Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Facultatea .................... Filozofie și Științe Sociale................................ Departamentul ............Științe politice și Relații internaționale................................. Domeniul de studii....... Ştiinţe sociale şi politice - RISE....................................

FISA DISCIPLINEI

DENUMIREA DISCIPLINEI EXEGEZA SI ARGUMENTARE COD:

CICLUL DE STUDII (L-licență/M-master/D-doctorat) ŞI ANUL DE STUDIU (1,2,3,4)

L1 Semestrul 2 STATUTUL DISCIPLINEI (OB-obligatorie/OP-opţională/F-facultativă) OB

NUMĂRUL ORELOR PE

SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE

INDIVIDUALA*

NUMĂR

DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr.

2 2 56 56 5 M ROMĂNĂ

TITULARUL

ACTIVITĂȚILOR

DE CURS

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

LECT. UNIV. DR. CORNELIU BÎLBĂ Științe politice și Relații internaționale

TITULARUL

ACTIVITĂȚILOR

DE SEMINAR/L.P.

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE DEPARTAMENTUL

CONF. DR. ALEXANDRU TOFAN Filosofie

DISCIPLINE ABSOLVITE ANTERIOR

OBIECTIVE* Acest curs urmărește formarea unui cadru cognitiv și a unor deprinderi intelectuale necesare pentru

înțelegerea proceselor de legitimare și a discursurilor care informează puterea politică atât în

domeniul afacerilor interne cât și al celor internaționale. Este vorba de a dezvolta un set de

aptitudini logico-discursive care sunt condiții prealabile ale proceselor de înțelegere și explicație.

COMPETENȚE SPECIFICE ACUMULATE

COMPETENȚE

PROFESIONALE** C1.4 Aprecierea complexității problemelor legate de comunicare interculturala; C4.1 Selectarea conceptelor fundamentale pentru analiza evoluțiilor politico-instituționale; C5.2 Utilizarea metodelor fundamentale pentru explicarea și interpretarea proceselor de negociere și de mediere internațională; C5.3 Aplicarea cunoștințelor asimilate la situații de mediere și negociere date.

COMPETENȚE

TRANSVERSALE CT1. Gestionarea informațiilor specifice rezolvării sarcinilor complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea informațiilor în documente de profil), inclusiv prin utilizarea la nivel avansat a unei limbi de circulație internațională și la nivel mediu sau avansat a unei a doua limbi străine

CONTINUTUL

CURSULUI

I. Argumentare

1. Conceptul. Ce este un concept? General și universal; concret și particular. Necesitate și contingență. Extensiune și intensiune. Operații cu noțiuni. Definiția și clasificarea. Identitate și contradicție.

2. Judecata (propoziția logică). Relația de atribuire: subiect și predicat. Cantitate și calitate. Modalitate și relație. Adevăr și fals. Terțul exclus. Funcție și relație. Propoziții necategorice în limba naturală.

3. Raționamentul. Adevăr și validitate logică. Rațiunea suficientă. Deducție, inducție și analogie. Inferențe imediate și mediate cu propoziții categorice. Entimeme.

4. Conectori logici. Negația, conjuncția, disjuncția și implicația. Conectorii logici în limba naturală. Traducerea judecăților categorice în limbaj formalizat. Tautologia și contradicția, indecidabilitatea.

5. Scheme de inferență. Raționamente ipotetice, ipotetico-categorice și disjunctive. Modus ponens și modus tollens. Dilema; tipuri de dileme. Metoda științifică: modelul ipotetico-deductiv. Problema validității: experiența, verificarea și falsificarea.

6. Discurs și argumentare. Erori de argumentare. Schema lui Toulmin. Argumentarea în limba naturală: conectori neformali. Discursul polifonic.

II. Exegeză 7. Sens și semnificație. Ce este un semn? Teorii ale semnului. Semn și interpretant. Sintaxă,

semantică, pragmatică. Semnificat și semnificant. Limbă, vorbire, discurs. Ce este un text? Text și discurs. Discursul ca operă. Problema stilului și a genului de discurs.

8. Interpretare, exegeză, explicitare. Tipuri de interpretare. Sensul literal și sensul alegoric. Interpretare istorică, tipologică, morală și anagogică. Interpretare gramaticală și interpretare psihologică. „A înțelege un autor mai bine decât s-a înțeles el însuși”.

9. Explicație și înțelegere – două forme de raționalitate. Științele naturii și științele spiritului (sau: umane, sociale, istorice). Modelul explicației: cauzalitate, deducție și predicție. Explicația

comprehensivă: tipul ideal, cauzalitate și semnificație. 10. Modelul comprehensiv: înțelegerea persoanelor. Subiect și obiect. Empatie, analogie și

individualitate. Trăire și expresie: subiectivitatea și obiectivarea. Partea și întregul: cercul hermeneutic. Interpretarea contextuală: spiritul epocii. Viața și opera.

11. Dialogul și povestirea. Prejudecată și acord prealabil. Noi modele de înțelegere: conversația, traducerea, textul juridic. Textul și tradiția: critica ideologiilor. Modelul narativ și acțiunea ca text.

12. Limitele interpretării. Trei tipuri de intenție: autorul, opera, cititorul. Interpretare vs. utilizare. Limitele înțelegerii: comprehensiune și oroare. Cum să „înțelegem” totalitarismul? Banalitatea răului și datoria morală. Sens și finalitate: abordarea normativă.

13. Hermeneutici ale suspiciunii. Limitele conștiinței intenționale. Subiectul condiționat: producție și rezultat. Nietzsche, Freud, Marx: voința de putere, inconștientul, ideologia. Textul ca simptom.

14. Interpretarea structurală. Ce este o structură? Structură și istorie: epistema. Reprezentare, expresie și arhivă. Ce este un autor? Ansambluri arheologice și genealogice. Hermeneutica subiectului. Ce este critica?

BIBLIOGRAFIE (SELECTIVĂ)

Afloroaei, Ștefan. 1997. Cum este posibilă filosofia în estul Europei. Iași: Polirom.

Arendt, Hannah. 2007. Eichman la Ierusalim. București: Humanitas.

Bejan, Petru. 1999. Istoria semnului în patristică şi scolastică. Iași: Editura Fundaţiei Culturale "Axis”.

Botezatu, Petre. 1997. Introducere în logică. Iași: Polirom.

Foucault, Michel. 1998. Ordinea discursului. București: Eurosong & Book.

Foucault, Michel. 1996. Cuvintele și lucrurile. București: Univers.

Freud, Sigmund. 2006. Psihopatologia vieții cotidiene. Opere vol. 14. București: Editura Trei.

Gadamer. Hans-Georg. 2001. Adevăr și metodă. București: Teora.

Eco, Umberto. 1996. Limitele interpretării. Constanța: Pontica.

Lévi-Strauss, Claude. 1978. Antropologia structurală. București: Editura Politică.

Marx, Karl. 1956. Ideologia germană. București: Editura de Stat pentru Literatură Politică.

Nietzsche, Friedrich. 2006. Genealogia moralei. București: Editura Humanitas.

Popper, Karl. 1996. Mizeria istoricismului. București: Editura ALL.

Popper, Karl. 2000. Filosofie socială și filosofia științei. București: Editura Trei.

Ricoeur, Paul. 1995. Eseuri de hermeneutică. București: Humanitas.

Riedel, Manfred. 1989. Comprehensiune sau explicare ? Despre teoria şi istoria ştiințelor hermeneutice. Cluj Napoca: Editura Dacia.

Russell, Bertrand. 1995. Problemele filosofiei. București: Editura ALL.

Sălăvăstru, Constantin. 1996. Modele argumentative in discursul educațional. Bucuresti: Editura Academiei Romane.

Sălăvăstru, Constantin. 2003. Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom.

von Wright, Georg Henrik. 1995. Explicație și înțelegere. București: Humanitas.

CONȚINUTUL

LUCRĂRILOR DE

SEMINAR/LABORATOR

1. Ce este un concept? (Deluze și Guattari) 2. Despre interpretare (Aristotel) 3. Rațiunea suficientă (Schopenhauer) 4. Logică formală și logică clasică (Petre Botezatu) 5. Principiul falsificării (Popper) 6. Schema lui Toulmin (Sălăvăstru) 7. Sens și semnificație (Frege) 8. Metaforă și interpretare 9. Explicația comprehensivă (Weber) 10. Geneza hermeneuticii (Dilthey) 11. Retorică, hermeneutică și critica ideologiilor (Gadamer) 12. Banalitatea răului și ruina sensului (Arendt) 13. Ideologia germană (Marx) 14. Ce este un autor? (Foucault)

BIBLIOGRAFIE (SELECTIVĂ)

Arendt, Hannah. 2007. Eichmann la Ierusalim. București: Humanitas. Aristotel. 1998. Despre interpretare. București: Humanitas. Botezatu, Petre. 1997. Introducere în logică. Iași: Polirom. Deleuze, Gilles și Felix Guattari. 1999. Ce este filosofia? Târgoviște: Pandora.

Dilthey, Wilhelm. 2001. „Geneza hermeneuticii”. În Filosofie contemporană, de Alexandru Boboc (ed.), pp. 24-55. București: Garamond.

Foucault, Michel. 2004. Ce este un autor? Cluj-Napoca: Idea Design & Print. Frege, Gottlob. „Sens şi semnificaţie”. În Semiotică şi filosofie, Al. Boboc (ed.), pp. 47-54. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Gadamer, Hans-Georg. Retorică, hermeneutică și critica ideologiilor. În Adevăr și metodă. Marx, Karl. 1956. Ideologia germană. București: Editura de Stat pentru Literatură Politică. Popper, Karl. 2000. Filosofie socială și filosofia științei. București: Editura Trei. Ricoeur, Paul. 1981. Metafora vie. București: Univers. Sălăvăstru, Constantin. 2003. Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Schopenhauer, Arthur. 2008. Despre împătrita rădăcină a principiului raţiunii suficiente. București: Humanitas. Weber, Max. 2003. Etica protestantă și spiritul capitalismului. București: Humanitas.

REPERE

METODOLOGICE*** Cursul va consta din expunerea problemelor fundamentale și a celor cu grad mai înalt de dificultate, sub formă de prelegeri și discuții. Pentru a acoperi toate problemele ce vor face obiectul evaluării, studenții vor consulta bibliografia obligatorie. Ei vor cere lămuriri suplimentare la seminar sau în orele de consultații. Seminarul constă din analiza unor texte fundamentale sau argumente și discuții. Pentru depășirea analizei de text prin aplicații la situații concrete, este necesar ca studenții să aibă o cunoaștere satisfăcătoare a textelor. Bibliografia va fi furnizată sub formă de materiale electronice, în acord cu reglementările referitoare la copyright. Studenții nu vor posta aceste materiale pe internet și nu le vor comercializa. Evaluarea se va face NUMAI pe baza bibliografiei. La această disciplină nu se pot obține rezultate bune dacă nu se lucrează constant, de-a lungul întregului semestru. Lectura textelor de seminar este obligatorie. Prezența la testele anunțate în prealabil este obligatorie; absența eventuală trebuie motivată cu un document.

EVALUARE metodele

Evaluarea va fi continuă (activitatea de seminar: lectură, discuții, analiză, aplicații), pe parcurs (testarea cunoștințelor de seminar) și finală (evaluare generală)

forme

Activitatea de seminar se notează permanent. Testarea cunoștințelor de seminar: 2 teste grilă în săptămânile 7 si 13, urmărind verificarea punctuală a problemelor discutate la seminar. Testarea cunoștințelor generale: 1 test parțial (prima jumătate din materie) și unul final (9 întrebări pentru fiecare test). ATENȚIE! Prezența la seminar este obligatorie prin regulament. Tocmai de aceea, formula de calculare a notei nu conține nici un item referitor la prezență. Studenții care nu au notă de seminar nu pot primi o notă finală. Nota de seminar nu poate fi luată decât în timpul semestrului!

ponderea formelor de evaluare în

formula notei finale

Nota finală se va calcula după următoarea formulă: Seminar 50 % (nota de seminar reprezintă media dintre nota pentru activitate, nota la primul test și nota la al doilea test). Examen (din materia de curs) 50 % (nota reprezintă media dintre cele două teste).

standardele minime de

performanță****

1) recunoașterea conceptelor fundamentale și a ipotezelor teoretice studiate; se va evalua capacitatea de a evita confuziile teoretice și de a repera ideea fundamentală a textelor studiate (cunoașterea elementelor simple) 2) analiza comparativă a unor concepte, ipoteze sau teorii din aceeași familie și folosirea lor în cadrul unei structuri coerente (construirea ansamblului original) 3) urmărirea și descifrarea unei structuri argumentative prezente în corpusuri diferite (construirea de noi ansambluri) 4) înțelegerea unei situații plecând de la un concept de scop (gândire instrumentală) 5) înțelegerea unei situații plecând de la o valoare personală (gândire comprehensivă)

* obiectivele sunt formulate în funcție de grila competențelor profesionale pentru programul de studii

** la nivel de descriptor *** strategia didactică, materiale, resurse **** raportate la competențele formulate la Obiective sau la Standardele minime de performanta din grila 1L/1M după caz

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar/l.p. Data avizării în departament Semmnătura directorului de departament