l-l

Colectia: Istoria mentalitdtilor

Lector: Aura ChristiTehnoredactor: Carmen Dumitrescu

Coperta: Florin Afl oarei

Editura Innna EunopnaNAO.P.22, C.P. 113, Bucuregti, 014780

Tel./Fax.: 027-2125692; Tel.: 021-3106618Comenzi carte prin poqt6:

TeI.: O2l-2L25692E-mail: office@ideeaeuropeana.ro

www.ideeaeuropeana.ro

@ Fundafia Culturali Ideea Europeani -Editura Ideea Europeani

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiI,AVRIC, SORiN

Glasuri din bolgie / Sorin Lavric. - Bucuregti : Ideea Europeani,2018

ISBN 978-60 6-594-677 -0821-135.1

SoruN Lavruc

Glasuri din, bolgie

\AAIDEEAEUnoPIArrf

Cuprins

CuvAnt-inainte........ ..................... 5

Duhul mefitic...... .........9Invalidul inclasabil .................... 14

Nacafaua detenliei ....................19Fiziologia supliciului ..................24SfAntul firi moaqte ............... ....29Cercetitorul cregtin ...................34Extenuarea spiritului............... .................. 39

Lemurul tandru...... ....................44Crucea de la Oranki.............. .....49Hiperbola cruzimiiGaleria eliminalilor ............... ....59Releta capodoperei.............. .......64implinirea unui sufletDamnatio mernoriae. ..................75Prestigiu 9i prodigiu ..................80in lpgica lui Camil ....85Spiritul rapace...... ...............'.....90Regula atracliei subtile ............95Fibra calcitrant[ .... 100

Lupii de Ia Nuc9oara.......... ...... 105

licneali de erou ..... 111

Matematicianul rustic .............................. 116

La grand peur............ .r!....r.....:.................. 120

Agnosticul cu cobilifi

256

Cruciatul gi crucificatul............ ................ 130Dansul lui HipocIid............... ...734Memorialul durerii.... .............. 139Exponenliali, nu reprezentativi........... .....744Tergiversare, pertractare .......... ............... L49Mecena de pe Dreisam... ..........154PeripsemaDoi interbelici.......... ................164Jurnalul lui Vasile Motrescu. .. 169Emolii estetice gi emotii vitale ................. 191Platitudinea predicii moralizatoare ........................... 1 95Cu ochii la agonia altora....... ... 199Curajul lui Ierunca ..................202Oamenii din bolgie ..207De profund,ls .............. ..............272Verigile trecutului ...217Portretul persecutorului modern .............. ...............,. 223AddendaVasile Binescu in dialog cu Sorin LavricVulcdnescu - un model cregtin...... ...........237

-" LI "r ''F-'F ^jr".rlr,n,f

--=

Duhul mefitic

Dupi lectura unei cirli ca Nuda ueritas simli nevo-ia si te scuturi ca dupS un vis urAt, pAni intr-atAt demolipsitoare e atmosfera de bolgie in care intri. Bolgiee un termen convenfional, prea palid pentru a surprin-de timbrul descreierat din cele trei tomuri. Le inchizidornic de a le uita cAt mai repede, dar dAra lor nevero-simili te urmdregte mult timp. Daci aq spune: putoarede beci, ingustime de carceri, cruzime de fiari, n-ag facedecAt s5 enumir cAteva expresii terne, al ciror inlelesnu poate surprinde aerul de molestare in care a respiratNicolae Stroescu-$ovarna.

Doza de otravi pe care egti silit s-o inghili pe par-cursul a peste 1- 500 de pagini te chircegte. La sfArqitegti stors ca o cArp6, sleit ca dupd un maraton al sufe-rinlei asidue. Pe deasupra, incerci senzalia unuia carea fost intoxicat cu un gaz, de mirosul ciruia nu mai sca-p5,. Pe vremuri, despre camerele inchise se spunea cd auun,,aer mefitic": un aer stitut, cu miasme dhun[toare,unde gansa de a te imbolnS.vi bitea spre certitudine.

La fel cu memoriile de aici. E in ele un spirit cuprecidere mefitic, o suflare grea, a cirei intensitate ilpreschimbi pe autor intr-o figuri memorabild. NicolaeStroescu-$ovarna face parte din categoria infl exibililor:bitaia nu-l intimideazl, foamea nu-l imblAnzeqte, rzo-larea nu-l inmoaie, durerea nu-l doboar6. 'E cerbicia in

-'l,I'r .F*? -lr-rl*,-,t- +-

10

persoan5, model de incrAncenare fdri scideri, intruchi-parea fideli a ideii de voin!6. DacE Schopenhauer l-arfi intAlnit pe $ovarna,l-ar fi arhtat ca pe un exemplumenit a-i confirma teoria voinlei absolute. Velle non dis-citur,,,nu pofi invifa sd vrei", voinla e un dar inniscutsau nu e deloc, iar Nicolae Stroescu-$ovarna posedi dinplin virtutea lui ,,a vrea" . $i ceea ce el vrea e s5. se opundcu orice pre! regimului comunist. Urmarea e girul clasicde inchisori din RomAnia postbelici, din 1948 9i pAni in1953.

tn inchisori, $ovarna va incorpora efigia ciposuluiiremediabil: va sfida ordinele, varefuza si munceasc5,se va lua la har!6 cu gardienii. Un rebel cu predispozi-lii colerice, ripostAnd verbal la orice jignire. Un insti-gator dAnd peste cap randamentul echipelor de muncd.,un rhzvrdtit oferind delinulilor un nefast exemplu dedemnitate bltiioasd. Un cArcotag intratabil ciruia i seva duce buhul pretutindeni, dar mai ales in lagirele demunc5. de la Canal, unde igi va croi o reputalie de liderneoficial. Pe scurt, va fi o adeviratd pacoste pentru oricedirector de penitenciar. De altfel, din 1g50, pe copertadosarului de penitenciar va sta scris, ca un avertismentpentru serviciul de cadre, cd $ovarna este un element,,foarte, foarte periculos". Pentru jargonul gters, neu-tru-agramat, in care se scriau dosarele in acea vreme,accentul de-a dreptul patetic de,,foarte, foarte periculos"spune enorm: $ovarna era un calbteaz. Se lua in clon!cu comandanlii, ii ameninla cb-i va raporta la ParchetulMilitar. Pe deasupra era o piazl.-rea: era deajuns sI fieincorporat intr-o brigadd de muncd pentru ca peste cA-teva luni unitatea sd fie dizolvati din cavza nesupuneriicolective. Nici cei mai atroce dintre brigadierii Canaluluinu l-au putut ingenunchea. Nu se ndscocise inci metodaprin care cineva sd-i vini de hac ciposuiui.

11

Cdposul s-a niscut in comuna $ovarna din judelulMehedinli pe 2 mai 1927. Va avea de timpuriu simpatiide stAnga, dovadi ci in 1946 se inscrie in PCR gi cola-boreazl. la ziarul progresist,,Tinere!ea". Abdicarea re-gelui il prinde in Bucuregti, unde este student in anulpatru la Academia Comerciali gi la Facultatea de Drept.DAndu-pi repede seama de catastrofa social6, NicolaeStroescu, din membru cu carnet de partid va deveni unopozant ferm. BS"nuit cd pune la cale infiinlarea unei or-ganrza\li de rezistenfi, Securitatea va incerca s5-l eli-mine inscenAndu-i un accident de maginh, care se va pe-

trece in Piala Dorobanli pe 14 martie 1948. Rezultatul:fracturd de baza craniului gi fractur[ de col femuralstAng. Se va zbate o Iuni intre via!6 gi moarte, pentruca, la un moment dat, fiind declarat in moarte clinici,si fie aruncat printre cadavrele de la morg[. DAnd sem-

ne de via!5, va fi dus la Spitalul de Urgenle, unde va fiinfigurat in ghips. Peste o luni va fi arestat gi trimis laspitalul inchisorii Vichregti, unde ii va cunoaste pe ceidin lotul criminalilor de r[zboi: Istrate Micescu, MirceaVulcinescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr.

ln tot acest timp, $ovarna este literalmente un mu-laj de ghips, incapabil si se migte, fiind purtat ca unobiect inert dintr-un loc in altul. In celula 7 din peniten-ciarul Viciregti va trece pe lAng5 moarte, fiind aproapemAncat de plognile, impotriva cirora nu se putea aphradin cauza imobilizirii. Acum se trezegte in el forla na-tivi a voinlei, al chrei arc il va ajuta si supravieluiasclin imprejurdri dure: in mizeria fecalelor din CasimcaPitegtiului, sau in gerul carcerelor de la Canal. Ce e ui-mitor e ci, din 1948 pAni in 1-953, $ovarna va fi un schi-lod inapt a se line pe propriile picioare, trebuind mereusi recurgi la un b6! de sprijin. Vulnerabil sub unghifizic, schilodul acesta era de neinvins in plan psihic,

72

dovadi verdictul de ,,foarte, foarte periculos" de pe co-perta de dosar. CI un estropiat poate ajunge lider in mji-locul detinulilor de la Canalul Morlii spune totui desprefibra acestui mirabil rebel.

A enumera toate inchisorile prin care a trecut e o!i-os: de Ia Jilava pAnd la colonia Periprava, de la UranuspAnh la Capul Midia, traseul asculti de un grafic clasic.Ce nu e clasic e pragul pAni la care acest om igi puteaincorda voinla: in condilii de ger, cAnd era linut in pieleagoalS la minus 10 grade Celsius, $ovarna, prin putereaminfii, igi abandona frigului o parte a corpului, pentrua-gi ghida sAngele in restul trupului. De pildi, igi negli-ja picioarele gi igi impingea sAngele in torace spre a-giproteja plSmAnii, dar nu migcAndu-gi membrele, careoricum erau inlepenite, ci printr-o zvdrcolire interioarice te duce cu gAndul la respiralia abdominalS a fachiri-lor. Gol puqc6, $ovarna a rezistat 22 de ore la minus 10grade Celsius.

Cele mai teribile pagini descriu rizboiul nevizut incondilii de izolare, lupta voinlei de a nu ceda in fala mor-tii. E lupta cu frigul, cu foamea, dar mai ales cu setea:$ovarna putea rezista gase zile firi api. Scund, ciunggi slab, $ovarna era redutabil in altercaliile verbale cugardienii: avea prezenfi de spirit, replici rapidS, 9i ni-ciodati nu ticea cel dintAi. Chiar daci ii biteau pAnd lapierderea cunogtinlei, cAnd se trezea, o lua de la capit.Marea lui griji era s5. nu dea impresia c6-i este fricd,degi pe dinduntru tremura de spaiml la gAndul ci puteamuri.

Dupi eliberarea din 1953, va fi trimis in domiciliuobligatoriu la Vatra Dornei, unde se va clsitori, avAnddoi copii. Neinv5lAnd leclia supunerii, va fi tracasatpermanent, cu concedieri periodice: a avut 16 locuri demunc5., de la muncitor necalificat ia contabil, la Regifa,

13

TArgu Jiu, Timigoara gi Buftea. ln 1960 i se va intocmidosar penal pentru denun! calomnios, pentru ca apoi siintre in labirintul saloanelor psihiatrice. Declarat bol-nav psihic (schizofrenie paranoidi), $ovarna nu va ceda,punAndu-gi pe hArtie de trei ori memoriile (1955, 1960 9i1983). De fiecare dat5, Securitatea ii va confisca manus-crisul. Varianta de fa!6 a fost scrisd in 1993, an in care

$ovarna agtepta o decizie juridici privind perseculia po-liticd Ia care fusese supus timp de 45 de ani. Va muri in2002 ffub, a primi o decizie de reabilitare, care va fi datiabia in 20!1, in urma insistenfelor fiului.

Dupi 1989, dezgustul pe care l-a simlit, vizAnd cuminformatorii confisci viaga politici, l-a linut departe deviala publici. Nici cu colegii din AFDPR nu s-a inlelesmai bine: cAnd gtii concesiile pe care le-a ficut fiecareregimului, nu mai poli si-i zAmbepti cordial. Iar de la uncipos mAndru ca $ovarna nu te puteai agtepta la indul-genle tardive.

Delinufi cu stofa lui $ovarna au fost pulini. Nu-ie dat oricui s5" fie inflexibil, cu prelul pierderii a toa-te: familie, carier5., bundstare, statut social. $i totugi,cAliva au fost: Remus Radina, Grigore Caraza, VasileParaschiv gi acel mirabil procuror Florea Olteanu, alecirui memorii, publicate de Romulus Rusan la Funda{iaAcademia CivicS in 2011, pun in lumini un caracterejusdem farinae cu al lui $ovarna. O carte asprd, de-adreptul mefitic5.: duhul ei persisti dupi ce-ai inchis-o.

r Nicolae Stroescu-$ovarna, Nud.a uerita.s d,in crimele coftLtr-nismului, voll; Temni{e (640 pag.), vol. II: Co.nq.lul morlii(608 pag.), vol. III: Jurnal de rezisten{d (304 pag.), edilieingrijiti de Vlad Mitric-Ciupe, prefali de Silviu Moldovan,Editura Vremea, Bucuregti, 2077, editat cu sprijinulIICCMER.

[,I,&-.1 A..i {F ,f-,"-,.-

Invalidul inclasabil

Semnul dupd care recunogti ci un om qi-a depSgittrauma e c5 poate vorbi despre ea, ldsAnd in urmi tensi-unea ce i-a micinat minfile. CAnd insi trauma mocnegtein continuare, ca o scArbi intimi de care nu poli scipa,ticerea e sigiliul suferindului. Cei care au ticut dupiiegirea din inchisorile comuniste au fdcut-o fie din culpi,fie din sl5biciune. Florea Olteanu nu a fost nici vinovatqi nici debil, dovadi mS,rturia pe care o lash in volumulUn procuror incomod, testimoniu care impune prin ca-zul singular pe care il infitigeazi. Destinul omului e

de-a dreptul inclasabil, firi putinla de a-i da explicaliipost-factum. Nu-!i rdmAne decAt si-l constati qi s5-I de-scrii, firi ambilia de a-i g6si o formul5. intimi.

NIscut in 1916 in comuna Hintegti din judelulArgeg, pe Florea Olteanu, al Doilea R6zboi Mondial ilprinde in postura de ofiler de Geniu, grad cu care igipetrece doi ani pe frontul din Rusia. E rinit de trei ori,ultima oar5" la Staiingrad, cAnd, pierzAndu-gi ochiuldrept, e declarat invalid de rizboi. intors acas5., absolviin patru ani trei facultS.li, Dreptul, Literele gi tr'ilosofia,gi apoi Seminarul Pedagogic Universitar, pentru ca anul1945 sd-I giseascl ofiler magistrat la Curtea Marlialidin Bucuregti. Episodul prin care avea si se remarce,in ochii comunigtilor, drept un adversar ce trebuia inli-turat cAt mai repede a coincis cu incercarea de lovituri

*

15

de stat dtn24 februarie 1945 din Piala Palatului, cAndmanifestalia organizati de bolgevici a avut drept lintirS"sturnarea guvernului Rddescu, aI cdrui sediu se aflain clidirea Ministerului de Inter.re. in dubia calitate demartor al evenimentelor gi deopotrivi de procuror in-sircinat cu anchetarea masacrului din Pia{a Palatului,Florea Olteanu refin\. si faci jocul comunigtilor, dreptcare este eliminat din magistraturi gi arestat in 1951.Ce urmeazi de acum lncolo este o secven!5 de istoriede tip tragic, in mSsura in care acceptim ci un om, cas5" atingd un rang tragic, trebuie si indeplineasci douicondilii: si se opuni unei forle in fata chreia nu are nicio gans6; si aibi congtiinla clarh a imprejuririi ci nupoate decAt si piard5. Altfei spus, e tragic omul care,impotrivindu-se unei forle mai mari, o face gtiind de lainceput deznodimAntul.

Florea Olteanu e din aceasti categorie, singura dealtfei in care il putem a1eza m5"car din comoditate clasi-ficatoare. In rest, omul nu poate primi calificiri de ordinmoral. Din opt ani de inchisoare cAli a fhcut, gase gi ju-mitate i-a petrecut numai in izolare, intrucAt, prin ati-tudinea rebeli pe care o arita in fala autorititilor, eraconsiderat un spirit instigator Ia nesupunere, al chruiexemplu putea fi imitat de delinuli.

In inchisorile comuniste, daci voiai si supravielu-ieqti, cea mai prudenti atitudine era si nu iegi in evi-den!6. Cum aritai vAni recalcitrantS., cum atrigeairepresaliile gardienilor. De aceea, cu cAt treceai maineobservat, cu atAt numirul de umilin{e la care erai su-pus era mai mic, in schimb, cine ficea pe rebelul puteasfArgi inainte de expirarea pedepsei. Florea Olteanu aales imposibilul: s-a hotirAt si nu asculte de nici o co-

mandd pe care o primea, sfidAnd orice coercilie venitide la gardieni. Numai c[ spiritul acesta de frondi nu-i

-Lr-'l,J'r

fF*'F -jr*rlr,Il -

J-

16

venea atAt din intenlia de a-i provoca, cAt din dorinla dea nu le da satisfactia de a-l vedea supus. in consecin!6,Florea Olteanu refuz6, s5. munceasci in lagirele undeeste adus, nu se ridici din pat atunci cAnd in celul[ intriun gradat, la anchete tace mAlc in virtutea grevei tdce-rii, atunci cAnd i se ordoni,,culcat!", se incipilAneaz5 sdstea in picioare, iar dacd primegte un afront rdspunde cuaceeagi moned5., luAndu-se la bitaie cu,,caraliii".

De unde li venea forla? O spune chiar el: ,,Eu numai speram si ies din inchisoare. OdatI, MAndreg, co-mandantul inchisorii de la Pitegti, pe care l-am bitut,mi-a spus ci voi ieqi doar in plic din izolare". (p. b8)Aqadar, forta ii venea din disperare, al5turi de un tem-perament irascibil, care ipi ficuse din onoare un blazoncare nu ingiduia terfeliri. Dar chiar gi aga, imprejura-rea cd un asemenea rebel a putut supraviefui igi arecauza in altd parte: fiind magistrat, Olteanu cunogteapsihologia, metodele gi regulamentul gardienilor, fostulprocuror gtiind sd apese tocmai pe acele pedale care iiintimidau pe anchetatori qi paznici. Un chior indirit-nic reugise s[ le vind de hac cerberilor. Detaliul pareneverosimil, dar chiar aga s-a intAmplat. ln chpa cAnda fost eliberat, gardienii au rdsuflat ugurafi: scdpaseride o pacoste, de un apucat pe care, in ciuda mdsurilordrastice de incovoiere a cerbiciei, nu reugiserd si-l tiniin frAu.,,Prima oar5. m-am eliberat din Jilava dupi cinciani de zIIe, 26 mai 1956. M-a eliberat procurorul Sepegi,care m-a intrebat: <Vd bucurati ci plecali din inchisoa-re?> I-am spus <Mi bucur gi nu mi bucur>. Sepegi eracdpitan. Mi-a spus: <Domule Olteanu, si vI spun cevasincer. Dumneavoastr[ vi bucurali ci plecati, iegili dininchisoare, dar noi ne bucur[m foarte mult cd scS.pim dedumneavoastrS.>". (p. 62)

T7

PAnd la eliberare insi, viala lui Olteanu a inseam-nat un gir de altercalii culminAnd in izoliri drastice.farna era vArAt in,,camerele negre", aflate in mijlocul la-trinei din Jilava, in speranla cd regimul de exterminareigi va spune cuvAntul. ,,Noi eram permanent intr-o baltdde urin5, iar in jur erau materiile fecale care inghelau.Balta de urinh nu inghela c6" era sirat5, sau inghelamai greu. Deci, stS,team permanent in ap5, la 0 gradeCelsius cel mult, in jur materiile fecale inghelau gi pelAngi miros mai era gi celula neagr6. Acolo nu aveamniciun fel de fereastrS., niciun fel de aerisire, decAt ugacare se inchidea cu fiare." (p. 58)

CAnd nici altercaliile qi nici izolarea nu-gi ating sco-pul, Olteanu e bltut cu parul pe fese gi gale: ,,Am rezis-tatIa2S de lovituri gi nu am scos un geamdt, un geamdtnu am scos. M-au dezlegat gi m-am ridicat in picioare. $icAnd m-am ridicat de pe pat: Mitan Costici mi intreabi:<<Acum vorbegti, m5, banditule?> Ghinionul lui, noroculmeu, eram epuizat complet, dar aveam o flegm[ pe gAtgi l-am scuipat in fagi cu toati flegma". (p. 57) Gardieniiil pun din nou in pat 9i il bat pAnd la legin, dar degeaba.Chiorul nu se di bdtut gi pace buni, linAndu-se leapinqi sfidAnd frica. gi fiindci mizena, bolile gi b[tiile nu-lripun, autoritilile incearci in patru rAnduri asasinarealui, inscenAndu-i evadarea de sub escorti spre a-l im-pugca, otrdvindu-l de-a dreptul sau incercAnd s6-i rupicoloana vertebral5 aruncAndu-l de sus, pe pragul uqii.Protejat de zei sau ocrotit de piaza buni, Olteanu scapide fiecare dat5. cu via!5. Atunci cAnd are puterea de a re-acliona in cursul anchetelor, nu se sfiegte si sar5.la b5-taie: ,,CAnd s-au aprins spiritele, acest anchetator zice:<<De ce nu spui adevirul, mi, boule?> gi imi dd un pumn.AtAt mi-a trebuit. Am luat scaunul gi am vrut si-i dau

rI" l,' J r ?- .F -jrqll.-,I -

18

cu el in cap. S-a speriat qi a iegit afar6. din birou, iar eudupi el cu scaunul ridicat". (p. 41)

Si recunoagtem, asemenea cazuri de recalcitrantl,penitenciar[ sunt greu de inleles, cu atAt mai mult cucAt protagonistul a apucat eliberarea, depunAnd dupi1989 m5rturie despre bolgia prin care a trecut. RimAnetotugi intrebarea: de unde atdla putere in acest om? Dincredinfi, din temperament, din protecfia astrelor, dingra{ie divin6?

Fiind gAnditd ca o secvenli de doud dialoguri in cur-sul cS.rora eroul igi povesteqte golgota, cartea are direc-telea brutali a cuvintelor spuse firi. perdea, aga cum iiveneau pe limbi fostului procuror. Simplitatea aceastanecdutatd miregte gi mai mult verosimilitatea cazului,cititorul parcurgAnd paginile cu sentimentul cS asisti lao epifanie a groazei. Pe mdsura ce citegti, uimirea datide singularitatea personajului e insolit5 de stupoareaatrocitifilor la care asigti. in final, renunli sI mai in!e-legi cazul, cu atAt mai pulin si tragi o concluzie. Delinulitorturafi pAnd la moarte au fost mulli in inchisorile co-muniste, dar parci niciunul n-a oferit un asemenea zidde ostilitate f5!i9d fa!6 de gardieni ca acest magistratinvalid de r[zboi.

r Florea Olteanu, Un procuror incomod., interuiu cu GeorgetaPop, urmat de o disculie tntre Florea Oltearuu qi CiceroneIonitoiu, moderq,td de Romulus Rusan, Fundafia AcademiaCivic6, Bucuregti, 2011, 142 pag.

5-

Nacafaua detentiei

Judecati sub unghi moral, viala e o chestiune de re-sort interior, adici o pacoste ce line de spirit. CuvAntul,,pacoste" e cel mai nimerit pentru a surprinde esenlafenomenului: un om igi dezviluie latenlele spiritului nu-mai daci e lovit de nenorocire.

tn schimb, in condifii normale, ferecat sub imperiulobignuinfei, el triieqte amoral: se migc[ in virtutea iner-!iei, firi si blnuiascl ce filon de energii poarti in sine.E cum ar respira Ia foc sc6,zut, intr-o manierl mediocrS,ce exclude sensul etic. Abia cAnd se lovegte de pragulde sus incepe si-gi afle putinlele ascunse. $i abia acumdevine moral. A te lovi de prag inseamni a-!i intAlnipacostea. Pe vremuri, la pacoste se spunea ,,nacafa", cuintenlia de a-i da o tentd providenfiali, de destin imper-sonal. Nu orice ttecaz e o pacoste, ci numai cel pe care!i-l rezervi soarta. Cu exemplele lui Lazdr $iineanudrn Dic,tionarul uniuersal al limbei romd.ne din 1896:,,Aga i-a fost nacafaua", sau ,,Popia are multe nacafale,e greu de purtat", sau ,,Filosof, asta era nacafaua mea,nu negustor".

De aici incolo apele se despicS: cine a trecut printr-opacoste (nacafa) capitd o prerogativi a spiritului pe care,in condilii obignuite, nu ar fi dobAndit-o in veci. E genulde iniliere pe seama unei suferinfe, o periclitare pe care,deqi nu ti-ai dorit-o, o privegti ca pe actul de nagtere al