Orientarea Orientarea socio -socio -

profesionalprofesionalăă , , un deziderat al un deziderat al

educaeducaţţieiiei

Orientarea Orientarea socio -socio -

profesionalprofesionalăă , , un deziderat al un deziderat al

educaeducaţţieiiei

Astăzi apare întrebarea :

dacă studiile superioare in România, mai reprezintă la ora actuală un reflex al dorintei de promovare a convingerilor personale ale tinerilor, sau alegerea facultatii se face doar din dorinta de a fi “cool”, de a urma sau de a fi un trend.

Potrivit lui Norbert Sillamy, orientarea şcolară şi profesională reprezintă „dirijarea unui adolescent sau adult spre meseria sau profesia care i se potriveşte cel mai bine din punct de vedere al aptitudinilor, capacităţilor sau gusturilor sale, ţinându-se totodată seama de posibilităţile de angajare şi de situaţia familială”.

Azi, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul viitorul post-absolvire, sau fara a avea elementare cunostinte despre profesia spre care se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, ghidându-se dupa principiul” suna bine”.

• aflati in pragul absolvirii nu cunosc lucruri esentiale despre profesia aleasa, incepand cu abilitatile si calificarile necesare si sfârsind cu notiunile legate de piata locurilor de munca din domeniul respectiv, cum ar fi : posturile care pot fi ocupate posedând calificarea respectiva, disponibilitatea pietei de a absorbi noi candidati.

• Astfel apare ca necesara asigurarea unei consilieri profesionale si realiste in alegerea unei profesii, pe baza careia sa se cunoasca oportunitatile oferite de piata educationala, implicand toti pasii necesari pentru luarea unei decizii in cunostinta de cauza.

Piaţa muncii nu mai înseamnă pentru tinerii români doar România şi mai ales, nu mai înseamnă doar anumite meserii şi profesii practicate până de curând. Se pune astfel problema educaţiei tinerilor într-un mod adecvat,care să le ofere egalitate de şanse cu toţi tinerii europeni.

• MulTi oameni privesc minunile acestei lumi şi par sA nu vadA nimic.

• Orice clipA trAitA, este un moment nou Si unic al Universului, un moment care nu a mai existat niciodatA Si care nu se va mai întoarce în veci.

• Iar noi îi învATAm pe copii, la ScoalA, cA doi Si cu doi fac patru Si cA Parisul este capitala FranTei.

• Când vom ajunge oare să-i învăţăm ceea ce sunt?• Fiecărui copil ar trebui să-i spunem: Ştii ce eşti tu? Eşti

un miracol. • Eşti unic.• În întreaga lume nu mai există nici un copil identic cu tine.

• Au trecut milioane de ani şi milioane de ani vor mai trece, dar niciodată nu va exista un alt copil ca tine. Uită-te la trupul tău – cât este de minunat! Picioarele tale, braţele tale, degetele tale îndemânatice, felul în care te mişti!

• Poţi să ajungi un Shakespeare, un Michelangelo, un Beethoven. În tine este toată forţa.

• Da, eşti un miracol.

1.Orientarea socio- profesionala ( OSP )

- Reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative realizate prin modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punct de vedere al continutului, a dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei,

iar din perspectiva metodologica activitatii de asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul sistemului de invatamant.

Din perspectiva continutului, orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al dimensiunii tehnologice a educatiei care vizeaza formarea-dezvoltarea capacitatilor generale si specifice ale elevilor/studentilor de aplicare a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si contexte psihosociale (economice, culturale, politice, comunitare etc).

Analiza activitatii de O.S.P. la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune delimitarea principiilor si a functiilor sale fundamentale care determina liniile principale de actiune definite prin intermediul obiectivelor generale si specifice.

Ce prevede UE

• Consilierea profesionala este considerată pe plan european ca o componentă esenţială a reformelor educaţionale.

• De asemenea reprezintă o dimensiune majoră a politicilor educaţionale in toate ţările europene.

• Educaţia pentru orientarea spre carieră, care înseamnă – in extenso – educaţia pentru viaţă este un scop educaţional, dirijând sistemul de învăţământ către un set de valori comune.

• Cetăţenia UE oferă drepturi cetăţenilor statelor membre şi consolidează protecţia intereselor acestora. Unul dintre cele mai importante drepturi este dreptul de a studia, respectiv de a munci a românilor în oricare dintre ţările membre ale Uniunii Europene.

• Acest lucru implică reformarea sistemului de învăţământ şi de educaţie românesc, în conformitate cu standardele europene.

Tendinţele majore ale reformei curriculum – ului în plan european constau în:

• educaţia pentru toţi, relevanţa curriculum – ului pentru individ si pentru societate,

• dezvoltarea unor atitudini şi valori dezirabile, dezvoltarea abilităţilor,a gândirii critice,

• preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecărui individ, maximizarea potenţialului fiecărui elev,

• predarea şi învăţarea centrate pe elev, evaluarea holistică a performanţelor.

• Multe ţări, printre care şi România, au introdus măsuri de reformă a sistemelor de educaţie în conformitate cu schimbările sociale şi economice din ultima perioadă, cu impact pe piaţa muncii.

• Este important ca şi sistemul de formare a profesorilor să răspundă evoluţiilor curriculum –ului, tehnicii didactice (metode de predare-invăţare), mijloacelor didactice, materialelor educative pe care aceştia trebuie să fie pregătiţi să le folosească în mod adecvat.

In plan european ,conform paradigmelor şi evoluţiilor recente ale teoriei şi metodologiei curriculum – ului, instruirii şi evaluării, aceste noi competenţe ale profesorilor sunt concretizate in: • - preocuparea pentru adecvarea procesului educaţional la nevoile fiecărui

individ: capacitatea de a identifica domeniile de dezvoltare ale fiecărui elev; capacitatea de a adecva situaţiile de învăţare, conţinuturile şi materialele educaţionale la caracteristicile individuale ale elevului, de a încuraja spiritul de iniţiativă şi capacitatea de autocunoaştere şi studiu independent ale elevilor;

• - maximizarea potenţialului fiecărui elev: capacitarea de a diagnostica nevoile şi interesele fiecărui elev în alegerea unei viitoare profesii, in termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio – economice şi culturale;

• - evaluarea holistică a performanţelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea globala a elevului şi de a utiliza informaţiile evaluative pentru orientarea sa spre o anumita profesie; dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de evaluare; interpretarea rezultatelor evaluării pentru adoptarea de decizii;utilizarea adecvata a metodelor alternative de evaluare;

• - adaptarea la schimbare: capacitatea de a identifica schimbările din societate şi natura lor ( direcţii, tendinţe, calitate ), a evalua acţiunile /practicile elevilor şi a sugera şi implementa modificările necesare;

• - implicarea elevilor în activităţi, dezvoltarea motivaţiei, negocierea cu elevii a diferitelor tipuri de reguli; favorizarea definirii unui proiect profesional al elevului, munca in echipa.

Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie respectate de cei implicati in activitatea de orientare scolara si profesionala a elevilor.

Sunt relevante cinci principii fundamentale: • a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala,

familie, comunitate educationala nationala, teritoriala, locala) in conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare;

• b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si capacitatile elevului si cerintele dezvoltarii sociale exprimate in plan economic, politic, cultural, la nivel national, teritorial, local;

• c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea elaborarii si a definitivarii proiectului de (auto)orientare scolara si profesionala;

• d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor in vederea definitivarii sfatului final de O.S.P. in conditii sociale optime;

• e) principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei personalitati in vederea activizarii tuturor resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot parcursul procesului de O.S.P.

In cadrul procesului de invatamant, orientarea scolara si profesionala angajeaza doua categorii de obiective pedagogice

A) Obiective generale, valabile pe toate treptele scolaritatii, in contextul interactiunii educatiei tehnologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei:

a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea practica;

b) b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de aspiratii al elevului si cerintele si posibilitatile de integrare scolara, profesionala, sociala, existente in plan local, teritorial si national;

c) c) stimularea capacitatilor creatoare necesare in perspectiva adaptarii scolare-pro-fesionale-sociale optime a elevilor/studentilor in conditii de schimbare sociala rapida.

B) Obiective specifice, valabile la nivelul unor "cicluri de orientare" propuse, in mod special, pentru:

a) invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru profesiile practicate de diferite categorii de adulti; formarea-dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire; pregatirea procesului de integrare scolara in clasa I;

b) invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea de invatare; cultivarea deprinderilor de munca independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in procesul de informare scolara si profesionala;

c) invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea informatiilor de baza despre reteaua scolara si profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim;

• d) invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala, sociala optima;

• stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofe-sionale in vederea realizarii unor performante scolare superioare;

• aprofundarea procesului de informare scolara, profesionala, sociala la niveluri de competenta specifice educatiei tehnologice;

• sprijinirea elevilor in elaborarea si in perfectionarea propriului proiect de evolutie scolara, profesionala, sociala.

• Continutul activitatii de O.S.P. implica adoptarea unui model conceptual formativ, care pune accent pe "necesitatea educarii permanente a personalitatii" in vederea optimizarii procesului de integrare sociala a acesteia conform diferitelor roluri si statu-turi asumate, longitudinal si transversal, la nivel institutional.

2.Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune valorificarea unor metode si procedee integrate in diferite forme de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie etc.) si extrascolara ( instruirea nonformala):

- vizitele in unitati de productie; -cercurile tehnice, expozitiile, -concursurile, simpozioanele pe teme tehnologice; -intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale

(economice, politice, culturale etc); -strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a

relatiilor cu mediul etc; -dezbaterile etice; -chestionarele, convorbirea individuala, observatia sistematica,

analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor obtinute la lucrarile practice, analiza informatiilor furnizate la nivelul mass-media;

-tehnicile de orientare si de autoorientare scolara, profesionala si sociala etc.

Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala ramane o problema deschisa, abordabila la nivel de politica a educatiei.

Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii cu valoare macro si microstructurala, semnificative la nivelul sistemului si al procesului de invatamant ( Thomas, Jean,, .-):

• a) prelungirea momentului orientarii dupa - ani;• b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta

psihopedagogica; • c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii;• d) sustinerea resurselor psihologice ale

autoorientarii; • e) asumarea resurselor sociale ale

(re)orientarii.

• Deciziile in domeniul orientarii scolare si profesionale reflecta in acelasi timp mutatiile fundamentale inregistrate in ceea ce priveste:

- acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si scolare/universitare (cresterea cantitativa, transformarea calitativa);- dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia socioprofesionala, evolutia notiunii de specializare/calificare socioprofesionala);- evolutia populatiei (structura, remuneratie, pregatire scolara);- evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali (originea socioculturala, originea geografica, sexul, premisa ereditatii).- Asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, Educatia tehnologica.

Parintii trebuie sa le expuna copiilor, inca de la varste fragede, chiar prescolare, toate optiunile pe care acestia le au, partile bune si partile rele pe care o slujba le ofera si pasii urmati de acesta pentru a-si atinge telul.

Copilul trebuie sa isi formeze inca de mic o parere, sa stie ce vrea sa urmeze si unde vrea sa ajunga.

Este trist sa vezi elevi care dau bacalaureatul si nu stiu ce facultate sa aleaga si ce vor sa faca mai departe, ajungand in cele din urma sa tina o diploma de absolvire a cursurilor universitare in mana si sa constientizeze faptul ca nu asta este ceea ce vroiau;

situatia asta trebuie evitata cu orice pret, partintii fiind cei care trebuie sa se asigure din timp ca nu se va ajunge aici.

De aceea , in educaţia non-formală un rol deosebit o au activităţile extracurriculare ale liceului, care sunt numeroase şi de diverse tipuri, ceea ce îi dă viitorului absolvent posibilitatea de a descoperi ce-i place, dar şi de a descoperi dacă este potrivit sau nu din punct de vedere aptitudinal pentru ceea ce-i place.

In functie de varsta copilului, parintele ii poate face cunoscute informatii care sa il ajute mai tarziu.

Primul lucru pe care trebuie sa il constientizeze, si poate cel mai greu, este faptul ca liceul sau facultatea - pe care la un moment dat le va alege si implicit urma - vor avea un rol deosebit de important in viitorul profesional al acestora.

Pentru elev este greu sa isi dea seama ce ar vrea sa faca "cand o sa fie mare" (si aici nu ma refer la celebrele raspunsuri ale copilasilor: "astronaut" sau "balerina") si tocmai de aceea el are nevoie de tot sprijinul pe care il putem oferi atat atunci cand ajunge la o decizie dar si cand este inca nehotarat.

El va avea nevoie sa stie partile bune dar si cele mai putin bune ale facultatilor, slujbelor si liceelor pe care ar  vrea la un moment dat sa le urmeze.

3.Activitati extracurriculare

• Participarea elevului la diferite activitati extra curriculare pot de asemenea scoate la suprafata talentele pe care acesta le are si chiar mai mult i le va dezvolta intr-un mod placut si relaxant .

• O alta variabila importanta in aceste optiuni este locatia si chiar situatia financiara a familiei elevului.

• Acestea doua din urma se pot extinde (burse scolare, camine, rude etc.) dar cu siguranta vor limita oarecum optiunile acestora.

In cele din urma se poate spune ca orientarea scolara si profesionala este un proces de lunga durata si greu atat pentru elev cat si pentru parinti dar si de o importanta majora care trebuie tratata cu cea mai mare atentie si seriozitate.

Introducerea pe scară largă a calculatoarelor în atâtea domenii profesionale a impus modificări în programele de pregătire pentru multe profesiuni, ceea ce a sporit interesul tinerilor pentru şcolile sau secţiile cu astfel de profiluri.

Informatica, tehnologiile moderne şi apariţia unor profesiuni noi au dus la modificarea conţinutului mai multor obiecte de învăţământ şi la apariţia unor monografii profesionale.

Coordonatele ştiinţifice ale orientării şcolare şi profesionale trebuie să aibă în vedere următorii factori:

- copilul ( elevul ), - cerinţele social-economice inclusiv profesiunile şi

şcoala.

Este nevoie de depistarea aptitudinilor, de cunoaştere a elevilor, de autocunoaştere, de îmbogăţirea strategiilor de lucru.Au apărut astfel organizaţii şi instituţii care pot oferi o bancă de date privitoare la mobilitatea profesiunilor, la cerere şi ofertă, la perspectivele de dezvoltare a anumitor domenii de activitate.

• Problema aptitudinilor şi a alegerii şcolii şi ulterior a profesiunii a devenit o problemă educativă de cel mai larg interes. Mai ales în clasele terminale ale ciclurilor şcolare munca diriginţilor a devenit un suport solid al orientării elevilor.

• Nu numai informaţiile furnizate, ci, mai ales, contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate joacă un rol esenţial în consolidarea preferinţelor profesionale care stau la baza opţiunilor tinerilor.

Problema aptitudinilor şi a alegerii şcolii şi ulterior a profesiunii a devenit o problemă educativă de cel mai larg interes. Mai ales în clasele terminale ale ciclurilor şcolare munca diriginţilor a devenit un suport solid al orientării elevilor. Nu numai informaţiile furnizate, ci, mai ales, contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate joacă un rol esenţial în consolidarea preferinţelor profesionale care stau la baza opţiunilor tinerilor.

Conţinutul orientării şcolare şi profesionale trebuie să ofere argumentele cele mai puternice pentru a-i ajuta pe cei care ezită încă sau care au făcut o alegere greşită.

4.Obiectivele orientării şcolare au fost riguros studiate şi le putem prezenta în următoarea ordine:- Cunoaşterea personalităţii elevilor - Cunoaşterea potenţialului şi a capacităţii lor - Cunoaşterea cerinţelor şcolii şi profesiunilor preferate de elevi - Cunoaşterea locurilor de muncă existente -Punerea în concordanţă a personalităţii elevilor cu posibilităţile lor şi cu cerinţele şcolii şi profesiei preferate

Orientarea şcolară este o acţiune complexă atât prin numărul factorilor implicaţi (profesori, părinţi, sponsori, specialişti, etc) cât şi prin faptul că face parte integrantă din procesul instructiv-educativ.

Este o acţiune permanentă care începe în prima zi de şcoală şi durează toată perioada şcolarizării.Tinerii sunt îndrumaţi spre alegerea unei anumite şcoli şi profesii prin prezentarea

- de lecţii, -expuneri, dezbateri, -monografii şcolare şi profesionale, -pliante ale şcolilor întreprinderilor, -filme, casete, -activităţi în laboratoare, etc.

Pentru o bună orientare şcolară şi profesională trebuie implicate metode de cunoaştere a elevilor care pot fi:

- date biografice,

- observarea,

- convorbirea,

- chestionarul,

- testele de aptitudini

şi, în final, realizarea unei fişe individuale numite „ Fişă de orientare şcolară şi profesională”.

Responsabilitatea realizării orientării şcolare revine şcolii, dirigintelui profesorilor, dar, nu în ultimul rând, consilierului care îşi desfăşoară activitatea în cabinetele special amenajate în şcoli.

Scopul lor este dea realiza o bună informare şi orientate a tinerilor.

Este nevoie de o bună corelare a acţiunii acestor factori, de o strânsă legătură între ei.

Influente negative “Moda” are efecte negative mai ales prin consecinţele ei, numărul mare de nereuşiţi la concursurile de admitere care creează tot atât de multe insatisfacţii pentru cei în cauză şi pentru părinţi.

Mass-media poate furniza informaţii obiective, verificate şi actuale privitoare la funcţionarea diferitelor sectoare ale vieţii economico-sociale şi la cerinţele care există pe piaţa de muncă.

Orientarea şcolară şi profesională este influenţată negativ de aşa numita „modă a profesiunilor” şi de „ sfaturile” prietenilor şi colegilor.

Moda profesiunilor exprimată prin opinia publică este un fenomen de psihologie socială, cu efecte negative asupra procesului de orientare şcolară.

Sunt ani şi chiar perioade mai întinse în care anumite profesiuni „sunt la modă” şi au efecte de influenţare a preferinţelor şi opţiunilor elevilor şi părinţilor.

A existat o „modă” a ştiinţelor juridice care a atras un număr mare de candidaţi la concursurile de admitere ale acestor facultăţi (18-20 candidaţi pe un loc).

A existat şi se menţine „ moda” medicinei şi a ştiinţelor economice, dar la ora actuală facultatea cu cea mai mare „ atracţie” pentru tineri este Academia de Poliţie unde numărul candidaţilor a ajuns la 20-25 pe loc.

Masuri luate de statul francez in scopul mentinerii tinerilor in agricultura

1. Ajutoare de instalare

În toate ţările U.E. tinerii care doresc să lucreze în agricultură cu titlu principal, instalându-se într-o exploataţie primesc o serie de ajutoare din partea statului cum ar fi: primă de instalare, ajutoare pentru investiţii, credite pe termen lung şi cu dobândă redusă etc.

• tinerii primesc o dotare pe care nu trebuie să o mai restituie statului. Pentru a putea beneficia tinerii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

• să nu fi fost instalat în Franţa sau în străinătate;

• să aibă naţionalitate franceză sau comunitară; • să aibă minim 21 de ani şi maxim 35 ani; • să deţină o diplomă de nivel egal sau superior cu Brevetul de tehnician agricol (BTA);

• să aibă un stagiu de 6 luni realizat în afara exploataţiei; • să se instaleze într-o exploataţie agricolă constituită ca unitate economică independentă şi care să necesite un volum de muncă cel puţin egal cu UTAF (unitate de măsură convenţională a muncii prestate de o persoană în agricultură, în condiţii normale de lucru timp de un an);

• să participe la un stagiu de pregătire a instalării (minim 40 de ore);

• să prezinte un proiect de instalare stabilit pe baza studiului previzional de instalare din care să rezulte că după o activitate de trei ani poate obţine un venit disponibil fără a depăşi 120% din venitul de referinţă

2. Împrumuturi (credite) pentru tinerii agricultori francezi

• Aceste împrumuturi a căror bonificare este asigurată de stat (cu participarea U.E.) sunt distribuite printr-o reţea de bănci abilitate la nivel naţional.

• Aceste împrumuturi sunt acordate tinerilor agricultori pentru a finanţa patru tipuri de obiective:

• reluarea capitalului mobiliar şi imobiliar; • cumpărarea de terenuri necesare din punct de vedere

structural funcţionării exploataţiei (până la 100.000 FF); • punerea la punct şi adaptarea preluării exploataţiei (până la 200.000 FF);

• necesar de fond de rulment până la 30.000 FF).• Durata de rambursare a împrumutului este maxim 15 ani

În concluzie, ... putem afirma că orientarea şcolară şi profesională realizată

corect, reprezintă premisa unei reuşite integrări socio-profesionale şi a unei afirmări sigure în domeniul pentru care individul a optat.

Se evidenţiază rolul profesorului în ridicarea calităţii orientarea şcolară şi profesională şi chiar în deciderea viitorului unui şcolar pentru că el clarifică o situaţie, formulează un mod de gândire, intervine şi îndrumă elevul şi familia în luarea deciziilor.

Părinţii în colaborare cu şcoala oferă copiilor deschiderea spre studiu şi accesul la sursele de cunoaştere care contribuie la efectul educaţional la şcolii asupra elevului pentru că şcoala este a comunităţii, iar părinţii sunt parte din comunitate.

BIBLIOGRAFIE

• BIBLIOGRAFIE

• Prof.Tiberiu Puţinelu• Scoala cu cls. I-VIII nr. 6, Lugoj

• 1. Vaideanu, George , Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1988;

• 2. S. ,Cristea, C. ,Constantinescu, Sociologia educatiei, Editura Hardiscom, Pitesti, 1988;

• 3. C.Cucos,Pedagogie,Editura Polirom Iasi, 1998;• 4. Antonesei, Liviu, Paideia. Fundamentale culturale ale educatiei, Editura

Polirom Iasi,1996; 5. G. ,Berger, Omul modern si educatia sa. Psihologie si educatie, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1973; 6. Antonesei,Liviu,Orizontul fara limite al invatarii ,Editura Polirom Iasi; 7. J. Botkin, M. Elmandjara, M. Maliţa, Orizontul fără limite al învăţării. Lichidarea decalajului uman, Editura Politică, Bucureşti, 1982;

• Jigau, M. Consilierea carierei. Bucuresti, Editura Sigma, 2001.