Румунська мова

Програма для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням румунською мовою

5-9 класи

Пояснювальна записка

Програма з румунської мови (5-9 класи) для загальноосвітніх закладів України з румунською мовою навчання була розроблена відповідно до Державного стандарту базової і повної загальної середньої освіти.

Основне призначення румунської мови як предметної галузі шкільного навчання – сприяти в оволодінні учнями уміннями і навичками спілкуватися в усній та письмовій формах відповідно до мотивів, цілей і соціальних норм мовленнєвої поведінки у типових сферах та ситуаціях. Саме загальноосвітня школа є тим навчальним закладом, де удосконалюються механізми спілкування, які у майбутньому випускники зможуть розвивати й удосконалювати відповідно до власних потреб, виробляючи при цьому почуття впевненості у собі.

Головна мета навчання румунської мови у загальноосвітніх закладах України полягає у виробленні в учнів мовленнєвих (комунікативних) умінь і навичок для майбутньої освітньої та суспільної діяльності. Такі уміння стануть навичками лише за умов належних знань фонетичної, лексичної та граматичної систем румунської мови, їх особливостей у порівнянні зі знаннями з української мови.

Навчальні завдання: виховання в учнів почуття національної свідомості; сприяння підвищенню мотивації знань з румунської мови та вдосконалення

теоретичних, практичних тем у зіставленні зі знаннями з української мови як державної мови України;

формування комунікативної, мовної, мовленнєвої, предметної, прагматичної, соціокультурної компетентності учнів;

розкриття краси і багатства румунської мови, її функціональних образно-виражальних та емоційно-естетичних можливостей;

створення умов для практичного засвоєння учнями основних мовних понять, їх визначень, літературних норм (лексичних, орфоепічних, граматичних, стилістичних) та правил;

формування в учнів умінь користуватися засобами румунської мови у різних мовленнєвих ситуаціях відповідно до мети спілкування;

уміння адекватно використовувати досвід, набутий у вивченні румунської мови, розглядаючи його як засіб усвідомленого оволодіння державною мовою;

вироблення навичок контролювати своє мовлення з метою недопущення різних помилок.

Вивчення румунської мови сприяє розв’язанню й загально-педагогічних завдань: формує творчий потенціал; розвиває логічне й образне мислення; розширює світогляд, набуває певного життєвого досвіду; привчає самовдосконаленню; збагачує культуру мовлення.

Зміст програми взаємопов’язаний змістовними лініями: мовленнєвою; мовною; соціокультурною;

2

діяльнісною.

Мовленнєва змістова лінія передбачає засвоєння мовленнєвознавчих понять, на основі яких формуються вміння й навички в різних видах мовленнєвої діяльності: аудіюванні, читанні, говорінні, письмі. Необхідно засвоїти зміст понять мова і мовлення, адресат і адресант мовлення, стиль і тип мовлення, монолог і діалог (полілог), мовний етикет. Значну увагу необхідно приділяти розвиткові усного мовлення учнів, особливо діалогічного, як найбільш поширеного у мовленнєвій практиці, підвищенню культури мовлення учнів, їх стилістичній вправності. Орфографічні та пунктуаційні норми передбачають систематичне розосереджене удосконалення правописної грамотності учнів.

Мовна змістова лінія визначає основоположні питання фонетики, лексикології і фразеології, будови слова та словотвору, морфології й синтаксису, орфографії і пунктуації. Ця змістова лінія орієнтує учнів на удосконалення знань мовної системи – інструментарію формування мовної, мовленнєвої, комунікативної компетентності.

Соціокультурна змістова лінія ґрунтується на розумінні мови як носія культурних цінностей, основи становлення людини. У змісті практичних завдань і вправ учень набуває знань про суттєвість румунського народу, його історію, про розвиток минулих подій, легендарних народних героїв. Приділяється багато уваги традиціям та звичаям, етнографії та культурі, у т.ч. у порівнянні з українською культурою. Відтак розкриваються позитивні риси румунського народу: шанобливість, скромність, доброта, повага до праці, до матері, необхідність збереження краси природи та взаємозв’язків між людьми. Реалізація цього аспекту навчальної діяльності підпорядкована вихованню громадянина незалежної України.

Діяльнісна змістова лінія визначає найважливіші загальнонавчальні вміння й навички, що забезпечують інтелектуальну, пізнавальну, творчу діяльність учнів.

Заняття з мови мають сприяти розвиткові логічного мислення учнів, набуттю вмінь зіставляти, порівнювати, аналізувати та узагальнювати мовні явища; наводити приклади, доводити їх доречність; складати план, тези виступу, оформляти ділові папери (автобіографію, резюме, доручення, оголошення); творити окремі тексти публіцистичних жанрів (замітку, репортаж, повідомлення); знати правила ведення диспуту.

Морально-естетичний аспект у процесі навчання мови передбачає вплив на учнів за допомогою текстів, які розвивають загальнолюдські почуття: доброти, милосердя, співчутливості, патріотизму, бережливого ставлення до природи, поваги до старших, турботи про молодь тощо.

Напрямки: розвиток мислення учнів; вивчення мови через діалог завдяки зв’язкам з сім’єю та суспільством; розширення кругозору знань та відкриття сутності краси; постійний розвиток особистості; розвиток екологічного ставлення до природи; визначення свого життєвого шляху та вибору майбутньої професії; відкриття позитивної концепції про навколишній світ та про себе; виховання впевненості у досягненні успіху.

Програма базується на наступних принципах: взаємозв’язок між початковою та базовою школами; наступність у вивченні різних розділів румунської мови; поглиблення теоретичних знань у процесі виконання практичних завдань; розвиток аспектів комунікативної діяльності; опанування різними видами мовленнєвої діяльності.

3

Розроблена програма ґрунтується на реалізації сучасних освітніх технологій. Це сприяє розвиткові розумових здібностей сучасних учнів, їхньої пізнавальної активності, самостійності, формуванню комунікативної компетенції за вимогами часу.

Структура програми: мовленнєва лінія; мовна лінія; соціокультурна лінія; діяльнісна лінія.

Пріоритети програми: застосування мови у всіх її формах: усній, письмовій, літературній,

нормативній; вдосконалення комунікативних умінь через самоконтроль, самоаналіз,

використовуючи тлумачні, орфографічні, стилістичні словники; відкриття оптимальних умов для вивчення мови – джерела пізнання та розвитку

творчого потенціалу; удосконалення культури усного й писемного мовлення через підвищення

мовної та мовленнєвої компетентності; урахування індивідуальних, колективних та вікових особливостей розвитку; вміння володіти мовою сприяє успіхам у шкільному, професійному житті, а в

майбутньому – шлях до самореалізації у суспільстві.

Завдання школи – розвивати в учнях, зробити осмисленими й аргументованими відчуття приємності від споглядання навколишньої краси.

Школа навчає учнів критеріїв самооцінки, які допомагатимуть майбутньому громадянинові об’єктивно і критично ставитися до себе й свого оточення.

Виховні можливості курсу забезпечуються наявними в ньому відомостями про румунську мову, її розвиток, значення в житті людини і суспільства, місце серед інших мов світу, також бесідами про роль державної мови у формування особистості. Естетичне виховання в процесі вивчення румунської мови – це цілеспрямоване формування усвідомлення функціональної необхідності якісних ознак мовлення, розвиток в учнів потреби самовдосконалення в естетичності власного мовлення.

У процесі навчання румунської мови учні мають набути вміння самостійно здобувати знання, працювати з навчальною літературою, словниками, довідниками, контролювати правильність і точність своєї мовленнєвої діяльності.

Якщо вивчається матеріал, подібний своїм змістом в румунській і українській мовах (наприклад синоніми, антоніми тощо), то обсяг теоретичних відомостей має бути мінімальним, пояснення – лаконічним. Це дозволить вивільнити час для роботи над складнішими темами, більше уваги приділяти вправам з розвитку мовлення.

Матеріал для вправ і завдань необхідно добирати з пізнавальною, навчальною метою, виховуючи повагу як до рідної румунської, так і до державної – української мови. Формування завдань повинно нести проблемний характер, спрямований на розвиток пізнавальної активності й самостійності учнів.

У програмі подано орієнтовний розподіл годин. Учитель, у разі потреби, може внести свої корективи, не скорочуючи при цьому кількості уроків розвитку мовлення.

4

Notă de prezentare

Programa școlară la limba română pentru clasele 5-9 ale instituțiilor de învățământ general cu limba română de predare a fost alcătuită în baza „Standartelor de stat pentru școala de bază și școala medie”, întărite de dispoziția Cabinetului de Miniștri al Ucrainei din 23.11.2011 nr. 1392.

Programa constituie documentul fundamental de stat care determină conținutul studierii limbii, volumul, consecutivitatea predării materiei de studiu, registrul de cunoștințe, deprinderi și priceperi care trebuie însușite.

Obiectivul fundamental al studierii limbii române în școală este formarea la elevi a competențelor comunicative și culturale, contribuind în acest mod la formarea personalității umane. Aceste competențe oferă posibilitatea de a se inseri în societate, de a comunica atât cu semenii, cât și cu oamenii maturi, cu scopul de a realiza în mod creativ capacitățile proprii, punând baza dezvoltării intelectuale și spirituale a individualității.

Programa de limba română pentru clasele 5-9 conține un model comunicativ-funcțional adecvat acestei disciplini școlare și competențelor comunicative ale elevilor.

Cunoștințele, capacitățile și compartimentele propuse de procesul didactic sunt determinate de un ansamblu de standarte ale învățării – deprinderi integratoare: înțelegerea după auz (receptarea orală); exprimarea orală sau vorbirea; lectura; scrierea. Din punct de vedere didactic aceste deprinderi acoperă toate formele posibile de manifestare ale individului prin intermediul actului de limbaj – exprimarea orală și scrisă, precum și înțelegerea, receptarea textului oral și al celui scris.

Pentru a asigura latura practică se vor îndeplini exerciții de tip analitic (recunoașterea, gruparea, motivarea, descrierea, diferențierea) și de tip creativ (înlocuirea, adăugarea, prezentarea exemplelor și construirea). Dezvoltarea capacităților se va realiza prin intermediul familiarizării elevilor cu normele ortografice, punctuaționale și ortoepice.

Componența lingvistică a standartelor cuprinde următoarele linii de conținut: comunicativă, lingvistică, socioculturală și de activitate (strategică).

Linia comunicativă de conținut asigură formarea deprinderilor, priceperilor și capacităților sub toate aspectele activității comunicative (înțelegerea după auz, lectura, vorbirea); cea lingvistică – formarea și dezvoltarea competențelor comunicative, studierea compartimentelor limbii – căi de realizare a opiniilor și sentimentelor, formarea deprinderilor și priceperilor lingvistice.

Linia socioculturală se concretizează în descoperirea și conștientizarea valorilor culturale și spirituale ale unor norme de comportare și a continuității între generații, ceea ce contribuie la dezvoltarea estetică și moral-etică a tinerilor.

Linia de activitate (strategică) urmărește formarea competențelor și a deprinderilor general-instructive ale elevilor, orientarea spre activitatea comunicativă și altoirea unor noi deprinderi intelectuale și structuri cognitive, a unor noi atitudini, sentimente, capacități și comportamente.

Conținutul componentei lingvistice altoiește dragostea pentru studierea limbii materne, respectul pentru limba ucraineană ca limbă de stat și pentru limbile moderne ca sursă de îmbogățire spirituală.

Mijloc esențial de comunicare interumană, fundament de expresie a gândirii, a sentimentelor și gradului de civilizație, element component definitiv al unei etnii – studierea limbii române în școală are un rol determinant în formarea personalității umane.

În procesul studierii se descoperă realitatea, istoria propriului popor și altor popoare, se altoiește o atitudine tolerantă față de diverse popoare, se formează concepții umaniste despre lume și idei moral-estetice, se descoperă valorile naționale și universale.

Astfel se îmbogățește considerabil vocabularul elevilor cu noi cuvinte și expresii, se apelează la consultarea diverselor dicționare, ceea ce contrubuie la lărgirea orizontului de cunoaștere, la autoperfecționare.

Linia de conținut socioculturală va fi aplicată la toate lecțiile de limbă română ca element al procesului educativ, punând un accent deosebit pe cunoașterea trecutului glorios al neamului, omagierea persoanelor ilustre și altoirea calităților general-umane, accentuând necesitatea păstrării naturii și ocrotirea faunei etc. Astfel prin intermediul limbii se va cunoaște istoria, cultura, valorile estetice și morale ale poporului. Se va antrena la maximum cugetul, inima și sufletul. Elevul va asimila un volum de pregătire intelectuală, estetică, morală etc.

Linia de activitate strategică conține competențele comunicative ale elevilor, formate pe parcursul întregului an în cadrul procesului instructiv-educativ la lecțiile de limbă, de comunicare orală și scrisă.

În școală de bază (clasele 5-9) obiectivul esențial al conținutului componentei lingvistice este orientat spre formarea capacităților și deprinderilor de utilizare a mijloacelor lingvistice în toate tipurile de comunicare.

Obiectivele fundamentale: dezvoltarea gândirii și a competenței de rezolvare a problemelor lingvistice; învățarea limbii se va realiza în dialog cu ceilalți datorită interacțiunilor succesive cu

anturajul familial și social, axată pe corectitudine și toleranță; lărgirea sferei de cunoaștere, descoperirea frumosului artistic și natural; modelarea treptată a personalității; formarea unei atitudini grijulii față de natura; orientarea conștientă spre o profesie; formarea unei concepții pozitive despre lume și despre sine; altoirea încrederii într-o inserire de succes în societate.

Programa se bazează pe următoarele principii: realizarea consecutivității între ciclul primar și școala de bază ca temelie solidă pe

care se formează și se consolidează educația esențială; respectarea principiului continuității studierii compartimentelor limbii române; prevalarea modelului funcțional-comunicativ în conformitate cu particularitățile

psihopedagogice de vârstă ale elevilor; dezvoltarea diverselor aspecte ale activității comunicative; delimitarea sistemelor de activitate, ținând cont de obiectivul stabilit, situația de

comunicare, textul abordat și vârsta elevilor.Programa prezintă parcursul didactic al disciplinii într-o interpretare modelată și adecvată

cerințelor timpului și imperativelor societății contemporane în continuă schimbare precum și demersul educațional modern.

Structura programei:1. Conținuturile învățării:

linia comunicativă; linia lingvistică; linia socioculturală; linia de activitate (strategică).

2. Cerințele de stat față de nivelul pregătirii generale a elevilor.Prioritățile programei:

6

întrebuințarea limbii în funcție în toate variantele ei: orală, scrisă, normată, literară; descoperirea unor condiții optime ale situațiilor de învățare și celor cognitive ce ar

stimula întrebuințarea în contexte cât mai variate a limbii, necesare atât elevului cât și societății;

perfecționarea comunicării prin cultivarea la elevi a deprinderilor de autocontrol și autoanaliză, adică formarea deprinderii de a consulta dicționarele explicativ, ortografic, stilistic, de a analiza modul de exprimare al maeștrilor cuvântului;

întrebuințarea optimă a cunoștințelor lingvistice, deprinderile de comunicare și reprezentările culturale asimilate care să-i permită elevului să înțeleagă și să fie înțeles în cadrul diverselor situații de comunicare orală și scrisă;

stăpânirea rațională și funcțională a limbii conduce elevul spre succesul școlar, iar în viitor favorizează reușita în viața socială și profesională, devenind instrumentul libertății individuale;

schimbarea accentului pe finalitățile particularițăților de vârstă, pe caracteristicile individuale ale elevilor și ale clasei în particular.

Conținutul componentei lingvistice se va studia în baza didacticii generale care se axează pe legile cunoașterii științifice și empirice, antrenând în toate cazurile perspectiva comunicativ-funcțională a instruirii. Tot instrumentarul cunoașterii științifice și empirice care domină la lecțiile de limbă va fi însoțit, în funcție de caracterul materiei de studiu, de elementele cunoașterii artistice (principiul fundamental al cursului sincretic în clasele 5-9).

Se recomandă învățarea materialului lingvistic în baza textului literar sau nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor, ceea ce este indispensabil, mai ales la studierea elementelor lexicului. Toate noțiunile liniei lingvistice vor fi predate și învățate din punct de vedere comunicativ-funcțional.

Programa prevede predarea și învățarea limbii sub aspect funcțional în varianta orală sau scrisă, normativă și lirerară. Se va orienta spre aplicarea funcțoinală a noțiunilor gramaticale și spre crearea unor mesaje efective de comunicare. Cu acest scop se vor îndeplini exerciții de tip analitic (motivarea, diferențierea, descrierea, recunoașterea, gruparea) și exerciții cu caracter creativ (adăugarea, schimbarea, exemplificarea). Totodată se va ține cont de următoarele aspecte: ortoepic, ortografic, de punctuație.

Pentru consolidarea cunoștințelor urmează să fie efectuată repetarea și generalizarea cunoștințelor acumulate anterior.

Valorile stilistice vor fi studiate mai efectiv în baza textelor literare prevăzute de programa clasei a 6-a, precum și a textelor nonliterare.

Linia socioculturală se va realiza la toate lecțiile de limbă, de comunicare și în activitatea extrașcolară ca element al procesului educativ.

Cunoștințele, deprinderile și perceperile elevilor vor fi evaluate după Criteriile Ministerului Învățământului și Științei, Tineretului și Sportului din Ucraina.

În programă este dat numărul orientativ de ore. În caz necesar, profesorul poate face corectările sale, fără a micșora numărul orelor de comunicare.

7

Clasa a 5-a

(105 de ore, 3 ore pe săptămână, disponibile – 8 ore)Comunicarea(20 de ore)

Nr.deore

Conținuturile învățării Cerințele de stat față de nivelul pregătirii generale a elevilor

4 Noțiuni generale privind situația de comunicare

Factorii comunicării. Emițător. Receptor. Mesajul. Codul. Canalul. Contextul, referentul.

Tema şi ideea principală în exprimare. Familiarizarea cu cerințele față de exprimare (conținut, consecutivitate logică, varietate, exactitate, expresivitate, corectitudine).Textul şi particularităţile lui. Elementele esențiale și detaliile semnificative; ideea principală și cea secundară; planul simplu și planul dezvoltat, expunerea orală (rezumatul).

Noţiuni generale despre stilurile funcţionale ale limbii române şi sferele de întrebuinţare ale acestora. Noțiuni despre stilurile oficial-administrativ, științific, publicistic, artistic (sau beletristic). Greșeala stilistică.

Tipuri de comunicare: naraţiune, descriere, dialog. Rezumatul. Particularitățile construirii narațiunii în baza experienței personale, a descrierii unor obiecte și animale. Rezumatul. Etapele de realizare a unui rezumat.

Elevul şi eleva trebuie: să deosebească emițătorul (cel care transmite un mesaj) de receptor (cel care primește un mesaj); să delimiteze sursa de informație prezentă într-o situație de comunicare de beneficiarul informației într-o situație de comunicare;

să indice caracteristicile esențiale ale textului; să formuleze ideea principală și cea secundară; să recunoască modurile de expunere utilizate într-un text; să identifice expresii noi într-un text literar

sau nonliterar; să identifice informaţiile esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;

să aibă cunoștințe elementare referitoare la stilurile funcționale ale limbii române; să întrebuințeze adecvat cunoștințele referitoare la stilurile funcționale ale limbii române; să utilizeze corect și adecvat limba română în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;

să respecte particularitățile construirii narațiunii în baza experienței personale; să descrie anumite obiecte; să utilizeze corect resursele lexicale, sintactice și stilistice ale limbii române în vederea realizării unui rezumat;

8

Eticheta comunicării.Cum ascultăm? Cum comunicăm?

să identifice secvenţele de dialog, de naraţiune şi de descriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii modului de structurare a acestora;

să cunoască cerințele etichetei comunicării; să respecte normele etichetei în situații de exprimare monologată sau dialogată;

4

4

4

Înțelegerea după auz

Receptarea după auz a unor fragmente de texte, a unor texte literare de mici dimensiuni, precum și a unor texte nonliterare. Mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schițe). Componentele de bază ale mesajului oral. Structura secvențelor descriptive, narative și dialogate.

să asculte cu atenție textul; să aprecieze valoarea mesajelor receptate; să identifice informațiile esențiale dintr-un mesaj oral cu scopul înțelegerii sensului global al acestuia; să sesizeze unități lexicale necunoscute în fluxul vorbirii cu scopul clarificării acestora; să identifice fragmente de narațiune, descriere și dialog; să aplice principiile ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;

Lectura

Cartea – obiect cultural.Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.Formarea și dezvoltarea tehnicii citirii expresive.

să citească expresiv textul cu voce și în gând conform normativelor stabilite de programă; să înțeleagă conținutul general al celor citite; să stabilească ideea principală după citirea textului; să conștientizeze însemnătatea elementelor cărții: titlul, cuprinsul, conținutul; să înțeleagă elementele textului și așezarea lor în pagina cărții; să identifice modalitățile de exprimare (narațiunea, descrierea, dialogul, portretul); să descopere și să întrebuințeze adecvat mijloacele de expresivitate artistică: epitete, comparații, personificări; să-și poată exprima impresiile despre cele citite;

Vorbirea

Expunerea (amănunţită, selectivă)Expunerea amănunțită a unor texte literare narative cu elemente descriptive (obiecte, animale etc.) și de raționament. Expunerea amănunțită a textelor științifice.Expunere orală-individuală sau în grup a unui plan simplu sau a unui plan dezvoltat

să expună amănunțit, selectiv textele studiate, ascultate sau citite; să înlănțuiască clar ideile într-un mesaj oral; să selecteze elemente de lexic adecvate situațiilor de comunicare; să formuleze ideile principale și secundare ale unui text citit sau ascultat;

9

de idei, pornind de la o temă dată.

Exprimarea dialogată şi cea monologată conform situației de comunicare propuse și a scopului comunicării.

să formuleze unele aprecieri personale referitoare la mesajele citite sau ascultate;

să îndeplinească exerciții pentru stabilirea ideilor în dependență de tema dialogului sau a monologului; să stabilească semnificația unor cuvinte în contexte diferite; să respecte normele ortoepice referitoare la pronunțarea corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare; să adapteze vorbirea la parteneri și la situații de comunicare / situații de comunicare diverse/; să manifeste interes pentru participarea la situația de comunicare; să respecte regulile de conversație;

4 Scrierea

Alcătuirea textelor scrise (monolog, dialog).Scrierea expunerilor (după un plan simplu). Expunerea amănunțită a textelor narative cu elemente de descriere (animale, obiecte) și de rezumat. Expunerea amănunțită a textelor stilului științific.

Scrisoarea familială, scrisoarea de felicitare.

Scrierea compunerilor (cu plan și fără plan).Compunerea narativă în baza experienței personale.

Compunerea descriptivă. Descrierea unor obiecte, a unor ființe (inclusiv compunerea descriptivă după tablou).

Compunerea (istorisire) pe baza unor întâmplări din viață.

Compunere-rezumat. Prezentarea scurtă a conținutului unei lucrări, unui text citit sau a unei cărți.)

să identifice și să rețină esențialul din textul audiat sau citit; să mediteze asupra conținutului textului; să alcătuiască planul simplu; să stabilească stilul expunerii; să stabilească structura scrisorii familiale și de felicitare; să expună conținutul într-un limbaj clar, concis, corect; să urmărească așezarea în pagină a scrisorii; să redea cât mai complet conținutul textului de bază; să respecte părțile componente ale unei compuneri; să organizeze ideile într-un plan simplu; să respecte elementele de bază ale comunicării scrise la alcătuirea compunerilor; să redea cât mai complet conținutul textului de bază; să subordoneze exprimarea temei și ideii principale; să întrebuințeze mijloacele de legătură a propozițiilor în text; să se exprime logic, consecutiv, consecvent, clar, concis; să alcătuiască și să prezinte monolog (informativ, narativ, cu exprimare convingătoare a opiniei); să perfecționeze cele scrise;

10

Acte oficiale. Scrisoarea. Adresa.

Limba(69 de ore)

3

17

12

Actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar. Părţile de vorbire. Ortografia părţilor de vorbire.

Noţiuni de fonetică.Alfabetul. Sunetele limbii române. Corespondența sunet-literă. Vocalele. Semivocalele. Consoanele. Grupurile de sunete(diftongul, triftongul)Scrierea și pronunțarea grupurilor de litere.Hiatul. Silaba. Silabele accentuate și silabele neaccentuate. Regulile fonetice de despărțire a cuvintelor în silabe. Regulile despărțirii cuvintelor în silabe.

Accentul lexical. Folosirea corectă a accentului în limba română. Nume proprii greșit accentuate. Pronunțarea numelor proprii străine.Valorile stilistice ale nivelului fonetic în textul literar.

Lexicul. Noţiuni de vocabular.Dinamica vocabularului(apariții de cuvinte noi, dispariții de cuvinte, modificări de sens).Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Structura cuvântului. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.

Formarea cuvintelor. Derivarea. Sufixarea. Sufixele diminutivale și sufixele augmentative.Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice (ante-, anti-, con-, hiper-, hipo-, trans-, ultra-).

să consolideze cunoștințele și deprinderile referitoare la părțile de vorbire și la ortografia lor; să întrebuințeze deprinderile de ortografiere a sufixelor și a prefixelor însușite în clasele primare; să ortografieze corect părțile de vorbire; să alcătuiască propoziții corecte din punct de vedere gramatical;

să cunoască alfabetul,literele și sunetele limbii; să pronunțe corect sunetele; să ortografieze corect grupurile de litere (diftongi, triftongi); să respecte normele ortoepice aplicate la accentuarea cuvintelor; să cunoască și să respecte regulile de despărțire a cuvintelor în silabe; să identifice hiatul; să accentueze corect numele străine; să pronunțe corect și fluent grupurile de sunete; să utilizeze corect accentul în limba română; să întrebuințeze adecvat valorile expresive și stilistice ale nivelului fonetic în comunicarea orală și cea scrisă, în exprimarea dialogată și cea monologată;

să cunoască ce este vocabularul unei limbi; să identifice dinamica vocabularului; să recunoască deosebirea cuvântului de text; să identifice locul și rolul cuvântului în text; să analizeze structura lui; să determine căile de formare a cuvintelor și normele de ortografiere a lor;

să identifice și să folosească adecvat familia lexicală și câmpul lexical; să ortografieze corect cuvintele formate cu prefixe neologice;

11

5

30

Compunerea. Procedeele compunerii. Compunerea prin sudare, alăturare și abreviere. Formarea și scrierea cuvintelor prin abreviere. Conversiunea(schimbarea valorii gramaticale)Sistemul siglelor (scrierea lor cu majusculă).Familia lexicală (numai cuvintele formate prin derivare).Câmpurile lexicale. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Regionalismele.

Noțiuni de morfologie. Verbele predicative și nepredicative. Modurile nepersonale ale verbului.

Noţiuni elementare de sintaxă.Părțile gramaticii (morfologia și sintaxa).Îmbinarea de cuvinte. Termenul regent și termenul subordonat.Legătura de sens și gramaticală a cuvintelor în îmbinarea de cuvinte. Îmbinarea liberă și îmbinarea stabilă de cuvinte.Propoziția și părțile de propoziție.Propoziția simplă și propoziția dezvoltată. Propoziția afirmativă și propoziția negativă. Tipuri de propoziții după scopul co-municării: enunțiative, interogative.Părți principale ale propoziției: predicatul și subiectul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal.Părțile secundare ale propoziției: atributul, complementul.Punctuația propoziției.Părțile multiple ale propoziției.

Vorbirea directă și vorbirea indirectă. Semnele de punctuație.Adresarea. Semnele de punctuație.Dialogul. Linia de dialog.

să cunoască și să înțeleagă procedeele compunerii; să fomeze și să ortografieze corect cuvintele prin abreviere; să aplice scrierea corectă a sistemului siglelor; să identifice sinonimele,antonimele,omonimele într-un text literar sau nonliterar; să folosească sinonime în compuneri; să stabilească importanța regionalismelor în propoziții și fraze; să identifice verbele predicative și nepre-dicative în enunț; să cunoască formele modurilor nepersonale;

să deosebească părțile gramaticii; să identifice termenul regent de cel subordonat; să deosebească cuvântul de îmbinarea de cuvinte; să utilizeze corect îmbinările de cuvinte; să identifice tipurile de propoziții; să determine predicatul și subiectul; să deosebească părțile principale de părțile secundare ale propoziției; să identifice părțile multiple;

să deosebească propoziția de frază; să utilizeze corect semnele de punctuație în propoziție și în frază; să folosească în scris și oral propoziții ce conțin adresări; să identifice secvențele de dialog dintr-un mesaj oral sau scris; să alcătuiască mici texte, întrebuințând vorbirea directă și vorbirea indirectă, adresarea, dialogul. să identifice frazele formate numai din propoziții principale de frazele cu propoziții

12

Fraza. Fraze formate numai din propoziții principale. Fraze formate numai din propoziții principale și propoziții subordonate. Elementele de relație în frază (conjuncția). Punctuația în frază.

subordonate; să respecte punctuația în frază.

2 Sistematizarea și generalizarea cunoștințelor

Repartizarea orelor:

Comunicarea – 20 ore; limba – 69 de ore; lucrări de control – 8 ore; disponibile – 8 ore.

13

Linia socioculturală

Tematică orientativă Aspect aplicativŢara mea.

Ucraina – stat european.

Orașe din Ucraina.

Simbolica de stat.

Bucovina – ținutul meu natal.

Cultura spirituală a poporului român.

Limba este cartea de noblețe a unui neam.

Arta. Frumosul creat de popor.

Arborii și omul.

Anotimpurile anului: vara, toamna, iarna, primăvara. Fauna și flora. Animalele sălbatice și cele domestice.

Normele morale. Trăsături de caracter (bunătate, cinste, hărnicie, punctualitate, toleranță, milostenie).

Eticheta comunicării. Eticheta.

Ce știu despre țara mea?

Ucraina – casa noastră comună.

Cele mai frumoase orașe din Ucraina.

Imnul. Drapelul. Stema.

Baștina mea.

Românii și tradițiile lor.

Păstrarea și dezvoltarea limbii materne.

Arhitectura populară. Muzica. Cântecul popular.

Arborii apără și alimentează viața.

În pădure. La mare. Armonia omului în sânul naturii.

Cum trebuie să ne comportăm? A fi om e lucru mare.

Salutul. Formulele de salut. Respectă-te pe tine, ca să fii respectat de alții.

Linia de activitate (strategică)

Elevul și eleva stabilește structura activității sale cognitive, motivele și obiectivele în baza programei de clasa a 5-a atât la comunicare, cât și la limbă ( fonetică, lexic,sintaxă). Își întocmește un plan și căile lui de realizare. Însușește și aplică strategiile de bază ale comunicării pe baza deprinderilor general-instructive, le aplică adecvat conform strategiilor de comunicare dialogată și monologată, își îmbogățește vocabularul cu neologisme potrivite. Evaluează rezultatele, efectuează activități de gândire logică – analiză, comparare, generalizare, sinteză, modelare, argumentează gândurile exprimate.

Clasa a 6-a(122 ore, 3,5 ore pe săptămână, disponibile – 9 ore)

Comunicarea(20 de ore)

Nr.deore

Conținuturile învățăriiCerințele de stat față de

nivelul pregătirii generale a elevilor

4Noțiuni despre comunicare

Actualizarea noțiunilor despre comunicare și despre componentele deprinderilor integratoare ca bază a formării cunoștințelor, capacițăților și a îmbogățirii afectivității, motivațiilor și atitudinilor (înțelegerea după auz, lectura, vorbirea, scrierea).

Noţiuni despre situația de comunicare și componentele ei (înterlocutorul și destinatarul comunicării).

Tema şi ideea principală în exprimare (aplicativ).

Textul. Actualizarea noțiunilor despre text. Structura textului: întroducerea, conținutul, încheierea. Sursele de bază pentru compunere, căile de selectare a materialului și sistematizarea acestuia (aplicativ). Planul simplu și dezvoltat al exprimării (aplicativ).

Actualizarea noţiunilor despre stilurile funcţionale ale limbii române. Noțiuni despre stil. Stilul artistic (sau beletristic).Stilul științific.Stilul publicistic.Stilul oficial-administrativ.

Actualizarea noţiunilor despre tipurile

Elevul şi eleva trebuie: să consolideze cunoștințele despre text studiate în clasa a 5-a; să cunoască deprinderile integratoare; să dezvolte competențele de comunicare; să aplice cunoștințele despre situația de comunicare și componentele ei;

să întrebuințeze optim deprinderile de comunicare;

să identifice tema principală a exprimării; să formuleze ideile secundare cores-punzătoare ideilor principale;

să selecteze și să sistematizeze materialul pentru compunere; să structureze corect, coerent, logic ideile comunicate într-un plan simplu; să selecteze informația esențială de cea auxiliară;

să întrebuințeze un vocabular relevant; să utilizeze anumite elemente de relație între propoziții și fraze; să relateze gândurile într-o anumită consecutivitate; să consolideze cunoștințele despre stilurile studiate; să cunoască trăsăturile caracteristice stilurilor;

să distingă termenii științifici; să rețină cuvintele neologice;

15

comunicării. Particularitățile caracterizării unei persoane, alcătuirea descrierii unei încăperi, prezentarea tablourilor din natură.Realizarea diverselor tipuri de comunicare (narațiune, descriere, raționament).

să întrebuințeze sinonimele și omonimele cerute de context; să realizeze o caracterizare; să respecte cerințele unei descrieri; să stabilească în mod corect alineatele; să evite repetările inutile.

4 Înțelegerea după auz

Receptarea după auz a unor texte și fragmente de texte literare (prevăzute de programa de literatură pentru clasa a 6-a), precum și a unor texte care aparțin și altor stiluri funcționale.

să relateze subiectul; să înțeleagă semnificația globală a mesajului oral; să asculte atent textul; să rețină dintr-o singură audiere conținutul textului; să reproducă conținutul textului; să stabilească tema și ideea centrală; să identifice alineatele; să alcătuiască planul simplu; să structureze conținutul prin evi-dențierea ideilor principale și secundare; să comenteze conținutul receptat; să participe la schimbul de idei, opinii; să explice sensul cuvintelor prin sinonime.

4 Lectura

Citirea expresivă a textelor aparţinând diferitelor stiluri funcţionale.

să citească expresiv texte cu voce tare și în gând conform normativelor stabilite de programă cu viteză suficientă, cu dicție bună în conformitate cu normele ortoepice; să stabilească toate componentele textului; să înțeleagă în detaliu conținutul textului citit; să integreze noile informații în sistemul propriu de cunoștințe; să aprecieze idei și sentimente; să îmbogățească imaginația și gustul estetic; să structureze o atitudine deschisă față de textele scrise; să elaboreze schimb de opinii; să analizeze importanța celor citite;

să recunoască importanța lecturii pentru formarea personalității; să-și îmbogățească vocabularul; să evidențieze rolul sinonimelor, antonimelor, omonimelor, paronimelor în

16

text; să descopere valoarea expresivă a arhaismelor, regionalismelor, neologismelor.

4 Vorbirea

Expunerea (amănunțită, selectivă) după planul simplu și cel dezvoltat. Expunerea amănunțită a unor texte literare narative cu elemente de descriere a naturii și de raționament. Expunerea amănunțită a textelor aparținând stilului științific.

Exprimarea dialogată şi cea monologată (conform situației de comunicare legată de impresiile personale, experiența de viață a elevilor).

să expună (amănunțit, selectiv) textele studiate, citite sau ascultate conform planului simplu sau dezvoltat, întocmit de sine stătător sau în mod colectiv; să alcătuiască un dialog sau un monolog de un anumit volum, conform situației de comunicare propuse;

să folosească adecvat formulele de inițiere și încheiere a dialogului improvizat; să conștientizeze subiectul textului; să structureze corect, coerent, logic ideile principale comunicate; să comenteze titlul textului; să formuleze ideile principale și cele secundare; să respecte normele limbii literare; să întrebuințeze mijloacele expresive ale limbii; să respecte normele de conversație; să exprime opiniile referitor la tema discutată; să întrebuințeze un vocabular elevat; să folosească pe larg sinonime, antonime, omonime; să determine semnificațiile cuvintelor; să evite repetările inutile; să folosească în context diverse tipuri de propoziții după scopul comunicării; să identifice diferite sentimente (bucurie, tristețe, mirare, întrebare, îndemnare) dominante în text.

4 Scrierea

Alcătuirea textelor scrise (monologul, dialogul).

Scrierea expunerilor (după un plan simplu sau dezvoltat). Expunerea amănunțită a textelor narative cu elemente de descriere (a încăperii, naturii) și de raționament pentru a trezi interesul față de conținutul lor.

să expună (amănunțit și selectiv) cele auzite și citite după planul simplu sau dezvoltat alcătuit de sine stătător; să clarifice și să ordoneze ideile și sentimentele; să se bazeze pe unele interpretări și experiențe personale; să țină cont de cerințele elementare față de scris (așezarea în pagină, alineatul,

17

Scrierea compunerilor (după planul simplu).

Compunerea de descriere a încăperii și a naturii.

Compunerea narativă în baza celor văzute sau după un tablou.

Compunerea-raţionament despre faptele oamenilor în baza observațiilor și a impresiilor personale.

Articol de ziar cu elemente de raționament despre faptele oamenilor.

Actele oficiale. Anunț. Bilețelul.

lizibilitatea celor scrise); să alcătuiască diverse tipuri de compuneri (prevăzute de programă); să sistematizeze materialul pentru exprimare în baza diverselor surse; să schițeze planul simplu; să întrebuințeze diferite modalități de exprimare; să-și exprime gândurile logic; să folosească un limbaj clar, corect, coerect, expresiv și bine organizat;

să fixeze informațiile sau impresiile; să argumenteze temeinic opiniile; să formuleze o serie de concluzii necesare; să stabilească relații între fapte și fenomene; să aleagă un vocabular potrivit; să valorifice în contexte diferite polisemia și sinonimia lexicală; să întrebuințeze sinonime neologice; să evite întrebuințarea îmbinărilor pleonastice; să varieze elementele de relație între propoziții și fraze.

Limba (84 de ore)

5

10

Actualizarea cunoştinţelor acumulate în clasa a 5-a. Propoziția. Fraza. Semnele de punctuație. Fonetica. Lexicul.

Lexicul şi frazeologia (actualizare). Noțiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului.

Derivarea. Compunerea. Conversiunea. (actualizare). Sufixele și valorile lor semantice.Familia lexicală (cuvinte derivate și compuse).

Elevul şi eleva trebuie să consolideze cunoștințele acumulate și deprinderile formate în clasa a 5-a.

să rețină elementele vocabularului; să stabilească mijloacele de îmbogățire a vocabularului; să deosebească îmbinările stabile de cuvinte de cele libere; să identifice frazeologismele; să deosebească familia lexicală de câmpul lexical. să delimiteze derivarea de compunere și de conversiune; să argumenteze ortografia prefixelor și a sufixelor;

să diferențieze sinonimele de antonime,

18

3

5

16

Sinonimia și antonimia (actualizare). Seriile sinonimice: sinonimele lexicale, sinonimele frazeologice și sinonimele lexico-frazeologice.Paronimele.

Dinamica lexicului în timp și spațiu: arhaisme, neologisme, regionalisme (identificarea tipurilor).Pleonasmul.Câmpurile lexicale (actualizare).

Noţiuni de morfologie şi ortografie. Părțile de vorbire. Clasificarea părților de vorbire.

Articolul. Articolul substantival hotărât și articolul nehotărât. Articolul posesiv (genitival). Articolul adjectival (demonstrativ).

Substantivul. Substantive comune și proprii. Genul. Numărul. Articularea substantivelor cu articol (hotărât și nehotărât). Declinarea. Ortografia substantivelor. Numărul și cazul substantivelor (actualizare).

omonimele de paronime; să folosească pe larg sursele inepuizabile ale expresivității; să-și îmbogățească vocabularul; să întrebuințeze corect diferite sensuri ale unui cuvânt; să respecte normele de ortografie a omonimelor, omofonelor și omografelor; să aplice cunoștințele despre lexic și frazeologie în comunicarea orală și cea scrisă.

să cunoască mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; să cunoască sensul neologismelor din domeniul tehnic și științific; să le folosească adecvat în compuneri; să stabilească importanța arhaismelor și regionalismelor; să evite pleonasmul.

să stabilească importanța morfologiei și ortografiei; să cunoască părțile de vorbire și clasificarea lor; să delimiteze părțile de vorbire flexibile de cele neflexibile; să întrebuințeze adecvat părțile de vorbire în comunicarea orală și cea scrisă; să ortografieze cuvintele conform regulilor ortografice.

să stabilească importanța articolului; să cunoască clasificarea articolelor; să ortografieze corect articolul; să folosească adecvat articolul posesiv (genitival).

să cunoască caracteristicile specifice substantivului; să deosebească substantivele de alte părți de vorbire; să stabilească tipurile de substantive; să ortografieze corect substantivul și locuțiunile substantivale; să determine categoriile gramaticale de

19

14

Cazurile substantivului. Cazul nominativ. Funcțiile sintactice: subiect și nume predicativ.

Cazul acuzativ. Funcții sintactice: complement și atribut. Ortografia substantivelor în nominativ și acuzativ.

Genitiv. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen și număr cu substantivul. Întrebuințarea corectă a substantivelor proprii cu forme de genitiv-dativ. Funcții sintactice: atribut substantival.

Dativ. Funcții sintactice. Complement (fără indicarea timpului). Ortografia substantivelor în genitiv și dativ.

Formele de vocativ.Punctuația vocativului.

Substantivele defective de număr.Substantivele colective.

Mijloacele de formare ale substantivelor: derivarea, compunerea, conversiunea.

Locuțiuni substantivale.

Funcțiile sintactice ale locuțiunilor substantivale.

Adjectivul. Adjectivele variabile și invariabile. Adjectivele formate cu prefixe și cu sufixe.

Formele flexionare. Acordul adjectivului cu substantivul determinat. Articolul adjectival (sau demonstrativ). Acordul articolului adjectival.

gen, număr, caz, tipul declinării, articularea; să cunoască funcțiile sintactice ale substantivelor; să argumenteze căile de formare ale substantivelor; să deosebească substantivele în cazul nominativ de substantivele în cazul acuzativ în context; să nu confunde substantivele în cazul genitiv cu substantivele în cazul dativ în propoziții;

să respecte intonația în enunțuri cu substantive în cazul vocativ; să utilizeze semnele de punctuație necesare.

să deosebeasă substantivele derivate de cele compuse; să respecte normele de ortografiere ale substantivelor compuse; să recunoască și să întrebuințeze corect în diverse contexte substantivul și locuțiunile substantivale; să identifice conversiunea în diferite enunțuri; să descopere valorile stilistice ale acestora în comunicare; să respecte normele ortoepice; să folosească adecvat valorile stilistice și expresive ale substantivului și ale locuțiunilor substantivale în comunicarea orală și cea scrisă; să analizeze morfologic substantivul; să stabilească categoriile specifice adjectivului; să acorde corect adjectivul cu substantivul; să deosebească adjectivul de adverb; să cunoască funcțiile sintactice ale adjectivului și ale locuțiunilor adjectivale;

să identifice adjective la diverse grade de comparație; să stabilească adjectivele ce nu posedă grade de comparație;

20

16

Gradele de comparație. Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut. Adjective fără grade de comparație.

Locuțiuni adjectivale.

Topica adjectivului.

Funcțiile sintactice ale adjectivului și ale locuțiunilor adjectivale: atributul adjectival și numele predicativ.

Pronumele. Pronumele personal: persoana, numărul, genul. Formele accentuate și neaccentuate. Alte forme ale pronumelui personal: dânsul, dânsa, dânșii, dânsele. Formele și funcțiile sintactice ale pronumelui personal în nominativ, acuzativ, genitiv, dativ.

Pronumele personal de politețe (sau de reverență). Formule de politețe (reverențioase, deosebit de respectuoase, ceremonioase), de adresare (limbaj familiar și solemn).Pronumele reflexiv. Formele accentuate și neaccentuate. Ortografia pronumelor reflexive care însoțesc verbe. Funcții sintactice

Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice.

Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice.

Pronumele de întărire / de accentuare și adjectivul pronominal de întărire / accentuare. Forme, cazuri și funcții sintactice.

Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât. Forme, cazuri și funcții sintactice.

să respecte topica; să deosebească adjectivul de locuțiunea adjectivală: să valorifice expresivitatea și să stabilească importanța adjectivului în comunicarea orală/scrisă; monologată/dialogată; să respecte normele ortografice ale adjectivelor compuse; să analizeze morfologic adjectivul.

să cunoască toate tipurile de pronume; să afle categoriile pronumelui (gen, număr, caz, persoană); să deosebească formele accentuate de cele neaccentuate; să respecte ortografia și ortoepia pronumelor; să diferențieze formele cazuale și funcțiile sintactice; să delimiteze pronumele de adjective; să încadreze adecvat pronumele în comunicarea orală și cea scrisă, monologată și dialogată; să deosebească pronumele de locuțiunea pronominală; să evidențieze valorile stilistice și etice ale pronumelor și locuțiunilor pronominale în comunicarea orală și scrisă; să realizeze analiza morfologică.

21

12

Pronumele negativ și adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri și funcții sintactice.

Pronumele relativ și adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus. Acordul pronumelui relativ care în genitiv precedat de articolul genitival. Forme, cazuri și funcții sintactice.

Locuțiunea pronominală. Funcțiile sintactice.

Numeralul. Numeralele cardinale simple și compuse. Valorile morfologice și funcțiile sintactice. Numeralele ordinale simple și compuse. Valorile morfologice și funcțiile sintactice. Numeralul colectiv. Forme.Numeralul fracționar. Forme.Numeralul multiplicativ. Numeralul distributiv. Numeralul adverbial.

să stabilească categoriile și formele numeralelor; să deosebească numeralul de alte părți de vorbire; să descopere valorile expresive; să cunoască funcțiile sintactice ale numeralului; să întrebuințeze numeralele în comunicarea orală și scrisă; să le ortografieze și să le pronunțe corect, respectând normele ortografice și ortoepice.

3 Sistematizarea şi generalizarea cunoştinţelor.

Repartizarea orelor:comunicarea – 20 de ore, limba – 84 de ore;lucrări de control – 9 ore; disponibile – 9 ore.

Linia socioculturală

Tematică orientativă Aspect aplicativStrămoșii noștri. Cinstirea memoriei strămoșilor. Legătura dintre generații.

Arborele genealogic.

Cartea – izvorul nesecat al cunoștințelor. Biblioteca și cartea în viața omului.

Școala – o treaptă importantă a vieții.Eu și prietenii mei.Relațiile dintre învățători și elevi.

Care dintre oamenii mari ai neamului nostru sunt cunoscuți și slăviți?Ce evenimente istorice v-au captivat?Ștefan cel Mare – exponent de frunte al neamului. Chipul domnitorului în literatură și istorie.

Cunoști ce e oare arborele genealogic?

Ai carte, ai parte.Cine știe carte are patru ochi.Oare internetul poate înlocui cartea?

Prietenul bun la nevoie se cunoaște.Învățătorul – una dintre cele mai nobile profesii.

22

Frumosul în natură.

Frumusețea naturii ținutului natal.

Sărbători și obiceiuri de primăvară, vară, toamnă, iarnă.

Cultura materială. Interiorul casei. Obiecte de trai și obiecte de arte.

Arta. Sculptura în lemn. Pictura de icoane.

Diversitatea vestimentarului național.

Normele morale ale relațiilor dintre oameni în societate.

Pâinea – izvorul vieții.

Din lumea celor care nu cuvântă...Frații noștri mai mici.

Frumusețea naturii Ucrainei. Munții, mările, lacurile și râurile. Fauna și flora.

Anotimpurile anului – simbol al frumuseții irepetabile.Răsăritul și apusul soarelui.Frunzele și florile în viața românilor.

Datinile populare.

Cultura materială.Însemnătatea obiectelor de artă.

Modele de biserici, icoane, case, mori de vânt etc.

Frumusețea și semnificațiile – o punte de legătură între generații.

Dacă vrei să fii stimat, stimează.Comportă-te cu oamenii așa, cum ai dori să se comporte ei cu tine!Bine faci, bine găsești!

Sfântă este fața pâinii.Nu arunca pâinea, căci o fărămitură poate salva viața cuiva...

Păsările și animalele în viața omului.Ai îngrijit de un animal?Ai salvat vreo pasăre?

Linia de activitate (strategică)

Elevul și eleva conștientizează volumul de cunoștințe și deprinderile general-instructive pe care le va însuși pe parcursul clasei a 6-a, atât la comunicare, cât și la limbă (părțile de vorbire – sfera numelui și determinativele).

Va urma formarea și dezvoltarea competențelor elevilor referitor la capacitatea de-a accepta limba ca factor important al comunității, ca izvor de dezvoltare individuală și spirituală.

Se vor respecta normele comunicării orale și scrise, standartele adoptate. Vor fi stabilite căile de colaborare cu colegii pentru a rezolva diverse situații de comunicare orală, dialogată.

Un accent deosebit se va face analizei, generalizării, concretizării, modelării și argumentării tezelor expuse.

23

Însușirea elementelor de limba română conduce spre îmbogățirea cunoștințelor, spre respectarea normelor limbii literare, spre elaborarea unui stil individual, însoțit de corectitudinea ortografică, punctuațională și de pronunțarea corectă a celor însușite și exprimate.

24

Clasa a 7-a(87 de ore, 2,5 ore pe săptămână, disponibile – 4 ore)

Comunicarea(20 de ore)

Nr.deore

Conținuturile învățării Cerințele de stat față de nivelul pregătirii generale a elevilor

Noțiuni despre comunicare4 Actualizarea noţiunilor despre text

şi tipurile comunicării. Noțiuni despre stilul publicistic. Planul dezvoltat al exprimării individuale (aplicativ). Tipuri de lectură: de familiarizare, instructivă, selectivă (aplicativ).

Actualizarea noţiunilor despre tipurile comunicării. Particularitățile descrierii înfățișării omului și ale descrierii omului în procesul activității, precum și a raționamentului cu caracter de discuție.

Elevul şi eleva trebuie: să-și actualizeze cunoștințele despre text, stiluri și tipuri de comunicare; să stabilească unele legături între informațiile receptate și cele cunoscute; să folosească elemente ale stilului publicistic; să scoată în evidență elementele esențiale ale comunicării individuale; să alcătuiască planul de idei al exprimării individuale; să recunoască tipurile de lectură; să utilizeze cu pricepere particularitățile de alcătuire a unei descrieri; să întocmească planul simplu șj planul dezvoltat al comunicării; să folosească diferite tipuri de comunicare; să utilizeze mijloace lingvistice în corespundere cu tema și stilul; să le practice activ în comunicare; să însușească o exprimare corectă literară; să se exprime clar și concis în procesul comunicării /cu referire la orice subiect studiat/; să exprime atitudini, să formuleze argumente în raport cu problema studiată;

Înțelegerea după auz

4 Receptarea după auz și înțelegerea unor texte și fragmente de texte (prevăzute de programa la literatură pentru clasa a 7-a), la fel și a unor texte nonliterare.

să înțeleagă sensul general al celor audiate; să-și formeze capacitatea de a asculta; să rețină succesiunea evenimentelor din textul audiat; să identifice tema, ideea și părțile componente ale textului;

să stabilească deosebirea dintre textele literare și nonliterare; să identifice termenii-cheie;

să descopere sensul lexical al cuvintelor în context; să explice semnificația și roluul frazeologismelor; să alcătuiască planul simplu de idei și să reproducă textul receptat; să evidențieze modalitățile de exprimare în text; să respecte în orice text normele ortoepice ale limbii române; să-și exprime părerea despre cele receptate și s-o argumenteze;

Lectura4 Citirea expresivă a textelor de diferite

stiluri funcționale. să citească expresiv texte cu voce tare și în gând conform normativelor stabilite de programă; cu viteză suficientă, lin, cu dicție bună în conformitate cu normele ortoepice și de intonație; să lanseze opinii despre conținutul textului ce urmează a fi studiat, pornind de la titlu, autor; să formuleze tema și ideea textului; să aranjeze într-o succesiune logică ideile principale conform momentelor subiectului operei literare; să practice diferite exerciții la cunoașterea textului; să deducă elemente ale mesajului poetic în textele citite: emoții, sentimente, stări afective, gânduri și idei; să-și modeleze intonația în corespundere cu sentimentele și emoțiile exprimate în text; să se exprime corect în baza indicilor semantici ai textului; să precieze timpul și spațiul acțiunii, motivele; să respecte în orice text normele ortoepice ale limbii române; să facă observații, comentarii, aprecieri în textele citite;

26

Vorbirea

4 Expunerea (amănunțită, selectivă) după planul simplu și cel dezvoltat a unor texte literare narative cu elemente de descriere a naturii și de raționament. Expunerea amănunțită a textelor de stil publicistic.

Exprimarea dialogată şi cea monologată conform situației de comunicare legată de caracterizarea oamenilor (cu caracter polemic).

să redea (amănunțit, selectiv) textele studiate, ascultate sau citite după planul simplu și cel dezvoltat întocmit de sine stătător; să respecte în orice text normele ortoepice ale limbii române; să emită mesaje orale coerente simple în dialoguri și monologuri; să elaboreze unele discursuri orale, scurte pe baza unui plan de idei pe teme uzuale și literare; să construiască propoziții și fraze corecte (din punct de vedere gramatical) și să le utilizeze într-un context; să respecte normele limbii literare și regulile de conversație; să elaboreze scurte texte funcționale și argumentate; să întrebuințeze mijloacele expresive ale limbii; să accentueze corect cuvintele; să cerceteze obiectele, fenomenele, situațiile; să exprime opinii și să le argumenteze; să-și perfecționeze exprimarea;

Scrierea4 Alcătuirea textelor scrise (monolog,

dialog).Scrierea expunerilor. Expunerea amănunțită și concisă a textelor narative cu elemente de descriere și de raționament.Scrierea compunerilor (după planul simplu și desfășurat).Compunere-descriere a mediului înconjurător (după observație și din experiență).Compunere-raţionament cu caracter de discuție.Compunere narativă după un subiect dat.Articol de ziar cu caracter polemic.Acte oficiale. Procura.

să expună (amănunțit, concis) aproape de text cele auzite, văzute și citite; să alcătuiască scurte texte funcționale și argumentate; să întrebuințeze adecvat mijloacele lexicale și stilistice; să expună amănunțit textele narative cu elemente de descriere și de raționament, să selecteze din text esențialul; să se exprime laconic și clar; să alcătuiască diferite tipuri de compuneri (prevăzute de programă) după planul simplu sau dezvoltat întocmit de sine stătător; să aleagă stilul potrivit exprimării (științific, publicistic, artistic, oficial-administrativ); să utilizeze diferite modalități de

27

exprimare (inclusiv descrierea mediului înconjurător); să alcătuiască compunere-raționament cu caracter polemic; să înlănțuie logic gândurile exprimate; să utilizeze corect și nuanțat neologismele, unitățile frazeologice, categoriile semantice învățate; să lanseze opinii referitoare la conținutul tematic al textelor scrise și să le argumenteze; să respecte normele morfo-sintactice în propoziții și fraze, normele ortografice și cele de punctuație; să întrebuințeze părțile de vorbire și figurile de stil cunoscute; să aleagă stilul și mijloacele lingvistice potrivite în dependență de cele scrise; să perfecționeze cele scrise;

Limba(57 de ore)

2

2

4

Recapitularea categoriilor gramaticale ale părţilor de vorbire (articolul; sfera numelui: substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul), studiate în clasa a 6-a.

Limba – fenomen social în continuă dezvoltare (actualizare).Originea cuvintelor românești.Cuvinte de uz general. Valori stilistice ale expresiilor idiomatice.îmbinarea de cuvinte, propoziția, fraza. Punctuația.

Lexicul şi frazeologia. Actualizarea cunoștințelor.Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea).

Adjective provenite din verbe la participiu; substantive provenite din alte părți de vorbire.Familia lexicală (cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale).Dicționarele limbii române.

să actualizeze cunoștințele despre categoriile gramaticale ale părților de vorbire (sfera numelui);

să folosească adecvat cuvintele și valorile lor expresive în diferite contexte; să respecte normele ortografice, ortoepice și de punctuație;

să determine ce este lexicul și frazeologia; să deosebească tipurile de dicționare; să însușească cunoștințele referitoare la conversiune; să folosească, după necesitate, toate tipurile de dicționare; să explice utilizarea corectă a cuvintelor derivate, compuse, cele ce și-au schimbat valoarea gramaticală; să alcătuiască cu ele enunțuri; să întrebuințeze adecvat valoarea stilistică a acestor cuvinte în diferite contexte; să cunoască și să deosebească, modurile, timpurile, diatezele, numărul, persoana

28

27 Verbul – nucleul comunicării. Timpul, persoana, numărul.Actualizarea cunoștințelor despre verbele predicative și nepredicative. Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea. Modurile nepersonale ale verbului: infinitivul, participiul, gerunziul și supinul. Verbele tranzitive și intranzitive, predicative și nepredicative. Verbele: a fi , a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a însemna, a părea ca auxiliare și copulative.

Timpul, persoana, numărul. Conjugarea verbelor: clasificarea verbelor în conjugări.

Modurile personale. Timpurile modului indicativ: prezent, trecut (imperfect, perfect simplu, perfect compus (inclusiv formele inverse), mai mult ca perfectul), viitorul , viitorul anterior (formele literare și populare, inclusiv formele inverse).

Alte moduri personale: conjunctiv, condițional-optativ, imperativ, timpurile acestor moduri. Propoziția imperativă. Propoziția optativă.

Verbele active pronominale. Verbele personale, unipersonale și verbele im-personale. Verbele tranzitive și intranzitive.

Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă.

Locuțiunea verbală. Funcțiile sintactice ale verbului și ale locuțiunii verbale. Valoarea stilistică a verbelor și a locuțiunilor verbale.

Adverbul (actualizare). Felurile adverbelor.

verbelor; să identifice verbele predicative, nepredicative; auxiliare, copulative în cadrul diferitelor tipuri de texte;

să conjuge verbele la toate modurile și timpurile; să identifice verbele în enunț, indicând categoriile și trăsăturile lor gramaticale;

să folosească formele corecte în diferite situații de comunicare; să recunoască locuțiunea verbală; să stabilească funcțiile sintactice ale verbului și ale locuțiunii verbale;

să înțeleagă valorile stilistice și expresive ale verbelor și ale locuțiunilor verbale;

să le întrebuințeze la locul potrivit în comunicarea orală și cea scrisă, în exprimarea monologată și cea dialogată;

să identifice verbele tranzitive și intranzitive; personale, unipersonale, impersonale în diferite tipuri de texte;

să pronunțe și să ortografieze corect diverse categorii de verbe conform normelor ortoepice și ortografice; să alcătuiască propoziții de toate tipurile cu verbe la timpurile și modurile însușite; să întrebuințeze în comunicarea orală și cea scrisă, în exprimarea dialogată și cea monologată valorile stilistice și expresive ale verbelor și ale locuțiunilor verbale; să identifice diferitele categorii de adverbe în baza textului; să deosebească verbele provenite din diferite părți de vorbire;

să deosebească gradele de comparație ale adverbelor și să le aplice corect; să întrebuințeze adecvat categoriile de

29

9

4

4

3

Adverbele provenite din diferite părți de vorbire. Adverbele interogative, relative și nehotărâte. Formarea adverbelor. Gradele de comparație.Locuțiunea adverbială.Adverbele predicative și locuțiunile adverbiale predicative. Funcțiile sintactice ale adverbului și locuțiunilor adverbiale (complement circumstanțial de loc, de timp, de mod; atribut adverbial).Valoarea stilistică a adverbelor.

Prepoziția. Felul prepozițiilor.Regimul cazual: rolul prepoziției în exprimarea acuzativului.Locuțiunea prepozițională.

Conjuncția. Felul conjuncțiilor.

Conjuncțiile coordonatoare și conjuncțiile subordonatoare.

Locuțiunile conjuncționale: coordonatoare și subordonatoare.

Interjecția. Tipurile de interjecții.Cuvintele onomatopeice. Interjecții predicative. Interjecții de adresare.Rolul interjecției în comunicare.

adverbe la diferite grade de comparație în cadrul propoziției la locul potrivit; să determine locuțiunile adverbiale și funcțiile lor sintactice; să stabilească aspectele stilistice și expresive ale adverbelor și locuțiunilor adverbiale în comunicarea orală și cea scrisă, în exprimarea dialogată și cea monologată;

să determine categoriile de prepoziții în baza textului; să deosebească prepozițiile simple de cele compuse; să însușească regimul cazual al prepozițiilor; să recunoască locuțiunile prepoziționale și să le deosebească de alte tipuri de locuțiuni; să întrebuințeze la locul potrivit prepozițiile și locuțiunile prepoziționale în comunicarea orală și cea scrisă;

să deosebească tipurile de conjuncții; să identifice locuțiunile conjuncționale; să întrebuințeze conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale la locul potrivit în diferite contexte de comunicare orală și scrisă; să respecte normele ortografice și ortoepice;

să cunoască și să deosebească tipurile de interjecții; să pronunțe, să accentueze și să or-tografieze corect interjecțiile conform normelor ortoepice și ortografice; să utilizeze adecvat valorile stilistice și expresive ale interjecției în diferite contexte orale și scrise, în exprimarea dialogată și cea monologată.

2 Sistematizarea și generalizarea cunoștințelor.Repartizarea orelor

Comunicarea – 20 de ore; limba – 57 de ore;lucrări de control – 6 ore; disponibile – 4 ore.

30

Linia socioculturală

Tematică orientativă Aspect aplicativIstoria satului (orașului).

Limba – Patria mea. Neamul. Rudele. Familia.

Ziua mea de muncă. Ziua mea de odihnă. Pasiunile mele.

Tradiții și sărbători în Ucraina.

Cultura materială.

Frumusețea și măreția omului.

Cultura relațiilor dintre oameni.

Alegerea profesiei.

Ocrotirea mediului înconjurător.

Satul meu – parte componentă a poporului și a Ucrainei.

Tezaurul spiritual al poporului.Relațiile dintre copii și părinți.

Știi să muncești și să te odihnești?

Obiceiuri populare

Estetica traiului în ținutul natal.

Ce semnifică frumusețea exterioară a omului? Ce semnifică frumusețea interioară a omului?

Relațiile dintre colegii de clasă, dintre profesori și elevi.

Nu locul înfrumusețează omul, ci omul înfrumusețează locul.

Cum trebuie să procedăm pentru a ocroti natura? Cultura ecologică a omului. În natură nu există timp urât. În fiecare frunză, în fiecare floare este o parte din tine.

Linia de activitate (strategică)

Elevul și eleva stabilește structura, scopul și diversitatea activității sale cognitive pe baza programei pentru clasa a 7-a atât la comunicare, cât și la limbă (părțile de vorbire – sfera verbului). Caută să-și sistematizeze deprinderile general-instructive și să le aplice adecvat conform strategiilor de comunicare dialogată și monologată, își îmbogățește vocabularul cu neologisme potrivite, colaborează la dezlegarea situațiilor dificile de studiere a materiei și de comunicare; se autoevaluează, lansează opinii referitoare la conținutul tematic al textelor scrise și le argumentează; respectă normele morfo-sintactice în propoziții și fraze, normele ortografice și cele de punctuație; își exprimă opinia asupra rezultatelor obținute de colegi, întrebuințând argumente, teze, contraargumente, precum și analiza, comparaț

Clasa a 8-a(70 de ore, 2 ore pe săptămână, disponibile – 2 ore)

Comunicarea

31

(14 ore)Nr.deore

Conținuturile învățăriiCerințele de stat față de

nivelul pregătirii generale a elevilor

2 Noțiuni despre comunicareActualizarea noțiunilor despre comunicare, conversație, text, stiluri și tipuri de comunicare.

Tipurile de înţelegere după auz: globală, detaliată și critică (aplicativ)

Particularitățile alcătuirii descrierii localității, a monumentelor istorice și culturale.

Elevul şi eleva trebuie: să-și consolideze cunoștințele despre comunicare, text, stiluri și tipuri de comunicare; să identifice și să folosească adecvat tipurile înțelegerii după auz; să întrebuințeze adecvat particularitățile de alcătuire a descrierii; să prezinte în ansamblu descrierea localității, monumentelor istorice și culturale.

3 Înțelegerea după auzReceptarea după auz (globală, detaliată și critică) și înțelegerea auz (instructivă, de familiarizare, selectivă) a textelor literare de diferite stiluri, tipuri și genuri și a textelor nonliterare.

să recepteze corect mesajul (povestire, informație, lecție); să înțeleagă semnificația globală a mesajului ascultat; să sesizeze informația primită și să facă notația; să înțeleagă textele literare și nonliterare; să-și exprime părerea, acordul sau dezacordul referitor la informația receptată pe cale auditivă;

3 LecturaCitirea expresivă a textelor de diferite tipuri, stiluri, genuri şi a textelor nonliterare.

să citească expresiv texte de diferite stiluri, tipuri și genuri cu voce și în gând, corect, conștient, cursiv, expresiv, cu viteză suficientă; să împartă textul în fragmente logice și să alcătuiască planul de idei; să cunoască cum se îmbină în text modalitățile de exprimare (narațiune, descriere, dialog, monolog); să stabilească mijloacele expresiv-verbale ale limbii și să le explice; să-și dezvolte priceperea de a utiliza corect mijloacele artistice în expresivitatea verbală la reproducerea gândurilor și sentimentelor exprimate în diferite texte; să conștientizeze și să argumenteze valorile etice, generale ale textului; să aprecieze corect cele citite și să-și expună părerile;

32

2 VorbireaExpunerea (amгnunțită, concisă, selectivă) după planul dezvoltat, a unor texte literare narative cu elemente de descriere a localității. Expunerea concisă a textelor care țin de stilul științific și stilul publicistic.

Exprimarea dialogată şi cea monologată conform situației de comunicare propusă.

să expună (amănunțit, concis sau selectiv) textele ascultate sau citite după planul simplu și cel dezvoltat întocmit de sine stătător; să alcătuiască un dialog sau un monolog conform situației de comunicare;

să întrebuințeze replici de inițiere, menținere și încheiere a dialogului; să respecte normele de conversație și normele limbii literare; să-și exprime părerea proprie; să participe activ la situații de comunicare dialogate; să-și exprime acordul sau dezacordul demonstrînd toleranță față de opinii diferite; să-și îmbogățească vocabularul perfecționându-și exprimarea monologată și dialogată.

4 ScriereaAlcătuirea textelor scrise (monolog, dialog).Scrierea expunerilor. Expunerea amănunțită, selectivă și concisă a textelor narative cu elemente de descriere a localitгții, a monumentelor istorice și culturale. Expunerea concisă a textelor de stil științific și publicistic (inclusiv a emisiunilor tele și radio ascultate);

Scrierea compunerilor (după planul dezvoltat) cu introducere, cuprins și încheiere.

Compunere-descriere a localității (străzii, satului, orașului), a monumentelor istorice și culturale în baza observațiilor și impresiilor personale și după tablou;Compunere-raţionament pe teme moral- etice (în stilul publicistic).

să expună (amănunțit, concis sau selectiv) conținutul celor auzite, văzute sau citite după planul simplu sau dezvoltat alcătuite de sine stătător; să folosească adecvat mijloacele lexicale și stilistice; să respecte normele limbii literare; să alcătuiască compuneri (prevăzute de programă); să formuleze ideile;

să aleagă stilul potrivit exprimării; să întrebuințeze diferite modalități de exprimare (inclusiv descrierea localității, a monumentelor istorice și culturale ); să utilizeze adecvat mijloacele expresive ale limbii și valoarea expresivă a mijloacelor artistice; să întrebuințeze adecvat citatele; să folosească corect semnele de punctuație; să utilizeze diferite categorii lexico-semantice în comunicarea scrisă;

33

Compunere narativă după cele audiate (cu elementele de început, cuprins sau încheiere date).

însemnări tematice ca mijloc de însușire a celor auzite și citite.

Acte oficiale. Procesul-verbal.

să-și perfecționeze cele scrise;

să alcătuiască procesul-verbal, să aleagă mijloacele lingvistice potrivite în dependență de conținut și stil;

Limba (49 de ore) 2

4

6

Actualizarea cunoştinţelor (cl. 5-7). Fonetica și ortografia (aplicativ).Morfologia (actualizare).Părțile de vorbire flexibile.Părțile de vorbire neflexibile. Ortografia părților de vorbire (aplicativ).

Lexicul şi frazeologiaCaracterul latin al limbii române. Limba literară, limba populară, limba vorbită, limba scrisă.

Cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate.Dubletele etimologice.

Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (actualizare).

Familia de cuvinte (actualizare). Prefixoidele. Sufixoidele.

Unitățile frazeologice și clișeele internaționale.

Noţiuni de sintaxă (actualizare). Relațiile sintactice în propoziție (interdependență, coordonare, subordonare).

să consolideze cunoștințele și deprinderile referitoare la fonetică și ortografie; să consolideze cunoștințele despre părțile de vorbire și ortografia lor; să aplice deprinderile la ortografierea părților de vorbire;

să consolideze cunoștințele despre lexic; să cunoască regulile de întrebuințare corectă a limbii (normele academice);

să cunoască originea dubletelor etimologice; să întrebuințeze corect dubletele etimologice; să deosebească cuvintele moștenite și cuvintele împrumutate;

să identifice și să aplice mijloacele de îmbogățire a vocabularului;

să consolideze cunoștințele despre familia de cuvinte;

să identifice unitățile frazeologice și sinonimele lor; să explice sensul clișeelor internaționale; să utilizeze cunoștințele despre lexic și frazeologie în comunicarea orală și cea scrisă; să consolideze cunoștințele despre sintaxă; să numească relațiile sintactice în propoziție;

34

2

8

7

Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție (flexiunea, juxtapunerea, joncțiunea, topica, intonația, pauza).

Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor.Vorbirea directă și vorbirea indirectă.

Adresarea. Semnele de punctuație. Dialogul. Linia de dialog.Anacolutul și elipsa.

Sintaxa propoziţiei.Clasificarea propozițiilor după înțeles, după scopul comunicării, aspect și structură.

Predicatul.Predicatul verbal exprimat numai prin verbe la moduri personale.Predicatul nominal. Valorile sintactice ale verbului a fi. Numele predicativ simplu și multiplu.

Subiectul.Subiectul exprimat (simplu și multiplu).Subiectul exprimat (complex și reluat).Subiectul neexprimat (subînțeles și inclus).Subiectul neexprimat nedeterminat.

Părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral).

Subiectul unor verbe personale folosite ca impersonale.Propoziții fără subiect.Acordul predicatului cu subiectul (acordul

să identifice mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție;

să cunoască și să întrebuințeze corect cuvintele și construcțiile incidente și semnele de punctuație; să întrebuințeze corect semnele de punctuație la vorbirea directă și indirectă; să întrebuințeze corect semnele de punctuație la adresare și dialog; să identifice anacolutul și elipsa;

să clasifice corect propozițiile după înțeles, dupг scopul comunicării, aspect și structură; să deosebească părțile de propoziție; să alcătuiască propoziții de diferite tipuri;

să cunoască predicatul; să identifice predicatul în propoziție; să determine părțile de vorbire prin care sunt exprimate predicatul verbal și cel nominal; să deosebească predicatul verbal de cel nominal; să identifice funcțiile sintactice ale verbului a fi; să ortografieze corect predicatele; să alcătuiască propoziții, fraze, texte;

să stabilească subiectul propoziției; să identifice exprimarea subiectului; să deosebească subiectul simplu și multiplu; să deosebească subiectul subînțeles și inclus; să deosebească subiectul nedeterminat;

să identifice subiectul în enunț; să stabilească părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul; să identifice subiectul simplu și cel multiplu; să precizeze propozițiile fără subiect;

35

7

12

logic și acordul prin atracție).

Atributul.Elementele regente ale atributului.Atributul adjectival (exprimat prin adjectiv propriu-zis, adjective provenite din verbe la participiu).Atributul substantival. Atributul substantival genitival, atributul substantival prepozițional, apozițional și în dativ fără prepoziție.Atributul pronominal genitival, pre-pozițional, apozițional și în dativ fără prepoziție (dativul posesiv).Atributul verbal. Atributul adverbial.Atributul interjecțional.

Complementul.Elemente regente ale complementului (numai verbul).

Complementele necircumstanțiale. Complementul direct. Complementul indirect.

Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop,condițional, concesiv, consecutiv. Părțile de vorbire prin care se exprimă.

să acorde predicatul cu subiectul logic și prin atracție; să alcătuiască propoziții de diferite tipuri, întrebuințând și ortografiind corect subiectul; să însușească și să delimiteze diferite categorii de atribute; să le acorde corect cu partea de vorbire pe care o determină; să utilizeze potrivit elementele regente ale atributului; să stabilească părțile de vorbire prin care se exprimă atributul; să construiască propoziții cu atribute acordate și cu atribute neacordate; să întrebuințeze corespunzător valorile stilistice și expresive ale atributului în comunicarea orală și cea scrisă și în ex-primarea dialogată și cea monologată;

să cunoască toate tipurile de complemente; să deosebească complementele în cadrul propoziției;

să determine părțile de vorbire prin care sunt exprimate complementele; să alcătuiască propoziții cu toate tipurile de complemente;

să respecte topica și normele ortografice; să întrebuințeze corespunzător valorile stilistice și expresive ale complementelor în exprimarea dialogată și cea monologată și în toate tipurile de comunicare.

1 Sistematizarea și generalizarea cunoștințelor

Repartizarea orelor:Comunicarea – 14 de ore; limba – 49 de ore; lucrări de control – 5 ore; disponibile – 2 ore

36

Linia socioculturală

Tematică orientativă Aspect aplicativLimba – cel mai important mijloc decunoaștere, de comunicare.

Valorile spirituale.

Monumentele de arhitectură ale ținutului natal. Concepția despre lume a poporului nostru.

Sărbătorile populare și obiceiurile referitoare la acestea. Vechile sărbători de la țară.

Frumusețea exterioară și frumusețea interioară a omului.

Ocrotirea naturii. Lumea faunei și lumea florei.

Cultura materială a poporului nostru.

Normele morale. Locul și rolul meu în societate.

Limba mea – comoara mea.

Iubește ceea ce este al tău, dar respectă și prețuiește în același timp și obiceiurile altui popor.

Ţinutul meu – spațiu de comori spirituale.Credința. Religia

Ce cunosc tinerii contemporani despre șezători? Credințele populare. Mitologia.

Cum le înțeleg din punctul meu de vedere? Ce se spune în înțelepciunea timpurilor despre ele?

Starea ecologică în Ucraina.

Respectul față de toate profesiile.

Normele morale. Care este rolul meu în societate?

Linia de activitate (strategică)

Elevul și eleva conștientizează structura activității sale de cunoaștere în baza programei pentru clasa a 8-a (atât la comunicare, cât și la limbă). Își aplică deprinderile general-instructive în comunicarea orală și scrisă prin respectarea strategiilor de bază ale comunicării și strategiilor de colaborare în cadrul lecțiilor și în activitatea extrașcolară. Stabilește de sine stătător scopul activității sale cognitive și asigură realizarea lui. Își apreciază rezultatele sale și ale colegilor, întrebuințând analiza și sinteza logică, comparația, generalizarea, concretizarea și analogia. Își îmbogățește și actualizează permanent vocabularul.

Clasa a 9-a(70 de ore, 2 ore pe săptămână, disponibile – 2 ore)

Comunicarea(15 ore)

Nr. Conținuturile învățării Cerințele de stat față de

37

deore

nivelul pregătirii generale a elevilor

Noțiuni despre comunicare1 Tipurile de comunicare. (înțelegerea după auz,

lectura, vorbirea, scrierea).

Tipurile de lectură și de înțelegere după auz.

Actualizare noțiunilor despre comunicare, conversație, text, stiluri funcționale ale limbii și tipuri de comunicare.

Mijloacele de comunicare (verbale și nonverbale).

Elevul şi eleva trebuie: să generalizeze cunoștințele despre comunicare, conversație, text, stiluri funcționale ale limbii și tipuri de comunicare; să deosebească tipurile de comunicare; să folosească mijloace de comunicare (mijloace-cheie – limbajul verbal și alte elemente comunicative (mimică, gestică, privire); să recunoască varietatea tipurilor de lectură și a înțelegerii după auz.

Înțelegerea după auz3 Receptarea după auz. (globală, detaliată

și critică) și înțelegerea (instrumentală, de familiarizare, selectivă) a textelor de diferite stiluri, tipuri, genuri și a celor nonliterare.

să asculte cu atenție și să înțeleagă conținutul; să se orienteze în conținutul celor audiate; să înțeleagă semnificația globală a mesajului receptat; să alcătuiască planul simplu de idei; să alcătuiască tezele celor auzite; să întrebuințeze cunoștințele teoretice despre lexic, morfologie, sintaxă, stilistică, ortografie, ortoepie; să formeze deprinderi și priceperi practice de utilizare a noțiunilor de limbă în diferite contexte; să înțeleagă și să întrebuințeze diferite tipuri de înțelegere după auz.

Lectura

2 Lectura.(inocenta, eficientă, competentă).

Citirea expresivă a textelor de diferite tipuri, stiluri, genuri.

să citească și să argumenteze diferite tipuri de lectură;. să citească conștient, expresiv și cursiv texte care aparțin diferitelor stiluri funcționale ale limbii, diferitelor genuri în conformitate cu normele ortografice și ortoepice; să indentifice și să compare ideile principale ale textului;

să sesizeze expresivitatea mijloacelor plastice din text și să le compare cu mijloacele expresive din alte arte;

38

să exprime stările emoționale proprii în vederea dezvoltării gândirii logice și a imaginației. să recepționeze esteticul realității descrise în text și să formeze o atitudine proprie față de cele relatate. să conștiențizeze valorile general-umane, etice și estetice ale textelor literare; să exprime și să argumenteze părerile despre text; să formeze o atitudine proprie față de cele relatate.

Vorbirea4 Expunerea (amănunțită, concisă,

selectivă) după planul simplu și desfășurat al unor texte care aparțin diferitelor stiluri (științific, publicistic și beletristic (artistic).

Exprimarea dialogată şi cea monologată.Conform situației de conversație propusă (discuție particulară, dezbaterea unei teme, polemica).

să expună (amănunțit, concis sau selectiv) textele citite sau ascultate după planul simplu și desfășurat conceput individual. să prezinte comunicări (referate) în baza a două-trei izvoare; să alcătuiască diferite tipuri de monologuri (informative, narative, descriptive); să alcătuiască dialoguri; să întrețină un monolog sau un dialog conform situației de comunicare; să cunoască și să respecte normele de conversație și etică; să se adapteze la partener și la situațiile de comunicare prin adresare potrivită, selectarea adecvată a formelor de limbă, mimică și gesturi, ton și intonație;

Scrierea5 Alcătuirea textelor scrise (monolog, dialog)

aparținând diferitelor stiluri funcționale.Scrierea expunerilor. Expunerea selectivă și concisă a textelor științifice; expuneri cu însărcinări creative.Scrierea compunerilor (după planul propriu).

Compunerea în stil publicistic pe teme moral - etice și sociale.Povestirea pe o temă liberă aleasă de sine stătător (stilul beletristic).Comunicarea (sau referat) în baza a două-trei izvoare pe teme morale,etice și sociale (stilul științific).

Scrierea actelor oficiale. Cerere.

să redacteze (amănunțit, concis sau selectiv) diverse texte; să expună detaliat, consecutiv conținutul unui alineat (sau punct din plan); să exprime atitundinea față de problema abordată (selectiv); să scrie o comunicare (referat) în baza mai multor izvoare; să alcătuiască compuneri (în stil publicistic, artistic, științific); să formuleze ideile principale; să selecteze materialele necesare pentru scrierea unui referat; să întrebuințeze adecvat mijloacele artistice de exprimare;

39

Autobiografia. Curriculum vitae (oficial- administrativ).

să alcătuiască texte care aparțin stilului oficial-administrativ(cererea, autobiografia, curriculum vitae); să respecte cerințele față de scrierea actelor oficiale în stilul oficial-administrativ; să respecte normele ortografice și de punctuație, normele limbii literare.

Limba ( 48 de ore )

12

9

Lexicul (actualizarea).Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Modalitățile. Împrumuturile lexicale (vechi și noi).

Tipuri de dicționare.

Neologismele (actualizare).Rolul neologismelor în dezvoltarea sinonimiei.Cuvântul și contextul. Sensul propriu (de bază și secundar), (conotativ); sensul figurat (denotativ). Sensul lexical și sensul gramatical

Categoriile semantice.Sinonimele. Omonimele. Paronimele. Cuvintele monosemantice. Cuvintele polisemantice.Pleonasmul. Tautologia și repetiția. Argoul și jargonul.

Noţiuni de sintaxăDiscursul. Relația text, frază, propoziție, cuvânt. Tipuri de propoziții (actualizare).Propoziția principală și propoziția secundară.Propoziția regentă și propoziția subordonată. Raporturile de coordonare și cele de subordonare în propoziție și în frază; Fraza Relațiile șintactice în frază (interdependență,coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice (flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea, topica, inotația și pauza)

să cunoască ce este lexicul; să aplice mijloacele externe și interne de îmbogățire a vocabularului; să deosebească tipurile de dicționare și să le întrebuințeze;

să înțeleagă rolul neologismelor și să le utilizeze adecvat; să deosebească sensul propriu (conotativ) de cel figurat (denotativ), sensul gramatical de cel lexical; să indentifice și să întrebuințeze corect sinonimele, antonimele, omonimele, paronimele, cuvintele monosemantice și polisemantice; să evite pleonasmul în comunicare; să deosebească tautologia și repetiția; să deosebească argoul și jargonul; să cunoască ce este discursul; să înțeleagă relația dintre text, frază, propoziție, cuvânt; să indentifice tipurile de propoziții (principală, secundară, regentă, subordonată); să stabilească raporturile sintactice în frază (coordonare și subordonare); să le întrebuințeze conform regulilor sintactice; să cunoască ce este fraza; să stabilească relațiile sintactice în frază; să indentifice flexiunea, joncțiunea și juxtapunerea ; să întrebuințeze corect mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în frază: să respecte topica, întonația și pauza;

40

4

4

2

Sintaxa frazei.

Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă. Predicatul verbal și predicatul nominal (actualizare)

Probleme ale acordului ( acordul după înțeles și acordul prin atracție).

Propoziția subordonată predicativă.

Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.Subiectul (actualizare). Subiectul nedeterminat (aplicativ).Propoziția subordonată subiectivă.Elementul regent al propoziției subiective.

Propoziţia principală insuficientă.

Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.Atributul (actualizare).Propoziția subordonată atributivă.

Utilizarea corectă a pronumelui relativ care întroduce propoziția subordonată atributivă.

să folosească corect dialogul ,vorbirea directă și indirectă, cuvintele și construcțiile incidente, adresarea în comunicarea orală și scrisă; să respecte semnele de punctuație corespunzătoare; să înțeleagă ce este fraza; să identifice frazele în text; să alcătuiască fraze; să le folosească: în comunicarea orală și scrisă;

să cunoască și să deosebească predicatul verbal de cel nominal; să cunoască regulile acordului;să evite acordul după înțeles și acordul prin atracție; să indentifice propoziția subordonată predicativă; să alcătuiască fraze cu acest tip de subordonată și s-o întrebuințeze în comunicare; să indentifice subiectul; să indentifice propoziția subordonată subiectivă; să întrebuințeze subordonata subiectivă în comunicare; să alcătuiască fraze cu subordonata subiectivă; să cunoască natura elementului regent al subiectivei; să determine insuficiența semantică sau sintactică a propoziției principale insuficiente;

să identifice corect atributul; să alcătuiască fraza cu acest tip de subordonată; să deosebească în cadrul frazei propoziția subordonată atributivă; să le întrebuințeze în comunicarea orală și scrisă; să utilizeze corect elementele

41

2

2

11

Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.Complementul direct (actualizare).

Propoziția subordonată completivă directă.

Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.Complementul indirect (actualizare).

Propoziția subordonată completivă indirectă.

Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.Complementele circumstanțiale (de loc, de timp, de mod, de cauză de scop,condiționale,concesive,consecutive. (actualizare).Propoziițile subordonate circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.Propoziția subordonată circumstanțială condițională.Propoziția subordonată concesivă.Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă.

întroductive și semnele de punctuație;

să cunoască ce este complementul direct; să determine propoziția subordonată completivă directă.

să alcătuiască fraze cu acest tip de subordonată; să utilizeze corect elementele de relație; să respecte topica și semnele de punctuație; să o întrebuințeze adecvat în comunicare;

să indentifice complementele indirecte; să determine în cadrul frazei propoziția subordonată completivă indirectă; să folosească adecvat propoziția subordonată completivă indirectă în comunicarea orală și scrisă; să utilizeze corect elementele de relație, semnele de punctuație; să construiască fraze cu acest tip de subordonată;

să deosebească tipurile de complemente circumstanțiale; să alcătuiască fraze cu toate tipurile de subordonate circumstanțiale; să utilizeze corect elementele de relație și semnele de punctuație ; să cunoască topica propozițiilor subordonate circumstanțile; să folosească adecvat toate tipurile de subordonate circumstanțiale în comunicarea orală și în cea scrisă.

2 Sistematizarea și generalizarea cunoștințelor

Repartizarea orelor:Comunicarea – 15 de ore; limba – 48 de ore;lucrări de control – 5 ore; disponibile – 2 ore.

Linia socioculturală

42

Tematică orientativă Aspect aplicativDezvoltarea limbii materne. Îmbogățirea exprimării cu mijloacele expresive ale limbii.

Așezarea geografică și bogățiile naturale ale statului nostru.

Simbolica statului. Imnul. Drapelul. Stema.

Originea și dezvoltarea poporului nostru.

Cultura și civilizația.

Obiceiuri, datini și tradiții populare.

Arta. Frumosul în arhitectură, în pictură, în zugrăvire, în teatru, literatură, cinema.

Valorile morale și general-umane.

Lumea profesiilor. Munca intelectuală și munca fizică.

Învățământul în statul nostru.

Problemele satului și ale orașului contemporan.

Mijloacele mass-media. Emisiunile telivizate și radiofonice preferate.

Etica comunicării și eticheta.

Limba maternă – floare eternă.

Mă mândresc cu tine, Ucraină!

Culori, semnificații și simboluri.

Eu sunt cetățean al Ucrainei.

Cum le înțeleg și ce știu despre ele?

Cum se sărbătorește o nuntă?Farmecul sărbătorilor de iarnă.

Atitundinea față de monumentele istorice și față de simboluri. Muzica clasică și contemporană. Compozitorii și cântăreții îndrăgiți. Pictori renumiți.

Bunătatea, credința, devotamentul, iubirea, corectitundinea, omenia, bărbăția sunt valori de neprețuit.

Toate profesiile sunt bune.Ce profesie îmi place?

Cine știe carte ajunge departe.

Pământul are nevoie de îngrijirea noastră.

Opinia mea despre aceste emisiuni.Ce-mi place să citesc în ziare?Mass-media viitorului. Profesia ziaristului.

Oare știm a asculta și a înțelege? Cum ne comportăm în timpul conversației? Cum ne comportăm în locurile publice?

Linia de activitate (strategică)

43

Elevul și eleva conștientizează structura, motivul și scopul activității sale de cunoaștere în baza programei pentru clasa a 9-a la comunicare și la limbă (în clasa a 9-a se sistematizează și se generalizează cunoștințele, deprinderile și priceperile în legătură cu faptul că se termină cursul de studiere a gramaticii). Își stabilește de sine stătător finalitățile activității sale cognitive și asigură realizarea ei (aplicativ), conștientizează structura activității sale cognitive: activității de gândire logică – analizează, compară, concretizează, generalizează, face o sinteză, experimentează, descoperă inductiv și deductiv, face concluzii prin analogie, apreciază, argumentează, susține teze, apreciază critic, combate în mod tolerant informația greșită. Respectă normele și etica comunicării, normele limbii literare.

44