Astfel cand cariopsele

cerealelor co nstituie m ateria p rim a, pro cesu l este rnai in delun gat, datorita glu tenu lui(su bs tan ta alb um in oid a) care tre bu ie in de pa rtat, Dad se ob tin e din o rgane sub teran eprocesuI se reduce la 0operatic m ecanica, cand am idonul se rnai rn nn este si f ecu la (deexemplu: tuberculii de Solanum tuberosum L., de la diverse specii d in f am iliaZingiberaceae , Ma ranta ceae s i Cannaceae). De exem plu: din raina de grau (rezultatulmacinarii integrale a cariopselor, urmata de cemere) se obtine eu apa 0 coca, caremalaxata i n apa ra te speciale sub un curent de ap a se separa i n g lu te n si am idon careeste adus de eurentul de apa in v as e decantatoare unde se depune.Dupa 0usoara ferrnentare (pentru indepartarea unnelor de gluten) amidonul este

acumulat prin decantare $ 1 centrifugare, spalat eu apa si useat. Amidonul de orez seo btin e d up a c e ca rio ps ele au f os t tin ute int r-o solut io d ilu atad e h id ro xid d e n atriu datoritain ve lis ulu i mai rezistent al acestora.

ProprietiuiF ragm ente albe sau pulbere fina alba r a r a m iro s si gust. D ensitatea am id on ulu i uscat

la lO OC este de 1,5 ~ 1 ,6.lnsolubil in aparece, prin fierbere form eaza coca de am idon.Este insolubil insolventii organici.

Caractere microscopiceAmidonul de grau (T ritiei amy lum, p lan ta producatoare T riti cum vulg ar e L., fam,

Poaceae) este form at din graunti sferici sau lenticulari cu diam etru de 28-3 0 m icroni(m arijs i m ici ell d iam etru d e 6 -7 m ic ro ni. Hil cent ric, s tr at if ica tiepu tin v izibi la . .Amidonulde orez (Oryzae amy lum, p lan ta p ro du ciito are O ry za s ativ a L., fam . Poaceae) se prezintaingraunti poliedrici m ici, sim pli sau asociati, cu diam etrul 4- 5 m icroni, A midonul deporum b (M aydis am ylum , planta producatoare ZeaM ays L., fam. Poaceae) este for-mat din g ra un ti o va li mai m ari, cu un diam etru de m axim um 3 0 m icronisi altii poliedricima i mid e u d iarn etru l d e 1 0-2 0 rn icro ni. S tra tif ica rea g reu v izib ila , H ilu l ce ntral informade Y m ai ales ineazul graun tilor po liedrici. Amid on ul d e cartofi (S ola ni amylum, p lan ta

53

8/7/2019 04.Glucide

6/13

producatoare So lanum tuberosum L ., fam Solanaceae) se prezinta ingraunt i ne regulat i,ovali, cu diam etrul de 80~ 1 00 m icroni, cu h ilul excentric si stratificarea bine vizibila,

Compozitia chimicliAmidonul e ste f orma t d in 1 7~ 24% amilo za .p arte as ol ub ila ~i76~83% amilopect ina ,partea insolnbila Am ilo za este u n p olim er aI a -mal tozei (10 .OOO~60.000molecu le unite inc at enener ami fi ca te s au pupn ramif ic at e) , i ar amilopectina este esterul fosfor ic al er itroamilozei(polim er ajungand pana la 1.000.000 m olecule de am iloza reunite Inc ate ne putemicramificate ).

Depol imeriza rea amidonului este p ro gre siv a Mo le cu le d e malt oz a s e d es prin d s i d ex trin eler a m a n din ce ince m ai putin condensate pe m asurii ce hidroliza se desfasoara, Amidonul ~id ex trin ele se d eo seb esc n u n umai prin g radu ll or de po limer iz ar e dar si prin culoa re a pe careo capata eu solutia Lugol; se deosebesc: am idon (am iloza) - albastru;am iIodextrina ~a lb as tru -v io la ce u: e ritro de xtrin a - ro su -c aram iz iu ; a ero de xtrin a - g alb en f oa rte s la b;M alto za este 0b io za red ucato are f erm ata din dow molecule de glucoza, Una, a ~glucozap ierde functia sa reducatoare, C arbonul sau din 1 se u neste p rin tr-o p un te o xid icaeu earbonul4 de la a doua m olecula de g lu co za. C a o rice b io za reducatoare malto za poa teexista sub dow forme ~a ~iQ d up a cum moleeu la de glucoza a carui carbon din 1: r8mnetib er este ea ins~i a sau b inam idon este sub form a a.

o ~H~CI

H - ~ - O H IHO-C-H 0

H - t - : J H 'H-C

ICH20H

P en tru a f orm a am id on ul d iv erse molecu le d e malto za p ierd f un ctiile lo r reducatoare ~iseu nesc p rin leg atu ri o xid ice 1 -4 .

in trebuin{liriA sociat cu alte substante sub form a de pulb ere si ung uente se foloseste in tratamentul

unor boli de piele, Intern sub forma de M ucilago Arnyli-ca emolient. Inpracticachirurgicala se foloseste pentru bandajele fixe. Amidonul serveste in lab orato r ca in di-cator, iar in fannacie la prepararea unor m ase pilulare.

54

8/7/2019 04.Glucide

7/13

Este un aliment dietetic, mai ales pentru copii, datorita faptului cii este u so rd eg ra da t i n tr ac tu l g as tr o- in te st in al .

DextraniS un t p olih olo zid e ca re se o btin d in z ah aro za su b a ctiu ne a u no r b ae terii, S oo t c un osc uti

d if er it i d ex tr an i d ato rit a n at uri i d iv er si fic ate a b ac te rii lo r b io sin te ti za nte ,~- - - - - - .Structura chimicii

Este asemanatoare d ex trin elo r. F iin d to t p olim eri ai a - Dvglncozei, difera, prindispozitia moleculelor inmacromolecula. I n dextran i majoritatea molecule lor su b formade a-piranoza sunt l eg at e 1-6; ramificatiile su nt leg ate d e caten a principals la C 6' Potexista si legaturi 1,3 san 1,4.

j 'ntrebuinsariUtilizati d in tim pu ri c a in lo cu ito ri d e p la sm a, d ex tra ni su nt asta zi folositi su b f orm a de

solutie inser f izio logic , inc once ntr ati e d e 6% , a dr nin is tra ti inperf uz ii . S ol uti a c olo id al aare v asc ozitate asi p re siu ne a o smo tica sim ila re p lasm ei sa ng elu i.

D ex tran ii su nt re coma nd ati c a in lo cu ito ri d e p la sm a inhemo ra gii pos tope ra to rii , s ta ridesoc, oornbusti i grave etc. Nuinlocuiesc total transfuziade siinge, permitinsalimitareaacestea

Introdusa in m ediu lichid de zaharoza, transform s solutia dupa 48 ore intr-o m asavascoasa, datorita dextranilor form ati, fenom en 0bservat inca de Pasteur in 1861.F ru cto za, care rezu lta d in reactie este co nsumata d e m icro org an ism .

nC 12H22011 ~Zaharoza Dextran Fructoza

Obtin erea d ex tra nilo r m ed ic in ali se re aliz ea za p rin tr-o h id ro liz a p artia ls a d ex tra nilo rbruti cu acid sulfuric diluat, cand rezulta m olecule m ai putin condensate, de acelasiord in de m asa rn olecu lara cu p ro tein ele.

In ulin aInuIinaeste 0 fructozana m acrom oleeularii, solubila in apa si indeplineste, ca si

am id on ul, f un ctia d e su bsta nta d e re zerv a. Ea e ste ma i puti n ri is pa nd iti i si se acumuleazanumai inunele specii de plante, m ai eu seam a inorganele subterane. Sunt bogate inin ulin a p lan tele f arn iliilo r A steraeeae: rad acin i d e p ap ad ie, cico are, iarb a m are etc.

Mo le cu la inuli ne i e ste f erma ta din 34-35 r f u n ~ *de b -D - f ru ct o- fu ra noza , la ntu l c ar omse te rm in a e ll riimii.}ita neredusa a a - D -glucopiranozei. E ste acelasi tip de legatura careeste inmole cu la d e z ahar oz a, de a ce ea inuli na c on iin e ramii.}ita finala zaharoza.

Inulina inp la nte d ese ori e ste in so ptii d e a lte f iu cto za ne (in ulid e), eu m asa molec ularamai mica (10 -1 2 ram ii~ ite d e fru cto za) si, p rin u nn are, 0m ai buna solubilitate in apa,In ulin a ~ i in ulid ele n u se co loreaza eu io du l,

55

8/7/2019 04.Glucide

8/13

POLIHOLOZ IDE lV IIXTEPRINCIPII POLIURONICE

Generalitiiti,Reprezinta denumirea generics data pectinelor, mucilagiilor si gumelor, care iau

nastere din degradarea moleculara a lamelei pectice sau din simplificarea intregiimembrane celulare. Dau In prezenta apei geluri si prezinta drept constituenti comunicu acrzn urornci ,

Datorita structurii lor chimice foarte apropiate, 0delimitare neta intre aceste produsenu este posibila,Dintre ac iz ii u ron ic i, mai frecvent s e i nta ln es c aci zii d -g lu cu ronic s id-galacturonic,

ce corespunde respectiv d-glucozei si d-galactozei.CHO CHO CROI I IH-C-ORI

CROIH-C-OHI H-C-OHI R-C-OHIHO-C-H HO-C-H RO-C-H HO-C-HI I I IH-C-OR H-C-OH HO-C-R HO-C-H

I I I IH-C-OH H-C-OH H-C-OH H-C-OHI I I ICH10H COOH CH20H COOHD-glucoza Ac. d-glucuronic D-galactoza Ac. d-galacturonic

In cele mai multe eazuri, aeizii uronici sunt legati de oze prin legaturi ozidice, iargruparile carboxilice, care raman l ibere se pot eombina f ie c u 0baza s au sepot esterifica,prezentand In acest caz un ester metilic.

RiispiindirePrincipiile poliuronice sunt destul de raspandite inregnul vegetal.Substantele pectice, sau pectinele, cele ma i ra spandi te , f ormeaza lamela mij l oc ie a

membranei eelulare (cimentul), se in talnesc s i insueul celular, abunda in. fructele coapte,illr adacini , f runze s i illpartile verzi ale tulpinei,Mucilagiile sunt de asemenea des intalnite, Se gasesc atat la plantele inferioare, laalge (Laminaria, inunele ciuperci), cat si la plantele superioare, uneori in cantitate amt

de mare, incat aceste plante sunt socotite mucilaginoase,Mucilagiile nu prezinta nici un fel de preferinta din punet de vedere al localizarii

lor inorgane. Pot fi gasite in organe subterane (in radacina de Althaea, Malva),S6

8/7/2019 04.Glucide

9/13

in flori (Althaea, Verbascum ), in sem inte (L inum , Plantago psyllium , C ydonia).G urn ele m ai p utin ab un den te d ecat pectinele ~i m ucilagiile, se fo rm eaza m ai cu seam a

in tulpina, la adancim i diferite, se aduna in lacune si exuda fie prin fisuri spontane sauprovocate in l ll111aranir ii , Se gasesc la n um eroase sp ecii din fam iliile : R osaceae (Pru nu s,Amy gd alu s); R utaceae (C itrus m edica); F abaceae (A cacia, A stragalus).

BiosintezaDupa cum se arata ~iind ef in iti e, p ec tin ele , mucil ag iile s i g u rn ele , a u 0o rigine comuna.

E le p rov in din degradarea m olecu lara a u no r co nstitu en ti sau a intregii membra ne c elu la re .Po t ficon sid erate ca un rezu ltat d irect al asirnilatiei clo rof iliene.In urm a p ro cesului defotoliza iau nastcre ozele. Acestea pot suferi diverse procese de oxidare, ce au carezu ltat forrnarea acizilo r uron ici, care in tr-un stadiu u rm ator se p ot p olim eriza,

F o rm area gum elor, in general, are loc inscoarta (periderm si chiar liber )ca Ia A ca-c ia , uneor i InIemnu l ta na r, Inrazele m edulare ~i inmaduva (la A str ag alu s),

G omoza, tran sfo rm area p articu lars pe care 0po ate suf eri m em brana celu lara, con stainso lu biliza re a e i p ro gres iv a (to ta la sa u p artials) p a r r a Ia mass gelatinoasa m ai m ult saum ai putin uniform s. Pe m asura ce gom oza progreseaza, peretii celulelor se ingroasa indefavoarea cavitatii celulare, care dispare la un m om ent dat, In regiun ea co rticala m aiales, apar atunci zone de diferite intinderi, ce corespund unui num ar de celule ce nu semai p ot d eo seb i in tre e le, f iin d tra nsf orm ate ingum e, Aceste zone se intind din ce in cem ai m ult spre periferie. 0 intepatura spontana sau voita in regiunea zonelor gum oasep ro vo aca s cu rg erea co ntin utu lu i (a g umei),

G om oza poate fi un proces norm al, fiziologic, nefiind 0co nsecinta a un ui traum a-tism , ci dupa unii un fenom en de adaptare fiziologica a celulelor, grabit de prezenta uneidiastaze speciale, gom aza. D aca tinem seam a de exem plul pe care-l constituie speciiled e A ca cia , care in regiunile calde si secetoase produc gum s. (G ummi A rabi cum ) , i ar inaIte regiuni nu produc guma, putem afirma ca gomoza este un mijloc de aparare aplantelor im potriva secetei. G urnele pot retine 0m are cantitate de apa, constituindastfel un bun rezervor din care planta 0poate consum a incetul cu incetul,

G omoza, du pa altii, ar fi un proces p ato lo gic, transfo rm area m embran ei f iin d cauzatade 0 anum ita boala. S-ar putea ca sa fie 0 reactie a plantei, un rnijloc de aparareimpo triv a traumatisrn elo r ex teme (in tep atu ri d e in se cte , f la rn ba ri),

Compozitia chimiciiPect ine le , muc ilag i ile si gumele, am t de inrud ite chim ic, prezinta in lim ite m ici u ne le

particularitati,P ectin ele su nt amestecu ri d e p olih olo zid e (a rab an e, g alacten e) s i d e ac izi p oliu ro nic i(aciziip ectici) ce sun t substante form ate din m ai m ulte m olecule de acid galacturonicunite prin atom i de carbon din pozitiile lsi 4 in lanturi de diferite lungim i, I n acestedificiu molecular gruparile carboxilice raman fie Iibere sau se cornbina cum etanolul, in tim p ce hidroxilii fixeaza acidul acetic.

57

8/7/2019 04.Glucide

10/13

COOHI COOHI? ? H 10 ~ HfO-CH-(CHOH)2 - CH- O---CH -(CHOH)z - CH - + nMucilagiile, inma re p arte p re zin ta 0stru ctu re p olio su ro nic a, a va nd a pro ap e inmod

c on sta nt d re pt c on stitu en t a cid ul d -g ala ctu ro nic ,T otusi exista u nele m ucilagii cum este eel din tu berculi de Salep (S alep tu bera), care

este c on stitu it d in mo le cu le d e manoz a re un ite Inla ntu ri, sa u c el d in semin te le d e F e nu gre c(Foenugraeci sem ina) care este format din manoza si galactoza, 0 alta categorie demu cila gii, c um e ste a ce a o btin uta din a lg e (L am in aria , F u cu s, C a rra ga he en ) su ntp olim e riai esterilor sulfu rici de oze. In sfarsit, alte m ucilagii, cum este algina din alg ele b ru ne,s un t numa i uronice,G um ele, ca ~imucila giiJe , p ot fi co nsiderate ca sub stan te p olio suronice, fiind for-m ate din oze si acizi uronici. D egradarea lor progresiva conduce la grupuri de acizicom plecsi (acizi ozu ronici) form ati d in tr-un acid uron ic leg at d e 0oza, Ace ste g ru pu riacide sunt relativ rezistente la hidroliza. P rin legarea lo rcu m olecule de oze dau nasterela lan tu ri ce p ot fi ram ificate. 0 m olecula de gum a contine num eroase lanturi de acestfel.In g um e se in ta ln este eel m ai f recv en t acid ul d -g lu cu ro nic ai caru i h id ro xili n u r a m a nlib eri, e i f iin d a ce tila ti sa u me tila ti.

Proprietdti fizico-ch im iceD atorita deosebirilor rnentionate, chiar dad acesteanu sunt esentiale, pectinele,

m u cila giile si g ume le p re zin ta d esig ursi d eo se biri f iz ic o-c him ic e.P ectin ele p ot fi caracterizateca pulb eri alb e-cenusii, solub ile in apa, optic active.

D in solutiile lor apoase pot fi coag ulate p rin actiuni b io logice (p ectaza) sau chim ice(apa de var, apa de banta). Sunt precipi tate de F e el3, acetatul bazic si neutru de plum b,su lf atu l d e am oniu si de magnez iu .

D eo are ce p re zin ta 0 reactie acid a, pectinele fixeaza coloranti bazici ca safranina,v erd ele d e io d, alb astru l d e m etil si b ru nu l lu i B ism ark . S olu tia am on iac ala d e clo ru ra deruteniu Ie coloreaza inrosu,

M ucilagiile in stare uscata suntcom oase, neutre, In prezenta apei fie ca se dizolvapartial dand p seudo solutii, din care p ot fiprecipitate cu alco ol, acetat de natriu, acetatbazic si neutru de plumb, fie ca se umfla, Prin hidroliza pun in libertate ozelecoresp unzato are constituentilor m em branei din care au proven it. Prin o xidare nitricaconduc la acidul m ucic (ceea ce dovedeste din nou prezenta galactozei),

G um ele se prezinta sub form a unor substante am orfe, incolore, sticloase, m ai m ultsau mai putin transparente, eu reactie slab acida. In prezenta apei se um fla san se

58

8/7/2019 04.Glucide

11/13

dizolva dand solutii coloidale optic active. Precipita cu subacetatul de plum b. Prinhidroliza acida rezulta arabinoza ~igalactoza inunele cazur i si glucoza, xiloza, metilpentoza,

Gumel e s ol ub il e, p ri n hidroliza co nd uc m ai ales la gal ac to za . C a ~iincazul mucilagiilor,gum ele, prin oxidare dau acid m ucic.

Clasificarea principiilor poliuroniceDaca d in tre cele trei c at egor ii d e p ri nc ip ii a cti ve , pectinele au un aspect mai omogen,

mucilagiile si gum ele, in afara caracterelor lor dom inante prezinta, fiecare d in ele, 0seama de variatiuni, care Ie ofera intr-o oarecare masura, un c ara cte r h et eroge n.

Mucilagiile, datorita faptului ca nu provin toate din degradarea intregii membranecelulare, ci numai din anurnite larnele ce 0 alcatuiesc, se comports diferit fata dec lo ro io du ra d e zin c, re ac tiv ul sp ec if ic ce lu lo zei,

D in aceiasi cau za, comp ozitia m ucilag iilo r v a p rezen ta deo sebiri.P e aceste co nsid erente se sp ri jin a clasif icarea lo r.Dupa componenta mucilagiile pot fi :1. Sim ple - provenite din transformarea unei singure com ponente a membranei

celu lare, In care caz se deo sebesc:- p ectice, care sun t cele mai rasp an dite (la f am iliile Rosa cea e, M a lv ace ae , T ilia ce ae );- celulozice si-calozice.2. M ixte, cand la form area m ucilagiilor participa doua sau m ai m ulte com ponente

a le membra ne i c elu la re .i n cazul mucila giilo r :- pectocelulozice, cele m ai r aspand ite s i cele m ai putin solubile (insamanta de in , in

unele alge);- pectohernicelulozice (illsemin te le u no r F ab ac ea e).3. N edeterminate (din roscove).Gum ele, la randul Ior, illu rm a p artic ularita tilo r m etab olismulu i c elu le i din ca re ia n

nastere, prezinta si ele 0 serie de deosebiri intre ele. Din lipsa unei clasificari maiju dicio ase, cu ren t ele se im part dupa so lu bilitate a lo r in apa. Astfel, se deosebesc :

1 , Gume so lu bile inap a (inrealitate ele d an p seu do -so lu tii, d eo arece su nt d e n atu rac olo id al a) , D in aceasta categorie face parte gw na arabica (Gumm i A ra bic um ).

2. G um e partial solubile, cum este gum a de ciresi (G ummi C erasi).3 . Gume insolubile, care in prezenta apei se umf la , asa cum este gum a tragacanta

(Gummi Tragacan thae) .Aceasta clasificare insa, nu poate fi privita ca absoluta, deoarece gumele sunt

amestecuri de substante diverse, solubile si insolubile In apa, N ici una din gume nup oate f i co nsid erata ca fiin d comp lect so lu bila sau in so lu bila ill apa,

59

8/7/2019 04.Glucide

12/13

Localizarea histochimiciiPectinele, m ucilagiile si gum ele, nefiind de cele m ai m ulte ori acum ulate in tesuturi

diferent ia te , urmeaza s a f ie pus e inevidenta prin reactii diverse.Substantele pectice, In prezenta de clorura de ruteniu am oniacala, ea si a orcineic lo rh id ric e, d au c ulo are a v io le ta ,

M ueilagiile pot fi puse in . evidenta In tesuturi in urrna coagularii lor (eu solutio deacet.at de plumb, alaun de potasiu, sulfat de zinc sau su blim at corosiv) e u a ju to ru lreactivelor:

- coralin a in acid clo rh id ric co ncen trat (ro su);- he rna tox il ina (viol et );- rosu de ruteniu (In cazul rnucilagii lor pectice);- alb astru d e rn etilen (rn ai ales in cazul mucilagi ilor dinMa lv aceae );- solutie 10% de sulfat de eupru (in mediu de KOH).In felul acesta m ucilagiile au putut flocalizate In tegurnentele sem intelor (de in sigutui), in celul e p ro funde de parenchim ( fr un za de nal ba , tuberculi de Salep), la marginea

l ibe ru lu i, f o rmand 0ad ev arata teaca m ucilag in oasa, In lam ela m ijlo cie a celu lelo r u no ralge (Fucus).

Gume le d in c a:u za c ara cte ru lu i lo r h ete ro gen , p ot re ac tio na p oz itiv am t f a ta de r eact iv iicompusilorpectici (rosu de mteniu) c a t si f a ! a de reactivii celulozei (cloro-iodura de zinc s.a.).

Extragerea si dozareaS ub stan tele p ectice p ot fi o btinu te din vegetale prin extragere apoasa, la rece sau la

c ald (su b p re siu ne sa n n u), sa n c u a cizii d ilu ati la ca ld . Solutiile ex tr ac tive s e concen tr eazas i se separa p ectin ele cu aju to ru l alco olu lu i, a acetatu lu i de plumb, ca lciu sa u bariu . .Dina ee ste p rec ip ita te p ec tin ele su nt a po i p urif ica te.Dozarea compusilor pectici poate fi facuta fie pe substanta ca atare, f ie in modin dire ct p e compu sii e i d e d edub la re , rezultati prin dif erite p ro eed ee ch im ic e (acid ga~l ac tu ron ic , a rab inoza , galactoza, metan ol, acid acetic etc.).

O btin erea m ucilag iilo r se f ace prin procedee a semanatoa re . I n p ri nc ip iu , e Ie c on sta udin extragerea lor cu apa si separarea din solutiile apoase extractive eu alcool, dupacare se procedeaza la purificarea lor prin repetarea procedeului. D eoarece prin aceastametoda, alaturi de mucilagii se mai se para . ' ? i alti com pusi, m ai ales diversi polim eri aihi d rati Ior' d e carbon, se prefera separarea lor selectiva cu saruri adecvate, urmata dedializa Dintre sarurile fo losi te fae parte: sodiu, magneziu i amon iu sulf at, amon iu fos fa t,potasiu acetat, alegerea lo r d ep in zand d e n atu ra mucilagului,

Extragerea gumelor este In mare m asura, asem anatoare eu aceea a substantelorpectice si a mucilag ii lo r, Puri ficarea lo r se p oa te f ac e p rin d ia liz a sa u e le ctro fo rez a.

Actiunea terapeuticaSubstantele pectice isi gasesc intrebuintarea terapeutica, datorita actiunii

de marire a vitezei de coagulare a sangelui, probabil prin modificarea60

8/7/2019 04.Glucide

13/13

presiunii osmotice, in tratamentul hemoptiziilor si a : hemoragiilor.Se adm inistreaza in solutii injectabile 1%. A ctiunea pectinelor este favorizata de

p rez en ta d e c alc iu (c lo ru ra ),Mue ila gi il e p re zin ta 0actiu ne em olien ta. D au rezu ltate b un e incons tipa ti i, ma rindbolu l f ec al. S un t a na le pt ic es i re const it ua nt e. I~igase sc in tr ebuin ta re ~ i in b ac te ri ologi e.A ctiu ne a sema na to are muc ila giilo r 0prezinta si g um ele. .S un t em olien te, to pice,

mod if ic a f en omen ele o smotic e la n iv elu l muc oa selo r in flam ate , m en tin an d a pa la su pra fa tapielii. Sunt b urie m ed ii d e cu ltn ra, d in care cau za se intreb uin teaza in b acteriolo gic,PLANTE ~I PRODUSE VEGETALE CU CONTINUTDE GLUCIDE

ALGE BRUNE - PHAEOPIfYTAPlante producatoare. Laminaria saccharina (L.);

Laminaria digitata (Hudg.) Lam.; Laminaria japonica Aresch,fam. Laminariaceae

EtimologieNum ele g en ulu i L am inaria d eriv a de la latin escu llam in a = f runz a, l am ina, d eoar eo e

s tipul consta din l amine fo li al e a lungi te ,D en um ire a sp ec ie i sa cc ha rum (sa cc ha rum =zaha r) e st e dator it a continutului de z ahar

(manitol); digitata carac te rizeaza diviz ibi li ta tea larnine i, iar japonica indica fo los irea aces te iaig e in Japo nia ea p ro du s alim en tar.

DescriereA lgele brune sunt plante talofite, pluricelulare, TaIul, in functie de specie, este

:f iIame nto s, sim plu sa u ramif ic at, lame lar e u marg in ea n ed iv iza ta sa u c u rn arg in ea sec tam .La unele specii, poate avea aspectul plantelor superioare, cu diferentieri rizoidale,cauloidale si filoidale, unde anatom ic, se delimiteaza cortexul format din celuleiz od iamet ri ce , m ic i, b ogate inc lo ro pla ste si c orp ul c en tra l, a lc atu it din celul e a lungi te .T alul are m are capacitate de regenerare (fragm ente de tal genereaza taluri noi). U nelespecii se m ultiplies vegetativ prin propagule, A sexuat, se inm ultesc prin zoosporib if lag elati, R ep rod ucerea sexu ata se f ace p rin g am eti,

Rlispiindire .Algele brune sunt raspandite mai ales in zonele acvatiee reci si temperate.

M ajoritatea sunt autotrofe, foarte putine heterotrofe parazite. Vegeteaza pesubstrat solid (stanci, bolovani de care se fixeaza cu ajutorul unor crampoane),putine specii populeaza substratul reprezentat de nisip.

61