TRANSILVANIA. Foîa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si.culturVpoporului romanu. il Acesta foia ese cate 3 colo pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia-

1' tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poştei. Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se abondza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu seu prin posta seu prin dd. colectori. i\r. 11 . Brasiovu 15. Maiu 1868. AlHlIU I.

Despre istori'a Transilvaniei dupa com. Emericu Miko.

I I I . Dela a. 1830 înainte zelulu pentru cultivarea istoriei tran>-

silvane se aprinse din nou. D e atunci incoce se născură istoriile lui Scliuller, Neugeboren, Schnell, Alecsiu Sz^kely, desti4 nate ce e dreptu mai multu pentru scdle, compuse inse dupa unu metodu mai corespundietoriu scopului, decatu cele de mai nainte. P e atunci com. Era. Betblen se încercase a întreprinde editiunea unei C l i o cu ajutoriulu unei societăţi de acţionari. Sub acestu titlu era se se publice mai multe colectiuni istorice. Nu s'a pututu din caus'a spaimantatdrei nepasar i a publicului. Intr 'aceea alti part iculari isi mai încercară noroculu. B e n i g n i publica tom. I I . din i s t o r i i l e lui Ambrosiu S o m o g y i . Schuller din Sibiiu esi cu a r c h i v u l u seu. K u r z isi incepu m a g a z i n u l u seu. Com. I o s . K e m d n y in societate cu Stefanu Kovâcs publicară in limb'a magia ra ddua tomuri mari t i tulate: A r c b i v u i s t o r i c u a l u T r a n s i l v a n i e i . To tu com. K e m e n y publica D e u t s c h e F u n d g r u b e n . Profesoriulu F r a n c . S z i -l â g y i din Clusiu incepu cu Clio alu seu. S o c i e t a t e a s a -s e s c a pent ru cunoscinti 'a patriei continua pana in dio'a de astadi a r c h i v u l u seu pe fiacare anu. I o s i f u T r a u s c h din Brasiovu tipări in ddua tomuri 4° Chronicon F u c h s i o - L u p i n o -O l t a r d i n u m , renlasu din secolii trecuţi dela trei parochi sa-sesci. I n alte foi periodice nepolitice dintre anii 1830 si 1848 inca s'au publicaţii din t impu in t impu multe documente istorice de mare valdre. In t re acestea se pdte renumera si F d i ' a

— 242 -

p e n t r u m i n t e , i n i m a si l i t e r a t u r a , care comitelui Mikd 'ia remasu necunoscuta. • '

F rumdse pregătir i au fostu si acestea pentru scrierea istoriei transilvane. Cu tdte acestea c. Mikd drasi mai suspina odată observandu, ca t o t u ş i i s t o r i ' a T r a n s i l v a n i e i i n c a n u s'a scrisu' nici macaru in form'a si in proport iunea in care au scrisu P d c z e l i si H o r v â t h in acelaşi t impu istori'a Ungariei (pag.. XVI) .

Corniţele Mik

— 243 —

vaniei inca s a r putea compune numai acolo, adică, in apropierea m u s e u l u i si totuodata in sinulu a r c h i v e l q r u t i e r e i , pentruca, adaoge ecs. sa mai la vale, au trecutu timpurile, iu care poporale transilvane isi ascundea documentele si le tienea in secretu, seu ca le esplicâ si intortocâ fiacare in partea sa, cu alte cuvente: istori'a se degrada la conditiune de s e r v i -t 6 r e a e g o i s m u l u i . Acum inse timpurile s'au schimbatu. A l t ' a este conditiunea tierei si a natiuniloru ei. Drepturile vechi si constitutiunea tierei au ajunsu a fi numai obiectu alu istoriei^ seu adică m a t e r i a l u i s t o r i c u , era loculu acelora este ocupatiţ de referentie n

— , 244 —

mana reservata altoru t impuri , precum observase si repausa-tulu comite Iosifu Kemeny.*)

D

— 245 —

mai lips'a unei istorii bune, care impedeca introducerea ei in clase si popularisarea ei in familii. Cu alte cuvente: deca* istori'a Transi lvaniei inca nu e scrisa, nu poti pretinde nici invetiarea ei.

Reflecsiunea seu replic'a din u rma s'ar părea ca ne ar fi a runcatu intr 'unu cercu vitiosu, in care amu fi condamnaţ i a ne inverti ne'ncetatu, pana ce s'ar implini dorinti 'a desu numitului comite filoistoricu, adică de a se vede" o istoria a T r a n silvaniei scrisa inadinsu pentru scdle. Ci dupa opiniunea mea din acestu cercu vitiosu vomu scapă f(5rte usioru, indata ce vomu observa, ca invetiarea istoriei t ransi lvane fusese pana acuma delaturata, aruncata in scartu din s i s t e m a . Istori 'a unoru pe-

. tecutie de tieri câ Reuss-Schleuss-Grfeitz, câ Liclitenstein si Altenburg, câ Monaco si St. Marino, a fostu mai bine vediuta si audita in scdlele Transilvaniei decatu istori'a propria. P a n a in dio'a de astadi in scdlele gimnasiali este t impu de ajunsu spre a indopa pe tinerime cu intregulu labirintu istoricu alu tieriloru germane, e>a pentru istori'a, geografi'a si statistic'a Transi lvaniei in cele mai multe gimnasia mi se ajungu nici diece

a romaniloru. P rea frumosu premiu dela unu particulariu, inse multu mai niicu indata ce va considera cineva, ca oricine va cuteza a se apuca de unu opu asia maretiu, va fi trebuitu se ingr

Noi amu facutu in totudeun'a o mare distinctiune intre israeliti si judani . Israelitu pentru noi si istoria este unu nume alu unei naţiuni , Ce'si a avutu unu mare rolu in lume cu. in-stitutiunile si cu geniurile ce au esitu dîntr 'ensa. J u d a n u nu este nume nationalu, ci o cualificatia, o denumire a unui par -titu, alu unei dinastii câ burbonistii in Francia , carlistii in Spa ni'a etc.

Judani i , pana candu au avutu unu' rega tu , o par te era amatorii pfivilegieloru si ai tuturora speculatiuniloru, ce nu le putea suferi poporulu seu nati 'a Israelu.

Precumu grecii au avutu pe fanarioţi, precumu romanii avură pe ciocoi, asemenea si îsraelitii avură pe judani .

Vomu vorbi mai pe largu despre ac6st'a in articolulu specialii intitulaţii „îsraelitii si Judani i . "

Judan ismulu , dupa risipirea judani loru de Ti tu in lume, deveni o scdla câ şi farisaismulu, câ si machiavelismulu, câ si fanariotismulu.

L a sool'a acest'a invetiara tdte naţiunile decadiute, romani , italiani, greci, armeni, iliri seu slavi etc. etc.

Noi romanii in tier'a romanesca n 'amu disu israelitiloru niciodată judani , ci hebrei , numele de israeliti antei 'a da ta s'a publicatu de mine in scrisele cu multu 'mai 'nainte de 1848.

V. Pucinu ne ar folosi insa acestu paralelii seu comparaţ ia

intre comerciulu anticu si comerciulu modernu, care dupa apre-tiatiunile ndstre mai bucurosu le am numi comerciu j udanu si comerciu adeveratu chrestinu in folosulu tu turora si in daun 'a nimului? Spre ce ne ar folosi mai multu decatu a petrece o dra cu istoriculu pe scurtu alu acestei specialităţi? Noi amu avutu unu scopu pentru folosulu generalu alu României ; p ro-puindune a face o mica tractatia de istoria s£u de literatura, ne am propusu a face in adeveru politica, asia cumu intiele-gemu noi politic'a.

Amu vorbitu si amu scrisu atat'a, câ se putemu apoi a ne adresa la romani si se ne pdta si ei intielege candu 'i vomu int reba:

„Noi romanii ce felu de comerciu amu cunoscutu si cu-ndscemu, ce felu de comerciu amu avutu si avemu? comerciulu modernu si creştinii, seu comerciulu anticu si j udanu? Comerciulu nostru a fostu o relaţia dela omu catra omu, câ se ne folosimu reciprocamente, s6u relatiuni cu rea credintia spre a

— 248 —

ne insiela unulu pe altulu si a ne folosi unulu din perderea altuia? •

Carii suntu apoi negutietorii din tierile ndstre? Sunt ei romani , său nisce streini din diverse naţionalităţi, discepoli ai sc61ei judane , continuatori ai comerciului fenicianu, cartaginesu, paganu , ce nu'si p6te afla folosulu decatu in peirea comuna si ai căruia conducători sunt numai reaoa credintia, minciun'a si fraud'a?

Aceste principie n 'au fostu niciodată de natur 'a romaniloru, si candu dupa timpi s'au datu si ei la comerciu, in cea mai mare par te n 'au pututu urma dupa condiscepolii loru in sc6l'a judana, 'si au facutu unu comerciu in par te câ si agri-cultoriij romanescu, cautandu a'si desface productele său m a r f a cu omenie.

VI . Comerciulu modernu devenindu o sciintia, are nevoie inca

de desvoltare si de perfecţiune: volume intregi s'aru pută scrie de mulţi bărbaţ i si in multe r amure ale lui.

Si câ se devină in adeveru o sciintia positiva, caută se aband

— 249 —

p o l i t i c a seu sciinti'a averiloru, ne-amu fi îndemnata a ne da man 'a cu domnii economişti , pent ruca amu fi vediutu ca au celu pucinu consciintia despre sciinti'a loru, isi dau numele ce 'i dau.

Candu dice cineva a s t r o n o m i e , intielege sciinti'a ce ne vorbesce de legile nest rămutate ale astreloru.

Candu dice a g r o n o m i e , intielege legile despre cumu se se cultive tierinele.

T o t u asemenea candu s'a disu anteiadata e c o n o m i a , s'au iutielesu legile dupa care se se administre o casa.

Pr imulu tractatu ce cundscemu despre economia este alu lui Xenophonte . Acolo nu se vorbesce decatu despre cumu se'si faca cineva casa, cumu s'o impartia, in care par te a ei se locuiască, in care part i se'si conserve provisiunile etc. e t c , si aci in adeveru nu vede cineva decatu nisce teorie si regule despre administrati 'a casei.

Inse ce este alu casei nu este alu politiei său alu publicului , si a dice cineva economia politica, este totu un 'a câ si candu ar dice ca ce este p r o p r i u este si c o m u n u ! Sunt mul te cualitati ce nu se potu concorda cu unele substantie si p re cumu nu putemu dice s a n t i t a t e d i a b o l i c a , d i a v o l i a d i v i n a , m o n a r c h i a a n a r c b i c a , asemenea nu se p

— 250 —

i n t r e p o p o r u , câ a c e s t ' a se n u fia s i l i t u si p r e v e n i t o r i . u a o r b e c a t o t u p r i n i n t u n e r e c u l u v e c h i m e i ? "

îna in te de a respunde la acăst'a in t rebare , debue se a-mintescu, ca agricultur 'a său economi'a de campu n u e altu-ceva, decatu a) m a e s t r i ' a de a sci cultiva pamentulu dupa cuvenintia si amesuratu legiloru naturei, câ acest'a se producă pre catu se p6te mai multu, fara de a perde ceva si din po-terea sa producator ia ; său daca ti-place mai b ine ; b) agricul-tur 'a e o s c i e n t i a , care ne invătia cum se cultivamu bine si rationalu pamentulu si altele; si c) agricultur 'a e si mae-stria, dar si scientia basa ta pre scientiele naturale si alte scientie frumdse, e acea despre care. s t rabunulu Cicero dice: „Omniuni rerum, ex quibus aliquid acquiritur — nihil est agricultura melius, nihil uberius, nihil dulcius, nihil homine libero dignius."

I n casulu an tan iu , candu adecă agricultur 'a e maestria, acăst'a e de a se invetfâ la maeşt r i i , precum mesar i tu lu , cal-ciunaritulu, fauritulu si tâte celelalte maestru; la maeştrii buni, dicu, de agricultura, si nu la cârpaci, la agricultori si economi de acelia, cari cultivăza pamentulu dupa regule raţionale, con-formu civilisatiunei si cerintieloru seclului acestuia, in care vie-tiuimu. L a atari maeştrii in economia a-si îndrepta eu pre poporulu agricultoriu r o m a n u , câ se-si invetie maestr i 'a ratio-nalmente. Maeştrii de aceştia s'ar afla, numai oficina (Werk-statt) se aiba, va se dica: se aiba campu unde se p6ta lucra, dominie bine organisate, e c o n o m i i d e m u s t r a se a v e m u , se premergemu cu esemplu bunu, câ poporulu vediendu succesulu favoritoriu alu agriculturei raţionale, se se indemne si elu in-susi a u rma acestu esemplu; ca indesiertu vomu striga numai in lumea l a r g a , ca asia si asia ar trebui cultivaţii pamentulu si altele, er' in fapta nici noi n u facemu nimicii, lumea astăpta fapte dela noi si nu vorbe m u l t e !

P r in urmare e trăb'a celoru ce stau in fruntea natiunei, câ se infiintieze economii de must ra in tă te părţi le; dara nu vomu aştepta, câ se faca poporulu iniţiativa in asta pr ivint ia!

I n casulu alu doilea, daca economi'a .e scientia, a-si îndrepta poporulu la scdla, câ aici se invătia tăte scientiele; spre acestu scopu inse ne suntu mai antaiu necesarie s c a l e a g r o n o m i c e . Se irtcetamu odată cu scolele c o n f e s i o n a l e si in loculu acestor^a_se infiintiamu s c a l e p r o f e s i o n a l e ! Acăst 'a se~ne fia" devis 'a, 3ăcă volimu -a ajunge odini

cari au chiamarea .de a introduce pre poporu intru cultivarea mai raţionale a pamentu lu i , câ acest 'a se producă frupte mai multe , mai bune si mai sane tdse , basandu si imbunetat iendu starea materiale a singurateciloru, a poporului, a natiunei, m a a patriei intregi. Spre norocire si spre bucuri 'a nds t ra generale, se inmultiesce pre di ce merge numerulu acelor 'a , Cari staruescu intru acea, câ cu orice pretiu se imbunetatidsca s

— 252 —

flamu, ca naţiunea romana e in acea plăcuta puse t iune , de a pote" infiintiâ n u m a i d e c a t u celu pucinu u n u i n s t i t u t u e c o n o m i c i i (se n u dicu mai multe) ' î m p r e u n a cu e c o n o m i a d e -m u s t r a , s i , inca ce e mai mu l tu , f a r a s p e s e ! FJta c u m u : Gimnasiulu naţionale din Blasiu posiede in Bucerdea gran

— 253 —

Dominiulu gimnasiului din Bucerdea inca s'ar potă orga- • nisă fdrte usioru, incredintianduse unui individu ap tu , care se fia directorele aceluiaşi^ danduise intru ajutoriu si 1—2 adjuncţi. I n acestu dominiu apoi s'ar pote primi 2 0 — 3 0 teneri de tie-rani dela 16 ani in susu , cari au frecuentatu sedle poporale. Aceştia se capete nutr imentu regu la tu , c.eli mai miseri său cu toţii, dupa impregiurari , si ves tmente , din fundulu dominiului, pent ru care beneficiu se fia indetorati a lucră la tdte lucrurile economice. Aceştia nu a r a fi de locu spre greutatea dominiului, ca insusi Christosu au disu: „Demnu este lucratoriulu de plat 'a sa." Directorele dominiului dinpreuna cu adjuncţii p re langa o remunerat iune moderata, ce ar pote-o dă „Asociatiunea" deocamdată, şe fia oblegati a p ropune acestora teneri in drele prescrise, si mai vertosu preste ărna, studiulu economiei si alte scientie necesarie si coordinate acestuia in teoria, ăr' in pracsa pre c a m p u , in grădini si in giurulu dominiului. Afara de a-cesti 2 0 — 3 0 teneri interni se mai potu pr imi in acestu insti-tutu si alţii cu locuinti'a afara seu si in laintru pre langa 6 suma anumita de bani si bucate, sustienenduse cu spesele p ro p r i e , frecuentandu numai drele de invetiamentu si esercitiele practice. Cursulu se dureze celu pucinu 2 ani.

Vedi , intime amice, catu de usioru s'ar potă infiintiâ in -s t i t u t u l u a g r o n o m i c u catu mai ing raba ; dar nu numai in Bucerdea, ci si in Cutu, Springu, Blasiu si pdte si a iurea , de si in presente Bucerdea ar fi mai acomodată, numai v o l i a se fia, ce spera ca nu va lipsf, cunoscendu zelulu si spiritulu de întreprindere alu barbati loru nostrii, demni de totu respectului

Aceste pucine şiruri se nu le privesci, amice , că planulu său programulu unui institutu agronomicu; asia ceva a face, nu mia fostu deocamdată intentiunea. Atare p rogramu ar fi de a se face numai atunci, candu acăst'a idea salutaria ar im-braciosia-o parentii patriei si ai natiunei cu caldur 'a receruta^ acumu am volitu numai se-ti respundu la întrebarea ce miai pusu.

Convinsu esci a cumu , ca noi am potă avă in tempulu celu mai scurtu i n s t i t u t u a g r o n o m i c u bunu si inca f a r a s p e s e ; m a inca ar aduce venituri frumdse in bani, d'apoi pro-fitulu său castigulu morale alu natiunei întregi, care l 'ar potă aşteptă cu securitate dela atare institutu! Vedi, scumpe amice, acest 'a a r a fi chiaru institutu salutariu si binefacatoriu pen t ru bietulu t ieranu romanu, care geme sub jugulu greutat i lora si alu intunerecului, fara picu de mila, neavendu inca pana a-cumu institute; dela cari se t ragă elu deadreptulu folosulu, in-

— 254 —

s t i t u t e p e n t r u p o p o r u l u t i e r a n u , pent ru cea mai însemnata par te a nat iunei! Vedi, noue aceste ne suntu necesarie inainte de tdte.

Audi acolo , se invetie tenerii t ierani agricultur 'a si alte scientie reali in institutulu agronomicu, in institutulu poporului romanu, dela Bucerdea langa Blasiu fara spese! — Aici potu invetiâ chiaru si ceh lipsiţi de tote midil

— 255 —

incolacitura elu a mai trecutu odată prin pele si s'a oprita cu verfulu in-tr'unu puilctu din partea interna a incolaciturei, unde a formaţii o gaura-. Cornitielulu din stang'a este dreptu; acest'a cadiuse odată si se afla in păstrarea d-lui Pisca, era in loculu lui a crescutu altulu din nou. Langa acest'a mai cresce inca unulu totu in proportiunea celui d'anteiu.1 Fulgii (penitiele) din pregiurulu amenduoru cornitieloru sunt aspri, mai câ ghimpii ariciului.

Opiniunea mea asupr'a acestui fenomenu este acea urmatoria: Se seie din fisiologia cumca c6rnele, unghiele, p'erulu, penele, solzii, scutii etc. sunt tote de aceeaşi natura, formate din aceeaşi materia, adecă din materia corn i ş a , variandu numai in consistenti'a loru, si sunt o simpla secretiune a pelei animalelui. Acesta materia seu substantia corn6sa in locu de a se preface, in casulu de susu, in pene, ea din contra s'a prefăcuta in nesce cornitie mici, cari s'au desvoltatu prin reuniunea mai multoru trunchiuleti de ai peneloru ce au crescutu împreuna, remanendu lipsiţi de barbete.

Esaminandu cu atenţiune cornitielulu cadiutu, pre care-lu pastreza d-lu Pisca, se observa ca elu semena multu cu trunchiulu unei pene grose do vulturu, avendu inse unu canalii forte strimtu. — Pintenii dela petiorele cocosiului au totu aceeaşi forma câ si cornele lui,, presentandu inse o mai mare soliditate. Insemnamu aci,- cumca pintenulu dela unu petioru a cadiutu si n'a mai crescutu altulu in locu-i, nici nu se vedu semne de a mai cresce, era celu ce esista este recurbata in form'a unei torte.

Unu italianu a oferitu anulu trecutu 500 lei vechi (185 lei n. 18 bani, totu atati fl. v. v.) dlui Pisca pentru acestu cocosiu, cu scopu de a'lu arata publicului pentru bani; dar d-lu Pisca a postupusu interesulu seu materialu interesului scientificu si a preferitu a dona cocosiulu mnseului din Bucureşci; eu inse l'am rogatu câ se-lu tiena la dlui pana candu va trai, era dupa aceea se-lu doneze liceului nostru, avendu prospecte de a se infiintia si aici in curendu unu museu fisicu-chemicu-naturale, căruia s'a si facutu incepu-tulu cu nesce aparate chemice.

S i m e o n e M i h a l i .

B i b l i o g r a f i a. A esitu de sub tipariu un'a opera eclesiastica:

„Biseric'a adeverata si cuiamarea bisericei romane" de archimandritulu N i c e f o r u I l i e s c u S p i n c e a n a , fostulu rectoru la s«mi-nariulu de Husi, la acelu din monastirea Neamtiulu si curatoru la monastirea Bistritia judetiulu Neamtiulu, era acumu aflatoriu in monastirea Seculu.

Se afla depusa spre vendiare in Bucureşci la librariele Ioanidu si Socecu, 6ra in Romania-Moldov'a la Costaehe Teodora, negutiatoriu in tergnlu Neamtiulu. Pretiulu unui ecsetnplariu este 2 sfanţi austriaci.

Se afla la administratiunea „Trompettei Carpatiloru" de vendiare fru-m6s'a carte de poesia a dlui D i m i t r i e B o l i n t i n e a n u

„ B r i s e s d ' 0 r i e n t " tradusa de insusi domnealui si tipărita acumu la Paris de editoriulu E . Dentu. Editiune de lucsu in mare octavu de 370 pagine cu un'a prefacia a dlui Philarete Chasles, profesore la colegiulu Franciei si conservatorii la biblio-tec'a Mazarina.

— 256 —

Acesta carte face onore României in străinătate si a si provocatu ar-ticuli de lauda in „Monitoriulu" Franciei, in jurnalele cele mai importante ale Franciei si ale Engliterei.

Credemu ca damele romane mai cu sema se. voru grăbi se'si impodo-besca bibliotecele dumneloru cu cartea poetului romauuj, care are un'a asia mare vogua in străinătate. — Pretiulu Volumului este unu galbenu,

_ J (Tromp. Carp.).

Din Buletinulu inştructiunei publice dela Bucuresci apăru si fasci6r'a pe Ianuariu —Februariu 1868 . Acelaşi afara de actele oficiali adunate pre ddua luni mai coprinde urmatoriulu materialu:

Daci'a ante-romana. -— Cultur'a si moralurile ghetiloru si ale daci-loru. — Mpdulu alegerei domniloru la romani, de B. P. Hajdeu. — Documenta dela mitropol. Crimcovici. — Un'a ic6na preti6sa de V. A . U . — Dare de sema asupr'a aniversarei serbarei Trei-Ierarchi, patronii sântei bise-ricei Coltiea. — Visit'a M. Sale Domnitoriului la scoTa normala din Bucuresci. — Idem pentru celebrarea la Iasi a aniversarei fundarei academiei Basiliaue. —' Idem asupr'a serbarei patroniloru seminariului centrale din Bucuresci. — Discursulu tienutu de D . Hajdeu la siedinti'a din 3 Februariu a societatiei Transilvani'a. — Numiri si permutări.

Totu mînisteriulu inştructiunei publice fac i a se mai publica inca si: Actele si solenitatea oficiala si neoficiala a inaugurarei societăţii liter. rom.

Referatulu Nr. 1140 alu d. C. A. Rosetti catra consiliulu de miniştrii pentru aprobarea regulamentului societăţii. — Decretulu Nr. 5 8 2 locotenen-tiei domnesci cu regulamentulu societăţii. — Decretulu Nr. 698 alu locote-nentiei domnesci pentru numirea de membrii societăţii. — Idem pentru numirea dlui Şbier'a din Bucovin'a. — Decisiunea ministeriale Nr. 4 7 a dlui I. Stratu, ca fiindu choler'a in tiera se se amâne societatea. — Referatulu. aceluiaşi Nr. 7 0 2 2 catra consiliulu de miniştrii. — Jurnalulu consiliului de miniştrii in eadem. — Raportulu dlui Stratu la Domnitoriu in aceeaşi Nr. 7 0 4 5 . — Decretulu Nr. 1187 . — Referatulu Nr. 4 6 8 3 alu dlui ministru D . Bratenu catra consiliulu de miniştrii pentru convocarea societăţii la 1 / 1 3 Aug. 1 8 6 7 . — Jurnalulu consiliului de miniştrii in aceeaşi afacere. — Referatulu la Domnitoriu cu Nr. 4 8 0 4 . — Decretulu Nr. 8 7 4 pentru aprobarea convocarei. — Decretulu Nr. 8 9 3 pentru numirea membriloru societatiei din Romani'a libera.— Decretulu Nr. 1047 pentru numirea ddloru Ionescu si Maiorescu. — Pro-gramulii solemnitatiei iuaugurarei societatiei. — Dare de sema de inaugurare. — Actele si descrierea serbarei neoficiale. — List'a membriloru. — Unu tablou alu membriloru in o singura grupa.

A ddu'a editiune din „Infricosiatele stricatiuni ale beuturei de vinarsii-rachiu."

Invetiaturi mantuit6re culese si reproduse.in romanesce de l o a n u P e t r i c u , parochu si protopopu de legea resaritena, si G a v r i i l u M u n t e a n u , profe-soru—si^directoru alu gimnasiului romanescu din Brasiovu, a esîtu in. iSpte-man'a acesta de sub tipariu. — I-a editiune esita la a. 1 8 5 4 s'a petrecutu de multu. Astadi se simte din nou lips'a acelei cărticele, care oriunde a petrunsu mai alesu la glote, a folositu in modulu celu mai salutariu. — Pretiulu Illllliai 10 W. v. a. si se p6te trage deadreptulu dela tipografii Romer & Kamner in Brasiovu.

Ad Nr. 169, 1867. / /

Estrasu din protocoluju siedintiei estraordinarie a comitetului AsiH'lal. Ilenuta in 28. Octobre c. n. a. c. in privinti'a conclu-

seloru aduse in numit'a siedintia pentru edarea foiei Asociat, trans.

I n privinti 'a redactiunei foiei asociat, s'au decisu prein §• 1 0 7 -

Redactoriulu f6iei asociat, dupa §. 16 din statute este secretariulu pr imariu al' Asociatiunei.

I n privinti 'a locului esirei foiei asociat. §. 108 s'au decisu: Loculu edarei foiei asociat, pana la dispositiunea adu-

narei generale viitorie se fia B r a s i o v u l u , unde se afla cu locuinti'a si secret. I., carele e redactoriulu acelia.

I n privinti 'a numirei , ce va ave se p6rte edand'a fdia a asociatiunei prin §. 109 s'au decisu:

Foi 'a edanda por ta numirea: „ T r a n s i l v a n i ' a " foTa asociatiunei t rans. pent ru literatur 'a romana si cultur 'a poporului romanu.

Ca privire la redactiunea foiei pr in §. 110 s'au decisu: „ T r a n s i l v a n i ' a " se redige sub auspiciele comitetului Asoc.

prein secretariulu I. I n privinti 'a formatului foiei asociat, pr in §. 111 s'a*u

decisu: Fo rma tu lu „ T r a n s i l v a n i e i " va fi octavu nebrosiuratu

si fara de mantelu. Relativu la contractulu inchiandu cu tipografi'a in pri

vinti 'a tiparirei foiei asociat., relativu la acordulu cu secretariulu I. pentru onorariulu ce are a se dâ, pent ru administratiunea technica a foiei, precum si pent ru plat 'a unui servitoriu alu redactiunei si alu unui espeditoriu prin § 112 s'au decisu:

Spre statorirea determinatiuniloru contractului incheiandu cu tipografi'a in privinti 'a tiparirei foiei asociat, fara v re unu prejudetiu pentru asociatiune, se autoris6za presidiulu dein-preuna cu secretariulu, care proiectu de contractu se va pre-sentâ comitetului spre aprobare. Asemene se autoris^za presidiulu si spre statuirea unui accordu cu secretariatulu in privinti 'a onorariului, ce are a se da pentru administratiunea technica a foiei, in privinti 'a platiei unui servitoriu alu redactiunei si a unui espeditoriu. Proiectulu acordului acestuia inca se va presentâ comitetului spre aprobare.

Relativu la banii de prenumerat iune prin §. 113 s'au decisu astfeliu:

19

Fiendu „ T r a n s i l v a n i ' a " proprietatea asociatiunei trana., banii de prenumerat iune voru incurge la comitetu si tdte spesele editiunei se voru plaţi din partea aceluia.

Sibiiu, 25. Oct. c. n. 1867. Es t rasu din protocolu pr in l o a n u V. R u s u ,

secretariu II .

Nr. 177. 1867 .

Protocolulu siediritiei cstraordinarie a comitetului asoc. trans. rom. tienute in 1. Nov. c. n. a. c. sub presidiulu Eev. D . vice-pres. I. H a n n i a , fiendu de facia D D . membrii Ilustr. sa D . consil. P . M â n u , Ilustr. sa D . cons. P . D u n c ' a , D . advocatu dr. I. N e m e s i u , D. parochu si prof. Z. B o i u , D . Dr. N . S t o i ' a , D . secret. II . I . V. R u s u si D . capitanu si cass. alu

asociat. C. S t e z a r i u .

§. 115. Reverendisimulu D. vice-presiedinte l o a n u H a n e a impartasiesce comitetului o scrisoria a Dlui secret. I. Gr. B a r i t i u da ta câ respunsu la scrisori'a comitetului din 25 . Oct. Nr . 169 a. c , p re lenga care numitului secret. I. i-se împărtăşiseră conclusele comitetului aduse in privinti 'a redactiunei si edarei foiei asociatiunei. Dice ca Dlu secret. I. dupace in scri-sSri'a sa multiumesce comitetului pent ru încrederea, cu care l'a onoratu incredintiendu'i redactiunea foiei asociatiunei, totu-odata in privinti 'a p rogramei , cu acarei compunere fu insar-cinatu, descopere, ck dinsulu si acum nu se afla in stare a produce altu programu, decatu acel'a care l'a impartasi tu adu-nare i generale consti tuante a asociatiunei din Novembre 1861 si carele s'a fostu si acceptatu de aceeaşi adunare . Altfeliu comitetului 'i sta in dreptu a p ropune si altu p rog ramu , p re carele Domni 'a sa 'lu va urmâ. E r a in privinti 'a incheia-rei contractului cu tipografi'a pent ru t ipărirea foiei asociatiunei, D. vice-presiedinte impartasiesce, ca D. Secret. I. se descopere intr 'acolo, ca acelu contractu nu se pote inchiâ pan ' atunci, pana candu nu se va decide mai antaiu din par tea comitetului:

a) Câ cu ce feliu de litere se se t iparesca fdi'a asociatiunei „Cicero ori ga rmondu?" (din care Dlui secret. I. t ramete si cate o mustra) .

b) P r e ce feliu de chartia, de rendu ori fina? si c) in cate esemplaria? Deci dar' reverendissimulu D . vice-presiedinte, premitendu

acăste, poftesce p re comitetulu asociatiunei, câ se se liea la discusiune obiectele cestiunate, p ropunendu totuodata, câ re-

spectiv'a scrisoria a Dlui secret. I. pent ru mai deplin'a informare, se se cetesca in totu coprensulu seu.

P ropunerea Reverendissimului D. vice-presiedinte, in privinti 'a cetirei chartiei resp. a Dlui secret. L, se primesce cu unanimitate, si se prelege prin secret. I I .

§. 116. Dupa aceste presidiulu pune la ordinea dilei, mai antaiu acea par te din scrisori'a Dlui secret. I., carea pri-vesce compunerea programei pentru edand'a foia a asociatiunei. Acestu obiectu supunenduse la discusiune, se esprima dorenti 'a din par tea unoru DD. membrii , câ dupace Dlu secret. I. in scrisori'a sa se provoca la unu p rogramu alu seu, resp. p ropo-sitiuni făcute la adunarea generala a asociatiunei din Novembre 1861 si acceptate de aceeaşi, ar ' fi cu cale, câ mai inainte se se cetesca acele propositiuni si apoi se se proceda la desba-tere asupr 'a obiectului pusu la ordinea dilei. Deci dar se decide:

Cetirea acelora propositiuni coprense in actele asociatiunei fasc. I. pag. 1 0 4 — 1 0 8 .

§. 117. To tuoda ta in legătura cu obiectulu aflatoriu sub discusiune, D. profesoriu si membru alu comitetului Zachar ia B o i u aduce inainte, ca comitetulu asociatiunei inca in siedinti 'a sa din 8. Octobre a. c. §. 96, denumise din senulu eeu o comisiune anume însărcinata cu elaborarea unui p ro -

| jbramu pent ru f6i'a asociat, si ca aceea comisiune a si com-| p u s u unu atare p rogramu; deci Domni 'a sa câ referentele acelei ! | iomisiuni face întrebare, ca ore spre dilucidarea lucrului, rTâr*" f- ţ.i î)eneŢUă"""BS"se cetesca mai antaiu si acelu p rogramu si apoi ; j ; fee se liea la desbatere. I H / Comitetulu decide cu unanimitate, ca in combinare cu | - obiectulu aflatoriu la ordinea dilei, se se d&e cetire si p ro-

I gramului elaboratu de comisiunea denumita spre acestu scopu \ deintre membri i comitetului, care p rogramu se si cetesce p r in ! D. profesoriu Zacharia Boiu.

- I §. 118. Presidiulu aducându in legătura atatu progra-mulu, resp. propositiunile Dlui secret. I. acceptate de adunarea generala din 1861 , catu si elaboratulu degia cetitu alu comisiunei, poftesce pre comitetu, câ se iae in discusiune seriosa si matura, ambele aceste elaborate, si ast'feliu p re bas 'a prin-cipialoru coprense intrensele se aducă unu conclusu, pre catu se pote mai correspundiatoriu in obiectulu de sub cestiune.

Deci , luanduse la desbatere seridsa ambele elaborate, si apretiuindu principiale correspundiat

— 260 —

mentositatea motiveloru aduse de membrii comitetului si pent ru l unulu si pent ru altulu, in urma, comitetulu afla a duce cu una

n i m i t a t e urmatoriulu: I Conclusu. Elaboratulu comisiunei denumite din senulu co-

1^ mitetului cu unele adaugeri resp. modificatiuni, se primesce de programulu edandei foiei asociat., inse cu deosebita consi-derat iune la resolvarea propositiuniloru acceptate de adunarea | ^ generala constituante din Novembre 1861 si publicate in actele . < asociatiunei fasc. I. pag. 104—108 .

* Projj[ramulu astfeliu statoritu de comitetu, im părtaşien-duse Dlui secreT."X*" totuodata se se poft^sca a lua dispositiu-nile necesarie, câ pre 1. Novembre c. y. a. c. se se poţa tipări, câ asia apoi se se publice*,'"atatu in diurnalele natiunali, catu si se se pota t ramete pre la DD. membrii asociatiunei. Te r -minulu pent ru abonamentu la foi'a asociatiunei se defige pre

, 3 / t Decembre a. c , er' esirea numerului I. dein foi'a asociatiunei din causa, câ comitetulu in urm'a abonamenteloru, — ce voru intra — se se pSta orienta in privintia numer. esempla-rialoru tiparinde, se amâna pre 1. J anua r iu 1868. I n u r m a se se faca arătare la inaltura™gtîberriiu regiu pre lenga alatu-rerea programului numitei foi.

§. 119. Escanduse intrebarea, ca in cate esempl. se se t iparesca programulu si cum se se espedeze? Comitetulu decide:

Câ luandu in consideratiune numerulu tu turoru membri-loru ai Asociatiunei, p rogramulu se se t iparesca in 1200 esempl. si din acele 1000 esemplaîia pentru înlesnirea espeditiunei, se se tramitia la comitetulu asociatiunei in Sibiiu, er' celelalte retienendule D. secret. I. se le impartiesca pre unde va afla cu cale, mai alesu prin Brasiovu, tienutulu Bârsei si in alte parti .

§. 120. Presidiulu pune acum la ordine aceea parte din scrisori'a Dlui secret I., care atinge cestiunea, ca cu ce feliu de litere se se t iparesca foi'a asociatiunei; p re ce feliu de chart ia? si in cate esemplaria? Comitetulu decide:

Foi 'a asociatiunei se se t iparesca cu litere Cicero, care suntu mai frumose si mai acomodate; eVa resolvirea intrebarei ca pre ce feliu de chartia se se tiparesca numit 'a foia? se lasa in bun 'a chipsuire a Dlui secret. I., carele si alt'feliu e cu-noscatoriu de cualitatile chartiiloru mai correspundiatorie pentru t ipărire; se recomanda totuşi, ca deca va afla cu cale, se in-trebuintieze charti 'a cu pre t iun de medilocu, si anume cu pre-tiulu indigitatu de Domni'a sa in scrisori'a din 4. Octobre a. c. adecă 27 cr. 1 puntu. Er ' ce se atinge de numerulu esempla-

— 261 —

rialoru, ce voru fi de a se tipări, acum deocamdată nu se pote aduce nece o determinatiune, fiendca inca nu se pote sci numerulu abonat i loru; deci in acăst'a privintia comitetulu se ! va potă orienta numai, dupace mai antaiu va cunosce nume- j rulu abonatiloru, si atunci nu va lipsi a impartasi Dlui secret. I. j list'a acelora, dinpreuna cu fipsarea numerului de esemplaria, \ | ce voru fi de a se tipări. j

§. 121 . Presidiulu pune in u rma la discusiune cestiunea onorariului redact., cum si a onorariului pent ru espeditoriulu si servitoriulu redact. Comitetulu la propunerea Reverendisimului Dom nu vice-presiedinte decide:

Onorariulu redact. se va determină, in urm'a propunerei comitetului, din par tea viitori ei adunarei generale; eY incatu pentru onorariulu espeditoriului si alu servitoriului, cum si alte spese avende, Dlu secret. I., se se poftesea, ca cu privire la impregiurarile si relatiunile locali, se benevoiesca a proiectă sum'a receruta; to tuodata comitetulu se dechiara din parte'si , cumca la dorenti 'a Dlui secret. I. e determinatu cu tdta volien-ti'a, a i asemnâ un 'a articipatiune in sum'a ce o va află cu cale a o proiecta.

C u aceste siedinti'a comitetului asociatiunei t rans. romane inceputa la 4 dre dupa amiadi se inchia la 8 dre seYa.

Sibiiu, in 1. Novembre c. n. 1867. I. V. R u s u mp., I. H a n n i a mp.,

secret. II. vice-presiedinte.

Nr. 1 8 1 . 1867 .

]/ Protocolulu siedinttei comitet, asoc. trans. romane tienute in 5. Nov. c. n. a. c. sub presidiulu Rev. D . vicepres. I. H a n n i a , fiendu de facia D D . membrii ai comit. Ilustr. sa D . consiliariu Petru M â n u , Ilustr. sa D . cons. Pavelu D u n c ' a , D . senatoru P. R o s c ' a , D . advocatu loanu N e m e s i u , D . dr. Nieolae S t o i ' a , D . parochu si profesoriu Zacharia B o i u , D . I. V. R u s u , secret. II. si membru comitetului, D . cassariu alu aso

ciatiunei Constantinu S t e z a r i u si D . bibliotecariu Nieolae C r i s t e a .

§. 122. Reverendisimulu D. vicepresiedinte Ioane H a n e a cetesce scrisdri'a Escelentiei sale Dlui presiedinte alu asociatiunei Basiliu L a d i s l a u de P o p u dto 2 % Octobre Nr. pres 6 —1867 , prin care scrisoria, Escelenti 'a sa aduce la cunoscien-ti'a comitetului asociatiunei, cumca judecatori 'a civila a comitatului Solnoculu de medilocu, pre lenga scrisori'a sa din 1. Oct. a. c. Nr. 1663, a oferitu pentru fondulu asociatiunei sum'a

— 262 —

i de 6 6 fr. 67 cr. v. a. câ bani de mulcta in procesulu pentru vătămarea de * onore alui Popovits Jânos in contra lui Kenderman Vasilic'a. Totuodata

Escelenti'a sa D . presiedinte, pre lenga susu amentit'a scrisoria, sum'a oferita o transpune spre ulteriore dispositiuni la comitetulu asociatiunei, cu acelu adausu, ca si-a tienutu de o detoria plăcuta a esprimâ in numele asociatiunei multiumita susu numitei judecătorii pentru asta fapta generosa.

Conclusu. Ofertulu se ia spre plăcuta scientia, esprimandusi si comitetulu din partesi multiumit'a sa protocolarmente.

§. 123 . Domnulu cassariu alu asociatiunei Constantinu S t e z a r i u , pre-zenteza comitetului conspectulu despre starea cassei asociat, pre tempulu acestei siedintie, din care conspectu se vede, cumca cass'a asociatiunei — dupa subtragerea erogateloru de pan' acum — are in proprietatea sa sum'a de 29 ,472 fr. 9 0 cr.

Se ia spre scientia. §. 124 . Totu in legătura cu raportulu despre starea cassei asocia

tiunei, D lu cassariu alu asociatiunei mai raporteza, cumca conformu conclusului comitetului asociatiunei, adusu in siedinti'a sa tienuta in 8. Octobre a. c. cu sum'a de bani disponibili anume: 668 fr. 5 0 cr. v. a. destinaţi pentru eumperarea de obligaţiuni urbar. trans., a cumperatu pentru fondulu asociat., dupa cum arata resp. documentu, obligaţiuni urbar. trans. in valore nominale de 1 0 5 0 fr. v. a.

Se ia spre scientia. §. 125 . Totu dn. cassariu alu asociatiunei mai presenteza unu con

specta despre interesele intrate la fondulu asociat, dupa couponii obvenitori cu 1. Novembre a. c. si anume: a) dela un'a obligaţiune metaliques, care interese, dupe subtragerea aloru 7 ° / 0 facu in val. austr. 2 fr. 4 4 cr.. si b) dela alte doue obligaţiuni de loteria, erasi dupa subtragerea de 7 ° / 0 4 fr. 65 cr., sum'a totala a intereseloru intrate dupa couponii susu numiteloru obligaţiuni cu 1. Novembre a. c , face 7 fr. 9. cr. v. a.

S e ia spre scientia. §. 126 . In fine D . cassariu alu asociatiunei mai refereza despre banii

incursi dea dreptulu la cass'a asociatiunei, câ tacse de memb. ord. parte restante, parte pre anulu c. 1 8 6 7 / s (dela siedinti'a ordinaria dein urma a comitetului), care tacse facu sum'a de 33 fr. v. a.

Conclusu. Se ia spre scientia, cu acelu adausu, ca atatu aceşti bani, catu si alţii, cari au incursu pan' acumu, si voru mai incurge pre viitoriu, se voru publica regulatu din luna in luna, dinpreuna cu numele resp. D . membrii si contribuitori, in edand'a foia a asociatiunei.

§. 127 . Dupa aceste punenduse la ordinea dilei pertractarea despre concursele intrate la comitetulu asociat, pentru stipendiale si ajutoriele publicate din partea comitetului asociat, cu terminulu pre 1. Novembre c. n. a c , II. sa D . consiliariu Petru M â n u câ referinţele comisiunei denumite in siedinti'a comitetului din 8. Octobre a. c. pentru esaminarea si opinarea asupr'a concurseloru intrate, refereza in obiectulu de sub cestiune.

Intru aceea secret. II . si membru comitetului loanu V. Eusu face propunerea, ca mai inainte de ce s'ar' luâ in pertractare meritoria concursele intrate pentru stipendiale si ajutoriele asociat., comitetulu se benevoiesca pre bas'a conclusului adunarei generale din 1 8 6 2 , tienute la Brasiovu, si in sensulu concluseloru comitetului din anii precedenţi si anume: din 1. Martie 1 8 6 4 , a defige si statori mai antaiu principiale, seu punctele de manecare,

— 263 —

ce voiesce comitetulu ale urma cu privire la deciderea obiectului de sub pertractare.

Nascenduse asupr'a acestei propuneri desbateri îndelungate si seriose, si aducânduse mai multe motive in contr'a acelei'a, si anume: ca principiale, de care a fostu condusu si se conduse comitetulu in ast'a afacere, suntu degia prea bene cunoscute din actele precedente ale comitetului, cum si chiaru din natur'a lucrului si totuodata suntu prevediute si in conditiunile concurselora publicate; cu tote aceste resp. propunatoriu staruindu pentru primirea propunerei sale, presidiulu afla cu cale a pune la votu deciderea acelei'a, carea cu maioritate de 5 contr'a 4 voturi se decise:

A se respinge si a se trece la pertractarea obiectului de sub cestiune. §. 128 . Domnulu consiliariu Petru M â n u si-continua raportulu seu

asupr'a obiectului aflatoriu la ordinea dilei si arata, ca numerulu totu al' concurentiloru la tote stipendiale si ajutoriele publicate, este de 29 insi. Dintre acesti'a 8 insi au concursu pentru cele doue ajutorie de cate 25 fr. v. a. menite pentru invetiaceii de meseria, 3 insi au concursu pentru cele doue stipendia de cate 5 0 fr. v. a. menite pentru studenţii dela scol'a reala;- unulu a concursu pentru ajutoriulu de 5 0 fr. v. a. destinatu pentru unu sodalu de meseria, ce voiâsce a se face maestru, 6 insi au concursu pentru stipendiulu de 8 0 fr. v. a. menitu pentru unu iuristu in patria si erasi doi (2) insi pentru stipendiulu de 1 0 0 fr. destinatu pentru unu iuristu la vreo universitate afara de patria; si in urma 9 insi, pentru cele doue stipendia de cate 3 3 0 fr. v. a. menite pentru doui studenţi la scol'a agronomica spre a se pote pregăti de profesori la preparandiele din Blasiu si Sibiiu. Dupa aceea luanduse la discusiune mai antaiu împărţirea ajutorie-loru de cate 25 fr. menite pentru doui invetiacei de meseria, D . consiliariu

ţ. P . Mânu ca referinţe arata, ca in privinti'a conferirei acestora ajutorie, membrii commissiunei numite fura de opiniuni diferite, si anume: maioritatea afla cu cale a propune ca demni de acele ajutorie pre invetiaceii de meseria loanu Boianu si loanu Mog'a — celu de antaiu din 18. Octobre se facii sodalu — er' minoritatea comisiunei din contra, propuse pre invetiaceii: loanu Piso si Juliu Marcianu. Dupa'unele desbateri escate asupr'a impre-giurarei, ca dupace unu concurente dintre propuşii maioritatiei e degia sodalu, ore pote se capete ajutoriulu menitu numai pentru invetiaceii de meseria %' dr' celalaltu n'a produsu atestatu de paupertate j punenduse deci la votisare propunerea maioritatiei comisiunei, cu maioritate de 5 contr'a 4 voturi se decide:

A se reieptâ si a se primi propunerea minoritatiei, conferinduse cestiu-natele ajutorie lui Ioanu_Pişo_ invetiacelu de pantofariu in Sabesiu, si lui lul iu Marcianu invetiacelu de mesariu in Clusiu.

§. 129 . Punenduse la discusiune împărţirea ajutoriului- de 5 0 fr. menitu pentru unu sodalu de meseria, carele voliesce a se face maestru, acel'a se decise cu unanimitate de voturi:

A se conferi unicului concurente la acestu ajutoriu, lui loanu Bogo-rinu sodalu de cismariu in Vizocn'a, inse sub conditiunea, deca se va legitimă,, cumca din partea derogatoriei politice are voi'a a purta meseri'a sa de sene.

§. 130 . Punenduse sub discusiune cele doue stipendia de cate 50 fr. destinate pentru doui studenţi dela scolele reali, se decide erasi cu unanimitate de voturi:

— 264 —

A se conferi teneriloru studenţi: Iosifu Macsimu studente in V. clasa la scol'a reala din Sibiiu si lui Constantinu Popoviciu studente in I I . clasa la scol'a reala din Brasiovu, carii ambi fura propuşi din partea comisiunei resp.

§. 131 . Veniendu la pertractare stipendiulu de 8 0 fr. v. a. destinatu pentru unu iuristu in patria, acel'a cu maioritate de 6 contra 3 voturi:

Se conferi tenerului iuristu in an. I. la regi'a academia in Sibiiu anume: lui Ieronimu Gheagi'a.

§. 132 . Unu altu stipendiu de 100 fr. v. a. menitu pentru unu iuristu afara din patria la vreo universitate, se conferi cu unanimitate de voturi:

Tenerului iuristu in alu IV-lea anu la universitatea regia din Pest'a Eduardu Nemesiu.

§. 1 3 3 . In urma, luanduse sub discusiune stipendiale de cate 3 3 0 fr. preliminate pentru doui studenţi la scol'a agronomica cu scopu de a se pregăti ca profesori de agronomia la preparandiele din Blasiu si Sibiiu, se conferiră:

Teneriloru concurenţi si anjîme: lui Georgie Vintila maturisatu, cu unanimitate de voturi, er' tenerului Gregorie Moldovanu erasi maturisatu cu maioritate de 7 contr'a 2 voturi. Totuodata studenţii stipendiaţi ai âsociatiunei se indetor6za din partea comitetului a produce cu finea fiacarui semestru dovedile recerute despre progresulu loru in respectivele specialităţi de studia.

§. 134 . Se present6za unu conto dela tipografi'a archi-diecesana su-natoriu despre 26 fr. 1 cr. v. a. ca tacse de insertiuni pentru concursele publicate in telegrafulu romanu.

Conclusu. Se asemneza la cass'a âsociatiunei esolvirea acelui conto din sum'a preliminată pentru spesele estraordinarie ale comitetului associat.

§. 135. Secret. II. aratandu trebuinti'a procurarei unui protocolu, in carele se se treca numele abonatiloru la edand'a foia a âsociatiunei, se roga ca se i-se ă& volia a procura pre spesele âsociatiunei unu atare protocolu litografatu si provediutu cu rubrice corespundiatorie.

Gonclusu. Secretariulu se insarcineza a face dispositiunile necesarie pentru procurarea aceluia si la tempulu seu, producendu conto despre pre-tiulu cuvenitu, se va asemnâ esolvirea acelui'a din sum'a preliminată de adunarea gener. dela Clusiu pentru spesele avende cu edarea foiei Âsociatiunei. v

Cu aceste siedinti'a comitetului âsociatiunei trans. romane, inceputa la 4 6re dupa amiadi se inchia la 8 6re ser'a.

Sibiiu in 5. Novembre c. n. 1867 . I. R u s u mp. I. H a n n i a mp.

secr. II. vice-presiedinte.

^Kăg^ Din acdsta fdia mai putemu servi cu ecsemplaria intregi incependu dela Nr. 1. Doritorii a se abona binevoidsca a se adresa deadreptulu la on. comitetu in Sibiiu. Mai tardui ecsemplariale remase leganduse câ carte, potu se vina mai scumpe.

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu secretariulu I. alu âsociatiunei. — Tipografi'a RSmer & Kamncr.