Upload
others
View
19
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ct]P.RINS
TINERETE: 0{ ani / 15
t' lncepunrl / 17
2. Casug din ctnpul cu maci / 20
3. hoprietate a familiei Alacr{n / 30
4. Itdutz I 39
5. inchisoarea / 49
vhsu urU,OcIE:7-ll ani / 63
6. Parronul / 65
7, Profesoara / 77
8. Eejitul din Clnpul Ars de Soare / 86
9. Pasajul secret / 95
10. Pisica aceea cu lapre vieti / 102
it. lmpa4irea cadourilor / 112
12. Creanua de pe pat / 122
13. Iazul cu lotusi / 132
14. Povestea Celiei / 145
EATRNEIE: lz-14 ari t 153
15. O pasare flimlnda / 155
16. Frat€le-lup / 165
17. Tabara eejitilor / 174
18. Tezaurul dragonului / 185
19. Maa[itarca / 193
20, Eswrarlzz-- I 20021. Nunta lnstng€raa / 208
22. Tradefiea I 219
14AM / 231
23. Mo8[lez I 23324. Un ultim adio / 24325. Patrula Fermei / 251
VTATANOUA / 261
26. Btae+:r rauriti I 26327. Un cal cu cinci picioare I 27228. Fabrica de plancton / 28O
29. Limnezirea unei mi4i hcelosate / 29130. Cind balenele gi"au pierdut picioarele /31. Ton-Ton / 30832. Descoperit / 31833. Valea Oaselor / 32434. Crcscatoria de ca€ve:'€ | 33435. TiuaMoiilor | 34436. Casrelul de pe cotnA / 35237. intoarcerea acasa / 36238. Casa Er€mitAgi / 372
298
PERSONAJE
IIIMILIAALACRAN
jl ,tt; Matteo Alarrdn, clona
firrnmul, aut€nticul Mateo Alacrdn, un puternic aef al
drogurilor
Fdipe: fiul Palnonului; mort de mult,Ertdnul: nepotul Patonului si tatAl domnului Alacrdn, un
ba6at foafi€ ln vtstiI,tr/nmul Alrcrdn: *?flrcpofirl Parronului, sonrl Feliciei, tatAl
lui Benito si al lui Steven
Felicia.'sotia dornnului Alacrin, mama lui Benito, a lui Steven
si a lui Torn
.Bediro.'fiul c€l mar€ al domnului Alacr6n si al Feliciei
Sleven: fiul mijlociu al domnului Alacrdn si al Felisiei
Tom: fiu al Feliciei $ al domnului MacGregor
FanI: solia lui Benio
MUSAnRT $IASOCIAIT AI FAMILIETALACRaN
Senatorul Mendua; un politician important in Starele Unite,
tatAl Emiliei si al Marlei, supranumit $i Dada
F,nilia: fiicantue a senatorului M€ndoza
lfarfa.' fiica mica a senarorului MendozaEqdersrzs; mana Emiliei $i a Madei, dispa ti cind Mada
avea cinci ani'Do oul M"rs;rry*tun baron al drogurilor
sclAvr sI sERwnoRr
Ccfai bucararssa-$efa Si doica lui ManTam Ltn: gudz & carp, aft pentnr ParrorL cft $i pentsu Ma$Daft Donald: bcdygaad al ParonuluiRosa: servitoae, paznica lui MaC
Wlllutrt, doctorul principal al familiei Alacr6n, amannrl RoseiDornnul M4a: profesoml de muzica al hi MafiPofesmra: un eejit'Hugh" Rslph ,i We Wullle: nembri ai Parrulei Fennei
PERSOANEDINAZTLI.N
Radl: gadian
C.ados: gardian
Jorge: g?[dtan
Ctacro.' rm baiat raacittrIdclido.'un baiat raticir, lll vlrsta de opt ani
Toa-Tol'''un baiat raticit sofenrl dc la crcscaoda de srevet€
f;ho.'cel mai mare (ca virsa) dinue baiefi ratfcfiiLuna:bili Jdltrit care se ocupi de infirmerieGuapo: bfirin care sarbaOregte Zua Mo4ilorCoasre&: betrhl carc g$abre$e Aua Mo4ilorMai@ Irfu: sF,t|t'itrdicala la Manastirca Sfrnta Clara
AITEPERSONAJE
Gtenroiac; c{incle MarfuiBlclul-Nqgru; vechi ercu de televiziune, El L6tigo Negro, ln
spaniola
Sit-A-Irotta-Umbrt,' vechi er,ou de televizirme, Do/t Segj'l/,/do
Sombra in spanioliI'r?,/Atl-Zbutztor: vechi erou de t€leviziung EI SMdoE
Yolarrr€, h spanioh
ft1iifi; oameni cu microcipuri ln creier, asa-zisi zombie
fociroarea: personaj mitologic' funeia care'$i caut' ln noaPt€
copiii Pierduti, La Llorcn4 ln sPardolr
Cftupacairas: vampinrl capr€loc crearua mftologica' ea le
suge singcle caprelor, giinilor 9i, uneori, oamenilor
I
ISTORIA FAMILIEI ALACRAN
$APIE FRAI'I $I SIJRORJ(MOR1'r DE CoPtr)
}I]TITFO ALAC(PAIRONT'L) (ABANDONATA h{ MHSC)
PATRU COPtr(ABANDONAT h{ MHflC)
I
FEUPE AI.{CRAN
DOI COPtr(Ucr$r h{ RAzBoruL DRoGURIoR)
SCRIS CU BOLD = fo{ VIATA I SCRJS NORMAL = DECEDATI
I rusmrucnil -| '""d'ffimf nr'rcn-f-'ntcus *
I .---L----- I
MATTFoAT.ACR.{N I I I(MA:rr.nrrvrDA) I I I
PAR[.rTr NEcuNoscuI n{ rG)(c
cusrAvo ALACR{N
- DrANA
rnATRftnL) |
cLoM BENrro sIEvEN ToM
inceputul
La inceput erau 36 in total, 36 de picaturi de viala atit de
mici, incit Eduardo nu le Putea Yedea decit la micmscop. Preo-
cupat, acesta le studia in camera intunecattDe-a lungul perelilor calzi 5i umezi se incolaceau niSte
hrbud seryuite prin care bolborcsea apa. Incubatoarele erau ven-
tilate in pemanenF- O lumina rogie, monotona scalda feFle la-
boranfilor, in timp ce acegtia se ocupau de sirul de lanele care
le era dat in gdja- Fiecare dintre ele conlinea un strop de viaJa-
Eduardo examini mostrele una cite una la rnicroscop. Ce-
lulele erau perferte sau, cel pu1in, aga pdeau' Toate fuses€ra ali-
mentate cu cele necesare dezvoltarii. Cita tnvatratura $i stiinF$atea ascunsa in acea lume minuscula! Pina 0i Eduardo' care
cunostea prea bine procesul, era uimit p€ste masura. Celula $iadeja ce culoare urma sa-i fie Parul, ce lnaltime Ya avea gi chiar
daca ii va placea spanacul, nu broccoli. Ba mai mult' $tia daca
avea sa fie o persoana Pasionaa de muzica sau de cuvinte in-
crucisate, Toate astea erau codificate in acel strop.
in sflnit, contururile rotunjite tremurara $i nigte linii apa-
rura, despa4ind celula in doua. Eduardo ofta. Totul parea in
ordine. Urmari cum se dezvolti esantioanele, dupa care' griju-
liu, le introduse in incubator'
Dar ceva totu$i nu era in rcgula. Era o probl€ma' fie cu min-
carea, fie cu caldura sau lumina, $i barbatul nu stia exact ce
anume se intimph. Destut de repede mai mult de jumatate
dintre ele murira. Acun mai ramasesera doar 15 si Eduardo
simti un gol in stomac. Daca experimentul nu-i Ya reu$i, Ya fi
l8 Nancy Farmer
trimis la Ferme si atunci ce se va intimpla cu Arur4 cu propriiicopii si cu tatal lui, care este a$a de bafrin?
- Este bine, spuse Lisa atit de aproape de el incit il facu
sa tresara"
Lisa era unul dinEe laboranfii principali. Lucra de atitia ani
in intuneric, incit fata ei ajunsese alba ca varul gi vinigoare al-
basfrui i se zareau pe sub piele.
- Cum sa fie bine? inueba Eduardo.
- Celulele au fost congelate cu mai bine de o suta de aniin urma. Nu au cum sa fie la fel de sanatoase ca probele prele-
vate ieri.
- De atita vleme? se minuna barbatul.
- Dar o parte dinue ele ar trebui sa creasca, adauga LisaraspicaL
Atunci Eduardo incepu din nou sa se ingrijoreze. Timp de
o luna tonrl decurse normal. $i veni qi ziua cind implanta miciiembrioni in vacile ,,purtabarc". Acestea stateau toate aliniate,
a$teptind rabdatoare. Erau branite prin perfuzii, iar corpurile le
erau antrenate incontinuu de niste brate metalice uriaSe care le
migcau membrele ca si cind animalele ar fi mers pe o cimpie
nesfu$ita. Din clnd in cind, o vita hcerca sa-si miste maxila-
rele, wind parce sa rumege.
,,Oarc visau papadii?", se intreba Eduado. ,,Oare simleau
adierca fantomatice a vinhilui bafndule ia$a inalta? IJ era oare
creierul invadat de o senzalie de fericirc datorita implanturilorpe care le aveau in cranii? Sa fi fost ele constienle de existenla
copiilor care li se dezvoltau in ut€re?"
Poate cA vitele nu suportau ceea ce li se facuse, pentru ca
un lucru era cerf rcspingeau embrionii. Treptat, fiecarc fa! carc
in acest stadiu nu era mai marc decit un pesti$or de balta, muri.in cele din urma, ramase doar unul.Eduardo nu reusea sa se odihneasca noaptea- Jipa prin
somn, iar AIma il inteba ce are. Dar nu putea sa-i raspunda. Nuputea sa-i spuna ca, daca acest ultim embrion murea, el ar
rrmlne fara slujb| 9i ar fr tsimis la Ferme' iar e4 coPiii lor si ta-
J foi ar n Oepottntl, condamnad sa bata drumurile prafuite si
rse de soare'
lnsa ernbrionul se dezvolB si capate clax infafi$area unei
hpn[i cu miini gi picioate $i o fat' dulce, visatoarc' Eduardo tl
$dia Prin scanere'
- Viata mea este tn miinile tale' ii spuse el fatului'
Ca 5i cum l-ar fi auzit, acesta hi mi$cN truPusoml In uter'
ruucindu-se spre barbal $i Eduardo sim$ ca-l cuprinde un
inexplicabil fior de afectiune.
iind veni somcul, Eduardo il primi ln brate Pe nou-nascut
de parca ar h fost propriul copil. Ochii i se inceto$ad cind il
*"^ in pa*f 5i lntinse mina dupa serhga care i-ar fi redus
Druncului caDaritatea intel€rNala' - Nu-l inje.ta pe acesta! zise Lisa aPucindu-l iur de bral
Este un Matt€o Alacrdn. intotdeauna sint lasau intacti'
,gare ti-am facut un bine?' gtndi Eduardo' urmadnd bebe-
lu5J care lntorcea caPul sPr€ asistentele ce forfoteau in jur ln
uniformele lor albe, apretare. ,Oae mai drziu tni vei mulFmi?'
CASA SCORPIONULUI