Kasile Dumitru, preşedintele BDF a înaintat cererea de demisie Consiliului de Administraţie

Ieri, Ia ora 13, cînd urma să aibă loc întîlnirea membrilor fondatori, Vasile Dumitru înaintase dejâ cererea cu numărul 2787. Cererea conţinea demisia sa şi era adresată Consiliului de Administraţie, care se va întîlni pe data de 16 a acestei hmi. Atunci se va hotărî acceptarea sau respingerea cererii de demisie a preşedintelui. • < . , u-

Ulterior întîlnirii, dl Eugen Bungărdean, vicepreşedintele BDF a atras atenţia asupra faptului că nu este de competenţa membrilor fondatori să hotărască acceptarea demisiei. La fel susţine şi dl Ioan Victor Timbuş, membru fondator al BDF. ”La întrunirea de astăzi s-au discutat doar

probleme legate de planul de redresare. Demisia d-lui Vasile Dumitru nu a făcut obiectul discuţiilor, chiar mai mult, nu intră în atribuţiile membrilor fondatori să hotărască acest lucru”, a mai precizat dl Timbuş. ,

întrunirea de ieri a fost destul de scurtă (de aproximativ o oră) şi nu s-a bucurat de o prezenţă prea numeroasă. Majoritatea celor care au participat s-au grăbit să plece,.fiind rezervaţi în a face declaraţii în legătură cu discuţiile avute.

D e t a l i i t $ î n t p a g i n a ^ a Ş 1 6 - a

i0 c i/4f Jrte - cupm4nvuţămînt /5 l (ml p societatea/6 lfubEdtale/7-11 • ' jl Sprl/12-13

Eveniment/l 5 i l ’bma orâ/16

: * 'AtetiL, v\ f l i iît ^t \

1 * § > i l 1 Rl %

L a i

î' rk ' î 1 ţ ■ \ \ fc 4 fc , - Jf

k t

f

ANUL VII NR. 1845 ISSN 1220-3203

MARTI 10 DECEMBRIE 1996

16 PAGINI 500 LEI

Vreme în general înch isă cu cer mai m u lt n o ros. Iz o la t vor cădea burniţe slabe. Vînt slab. Temperatura maximă l/3 ° C . P e a lo cu ri se ya sem nala ceaţă persistentă. Ie r i la o ra 12, la C lu j- N ap o ca e rau 0°C ; ia r presiunea atmosferică era de 745 mm Hg. Meteorolog OctavianNICVLESCU

In pag ina a 16-a: harta privind starea p robabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Să ne obişnuim cu greulILIE CĂLI AN - ; J; \

A devenit deja limpede faptul că noul guvern nu-şi v a . - putea îndeplini nici la termen, nici integral promisiunile ‘ electorale. însuşi FMI ă recunoscut că nu se pot aplica

critcriile stabilite cii guvernul PDSR şi că se va negocia un- nou acord, carc să ţină seama de colturile sociale ale privatizării şi restructurării economiei. ;

Cauzele constau atit în neseriozitatea unor promisiuni - y electorale populiste, carc au fost înghiţite cu seninătate de o

mare parte a electoratului, !cît şi în componenţa actualului' guvern, care trebuie să împace orientarea de dreapta a CDR; cu cea. de centru a USD, care, de fapt, are o "datorie” de j. stingă, pe care şi-a asumat-o faţă de Internaţionala Socialistă \ şi socialiştii din Parlamentul European. Astfel că s-a ajuns la im acord parlamentaf şi; guvernamental, care. s-a realizat pep ' principiul "mai las şi eu, mai dai şi tu” - în materie de restructurare economică şi protecţie socială -, căruia i s-au _ adăugat şi conccsiilc făcute IJDMR, carc a susţinut că votul său a fost esenţial în alegerile din noiembrie (ceea cc nu este , tocmai adevărat)•Dind Cezarului ce este al Cezarului - adică rccunosctnd că ]■'

PDSR s-a angajat într-o foarte dificilă transformare.a tutaror structurilor şccietăţii, călcindu-şi pe inima de stingă trebuie să-i acordăm şi noului guvern şansa de a lua măsuri impopulare. Laumia-unnelor, PDSR a fosţ obligat să opereze cu jumătăţi de măsură, pentru a nu pierde încrederea < electoratului de stînga, majoritar la alegerile anterioare. Şi totuşi a devenit impopular faţă de ufi electorat neobişnuit cu chirurgia socială dc tipul celei de care este nevoie... Crescuţi de decenii în ideea că statul trebuie să ”dea”, atît cit dădea,

! oamenilor nu le vine să creadă că nu vor mai primi locuinţe ? repartizate de stat gratuit după listele de la fabrici; că vor exista şomeri; că vor dispare unele gratuiUţi - de la învăţămînt şi sănătate la biletele dc odihnă; că se va termina cu principiul "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc” etc. (De altfel, ideea că, dacă x produce 50 la sută din cit ar trebui, va primi 50 la sută din leafă, nu se mai poate aplica: în loc să dau unui leneş ori incapabil jumătate de leafa, mai bine alege unul harnic, pe care-1 plătesc cu salariul integral.) Se poate merge mai departe altfel? Evident, nu se poate!

, De altfel, putem pune problema în termeni răspicaţi: îri ;* decembrie 1989 oamenii care au făcut revoluţia doreau cu .

adevărat instaurarea capitalismului, ori numai schimbarea Ceauşeştilor cu un regim mai blînd? Dacă’ au dorit cu adevărat v ' capitalismul şi au fost sinceri cînd au strigat ”Jos comunismul!”, trebuie să-şi asume, şi riscurile pc carc;Je presupune nu numai tranziţia la capitalism,,dar şi rigorile . capitalismului şi democraţiei sale, care sînt mult mai restrictive decît par unor oameni, prea puţin informaţi asupra realităţilor "de dincolo”. Altfel spus, cui nu-i place greul să nu înhame , la căruţă. .

Corespondenţă din BudapestaProcedura de ratifica re

& Tratatulu i ro m â n o -u n g a rTratatele Ungariei cu vccinii săi Programarea conferinţei, cu

tcccsarcfic şi numai pentru numai o zi înainte de începerea, jwcfe naţionaliste să nu pună , luni după-amiază, în Parlamentul Wici coopeiării_cconomice (?!), 1 Ungariei a procedurii de dezbatere

şi ratificare a Tratatului româno- ungar, n u . este probabil întimplătoarc. în cursul deliberărilor este de aşteptat ca opoziţia să reia

,c u intensitate sporită argumentele In scrisoarea adresată ştiute: tratatul trădează interesele

ii, premiemI Gynla Hom . naţionale ale Ungariei şi ale Wiază că extinderea colaborării; minorităţii maghiare din România,- Jiomicc in urma încheierii el constituind un al doilea Trianon Jtclor poate duce la - . r w i r , c i i n i i J inătăţirca situaţiei minorităţilor ■; u o r m

din ţările vecine. ; continuare în pagina a 16-a--'

• vw^viaui vw/uuiiuw[®mţat Csaba Tabajdi, secretar

îciul primului-ministra, ia începerii, duminică, la i, a conferinţei 'Tratatele si cooperarea economicăM - '

C o m p o n e n ţa G u v e rn u lu i V ic t o r C io rb e aPremierul desemnat, Victor Ciorbea, a anunţat, luni, la conferinţa de presă, a PNŢCD, componenţa

Guvernului, a cărui miniştri vor fi audiaţi, luni după-masă şi marţi dimineaţa, de către comisiile parlamentare, reunite în şedinţă comună. , < ' r '. .

Noul Cabinet CDR-USD-UDMR va fi supus vottilui Parlamentului; marţi, în şedinţa Camerelor legislative reunite, cu începere de la ora 16.00.- -

Componenţa Cabinetului Ciorbea 'este următoarea:Prim-Ministrul României (PNŢCD)Ministru de Stat, Ministrul Finanţelor (PNŢCD)Ministru de Stat, Ministrul de Externe (PD) ■ ■Ministru de Stat, Ministrul Reformei (PNŢCD)Ministru de Stat, Ministrul Industriei şi Comerţului (PNL)Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale . 'Ministrul Justiţiei (PNL) , ,Ministrul Apărării (P D )' ... /Ministrul de Interne (PNŢCD)Ministrul Agriculturii şi Alimentaţiei (PNŢCD) - Ministrul Transporturilor (PD)Ministrul Comunicaţiilor (PNL)' - .Ministrul Turismului (UDMR) . - . . ' -Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (PNŢCD)Ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului-(PNL)Ministnil învăţămîntuhiiXPNŢCD) - Ministrul'Cercetării şi Tehnotogiei (PD) * iMinistrul Sănătăţii (PNŢCD)Ministrul Culturii : jMinistrul Tineretului şi Sportului (PNLCD)Ministrul pentru Relaţiile cu-Parlamentul (PD)Ministru , delegat pe lîngă Primul-Ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi a Departamentului pentru Administraţie Publică Locală (PNŢCD)Ministru delegat pe lîngă Primul-Ministru pentru Integrare Europeană (PNŢCD)Ministru delegat pe lîngă Primul-Ministru pentru Informaţii Publice (PNL)-Radu Boroianu V Ministru delegat pe lingă Primul-Ministru pentru Minorităţi - 'Naţionale (UDMR) ■ .. - Gyorgy TokaySecretar de Stat la Ministerul Finanţelor, Membru al Guvernului (PNL) - Dan Radu Ruşanu ; Secretar de Stat la Ministerul Apărării, Membru al Guvernului (PNŢCD) - Constantin Dudu Ionescu Secretar de stat la Ministerul Industriei şi Comerţului, Membru al Guvernului (PNŢCD) ' - Florin Buruiană

- Victor Ciorbea , . 1 - Mircea Ciumara

- Adrian Severin- Ulm Spineanu- Călin Popescu-Tăriccanu

- Alexandru Athanasiu- Valeriu Stoica- Victor Babiuc- Gavril Dejeu •- Dinu Gavrilescu

. ’- Traian Băsescu- Sorin Pantiş- Akos.Birtalan

- Nicolae Noica • .- Ion Oltean -V irgil Petrescu -

i ’ - Bujor Bogdan Teodoriu -•Ştefan Iosif Drăgulescu- Ion Caramitru _ J

: - Sorin Stănescu /• Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz

- Remus Opriş

- Alexandru Herlea

0 eventuală remaniere a

Cabinetului Ciorbea va ţine cont de

algoritmul numeric negociat între CDR;

USD si UDMRModificarea structurii sau

a unor nominalizări din Cabinetul Ciorbea va ţine cont de algoritmul numeric negociat deja între formaţiunile ce alcătuiesc Guvernul, a declarat,- luni, preşedintele PNŢCD, Ion Diâconescu. .

Premierul desemnat, Victor Ciorbea, a declarat, la rîndul său, că, în c a z u l. unei remanieri, va fi rcspcctat “in

. . esenţă” jrezultatul alegerilor din 3 noiembrie: El s-a arătat deschis, însă, unei abordări elastice a acestui subiect Deşi a precizat că o remaniere este g reu . de anticipat în acest .moment, premierul desemnat a spus că împărţirea ministerelor între partidele actualei coaliţiiguvernamentale va fi, în principiu, respectată. “Dacă în cadruî coaliţiei vor apărea noi programe1, vizînd anumite dom enii,, propuse' de personalităţi deosebite, este . posibil să se poată reveni”, a adăugat Ciorbea.

rIIIIIIIIIII

IIIIIIIIIIIIII

IIk

C L U J U L - S ING U R U L C ENTRU (C O LEG IU L D E A D M IN IS TR AŢIE

U N IV ER S ITA R Î N C A R E C A P . P U B LIC Ă ) N U F U N C Ţ IO N E A Z Ă

C ercu l v ic io s ,- al b iro cra ţie i

: / a f e c t e a z ă -40 d e s tu d e n ţ i, ad m işi

în to a tă reg u la Colegiul de Administraţie;

Publică din C luj-N apoca, înfijnţat în baza H.G. 542/21 iu l ie . 1995, privind reorganizarea Şcolii Naţionale de Studii P o litice şi Administrative, nu şi-â început. în câ activitatea. Asemenea colegii aii mai fost înfiinţate . şi la Bucureşti, Iaşi, Cluj- Napoca; Sibiu şi Craiova, dar, cu excepţia celui din Cluj- Napoca,. toate cele lalte funcţionează în cadrul un iv ersită ţilo r respective. Conducerea UBB, respectiv ’ Facultatea de Ştiinţe Politice şi A dm in istra ţie Publică, motivează că nu îşi poate asuma nici un fel de responsabilitate atîta timp cît acest co leg iu nu ' este în subordinea sa. '

Cinci c o le g ii a p ăru te , anul tr e c u t , printr-o h otărîre d e gu vernColegiul de A dm inistraţie

Publică se află în subordinea Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), aflată în subordinea M inisterului Învăţăm întului. SNSPA s-a comasat* prin abso rb ţie , cu Institutul Român de Management aflat în subordinea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi C entrul de Perfecţionare a funcţionarilor din administraţia publică locală, a fla t în subordinea D epartam entului pentru Administraţie Publică Locală. Consiliile judeţene sînt in teresate să pregătească specialişti la C entrul de

■Perfecţionare a funcţionarilor din administraţia publică locală care a fuzionat cu SNSPA. în acest fel se explică de ce Prefectura Cluj, rcsjwaiatrflJJinviu Hendz, esle«ea.£&rc se oci?5>ikne plan

/ - n a p o c a

funcţionarea acestui colegiu, : furnizindu-le şi fonduri pentru am enajarea să lilo r de curs. Consiliul judeţean îşi va amenaja . C en tru l de P erfecţionare a funcţionarilor din administraţia publică locală, de a cărui dotare ■ va beneficia şi ColegiuL Pentru amenajarea acestui centru care a fost’proiectat în incinta Liceului de Industrie U şoară, v e r fi acordate fonduri din bugetul local

.pentru anul viitor. Există deja circa 100 de bănci şi scaune pentru mobilarea sa. Se estimează, ca studenţii să îşi ia în primire sălile de curs în luna februarie, anul viitor. Pînă atunci, ei vor studia în sălile libere din incinta acestui liceu.

Se preconizează Ca centrele patronate de Consiliul judeţean, care vor asigura perfecţionarea, funcţionarilor, să îşi desfăşoare ac tiv ita tea în sistem de autonom ie financiară, fiecare consiliu plătindu-şi şcolarizarea propriilor angajaţi.

, Cheltuielile pentru statele de funcţii sînt asigurate: însă de la bugetul.de stat, prin. Ministerul Învăţămîntului.

Prin aceeaşi hotărîre de guvern , se stab ilea - că au to r ită ţile locale din municipiile Bucureşti, Cluj- Napoca, Iaşi, Sibiu şi Craiova vor sprijini organizarea şi funcţionarea acestor instituţii,1 prin asigurarea spaţiilor şi dotărilor necesare.

La a d m itere ,: to tu l a f o s t în regu lă

în baza H.G.542/21 iulie 1995, adm iterea la C luj- Napoca s-a desfăşurat în cele mai bune condiţii. înscrierile s-au făcut la secretariatul Facultăţii de Drept, iar comisia de corectare a fost formată din p ro feso ri de la UBB. La economie politica, din comisie au făcu t parte- G heorghe Popescu, Peter Gheorghe şi

Io a n a G L IG O Rcontinuare în pagina a 6-a

— n * I I I I I I I I I I

I I I I

I I I I I

I I

I

I I

I

I I

ADEVARULd e Olul A G E N D A marţi, 10 decembrie 1996 (2

"Mârturlsespwfl botez spre,

Iertarea pâcatelo.

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc. Mina, Ermoghen şi Eugraf; Calendarul greco-catolic: Ss. Menas, Ermoghen şi Eugraf, m. (+235); Calendarul romano- catolic: Sf.Valeria, fc.m. '

• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv.Daniil Stîlpnicul şi Luca; Sf.Mc.Vichentie; Calendarul greco-catolic: Sf.DanielStilitul; cuv. (+• 409);. Calendarul romano-catolic: Ss. Melhiade, Pp. şi Mina, ostaş, m.

îi felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

(D lT E IjE ^ Q A N E ;.■ PREFECIURA.CONSIIJUL JUDEŢEAN:- 19-64-16 '

• PRIMĂRIA CLU.I-NAPOCA:19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 .• PRIMĂRIA 11IR D A 31-31-60• PRIMĂRIA C lM PlA TU R Z)l:36-8M )l• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 .• PRIMÂRIA GHERLA: 24- 19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si -•

43-27=27 ' ■• P O U H A FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76• P O U ’p A D E J :21-2l -2I: •• POLITIATURDAr3i :5l -2r ' ; ' '-

P O L lflA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POIJTIAHUEDIN: 25-15-38 ,• POLITIAGHERLÂ:24-14-14 ‘ v• POMPIERII: 981 .

PR0TECT1ACIVILÂ: 982• G A RDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23

si 19- 16-70, in t 158• SALVAREA: %1 /• SALVAREA CFR: 19-85-91 ’ ,• INTERNATIONAL:971 : .• INTERURBAN: 991 . ,• INFORMAŢII: 931 '• DERANIAM EN1E :92I , V ,• O R A E X A C T Ă 958 • • . .■ REGIA AUTONOM Ă D E TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748 S C M O N IE N A Y S ADISPECERAT: 41-51-71REGIA AUTONOM Ă D E A P Ă C A NA LDISPECERAT: 19-63-02 .

• R E Q A A U T O N O M Â A D O M E N IU L U I PUBLIC DISPECERAT: 1544-78

• S.C. "SALPREST.’ S A DISPECERAT:19-55-22

• COMENZI SPECIALE PENTRU : , TRANSPORT RE2DUURI: 11- 10-12, . inL 132

• SC PR IV AI; 1743-86 , . ■' •• DISTRIBUJIAGÂZELOR NATURALE:

IKIERVENT11 GAZE 928; DISPECERAT433424.. ; ' '.

i REGISTRUL AUTO R O M Â N :' ; Şefrepratentibţă: 43-3S-IQ .•"}] Informaţii: 43-38-11 ' r - .Hală inspecţii: 43-38-08 ■...

□ I

P L E C Ă R I D I N C L U J - N A P O C A 'principalele direcţii - '

trenuri ' accderatc, rapide, si intcrcitj'• BAIA MÂRE.SATU MARE (prii Dej): 14,57 .: Y V - •BISTRITA: 15.37 . /. / - ' •BRAŞOV: 1,-18 > ••BUCUREŞTI tprii) Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 : * .(prmSibiu-Piatra’Olt): 11,48 • •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; , •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 ;(prinPloieşti -Buzău): 11,40 •IAŞI:0i0; 13,17; 21,21 ; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATUMARE: 4,08; 14,57• SIBIU: ! 1,48; 15,10 ' •SIGIIETUMARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (pria Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 . •TtRGUMURES: 16,15 ; 20,29 •INTERNAŢIONAI-CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR• INFORMAŢII: -(3-20-01 (iutern) •"

19-24-75 (internaţional)

GURîţE ĂERIEIS ETXROM: hiiu-vineu

I*iir.-> Cluj Cluj -> line.'7,55 8,55 9,25 . 10,2516,55 17(55 18,15 19,1511,30 1230 12,50 15,00* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: romani - 55,000 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe PVC \1 R: luni-Miitii

Hnc. -> Cluj Cluj -> Kur.6.00 7,00 7,20 8 319.00 20,00 20,20' 2120 •

Preţ bilet: români - 95.000 lei străini - 65 dolari.

Str.Gheorglic Doja nr.U TELEFOANE: 19-78-06;

TEL/FAX 19 3? 21,

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7)00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbâtâ la ora 11,00.

IN FO R M A Ţ II A utogara I : 14-24-26 A utogara IU 43-52-78

PROGRAMUL POLICLINICII- FĂRÂ PLATĂ

“FAMILIA SI-ÎNTĂ" y 9 - 1 3 decembrie.

Medicină generală: dr. M. Suciu. 9 (14-16), dr. Ci. Râfan II (12-14), 3r.S. Loga 13 (14-16), dr. L.Iiarbăalbă 13(10-12), dr. L.Rasa 9 (16-17), dr. D. Stănescu 12 (14-16), dr. I. Boilă 9, 10, 11, 12, 13 (10-12), dr. D.Beldean 12 (14-16); Interne: dr. F. Gherman 9 (15,30-17). 11(10-12). dr. I.Patiu 11 (15-17), dr.A. Iancu 10 (11-12), dr.-Gh.Uza 9 (13-15), Ax. Cs. Szakâcs 11(14-16), dr;C:Vlad 11 (14- 16), dr. I). l’îrv 9 (15-16): Reumatologie: dr. F, Bayrakdar 11, 13 (15-17), dr. I.Alb 10 (12-14); Ginecologie; dr.G.Fpdor 10, 12(10- 12); Chirurgie: dr. C. Cosma 10, 12 (10-12); Pediatrie: dr.R Milca 10 (13- 15), dr. M. Fritca 10 (14-16), dr. D. Lupea 11 (12-14), dr.M. Bajaakdar 13 (15-17), dr. D. Tcmpeleanu 9(13- 15); Ecogţaf: dr.- M.Câlin 13 (10- 12); Dermatologie: dr. H. Radu 12 (12-14); Psihiatrie: dr.L.Glodan 10 (14-16), dr.C.Şlefan 12 (14-16); Ortopedie: dr. Z.Popa 9 (11-12);O.R.L.: dr.C-tin Rădulcscu 9 (12-14), dr.I.Mihali 13 (12-14); Psihologie: psih.L.Boilă 10 (15,30-17). -

Programarea bolnavilor - de luni pîriă vineri, între orele 12-14, prin telefon la_ nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr. 3, bl. 12, ap- 12...... v .

BIBLIOTECI

B G U R S E p A U T O

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbâta: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- .,19,45; vineri: 9-17,45; sîmbâta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa

: Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbâta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăti şi duminica - închis, SALA Dp LECTURĂ (Str: M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL . DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein hr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmBătă 8 -12.45; 14-18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (strjda

Universităţii 7 -9 ). Orar: luni - vineri 12- 16 '■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca C entrului C ultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca C entrului Cultural

German ”Herm ann Oberth’’ (str. MemorandumuluilS). Orar: luni, marti, miercuri, joi: orele 16-20. -i ■■ Biblioteca "Valeriu Bologa” a

Universităţii de Mcdicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebci nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale:

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; Juni şi marţi: închis s■ Muzeul Naţional dc Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. lîrătianu 22). Orar: miercuri - duminicâ '10 - 17; luni şi marţi: închis1. M uzeul N aţional’ de Istorie ă

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnogralic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Marc 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis' ■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. - . ' . \ ’ i :

P R O G R A M U L

R A D I O C L U J

M arţi, 10 decembrie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Dan Horea). 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. M ureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Bulclin dc şliri. 11,05 Salonul artelor, rcdactor Oana Cristca.11,30 Diapazon, rcdactor Florin Muntean. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia dr marii: redactori Metania Dragan şi < -tantin Colhoit. 13,00 Radiojurnal.

' Microfonul ascultătorului, d o r Crislian Zoicaş. 18,00

' ofax, rcdactor Anca Băltan. I9j00 ' liojurjtal. 19,15 Emisiunea

: tidelor patlamtnlaic, rcdactor

C D ~

Traian Bradca. 20,00 ştiri.' 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Corina Ionuţ. 21,50\Bulctin dc ştiri. 21,58 Includerea programului. - - /

M a rţi , ■ 10 decem b rie : 6,00-

1,00 Radioprogram "Primul salut". 7,00 Radiojurnal România Aclualitâţi. 8,50 "Cc

mai crede lumea”, sondaj pc teme dc actualitate. 10,50 Plus. Adrian Suciu. ■11,30 Revista presei ccnlrale. 11,35-13.00 Muzică, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17.00 Caleidoscop CD (muzici, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele dc peste zi). 15,00 “Ce mai crede lumea", r. 15,50 Plus.r. 16,15 Agenda tcalralâ, realizatoare Lavinia Stccr. 17,00 "Ochiul şi urechea", comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 CD Sport. 19,05-19,30 Muzică, publicitate. 19,30-

19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 Muzică, publicitate. 21,30-21,35 Rctrospccliva ştirilor zilei. 21,35-22.00 "Focalizări”, realizator Cosmin Guşc. 23,00-23,10 Ştirile RFI. 23,10-6.00 Muzică, publicitate, ştiri. 24,00,2,00, 4,00 Rctrospcctiva ştirilor zilei.

M arţi, 10 decem b rie :

rtdit- 5,00-8,00 II u-W T A C f „j dimineaţa,

R o m â n i a !8.00-11,00 Azi în Cluj-Napoca.11.00-19,00 Contact FM. 19,00-22,00 Scara la Cluj-Napoca. 22,00-24,00 conlact Gold - realizator Alexandru Gheorghiaş; Emisiune dedicată muzicii auilor ’50-’80. 24,00-1,00 Contact astronomic - realizator Dânuţ Ionescu. Emisiune realizată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri la întrebări legate de acest fascinant domeniu, rubrica ."oparadoxuri în astronomic”.1.00-3,00 Top 50 (r). ;

Marţi, 10 decembrie P rogram ul 1: .7,00 TVM.

Telematinal; 8,30- La prima oră;9,20 Serial: Santa Barbara (r);10,05 Limbi străine: franceză, engleză; 11,05 Film: Ciociara (r);12.40 Desene animate; 13,05 M uzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi;16.10 Convieţuiri; 16,55 Cazuri şi necazuri în dragoste; 17,50 H andbal fem inin CE; 18,30 ' Desene animate: Giendizer; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,35 Serial: Tarzan; 19,55 U rgenţe în agricultura; 20,00 Actualităti;20,50 Film:. Rebecca (SUA);23.15 Actualităţi; 23,30 Reflector,0,00 Gong! Emisiune de actualita te \ teatrală; 0,30 Magazinul notelor blue.’ ' . -

Programul 2: 7,00. La-prima oră; 8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Mozaic- satelit; 11,30 Desene anim ate;'12.00 Teatru TV (r); 13,20 Muzică country; 13,55 Serialul serialelor; 14,40 Desene animate;15.10 Limbi străine: franceză şi engleză (r); 16,10 Serial: Alejan­dra; 17,00 -23 de milioane (p.I);17.40 Serial: Andrea Celeste;18.30 23 de milioane (II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM. Mesager, 21,30 Căsuţa cu poveşti;21,35 între da şi nu; 22,05 Credo;23.15 T ea tru l' N aţional de Televiziune prezintă: „Un domn' bine”; 0,40 Ritmuri muzicale. '

l’RO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa! 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Paradise Beach (r);10.30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: How I Won the War (SUA);12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Catastrofa pe mare; 15,00 Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial:

Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: Maria Jose; 17,30 Serial: Grace;18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Cagney şi Lacey; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştiri; 20,00 Serial: Chicago Hope; 21,00 Serial:'Secrete de familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H.; 23,00 Deşteaptă-te, române .(talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut - ştiri sportive; 0,40 Serial: Chicago Hope (r); 1,40 Serial: Secrete de

familie (r); 3,00 How I Won the War (r). -.v

, Miercuri, 11 decembrie Program ul 1: 7 ,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima Oră;9.20 Serial:. Santa Barbara (r);10,05 V ideolexicon; 11,05 V ideocaseta m uzicală; 11 ;20 Serial: Andrea Celeste (r); 12,10'- Desene animate: întoarcerea lui Maidanian; 12,40 Reflector (r);13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi; T V e C luj-N apoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Eclesiast ’96;16,50 De la lume adunate ...;17.20 Timpul Europei; 17,50 Handbal feminin CE; 19,35 Serial: C alifornia visează; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Ochii care nu se văd; 21 ,50 Noi frontiere; 22,30 Serial: Frumoas.a şi bestia; 23,20 Actualităţi; 23,35 Confluenţe; 0,05 Întîlnirea de la miezul nopţii. ’

Programul 2: 7,00 La prima oră; 8,30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop Deutsche Welle; 10,50 Desene animate; 11,15 Film: Rebecca (r);

13.40 Serial: Cclia; 14,40 Gţ®, (r); 15,10 De lingua latina; 15 Desene animate; 16,10 SeiV Alejandra;. 17,00 Natura 2Qf'.r17.40 Serial: Andrea Celc '18.30 Emisiune în linij maghiară; 20,00 Pro Memorj20.30 Topul galeriilor; 21 f/ TVM. Mesager; 21,30 CăsaţjQ poveşti; 21,35 Orizont- culturale. Emisiune de inforuj- eulturale pe teme de aetualhat.22,05 Serial: Santa Barbara; 22_v Un secol de cinema; 23,45 W fan.: PRO TV: 7,00 Ora 7, h* dimineaţa!'; 9,00 Serial: Tinaţt neliniştit (r); 9,45 Ştiri sporth-t 10,OO'Serial: Paradise Beach(-10.30 Serial: M.A.S.H. (r); 1$ Frlm: My Son Johny (SUA-12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00Fit Viaţa lui Sally Stanford; lsjţ Serial: Verdi,cţ: crimă!; 16g Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,(ţ Serial: Maria.Jose; 17,40 Seiid Grace; 18,00 Ştirile Pro Ţv; IJţ. Sport la minut; 18,15 Seriat Robocop; 19,00 Ştii si cîstia1-19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Dam: Steel’s: „Message From Has’ (p.II); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,î Serial: Familia Bundy; 22î; Serial: M.A.S.H.; 23,00 Serii Lege şi ordine; 0,00 Ştirile Pn Tv; 0,20 Sport la minut - r sportive; 0,40 Message Froc Nam (r); 3,00 Film: My Sc: Johnny (r).

Redacţia nu (şi asumă respom biiitatea pentru schimbai! intervenite în programele posturi/r de televiziune. \

P r o g r a m u l t e i e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u

P O R T A L„EXPORT-IMPORT S.RJL.

- Marţi, 10 decembrie7,45 Buletin informativ; 8,00

Munţii Dachstein (r)- 2 max; 8,30 Ultima şansă pentru Zanzibar (r)- 2 max; 9,00 Buletin informativ; 9,20 Bulevard Germania (r)- 2 max;10,00 Sida, p. II (r)-' 2 max; 10,35 Buletin'informativ; 10,55 Big in Geimany - Top 40 (r)- 2 max; 11,25 Hermafrodiţii (r)- 2 max; 12,05 Buletin informativ; 16,30 Buletin informaţiv; 17,00 Otto Lilienthal -2 max; 17,25 SOS - satele pentru copii - 2 max; 17,55 Buletin; informativ; 18,10 Bulevard Germania - 2 max;' 18,50 Germanii şi varza lor murată - 2 max; 19,20 Buletin informativ; 19,40 Film: Baba oarba - 2 max; 21,10 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

■ a i i

prietenii lui - desene animate; 20,25 Trădata - povestea a 3 femei - film; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Platoul european- documentar; 22,30 Dreptate finală -film.

Marţi, 10 decembrie. 9,15 Trei destine - serial; 10,00

Matinal NCN; 10,15 Weltecho documentar, 10,45 Cartea neagră -• film (r); 17,15 Curiozităţi clujene;.17,30 Kunst & Co-reportaj; 18,00 Invitatul săptămînii; 18,15 Dedicaţii muzicale; 18,30 Divertisment - documentar; . 18,45 Agenda culturală; 19,00 Ştirile scrii; 19,10 Sport în direct; 20,15 'Bibi şi

: O fereastră deschisă spre lume!

' Marţi, 10 dcccmbrie1 Canalul Orion & Adult ' 9,55 Deschiderea programului;10.00 Family Reunion; -11,45 Videotext; 16,00 Videotext; 17,20 Fannec fatal - film; 18,50 Coffy - ■film; 20,30 Generaţia sălbatică - film; 22,10 Dispăruţi (ară urmă'- film; 0,00 Fanteziile nopţii - sexy;4.00 închiderea programului.

■ ’ Travel & Discovery8,55 Deschiderea programului;

9.00 Program Travel; 11,00 Program Discovery; 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel:15.00 Coasta sudică a Spaniei;15,^0 Irlanda; 15,35 Pe linia orizontului; 16,05 în sălbăticia Africii; 16,40 Cărţi poştale; 17,10 Pierduţi prin Africa sălbatică; 17,35 Universul lui Whicker, 18,05 Patio;18,35 Cărţi poştale; 19,00 Program Discovery: 19,05 Furnica de muşuroi; 20,05 Mărci de prima mină; 21,05 O expoziţie riscantă;22.00 Marele Alb; 23,00 închiderea programului. r J -

6 - 1 2 D E C E M B R I E REPUBLICA - Cocoţatul dc la

Notrc-Damc - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20). Spectacol de gală vineri, 6 decembrie, ora 19,30 * VICTORIA - Îngerii păzitori - Franţa-premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA - Şi mai morocănoşi - SUA-premieră (11; 13; 15; 17; 19)* MÂRĂŞTI - sala A: Z iua, independentei - SUA (12; 14,30; 17; 19,30); sala B: Miracolul dc pc str34 - SUA (13,30; 15,30; 17,30)* FAVORIT - Cine pe cine iubeş­te - SUA (11; 13; 15; 17; 19)., Notă: Programul de iarnă la cinema­

tograful Rcpublica este: ora 10 dimi­neaţa şi ora 19, respectiv 20 ultimul spectacol. Luni, cinema Mărăşti este închis. Vâ rugăm să vă procuraţi bilete in funcţie de programul anunţat. '

TURDA: FOX - Dracula, un mort iubâreţ - SUA - premieră; TINERETULUI - Asasini cibernetici - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - Phcnomenon - SUA - premieră; l!n b ă rb a t multiplicat - SUA - premieră.

CÎMPIA TU R ZII:MUNCITORESC - Pcricol 100% - SUA - premieră; E raser - SUA‘- prcmicră;

GHERLA-PACEA-Eraser- StJA - premieră; Râmu cu mine dragoste - India.

FARM ACIIFarmacii cu serviciu perm

hent: Farmacia ”CORAFARM’ str. Ion Meşter nr. 4, telefa17-51-05.Garda de noapte: Fannacia ii

2 "PERLA”, str.- Gh. Doja nr. 31. telefon 19-48-54,. orar 8-20.

ALIANŢA ANTISUICID L I F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţii dumneavoastră. Telefon! de noapte, telefonulvidi

41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e l e 20- 24.1

POLICLINICA INTERSERVISAN

str. l^ c a ly nr.5, cari. Ghet^lia

IN T E R N E • CA R D IO L O G IE N E » LOG IE • P S IH IA T R IE • ENDOCRI­

N O L O G IE • REUMATOLOGIE •' EC QGRA FIE • ALERGOLOGIE • DES-

- M A TO LO G IE • CH IRURGIE • O R T O P E D IE • O .R L . *

O FTALM O LO G IE*• G INEC0L0G IE ‘0NC0L0GIE

PE D IA TR IE «URO LO G IE A C U P U N C T U R A .

LA BO RA TO R V(Biochimie - Bacteriologic Imuolo^i-/' Paraiitdlogie Determinare Rk - Totf de sarcină - Antigea HliS - Elin Tal Examinări dlologice pentri depiitira cancerului de col uteria - Iivestipp pentru sterilitatea feminină ţi msciliB) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

■ - o re le 7 - 21 5 Medic de gardă: orele 21- 7 ; R e z e rv a re , c o n su lta ţii

^ l a teL 4 1 .4 1 .6 3 . J

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea Moţilor 106. ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>pro te tică (ceramici]> chirurgie (rezecţii. implaffll

Programări la tel.: 430028Zilnic orar: 9-19

- sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 50%.

PROF. UNIV. DMDr. ANGELfl CĂLUCAHU

Str. Prahovei nr. 11(ănga bhtrka Bob)

Td.: 42.56.18! td/fax:19-1ASJ

¥*V3®.

(3) marţi, 10 decembrie f996 r o z a v î n t u r i l o r d e Cluj

Ambiţiile pan tu rce şi co m u n ita te a in te rn a ţio n a lă ( I I I )a noului bloc

realitate, refleclîndu-se alianţă militară turco-

e(tJ, creată sub patronajul a î0. Pînă nu demult, militarii tfj s-au străduit să nu afişeze jjjjinul acordat Azerbaidjanului, pndupă ce la sfîrşitul lunii iunie, Aţile au elaborat o concepţie 00A de cooperare, a avut loc finirea şefului Statului Major al analei turce, general de armată [sjuil Garaday, cu Gheidar jlie»,' preşedinteleAzerbaidjanului.Potrivit ziarelor -turce, alianţa

'jcheiată reflectă transformările olilative care au avut loc în ceea K priveşte poziţia NATO faţă de legiunea caucaziană, deoarece la ilereseîe economice s-au adăugat ibidi şi cele militare. Experţii [tcunosc că în spatele activităţii luciei se află NATO, ceea ce de illfel este vizibil şi fără o analiză

prea profundă. Departamentul de Stat al SUA explică acest lucru prin aceea că ‘Turcia reprezintă o punte între noile state independente şi Occident”; Acum este clar că principalele puncte de sprijin ale acestei punţi se* construiesc pe baza alianţei militare • turco-azere, deoarece programul acesteia include puncte referitoare tocmai la producţia comună de apărare. Aici se ţine seama, fără îndoială, de potenţialul corespunzător al Azerbaidjanului, rămas încă din perioada sovietică. Tocmai pe această bază se va extinde producţia militară comună, îndreptată în ultima instanţă împotriva Rusiei. Turcia începe sâ asigure pregătirea ofiţerijor azeri pentru toate tipurile de armate.■ în situaţia creată este analizată şi alianţa militară pc care Turcia â

îricheiat-o recent cu Israelul. Surse apropiate cercurilor guvernamentale turce afirmă că se examinează- totodată posibilitatea atragerii în noua alianţă şi a„altor state din regiune, printre care tot mai des sînt amintite Pakistanul şi Gruzia. în legătură cu aceasta, ziarul azer “Azadlig” releva, nu fără satisfacţie, ritmurile de creştere a potenţialului militar, care trehuie sâ contribuie, la neutralizarea ameninţării securităţiiAzerbaidjanului. Prin securitatea Azerbaidjanului se înţelege “apărarea miliardelor de dolari investiţi de companiile străine pentru valorificarea platformei azere din Marea Caspică”. ’

Activitatea deosebit de intensă a Turciei, al cărei substrat este evident, nu poate să nu provoace nelinişte

ţărilor vecine. Astfel, Armenia şi Grecia au semnat recent un acord de cooperare militară, care, în opinia ambelor părţi, trebuie sâ întărească securitatea în regiune. Grecia a încheiat astfel de alianţe de apărare cu bulgarii, cu românii, cu sirienii, cu egiptenii şi cu albanezii. , . - :

Ţările situate în vecinătatea Turciei nu vor sta cu mîinile încrucişate, urmărind cu indiferenţă apetitul său crescînd. Ostilitatea unui vecin agresiv le va obliga să răspundă cu acţiuni adecvate. îri cercurile politice din aceste state se studiază tot mai des în ultima vreme ideea creării unei alianţe bizantine, în care ar putea intra Grecia, Serbia,’Bulgaria, România, Rusia, Armenia, Gruzia. Interesele strategice comune nu' exclud nici conlucrarea acestora cu Iranul, Siria," Libanul şi Egiptul.

IFfCULTĂŢI lJ! APLICAREA ACORDULUI DE

■ T A R E A ARMAMENTELOR ÎNTOSTA

IUGOSLAVIE

Acordul asupra lim itării or în fosta Iugoslavie,

deiat în baza acordurilor de la Won, este respectat în mod «le inegal de foştii beligeranţi,

rwacă Iugoslavia (R FI- Serbia V.untenciţru) şi

ioaţia s-au ilitat mai -m ult n mai puţin de iligaţiile lor, nu idaşi lucru se poate spune tspre cele trei entităţi bosniace *au semnat acordul alături de

şi Zagreb, şi anume i-Herţegovina, Republica

|Sipsta (RS,' entitatea sârbă) şi 'ieraţia croato-musulmană. ; Acordul negociat la Viena sub

ijida OSCE şi semnat la 14 iunie li Florenţa (Italia) a intrat in

de la 1 iulie. întocmit iţi modelul Tratatului CFE de hilare a forţelor convenţionale «Europa, atordul stabileşte un

inspecţii încrucişate şi de armament pe care

#le trei părţi sînt obligate să le «ptete pînă la 31 octombrie

pentru cinCi categorii: talii, vehicule blindate dc luptă 'K), artilerie, avioane dc luptă îi elicoptere dc atac.’ • V ’ Aplicarea acordului ridică iţru mari probleme. ~ în primul rînd ţoale'părţile,

îtliisiv Belgradul şi Zagrebul, i 1» subestimat stocurile actuale ^îiales în ce priveşte artileria ^ calibru mic, încălcările cele •“i flagrante fiind comise de Mii din B osnia. T o tuşi,' feiensiunea exactă a accstor ifilcări este mai uşor dc stabilit "Bosnia, unde se află trupele ffOR decît în Iugoslavia ş'i

In al doilea rînd, părţile au •mat cu oscilaţii calendarul Ifevăzut pentru d is trugerea "uelor excedentare. în acest domeniu, com portam entul' fadului este apreciat drept '''Jiplar, iar ccl al Zagrebului satisfăcător.'."schimb, RS nu a început

săptămîna trecută să-şiJ®tnigâ armamentul excedentar“ fele trei categorii vizateluciri, VBC şi artilerie). Nu•tolădeci nici o şansă ca ea săllMe procentele de distrugere

.pentru - prima datăJ^aristică, dc 31 decembrie"/^(40 la sută pentru artilerie,

sutâ pentiu tancuri şi VBC)./ederaţia croato-musulmană Sici - • * 1 ■..1 macar nu a începu t^gerea stocurilor de artilerie .

’ W orii,' ca urm are a

dezacordurilor persistente între cele două componente militare ale sa le - fosta, arm ată guvernamentală cu majoritate musulm ană (BIH) şi HVO (forţele croate din Bosnia).

Cea de-a treia problem ă, care vizează'numai RS, se referă la faptul că această entitate s-a

folosit, într-un mod apreciat de. ceilalţi ca “ total abuziv” de scutirile ce permit semnatarilor să salveze de la distrugere diverse arme, cu unele condiţii. Astfel, după ce a declarat că posedă 1355 de piese de artilerie (faţă de cele 2.200 estimate de lFOR)r RS a indicat că nu ar trebui să distrugă decît 79 'pen tru a se încadra în plafonul de 500 fixat de acord. Ea a încercat să salveze de la distrugere restul de 776 piese, declarând că “aşteaptă să fie exportate”.t O a ltă problem ă priv ind aplicarea acordului a venit din partea celei de-a cincea entităţi semnatare, Bosnia-Ilerţegovina, care în ţelege să-şi m enţină suveranitatea prin participarea la inspecţii în Croaţia şi Iugoslavia, în ca lita te de s ta t suveran. Saraievo nu poate primi inspecţii, neavînd; arm ată, dar , poate

'participa la.inspecţii realizate în ţările vecine în baza termenilor acordului. Este; necesar însă ca preşed in ţia co legială, să funcţioneze pentru a putea fi puse la punct modalităţile de realizare

, a inspecţiilor efectuate în numele autorităţilor, de la Saraievo,;

COm iUL DE SECURITATE VA PROCEDA LA IMPRIM „VOT

ALII” CU PRIM E LA ALTE CANDIDATURI M U C I ! PENTRU

. _ POSTUL DE SECRETAR GENERAL AL 0 1 : ;:

Consiliul de Securitate al ONU la alţi candidaţi africani potenţialiar putea proceda, zilele viitoare, ; ar primi buletine „de încurajare”la un prim „vot alb” (sau sondaj şi „de descurajare”. Buletineleindicativ) "asupra altor candidaturi celor cinci membri permanenţi aiafricane, în afara celei a egiptea- Consiliului de Securiiate - China,-nului Boutros Boutros-Ghali, la postul de secretar general al Naţiunilor Unite. într-o scrisoare ■ datată 29 noiem­brie şi adresată şefilor de stat şi de guvern ai celor aproximativ 50 de ţări membre ale Organizaţiei Unităţii Africane (OUA), Paul ,Biya (Camerun), preşedinte în exerciţiu al organizaţiei panafricanc, a lăsat deschisă posibilitatea altor candidaturi, în

Statele Unite, Franţa, Marea Britanie şi Rusia -. ar avea o marcă distinctivă, ceea ce ar semnala

intenţiile de vot. Pentru ca , un candidat să aibă şansa de a , urma acest „itinerar al

combatantului”, este obligatoriu ca el să obţină cel'puţin nouă voturi pozitive din rîndul celor 15 membri ai Consiliului şi să nu facă” obiectul nici unui vot „de descurajare” din partea celor „permanenţi”. ; în acest “caz,afara celei a lui Boutros-Ghali,

reînnoind în acelaşi timp sprijinul- Consiliul de Securitate ar trebuioficial al OUA faţă de diplomatul- să treacă la un vot formal înegiptean. vederea „recomandării” numelui

Egiptul dă asigurări că-1 viitorului secretar general alsprijină „pînă la capăt” pe Adunării Generale a ONU.Boutros-G hali/ chiar dacă Printre candidaţii africanipreşedintele Hosni Mubarak a alternativi citaţi în ultimelerecunoscui la 3 decembrie, la săptămîni de presa occidentalăTunis, că ţara sa nu poate face figurează ghanezul Kofi Annan;nimic pentru el după veto-ul ; secretar general adjunct însărcinatamerican de la 19 noiembrie. cu operaţiunile de menţinere a

în cazul în care unele state păcii ale Naţiunilor Unite,africane ar prezenta nume noi, cu tanzanianul Salim Ahmed Salim,titlu individual, cel 15 membri ai r secretar general al OUA, AmaraConsiliului de Securitate ar putea Essy (Coasta de Fildeş), ministruproceda la ceea ce diplomaţii de externe al ţării sale; nigerianulconsideră a fi lin „vot alb’; aceasta Hamid Algabid, secretar generalînseamnă că scrutinul nu va avea al Organizaţiei Conferinţeiun caracter oficial şi ar furniza Islamice (OCI), şi Olara Otunnu,doar unele indicii asupra gradului fost ministru ugandez al afacerilorde sprijin faţă de .una. sau'-alta. - externe. Statele Unite cer plecareadintre personalităţi. Candidatura lui Boutros-Ghali afirmînd că nului Boutros-Ghali nu ar fi supusă _ a făcut tiimic pentru a reformaIa vot încă o dată în cadrul ONU. Franţa, care-1 susţine, a„votului alb” cu buletin secret,' avertizat că ar putea utiliza dreptulpotrivit acestui scenariu, său de veto împotriva oricăruiParticipanţii la scrutinul cu privire candidat care nu ar fi bilingv.

Raportul naţional al serviciilor secreteamericane

O comisie americană independentă a calificat-la 4 decembrie drept “naivă din punct de vedere politic” aprecierea cuprinsă în Raportul. naţional al serviciilor secrete din 1995, “NIE-1995”, . care venea să confirme justeţea politicii “de expectativă” ă preşedintelui Bill Clinton privind programul american de apărare antirachetă. Fostul directorial CIA, Robert Gates, care conduce această comisie de

(R euter^Associatedl H M R r e s s ) V | H | |

control mandatată de Congres, a respins acuzaţiile unor republicani, potrivit cărora NIE a t minimalizat în - ' mod intenţionat pericolul unor potenţiale atacuri cu rachete balistice din partea unor ţări ce le-ar dobîndi în mod ilegal,

* pentru a confirma justeţea politicii lu i'C lin ton care pledează pentru o temporizare a dezvoltării ■ unui sistem naţional de apărare antirachetă. '

Ideea centrală a raportului ă fost că nici o ţară, în afară de principalele ţări nucleare declarate, “nu va dezvolta sau achiziţiona în următorii 15 ani rachete balistice care sâ poată ameninţa cele 48 de state federale ale Americii sau Canada”. Această afirţnaţie contrazicea o estimare formulată cu doi ani înainte, potrivit căreia Coreea de Nord ar putea fi capabilă să desfăşoare rachete balistice cu rază lungă de acţiune în maximum zece ani. ■ „ .

Comisia condusă de Gates a contrazis şi asigurările oferite de raport privind eficienţa regimului de control al tehnologiilor pentru rachete. NIE estima că acest pact va continua să diminueze' transferurile de tehnologie utilizabilă ,1a construirea de rachete unor ţări paria ca Libia şi Iranul. Gates a criticat modul în care NIE a minimalizat pericolul lansării neautorizate a unei rachete; din Rusia, calificîndu-1 drept “superficial”, şi a enumerat cîteva din . situaţiile în care o astfel de lansare clandestină ar putea avea loc. Succesorul lui Gates la conducerea CIA James Woolscy, a criticat la rîndul său NIE, apreciind că a oferit un fals sentiment de securitate.

MAI EXISTA OARE m m s u i e a l

ih iM iiii ?în Suedia tensiunile cresc

din cauza ratei ridicate a şomajului şi a coloniilor de refugiaţi care trăiesc destul de izolate. Legile privind imigrarea nu s-au schimbat - graniţele s-âu închis încă din 1972 în faţa celor ce doresc să vină în Suedia din motive economice' Acum anual sînt acceptaţi 1500 de refugiaţi politici, dar în ultima perioadă, autorităţile reexaminează chiar şi permisele de stabilire eliberate cu 10 ani în urmărS-a descoperit că mulţi au primit

drept de stabilire în Shedia pe baza unor date false. Acum aceştia sînt expulzaţi.

Majoritatea refugiaţilor trăiesc izolat, nu încearcă să se integreze în societate, astfel îneît suedezii îi cunosc prea puţin. Dar au constatat din proprie experienţă cc înseamnă cînd în Jocul ajutorului de boală de 1001a sută, cît se dădea anterior, acum primesc doar 75 la sută şi condiţiile în care vor trăi,la bătrîneţe devin din ce în cc mai inccrte, cu toate că plătesc aproape cele mai f mari impozite .din - Europa occidentală.: • ' t . Cea mai mare dispută este generată mai ales de proiectul noii legi a pensiilor. în Suedia, cu 8,5 milioane.de locuitori," numărul pensionarilor este de peste 1,5 milioane şi asistenţa oferită lor reprezintă de-acum o problemă serioasă, dar adevăratele dificultăţi vor apărea la începutul mileniului viitor (pînă în anul 2020, 35 la sută din populaţie va depăşi 65 de ani). . - v . ;

în context internaţional, suedezii încă au un nivel de trai demn de invidiat:' suprafaţa de locuit pe persoană este de 47 de metri pătraţi, majoritatea caselor sînt noi ( două treimi au fost construite după 1940, fiecare a! cincilea apartament s-a construit în anii ’70), în ■ general dispun de - toată aparatura electrocasnică. Dar consecinţele reducerilor din ultimii cinci ani, determinate de deficitul bugetar, sînt resimţite de fiecare familie, între ei şi noi, care trăim în Est, diferenţa este doar mvelul' de la care a pornit declinul.

m PRECONIZEAZĂ C REAR EA UNUI .“ C ilS IL IU A L m r t e i r l mMiniştrii afacerilor externe ai NATO

ar putea anunţa cil ocazia reuniunii anuale de ia B ruxelles (9-10 decembrie)', creârea unui “Consiliu al partencriatului atlantic”, care va stăbilî o legătură permanentă între Alianţă şi partenerii din Est. “Accst nou organism' va permite un dialog politic permanent” cu cei aproximativ 30 de parteneri cu

' precădere' d in Europa de est în problema “gestiunii crizelor” şi în legătură cu subiectele deja abordate în cadrul Consiliului Cooperării Nord-

: Atlantice (CCNA) şi al programului dc cooperare militară al Partencriatului pentru Pace. “Consiliul partencriatului atlantic”, o idee dc inspiraţie americană şi pentru care Washingtonul Face la ora actuală presiuni asupra aliaţilor săi europeni, ar putea să-i succcadă CCNA şi să “dea o afiiprentă po litică”

'activităţilor mililare ale Partencriatului pentru Pace. -Printre obiectivele sale

. nedeclarate, crearea unui astfel de Consiliu urmăreşte în esenţă:să nu abandoneze ţările care nu vor fi incluse în primul val de aderare la NATO, la jumătatea anului 1997. Se preconizează, potrivit unui diplomat, chiar o formulă de genul “uşa, va rămîne deschisă” pentru cei care nu vor fi aleşi pentru primul val. Data viitoarei reuniuni la nivel înalt va fi “probabil începutul lunii iulie, respectiv 4-14 iulie” , două zile care corespund sărbătorilor naţionale ale Statelor Unite şi Franţei, a opinat un alt diplomat, Dar discuţiile continuă deoarece nu toate ţările NATO sînt de acord pentru a fixa o dată foarte p recisă , afirmă alte surse

diplomatice. Unele ţări membre, cum ar fi Franţa, preferă termeni mai vagi, cum ar fi “la jumătatea anului 1997” , sau “la vară”;care să permită ţinerea unei reuniuni la nivel înalt pînă în septembrie, chiar începutul lunii octombrie, au precizat aceleaşi surse. Potrivit accstora, o dată mai vagă lasă mai multe posibilităţi pentru reglementarea celorlalte dosare în curs, cum ar fi crearea unei “identităţi europene de apărare” în cadrul NATO, blocată din cauza unui puternic contencios franco- ■amcrican cu p riv ire la problem a comandamentului flancului de Sud al Alianţei, sau accea a viitorului relaţiilor cu Rusia care rămîne foarte neclar.

Ea arc totuşi incovenientu l câ nu răspunde aşteptărilor candidaţilor din Est

’ celor mai grăbiţi să adere la NATO (Polonia, Ungaria, Republica Cehă în special) şi şă amîne intrarea lor deplină după ratificarea aderării lor de către parlamentele ţărilor membre. în această privinţă, obiectivul mai multor aliaţi, începînd cu Statele Unite, este ca' această aderare să intre în vigoare în 1999, cu prilejul cclei de-a 50-a aniver­sări a înfiinţării NATO (4 aprilie 1949).■ Urmează încă să aibă loc discuţii

p riv ind aderarea României, activ sprijinită de mai mulţi aliaţi, precum Franţa şi Ita lia , a Sloveniei şi a Bulgariei. “Lobby-ul candidaţilor va fi teribil, iar “aliaţilor” le va fi foarte greu să decidă , an ticipează un d ip lom at, care este de părere că România “ parcurge în prezent un drum sigur” , în pofida unei insuficiente , dezvoltări economice. ■

ADEVARULde P O L IT IC Ă marţi, 10 decembrie 1996 ( 4J

PL '9 3 nu doreşte o fuziune libera la

C onducerea cliijeană a PL’93 manifestă reţinere în le g ă tu ră cil o fu z iu n e liberală. Deşi speră că PAC nu va denunţa ANL, liderii clujeni ai .PL’93 îşi doresc o alianţă liberală în care fiecare partid să-şi păstreze in d iv id u a l i ta te a , o “federaţie. liberală”, şi nu sînt de acord cu o uniune lib e ra lă .sub t i tu la tu ra Partidul N aţional Liberal. “A trece direct la PN L şi a ne p ie rd e a s t f e l to a te poziţiile noastre în partid (...) nu mi sc pare norm al” , spune Claudiu M ărginean, preşedintele P L ’93 Cluj.

Liderii locali ai P L ’93 afirmă că PN L trebuie să d e m o n s tre z e , m a i în t î i “ bune le in te n ţ i i” şi să atragă la guvernare oam eni com petenţi a i p a rtid e lo r liberale extraparlam entare.’ C onducerea P L ’93 C luj, care consideră unificarea liberală ca pe o chestiune “de principiu, de oam eni şi de timp” , crede t ă această atragere îh guvern şi a altor liberali în afara acelo ra care sînt deja acolo rămîne

■ principala c a le a “coagulării liberale” .

A ceste . d e c la ra ţ i i co resp u n d ca ' fond d e c la ra ţi i lo r ~liii H o re a Rusu, liderul naţional al P L ’93, c a re sp u n e a în

cursul săptămînii trecute că ANL - alianţă care există în c ă , d a r^ c a re nu m ai funcţionează n.n. - nu a pierdut dc fapt alegerile, “ pentru că îm preună cu actuala putere ne-am luptat să ră s tu rn ă r ii v ech ea putere” . Rusu a prccizat că partidul său, PL ’93 susţine

.noiil guvern şi are oameni pregătiţi să facă parte din acesta. ,i Acţiunile pe care PL ’93 la pregăteşte pe plan local,’ ce v izează în to ta lita te în tă rire a in d iv id u a lită ţii partidului, dezvoltare^ sa în- teritoriu şi m enţinerea i în atenţie, sînt toate acţiuni de durată, care par a lăsa să se în ţe le a g ă fa p tu l că a ce a s tă ram u ră lib e ra lă ' în c e a rc ă s ă , se. a s ig u re pentru cazul unui eşec al tratativelor dintre partidele liberale sau şi mai probabil, să c îş t ig e în ă l ţ im e ” în c a d ru l u n e i a ş a -z is e “federaţii liberale” .

“ în tr -o asem en ea ' federaţie^ noi vom cere să avem ponderea, ce ni se cu v in e ” , spune C la u d iu M ărginean, liderul clujean al P L ’93. El susţine că şi în tre p a r t id e le l ib e ra le există diferenţe doctrinare. Să dem isionăm din partide şi să ne înscriem la PNL, să nu m ai avem nim ic de spus (...),, nu-sîn t de acord (...), ori noi, care avem o doctrină oarecum diferită* s în te m un: p a r t id cu ad ev ăra t de d re a p ta , - nu' d o r im o. fu z iu n e , c i o conducere de grup, Iară un lider autoritar” . .v; .

D an BRIE ■

N oii guvernanţi renunţă la optimismul a fişat

în campania electorală

R e a liza re a p ro m is iu n ilo r electorale se poate

îm piedica de situ aţia fin a n c ia ră d ific ilă a ţă rii

confrunta cu mari probleme' financiare şi penlru că fostul guvern “a umblat la cifre” înainte de plccare. “Din datele' pe care le avem, inflaţia este de 65-70 la sută, iar deficitul bugetar tic 10 la sută”, spune1 deputatul Iuliu P ă c u ra r iu ., ;

Din caiiza acestei situaţii , financiare vor beneficia, într-o primă fază, de alocaţie, numai familiile cu mai mulţi copii. Aceste familii vor primi 50 mii lei pentru fiecare copil.

D.B.

Deputatul clujean Iuliu Păcurariu afirmă că situaţia financiară a ţării “ este dezastruoasă” , aceasta şi datorită faptului că fostul guvern “a alocat mari: sume de bani, ilegal, în scopuri electorale” . El susţine că, deţine informaţii despre manevrarea ilegală a acestor sume “imense, care au mărit deficitul bugetar”.

Iuliu Păcurariu. face parte din Comisia de bu'get-finanţe a Camerei Deputaţilor." El susţine că România se va

Partidul Republican doreşte să fuzioneze cu PUNR

Lorin Fortuna, preşedintele . Partidului Republican, doreşte să pună "bazele unei convenţii de partide naţionaliste la care ar putea1 participa şi PUNR dacă această formaţiune va renunţa Ia limbajul practicat de unii lideri ăi săi”, potrivit unei informaţii apărute în cotid ianul - '"R ealitatea bănăţeană”. ' ’ .

Dl Fortuna a infirm at zvonul potrivit căruia ar fi purtat, la Sinnicolau-Mare, discuţii secrete cu Gheorghe F u n a r pentru 1 demararea fuziunii Partidului Republican cu PUNR. Domnia sa nu a ascuns însă faptul că doreşte să constituie o convenţie a

partidelor care ”şi-au însuşit d octrina :. naţionalistă, înţelegind acest termen ca pe unul pozitiv, nu cel alăturat în ultimul timp noţiunii de intoleranţă faţă de celelalte etnii. într-o astfel de coaliţie ar putea intra PUNR, PDAR şi PRM, dar dem ersurile pentru formarea uneiastfel de convenţii ar putea începe doar după ce fiecare partid îşi va face c u ră ţe n ie 'în propria ogradă?. y :' Liderul republican este .de părere că o astfe] de coaliţie va avea pe v iito r un rol important de spus în politica românească.

G h e o r g h e F u n a r , î n F r a n ţ a ş i S p a n i a

• O delegaţie a Primăriei clujene se află pentru circa două săptămîni în Franţă şi Spania. Scopul acestei vizite este rep rezen tat de "observarea” Ia faţa locului a

'm odului de organizare al pieţelor de gros. O astfel de piaţă va fi înfiinţată anul viitor, la Cluj-Napoca. Chiar dacă costurile vor fi extrem, de ridicate, se preconizează că beneficiile vor acoperi în scurt timp sumele investite.

Vizita în Franţa şif Spania nu este întîmplătoare, cele două ţări avînd o bună tradiţie

în domeniul pieţelor de greu Aceste pieţe, exclusiv penfo produse a g rico le , sim regionale - de pildă cea dj, Cluj-Napoca va "aduna" nsaiij din toată Transilvania . şj reprezintă echivalentul unei veritabile industrii. Aici nimic nu se pierde. Produsele s® plătite pc loc, producătorii nem aitrebuind să aştepte, uneori, zile în şir pentru a-j vinde marfa. De acest lucu se ocupă administraţia. Ceea ce .răm îne e s te destinai p re lucră rii, fermekî animaliere ş:a.

Se estimează că piaţa de gros clujeană va fi una dii s u r s e le . im p o rtan te alt realizării bugetului local.

Delegaţia Prim ăriei este formată din Gheorghe Funar,

> primarul .municipiului Cluj. Napoca, Ş te fan Lucacii, directorul Direcţiei de control

■ din cadrul Prim'ăriei, Romului Zamfir preşedintele Comisia de urbanism a Consiliului local, F ăn ică Moldovaa, consilier l o c a l . '

. / d .b,

Membrii Cabinetului Ciorbea îşi vor delega^

M iniştrii C ab inetu lu i C iorbea îşi vor delega afacerile pe timpul exercitării funcţiilor publice ca membri ai Guvernului, a declarat, luni, premierul desemnat, Victor Ciorbea, prezent la conferinţa de presă a PNŢCD.

Această prevedere, inclusă în Contractul cu România, la punctul 15, “va fi pusă în aplicare" a spus Ciorbea.

Alianţa Civică a solicitat,îi .repetate r îndu ri, p e duraţi negocierilor p o litic e pentn stab ilirea r \ componenţei Guvernului, ca ministeriabilii să . se co n fo rm eze acestei prevederi.

Ciorbea a mai precizat ci membrii C abinetului său işi vor decla ra av e rile , ii conformitate cu legea adoptată la sfîrşitul legislaturii trecute

Prim im la redacţie

l o a n A L C r i s a n i i r â s p u n d ® l u i G h e o r g h e F u n a r• Stimate domnule rcdactor

şef,

Vă rog să binevoiţi a aproba; şi dispune publicarea textului, de mai jos, în cadrul dreptului: la replică .- y ;

f PRECIZĂRI •

1. în „Adevărul de Cluj“ nr.. 1841 din 5 decembrie a.c., pag.;1 şi 4, în cadrul unui interviu acordat domnului Dan Brie, domnul Gh. Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca şi preşedintele actual al PUNR, şi-a permis să facă unele afirmaţii neadevărate la adresa mea, probabil din lipsă, de informaţii. Penlru informarea domniei sale şi a cititorilor, menţionez ccle de mai jos.

Nu am pus la îndoială niciodată bunele intenţii ale domnului Funar, pe carc l-am ajutat atîl cît am putut şi l-am apreciat pentru tot ce a făcut bun în municipiul nostru.. Cred însă că domnia sa nu arc încă suficienţi consilieri politici competenţi şi nici nu a găsit cele mai potrivite metode pînă' în prezent. Sînt convins că pînă în antil 2000, cînd îi expiră mandatul dc primar, va dobindi o experienţă în plus şi vom mai avea ocazia să-l fclicităm penlru ' unele împliniri, aşa cum am făcut-o

cărţi în sala de sticlă a Primăriei^ Dar, consider că este şi în in teresul domniei sale să-i; spunem cîteva lucruri, în primul rînd pentru interesele majore ale; municipiului şi ţării,- interese, aflate mai presus dc noi toţi.■ 2. Nu am fost şi nici nu sînt adeptul unor duşmani ai PUNR şi nu m-a p u r nimeni să fac „asemenea declaraţii", dar nici nu- permit nimănui să fiu dat ca exemplu în accst sens. Consider foarte gravă această calomnie, care, la nevoie, va trebui dovedită^ cu. documente dc către domnul Funar. .

3. în articolul meu publicat în „A devărul dc C lu j“ din T noiembrie 1996 nu am prccizat nici o persoană din conduccrca PUNR,. ci am ară ta t că în partidele democrate din lume, după un asemenea cşcc în alegeri, conducerea îşi asumă răspunderea, iar cei vinovaţi trebuie să-şi dea demisia din

precum şi să ia nlăsurile de rigoareyO are nu-1 pune pe, gînduri pe domnul Funar faptul că la recentele alegeri parlamentare PUNR a' obţinut doar 4,22% la Senat şi 4,36% la Camera Deputaţilor, în timp ce domnia sa a obţinut abia 3,22% la alegerile prezidenţiale? Oare este chiar de neglijat faptul că în1992 PUNR a obţinut mai multe voturi decît PRM sau UDMR, iar acum a ajuns aproape de nivelul din anul 1990? Aceste rezultate au pus şi pun pe gînduri membrii, foştii membri şi simpatizanţii PUNR, faţă de care conducerea sa are obligaţii morale şi de la carc aceştia au aşteptat mult mai mult. în orice caz, noi fondatorii PUNR avem o obligaţie morală dc a urmări cu atenţie evoluţia acestui partid şi chiar de a interveni în situaţii grave, ca cea: dc acum. Aşa cum nimeni nu ne poale lua calitatea de fondatori, nimeni nici nu are dreptul de a

partid în septembrie 1982. Nu mă consider înşa disident numai pentru .faptul că am protestat în acest fel faţă de o măsură de tip totalitar, luată împotriva mea.■ în 6 aprilie 1990 am înfiinţat filiala judeţeană Cluj a Partidului de Uniune Naţională a Românilor din Transilvania (PUNRT), fiind ales în iunie 1990 preşedinte la nivel de ţară. Considerînd că PUNRT nu poate rămîne un partid regional, am organizat şi definitivat fuziunea cu Frontul Popular Român de la Iaşi (atunci luîndu-se şi numele de Partidul Unităţii Naţionale Române) apoi am pregătit fuziunea cu Partidul

„Mesagerul Transilvan** din 29 permite oricînd să fac oria noiem brie a .c., p rec izez propuneri vo i soco ti de următoarele:. - - . cuviinţă pen tru unificare!

6.1. Ca iniţiator al înfiinţării şi: ' form aţiun ilo r , politice | fondator al PUNR, ales preşedinte româneşti bazate pe ideea pe cale statutară (spre deosebire naţională, în scopul integrării de alegerea nestatu tară a -armonioase ,aNRomâniei î« domnului Funar în 1992) nu pot Uniunea E uropeană şi ii privi cu indiferenţă „căderea s tructu rile curoatlantice,ţ

alături de celelalte naţiuni ~liberă** a acestui partid.6.2. în calitatea de preşedinte

al PUNR am semnat în 1991 un protocol de fuziune cu Partidul Naţional Român. Această fuziune trebuia definitivată la Convenţia Naţională a PUNR din mai 1991, cînd l-am ales preşedinte pe dqm nul Radu C eontea,. la

europene, cu care ayem un destin comun» dar fări extremisme şi fără să se aducă prejudicii ţării.' Sper cj

dintr-un asemenea organism politic românesc să facă parte I în viitor şi PUNR. Cred că este | bine să se ştie de către toţi ci | partidele şi preşedinţii lor sînt,Naţional Român, alături de. care propunerea mea, făcută în 2

am rămas după iulie 1992, cînd martie 1991, cu ocazia adunării trecători, dar neamul românesc i am părăsii PUNR datorită bătăliei extraordinare a Uniunii Naţionale şi România vor trăi peste |

funcţiile respective. Accst fapt a - ne interzice să fim îngrijoraţi de fost înţe|es şi în ţara noastră, slabele rezultate obţinute şi niciprin tre prim ii fiind domnii N icolae M ănolescu şi Dinu Patriciu, pe carc îi admir pentru curajul şi corectitudinea de carc au dat dovadă; Numele domnului Funar a fost menţionai în accst sens, direct sau indirect, dc către unele filiale ale PUNR şi de că tre , purtătorul său dc cuvînt. Este dreptul şi datoria Convenţiei Naţionale a PlJNR’să analizeze

^ ş i recent, la prezentarea unei. situaţia şi să stabilească vinovaţii,

de a face propuneri constructive.4. Domnul Funar a afirmat că

„fostul nostru preşedinte, dl Ioan Alexandru Crişan ... a trecut pc

' la mai multe partide** Esle o altă afirmaţie fără temei. Pînă la revoluţia din- 1989 am fost membru al PCR, dar spre deosebire dc mulţi alţi profesori universitari (cu excepţia marelui istoric David Prodan, după cîte ştiu), am restituit carnetul dc

pentru putere care începuse-în partid. Deci nu am trecut pe la „mai multe partide**, ci ani rămas alături dc PUNR - este adevărat, în mod indirect -, în aşteptarea acestei fuziuni, sperînd că ieşirea mea din PUNR va fi un semnal de alarmă.

5. îl rog pe domnul'Funar să arate clar şi să dovedească cu documcnte cc anume „indicaţii preţioase cu priv ire la reorganizarea partidului şi la înlăturarea lui Funar din funcţia de preşedinte** am dat. Menţionez câ nu m-am pronunţat niciodată pentru reorganizarea PUNR.

6. în cc priveşte „calitatea** în care am scris articolul menţionat mai sus, prccum şi ccl din

„Vatra Românească**, ţinută la . Ploieşti. Dar, nici atunci, nici ulterior fuziunea nu a mai fost perfectată, cu toate că, potrivit unui principiu străvechi, oricc.' conducere m oşteneşte- a tît activele, cît şi pasivele celor anterioare. Deoarece mi-am pus sem nătura pe p ro toco lu l de fuziune, mi-am respec ta t cuvîntul, sperînd că accastă. fuziune sc va realiza, aşa cum am menţionat accastă speranţă în d iscuţii cu unii iticmbri ai conducerii PUNR. Nu este vina mea că preşedinţii care mi-au urmat n-au înţeles nişte obiective dc interes major.

6.3. în calitate dc cetăţean român mi-am permis şi-mi voi

veacuri, deoarecc avem de | împlinit o simtă misiune pe ■ acest pămînt, peste care ai trecut toate vitregiile I

.vremurilor. în acelaşi timp | subliniez că nu în dezbinare j şi nici in atitudini voluntariste. sau chiar de tip totalitar, ci îi I unire trebuie să se manifeste | voinţa şi forţa neamului nostm | în direcţia propăşirii spre un. alt viilor dccît cel' pe carc j ni-1 pregătesc neprieten i noştri. Avem însă nevoie conducători dinamici ţ* i maturi, sprijiniţi dc specialişti în loatc domeniile. I

IProf. univ. dr.,

loan A l. CRIŞAN j

J; marţi, 10 decembrie 1996 A R T Ă -C U L T U R Ă -ÎN V Ă t ă m î n t d e CBuj

^ E c a t e r i n a O p r o i u :

■ * L — - -GALA TEATRELOR

M I M A T T H M L E IFPEL• O am eni b u n i, m a i e m u lt p în ă departe? •

Ultimul act al Galei Teatre­lor Naţionale s-a consumat1 duminică seara cu evoluţia unui colectiv al T eatru lu i; Vaţional “ Vasile Alecsandri” lin Iaşi, care a prezentat “Nit iînt T u rn u l EilTel” de Ecaterina Oproiu. 0 piesă-a; jiilor ’60, în care adia suflul jaei u şo a re liberalizări a ralturii române, surprinzător

actuală ,, de directă şi de simplă în replicile ei căutat ironice sau melodramatice.

F ap tu l de a fi. fost tradusă io 18 lim bi şi de a fi cunoscut 22 d e versiuni, de a fi inspirat

m usic-hall la Teatrul Mic din B ucureşti, trei filme de jţleviziune (la cea română, din S ta R.D.G. şi din R.F-.G.) şi

ie a sc ' fi bucurai' de in te rp re tă r i .an tologice (O găşanu, Ştefan Iordache,. Carmen Galin, Melania Ursu şi G eo rg e Mottoi; la Cluj), în ţară ş i peste hotare, se explică prin.ceea ce autoarea numeşte “setea de adolescenţă, nevoia ie a vedea urcînd’pe scenă - cum am zice noi p rob lem atica tinere tu lu i.... Probabil că întrebarea mea (nai e mult pînă departe?) pica la ta n c şi pentru ei, pentru că - şi ei căutau o şosea naţională. > Erau an ii junocraţiei, ai modei kippy, ai că lă to riilo r "în India...” - ' . .

« "E a” şi “El” diri piesă sînt ‘ tu în căutarea unei ieşiri»,' mărturiseşte Ecaterina.Oproiu undeva. De aceea, autoarea

oferă şi provoacă idei, invitînd spectatorul să intre în jocul evenimentelor ce au loc -între personaje şi să-i deducă opiniile, fără a-1 obliga să şi le asuine. Astfel că personajele nu sînt nici serioase, nici comice, ci ele sînt cînd una, cînd alta. Căutarea unui drum,, a oricărui: drum dintr-o viaţă oarecare; visul tînărului arhitect dc a proiecta casă ideală; din nou pc drumul de ţară Ce nu se mai sfîrşeşte ; repetarea obsesivă a întrebării: “ O am eni’ b u n i, m ai e m u lt p înă d e p a r te ? ” , o b iec tivu l fiind şoseaua -‘ na ţională , " r ă d ic ă ; reînnodarea legăturii cu lumea;- yiaţa în doi, eu naveta care abrutizează; reîn toarcerea la oraşul copilăriei;- “Eh nu sînt Turnul Ei/fel, ou sînt Turnul Eirfel” .- izbucneşte. “Ea” în tr- , unul din momentele cheie a le; piesei; “Asta-i viaţă? Pentru ce goana asta nebună? {...),Oameni buni, o p riţi-vă!' T r e b u ie s ă trăim clipa!”; Au trecut însă 30 de ani: “Cînd au trecut? Abia am p ic rdu t-cum ” .':. (Chiar aşa ,' cînd au trecut cei mai bine de 30 de ani de cînd Sorana Coroamă'; Stanca monta , piesa pe scena1 Naţionalului clujean?). Opulenţa,"; dezm ăţul, adu lte ru l devin obositoare , duc ch iar la. despărţire, căci “fără iubire, totul! trebuie luat de la început”. Pentru că “Ea” ; vrea să trăiască fără istorie şi, fără parabole. Ea îşi doreşte, banal, doar un şifonier de stejar cu trei uşi,., Şi, de fapt, nu există nici o şosea ...Au trecut

50 de ani...,, Dată înapoi; roata ; vieţii fixează 'c îte v a ;im agini; subliniate prin scurte interludii! muzicale .- aceasta e, în mare, substanţa dramatică a piesei. -

Adoptînd forma music-hall-! ■ului; regizoarea Irina Popescu Boieru a dorit să se facă mai bine înţeleasă, să demonstreze cjim o piesă scrisă acum 30 de ani este şi rămîne actuală în condiţiile în ; care dezba te ; de exem plu; condiţia cuplului în România post-revoluţionară. R evelînd substanţa mitică a omului, eroii trăiesc doar din fondul mitului, -iară a deveni mituri noi. Savoarea şi culoarea personajelor (“El”,. "Ea”, Femeia cu ouă, M anţi; ja n ţi , Bâtrînul domn, Silvia) însoţite de acorduri muzicale reprezintă un interesant exemplu* i de spor în comunicare, adus complementar textului, printr-o mixtură de media şi avînd, printre altele, drept rezultat o armonică explicitare a principiului potrivit căruia sim bioza arte lo r, la. nivelul publicului celui inai - larg, .e s te ' astăzi to t mai plauzibilă;

S-au ach ita t, în general, - onorabil, uneori ch iar în

adevărate recitaluri actoriceşti: C atinca T u d o se _ (Ea), Constantin Puşcaşu (El), Doina Deleanu (Femeia cu ouă), Georgeta Burdujăn (Manţi), Irina Răduţu ('Fanţi), Doru Âftanasiu (Bătrînul domn); Ruxandra Bucescu (Silvia), Daniel Busuioc (Tudorică) etc!' etc., care se mişcă în spaţiul scenic im aginat de-Rodica . Â rghif, care sem nează scenografia. >

în cadrul ultimei seri a Galei a fost acordat trofeul pentru ' T eatrul N aţional de T eleviziune realizatorului Silviu Jigman. Momentul de reculegere în amintirea celor doi' mari dispăruţi ai teatrului românesc - Valentin Silvestru şi M arin Sorescu - a fost * marcat printr-un scurt concert de colinde - un fragment din spectacolul Teatrului Naţional din C luj-Napoca, in titu lat “Dorul îştîlnirii cu Mesia” \

Gala s-a încheiat, dar startul ediţiei 1995 a fost dat de pe acum, cu speranţă şi încredere în mai bine. ■ -,

Michaela BOCU/ F oto: I . P E T C U

< v *

- . / A

i i i iS !

&

m m1 s i

Secvenţă din spectacol"

^ c tu o b t i i te » cu ltu raU ^^c tu filitA teA cultura

M1KC5 ERV1N

I M M S

VOL.1 DACIA

L a n s a re.e d e ;:c a r te

.Mîine, 511--deccmbrie a.c.i;'ora 12, la magazinul ”Musicolor” din Piaţa.Mihai Viteazul nr. 11 ;.va

. avea loc lansarea volumului întîi de memorialistică, DANS PE SÂRMA, al cunoscutului scriitor' şi publicist clujean Miko Ervin. ‘ A părută la E ditura DACIA, cartea va fi' prezentată de poetul Virgil Bulat,- directorul editurii.’ Lansarea vă fi urmată de un cocktail, o paradă de modă şi un moment m uzical su s ţinu t de Adrian Berindc; ; , . -

M.B.

DdJCănu l-a ţ i cunosent în ca pe FALSTAFF..

”Noi umblăm şi colindăm”Aşa a început concertul dc colinde susţinut duminică, 8 dccembrie

ţc., în biserica ortodoxă cu hramul Sfîntul Dumitru diri Floreşti, |icaş pâstoriule părintele Vasile Fizeşan, de către corul studenţesc' Intermezzo” din Cluj-Napoca d irija t de prof.' Geîu Furdui.' Credincioşii prezenţi în număr mare şi copiii au colindat împreună

invitaţii lor, pregătindu-se pentru a-1 întîmpină pe ”micul înger” tc s-a născut în Belhlccm, penlru a ne mîntui pe noi, oamenii, de tăcat. Bucuria ne-a fost întregită de prezenţa domnului Nathan Blum, te u lu i SUA la Cluj-Napoca, domnia sa adresînd celor prezenţi un

1 „ -f fe pace în frumoasa noastră lrmbă românească. în încheierea MW/ului său dc învăţătură, păstorul nostru sufletesc, părintele Vasile fizeşan a spus:... ”nc-am înălţat cu inimile şi sufletele către ceruri, fe unde vine toată darea cea bună şi tot darul cel desăvîrşit.,, Să nc Micăm frunţile către cer şi să ne plecăm genunchii, către pămînt, «igîndu-1 pe Dumnezeu să ne ierte toate greşelile săvîrşite”,.. Apoi, (ărintcle l-a rugat pe Moş Crăciun să intre în biserică: deşi în tranziţie, jaoşula avut sacul plin cu daruri pc carc le-a împărţit tuturor copiilor.rrof..TeodocŞAND0R, cînţăreţal bisericii Floreşti

. '! Vă invităm îri această şeară la teatru, la' ora 19, pentru a ' Vă răsfăţa. în com pania eroului shakespearian Falstaff. în spectacolul cu acelaşi titlu, a cărui prem iera a avut loc săptămîna trecută, în cadrul Galei Teatrelor Naţionale. Alături dc

"Dorel Vişan, în rolul titular. îi veţi ! putea revedea pc: G heorghe. N u ţescu , B alăzs A ttila ,,Ileana Negru, Ruslan Bîrlea, Vasilica Stamatin, loan Isaiu, Frederik; Slavici, Virgil M uller, Gelu Bogdan Ivaşcu, P e tre B ăc io iu , M arin - iD. Aurclian, loan M arian şi alţii. Un spectacol în care" direcţia d e , scenă este semnată de V ictor

* *

llfa lsB S s^1 M B

loan F runză, scenografia de A driana G rand,- asisten t al directorului.-de scenă- - Balazs A ttila,. asistent scenografie - A lexandra B ard an ; muzica - Marius Marchiş. . -

M. BOCUFoto: I. PETCU

Universitatea PopularăProgramul zilei de astăzi, 10 decembrie, cuprinde:! la ora .17,30

expunerea: "Reportaj cu roze, de la capătul lumii (Noua Zeelandă)”. Prezintă cu diapozitive: ing. dr. Ştefan Wagner.

Dirijorul Prof. Dr. Med. Pierre Dechelotte din Rouen, Franţa, la pupitrul Orchestrei de Cameră a Medicilor "Victor Papilian” din Cluj-Napoca, în timpul concertului susţinut vineri, 6 decembrie, în Sala Studio a Academiei de Muzică ”Gh. Dima". A fost cel de-al Vll-lea concert în cadrul Programului de Terapie prin Muzică, dedicat Zilelor U.M.F. - ’96. .

, F oto: I . P E T C U

D e m îin e , la C lu j-N a p o c a ,

i F t e s t t v a i M O Z A R TJ t-1 8 decembrie

“ M o z a r t ,f i u a l S a l z b u r g u l u i ”'. Şub egida . S ocietăţii Române Mozart, filarm onicii" d e ; S tat “T ransilvan ia” , Academiei^ de M uzică

. “G heorghe Dima” şi a inspectoratului pentru Cultură

' Cluj în colaborare cu Johann- Michael-Haydn- Gesellschaft

! Salzburg, începînd de mîine 11 decembrie (pînă miercuri, 18 decembrie) are loc la Cluj- N apoca a V l-a ed iţie a F e s tiv a lu lu i M O ZA RT, organizat în scopul cultivării operei şi memoriei lui Mozart

’ iii- .R om ânia .: P rogram ul manifestării.se prezintă după cum urm ează: m îine ,. 11 '

, decembrie, ora 12: la Muzeul Naţional de Artă - Vernisajul expoz iţie i lui Je a n -E r ic ' Pasquier (Paris):-“Salzburg - ,! Im presii fo tografice” ( î n - co labo rare ! cuFremdenverkehrsbetriebe der

. Stadt Salzburg, Salzburg/. Inform ation şi Cu Muzeul; Naţional de Artă Cluj); la ora 18, 30, în Sala Studio a Academiei de Muzică “Gh. D im a” : S im pozion de m uzicologie. Vor susţine comunicări: Francisc Lâszlâ: “ M o z a r t, _ fiu : alS a lz b u rg u lu i” ; . E m stH in 'term aier (Salzburg); M ichael Haydn şi M ozart” ; Romeo G hircoiaşiu (+) - Mihai Ghircoiaşiu: ”Michael H aydn la O radea” ; Franz M etz (H echingcn ‘ - T im işoara): - “ P rim ire a m uzic ii Iui M oyart şi Micliacl Haydn în Banat”; ■Vizionarea, în pfemieră, a * unui film dedicat lui Michael Haydn şi Domului din Oradea (consultant ştiinţific: Franz Metz); joi, 12 decembrie, Ia ora 18,30, în Sala Studio a A cadem iei de M uzică: Concert cameral cu lucrări din creaţia>lui-Mozart'şi Michael Haydn, la care; îşi vor da concursu l Form aţia de su flă to ri C lasic, Mclinda Beres, Cristian Naş, Cvartetul Transilvan şi ^Eugenia Marc; vineri, 13 decembrie, la ora 18,30, în Sala mare a Gasei : U n iv e rs ita r ilo r , concert simfonie: Program Mozart: S e ren ad a în r e - .m a jo r (“Haffner”, KV 248 b (250), Concertul pentru vioară şi - orchestră în la major, KV 219, Sim fonia îri re' m ajor ' (“Haffner”), KV 385. îşi va da concursul O rc h e s tra simfonică a Filarmonicii de

Stat “Transilvania”, solist: .G a b r ie l C ro ito ru(Bucureşti), dirijor: Alexis H auser (Modling - Tokyo).

Zilele de sîmbătă 14 şi !duminică 15 decembrie sînt d ed ica te desfăşurării Concursului de interpretare * c v a r te t de co ard e , festivitatea de premiere şi g a la lau reaţilo r;- f iin d , programate pentru duminică, 15 decembrie; la ora 18,30, în Sala Studio a Academici de. Muzică.-

Ziua de luni, 16 decembrie . cuprinde în program un re c i ta l de lied u ri, cu-un . program Mozart, susţinut'de Sim ona Ivaş - soprană şi M a riu s B udoiu - tenor,-; lau rea ţi ; ai concursului - Mozart, ediţia 1995; la pian: Ştefan Ronai (ora 18,30, Sala S tu d io ); m a r ţi , : 17 decem brie , o ra 18,30, în ■ Biserica “Sf. Mihail” va avea Ioc uri concert de muzică b is e r ic e a sc ă lâ care -vor participa: Corul şi orchestra s tu d en ţilo r Academiei de M uzică “ G h .D im a” şi U rsu la P h ilip p i - orgă; d ir ijo r: Aram B odurian; m iercuri, 18 decembrie, ora 18,30, în Sala m are a Casei l in iv ^ r s i ta r i lo r ; , concert vocal-sim fon ic : M ozart - Simfonia în sol minor, KV 173 B (183); M ozart - C oncertu l pen tru pian şi orchestră în do major, KV 246 ; M ichael . Haydn - Requiem jn do minor (“Missa pro defuncto Archiepiscopo Sigismundo”) MH 155; Vor evolua: O rchestra simfonică şi corul Filarmonicii de Stat < “Transilvania”, solist Jean- F ra n c o is A ntonioli (L ausanne), d irijo r Em il Simon.

M. BOCU

- l . L

^ * L* . ' • > J * „+ t -

i z 2 :

ADEVARULd e Cluj O M U L S I S O C IE T A T E A marţi, 10 decembrie <996 (?)

- D l iimi'ITilTi OIICIILUI JUDIîTlilV PiTRU PROTECTU-v s i r

în acţiunile de supraveghere pe piafă efectuate în confonnitate cu prevederile H.G. 21/1992 aprobată prin Legea 11/ 1994 privind calitatea produselor şi serviciilor prestate către populaţie, au fost cuprinşi un număr de 156 agenţi economici. Din totalul acţiunilor, 48 s-au desfăşurat în afara reşedinţei de judeţ, dintre care 21 în mediul rural. , -

în 150 cazuri au fost întocmite procese verbale de constatare - contravenţie, consemnîndu-se abateri de la legislaţia în vigoare privind produse alimentare (99 cazuri), produse nealimentare (20 cazuri) şi prestări servicii (31 cazuri). ■

Pentru nerespectarea prevederilor legale au fost aplicate un număr de. 123 am en z i' contravenţionale în valoare de 15,250 milioane lei, s-au încasat şi vărsat la bugetul statului 13,250 milioane lei. 85,469 milipane lei reprezintă valoarea produselor constatate cu ; abateri de la prevederile legislaţiei privind protecţia consumatorilor, din care ău fost scoase definitiv dincircuilul Consumului uman produse în valoare dc 23,905 milioane lei, fiind potenţial periculoase pentru viaţa şi sănătatea consumatorilor, ca exemplu: carne şi preparate din carne (0,216 torie/1,805 milioane lei), avînd modificări de culoare, miros şi gust alterat, valabilitate expirată; lapte şi'produse lactate' (0,021 tone/0,066 milioane lei) produs mucegăit

I H 1- caşcaval - "aciditate peste limita admisă - lapte de consum; făină şi produse de panificaţie (0,166 tone/0,336 milioane lei) fiind infestată cu larve sau avînd termenul de valabilitate expirat; zahăr şi produse zaharoase (0,055 tone/ 0,464 m ilioane lei) fiind cu modificări organoleptice, rîricede şi.cu valabilitatea expirată; grăsimi alimentare (0,085 tone/0,313 milioane lei) cu miros şi gust de rînced, valabilitate expirată; legume şi fructe, orez (0,037 tone/0,138 milioane lei) cu caracteristici neconforme celor declarate, produs mucegăit; cafea, cacao, alune şi ingrediente alim entare (120 k g /l0,800 milioane lei) cu miros nespecific, .mucegai şi acru, rînced; băuturi, răcoritoare (0,232 mii litri/ 0,628 milioane lei) cu sedimente şi impurităţi, valabilitate expirată; băuturi alcoolice (0,101 mii litri/0,865 milioane lei) valabilitate expirată, sedimente şi impurităţi în conţinut. Produse nealimentare în valoare totală de 7,114 milioane lei, pentru abateri de la p'arametri de calitate (cosmetice, îmbrăcăminte, produse chimice de uz gospodăresc, încălţăminte etc.)

30 reclamaţii primite de la consumatori privind calitatea produselor achiziţionate sau a serviciilor prestate au fost rezolvate prjn remedierea deficienţelor constatate, înlocuirea produselor, său restituirea valorii acestora.

Dir.ing. Mihai SECELEANU ■

Decembrie este o lună în care . se circulă mult, îndeosebi cu

trenul. Circulă oameni, circulă şi idei. Care mai de care.,..

Cu trenurile accelerate, dinspre Moldova, de la Iaşi şi Galaţi peregrineazâ şi bunii samariteni, reprezentanţi ai Societăţii Creştine de Binefacere cu sediul în Galaţi (autointitulat şi Cartier General al Bisericii Creştine). Ei sînt decişi — ^ să ne deschidă ochii şi să ne lumineze! Doamne, şi ce m-au luminat! în interval de ™" o oră, adică preţ de un drum Dej-Cluj, am putut afla de la dl Ioan Feliceniu, de profesie “sfînt ucenic”, că: SUA este imaginea noii fiare; “Neocomunismul şi Guvernul Mondial (??) sînt sprijinite de Vatican şi Piaţa Comună”; “Apostolul Ioan a fost răpit în viziune, în duh, în anul 1844, în timpul primei domnii a fiarei roşii din adînc - adică Revoluţia Franceză”. Chiar dacă noi ştim că Revoluţia Franceză a fost în 1789, acest amănunt este meschin şi neimportant.. Şi pentru că tot era vorba de Vatican, aflaţi că divinii-vindecători din Galaţi l-au demascat pe Papă: el poartă pe coroană semnul 666, al fiarei. Dar nu la vedere, la îndemîna

mă şi ingnjoreaza.Tot mai des este ataca,g^

Biserica Ortodoxă, acest edifici,''»' care alături de familie, şcoală ij

oricui, ci mascat: “5+1 + 100+1+5+50+1+1+500=666.. Q.E.D.!”“Cele şapte capete ale fiarei reprezintă un anume oraş, clădit pe cele şapte dealuri.” Vindecătorii de armată constituie fundamentul Galaţi ne indică şi oraşul: Roma. existenţei noastre ca stat ii Dar eu am întrebat dacă n-o fi naţiune. Se apelează - de la laşul, că tot pe şapte dealuri se . propaganda, pentru mişcările de întinde? Mi s-a spus că este exclus! tendinţă,new-age-istă şi pînă ]j Asta m-a liniştit... Tot despre fiară finanţarea unor “pepiniere” deam aflat că are zece coarne, care

1 U N A P R O R O C IL O Rsînt zece regi ce nu au ajuns încă la putere. Concluzia vigilenţilor din Cartierul General al B iseric ii' Creştine este că-i vorba despre

„Uniunea Europeană şi Piaţa Comună. “Toţi vor semna Un tratat prin care îi cedează lui (lui este fiara, respectiv SUA - n.a.) puterea şi forţa”.' Am coborît din tren, dotată cu un braţ de material propagandistic, pe care m-am grăbit să-l arunc în prima pubelă întîlnită.

Ce poţi să spui despre o asemenea “Biserică” , produs după, cît se pare a unei psihoze paralogice? Asemenea “pro- povăduiri” vulgare în care se împletesc argumente pseudo- ştiinţifice îmi provoacă o imensă greaţă. Mai mult decît atît, ele'

s o r g i n t e“protocreştină”, gej Noul Ierusalim - la tot felul de stratageme care

........mai de care mairafinate. Nu sînt

neglijate nici profeţiile lai Sadhu-Sundar Singh, nici paleta ideologică a noilor sau vechilor culte neoprotestante, importul unor religii exotice dii străfundurile-Asiei, implemen­tarea fundamentalismiilui islam ic, ba : chiar şj mormonismul...

Desigur, credinţa fiecăruia dintre noi este rezultatul unei opţiuni personale. Dar de aici şi pînă la promovarea unorabeiaţii ce lezează sentimentele religioase ale majorităţii credincioşilor acestei ţări, esteo mare distanţă. Un serios subiect de meditaţie, mai ales acum, în pragul sfintelor sărbători!Magdalena VAIDA l

r T R f î l S T f i D E C R f i C I U Nîn preajma sărbătorilor de

iarnă',preţurile au început din nou să se umfle. Pe cei slabi de inimă îi sfătuiesc să nu intre prin magazine,' ceea ce desigur, le este imposibil. Pentru că; vrem nu vrem, pînă la urmă tot trebuie să' ne hrănim (de îmbrăcat nu mai vorbim). .

Deci, oul a ajuns la 480 lei (600 la piaţă), untul a dispărut'

, cel puţin din Dej, aştej>tînd probabil scumpirea laptelu i,' cafeaua^ detergenţii etc. au mai cîştigat un 10%: la p reţ, ' salamul Victoria costă nouă mii, parizerul zece... Chiar şi parizerul care pentru alegători e ceva sacru. Numeroase familii socotesc în existenţa lor două etape: vremea cînd puteau să mănînce parizer, şi etapa actuală,, cînd- doar îl privesc, îl miros, îl visează şi,

exact ca divinitatea, e, tot mai inaccesibil. Cînd se împlinesc, politicienii noştri seamănă la trup şi faţă cu parizeru l proaspăt. Comparaţia este mai mult decît măgulitoare, e primul lor pas spre inâccesibilitate şi auto-sacralitate! -

S-au scum pit şi ţigările autohtone. Cu 30-40 de procente. Aşa ne trebuie, după locale ni s-a dat o şansă şi n-am ştiut să profităm! Acum, cu tot salariul într-un buzunar putem merge la cumpărături! O să ajungem acasă cu traista aproape goală, iar acest aproape trebuie să umple masa festivă de Crăciun şi să ajungă şi pentru restul lunii..: Nu-i nimic, nu vă întristaţi, gindiţi-vă că Murphy avea dreptate: tot ce-i bun ori e interzis, ori s-a terminat, ori e pentru altcineva! în plus, îngraşă!

Magdalena VAIDA

CLUJUL - SINGURUL CENTRU (COLEGIUL DE ADM INISTRAŢIE

UNIVERSITAR ÎN C A R E C.A.P. PUBLICĂ) NU FU N C TI0 N EA ZÂ

urmare din pagina 1

profesorul Drăgoescu, iar Ia istorie, Ioan Aurel Pop, Toader Nicoară şi Călin Felezeu. Plata acestor profesori a fost efectuată de către SNSPA, după cum ne-a declarat d-1 Hendz. Studenţii de la Colegiul de Administraţie Publică au fost, se poate spune, avantajaţi din punctul de vedere, a l locului de desfăşurare' a examenului de admitere. Ei au susţinut p robele într-un amfiteatru din Universitate, pe. cînd colegii lor de la alte faculţăţi au dat examenul în cantine sau săli de clasă în licee. 40''de studenţi au fost admişi, ultima medie de intrare fiind 6,29, Colaborarea pînă la acest punct cu conducerea UBB a fost una dintre cele mai bune, este de părere şi d - f Hendz.

Iţele s-au încurcat la Ministerul Învăţămîntului

în H.G, 542/21 iulie 1995 era ;, scris negru pe alb că toate coleg iile d in terito riu , care funcţionează în regim de învăţămînt universitar de scurtă durată , : sîn t în struc tu ra ; organizatorică, a SNSPA din '. Bucureşti, dar a apărut o notă de V fundamentare, în care se prevede

' adaptarea şi modificarea acestei hotărîri de guvern prin trecerea tu tu ro r C oleg iilo r de A dm inistraţie Publică (cu excepţia celui din Bucureşti) în subordinea universităţilor de profil'din localităţile respective. Deşi nota de fundamentare nu fusese aprobată de guvern, şi nici publicată în Monitorul Oficial,: d-na Andronescu, secretar de stat în Ministerul Învăţămîntului, a

trimis un fax tuturor Colegiilor, prin' care acestea erau anunţate' că sînt trecute în subordinea universităţilor respective. Ca urmare, UBB refuză să îşi pună profesorii la dispoziţia Colegiului, atîta timp cît acesta este subordonat Bucureştiului.■ De la Bucureşti nu au venit pînă acum nici măcar fondurile necesare pentru statele de funcţii pentru un post de cadru nedidactic şi patru de cadre didactice. Această tărăgănare este atribuită de către d-1 Hendz perioadei de campanie electorala care nu i-a lăsat pe imi-marii zilei să se ocupe de probleme minore cum ar fi cursurile unor studenţi.

Sînt bani, nu sînt profesoriîn cele din urmă, faxul prin

care erau aprobate fondurile mult aşteptate a sosit în data de 4 , decembrie a.c., cu o-întîrziere

amai mult decît regretabilă.

C hiar dacă banii au vea problemele nu sînt nici pe depaK rezolvate. Conducerea Facilitat de Ştiinţe Politice şi Administrat Publică din Cluj-Napoca se arai dispusă să-şi pună profesorii dispoziţia Cblegiului* cu.coadiţt Ca acesta să, treacă la UBB.

; D-1 Hendz pare însă decis s “dea drumul la Colegiu în z ile ” , ch ia r fără profesori Facultăţii de Ştiinţe Politice« A dm in istra ţie Publică. “Voi aduce profesori care vor fi plai cu ora , declară domnia sa, W Vasile Boari, decanul Facilitaţi de Ştiinţe Politice şi Administraţii Publică, este suspicios tn legatiii cu această soluţie:; “Plata cn ou riu convine din punct de vedere financiar. Nu cred că profesorii vor accepta.” ; ;

D iscu ţiile^*»- legăturici această problemă continuă. Von reveni.

s-a ajuns înca (a soluţiacu apa a mume

V ;

Am citit cu atenţie articolul scris de către ziaristul Dan Brie, intitulat: “Vă amintiţi că ne lăudam câ apa din'Cluj e cea mai; bună? .(Adevărul de Cluj, 28 XI 1996), adueîndu-mi aminte de o zicală veche’, care spune că, “nu există nimic mai durabil decît' o soluţie temporară". După anii 1960 hidrologii de la Catedra de geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” au fost invitaţi cu, regularitate la şedinţele mai importante ale Consiliului municipal, cînd se dezbăteau probleme de alimentări cu apă în oraş. Se discutau probleme legate de captările sursei din puţurile de la Floreşii, colmatarea nivelului freatic, apoi sursele dc îmbogăţire a debitelor dc apă din puţuri ctc. Municipiul însă, a crcscut şi a devenit tot mai selos. S-a ajuns la o situaţie paradoxală, cînd iarna a fost consumat aproape tot debitul Someşului Mic, în albie curgeao şuviţă de apă cu un debit de 0,75 m5/s, iar după traversarea ■ Clujului apele poluate deversate au mărit la Apahida debitele la peste 3,0 m’/s.- Soluţia o cunoaştem în prezent. Ne mîndrim din tot (aproape tot) sufletul nostru cînd vorbim cu entuziasm despre realizarea după 1973 a Sistemului Hidroenergetic “Someşul Cald” !

De ce numai “aproape”? Din cauza unei singure deficienţe mici, foarte mici. Pentru a urgenta alimentarea cu apă a municipiului s-a construit înainte de toate “Iacul tampon” dc la Gilău, adică retenţia nccesară pentru compensările de regim diurne ale hidrocentralelor cu regim dc vîrf. Adică, apa sc adună timp de16-18 ore în lacul de la Tarniţa, iar hidrocentrala funcţionează cu putere triplată timp de cc. 6 ore, după programare. Bine, dar

.atunci cînd funcţionează consumă un debit de peste 45 m’/s, dcci in lacul tampon de la Gilău soseşte o undă dc viitură, care echivalează ca putere cu cca a unei viituri dintr-o ploaie zdravănă. Şi aceasta în fiecare,zi, spre seară, cînd consumul dc energie electrică este maxim.

Oameni buni - s-a atras ,atunci atenţia constructorilor - unde veţi amplasa captarea dc apă potabilă? Doar nu credcţi că ya fi

***•»**»***» *********A7â********r*f ********* |

potrivită din lacul de la Gilău? Ba da, deoarece noi trebuie să contăm şi pe debitele aduse de Someşul Rece! De altfel, totul se consideră ca o soluţie^ temporară - se-declarase deja de atunci, de unul dintre specialişti. în asemenea condiţii au fost aprobate şi sumele imense pentru filtrarea apelor captate din lacul de Ia Gilău. Deci, vă rog să reţineţi: soseşte unda de viitură în lac, se amestecă apa din lac devenind astfel cît se poate de tulbure, iar în amonte'de baraj se captează apa pentru filtrare! Urmează apoi noi şi noi acţiuni pentru amplificarea filtrării apei. Un adevărat feed-back pozitiv!

Hidrologii universităţii şi cei de la Direcţia apelor au pornit acţiuni de cercetare Iimnometrică, măsurînd fenomenologia, dinamica apei în timpul viiturilor, provenienţa aluviunilor în aval de Iacul de la' Tarniţa şi au făcut prognoze de colmatarc. Au rezultat din cercetări trei lucrări publicate în 1977, 1980 şi 1981. Subsemnatul, în calitate dc conducător al cercetării am răspuns pentru rezultatele cercetării. Institutul de Studii şi Proiectări Energetice a convocat în 1980 o

. consfătuire la barajul de la Tarniţa, unde a participat şi ministrul adjunct al Ministerului Energiei Electrice. Din partea colectivului nostru eu am fost referentul delegat şi am propus trei variante de soluţionare posibilă, între care a figurat şi structura actuală de bază a lacurilor-de retenţie. Conform acestei propuneri s-a mai construit ulterior lacul dc retenţie de la Someşul Cald. Atît, deşi eu am propus captarea nouă din acest lac de acumulare, spre care canalul de fugă a fost betonat, din direcţia turbinelor UHE Tarniţa.

Staţia de tratare â apei a început să primească cu 30-40% apă mai pură din acumularea Gilău, dar la apele mari aluviunile au rămas încă excesiv de bogate dinspre Someşul Rece, iar ccle dinspre Agîrbiciu au avut (şi au) încă turbidităţi ridicate. . ,

S t a r e a a c t u a l ă a s i s t e m u l u i

I. Nu s-a făcut încă captarea din'partea de dreapta a barajului [Acumulării Someşului Cald, unde turbiditatea este cea mai redusă.

2. Agîrbiciu are anual 3-5 viituri mai însemnate. Capacitatea anuală a staţiei de tratare a apei, care îri mod normal va funcţiona cu un efect necesar de 5-10% la apele mici, va acoperi uşor turbiditatea maximă formată în Ac, Someşul Cald la debitele normale de uzinare. Cînd se va dispune de fonduri în exces, se va putea construi ’un canal de fugă separată pentru Agîrbiciu, în partea stîngă a lacului de acumulare Someşul Cald, cu o deversare separată spre lacul deTa Gilău.

3. Captarea directă a apei potabile din lacul Someşul Cald are avantajul de a reflecta calitatea apei decantate' timp de 3-4 luni în amonte de barajul Acumulării Tarniţa. Nu cunoaştem deocamdată calităţile organoleptice a acestei surse, dar bănuim că cca. 30 de milioane m1 de apă trebuie să fie de calitate de ap i potabili dircctă, care va fi totuşi controlată lă staţia dc tratare, de la Gilău! Acest volum de apa a r putea reprezenta adevăraţi comoară a Clujului! Făcînd o comparaţie cu Someşul Rece, in lungul căruia se înşiră cabanele, emiţînd spre acumularea Gilăului. apă destul de dubioasă, resursa din Tarniţa apare ca apă pură, cu carc ar putea să sc laude Clujul în profil mondial!

4. Soluţia captării din lacul Someşul Cald ne oferă încă o posibilitate greu dc apreciat la justa valoare: eliberarea dc orice restricţie de.utilizare a lacului de la Gilău! Nu mă opresc la acest subiect, doar că încerc să-mi imaginez teribila .bază de sfîrşit de săptămînă şi legătura ei cu Cetatea Gilăului şi valea S o m cşu \^ ’ Rece! Nu e de lepădat!

5. Dacă am cheltuit miliarde de lei penlru filtrele de la staţia de tratare a apei potabile, nu o să ne pară o sumă prea mare costul pentru construirea captării noi de la lacul Someşul Cald pînă la destinaţie (cca. 3-4 km). Aceasta va fi soluţia finală! Vă garantăm!

--------Prof.univ.dr. UJVÂRI los.if

a if la a a " * * '* nat

i r

. n u n » r * * W 0r ‘A 0r W * CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; fel/lax 19-7WM;ŞUBREDACŢIATURDA:marţi, 10 decembrie 1996 r U D L iC M M J k ib hmi->ineri»-16;tcl/fax3M3-23;SUBRB:DACnADEJ;luni.vinerig-16;tel/fax21-6()-75.1

A D E V A R U Ld e Clufl i

iSunteţi unul dintre micii întreprinzători

care este pregătit pentru dezvoltare si doreşte credit ?

EI constă în:

Suma cuprinsă intre $ 2.500 •$ 15.000 Dobândă 15% la dolar I an

Termen de rambursare între 6 f i 36 de luni

Serviciile noastre se adresează persoanelor juridice cu minimum un an de activitate in judeţul Cluj

Programul CAPAInformaţii Ia tel/fax 064-430-563

Str. D. Francisc Nr. 11 Cluj-Napoca World Vision International

Romanian-American Enterprise Fund

;t14C>7)

Firmă particulară caută

s e c r e t a r ă ,cerinţe:.'. : . v.-.... , : . . .....■/.,

vârstă maximă 27 ani, aspect fizic plăcut, cunoştinţe dc limba engleză. ,

Program de lucru 14.00-21.30.

Informaţii latei: 199351.

AL Magazinul NORMAvă aşteaptă şi \n*£,CCit& @ <SKt& CVtiC<Vl!

| Vă oferim o gamă largă a aparatelor de uz casnic MOULINEX, WHIRLPOOL/ AEG, KRUPPS, BRAUN, TEFAL la cele mai mici preţuri.

V i n d e m ş i i c u p l a t a î n r a t e !

Adresa noastră este: B-dul 21 Decembrie nr.10.

Dacă nu curge, picura... *Dacă nici nu curge şi nici nu picură, > atunci precis e -*

P i p e ©O - M . C Q M S

ŢEVI Şl FITINGURI PENTRU CONSTRUIREA REŢELELOR DE APĂ Şl CANALIZARE

. DIN PVC Şl PE

MA-GAZiNU.L.-:D£POZirCluj-Napoca, str. Câmpina nr. 51, tel./fax: 064-415499

■ ■ Jociefofe Româno GermanaA n g a j e a z ă

1) Agenţi desfacere2) Economist contabil3) Casier.

Pentru angajare - zilnic orele 17-18 la Magazinul V-TOTAL, Piaţa Cipariu, telefon 414112. ; amw

S C P I A N E

P E V A T R Ă S R L

' f m u n ţ â d e s c h i d e r e a M a g a z i n u l u i p r o p r i u

m a i î n s t r .T a b e r e i n r . 3 ( c a r t M Ă N Ă Ş T U R ) .

♦ pîine pe vatră- - preţuri de producţim

♦ produse alim entare.l i ', 2101'

S C I M P E X M O L D O - T R A N S

S R L C L U J - N A P O C A

Str.Rodnei nr.44 (lîngă OSER) .♦ V ă o feră Ia preţuri m in im e p ro d u se ş i m ateria le

d e con stru cţii.La c o m a n d ă ferm ă e fe c tu ă m transportu l la £

d o m ic iliu l c lie n tu lu i. ■ sN O U L N R . 1>K '1’I Î L E F O N : 4 1 6 3 8 1 .

Program zilnic 8-16; sîmbâta 8-13.

UNICAT IN GHERLA'.Vi« ieluiva ( 'omerciula S C , H I H U S S S U L

vimlc prin inaj>a/inul propriii din CThcris. str.i’rasuiulmnr I .tukfon 241277.241194 (in carticnil\lk-l din spatele fabrici■ 1)

O K A K : / i l n i f ^ - i y ; s î m h a t ă 9 -17 .

M O B I L Ă I lN R A T E " f â r ă d o b î n d ăVimJo în ra te , din stoc si pe bază do com andă toate tipurile de

mobilă domutodro, biblioteci, camera do tineret, comode TV, birouri,moso pliante, mobilfl de bucătărie,colţaie,canapele,fotolii.

V izita ţi-ne s i nu v e ţi reg re ta ! O F E R T A S P E C I A L Ă

in LUNA CADOURILOR reducere O 5% ia p la ta în ra te O 10% la p la ta in tegrală

' in -B ^ A S S IB♦ EfectueazaZILNIC transport de persoane în Germania

pe ruta: Nurnberg-ÎJeilbron-Mănnheim-Frankfurt-Siegen- Koln-Dusseldorf-Dortmund-Augsburg-Ulm-Stultgart- Karlsruhe-Rastatt-Homburg-Saarbrucken.

♦ Plecări spre Paris prin Metz si Reims marţi si joi.♦ N O U !!! Din l J2.1996 plecări spre Pforzheim,

Heidenheim, Aafen, Schwabisch-Gmund!♦ S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Belgrad.♦ Eliberăm C Ă R Ţ I'V E R Z I, ASIGURĂRI

MEDICALE pentru turişti şi şoferi profesionişti. '♦ Efectuăm SCHIMB VALUTAR.A d r e s a : .P ia ţa M ih ai V ite a z u n r .1 1 ,a p .1 , -

t e l / f a x : 0 6 4 / 4 3 .3 4 . 3 2 , 4 3 . 2 8 . 3 3 . \

MAGAZIN DE ELECTRICES tr . IULIU M A N I U n r . <5

Soluţii optimale pentru toate tipurile de legături »Sisteme de înşurubare şi deşurubare cu cuplare rapidă S Materiale plastice de Înaltă tehnologje pentru solicitări extreme Scule adecvate pentru electromontaje

UMVOLT

O R A R : z l l n i c x 9 > 1 9 < s â m b ă t ă : 9 - 1 4

5 D i r e c ^ ^ ^ ^ 3 d e T e l e c o m u n i c a ţ i i C l u jţ Anunţă organizarea în ziua de 12 .12 .1996 ora 10 la sediul din Piaţa M uzeului nr.4, Cluj-Napoca

L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă D E S C H IS Ăp en tru v a lo r if ic a r e a c o m p o n e n te lo r şi

subansam blelor rezultate ca urmare a scoaterii din funcţiune şi dezmembrării unor: .

- echipamente de telecomunicaţii;- tehnică dc calcul;- in sta la ţii d e clim atizare;- ca b lu r i te le fo n ic e ; 1 Componentele sînt din: fier, alam ă, cupru, plumb,

aluminiu, aliaje neferoase (dc tip alpaca). 1 Persoanele juridice sau fizice interesate se pot

obiectul licitaţiei precum şi condiţiile de participare la licitaţie, la Serviciul Comutaţie Energetic, Piaţa Muzeului, telefon 064 -132649.

m o b i l i e r

PRODUCE în Cluj # M o b i l i e r d e b u c ă t ă r i e

M o b i l i e r d e b i r o u *« R a f t u r i '

, Calitate occidentală la preţul cel mai mic. Str. Oaşului nr. 2 7 Cluj-Napoca (lîngă PECO), te l. 4 3 .5 4 .1 8

P O A R T A S P R E P R O S P E R I T A T E\ ■ " -. . - *

A Valoarea la zi a Titlurilor de Participare Transilvaniavalabilă în perioada 9 .12-15 .12 .1996 este de 15.680 lei.

A Creşterea fată de săptămâna precedentă este de 0,90 %A Creşterea fată de 15. 02 .1996, data începerii emisiunii

publice de titluri, este de 56,80 %.

Administrator: SC Globinvest SA; Cluj, tel./fax: 064/19 59 25. Titlurile de Participare Transilvania prin unită(ile

Băncii C om erciale Ion Ţiriac şi ale Băncii Transilvania. ' i ' ' . . '';: ■ - • ■ -v- ■ ' • s. ro• - - ’ N

•• . O> ' ■ : n-jVO

■; ■ s ' •. ' N

LA NOl ÎNCEPE ZBORUL dUMNEAVOASTRA!Hotel Victoria, et. I, B-dul 21 D ecem brie, nr. 54-56

Tel /Fax: 0040-64-194963, Fax m o d em : 193245, CLUJ-NAPOCA

PENTRU

La magazinele noastre de desfacere de pe

s t r . B 9 l y a i

* fu s te şi rochii d e ia rn ă* s aco u ri şi p an ta lo n i

PRETURI PROMOTIONALE!Orar Clui: luni-vineri: 9-19,

sîmbătă: 8-14 Orar Vlahas luni ■ sîmbătă: 8-20.

A D E V A R U Lde Oflajj P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA:]uni-vincriS-16;sîmbălă9-14;lel/fax 19-73-MjSUBREDACŢTAl l Kll \

luni-vineri 8-16; Ici/fax 31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; (el/fax 21-60-75. * marţi, 10 decembrie 1996

^ N A |O C A

§m m m ă m m

________________________

v în z Ar i In r a t e f A r A d o b â n d ă a c h it ă r i in t e g r a l e

l l B l l i M B l i l i i i M I l g l B B BShr. Oaşului nr. 42A C Halo Agroallmentarătel.: .433555,.. 136822_____P-fo Mihai Viteazul etaj.l

|| ORAR 8 - 1 8 intrarea prinspafekpgji3 ^ ‘ ORAR 9-18

i&mmmawmwmm&mssm *I M P O R T A N T : La a c h if â r î in t e g r a l e : r e d u c e r i d e p r e t d e

transport la domiciliu, urcat §i montat GRATUIT!!!MAI COMERCIALIZĂM: Ş jPARCHET, PALUX, ARACET, LAC, DILUANT, CLEI DE OASE SALTELE RELAXA, ANTIGEL PUR, S C U lf DIN IMPORT PENTRU LEMN

î n t e m e i u l p r e v e d e r i l o r a r t 7 7 d i n L e g e a n r . 3 1 / 1 9 9 0 , a l e a r t l 6 d in

L e g e a n r . 5 5 / 1 9 9 5 , I n s t r u c ţ i u n i l o r n r . 8 / 1 9 9 6 a l e C .N .V .M .

M an a ge rii S C S O M V E T R A S A Gherla„ cu sediul în oraşul Gherla, str.Clujului nr.l8/A,jud.Cluj

C O N V O A C Ă

Adunarea Generală a Acţionarilorpentru data dc 24 decembrie 1996, ora 12, la sediul societăţii din Gherla, str .Clujului

rir. 18/A, jud.Cluj, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor Ia sfîrşitul zilei de 17 decembrie 1996.

ORDINEA DE Z I:1. Prezentarea şi aprobarea raportului anual;2. Aprobarea modificărilor statutului ca urmare a privatizării societăţii;3. Alegerea Consiliului de administraţie;,

; 4. Alegerea Comisiei de cenzori şi a cenzorilor supleanţi;5. Diverse.

Calitatea de acţionar se va dovedi cu Certificatul de acţionar sau cu procura specială., Procura specială de reprezentare se va ridica de la sediul societăţii. După completarea, ei se va depune la sediul societăţiipînă cel tirziu 17 decembrie 1996; ora 13. Reprezentarea va fi permisă numai prin acţionari.

Materialele propuse pentru ordinea de zi pot fi consultate de cei interesaţi la sediul societăţii. ^ ^

Infonttaţiisuplimentare la telefon 241615 int.32. '

IM P O R T A N T - v ’vDacă la convocarea din 24 decembrie1996nu se întrunesc condiţiile de validitate,

Adunarea Generală se va fine a doua zi, 25 decembrie1996, în acelaşilocşila aceeaşiora. (30016)

î n t e m e i u l p r e v e d e r i l o r a r t . 7 7 d i n L e g e a n r . 3 1 / 1 9 9 0 , a l e a r t l 6 din

L e g e a 5 5 / 1 9 9 5 ş i a l e - I n s t r u c p u n i l o r n r . 8 / 1 9 9 6 a l e C .N .V .M .

Consiliul dc Administraţie aSCAftGOSSn,

c u s e d i u l î n C l u j - N a p o c a , s t r . O n i s i f o r G h i b u n r . 2 0

c o n v o a c ă

Adunarea Generala extraordinaraa Acţionarilor

ipentru datadc27decem bric 1996, ora 10 la C om plexul ”U nivers T ” (Casa Tineretului), str.Tineretului nr.53-55, sala amfiteatru, pentru toţi acţionarii înscrişi în Registrul Acţionarilor la data de lO octom brie 1996, acţionarii reprezentînd A sociaţia PA S ”A R G O S”, precum şi acţionaîrii reprezentînd Fondul Proprietăţii de Stat, cu următoarea

OADINCDCZI:/. Informare cu privire la stadiul de privatizare a SC "ARGOS" SA Cluj-Napoca;2. Adoptarea Contractului de societate şi a Statutului societăţii; ' '3. Alegerea Consiliului de Administraţie şi a Preşedintelui Consiliului de

A d m i n i s t r a ţ i e -4. Alegerea Comisiei de cenzori şi a cenzorilor supleanţi;5. Modificarea valorii nominale a unei acţiuni de la 25.000 lei la 1.000 lei.6. Diverse. ] - /Calitatea de acţionar se va dovedi cu certificatul de acţionar sau procura specială

de reprezentare şi buletinul de identitate. Procura specială de reprezentare se ridică de la sediul societăţii, telefon 195292 int. 122 sau 195293 int. 122, începînd cu data de 12 decembrie 1996, urmînd a fi depuse după completare la sediul societăţii pînă la data de 20 decembrie 1996, ora 15.; 1

Precizăm ca reprezentarea este admisibilă numai între acţionari.

IMPORTANTDacă la convocarea din 27 decembrie 1996 nu se întrunesc condiţiile de

validitate; Adunarea Generală Extraordinară sc va ţine în data de 30 decembrie 1996, ora 10, în acelaşi loc.

___________- : ‘ ■:■■■■■• (352109)

iţiţi i r

A B E V A R U Lde Cluj

î n t e m e i u l a r t 7 7 d i n L e g e a n r . 3 1 / 1 9 9 0 ,

a l e a r t . 1 6 d i n L e g e a n r . 5 5 / 1 9 9 5 ,

I n s t r u c ţ i u n i l o r n r . 8 a l e C .N .V .M .

Consiliul de Administraţie

a SC "TURDALACT" SAcu sediul în Turda, Calea Victoriei nr.3-5

CONVOACĂAdunarea Generala

Extraordinara : ■ a Acţionarilor

■ • . ■ ■ ■ *

la data de 27.12.1996 ora 13 la Cantina Primăriei Turda, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor, la sfîrşitul zilei de 21.12.1996, cu următoarea ordine de zi:

1. A probarea m odificării statutului SC TURDALACT SA adaptat situaţiei în care capitalul social a l societăţii este integralprivat;

2. Aprobarea structurii acţionariatului;

3. Probleme administrative. (341654)

T e l: 0 6 4 / 430 450 fc o f f ic e g r e . ro / •

T r a f i c n e l i m i t a t :

1 0 9 $ l u n a rL e g ă tu r ăM od em u ri

e x t e r n a : d e a c c e s ,

S e r v i c i i c o m p l e t e !.

128 k b p s J j 13 3 .6 k b p s 4J

(365815)

Compexit Tradingimportator autorizat

s u m a ;angajează .

Contabil SefrCondiţii: - studii superioare economice.

Informaţii suplimentare la telefon 426619.

B A N C A M Ţ I O J V A L Â - A

Priveşte: retragerea din circulaţie ă unor bancnote fi monede metalice ce au fost emise înainte de anul 1981

Potrivit Legii nr.34/1991 Banca Naţională a României va retrage din circulaţie, începînd cu data de 1 dccembrie 1996, bancnotele cu valoare nominală de 1 •3 şi 5 lei emisiunile 1966 şi 1967, monedele metalice cu valoare nominală de 1 şi 3 lei emise în perioadă 1960 1967, precum şi monedele metalice divizionare de 1, 3, 5, 10, 15, 25 şi 50 de bani, emise în intervalul 1952' 1982. .o

Dupădatadc31 dcccmbric 1996 încetează puterea circulatorie a acestor bancnote şi monede metalice, ele nemaiputînd fi utilizate ca mijloc legal de plată.. 1. Retragerea din circulaţie a bancnotelor cu valoare

nominală de 1, 3 şi 5 lei, emisiunile 1966 şi 1967, a monedelor metalice de 1 şi 3 lei, emise în perioada 1960-1967, precum şi a tuturor monedelor metalice divizionare de 1 , 3 ,5 , 1 0 ,1 5 , 2 5 şi 50 bani, emise în intervalul 1952-1982, se va face astfel:: . v .; >

a. în perioada 1-15 dcccmbric 1996, inclusiv, aceste bancnote şi monede metalice vor fi primite de la populaţie, în mod obişnuit, de către toate casieriile Agenţilor economici, inclusiv casieriile subordonate, precum şi de către casieriile celorlalte instituţii. ....

Acestea sînt obligate să primească bancnotele şi monedele metalice menţionate, să nu le repună în circulaţie şi să le depună, zilnic, la unităţile bancare unde âu deschis contul, odată cu vărsămintele de numerar. . . .

b. în intervalul 16-31 dcccmbric 1996, bancnotele şi monedele metalice menţionate vor fi primite în plăţi şi pentru preschimbare numai de către casieriile unităţilor bancare si ale oficiilor Poştei Române.

ii*':

mărci, I O decembrie 1996 P U B L IC IT A T EClijj-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă9-14;td/fax 19-73-fM;SlJI5REDACJTATURDA: Iuni-vincri8-16; (cl/fax31-43-23; SUBREDACJIADEJ; luni-vineri8-16; tcl/fai21-60-75,;

A D E V A R U Ldie Cluj

J R I N TEb o m p u te rs

[ttrează tuturor clienţilorsă r b ă t o r i n m n t j

tel/fax: 198814-194917T W

prodiiile electrocasnice de calitate

1H A U S G E R A T Eş i

o bucurie pentru cei dragi în

LUNA CADOURILOR!li lc.oferăsacelaşi magazin de electrice

de pe str. Iuliu Maniu nr.6.

C U M P E R I $1 C Â Ş T I G I !C O N C U R S U L C L I E N Ţ I L O R N O Ş T R i l

DIRECŢIA SANITARAA JUDEŢULUI CLUJ/

cu sediul în Cluj-Napoca, str.Clinicilor nr.3-5, telefon 190814

Organizează în data de 23 decembrie 1996, ora 10, la sediul Direcţiei Sanitare

L IC IT A T E P U B L IC Ă D E S C H IS Ă

x F Â R Ă P R E S E L E C T IE

pentru contractarea execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj la investiţia publică CONSOLIDAREA

SPITALULUI CLINIC DE RECUPERARE CLUJ-NAPOCA.

D ocum entaţia de lic ita tie si alte9 9 I

informaţii se pot obţine de la serviciul aprovizionare-investiţii al Direcţiei Sanitare, telefon 190814. ’Costul documentaţiei de licitaţie este

de 80.000 lei. . : ..... Garanţia de pârtiei pare la licitaţie este ^de 30 milioane lei.

Data limită a depunerii ofertelor este 23.12.1996, orele 9,30. . (761477)

P O U C O M C O M P U T E R S& - , -'v.

B A N K C O O P C L U J O F E R Ă C U P L A T A Î N R A T E :

- . S IST E M E D E CA LCU L

H Y U N D A IP R E Ţ U R I P R O M O Ţ IO N A L E ! TelTFax: 064 - 4 1 4 4 3 4 ,0 6 4 - 413 492

B V I H D S R L

, Depozit Materiale de Construcţii j S t r . D e l t e i n r . l

VINDE: • tub beton 0 3 0 0 ,0 200; • stîlpi de gard; • trafoare; • plăci de gard; • bitum; © cornier; • vopsele;

• cuie; • var; • ciment; • ipsos; • fitinguri şi multe altele l a c e l e m a i m i c i p r e ţ u r i .

S.C. ONESTO S.R.L.'

CASĂ DE AMANETPiaţa Mihai Viteazu nr.42 ‘ le i . 19-59-66

i m s mSlr- MflPOCfl nr.4Tel.19.48.86:19.23.97

E X i f W S T U RTRAVEL ACJEivCY

SLOVENIAschihotelurivile7 zile/2 mese+Rev.Hotel 3*-650 DM/pp.

CEHIA-Praga 4 zile/2 mese+Rev. x 303 DM/pp. vacante la schi

. 1341719)

‘ Str.Napoca nr.4Tel. 19.48,86; 19.23.97

R E V E L I O N 9 7

THAILANDAEGIPT.SPANIACIPRUCRETAGRECIAFRANŢAANGLIAUNGARIAS.U.A.

SINAIAPĂLTINIŞ

VATRADORNEI

FELIXSÎNGEORZ

SOVATAHERCULANEBALVANYOS

F i r m ă . p a r t i c u l a r ă

CAUTĂpersoane dinamice,

serioase, perseverente ş i cu experienţă

pentru ocuparea unor |

posturi de c AGENŢI COMERCIALI. Condiţii: posesori permis

ca teg .B (even tu a l auto proprietate personală)

Tel. 43-16-65 luni, marţi: 15-18.

TRANSPORTFRANTAMNGLIA;OLANDAiSRANIAlflTALA,TARILESCANDINAVEfAUSTRIAAutocare ultramoderne touring.

VINZARICUMPĂRĂRI

INTERAGENT S.A.

;o* Agenţie imobiliară

^ Evaluări şi j expertize tehniceiSBâfc Str.l.C.Brătianu ».13,

TsFl92045; 192034; Fri'xT 193478

TRANS-EUROPAefectuează săptămînal

transporturi de persoane _ în GERMANIA

^ a ^ e ^ m ai

tel. 19-54-47, fax. 19-74-68. ^Agenţia KM 0 - Tel. 196557.

P R I M O R D I A L . .\ in7ai i-cumparan-închiricri !

Str.Brajov nr.44, tel. 14-78-97.

• Vînd casâ particulară pentj-u preten ţioşi sau pentru firm e. Str. Ilie Măcelaru nr. 30. (372182) '

• Vînd Dacia Berlină şi camionctâO km. Tel. 14-07- 91. (372429)

• Cumpărăm tractor U650 cu remorcă şi motor M ercedes 3000 d iesel. Oferte la tel/fax. 19-31-48. (372440)

• Vînd SRL activ itate construcţii. Tel. 41-65-54 sau 43-26-91. (371316) . -

• Vindem piese auto. pentru Aro şi TV. în str; Karl Marx nr. 22. (369471)

• Firmă, vindem ia cel mai scăzut preţ BCA construcţie 25x30x66; 20x30x66,: p lăci ;i gard.' Depozit B-dul 1 Decembrie 1918 fn, te l. 13-16-48. (371399)

• Vînd casă mare cu anexe şi 60 ari grădină, în sat Nima şi m alaxor patiserie SOL. Tel. 13-20-90 (371426)

• Cumpăr firmă mixtă cu activ itate de producţie înfiinţată pînă în 1994. Informaţii la tel 41-46-74 sau 15-26-26. (373175)

j î « Vînd mobilă Băiţa. TeL 19-59-66. (372398)

• ‘ Vînd urgent apartam ent 3 camere ultrafinisat, str. Pietroasa, 75 milioane. Tel 19-13-36. (373194)

. • Vînd spălătorie, de haine. Tel 43-22-857 (373212) -

' • Vînd m ochetă, linoleum, 18.900 lei/mp.. Tel 064/19-88-17. (373221)

• Vînd vin staţiune viticolă, certificat calitate. Tel/fax 12-41- 83 (372875)

• SC Salora SRL vinde din stoc antigel concentrat 100% la 5200 lei en gros; 5950 lei en detail. Str. Decebat nr. 100, tel 13-47-36. (373131)

• V înd urgent autoutilitară TV35, uşor avariată. Tel 25-15- 73 seara (373167)

• V înd raboteză şi m acara pen tru m ontare pe cam ion sarcina 3500 kg. Tel 41-06-77. (373174)

• Jonson SRL vinde produse co.snieticc şi detergenţi im port Italia en gros şi en detail. Cluj- Napoca ştr. Octavian Goga nr. SI-,-tel 064/ 42-05-44. (373210)

• V înd VW camionetă 1,2 t, benz ină , stare bună, înmatriculată, cu carte identitate, sau schimb cu autoturism. Tel 42-66-96 ora 10-20. (373226) •

• .Vînd legafon. Tel 41-52-92.. (373238) ’ . ’

• . V în d convenab il v itr in ă frigorifică orizontală. Tel 42-52- 63. (373241)

• V înd te ren 6000 m p. M ănăştu r Z orilo r, in trav ilan . Informaţii tel. 42-67-97ilupă ora 18. (372479) : •• • Cumpăr teren între 500-1000 mp. Tel 41-27-51.(373105)

• V înd teren 5800 mp între Floreşti şi Gilău. Tel 41-06-77. (373172)

• Cumpăr teren minim 7000 mp. Oferte la tel. 15- 82-07. (371439)

• Vînd. casă p'+l în comuna Băişoara nr. 23.6, judeţul Cluj. Informaţii la tel. nr. 107 Băişoara, după ora 18. (371394)

• .. Vînd casă şi apartament. Telefon 43-32- 94. (370753)

• Vînd 2 case în aceeaşi curte şi oglindă vieneză. Tel 18-06-39. (372964)

• Vînd casă 3 camere, confort, curte şi grădină 800

. m p, singur în curte, preţ 68.000 DM. Tel 43-74-87.

, (373171) \

V ■ • Cumpăr urgent apartament sau garsonieră. Tel 41-27-41. (373188)

. • Vînd urgent casă î . camere, cu garaj, telefon şi grădină de 600 mp pe str. P rogresului. Tel 14-82-34 sau 15-37-10. (373208)

• Vînd SRL fără activitate XII 1994. TeL 19-24-79. (372359)

• • V înd 1700 mp teren construcţie 13000 mp teren cu hala de prcfducţie de,700 mp pe str. O aşu lu i. Tel. 42 -0 6 -8 9 .; (37244.8) v

• ' Vind SRL 1995,Tel. 14-56- 06 (371379)

• Vînd Volkswagen Corrado V R 6 2850 cmc, an-, fabricaţie 1992: Informaţii luni-vineri între orele 9-16, tel. 064/43-25-44. (371409) .

■ -V înd. dub iţă . VW an fabricaţie 1976, preţ 1500 DM; Sirocol pe benzină; magnetofon Mayag, Informaţii tel. 13-99-39 după ora 12. (371412)

• C um păr u rg en t depozit. Telefon 41-27-40. (373106)

- • Vînd casă mare P+l+M G heorgheni. Inform aţii orele 17-20 la tel. 12-34-75. (372437)

• Cumpăr casă său apartament. TeL 43-32r93. (371129)

• Vînd apartam ent 4 camere, decomandate, etaj 2, m ultiple îm bunătăţiri, telefon. Tel. 41-44-87; 41- 44-88. (371326);

; : '• •"■■■■• Vînd teren în Grigorescu. Telefon 18-07- 56. (372433) • ; '

-.-'•■ • Vînd apartam ent 4 camere. Str. A. Vlaicu nr. 62, BL A8, sc. I, ap. 9. (373162) .

• V ind apartament 2 camere fin isa t M ărăşti. Tel. 15-37-58. • (372277)

'• V înd casă cu grădină mare, sat Luncani, zona Cîmpia Tuizii,

; sau schimb cu apartament Cluj. Tel. 43-24-91 luni-vineri orele 9-18. (372336)

• Vînd 2 camere str. Bucium. ' Tel. 16-96-83. (372413) ,

• V înd apartament trei camere, c u p to r cu m icrounde, v ideo recorder, mobilă Nora. Tel. 14- 17-88. (372414)' • Cumpăr .apartament 1 sşu 2 camere plata imediat Tel, 19-15- 61. (372424)

• Vînd apartament 2 camere, central Tel. 13-51-25 orele 15-19. (372426) > ;

• V înd garsonieră parter cu telefon pe str. Almaşului cu 37 . m ilioane’negociabil. Tel. 43-05- 37. (372432) ^

• . V înd garsonieră ştr. Cernei - nr. 5 ap.j 119. Orele 10-13 şi 17- 19. (372436);• V înd casă 3 camere f garaj

str; Ciocîrliei nr.-41 sau schimb cu ap a rtam en t şi d iferen ţă . - (372438)- 3:r - V înd apartament trei camere •e t 1 str Pasteur. Tel. 12-11-36. (372462) - ■ ' . . ' ;

• C u m p ăr garson ieră în Mănăştur. Tel. 17-23-06 sau 15- ; 75-47. (372463)

.• V în d : ap artam en t, cu 3 - camere. Tel. 42-04-25. (372476). • V înd, schimb casă în Arad

cu variante în Cluj. Tel.. 13-18- : 13. (372477) : : v ;;

Pentru o va asigura în tonfinuare un abonament la ziarul^ d im îi -v ă din timp factorilor poştali, oficiilor poştale sau difuzorilor S C ”A P E X ” S R L. © l l ^

cu 1 ianuarie 1997,

• abonamentul lunar costă 13.000 lei, • trimestrial 39.000 lei, • semestrial 78.000 lei, • anual 156.000 lei

A D E V Ă R U L . D E J D l I f * i T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8- 16;sîmbâtă 9-14; tel/fa* 19-73-04; ŞUBRED ACŢIATURD A: m a r * î 1 f l s f p r e m h r i p 1 9 9 A ( 1 f t d e C l u j - r U B L I l * ! U A i t lUni-vincri^l6;(eiyfai3143-23;SUEREDACTUDFJdu^neri^l6;Ul/fai2l-60-75. m a r ţ i / I U q e c e m p n e 1 y y p ^

• Vînd casă în Baciu nr. 522: compusă din 3 camere şi anexe. In form aţii la tel. 13-58-93. '(372471)’ • V

• Vînd garsonieră confort 3 str. Zambilei nr. 21 ap, 96 et. 3. (372485)

• Vînd casă fam iliară două camere, bucătărie, baie, cămară, hol plus gospodărie în Suceâg nr. 254.. Informaţii Suceag nr. 147 familia Szalontai. (372486)

• Vînd casă 3 camere interior super -fin isat, m obilată stil occidental str. H. Barbusse nr. 37. (372488) .' • V înd garsonieră 25 mp Gheorgheni pentru pretenţioşi, 10.000 USD. Tel. 41-18-78 sau închiriez. (371405)

i • Cumpăr garsonieră. Fără intermediari. Tel. 16-61-84; 17- 34-16. (371423)

• Vînd urgent apartament 4 camere 105 mp, 2 băi, 2 balcoane, p ivn iţă ,' garaj

^cărămidă, telefon internaţional,; lîngă biserica Sf. Petru, ocupabil

imediat, 100 milioane. Tel. 41- 38-47. (371425) ;

.' ■'•• ,Vînd urgent apartament, două camere confort I Mânăştuf. Ţel...

,16-80-25! (371430).. . ’l - • / • Vînd. apartament 4 camere ;

convenabil, cartier Mănăştur, str. • Bucegi nr. 6 bl,:E3,sc,. 1 et. 1 ajy 6 . (371444)

• Vînd apartament 3 camere . confort X ultrafinisat, cu garaj, Turda, str.Plopilor n r.l , bl.L3, ; e t.l, ap .6 6 , tel. 32-26-79. (341653) '

• Vînd apartament mobilat, Mănăştur central, 2 camere, etaj 2, confort 2, preţ 15.000 DM. Tel. 16-65-48. (371449) .

• Vînd apartament .2 camere confort 2 Gheorgheni. Tel. 15- 66-02 sau 15-46-45. (371454)> • .Vind garsonieră. Str..Zorilor nr. 43 ap. 40. (371457)

• Vînd garsonieră confort 1, 32 milioane, Str. Dîmboviţei nr. 87, Bl. D18, a p -112, între orele 14 17. (373080)

• Vînd D acia 1995; 14 milioane şi Lada 1500 din 1979, preţ 7,5 m ilioane negociabil. Tel. 42-53-50 (371436)

• Vînd M ercedes 300 TDT, 1984, ABS, aer condiţionat, înm atriculat, im pecabil. Tel. 16-93-68. (371441)

• Vînd Playraont Vayager 7 locuri, cu motor 6V, 3000 cmc, din 1995, full extra, în garanţie. Tel. 41- 66-89.(371455)

• Vînd Pontiac Transporter 7 locuri, cu motor 6V, 3800 cmc, din 1992 full extra. Tel. 41-66- 89. (371456)

♦ Vînd motor Opel L'6 diesel, vama plătită. Tel 14- 48-43.(373158)

V Vînd Ford Escort 1,6 D adus recent, înmatriculat, 4 uşi, trapă, 6500 DM. Tel 14- 48-43. (373159) - ■>,

• Vînd' urgent VW Transporter 8+1 locu ri, răcire apă. Tel 17-90-78. (373165) ..

_ • Vînd Audi 80 an fabricaţie 1979,înmatriculat, bu carte, preţ 2900 DM şi: Audi 80 an fabricaţie '1 9 8 2neînmatriculat. Tel 13-75- 24. (373177)

• Vînd urgent şi ieftin VW bus, preţ 1500 DM. Str. M aşiniştilor nr. 46, după ora 18. (373178)

„ • Cumpăr, D acia 1300. Ofer 5,5 milioane. Tel 42- 68-64. (373220) ,

• Vînd Dacia Break. Tel. 32- 39-05. (372257) .

• Vînd Dacia 1100 stare bună . Vîndxasă liberă, cu 4 nivele; ' even tua l p iese de schim b, grădină, curte', te lefon , g a z ,, Informaţii la tel. 14-12-00 după canalizare, în M iercurea Ciuc', ora 19. (372444) . . ' - ţ ;str. Szekely Mozes. Tel 066/11- • V înd sistem dc alarm ă 63-25, (373087) . 7 ; , : Spyball şi jenţi magneziu.; Tel.

• - V înd ,2 cam ere str. 15-39-47. (372454)Dorobanţilor nr. 93, ap.i 83.. Tel • Vind Ford Escorţ 1,3 două 15-74-25. (373134) : . , . uşi 1985 stare impecabilă. Ofer

■ • Cumpăr, foarte urgent, 2 donaţie.- Relaţii la tel. 14-73-78. camere, cu plata pe loc. Tel 43- (372475) ■ ■’ ■ >'12-95. (373176) •• Vînd Dacia 1300 1982 6,4

• Vînd apartament 3 camere milioanei negociabil. Tel. 43-74- ultrafinisat. Tel 41 -27-63 .. 20. (372489) '

,(373182) '• V înd BMW 3 1 8 i 1984• ; Vînd apartament 3 camere neînmatriculat. Tel. 42-02-44.

Mănăştur, finisat. Tel 43-13-12.' (372490)(373214) . ; • Vînd Toyota d iesel 1988

• Vînd garsonieră p a rte r ,27 _ nerulată în ţară. Tel. 12-35^15. m ilioane : negociabil.: Str. (372493)Bucureşti nr. 57-63, Bl.-B, ap. Vînd Peugeot J? şi. piese, 14, orele 16-19. (373239) ’ înm atricu la t. Ţ el. 41-17-63 .

• : Vînd apartament 3 camere (371381) ., ■Mărăşti Str. A, Vlaicu nr. 25; Bl. : ‘ Vînd ° P cl Ascona 1600 anV15, ap. 44. (373243).

.1

• Vînd Peugeot 405 benzină fără plumb combi an de fabricaţie 1989 stare perfectă. Tel. 43-12-54 orele 15-20. (372431)

• Vînd Dacia 0 km. Informaţii tel. 13-51-92 sau .16-72-61.(372481) ’

• Vînd ieftin Lada. Tel. 43-86-68. (371393)

• Cumpăr Dacia 1310. Ofertă Serioasă. Tel. 13-55- 41 (371431)

• Vînd Fiat Tenipra 1,4$, 1991, vama achitată, 61.000 km. TeL 40.9?.33i <37.1462).

fabricaţie 1984, înm atricu lat Preţ negociabil 3900 DM. Tel. 17-91-04, după ora 17. (371396)’ • V înd F ia t C rom a,

neînm atriculat; benzină, 2300 ,DM. Tel. 17-60-61. (371410) •

• Vînd Dacia 1300. Tel. 17- 59-02 (371420) . ; ; •

• Vînd Opel Vectra 17 D an fab rica ţic 1991, v iş in iu metalizat. Preţ 10.700 DM; Tel. 15-20-12 (371434).

• Vînd MZ 250 motor BTZ, deck Intercord. Tel. 16-24-27 (371448)

• Vîrid Renault Maşter; Opel Omega, omologate. Tel 36-84- 19; 36-85-74 (370827)

• Vînd Mercedes 280 SE şi 380 SE,, neînmatriculate. Tel 4^-

i 2 7-63 (373181) •1 v • ’ * ' ‘1 y ^

• Vînd Volvo 343 fabricaţie 1983 preţ 1100 DM BMW 728 1300 DM. Str. Muncitorilor nr. 22 bl. M9 ap. 5. (373043) ■

• Vînd Mercedes avariat 300 D, an 1991, preţ 6 .000 DM negociabil Tel 31-65-54 după ora 18. (373130)

<•. Vînd Aro 10 an 1989, preţ negociabil. R elaţii com una Floresti, str. Horea nr. 55, Bl. A25, ap. 3, zilnic. (373170)

• Vînd Audi 80 an fabricaţie 1988, m otor 1,6 diesel, stare foarte bună. Tel 13-47-36 orele 8-20. (373 1 87)■ • Vînd Nissan Sunny 1400 din 1979, accidentat faţă, preţ 1300 . DM fix. Str. Gorunuluinr. $, ap. 13, tel 41-26-67. (373193)

v Vind Ford S ierra 1989, diesel şi Oltcit 1988. Tel 13-62- 91.(373197)

Vînd VW Passat combi 1992 cu aer condiţionat; Opel Astra combi ,1992 şi Renault 5, cu 4 uşi, 1987. Tel l4-19-39 seara. (373198)' • Vînd Ford Orion diesel 1985, preţ 4800 DM. Tel 15-10-05. (373206) ■.. . . ?■ Vînd Ford Escort 1,6D 4 uşi, înm atricu la t. T el 15-16-37. (373212) ;

• .Vînd Ford Orion an 1989, motor 1400 cmc, injecţie, 5200 DM negociab il; A udi 90 din1985, preţ 3400 DM; Mercedes1 500 SEL din 1981, preţ 4500 DM; VW Passat din 1985, preţ 4000 DM. Tel 43-81-78. (373215) '

• Vînd Mercedes 207 D pentru piese de schimb, stare perfectă, de funcţionare. Tel 12-17-81,. seara. (373217) ; , —

• Vînd Peugeot J5 2500 cmc, d iese l, lu n g , supraînălţait, 135.000 km, preţ 9400 DM. Ţel 13-02-05. (373219)’ /'• Vînd Fiat Regata combi, an

1988, rulat în Germania. Ţel 16- 88-07. (T73223) / -

• Vînd R enault 11ŢXE, an1986, m oto r 1721 cmc în garan ţie şi m otor de rezervă

. 1721 cmc, 5 v iteze, 4 uşi, geamuri electrice, preţ 4700 DM negociab il. * Tel 41-12-25. (373227) -v .i* Vînd>VW Passat stare bună,

2450 DM negociabil. Tel 16-50- 15. (373234) '

• Vînd televizor alb-negru stare perfectă: Tel. 13-72-18.

,'.(372442). ;• V înd cup to r m icrounde

marca Samsung, telefon cu robot Panasonic şi pui Schnauzer uriaş. Tel. -43-86-18 - după ora 18. (372473)

> • V înd: cam eră Video Panasonic Rx6, amplituner Delia, pickup, combină Internaţional,

■ alarmă auto,, telefon cu memorie cu şi fără fir, frigider Minsk.

Tel. 15-76-97. (371350) ; : >• Vînd aparat foto Olympus

.profesional, 450 DM, clăpari / Caber nr. 43,1,00 DM. Tel. 18- .96-59. (371380). . , : •' • ; V înd dorm ito r alb stare excep ţională şi telev izor alb

• negru. Str. Scorţarilor nr, 15:sc.2 ap. 15(371413) .. . ,

; ■ Vînd televizor color Funai 700 mii lei. Tel. 17-80-96 (371435)v,-*. V înd avanta jos video

recordcr Sanyo. Tel. 17-29-40 dupăora 18 (371443)

- • Vînd ieftin frigider măre Arctic şi mobilă de sufragerie. Telefon 14-82-34 sau 15-37-10. (373209). .

• Vînd tractor 650 an 1990. ; Sat C h e s ă iin r . 40 , com una M ociu sau tel 17-92-77.

ifi73054)_. ! 1

• V înd că ru c io r 'cu ro tile pentru handicapaţi-şi maşină tricotat ciorapi nr. 8 . ( uz casnic) Str. G orunu lu i nr. 4 ap. 50. (371397)• • Vînd tractor International 96 CP. Str. Petrila nr. 6 , tel 43-74- 87(373173)

• Vînd ţuică de prune. Relaţii la tel. 17-94-40 (371421)

Î N C H I R I E R I

- ■ • Vînd ieftin Mountain Bike, nouă: Tel. 13-89-48. (371392)

• Vînd repatriere. Relaţii tel 0043/66-43-01-99-02 orele 17-22. (372863)

• Vînd, pentru preten ţioşi, cîine femelă ciobănesc german (7 luni), import RFG, preţ 1000 DM. Informaţii la tel 19-83-81. (373202)

• Vînd blană de*vulpe arginitie. Tel 14-41-91 sau 14-58-11. (373216)

Vînd pui Dobermann cu pedigree, 120.000 lei. Tel 19-59-17. (373225)

• Vînd' 2 haine blană nutrie, lungă şi scurtă 3/4, noi. Tel. 18-52-17 după ora 20. (341651)-; ; .

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-19-74 (372391)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 43-00-81 (371459)

• Ofer chirie urgent. Tel. 19-39-89 (371460)

• Caut chirie urgent. Tel 19-19-74. (373240)

■ • Caut chirie valută. Tel 19-39-89. (373245)

• Caut chirie urgent. Tel 43-00-81.'^373246) '

• Dau în chirie sediu de firmă, amenajat, central. Tel. 19-54-76 (371411)

• Caut de închiriat mic spaţiu comercial. Relaţii la tel 15-16-60. (373248)

• D octoriţă, caut de închiriat apartam ent sau garsonieră cu telefon. Tel 14-21-77.(373207)

• Studente, caută chirie apartament e camere. Tel 15-68-15 ora 9-17. (373244)

• Dau în chirie apartament; camere str. Dorobanţilor. Tel 4),01-22 (373211). • Caut de închiriat apartainy , 3-4 camere, cu telefon, în zosj G rigorescu . Tel. 15-82-01 (371440) -

• "Caut de închiriat apartamen2-3 cam ere m obilat, telefo^ central, Pata, Gheorgheni Ofţ 100 dolari. Tel 15-15-06 zilnic orele 14-20. (373179) .

• C aut pen tru închiriai ga rso n ie ră m obilată sa( semimobilată, cu telefon. Ofţ, maxim 250.000 lei/lună. Tel 16. 89-96 orele 10-12. (373205)

• Vînd tricicletă damă. Telefon 18-58-88.(372428). ■ Vînd lemne de foc. Tel. 13-

72-18. (372441) .• Vînd 21 mp parchet stejar

uscat, plapumă 2 persoane nouă. Telefon 42-06-89. (372447) •

• :V înd blană astrahan^şi nutrie. Tel, 15-39-47. (372453)

r Vînd mobilă veche şi aragaz cu 4 ochiuri nou.’Tel. 15-37-58. (372467) . .

■ Vînd puşcă cu aer comprimat calibru 4,5 mm. Tel. 18-74-41, (37247») : ■. ; : ■;

• Vînd colţar nou extensibil pentru camere, mici. Tel. 18-47- 00. (372492) . ' ;

• Cumpăr porumb boabe . 500 kg. T e l. 14-46-89 ş i . 15-97-20. (371303) . - • v

• Vînd cazan fieri ţuică aramă, 185 litri. Str. Maxim Gorki nr. 19. (371383) ’ '

• Vînd cadă. Tel. 19-32-51. (371398) ; ,-• Vind femelă rottwailer 16

luni pentru^ reproducere şi mastino napoletano 5 luni. Tel. ^-57-55. (371402). ," !

•, ;V înd blană lungă nurcă' mărimea. 44-48. Tel. 14-64-24 (371.422): \ :C L; .

• V înd;barcă pneumatică 4 persoane; nouă. Tel.- 15-32-47 dupăora 18.(371453)

• Vînd pui dog german negru şi arlechin. Parcul Feroviarilor nr. 1, tel 13-53-35. (373114)

• .V înd m aşină de scris portabilă. Informaţii la tel 12-31- 34.(373156) ■ ; • ' -

• Vînd pui caniche pitic negru. Tel 43-81-49 seara. (373161)

; • V înd urgent prelată cauciucată 8x8 m, import. Tel 14-80-42. (373164) "

Vînd mobilă Bobîlna. T e l 13-39-54 (373169)

S C H I M B U R I D E .

L O C U I N Ţ Ă

• Schimb apartament 3 cam ere strl A ricşului, cu apartament 4 camcrc str. Pata, în P-uri. T el 19-83-81. (373201)

• Schimb apartament 3 camere parter, Gheorgheni, cu 2 camere + diferenţă. Tel 14-98-53 după o ra l 6_(373_i%)_ j

• închiriez rochii de mireasă import modele unicate. ,Tel. 18-

! 80-96 (372364) ,'• Caut spaţiu pentru închirieri

casetc video sau apartament una, două camere parter M ănăştur. Ţel. 16-91-37. (372430)

; •' Caut.chirie spaţiu'magazin alimentar. Tel. 15-57-67 seară.

: (372472) , ' . ..■■■• Dau în chirie 2 cam ere nemobilate, central, bun pentru sediu firm ă. -Tel 13 -43t88 . (373190) • v ' f t

Caut chirie, te l . 14-98-86. (372120) • ;'• Intermediem chirii. Tel 19-

09-28. (370691) ;' '• O fer chirie garson ieră nemobilată Zorilor. Tel, 19-15- 39. (372406)

• Primesc îiCgazdă o fată.. Tel. 18-64-57. (372439) ; A . a’• Dau în chirie garsonieră. Tel.

15-39-47.(372452) • • : ;• Dau îri chirie garson ieră

mobilată B-dul Muncii nr. 101 bl. A l ap. 52 zilnic după ora 15. (372480)

• Primesc fete îji chirie, cartier G rigorescu . Tel. 18-59-60 (371390)

;■ • Dau în chirie apartament una: cameră. Str. Bucureşti nr. 70A bl.' D-20 ap. 22. Plata în valută.

,(371407)* - ’-v >: ,• Dau în chirie la studenţi (e) 2 -camere mobilate, fără telefon. Str. Fabricii nr. 3, tel. 41-11-80.

‘(371408) " V;.> ,y Iau o fată serioasă în chirie, u ltra central. Tel,; 13-55-32 (371437) ’ - ■ ■ '

. • Dau în chirie apartament o cameră, telefon, mobilat. Tel 18-

'47-69. (373168) . - , .,. y ,• Dau în chirie garsonieră. Tel

: 19-98-09. (373228) , ,,i: V •-*-, • Dau în chirie apartament 2. camere confort I, m obilat, pe t term en lung. T e l 15-23-42. (373230) . ' ;

'■•„. Studentă caut penţru închiriat cameră. Tel. 13-92-61. (372443), • Caut dc închiriat apartament 2 camcre cu telefon. Tel. 17-05-1 18. (372457) ' . "

• Familie medic rezident, şi profesoară, căutăm de închiriat, pe termen lung, apartament cu 2 camcre, mobilat, de preferat cu telefon. Plata în lei lunar. Tel.

iM*33r4-8 dui>ă oral il 8 . {,3,7,13 78) :

D I V E R S E

• Chelneri,, chelneriţt! C ontracte de m unci pe nave lux americane. Condiţii: - vîrstă 20-35 ani, engleză bună. Venit anual 8 .000-25.000 dolari. Tel. 059/43-78-58. (865153)

\ « Execut deratizări. TeL 17-11-88. (372372)

• Angajăm manipulaşi cu atribuţii de pază ţi şoferi. Informaţii Ia tel. 26- 50-07.(372451)

• Angajăm vînzătorL TeL 15-06-22. (372474)

ii io

..olCom atim T rans\\

in

[Ii" si

efectuează transporturi ;i mutări' cu' autodubă 7,5 tone. Tel. 14-00-77; 14-27- 57.(369773)

• Lichidăm stoc vechi a n v e lo p e .r u la t e . Preţ avantajos, 40-50.000 Iei. Str. Branului nr. 23. Telefon 14- 36-97 (371382) '

• Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar non-stop. Inform aţii zilnic între o r e le 16-19 la magazin ABC : Z orilor , str. O bservatorului nr. 11. (371415)

• Angajăm: barman ;i ospătari. ; * Informaţii restaurant Spaghetti tel. 19- 56-50 orele 10-16. (371417)

: • Transport marfă 1,5 t 550 lei/km + tva. Tel. 19-73- 74. (371445)

‘• ' Transport marfă. Tel 17-26-33. (370741)

• ? - Angajez brutar (bărbat). Informaţii tel 43- 52-70. (373035)

• SC Elvila angajează vînzătoare-: pentm magazinul din Piaţa Mihii V iteazul. Condiţii: vîrjt* maximă 35 ani, studii medii, prezenţă fizică plăcută. Interviul va avea loc în dala de 11.12.1996, la sediul magazinului. Tel 43-36-74. (373090)

• Firmă austro-ungiră, caută parteneri cunoscători de limba germana şi maghiară. Relaţii miercuri tel.17-98-63 ora 10-12 şi 16- 18.(373091)

• Angajăm vînzătoare. Căutăm ucenici pentm brutărie.- Str. Dunării n t . \ 98.(373218) >

• SC Radu & Ady SRL angajează ospătare ţi barmane, vîrstă maximi 35 ani. Relaţii str. Fabricii nr. 4 între orele 19-21.' (373224)(1 ,*i 1 r1 ~r

at i41.

, . . _ _ , n r m t W ^W 'T’A ’ITF' CIIJJ-NĂPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ!>-14; tc)/faxl9-73-04;SUBREDACJIA'nJHI).\: marţi, 10 decembrie 1996 r i / D t / C / U \ i i Z luro-vincri8-16Ucl/fat3M3-23;SUBREDACŢIADFJ!luni-vincrig-16;tcl/fax21-60-75.-

, i Jaluzele aluminiu. Tel ,^ 9 -3 4 (373191)

Depanaj auto cu Ijlformâ 24 ore din 24. Tel fa.74. (373236) _ : -

Transport marfă 3,5 t IdO lei/km + TVA. Tel 19- j}-74. (373237)

• CE. DI. Farmalat „jijează m agazioner: „noţlinţe liniba italiană l(ris-vorbit; carnet de ^ducere şi operare pc (jlculator. Informaţii lă tel (1.59-99.(373242)

Angajez vînzătoare Ifnirâ. Relaţii lei 15-16-60. :0 i 7 )

Vînd acţiuni IAR frifov. Turda, tel. 32-26-

(341653) ' *

Angajam vînzătoare serioase.114-02-22. (372266) - Transport-marfă 16 tone în

jua, Republica Moldova, CSI. Informaţii - la tel. 12-39-34. (372409)’

în conform itate cu Legea 137/ 1995 SC Danei Comprod SRL an u n ţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei dc mediu pen tru obiectivul fabrică dc săpunuri,

llelergenţi şi produse de (întreţinere situată în com una Floreşti sat Luna de Sus nr. 404 judeţul Cluj. Eventualele sesizăriii sugestii se vor depune la Agenţia pen tru P ro tec ţia Mediului C lu j N apoca str. Dorobanţilor nr. 99. (372455)

• A ngajez secretară cu cunoştinţe de dactilog rafie , operare calcu latoare şi lim ba «igleză. Tel. 19-75-92 orele 13 - 1(372456) ,

• S oc ie ta te com ercială tngajează 1 abso lven t informatică sau au tom atizări calculatoare cu-experien ţă în domeniul grafic. Tel. 16-32-31 «iele 15-17. (372478)' P rofesor d in N ew -Y ork

pledau engleza 5000 lei/oră. Tel.15-09-60. (372487)1 Societate româno-austriacă

ugajează, cu carte de muncă, contabil cu experienţă. Tel. 41- «-88; 41-44-87. (371327)• Angajăm geamgiu. Tel. 41-

M-88; 41-44-87. (371328)' Recondiţionări planetare,

reparaţii cutii de viteze, pompe 5»pâ, cabluri ambreiaj. Tel. 13-

»-51 (371377) ‘• In conformitate cu legea nr.

137/ 1995 SC M ânu ţa SRL «niinţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu pen tru ob iec tive le : («ntina S in terom d in B*dul Muncii nr. 69; Alimentara din 'tr. Fabricii nr. 1-3; Alimentara Şi Restaurant din str. Napoca nr. M; Alimentara şi Braseria din str. Donath nr. 192, în municipiul' C lu j-N apoca; Magazin Mixt şi a construcţiilor necesare dezvoltării Ferm ei de Animale d in com una C ătina, judelui Cluj. Eventualele "■gestii, sesizări se vor depune I* sediul APM C luj C alea Dorobanţilor nr. 99. (371386)• Angajăm cu carte dc ifluncă,

vînzători serioşi şi dinamici, la J&oşc alim entar “D ady” P-ţa *ilor. Selecţia mîine, orele 12. 071406)• Angajez vînzător. Tel. 16-

‘3-28 (371450)’ Tînăr, 26 ani, posesor permis

^nduccre categoria B, C, E, îmi °fer serviciile. T e l-13-78-86.

• Angajăm femeie de serviciu cu jum ătate de normă. Tel 43-09-41.(373101) -

Angajăm contabil. Str. I. M. Klein nr. 21. (373189) '

• SCC A polodor D ue SRL angajează ■ şofer m ecan ic autogreder. Selecţia va avea loc în data de 13 decembrie ora 8, la sediul din str. B yron nr. 1-3.(371414)

• în conformitate cu legea nr.' 137/ 1995 Bolba Ipan anunţă începerea dem ersurilor pentru

' obţinerea Autorizaţiei de mediu pentru înfiinţarea unui magazin mixt în comună Poieni, sat Valea Drăganului nr. 160. Eventualele sesizări se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (371424)

• Spăl rapid covoare la domiciliul clientului. Tel. 42-55- 36 (371442) ; / . ,

V- v Firmă particulară cu capital mixt, angajează urgent 4 sudori în argon. C o n d iţii 'de lucru deosebite. Informaţii zilnic la tel. 26-50-06 în tre-orele 8 -16 ,30 j

(371446) ; . • .,y . ; i• A ngajez 8 m u n cito ri

necalificaţi pentru construcţii, salar 450.000 lei/30 zile. Rog seriozitate. Relaţii la şantier, str. F runzişu lu i ni. 18A, varianta Mănăştur-Zorilor (373235) J

• P articu lar o fer 'rapid împrumuturi, garanţii auto. Tel.17-05-18. (372458)

• Transport patru persoane în data de 11. XII. 1996 pe ruta Germania prin Austria. Tel. 43-81-96. (372445) '

• Caut femeie serioasă pentru îngrijire copil 2 ani şi 7 luni. Tel. 17-11 - j 9 d u p ă ora 17. (372484)

, • Caut stapin pentru doberman7 luni. Tel. 41-09-62. (372450)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 M acavei T ra ian anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de m ediii pen tru o b iec tivu l casa familială în comuna Feleac, sat V îlce le nr. 101. E ven tua le le sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, C alea D o ro b an ţilo r nr. 99. (372464) ’ ■

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Capotă Traian anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordulu i de m ediu pentru obiectivul supraetajare casă fam ilială în C luj-N apoca str.'1 M axim G o rk i nr.* 165. Eventualele sesizări şi sugestii se vor dfepune ia APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (372469)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Parfum eria. M ariana SRL, cu sed iu l în T urda , str. R ep u b lic ii n r .36 anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de m ediu pen tru o b iec tiv u l SC P arfu m eria ' M ariana ‘ SRL. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99, (341652) -

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Ela SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pen tru o b iec tiv u l d in T urda, str.R epublic ii n r.28 şi pentru m agazin m ixt sa t C opăceni. Eventualele sesizări, sugestii şi rec lam aţii se vo r depune la sed iu l APM C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99. (341655)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC.Union SRL anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru sediu! din str.Republicii ilr.30 şi pen tru ch ioşcu l âlimoiitar C'alea S/ictoriei'stAfe

bus O prişan i. E ven tuale le sugestii sau reclam aţii se vor depune la sed iu l APM C lu j, Calea D o ro b an ţilo r nr. 99. (341646) , " - " V

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Marian Gavril anunţă începerea, dem ersurilo r pentru obţinerea A cordului de Mediu pentru obiectivul branşament de apă potabilă cu cişmea de curte pen tru im o b ilu l situa t îu localita tea B o n ţid a 'n r . 521. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, din Calea D orobanţilor nr. 99. (371389)________'

P I E R D E R I

• Pierdut carte de identitate seria A/0209146. O declar nulă. (372459) ' ' v - V

> Pierdut carnet de student şi leg itim aţie de că lă to rie pe num ele C răciun G rigore. Se declară nule. (372465) - ': • Pierdut legitimaţie de cămin pe numele Crăciun Grigore. Se declară nulă. (372466)/• Pierdut,carnet de student pe

numele Vidican Rareş. îl declar nul (371387); ■ ;

‘ • SC-Dilm an Proexim SRL pierdut actele firmei în original. Se declară nule. (371416)

• Pierdut carnet de student pe num ele P ăscu ţă A driana. îl declar nu l (371438)

• Pierdut carnet de student pe numele V lad Sim ion Florin. îl deciar nul. (371458)

• Rus loan pierdut legitimaţie de serv iciu , O decla r , nulă. (373157)

• Mereu Traian pierdut carnet de student index. îl declar nul. (373163) '

P ierdut carte de identitate Opel Ascona nr.; 80712/1995. O declar nulă. (373166)

•. Pierdut carte de identitate Ford Escort seria B*606637 pe numele Burcă Sergiu. O declar nulă. (373180) '

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu durere în suflet anunţăm moartea iubitului nostru so ţ, ta tă , socru şi bunic, ALMAŞA L E X A N I) R U . înm ormîntarea va avea loc azi, 10 decembrie 1996, orele 13, în cim itiru l M ănăştur. Familia îndoliată. (371391)

• Suferim alături de familia Almaş pentru decesul aceluia care ne-a fost rudenie şi - vecin de proprietate agricolă • l' ALMAŞ ALEXANDRU. Eternă m em orie, pioasărecunoştin ţă . Fam ilia Vădeanu şi Fam ilia Enciu. (O)

* Cu adîncă tristeţe anunţăm moarteafulgerătoare a iubitei noastre soţie, mamă şi bunică, BORZA ANA.înm orm întarea va avea ioc miercuri 11 decembrie, ora 12, la c im itiru l Central. Romi, Laura, Roxana, Caria. (371427)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru soţ, tată şi bunic, SIMON IOAN. Înmormîntarea va avea loc în data de 11 decembrie ora 12, în lo ca lita tea Coldău. Dumnezeu să-l odihnească.Familia: (373 l ^ ) i l ţ c

• Cu durere anunţăm trecerea la cele veşnice, dupăo îndelungată suferin ţă , a celui care a fost conferenţiar universitar EGRI LAJOS. înhum area va avea Ioc miercuri, 11 decembrie 1996, orele 11,Ta Cimitirul central Soţia şi nora. (373195) ’

• Cu mare durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă suferin ţă , a scumpului nostru TUNYOGI IOSIF. Înm ormîntarea are loc azi, 10 decembrie, ora 13, în CiiUitirui Central. Familia îndoliată. (373222)

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost NYERGHES IOSIF. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari din str. Ciucaş nr.5.(372370) “ .

• Un ultim omagiu colegului nostru ing. VASILE ILOAIE, acum Ia trecerea în eternitate. Transm item întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Foştii colegi din Serviciul Calitate, Relaţii cu publicul al DTC Cluj. (372449)

• Sîntem alături de colega noastră prof. Hîlmă ileana în aceste momente grele de pierdere a tatălu i drag. Colegii de la Liceul Teoretic nr. 2. (372460)

• Un ultim omagiu fostului nostru vecin - VASILE ILOAIE acum la trecerea în etern itate. Transmitem întreaga compasiune familiei îndoliate. Asociaţia de locatari str. Lacu Roşu nr. 8. (372461) :

• Disciplinele de chimie şi biochimie de la Universitatea de Ştiinţe -A gricole şi M edicină .. V eterinară, îm părtăşesc durerea colegelor lor Almaş Maria şi Andrei Sanda la trecerea prem atură din viaţă a iubitului lor soţ şi tată ALMAŞ ALEXANDRU. Transmitem întregii familii sinccrc condoleanţe.' (372468)

• Un ultim omagiu vecinului nostru ALUAŞ ALEXANDRU. Condoleanţe familiei îndurerate. Asociaţia de locatari str. Zorilor nr. 38.(372482)

• Dragă Ţ ucule, sîntem alături de tine în aceste momente de grea suferinţă, cauzate de pierderea tatălui tău drag. Familia Colceriu Dorin şi Mirela. (371384)

• .Cu adîncă durere ne despărţim de iub itu l nostru ALMAŞ ALEXANDRU. C ondoleanţe 1 fam iliei îndoliate. Sora Ana cu soţul Vasile. (371385) -

• în aceste momente grele pentru dr. Şimon Sorin şi fam ilia pricinuite de pierderea tatălu i său, le sîntem alături şi Ie transm item sincerecondoleanţe. C olegii de catedră UMF Cluj. (371388)

* C ondoleanţe sincere fam iliei Borza la dispariţia scum pei noastre surori şi m ătuşă. Fam ilia Rusu şi Macarie. (371428) ( , ./ ţ .

• Sîntem alături de sora noastră M ărioara Almaş la dureroasa despărţire de şoţul ei SANDU, căruia îi vom păstra veşnică am intirea. Dumnezeu să-l odihnească în pace F raţii şi surorile cu familiile. (371403) '

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost ALMAŞ ALEXANDRU la plecarea mult prea. devreme dintre noi. Să-i fie ţărîna uşoară şi som nul lin . Fam ilia Cadiş Gheorghe. (371404)

• Profund îndureraţi ne luăm rămas bun de Ia apreciatul şi iubitul nostru coleg, ing. VASILE ILOAIE. Amintirea lui va rămîne vie în -sufletul sutelor de absolvenţi pe care i-a îndrum at în tainele specialităţii de electronist. C olegii de la Liceul de Poştă şi T elecom unicaţii.(371418)

• Sincere condoleanţe fam iliei Borza la dispariţia celei care a fost scumpa noastră fiică , soră şi cumnată. Familia Băgăcean. (371429)

• Cu pietate şi cu iubire nestrăm utată păstrăm am intirea scumpei noastre LENUŢA PETRINDEAN din Suceag, la îm plinirea a 11 ani de la deces. Fam ilia.(371447)

* Sincere condoleanţe fam ilie i Borza, Carmen şi Fabi. (371451)

• Sîntem alături de colega noastră Pop M inodora.în aceste momente de suferinţă pricinuite de moartea mamei sa le . C olectivul SC Comcereal SA Cluj. (373160)

_ • Dragă Ţucu, acum, cînd îţi conduci ta tă l drag pe ultimul drum, aducem şi noi un pios omagiu, fiind alături de tine şi de fam ilia ta. Adrian şi Luminiţa. (373183)

• Ne exprimăm regretul şi întreaga compasiune, fiind alături de prietenul nostru Ghiţă Păcurar, la trecerea în etern itate a tatălui drag. C ondoleanţe fam iliei îndurerate. SC Salora SRL. (373184) v -

• Acum, cînd viaţa ţi-a pricinuit o dureroasă* despărţire de scumpul tău ta tă , dragă Ţucu, sîntem alături de tine şi familia ta. Mircea şi Ani. (373185)

• ■ Sîntem alături de prietenul nostru drag, Ţucu, în marea, suferinţă pricinuită de pierderea tatălui drag. A lian , Jeni şi Andreea. (373186)

A D E V A R U L

d e C g u l

• îţi sîntem alături, Sorine”, cu sufletele şi inimile noastre, p line şi ele de durere, la neaşteptatul deces al iubitului tău fată. întregii fam ilii, cele mai sincere condoleanţe. Familia prof. Mircea Damian. (373199)

• Spitalul M ilitar C luj- Napoca este a lături de familia dr. Andrei în aceste clipe grele , la trecerea Jn nefiinţă a celui care a fost dr. col. (R) ANDREI CONSTANTIN- (373 203) -,

• Sîntem alături de familia dr. A ndrei, Ia trecerea în nefiin ţă a co l. dr. 1 (R) ANDREI CONSTANTIN. Sincere condoleanţe. Familia dr. B icher Gheorghe- şi Steluţa. (373204)

• Sîntem alături de familia greu încercată la dureroasa despărţire de iubitul lor so(, ta tă şi bunic, ALMAŞ ALEXANDRU, cel care a fost mai mult decît un coleg şi un prieten . S-a stins din viaţă un om adevărat, lin om de'm are om enie şi nobleţe sufletească. Va rămîne veşnic în am intirea noastră. O dihnească-se- în pace. întregul colectiv de salariaţi al SC Atlas SA. (373232)

Sîntem alături de colegul nostru sing. Şoica .Victor în marea durere pricinuită de decesul soacrei sale. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de serv ic iu de Ia SC Atlas SA. (373233) V

• Cu acelaşi dor nestins şi vie amintire aducem un pios om agiu ia c in ci ani de la dureroasa despărţire de dragul nostru frate şi cum nat MORAR ONISIE născut în comuna Borşa fost an gajat I a . PTTR Cluj. D um nezeu să -ţi vegheze som nul veşnic şi să-ţi dea lin iş te deplină. Sora A nişoara şi cumnatul Mircea. (372446) :

• S-au scurs 61uni de cînd tr isteţea , dorul, iubirea din inim ile noastre sînt tot mai grele şi fără alinare de cînd ne-a părăsit într-un tragic acc id en t, iubitul nostru FLORIN RÂCĂŞAN. Flori şi lacrim i vom aşterne mereu pe mormîntul tău. Nu te vom uita n iciodată şi nu îl vom ierta pe cel care te-a smuls dintre noi. îţ i ducem dorul. Soţia Angi, părinţii, socrii şi s in g u ru l cum nat M ugurel. (372483)

• Pioasă aducere aminte la îm plin irea a 3 ani de cînd dragul: nostru soţ, tată şi bunic CIUHUŢÂ IOAN din C ium ăfaia a plecat pentru totdeauna dintre noi. Nu te vom uita n iciodată. Soţia Livia cu familia. (372491) ,

• Azi se împlineşte un an de cînd buna şi draga noastră so ţie , mamă şi bun ică , MIA CADIŞ, ne-a lă sa t pentru totdeauna, în suflete lacrimi şi durere. Nu îţ i ^vom uita niciodată dragostea şi căldura cu care ne-ai înconjurat. Dumnezeu' să -ţi odihnească sufletul. Soţul Gigei, fiicele Laura şi Alina, ginerii Ghiţă şi Tuţu şi nepoţeii Adj şi Alexandra. (373200)

• M ulţumim din suflet celor care au fost alături de noi în marea durere, pricinu ită de trecerea în nefiin ţă a iubitului nostru VERES IULIU-VILHELM. Familia îndoliată. (373231)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre fiice, so ţ ii, mamă şi b u n ici SOCACI ANA în vîrstă de 52 an i. Înm orm întarea va avea loc miercuri 11.12.1996 la ora 14 la Cimitirul central. Familia, îndoliată (O ) , ,

A D E V A R U L

d e O l u l SPORT marţi, 10 decembrie 1996 {JL2)

In preliminariile C.C.E.

“ U ” A R D A F a r a t a t c a l i f i c a r e a• " U " A R D A F - T E L E C O M 1 - 3 ( 8 , - 1 3 , - 1 3 , - 1 4 ) •

. Ii .

Blocajul finlandez a fost greu de trecut

Duminică, 8 decembrie, Sala sporturilor “Horia Demian”, spectatori 3.500 • “ U” ARDAF: Oprea (Sanislav) - Piîigoi - Vlaicu (Man) - Pîslaru (Mărginean) - Grozăv/ cpt. (Stoian) - Dudaş (Tvardochlib, Man; Togan). Antrenor. Neculae Pop. TELECOM: Riihimaki (Kunnap) - Eriksson (Kurinap) - Maatta - Nissi (Hanni, Ostman) * Sammelvuo/cpt. - Ostman (Saarimaki). Antrenor Juha Zitting şi Unto Korhonnen • arbitri: Dejan Jovanovic (Belgrad/ Iugoslavia), Gheorghe Vişan (Bucureşti/ România). Comisar CEV

Dumitru Vasile (Bucureşti/ România) • puncte din servicii 3-7; servicii.greşite 13-30; greşeli tehnice 6-14; blocaje 19-16; preluări greşite 14-9 « cartonaşe: Oprea (“U” ARDAF, galben), Ostman; Sammelvuo, Julio, Zitting (galbcne), Sammelvuo (roşu) • durata 139 minute (30, 30, 46, 33) • remarcaţi: Dudaş (parţial), Nissi,

JSammelvuo, Eriksson (Telecom).

Evoluţia scorului în cele patru seturi

“Sîntem o echipă tînără..."Juha ZITTING (Telecom): “înainte de toate, vreau să

mulţumesc “U” ARDAF pentru jocul oferit şi prestat. începutul jocului i-a găsit pe jucător» mei nervoşi, agitaţi. Ştiau ce-i aşteaptă, ştiau cît de important este meciul pentru ei. Sîntem o . echipă tînără, cu trei jucători sub 20 de ani, (jar foarte ambiţioasă. Sextetul folosit de clujeni în primele două seturi a fost otravă pentru, noi, deoarece nu am reuşit să-i blocăm şi să-i anihilăm pe Vlaicu şi Dudaş. Faţă de meciul din tur, nu am modificat mult tactica. L-am folosit mai mult şi l-am pus în valoare pe Sammelvuo (nr. 2), care a făcut singur 15 puncte. Şi aş mai sublinia spectatorii care au fost minunaţi”. . v , , . . . ;

" . . . noi am fost cei care am greşit"Neculae POP (“U” ARDAF): “Aş începe prin a-i felicita pe

musafirii noştri pentru felul cum au jucat, pentru modul în care au abordat partida, ambele jocuri. Ţin să le doresc o tragere la sorţi favorabilă în 1997. Trecînd la noi, simt un sentiment extraordinar de părere de rău. Pentru că nu este prima dată cînd

: sîntem în* faţa unui examen abordabil, pe care îl ratăm. îmi este foarte greu şi ştiu că nici nu aş putea sublinia modul cum s-au comportat jucătorii noştri. Un joc la aşa nivel trebuia abordat cu motoarele în plin. Cauze, probabil oboseala, dar .şi cauze strict

' profesionale. Sîntem profesionişti, dar pînă să fim şi profesionalişti trebuie să ne. facem meseria Iară a fi împinşi de la spate. Totul este modul de atitudine. Diferenţa dintre noi şi Telecom a stat tocmai în atitudinea echipei faţă de joc. Dar trebuie să recunoaştem că noi am fost cei care am greşiţ. Am greşit îh construcţie, în preluare, în finalizare. Probabil că ne-am văzut şi calificaţi după meciul din Finlanda dar ne-am păcălit amar. O problemă pe care 6 acuz, maniera de arbitraj a iugoslavului. Să pierzi la -13, -13; -14 e bătător la ochi! După modul în care au abordat.partida, finlandezii meritau să se califice. Nouă nu ne rămîne decît să luăm totul de la capăt”. v

Demostene SOFRON/ Foto: Ion PETCU

1 n . IU .' 0: f 0:3 1:1 - .2:2 ..' .,. ............. . , .■ 5:1 4:4 3:3 -- 3:3 ' s/ .

8:2 : ; 5:8 :: 3:7 ;; 5:10 ;• 10:4 6:10 , 7:10 , 7:12 . -■ . !.13:4, 9:11 9:12 > , 10:14

13:7 10:14 10:13 13:1414:8 13:14 13:14 . 14:14 .

, 15:8 13:15 13:15 14:16- Încerc, scriind rîndurile.de laţă; un sentiment de regret, de

m

mare regret. Regret al ratării calificării “U” ARDAF într-una din grupele de elită ale C.C.E. Regret al neputinţei clujene de a se

„impune şi cîştiga într-un meci în care avea “n” atu-uri de partea sa. Şi dacă ar fi numai să le amintim, atunci aş sublinia,setul cîştigat în Finlanda, punctaverajul (58-40) bun. avantajul terenului propriu, moralul ridicat după bunele comportări din C.N., publicul fantastic,' cum puţine există în România. O serie5 de avantaje' anulate de jocul prestat der clujeni,1 departe de; evoluţiile lor anterioare. Şi a fost greu să cîştigi în faţa unei echipe finlandeze' sudate, motivată şi mobilizată într-o singură idee; victoria. Modul de abordare şi mentalitatea abordării meciului cu clujenii le-a adus finlandezilor calificarea!;. > - r ,

înlre posibilele explicaţii’ ale raţăfiicalificării de către “\J” ARDAF,;aş zice eu, oboseala acumulată fizică şi psihică în cele trei competiţii în care echipa noastră este angrenată (C.N., preliminarii C.C.E. şi preliminarii C.E. pentru naţionala masculină),, subestimarea adversarului, lipsa unei mentalităţi de învingător, ’

Sincopa finlandeză trebuie uitată, în măsura în care poate fi ea. uitată. “U” ARDAF are în faţă trei meciuri grele în C.N., carc se cer pregătite în linişte.; , ; - .V . . : ...\ Rămîne doar regretul unei primăveri voleibalistice internaţionale 1997. Pe care-am’ fr meritat-o cu: toţii. *.: . ' v -

Eriksson şi Sammelvuo, artizanii victoriei • • finlandeze ' ■ '

La' Monlc Carlo s-a desfăşurat tradiţionala- reuniune de sfîrşit de an în care ş-au pus la bătaie premiile FIA pc ’96. în Formula 1 ele au revenit lui Damon IIill(cel mai bun pilot) şi Frank Williams (patronul celei mai bune echipe). La raliuri distincţiile au revenit lui

. Torni Makinen (carc a pilotat o Mitsubishi) şi respectiv echipei Subaru. La International Touring Car Championship (1TC, destinată “turismelor” din scria GT) laureaţii au fost Markus Reuter şi al său Opel Calibra V6. în Formula 3 s-a impus Jorg Muller, noul pilot de Iesle al teamului Arrows-Footwork. Au fost evidenţiaţi, dc asemenea, Jacques Villeneuvc (debutantul anului) şi Michael Schumachcr, cel carc a reuşit rcvitalizarca cchipei Ferrari. •1

Cu această ocazie a fost definitivat şi calendarul competiţional 1997. Consiliul Mondial al FIA a revenit la formula cu 17 curse, incluzîad, în fine, în calendarul compctiţional şi Marele Premiu al Austriei, o “mişcare” ce plutea în aer dc,cîţiva. ani şi pentru carc

austriecii au'făcut importante investiţii. Cum fusese anticipat, ultima cursă a.sezonului va reveni în premieră Europei. Dacă iniţial aceaslă cinste părea sâ revină Nurburgring-iilui (nen^i devenind abonaţi la MP al Europei), iată că în final a fost acordată Portugaliei, ţară ce se zvonea că va dispărea din calendar. Iată cum arată programul Formulei 1 în 1997: ;-, 9. 03 Australia - Albcrt Park, Mclboume;

30. 03 Brazilia - Interlagos, Sao Paolo;13.03 Argentina - Oscar Galvez, Bucnos Aires;27. 04 San Marino - “Enzo & Dino Ferrari”,

Imola;11. 05 Monaco - Mon le Carlo;25. 05 Spania * Catalunya, Barcelona;15. 06 Canada - “Gilcs Villeneuve”, Montreal;,29. 06 Franţa - Magny Cours de Ncvcrs; ;13. 07 Marca Britanic - Silverstone;27. 07 Germania.- Hockenhcim; • >10. 08 Ungaria- Hungaroring, Budapesta;24. 08 Belgia - Spa Francorchamps;

. 7. 09 Italia - “Autodromo Nazionale”, Monza;21. 09 Austria - Zcltweg; ’

- 28. 09 Europa - Nurburgring;5. 10 Japonia - Suzuka; >

, . 19. 10 Portugalia - Esloril; •Reuniunea monegască i-a dat prilejul lui

Flavio Briatore să ia cuvîntul în apărarea lui Frank Williams. Cum se ştie, patronul cchipei Williams-Renault şi directorul tehnic Patrick Head Se află pe lista de 5 persoane acuzate dc

. omucidere în cazul Senna, procuralura italiană ,avînd în pregătire dosarele de inculpare. Manager al echipei Benctton şi patron al lui Ligier, Flavio Briatore a vorbit în numele mai multor patroni de echipă afimiînd câ: “Dacă cineva Ta fi închis pentru accidentul lui Senna

• din 1994, noi vom boicota cursele dc Formula 1 organizate în Italia. Eu nu voi risca să-mi duc cchipa într-o ţară în care poţi face puşcărie pentru un accidcnl! în Formula 1 trebuie să

. acceptăm existenţa unor factori dc risc” Precum alte-dcclaraţii mai mult sau mai puţin oficiale, şi aceasta c o încercare de a face presiuni asupra procuraturii italiene. Zeltweg- uj (introdus oficial) şi Aida/Jerez sau alte

„ circuite pot înlocui în orice moment cursele de la Imola şi Monza, ceea ce ar fi o “tragedie”

-- pentru numeroşii tifosi. - -Radu. C. MUNTEANU

Cupa “Unirii1f.T

Timp de două zile, la Sala 'sportu rilo r s-au desfăşurat competiţii de judo, dotate cu Cupa “Unirii”. La cea de a lll-a ediţie au venit pe tatami echipe de copii, cădeţi şi fetiţe, reprezentînd cluburile “U-CSM-ARDAF”, Palatul copiilor şi Dairo Cluj, Invincibilii Huedin şi Drumarul Bistriţa. Marea absentă-CSS Viitorul Cluj. .

încă de la începutul acestor rînduri se cuvin cuvinte de laudă micilor judoka de la Bistriţa, care au dat o severă lecţie tradiţionalelor cluburi clujene.' Dintre a f noştri,ocupanţi ai locurilor I, îi amintim pe Marius' Bocşe (U-CSM-ARDAF (antrenor-Florin Berceanu), Florin Mărginean (Palatul copiilor - George Arion), Alexandra Nistor şi Alexandru Nemeş (Dairo - Emil Cătană).

Cu toate că au fost adjudecate numeroase locuri II pe podiumul cîştigătorilor, nu putem să nu remarcăm evidenta scădere de formă a sportivilor noştri, lipsa sponsorilor şi neimplicarea părinţilor, fiind temeinic resimţite de către judoul clujean. Cu ţoale aceste neajunsuri a fost o competiţie reuşită, OJTS, Feleacul şi Dairo unindu-şi eforturile pentru a oferi diplome, medalii şi dulciuri sportivilor.

(R.V.)■ /■: . Foto: I. PETC U

Slam Cup 1

K rsr ’

-mţ

- .1

P r i m u 1, R b r i t a n i c participant la i u t n c u l m u n c h c n e z , ' 1

: Tim Heriman a' trecut ' ’ în | '' sferturi şi de 'M a Vi V a i ,W a sh in g to n , B învingător în ’ optimi asupra j lui K rajicek. ;Care Krajicek & s-a accidentat • şi ya trebui să se supună unei., operaţii-, lipsind de la Australian Open. Şi, cine ştie, poate şi de la întîlnirea de Cupa Davis din 7-9 februarie ' de la Bucureşti.Tot în faza i*ss s f e r t u r i l o r ,Becker a pus definitiv punct carierei lui Jakob Hlasek (6-4, 6-1), elveţianul încheind anul în poziţia 75. Ivanisevic a trecut de Woodforde (6-4, 6-4) pentru a-1 întîlni în semifinale pe Kafelnikov (2-6,6-4, 8-6 cu Courier). Duelul celor doi s-ă întins pe cinci seturi, croatul reuşind să întoarcă soarta partidei după ce a fost condus cu 2-0 la seturi: 6-7, 2-6, 6-3,. 6-2, 6-4. Pe cealaltă parte de tablou, parcursul tînărului englez de;22 de ani s-a oprit (în fine) în faţa

-eroului capitalei bavareze. Dovedind o formă excelentă în acest final indoor al sezonului,! Becker s-a impus cu 7-6, 6-3, 6-1 pentru a se califica în premieră în finală celui mai bine premiat turneu din lume (6 milioane dc S).

' Cei 10.000 de spcctatori din “Olympiaballe” nu puteau spera Ia o finală mai bună decît cca opunîndu-i lui Boris pe deţinătorul titlului (7-6, 6-3, 6-4 cu Todd Martin în finala 1995). Croatul se prezenta ,1a întîlnire cu o performanţă remarcabilă realizată chiar la Miinchen: 1000 de aşi serviţi în cursul acestui an. Ambilor jucători suprafaţa de joc le era convenabilă, dar Becker a oferit un adevărat recital dc precizie la serviciu - şi în joc, carc L-a adus victoria în trei settsvv (6-3, 6-4, 6-4) şi. un consistent cec în valoare de 1.875.000$. Ace»' succes (al treilea la finele sezonului) a ridicat la 5 numărul victoriilor de turneu din acest an (început cu brio la Melbourne) şi la 49 pentni întreaga carieră, menţinîndu-l, în-fruntea clasamentului jucătorilor activi. “M-am simţit bine de la începutul săptămînii. în finală am servit bine şi am rcturnat la fel”, a declarat Boris, în delirul fanilor săi. “Pur şi simplu a fost prea bun pentru mine”, a recunoscut Goran.

• < - • > . , Radu C. MUNTEANU

DIVIZIA NAŢIONALĂ DE FOTBAL - 1 7

D U P Ă M I N U T U L 9 0 :

“GHINIONISTUL” ULTIMEI ETAPEŞtiţi cine a fost cel mai marc

ghinionist al ultimei etape a pN. de fotbal: Nimeni altul , decît... ILIE DOBRE, crainicul- iţporter al partidei F.C. Farul - Universitatea Craiova 2-0. 'Maşina de toca t-m ăru n i cuvinte” a fost urmărită,de cel mai crunt ghinion, nereuşind ‘ măcar o dată să arunce în e te r . insipidul.său goO'ooooool!, cu tare ne-a asasinat un tur întreg,

un moment dat, la înccputul i reprize, şi-a întrerupt un care făcea prezentarea;

partidei la care asista, lepezindu-se “val-vîrtej” că irmează un ‘ p en a lty ' la Constanţa ; în favoarea , gazdelor. N-a fost penalty şi Ilie Dobre a intrat în anonimat, relatînd sec cum au fost înscrise cele două goluri ii constănţeni prin Grigoraş

şi Bănică Oprea (42). O nltimă tentativă în finalul partidei cînd a monopolizat; microfonul, a apăsat la maxi­mum pe acceleraţia vocalizelor, doar-doar va pica un gol. Şi n-a picat, spre ghinionul lui şi bucuria noastră amicii tari lor că n-am fost obligaţi să-i înghiţim “explozia” prelungită în a anunţa golul. De astă dată am binecuvîntat ... ghinionul care l-a păscut pe Ilie Dobre. Oare

chiar să nu'existe leac pentru boala lui ilie Dobre? i

ÎN DOUA DEPLASĂRI 10 GOLURI ÎNCASATE!

în 15 din cele 17 etape ale turului, defensiva: Jiului a fost una de marcă, recepţionînd 20 de goluri, pentru .ca în doua deplasări să încaseze 10 goluri’ (6 la Braşov şi 4 la Ploieşti).; Deci ■_ din două deplasări Jiul s-a întors acasă cu o treime din totalul golurilor primite în întregul tur. Concluzia? Acasă paralei, în deplasare ... mieluşei. Ca să fim totuşi cît de cît obiectivi, să reunoaştem iă la cele 10 goluri primite în partidele amintite ■: “ortacii” lui Mîron Cozma au reuşit, totuşi; un gol prin fundaşul FI. Radu. E totuşi ceva: un gol dat la 10 primite! - x

ÎN SFÎRŞIT A DEBUTAT ŞI ... RITLI!

După ce 16 etape fostul portar al lui “U”, Zoltan Ritli, a fost rezerva de lux numărul doi a Stelei, duminică, în partida;cu C hindia, Ţiţi D um itriu s-a,- m ilostivit şi în min. 58; l-a introdus în poartă, înlocuindu-1 pe Stelea. Nu se poate spune că a fost un debut tocmai fericit fiindcă în min. 81 a încasat un gol, cel de onoare înscris de Chindia prin Regenkampf. Pentru stelişti au marcat, în ordine, S.

Ilie (13). Călin (38), Denis Şerban (56 ,şi 79). Pe lingă cele patru goluri, campionii au mai avut.şi ceva bare în plus, o suită de mari ratări. Dar cum victoria se cheamă..! victorie, prin cea de duminică Steaua a luat în custod ie , pînă lă începerea returului, jilţul şefiei Clasamentului, depăşindu-i pe “bancari” pe ... liniă de sosire 'datorită golaverajului mai bun.

Bi l a n ţ u l s t a t i s t i c AL ULTIMEI ETAPE A

TURULUI D.N. v is A fosi etapa în exclusivitate ă echipelor gazdă, care n-au cedat nici măcar un punct' oaspeţilor, deci victorii în linie pentru -echipele care au jucat “ acasă” , ; : S uperiorita tea gazdelor a ieşit în evidenţă şi la capitolul eficacitate prin ccle 26; de goluri marcate în porţile oaspeţilor, aceştia din

_ urmă bucurîndu-se doar de ; 8 reuşite. Totalul de 34 de goluri marcate în -ultima etapă (o medie e 3,77 goluri de meci)' se înscrie pe linia celor dense în privinţa eficacităţii. Acestea fiind spuse, punem p u n c t, rubricii pentru pe.rioada... vacanţei de iarnă şi o ''•vom relua-odată cu... returul. Pînă atunci numai de bine!

Victor ROMAN

CORTINA FOTBALISTICĂ AUTUM NALĂ A CĂZUT, COMENTARIILE CONTINUĂ

M OBIECTIV: DIVIZIA A, SERIA I (episodul 1) CÎTEVA CONSIDERAŢII DE ORDM QEIVERAL

Miercurea trecută, cortina turului a căzut peste eşalonul fotbalistic secund al ţării - DIVIZIA A. 'om încerca, aşa cum am mai făcut-o şi în alte ediţii,' să vă prezentăm o sinteză a turului, a comportării celor 18-protagoniste. Nu nc. vom > ancora în sofisticate date statistice (gen cea mai > productivă etapă sau perioadă de joc), nu vom apela la loturile de jucători utilizaţi şi multe alte isemenea date. Nc vom rezuma, în funcţie de fiecare echipă, doar la cele măi semnificative date statistice cu oglindire directa în evoluţia echipei şi

jjWil ocupat în ierarhia toamnei. Şi fiindcă trebuie fă plecăm de la ceva concret, pentru început vă oferim clasamentul final al turului seriei I (după ultima cifră a punctelor acumulate, în paranteze,, ierarhia... adevărului):. - .I. Foresta Fălticeni ; 17 12 2 1 Dacia Unirea Brăila 17 114

17 10 11 Precizia Săcelc Petrolul Moineşti

i F.C. Oneşti - Politehnica Iaşi •Bucovina Suceava

'Gloria Buzău !. Tractorul Braşov II. Dunărea Călăraşi II- Poiana Cîmpina ^ R0CAR Buaircşli 17 7 0 Dimirea Galaţi 17 5 Metroni Braşov i7 5

'U.S. Ploieşti 17 5

17 9 178 17 8 17 7 17 8 177 17 7 17 7

38-10 38 29- 9 37 29-24 3119-19 30 26-18 27 25-22 27 20,21 26 28-21 25.21-19 2422-25 24 21-18 2320-23 23 16-16 2121-17 19* 18-23 18

(+14)(10)(+4)(+6)(0)(0)(-D(+D(-3)(0)(-4)H )(-3) (-5) ' (-6)

16. Metalul Plopeni 17 4 -5 8 13-21 17 (-7)17. Cetatea Tg. Neamţ 17 4 4 9 19-25 16 (-11)18. Steaua Mizil \ ' l i 1 1 14 6-60 5 (-19) ,

Aceasta a fost, deci, ierarhia toamnei în seria I.Ca dale generale desprindem faptul că în cele 453 de partide ale turului ău fost înscrise 391 de goluri, revenind o medie de 23 de goluri de etapă, respectiv 2,55 goluri de meci. . " . ' ; •

Cele mai multe victorii au fost obţinute de Foresta, Dacia Unirea Brăila, Precizia, Petrolul Moineşti, F.C. Oneşti, “Poli” Iaşi şi Gloria Buzău (ierarhia primelor 7 locuri), poziţia ultimă fiind oqupată de Steaua Mizil cu o singură victorie .în tur.,";’ v

Cele mal puţine înfrîngeri le-a înregistrat Dacia Unirea Brăila (2) urmată, de Foresta (3). Fireşte că în coada clasamentului ■ este Steaua Mizil cu 14' înfrmgeri! ; ' ’

Cea mai eficace formaţie, cu atacul cel mai productiv; Foresta, cu avans autoritar asupra urmăritoarelor; în privinţa defensivei, apărarea cea măi bună a fost a brăilenilor, urmată de cea a fălticenenilor. Dar despre aceste mici detalii în episodul care urmează, respectiv în celelalte în care vă prezentăm sumare “cărţi de vizită” ale celor 18 p ro tagoniste . P rezentarea o ' vom face (în conform itate cu locul ocupat în clasamentul turului. -

■ (va urma) . ■';

Victor ROMAN

C O N F E R IN ŢA "F E S TIV Ă / /

'tslăzi, cu începercae la orele “şepcilo r ro ş ii” . M aicr şisOO, FC “U” ţine u ltim a Cioîoboc pot fi doar două dintre'“ifcrinţa dc presă din aces t an. subicctelc fierbinţi. în plus, din'“®wlo de semnificaţiile fe’stive surse demne d c încrcdcre, am^ momentului, ultima întîlnirc aliat că o parte a galeriei clujene••presa s-ar putea să fie una cu doreşte să “onoreze” ,cu prezenţa,Clntei pentru conduccrca pentru a cere la rîndul lor

explicaţii în uncie probleme ce sc pare că îi macină tot atît de mult ca pc conducătorii clubului.

Cu galerie sau nu, conferinţa dc astăzi p ro m ilt subiecte interesante. Citiţi ziarul nostru de mîine! . ;

F o t b a l i n t e r n aţ i o n a l

• Oviedo - Teneriffe 1-3 v Clasament: Real Madrid 38 de puncte, Deportivo

La Coruna 36, FC Barcelona 34, Betis Sevilla 32, Athletico Madrid 28, Real Sociedad 27, Athletic Bilbao 26, Valladolid 25, Celta Vigo 23, Teneriffe. 22, ş.a.m.d. v . , -r- Pe ultimele patru locuri se află Sevilla 14 puncte, Zaragoza 14, Hercules Alicante 8 (un joc mai puţin), lyitremandura 7. . ."

în clasam ent, după d ispu tarea 'a 12 etape, FRANŢA - 21 - _conduce revelaţia, Vicenza cu 22 de puncte, urmată • Etapa cu numărul 21 în campionatul francez ade JuVentus tot cu 22 de puncte dar golaveraj fost dominată de marea surpriză realizată de Nancy, _inferior, Internazionale 21, Bologna şi. Napoli 20, echipa condusă de pe bancă de Ladislau Boloni,Fiorentina şi Milan. 18, Roma 17, Sampdoria, Lazio, care a 'înv ins cu scorul: de 2-1 pc Paris SaintPiacenza şi Perugia 16, Udinese 15. Parma 14, Germain. Totodată, aceasta este prima înfrîngereA talan taJÎ, Cagliari 10, .Verona 7 şi Reggiana 5. . pe teren propriu a parizienilor.. , ,

Miercuri, 11 decembrie, are loc disputarea Rezultatele complete ale etapei:restanţei din etapa cu numărul 10 dintre Udinese şi ' . Lens - Nantes 0-4.Juventus, o bună ocazie pentru echipa din Torino ' • Le Havre - Strasbourg 2-0ide a se plasa pe prima poziţie a clasamentului: • Auxerre - Bordeaux 2-1 ■

• Cannes - Montpellicr 1-0 < ANGLIA: Prem ier League _ • Monaco -G uingam p 0-0

• Arsenal - Derby County 2-2 • Metz - Olympique Marseille 1-1 *■ i • Chelsea - Everton 2-2 >■- ■ -• Lyon - Caen 3-0

• Coventry - Tottenhamllotspur 1-2 7. • Paris St. Germain - Nancy. 1-2 vLeicester - Blackbum; 1-1 , • ‘ Bastia - Nisa 1-0 ,,

■ • Liverpool-ShefTield 1-1 ’ ■ ■ • Rennes - Lille 2-0 -• MiddlesbOrough - Leeds 0-0 ' Clasament: AS Moilaco 42, Paris St. Germain• Southampton - Âston Villa 0-1 42, Bastia 3.6, Auxerre 35, Bordeaux şi Strasbourg• Sunderland- Wimbledon 1-3 34, Metz 32, Nanţes 30, Guingamp 29, Lyon 29,• West Ham - Manchester Utd. 2-2 ş.a.m.d. Pe ultimele trei locuri se află Nancy cu 16 în ultima partidă a etapei s-au întîlnit Nottingham ■ puncte, Caen 16- şi Nisa 13. ' \ / m'

şi Newcastle, dar rezultatul nu ne-a'parvenit pînă , v " .. Cristian BARAIa ora închiderii ediţiei.

în clasament conduce Arsenal cu 35 de puncte • din 17 jocuri, urmat de Wimbledon cu ‘31 (16 jocuri), Liverpool 31 (16 jocuri), Aston Villa 30 (17), Newcastle 29 (15), Manchester Utd. 27 (16),Chelsea 25 (16), Everton 24 (16), Sheffield 24 (16),Tottcnham 23 (16), ş.a.iad.

SPANIA; Prim era Divlsion - 16 în eternul derby Real Madrid - FC Barcelona,

cîşlig de cauză au avut madrilenii cu scorul de 2- 0 prin golurile marcate de Suker şi Mijatovici, astfel echipa condusă de Fabio Capello are un avans de două pilncte în clasament faţă de urmăritoarea Deportivo La Coruna şi patru faţă de FC'Barcelona.Partida Hercules Alicante - Sevilla s-a disputat ieri scară, rezultatul; final neparveniridu-ne în timp Util. -

Rezultatele etapei: " ' ,• Real Madrid - FC Barcelona 2-0• Athletic Bilbao - Athletico Madrid 1-1 •B etis Sevilla - Logrones 5-1• Celta Vigo - Sporting Gijon 2-1 '''• Espanyol :Barcelona - Zaragoza'3-0• Extremandura - Valladolid 1-1 , ' .y• Deportivo La Coruna - Valencia . 1-0 :• Rayo Vallecano - Cdmpostella O r i /-• Santander - Real Sociedad 1-2 ; ,

• Derby-ul spaniol de sîmbătă loc, dar bine păzit s-a trezit amiază lă Munchen. Becker l-a v seara a purtat clar amprenta celor anihilat! Suker a creat victoria surclasat pe Ivanisevici. De data doi antrenori, Capello, mai tînăr,- lui Capello. aceasta, Becker a jucat tenis, a mai ambiţios şi mai în putere, • Arbitrul a prelungit mult de returnat, a. pasat inteligent şi a mai sigur, a imprimat parcă la tot a doua repriză, vrînd parcă să pus mingi. Goran; cu părul legat computer toate aceste calităţi se complice singur! ca unul scăpat din balamuc, aechipei sale. Real a fost mai iute, .......' m izat doar pe serviciu l săumai exact,'mai sigur şi mai tăios Pase subiective distrugător. A. treia minge n-aîn atac, mai sobru în apărare, _ _ . ' putut-o trimite înapoi, în terenulcontrolînd pînă spre final jocul. - p Q | | j f | | | 0 | | | J adversaru lu i nici în "rup tu lDe partea cealaltă, Robson părea » . capului!! El are parcă o coasă,un bunic ostenit de lupte şi de ’ "■ un cuţit sau un par în mînă şi nuvîrstă, gata mai degrabă să spună • Cei doi crainici, binevoitori, o rachetă de tenis. Forţa singurăo poveste ^nepotului său. harnici şi informaţi, au vrut să nuejoc . Degeaba... BorisaoferitBarcelona a fost ca şi el: lentă, ne ţină un adevărat curs de fotbal, o frumoasă bucurie nemţilor săiconfuză, fără idei şi forţă în atac. nelăsîndi^ne să mai urmărim şi în finalul sezonului!! -

• Realul a învins clar cu 2-0. jocul! ' - , 'Ronaldo a vrut să plece de pc • Tenis frumos duminică după- Viorel CACOVEANU

ce anume vrea să facă pentru viitorul fotbalului C O R N E R . . . S C U R T românesc. S-ar putea să fie bine intenţionat, să

greşesc eu în judecarea valorii sale de conducător.DUMITRU DRAGOMIR Dar ceva nu-mi dă pace, mă rîcîie în cazul domniei

sale. Poate că, pentru un plus de credibilitate şiNu mi-ău plăcut niciodată oamenii cu gura mare, transparenţă ne va-dezvălui cu sinceritate cum-a

mai pe româneşte zis lăudăroşii. Realmente mi-a reuşit să ajungă apropiat de ziar, un om de baniprodus silă cinismul cu care se iăuda, cum a făcut gata? Nu de alta,' dar gura lumii este .slobodă săşi a dres problem ele d c 'fo tb a l pe vrem ea lanseze fel de fel de găselniţe despre reuşitele sale“răposatului”, pe care l-a servit cu acea celebră economice cam prea bătătoare la Ochi.promovare demnă de cartea recordurilor, cînd din . Să nu se găsească în ţara asta un om de fotbal,două “etape” trupa din Scornîceşti (cetatea de scaun neuns cu fel de fel de alifii vechi şi noi, care să sea Ceauşeştilor) a ajuns pe prima scenă fotbalistică înhame la carul Ligii Profesioniste. De găsit sînta ţării.- Mi-au făcut silă matraplazîcurile etalate cu sigur că s-ar găsi, dar l-ar mînca dc viu cei dornici em fază,de acest personaj insolit dar penibil, . de osul puterii (nu mă refer la politic), aşa căîntr-o suită de declaraţii televizate. rămîne să defilăm cu ce am ales: Deci, cale liberă

Am rămas stupefiat cînd obştea l-a ales în fruntea- domnule Dumitru Dragoniir. Asta este. Aţi fostLigii Profesioniste, ca urmaş al unui om cu adevărat ales, conduceţi, dar străduiţi-vă să scăpaţi dede fotbal, Mircea Angclcscu. în spiritul clasic de lăudăroşenie şi de izul dc fanfaron! fanfaronadă, noul preşedinte a început să se laude ' Romeo V. CÎRŢAN

Un prim. prilej de bucurie pentru Boloni în această ediţie de campionat. Echipa sa a învins PSG chiarîn ograda proprie. -

I I ALIA: Serie V - 12• Lazio - Roma 0-0

‘ • Bologna - Piacenza • 1-1• Cagliari - Reggiaria 1-1• Napoli - Verona 1-0• Parma - Atalanta 0-0 i .

.• Sampdoria - Juventus 0-1• Vicenza - Internazionale 1-1• Fiorentina - Perugia 4-1 'i '• M ilan- Udinese 2-1 .

A D E V A R U Ld e C l u j ECONOMIA marţi, 10 decembrie 1996

CREDIBILITATEA - in t r e s p o n ta n e ita te a la t in ă şi log ica s p a r ta n ă

iiiiiiiiiiiiiiiiriiiiiii

iiiiiiii

iiiiiiiiiiiiiiii

iiiii

i

în 1994 s-a luat decizia - la nivel guvernamental - de tre c e re ' la p r iv a tiz a re a băncilor com erciale. E ste a d ev ă ra t c ă , la v rem ea respectivă, nu exista o lege tn a c e s t s e n s . Dar pregătirile erau necesare. Şi astfet a fost nominalizată B anca R om ână pen tru Dezvoltare de a fi prima bancă care se va privatiza. S -a stab ilit un p rogram to n c re t de' monitorizare a firmei c a re . fă c e a “radiografia" băncii şi s e s tab ile a un^ te rm e n - de privatizare - 31 decembrie 1995. Termenul-a trecut şi ntci o barică din România nu s -a p rivatizat, d e o a re c e Legea 55/ 1995 cu privire la privatizarea accelerată/ de m asă nu a in c lu s în tre societăţile comerciale şi pe cele bancare. Pentru ele s-a dorit o lege specială, moşită mult şi răm asă cu cordonul netăiat. Băncile nu sînt societăţi comerciale ca orice fabrică sau prăvălie din, Titu sau^Ploscoş, ci'piloni fundam entali ai o rică re i economii, be aceea , cine prinde pilonul, s-ar putea să-l prindă pe Dumnezeu de un picior.

Făptui că BRD a ajuns în : situaţia de a fi desem nată prima bancă c e va f i . privatizată spune ceva. în primul rînd că nu întîmplător a a ju n s 'în elita băncilor rom âneşti. O d o v e d e ş te re c u n o a ş te re a s ainternaţională. Scriam , în primăvară, despre o astfel de recunoaştere, BRD-ului acordîndu-i-se grade de risc dintre cele mai mici, şi cele mai mici ~pentru instituţii similare din România.

“Eforturile depuse în 1995 - spunea d-l Marian Crişan, preşedintele Consiliului de Administraţie al BRD - s-au ,

materializat în rezultate care au prim it re c u n o a ş te re prin clasificarea băncii noastre, în urma evaluărilor efectuate de institu ţii in te rn a ţio n a le specializate, în grupa de risc c e o poziţionează în primul loc în tre b ăn c ile co m erc ia le româneşti. Astfel, prestigioasa agenţie “Thomson Bank Watch Inc.” din New York clasifică BRD în grupa de risc LC 1 pentru operaţiunile efectuate în moneda naţională şi în grupa IC-B/ C ca apreciere globală. Am fost încadraţi în grupa d e , risc BBB pe term en lung şi A2 pe termen scurt de către BREE - Bank Research East Europe, firmă specializată în evaluarea riscurilor pentru băncile din

, Europa Centrală şi de Est. De a se m e n e a , n$ mîndrim cu “Premiul de Excelenţă” acordat băncii n o a s tre în 1995 de grupul d e publicaţii “Euromoney”.. , C o n s ta n ţa ; re z u lta te lo r pozitivfe obţinute de BRD este

'confirm ată^ şi d e al doilea premiu oferit de “Euromoney”, pe 1996. BRD este apreciată ca fiind cea mai bună bancă rom ânească.

C are sînt criteriile pentru clasificare?- . ^

Pînă mai acum doi-trei ani, în sistemul bancar rom ânesc s e vorbea cel mai mult de “Dacia Felix” - cea mai mare bancă privată din România - şi “Credit Bank”, şi mai puţin de B an ca A grico lă şi B anca Rom ână pentru D ezvoltare, instituţii cu activitate de decenii, - d e B an ca C om erc ia lă desprinsă din.structura Băncii Naţionale a României - toate a c e s te a cu v a s te re ţe le de sucursale, filiale, agenţii. Cele d o u ă bănci m e n tio n a te la început - “DF” şi '“CB” - au a juns pe p rim ele locuri în

-aprecierile presei şi publicului larg datorită dobînzilor sfidător de mari care au atras milioane

de deponenţi. Nimeni (adică micul depunător) nu şi-a pus în tre b a re a cum de “D acia Felix”, de exemplu, poate da pentru .depozite , pe term en scurt dobînzi extrem de mari, mai mult cu 20 - 30% decît alte bănci. Atracţia a fost mare, iar

: acum suferinţele depunătorilor sînt pe măsură.

Am fo s t în v ă ţa ţi cu depunerile la CEC - cu dobînzi care nu se mişcau cu deceniile. Dar a v e a i g a ra n ţia , aveai speranţa în asigurarea zilei de mîine. Speranţă transformată în “cutremur” la sfîrşit de 1990, în cep u t d e 1991, c înd econom iile populaţiei s-au spu lbera t ex trem de rapid. B ăncile au ven it tîrz iu în a c e a s tă în tîm p in a re de a colecta economiile populaţiei;. Au venit cu fluxuri şi refluxuri, cu satisfacţii şi suferinţe..

De ce toate acestea?O am enii au în ţe le s - ş i-

înţeleg încă greu - politica riscului oricărei investiţii, cum este şi cea a plasării banilor în bănci ori în diverse circuite tip piramidal cum s-au dovedit a f i . ' unele fonduri m utuale ca re ■ ofereau dobînzi foarte mari, Gomparativ cu oricare bancă - din România. S -au învăţat, însă, să fugă cu banii scoşi de la CEC sa u din brum a de economii spre bănci cu dobînzi tentante, mai ales pe termen scurt, pentru cîştiguri rapide. Strigătul de sirenă precum cel al sistemelor tip “Caritas”, al unor fonduri " m utuale a - dezech ilib ra t fluxul micilor economii. Iar mai tîrziu, după prăbuşirea băncilor “DF” şi “CB” s -a pus su b sem nul în trebării :. c red ib ilita te a sistem ulu i financiar-bancar românesc. :

O instituţie de acest tip este cotată în primul rînd prin gradul d e c re d ib ilita te , c a re nu întotdeauna este convergent cu m ărim ea capitalului social,

num ărul partenerilo r, de afaceri, de sucursale, filiale în ţară şi străinătate. Toate acestea sînt o rezultantă, o consecinţă a credibilităţii, nu o premisă. :

B anca Rom ână pentru D ezv o lta re ch ia r d a c ă lu c re a z ă su b a c e a s tă denum ire de ş a s e ani şi cîteva zile, are începuturile cu multe decenii în urmă. O ştiam înainte de 1990 sub n um ele d e B a n c a . de Investiţii. Deci schimbarea a fo s t în tîi de num e - personalul de credinţă, bun profesionist a răm as. Că a p leca t d-l M ircea Horea Hossu, la “Dacia Felix” nu a fost o p ierdere pentru sucursala din Cluj a BRD. Pe ace s t subiect nu mai facem comentarii. BRD a pornit cu o experienţă, cu un personal mai mult tînăr d e c ît v îrs tn ic , d a r cu experienţă. Deocamdată cei de la sucursala Cluj stau în a c e e a ş i 1 ’ în g h e su ia lă cunoscută de ani de zile, dar sperăm că la anuf, pe aceas tă vrem e să se afle; în noul sediu, de vreo 11 e ta je . .L a BRD; nu s-au întîmplat “minuni” pentru că există personal profesionist,: cu “stadii de plată” vechi, deci nu pot,-sau nu vor să fie “înşurubaţi” de mai marii sau mai micii rechinf ai tranziţiei. :•

Credibilitatea unei bănci e s te su s ţin u tă de profesionalismul oamenilor săi, de etica personalului de Ja preşedinte/ director, la portar. Nu, neapăra t rata dob înzii ex p rim ă fo rţa , trăinicia băncii, a constanţei activităţii, am zice diagrama in trărilo r şi ieş irilo r de capital, a acumulărilor pe term en mediu şi lung.

Ion GOIA

' I I P' %

l î ■i I

» •*'

: -’t'iuh 't-yj'** " ’j ^ i

|» W il H j jh ’ -.<■ ‘ ’[ '• i>-i§»3^,rţjL*'f f-‘v >!: ’trw *

* V « t î ' t , * i K

’l'H IS Is T o CERTIFY T l-IA T

Has BeknAwarded The T iîle Of

In The Juiy 1996 Issuf. Oi: EuK£3MON£V

. .

Ratele anuale ale dobînzilor acordatt de unele bănci comerciale, cu activitate . în judeţul Cluj, la depozitele în lei

je rsoane f iz ic e - %

Banca lavedere ' 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 16 51 53 50 48 4 8

BANCOREX 22 60 55 55 55 5 5

BRD* 15 43' 50,5 51 51,5 5 2

BA* 16 40 58 45 46 5 0

Banc Post* 18 45 48 50 52 5 4

Ion Ţiriac 25 55 50 45 ■42

BANKCOOP* 21 55 60 , 53 53 5 5

Bucureşti 18 53 53 . - -

Transilvania 20 53 55 55 50 50

Românească 18 49 48 47 47 4 5

CEC . 15 - - 4 0

ALIANŢA 20 50 52 52 . 52 55

Albina* 22 55 60 55 55 55

- persoane ju r id ic e - %

Bancă

BCR

BANCOREX

BRD

BA*

Banc Post*

Ion Ţiriac

BANKCOOP’

Transilvania

Românească

CEC

Albina

lavedere

16

2215

16

17

112118

2018

1022

1 lună

42

60

40

40

30

55

55

53 ,

4 6 '

53

3 luni

45

55

42

43

35 ,

50

50

53

52

45

55

6 luni

42

55

43

43

38

45

50

50

44

55

9 luni

40

55

44

43

50

48

40

.55

12 luni

4 0

5 5

4 5

4 3

4 0

4 0

5 1

4 6

4 0

1 8

5 5

* La aceste bănci dobîndă în lei se capitalizea, rezultând o dobîndă efectivă mai mare decît cea a fişa im rotă:<Rugăm baricile/sucursalelasâ ne com unice-înttim piutiL

‘ewntîIalei^M ficaria'fe^^rateloTâobîiizilor F a x ^ 9 T & î2 8 ^ 1

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

10 decembrie 1996DENUMIREA VALUTEI

SHILING AUSTRIA

DOLAR AUSTRALIAFRANC BELGIADOLAR CANADA

FRANC ELVEŢIAMARCA GERMANĂ

COROANA DANEMARCA

PESETAS SPANIA

MARCA FINLANDEZĂ

FRANC FRANŢA

LIRA STERLINĂ

LIRĂ ITALIA

YEN JAPONIA

GULDEN OLANDA

COROANE NORVEGIA

ESCUDOS PORTUGHEZ

COROANE SUEDIA

DOLAR SUA

DST

ECU

CURSUL ÎN LEI

335,002881,00

114,002659,00

2779,00

2354,00

615,00

27,97788,00 )}J

697,00

5953,00

2,38

32,14

2 1 0 0 ,0 0

562,00

23,30534,00

3618,00

5199,004535,00

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca

9 decembrie 1996 ^VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA 4.650 4.780o marcă germană 3.000 3.080

fW marţi. 10 decembrie 1996» r EVENIMENT A D E V A R U L

d e O l u i

f

%r ,

i l S l

” A m a ju n s s ă s tă p în imA

I I I

• susţine dl cpt. Marcel BONŢI DE AN, şeful Biroului de poliţie pentru Centrul universitar

Cluj-Napoca •

• D-le căpitan, au trecut patru luni de cînd sînteţi şeful Biroului poliţiei universitare; vă rugăm sâ ne spuneţi cum a decurs... acomodarea?- Fără probleme. Am preluat

conducerea ■ acestui colectiv de 21 de poliţişti, care deşi tineri (media de vîrstă 27 ani) sînt buni profesionişti; in domeniile-problemelor judiciare de combatere a criminalităţii economico*, financiare, circulaţie şi ordine publică. Cu majoritatea colaboratorilor mei am lucrat mai mulţi ani pe "probleme” studenţeşti. Lupta pentru prevenirea şi combaterea actelor antisociale

.este deosebit.de complexă şi liecesită mult timp şi răbdare, i Profesionalitatea nu,este suficientă,

ea trebuie dublată cu o totală, disponibilitate şi cu mari eforturi. în colaborare cu conducerile universităţilor,, asociaţiilor studenţeşti şi a comitetelor' de cămine, am ajuns să stăpînim fenomenul infracţional; în Centrul universitar. v

- Cu ce probleme v-aţi confruntat de la începutul anului universitar?. - Identificarea şi cercetarea persoanelor care săvîrşesc infracţiuni; (furturi, bişftiţă, conturbă liniştea publică, sau încalcă’ regulile, de circulaţie etc.). Organizăm săptămînal acţiuni în căminele studenţeşti. Controale, pînde şi ronduri de noapte pentru depistarea : infractorilor. La ultima "razie” am identificat 15 “negustori” moldoveni din . Republica Moldova, care erau cazaţi pe ■ “blat” de diferite-cunoştinţe. Aceste “păsări călătoare" poposesc 'în complexele studenţeşti şi se ocupă cu bişniţa, specula, comit infracţiuni după care dispar fără urmă. în zonele de campare, în ‘'topul", infracţiunilor pe primul loc sînt furturile din cămine şi -

'din autoturisme, deci pe agenda noastră de lucru se află permanent

■în-atenţie identificarea şi prinderea ; hoţilor.

' Ne puteţi spune, dacă în Centrul 'universitar aţi depistat studenp care consumă sau com ercializează

- substanţe narcotice?- Pînă’în prezent nu am avut cazuri ,

de studenţi străini sau români care să consume sau să; comercializeze droguri. 1: - ; :

- Lumea bîrfeşte. Se spune că unele studente au devenit prostituate, de “lux". Care este adevărul?

- Studente care să practice prostituţia şi să fie prinse în flagrant

: nu au fost descoperite. Cu toate acestea există unele semnalări în! acest sens.

- Ce recomandaţi studenţilor aflaţi la studii în Centrul nostru universitar?

- Să nu se lase antrenaţi în activităţi infracţionale, să dea dovadă de vigilenţă în protejarea patrimo­niului universităţii şi-ai lor personal.

C a p tu r i de u lt im ă o ră .

Infractori periculoşi, din Republica Moldova/ prinşi de Poliţia universitară clujeană : ,

Biroul poliţiei pentru Centrul universitar Cluj-

Jr Napoca, în colaborare c j Poliţia criminală din

■ cadrul , LP.J.Sibiu, Serviciul de paşapoarte

; şi relaţii cu străinii Cluj ; au.identificat şi arestat' ' pe Gritsiniouk Anatoli - (25 ani}, localitatea Cioara si Vremere A'exandru (26 ar.i), corn. ş!efan cel Mare, ambii

■ din Republica Moldova, care erau câţi în ■jrmănre generală pe

Gritsiniouk Anatoli

ţară, pentru comiterea mai multor tîlhării în municipiul Sibiu,.Moldovenii acţionau în .diferite zone ale oraşului, legau victimele, după care îe luau bani, bijuterii şi obiecte de îmbrăcăminte. La terminarea operaţiunii de jefuire, abandonau v.ctimele jn afara localităţilor. Aflînd că Poliţia

Vremere Alexandru

din Sibiu se află pe urmele lor, au apărut “incognito”. în Cluj- Napoca şt s-au “cazaf în căminul- XVt aL Universităţii “Babeş- Bolyai”. Cei doi in­fractori au fost depistaţi pe baza fotografiilor şi

■ a semnalmentelor exis- - tente în lisele de ur­mărire. Poliţia sibiană a ', început cercetările, cei ■ doi tîlhari urmînd să ■■ răspundă îri faţa instan­ţei pentru faptele lor; -

Parlamentul belgian a primit dosarul referitor

la acuzaţiile de pedofilie .

aduse vicepremierului Elio di Rupo

'P arlam entu l belgian a primit spre dezbatere, luni; din partea Curţii .de Casaţie, un dosar referito r la acuzaţiile de pedofilie aduse v iceprem ierului ,E lio di Rupo.

• L iderii / fac ţiun ilo r parlamentare se vor întîlni la orele 15.00 (14.00 GMT), pentru a decide cînd va fi dezbătut raportul.: Parlam entul belgian a cerut^ pe 21 noiem brie, Curţii de. Casaţie a Belgiei, cea mai înaltă instanţă a ţării, să efectueze o anchetă asupra - acuzaţiilor potrivit cărora di Rupo ar fi întreţinut relaţii sexuale cu băieţi 'm in o ri, : şi- să-şi prezinte concluziile pe 9 decembrie. Di Rupo a negat acuzaţiile.

Curtea de Casaţie trebuia să stabilească dacă dovezile aduse sînt suficiente pentru punerea sub acuzare a vicepremierului. '

Parlamentul are trei opţ­iuni: poale decide că acuza-

1 ţiile ce i se aduc lui di Rupo sînt nefondate, urmînd să dispună suspendarea anche­tei, poate hotărî punerea sa sub acuzare, sau poate cere Curţii de Casaţie să efectue­ze noi cercetări. Este,- de asemenea, posibil ca instan­ţa să ceară mai mult timp pentru continuarea anchetei.

S t u d e n ţ i c a z a ţ i p e . . . b l a t

în acest an universitar, în căm inele din C om plexele stu d en ţeşti H aşdeu,Observator şi Mărăşti au fost cazaţi peste 14 mii de studenţi ;, români şi străini. Noii locatari au,avut la dispoziţie o lună pentru clarificarea statutului de studen t şi s tab ilirea provizorie a reşedinţei. Biroul

■poliţiei din cadrul Centrului Universitar, în cooperare cu Servicîul'paşapoarte şi relaţii cu străinii ;âu organizat o “ razie” pe lin ia evidenţei populaţiei şi de prevenire a in frac ţionalită ţii. ,Au - fost

-dep ista ţi 15 studenţi din

R epub lica M oldova, care locuiau în cămin fără ţorme legale, 20 de studenţi fără vize de reşedinţă (flotant) şi 5

, studenţi care locuiau pe “blat” din luna octombrie a.c.-Au fost, de asemenea controlate 1.15 : au to tu rism e, din complexele studenţeşti şi din ap rop ie rea acestora. Cu această ocazie, poliţiştii au su spenda t 7 perm ise de conducere auto, au ridicat 6 certificate de înmatriculare şi au ap lica t 51 de amenzi contravenţionale, îri valoare de peste 2,5 milioane de lei. v

m m

■ I I

Biroul Poliţiei universitarearesediul în Complexul Haşdeu, căminul XIV Foto: Eugen OLARIU

U n “ e x a m e n ” p i c a t c u

b r i o

Autoturism ele parcate în : cu rtea C o m plexu lu i studenţesc “M ărăşti” , e ra u ' “vizitate" de un “student” necunoscut. Cu chei potrivite, el deschidea cu uşurinţă orice uşă sau portbagaj de maşină şi se “aproviziona” cu diferite lucruri lăsate la “vedere” de p ro p r ie ta ru l • m aşin ii. S tu d en ţii c a re : au fo s t păgubiţi, au sesizat furturile

, la Poliţia universitară. Pentru^ p rinderea ho ţu lu i au fost organizate pînde şi capcane pe timp de noapte. După o săp tăm înă , , p rin tr-o desc in d e re n o c tu rn ă , un echipaj al poliţiei universitare

a reuşit să-l prindă în flagrant pe Vârro Ianos (29 ani), din C lu j-N apoca , str. M olnar Piuaru, nr. 5, ap. 5, care după ce a sustras mai multe bunuri d in tr -u n au to tu rism , se grăbea să dispară fără unnă din zonă “fierbinte”. N-a avut noroc! Prins cu “marfa” în saco şă , n -a m a i avu t ce spune. In urma percheziţiei dom iciliare şi a cercetării acestuia, s-ti'stabilit că Varro a m a i fu ra t în că d in 3 autoturisme bunuri în valoare de peste 1,5 milioane de lei. Prejudiciul a fost recuperat în totalitate.

Trei traficanţi de droguri avînd asupra lor 1,2 kilograme de cocaină au fost

reţinuţi de poliţişti: Trei traficanţi, de droguri, avînd asupra lor 1,2 kg de

. cocaină, au fost reţinuţi d e , -către po liţiştii: d in cadru l S erv ic iu lu i. pen tru :

proveneau d in Venezuela, fiind aduse în România de către cetăţeanul american şi -: d e că tre u n u l d in tre australieni. N u s-a s tab ilit'

C om baterea . C rim e i . deocamdată dacă ei fac parte'Organizate, a informat, luni, dintr-o reţea de traficanţi sauIJP Hunedoara. ‘ dacă ac ţio n au pe con t

Un cetăţean american cu propriu. / --dom iciliul în Italia şi doi P en tru ce i tre i au fostcetăţeni australieni de origine em ise mandate de arestarero m ân ă au fo s t re ţ in u ţi, preventivă pentru 30 de zile,sîmbătă, de către poliţiştii hunedoreni, în apropierea municipiului Deva. Cei trei; aveau asupra lor cantitatea de

fiind acuzaţi pentru săvîrşirea in fra c ţiu n ii de trafic de s tu p e fian te . E i riscă o pedeapsă cu închisoare între

1.200 grame de cocaină, pe . 15-25 dc ani, sau detenţie pecarc intenţionau să o scoată • viaţă.d in R om ân ia . D ro g u rile ; 1; . • .

Pagină realizată de Vasile M O LD O V A N

A D E V A R U Ld e C l u j ULTIMA ORĂ marţi/ 10 decembrie 1996

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ?NAPOCA

S J

I Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul | Cluj, valabilă pen tru 10 dec, a. c. în jurul orei 15.

—( Corespondenţă din Budapesta

Procedura de ratificare a Ratatului româno-ungar

urmare din pagina 1

asumat de bună voie”, încheie­rea tratatului a fost pripită sau- că Ungaria ar fi putut definitiva

_un document mai favorabil cu actuala conducere a României.; Avînd în . vedere majoritatea confortabilă de care dispune coaliţia guvernam entală socialist-liberală, se poate presupune că ratificarea, care este programată să aibă loc astăzi, nu va ridica probleme deosebite. V "•

Spre deosebire dc"reuniunea

specială dedicată tratatului înainte d e ; sem narea la Timişoara a documentului, reprezentanţii UDMR nu vor asista la dezbaterea din P arlam en tu l; U ngariei. De asemenea, comisia de resort a Adunării .Naţionale a respins propunerea Uniunii Moiidiale a U ngurilor că ep iscopul Lăszlo Tokes să ia cuvîntul în dezbaterile dedicate ratificării tratatului pe motivul că aceasta ar fi împotriva regulamentului Parlamentului. , •

. Campania africană pentru desemnarea unui secretar

general al ONU se intensifica'Campania africană

pentru desemnarea unui candidat la funcţia de secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU)’ s-a intensificat, duminică, cînd unii dintre preşedinţii africani s-au grăbit să-şi promoveze candidaţii favoriţi, iar şeful statului sud-african,’ ' Nelson Mandela, a declarat că Franţa intenţionează să-şi exercite dreptul de veto împotriva alesului Africii de Sud, informează REUTER.

Ghana, Coasta de Fildeş, Nigerul - şi. Mauritania şi-au desemnat drept candidaţi conaţionali, iar alte nume’ urmează să fie date publicităţii în cursul zilei de luni, ’ cînd se aşteaptă triereacandidaţilor de către Consiliul de Securitate. .

Mandela a declarat, duminică, la Cape Town, în timpul unei conferinţe de presă, că reprezentantul Tanzaniei şi secretarul general al Organizaţiei pentru' Unitate Africană . (OAU), Salim Ahmed

Salim, este cel mai potrivit candidat la funcţia încă deţinută de Boutros-Ghali.

faelsqn Mandela a afirmat câ preşedintele francez Jacques’ Chirac-a ameninţat să-i opună dreptul ele veto Tui Salim, care, duminică, a vizitat statul francofon Togo, pentru o serie de convorbiri cu preşedintele Gnassinbe Eyadema.

OAU, care l-a sprijinit pe Boutros-Ghali în timpul reuniunii sale anuale din luna iulie, a deschis uşa şi altor candidaţi africani, cînd secretarul general al ONU şi-a retras candidatura, după ce veto-ul din 19 noiembrie al Statelor Unite i-a blocat calea către cel de-al doilea mandat tradiţional. ■ :

Washingtonul susţine că Boutros-Ghali, a f cărui mandat expiră la 31 decembrie şi care îşi rezervă dreptul de a relua cursa, nu a făcut destul pentru restructurarea Naţiunilor Unite, dar a lăsat usâ deschisă pentru alţi africani. ■

Fondatorii p re ia» lypfes pen tru red resa rea BDFPresa centrata şi locală aii anunţat, în numerele de sîmbătă şi

luni, iniţiativa membrilor fondatori ai BDF de a se t'ntilni spre d cere demiterea preşedintelui'Băncii "Dacia Felix ” Vasile Dumitru, aflat in colimatorul unor publicaţii de cîteva săptămîni bune. Informaţia din presa scrisă a fost urmată, duminică seara, de apariţia k postul de televiziune Antena I, a dini Mircea Horia Ilassu, care a făcut publică iniţiativa alcătuirii unui comitet de sprijin al BDF, cu ajutorul unora dintre membrii fondatori. Ieri dimineaţă, rugai să comenteze cele susţinute la Antena l, dl M. ' Ii. lîossu a afirmat că declaraţia făcută la televiziune era veche, de,două săptămîni şi a fast prezentată "ciuntit".

Cert este că, luni, in ora l i , fondatorii şi-au anunţat prezenţa la conducerea BDF, principala cerere canstihd in demisia preşedintelui. De dimineaţă, dl Vasile Dumitrut ne-a declarat că este hotărît să-şi dea demisia, motmndu-şi gestul prin aceea că atacurile dure din presă afectează imaginea băncii; iar dînsul nu doreşte acest lucru. Mai mult decît solicitările fondatorilor, pe Vasile Ddmitru l-au deranjat campaniile duse in presa. >

Poziţia fondatorilor n-a fost sl nu este »

unanimă .Vineri, la sediul Uniunii Vatră

Românească, s-au întîlnit fondatori ai BDF spre a decide intervenţiile ulterioare în/privinţa BDF. Relatările din majis-media au lăsat sâ se înţeleagă câ ar exista o poziţie comună a fondatorilor.

convins că nu sc doreşte o rezolvare a, situaţiei de la BDF, menţionînd că dacă Banca Naţională a României ar fi dorit să salveze banca clujeană, putea să o facă. Despre acţiunea de acum a fondatorilor, dl Spânu spune că va fi ca şi alte dâţi, nu se va întîmplă nimic după aceea. "Judecătorul sindic, Ioan Georgiu, luptă pentru reabilitarea băncii, dar neregulile sînt atît dc adînci încît eu

. . . . . prefer sâ mă. disociez. Consider căLuni m rana cîtorva confruntări, banca te fi salval^ Ian inl• " " pârte dintre dar se^ at de wi Jau ad u s-o în

starea actuală”, a niai menţionat dl Spânu, adăugind câ nu va merge, luni, la întîlnirea fondatorilor cu preşedintele Vasile Dumitru.

Un alt fondator, dl Titus Olteanu, ne-a declarat că n-a participat la reuniunea fondatorilor. Şi dînsul şi-a dat demisia din calitatea de administrator şi doreşte sâ renunţe la calitatea dc ’ membru

s-a dovedit că o fondatori preferă sâ nu se mai amestece în mersul lucrurilor la BDF. Dl Radu Spânu, arhitectul şef al Consiliului judeţean, a demisionat, după patru luni, din Consiliul de administraţie al BDF.. Ieri, telefonic, nc-a declarat câ nu a participat, vineri, la întîlnirea fondatorilor, deşi fusese invitat. Domnia sa a afirmat câ este

fondator.Motivaţia atitudinii domniei sale, este complexă.-Printre altele, a amintit faptul că s-au spus ”tot felul de 'tîmpcnii’Y dar a mai amintit, neînceperea şi nefmalizarea acţiunilor civile şi penale faţă de toţi cei în cauză. Teri, a declarat că nu va participa la întîlnirea de la sediul BDF. : : '

Nici pe dl Nicorici nu l-a interesat şi nu-1 interesează acţiunea fondatorilor, cu toate că a fost chemat sâ participe.

MJLHossu a fost sfătuit de avocaţi : >să stea de-o parte

• Nici dl Mircea Horia Hossu nu a manifestat vreun interes faţă de acţiunea fondatorilor, deşi am fi putut bănui o mai mare implicare, după cele declarate la Antena 1. "Avocaţii mei m-au sfătuit sâ stau de-o parte. Atîta. timp cît sînt acuzat penal, consilierii mi-au interzis să pun piciorul în BDF’’, a precizat M.H.Hossu..

Graţlan Serbam ”Sîntem fondatori la un cai aproape

mort”Dl Şerban Graţian, membru

fondator, al BDF, expert, guvernamental, ne-a declarat câ nu participă la întîlnirea fondatorilor, de ieri. Domnia sa a fost convocat la întîlnire, dar, fiind în concediu, riu a dorit sâ meargă, considcrînd câ este o pierdere de vreme. ”în prezent, se poate spune câ sîntem fondatori la

un cal aproape mort”, consideră dl Şerban. Despre dl Vasile Dumitru susţine că nu merita să ajungă în conducere, dar asta este. Cererea de schimbare a preşedintelui, după aprobarea planului de redresare în AGA (unde fondatorii au avut voturile decisive), a fosi apreciată ca nepotrivită.

V. R. Constantinescu: "Schimbarea

eră aşteptată”Dl Victor Romulus Constanti­

nescu, preşedintele Consiliului judeţean, este unul dintre fondatorii care au participat, vineri, la şedinţă. Domnia sa consideră câ întîlnirea de luni trebuia sâ aibă loc, apreci-

- ind acţiunea de vineri ca o ”pre- întîlnire a unei părfi dintre mem­brii fondatori care au hotărît avan-

a propune îaintelui

”Nu se poate vorbi despre o demi­tere, dacă ţinem cont că în înţele­gerea iniţială Vasile Dumitru a consimţit ca oricînd se consideră necesar, să se retragă”, a precizat dl V. R. Constantinescu, menţio­nînd câ schimbarea a fost aşteptată,

' în speranţa câ va fi spre binele băncii. Preşedintele Consiliului judeţean a opinat câ la conducerea BDF ar trebui sâ fie numit unul dintre cei trei vicepreşedinţi. Oricum, următoarea AGA va hotărî cine anume va conduce banca, a mai adăugat V. R. Constantinescu.Maria SÂNGEORZAN

Luminiţa PURDEA

sarea propunerii de schimbare a preşraintelui Vasile Dumitru”.

Preşedintele Slobodan Miloseric a rapt, sfidător, teitjj racraorandnranlni referitor Ia libertatea presei

Preşedintele sîrb, Slobodan Milosevic, care se confruntă cu mari presiuni din partea comunităţii internaţionale, a rupt în bucăţi, duminică, proiectul unui memorandum în legătură cu libertatea presei, prezentat pentru a fi semnat, informează un grup american care militează pentru drepturile ziariştilor, citat de REUTER.

Milosevic semnase anterior un documcnt în care se arăta că sprijină libertatea presei, dar care nu făcea nici o referire precisă la eliminarea cenzurii, a declarat Kati Marton, şefiil Comisiei americane pentru Protecţia Jurnaliştilor.'

Doamna Marton este soţia lui Richard Iloldbrooke, negociatorul american ce a supravegheat acordul de pace de la Dayton, prin . carc se punea capăt războiului din Bosnia.

“Cred că preşedintele Milosevic consideră că se bucură de sprijinul populaţiei rurale. Nu cred că este de acord să renunţe Ia ceva”, a afirmat oficialul american. '■ Marton s-a deplasat la Belgrad pentru a-i cere liderului sîrb să - respecte libertatea presei, după ce

acesta a inteizis postului priva 4 radio B-92 să mai emiţi ...

Doamna Marton a subliniat ti l-a informat pe Milosevic desjj» proasta imagine pe care o « j statele occidentale şi l-a mdermj să semneze documentul legat 4

„ libertatea presei. •“Aşa că i-am: înmiim

documentul pecare el l-a mptij bucăţi. Ceea ce a rămas dit document este o jumătate de paga pe care mi-am scris-o pe mia pentru a nu pierde această ocazie şi pentra a avea totuşi un docunua scris”, a menţionat oficialii american.

. în procesul verbal al discuţiei ■aprobat dej)rcşcdinte,Ie Milosevic se arăta: “In discuţiile noaste 4 astăzi; preşedintele Slobodan Milosevic şi cu, Kati Marton, n reafirmat sprijinul nostru faţă de o presă şi televiziune independenţi fără a. fi cenzurată”. Cuvintele1 “presă” şi “televiziune” erai subliniate, iar sintagma “tării af cenzurată” lipsea cu desăvîrcire.

întrebată cine a eliminat sintagma “fără a fi cenzurată” dii text, doamna Marton a declam “Milosevic, cine altul?” I

Tabăra lui Elţîn pierde bătălia pentru guvernarea a zece regiuni din Rusia

Tabăra preşedintelui rus.Boris Elţîn a pierdui duminică, bătălia pentru guvernarea a zece regiuni din Rusia, în confruntarea cu tabăra comuniştilor, fiind.la un pas de a pierde avantajul, informează REUTER. ; .

: Potrivit rezultatelor parţiale, candidaţii Uniunii Forţelor Patriotice Naţionale, formaţiune; politică aflată sub controlul comuniştilor, a obţinut posturile de guvernator în patru regiuni şi se/ îndreptau către victorie în alte două, ’ au anunţat agenţiile ruse de presă, citind Comisiile Electorale locale.

Candidaţii sprijiniţi făţiş de către administraţia preşedintelui Elţîn au ' cîştigat în două provincii şi par a fi învingători în alte două tururi de scrutin ce vor fi organizate plnă la sfîrşitul anului. • , ’ :

Alegerile locale au fost organizate, în ultimele luni, pents ocuparea fotoliilor de guvernata în 52 din cele 89 de regiuni alt Rusiei, Jumătate, dintre acestca si

“deţinute de membrii Consllinlii Federaţiei, restul fiind ocupatei şefii consiliilor regionale. Opoziţii condusă de către comunişti, casl deja deţine o majoritate în Dam de Stat, a afirmat că scnitinurilt organizate pînă în prezent în 404 regiuni le deschid calea câte obţinerea controlului şi asupa Consiliului Federaţiei. •

Dar Kremlinul afirmi ca 21 dintre noii guvernatori sprijini guvernul, iar restul nu sin! oponenţi extremişti.. Pînă di

. curînd, majoritatea guvernatorii» erau numiţi sau revocaţi din ta ţi direct de către Eltîn. . *

Statele arabe vor acuza Israelul de împiedicarea

Statele arabe vor acuza Israelul,' luni de împiedicarea procesului de pace din Orientul Mijlociu şi vor cere comunităţii internaţionale să-şi intensifice eforturile în legătură cu revîgorfrea negocierilor, informează RUTER. Declaraţia finală- a sp i- mit-ului Consiliului de Cooperare al Statelor din Golf (GCQ va fi, după părerea analiştilor, un avertisment în legătură cu reizbucnirea violenţei dacă procesul dc pace, iniţiat în anul' 1991, va eşua.

Statele GCC, principalii sponsori financiari şi politici ai procesului de pace, nu au legături diplomatice cu. Israelul, numai Oman şi Quatar găzduind oficii comerciale israelinene pe teritoriile lor. Grupul GCC cuprinde Arabia Sauditâ, Kuweit,' Emiratele Arabe Unite, Bahiein, Omanul şi Quatarul.

Bahrcimil a boicotat summit-ul de •

anul acesta din cauza disputelor teritoriale pe care Ie are cu Quatarul Tensiunile dintre cele două state ai crescut după ce Bahreinul a acuzat de spionaj, săptămîna trecută, doi cetăţeni ai Quatarului. Principalul subiect de discuţie al reuniunii M constituit unificarea tarifelor vamale care va avea loc cu ocazia sînn- mit-ului de anul viitor din Kuweit Acesta este un pas crucial în vederea formării unei pieţe comime care ii faciliteze comerţul .liber ci principalele blocuri economia, a declaraţia finală se aşteaptă ca state* .GCC sâ ceară Irakului sâ respecte toate rezoluţiile impuse dc Naţiuni Unite, inclusiv pe acelea privind eliminarea tuturor armelor sale * distrugere în masă şi eliberarea ceScr circa 600 de prizonieri despre cn Kuweitul susţine câ există în Îri

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilorae presă Rompres si Mediafax —

A utorizată prin S.C. nr. .1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria C luj-N apoca, în m a tr ic u la tă la Oficiul R eg istru lu i Com erţului judeţului Cluj, s u b nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9

ILIE CALIAN (rcdactor şef); • V A L E R C H IO R E A N U (r c d a c to r şe f ad ju n c t) ;

M A R IA S Â N G E O R Z A N ( rc d a c to r şe f a d ju n c t) . " T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x : 1 9 .2 8 .2 8

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 -~T e le fo a n e : P u b l i c i t a t e : te l-fa x : 1 9 7 .3 0 4 ; C o n ta b i l i t a t e : 197.307

, . R e d a c to r i : 1 97 .490 , 1 9 2 .1 2 7 ş i 1 97 .507 ; ;S u b r c d a c ţ ia T u r d a : te l/fax : 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b r c d a c ţ i a D e j: tel/fax: 21.60.75_

Secretar de redacţie de serviciu: Iu liu P E T R U Ş T e l / f a x : 1 9 .7 4 .1 8

T IP A R U L E X E C U T A T L A B H T " " ' 13400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 = ~ W ) ■ VX<A1

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 L J ■ ~ "p 0*” "* , r _