,J.)l))l)

Octavian

PALERAventuri solitare

Octavian

PALERAventuri solitare

DouS jurnale gi un contrajr"trnal

POLIROM20t7

Cuprins

Jurnal la mare . ... .zContrajurnal la mare .....92Jurnal american ..ITI

Jurnal la

Neptun, antgttst

insinte de a pleca ls mare, m-am speriat dinprictw unei temoragiL M-am.trezit tn miilaculnop{ii intr-o micd" battd. de sdnge. Cdnd amqjuns lnbaie, m-amingrozit de-a drephtl, edciardtam ca un animali4iurghin,t. Chiltueta s-alnrogit de la sdngele ure-mi a)rgea din ns.sgi" ln fiecare migcare, stropeam hlacrurile dinbaie. Faptul cd, era noapte, cd" nu gti.am ce sdJac, imi sporea gi mai mult p.nica. Dupd ureojtundtale de ord. am reupit, in sfagit, sd opreschemoragia. Dimineata, m-alrl drs ln docton M-asfdtuit sd nu mai plec la mare.

Seara, am mr.i trecut o dqtd prin aceea.gisperiehtrd. Iar mi-a atrs sdnge din nas. Num-am moii dus, insd., In doctor. M-am temtrt sd'numd. conuingd., fie gi nurnai din prudentd., sd'rdmdn in Bucuregti. incdt m-am grdbit sd plec,penhlr a nu-mi ldsa timp sd. md. rdzgdndesc.

Acum md simt de parcrt. a$ fi trecut unRtrbicon Angoasat, dar gi mul[umit. Mareainseamnd. enorm penhtt mine. Dacd n-4.9,fiuenit, a9 fi cdpdtat o psiholagie de i4fwm. Arfi trebuit sd md consotez cu i.deea cd nTarea

{irte de trecut. Penbtttotdeauna! $inumduddin stare, dercamdstd, de aqa cevo.

AtmosJera de la ,Casa scriitorilor" nu maie cea de altddatd.. Cei mai multi "Iocatari" vni

10 Auenhtri solitdre

sunf necunoscufi. probabil, sunt amici de_atunor scniton. Sau ntde. Dar nici cu colegii cucare m-am nimerit tn aceeasi serie nu trec deschimburile, conuen{ionale, de qmab ilitdti. Amoarecare Jaimd, de indiuid wsuz, a;a cd. nimeninu se simte obligat sd-trrcropeascd" o conversaliecu mine dincolo de ,Bunrt dimineata", .Cume -apa?" sau _pofrd- bund. Si, ln drept uorbind_,

chiar tmi conuine sd. fiu tdsat in paci. La mare,eu procedez cam ca arabii care-gi d.eptn tncdl_WIe ln intrarea tn moschee. Md" desprind. deproblemete curente. Nu md atrage, aiaaan sainu parte Ia quetele care se tncing pe plqjd. oripe terasd si sd aud obi.gnuitele barJe-ltterare.Iz euit cdt pot. Md salut cu cei cu iare mrt tn_tdbtesc, W coridaare, tnmosd., pefalezdsi camam!.,E mai bine. Si pentru ei. gi-penbu mine.

iVumai de n-ar ploua. n o it splendidd..Soare apraape zgomotos. peste ptqjii ptutegteun uacarm de lumind. Doar spre Co,nslgnSozdresc un rwr

De pe p@d, se qttde oicwrL o tu-md" ueseln.De dimineatd, pdrea cd se ttnoreazd". Apoi,cerul s-rr lintpezit gi tofi s-au repezit sd- profited.e uremeaJrumoasd. Ce-ar I sa ma iat" a.pe scrrun, Jdrd. sd. mai aqtept amiaza, gi sd._iimit? E joarte simplu- t as deoparte .refuiala"rrLea cu specrallsfdi trt anttehitate, proiectatd"pentuaceastd uacan(d. (deocamdatrt., tmi adtngandurile), nrchid, u;a dupd. mine, md. tntorctn "actualitaten, cobar scara, predau cheia lnreceplie gi res, prin mica grddind a. uilei, chiarT!"t" treptetor de ciment ce coboard-, de pe

faJezd", pe pl4jd Ado... nisipttl, stfincile, marea,abru.tizarea htmirwasd. a ieqsurilar ptetrecutepe p@d ori tn apd.. Certitudini! Nici o trtdoinld.!

Jwnallamare 11

$t de ce nu? Tineretea s-a. dus. Nu mat suntdecdt o epaud a eL Dar e vqrd., centl e tdnrtnmarean-are aziniciun rrd. Sfai hulgitpe nisipgi nu te mai gdndegti la nimic. Sau te azudrtin apd, si singura preoeupare e sd urmdregtiritmic bra[ul care se ridicd. in lwninrt., pentrua se af,tutda tn apd., dupd. o clipd", din not;'.

Adeudrul e cd. aici, La mare, tohrl se sim-pli,ficd. Dispar miile de Lucrt ri mfuunte care-miimhdcsesc zilta tn BtrcuregtL Dintr-odatd, redes-copdr cd esenfiale sunt doar uiata, tubirea gimoartea. Resh.tl e spectacol. AlergdfurL Amd-gire. $i ar auea ureun sens sd- prctesteziT Nimeninu ne-afdgdduit nimic Ia na$tere. Dumnezeunu ne datoreazd nimic, ortce repro q ar fi ridicol.

Sd;fiu rnai clar, dacd pot" N-ap zice cd" deuin

"alttil" la mare. Dar, cu siguranld", deuin .all-Jel. Probabit, lumina speciald- de aici prouoacd.unele modiflcdri tn metabolismul metL Am astare de be{ie superficiald. care-mi relnxeazd"inhibiliile gi md. ard(d., parcd,, de zgurd. Istoriaimediatd, de care in Bucuregti n-am cum sd,scctp (ca de prqf gi de cdinii uagabonzi), deuine,Ia mare, o amintire uagd,. $i nu cunosc o tera-pie ml;.i radicall penhu oboseala mea rwnsoasd-

Desigtr, imi dau seema cd. e uorba de ostare, ca atwrci cdnd te afli sth i4fhrcnla unuidrog, cd e de qjuns sd se strice uremea, penhuca aceastd. stare sd se ndruie gi cd., deci, totule, Jdrd, profunzime, o excitafie In niuettrl senza-tiilon dar de ce a4 pretinde mni rnult?

$i acurn, e cazul sd. md bdrbieresc. Un ommanierat se dtrce bdrbierit sd se arurce inmare chiar dacd,, dimirrcata, e .antic" $i seuiseazd pe p@a atenianft, amestecat printrecei ce o asteaptd pe FYina,.

72 Auenturi solitare

. -Cory.ro areferestre mari, acoperite cu per_dele, dirT frr1zd. mm grosolnnd ueni. crt filrateqelbene. O astJel d.e perdea acoperd. gi t qa caredl spre babon. Dimteatc',

"dnd. ra"oru

"oo-rele, fumina macereazd. {esdfura- Eu md treze sc,tnsd., inainte, cdci aici md alLc mai deuremedecdt irt Brrcuregfi Ies in balcon gi md uit, cumam Jdcut gi in alte uert, spre orar"o taind. amdrii. In ceasul tn care se tngand. ziua. cunoaptea, ff.area are ceua ctudit. pe apele eis4flfi. parcd. &turd GenezeL Vahrite ,pitd tar-mul cu o nepd.sare grea, iner]tiaLrl, 9i am sen_zafia stranie cd. mrt. qflu tninte d.e aparilinuie{ii pe pdmdnt.

Mtam fixat un pragrarn ngruros. in jur desapte gi jumdtate, cobor sd rau micul-d.ejun,ap2t m! asez tnJata masintf de scris. (Aueampofid. de o potemicd. si pe urmd. uroiam demultsd-mi ldmuresc niste obsesii.l Voi hrcrq., ca"emigrant" in antichitate, numai cdnd- ceilnttisunt pe pl4jd., ca sd- nu_mi dera4jez vecinii cuzg omotele hodorog itei mele _ Smiti Cororta,,. La.doudsprezece-fix, ma dtrc pe p@d. fVu_it Aucu minb nici prosop, ntct aiteiucr-,"f, ca sd_mipat Jace Jdrd. griii .turele. tntre cele doud.dQwf Cdnd am iegit ieri din apd., pt4ja eraaproape goald.. LumeaJuge de soarele-brutatgi se grdbegte ta masd". Eu mdndnc prinb-eultimii, in seria a doua- Dupd_amiazd., p" tocinci,

-mai inot o jumdtate Cte ord., apoi'casc

qrq" lo cei care joa.cd. $aI7 pe terasdorf citesc.Dupd cind, ies sd;fizc un htr pe Jalezd_... parecam monotonrt. o a.semenea zi, dnr asta nu md.supdrd". Se intdmpld. aici ceva, aproape inexpti_cahil. care fine parcd.detawningti... infine,sd. md aptrc de treabd..

,lurnallamare

De cdte ori am incercat s5. ld.muresc inte-resul meu pentru Grecia antic5., n-am reuqltse gesesc o explicatje mulfumitoare, degi,dacd m6 gandesc bine, aceastS. paslune mi-ainlluen{at, considerabil, perspectiva culturaldqi, in parte, chiar via{a. Probabil, la miJloc e unghem atdt de incdlcit de cauze, unele findndde caracterul meu, altele de intimpld.ri, incdte imposibtl sd-l descurc.

in adolescenftr, am devorat, bineinfeles,legendele Olimpului gi, cum era flresc, mi-aplicut sa pun la originea rdzboiului troiannu cauzele ce ne fuseserS expuse gtiintlflc deprofesori, -ei adulterul de care vorbegte Homer.De altfel, m-a amuzat enorm, din capul locu-lui, faptul c5. aproape tofi zeii grecilor igipierdeau subit sim{,ul divinitd{ii cdnd dtrdeaucu ochii de o femeie frumoasS.. inca nu cunos-cusem dragostea fizicd decdt sub forma, lip-sit6 de mister, pe care ne-o dezvd.luise unpedagog ce ne-a dus, incolonafi, de la internatla bordel, dar incepusem sA am vagi tulburS.rierotice. Probabil, qi asta a contribuit ca via{aplin& de pdcate lumeqti din Olimp s6 mi-ifac5. deosebit de simpatici pe "olimpieni'. Nu-isimfeam severi, intransigenfi. $i md. incAntasA vd.d c5. niqte zei duceau o existen{i decopii mari care nu reuseau s5. se maturtz,eze.Preferau SA imite ce obserwau la oameni. f5.r5.sd. se ridice peste limitele parodiei.

inci nu eram pregatit si pricep cd. tocmaiaceastd. capacitate a lor de a rdmAne copiimari le asigura nemurirea. Deoarece, rd.mA-ndnd copii, nu descopereau moartea. Luamdin legende coaJa, f6.rd s6. ajung la miez. Apoi,am trecut gi printr-o etapd de frond4. M5'

13

74 Auenturi solitare

uimisera indrdznelile unor autori moderni, caGide sau Anouilh, care n-au ezitat sd_l facApe Frometeu fabricant de chibrituri, iar peOrfeu cAntdref ambulant qi m_am l{sat luatde val. Din fericire, nevoia mea d.e romantisma fost mai puternica, incat aceast6 ,,cirze" ee{inea de modd. n-a durat prea mult. M_a ajutatsA ies din ea, bd.nuiesc, ;i un instinct sd.nd.tos,datoritd c5ruia am intuit in sl1biciunile lu_megti ale olimpienilor o lec{ie pe care abiamai tdrziu, dup6 multi ani, am in{eles_o. Ca,sj urAfitd., via(a pdstreazd. ceva divin.

Toate acestea sunt, ins6, lucruri banale,care fac parte, probabil, din experienfa oricd_rui intelectual. Mai neobiqnuii a fost, poate,entuziasmul, aproape agresiv, pe care mi l_ainspirat ,,nebunia.. lui Schliemann de a seduce la Micene, se sape, cu Ilirrda in m5ni,fdr6 sd-i pese de zambetele disprefuitoare alesomit5lilor arheologice, sigure c6,,imposto_ml" nu va reuqi dec6.t si. seicopere Oe riAicot.Am fost cucerit de fervoarea pe care acestdiletant genial a pus-o in pasiunea lui gi chiarl-am invidiat. Nu atAt plntru ce a dovedit,cdt pentru modul in care a fd.cut_o.

AIte impreJurdri care sd explice ceea ceam numit,,insola{ia mea elind..., mai veche qi,din c6.te constat, mai durabild dec6t sldbiciu_nea pentru Don euijote, nu gesesc, uitAn_du-m5 in urm{. Oare rolul decisiv sd._l fi avutintAlnirea cu marea? pe ldng6 faptul cd la33I. 3* descoperit .lumina clasica. qi ten_ta,tia de a ma simti inactual, aici mi s_a cla_riflcat o credin{d pe care am exprimat_o pAndacum tatonAnd nuantele, fdr6 s5' o fi formulatniciodati tranqant. Nu voi pretinde ca OscarWilde cd ,,singurii oameni idevarati sunt cei

Jurnallamare

care n-au existat niciodata". in schimb, suntconvins ce romanticii au recreat clasicitateaantic6. $i voi incerca s-o dovedesc.

Simt, de-aJard, miros agresiu de olge putte-ztte qi de ndmol rdscopt. Pe plnjd", se joacduolei. Stigdte uesele subliniazd" fecare prtnctmrrrcat. Am exagerat, oare, cdnd am pretinscd rvam tnsftnctul hsitei? Cred cd nu dar nicisd stau prea departe de ea nu-mi plaee.

Am a$at cd se Jac glume pe seamn punc-hnlitdtiicu&re cobor pe pl4id". E singuradatd'cdnd am rsrrgtf sd. impun o impresie atdt de

Jalsd, despre mine. To(i cei pe care i-am exas'.perat cu intdrzterile mele ar Ji utuifi, cred,descoperind cd. trec, aici, drept un mania,c alpunctt nlltd(ii. fucd. m-aq duce tn acest momentpe p@d (e abia. zece), ct$ prodrrce, poate, omare decepfie. Aq intra in ordinea bansld acelor care sto;u la soare cdnd. exptaziile solaresrnt mrri pulin uiolente. Mica legendQ incropitdinuohtntar, s- ar spulbera. N -am trcotro, trebuiesd mairftu doud ore "antic".

Nu mi consider.specialist" in antichitateagreace s-i nici n-aq fi reugit sE devin, dacimi-aq fi propus a9a ceva. Cdci n-am rtrbdares5 fac fiqe, sd clasez date. in privinfa aceasta,sunt leneq. Unica ,,specialitate* care mi-a con-venit gi care nu mi-a cerut nici un efort afost aceea de a visa cu ochii deschigi. Spredeosebire de specialigti, care controleazd cugrije orice detaliu, pentru a-i veriflca exacti-tatea, eu nu m-am simtit obligat sl numdrcdte trepte duc pe Acropole sau c6{i centimetriare arhitrava Parthenonului. Nu mi interesastr studiez antichitatea cum fac entomologii

15

16 Auent:rgli solitare

cu insectele. $1, la urma urmel, de ce artrebui se Stiu dac6 Olimpul are o sutd. demetrl in plus sau in mlnus? Din punctul meude vedere, e mai important se constat cdpovegtile care aureoleaze Otmpul seamd.n6. cuvepmintele scumpe cu care piticit lui yellz,quezigi acoperd inflrmitatea. Asta imi limureqteperfect de ce, cum zicea Nietzsche, intreagaconcepfie a grecilor despre frumusefe a iegitdin durere.

Am refinut, din lecturi, o mulfime defleacuri peste care un specialist'trece cu dis_pref: cd precursorul lui Don Juan in Atenaantice, Alcibiade, a reugit s-o seducd. p6.nd qipe so{ia regelui Spartei, cd.nd a fugit la spar_tani, sau cd. severul Nicias nu iegei niciodatAdin casd. cu piciorul stAng, inscria cuvintepngice pe zidurile locuinfei pentru a o proteJade incendii, nu intreprindea nimic in zileienefaste, martj 9i vineri, iar ca sd.-gi taie pirulagtepta luna plini. Am aflat cd Euripide qi_apetrecut multe zile intr-o grot5, cu fata tamare, gi am comparat, in reproduceri, sta_tuile Afroditei, din diverse etape, pentru asurprinde momentul in care zei{a s-i pregetitsd. schimbe marea cu o cadd. de biie. em{inut o pozd. a AJroditei din Cnid., mult6 weme,intre foile cursului de ,,Metafizicd", deoareceeram, aproape, indr{gostit de Frina, amantalui Prardtele, ce i-a fost 9i model, gi, degi nucred in metempsihoztr, convingerea lui pita_gora c5', intr-o via{i' anterioard., fusese o vestiticurtezanS., apoi Euphorbos, erou al rdzboiuluitroian, mi l-a ficut mai apropiat decd.t teore_mele sale. M-am ldmurit cd. bufnifa, gravat4pe monedele de argint, era, laAtena, simbotulinfelepciunii, ci. ,sofist.. insemna la inceput

Jurnallr:mare

,,maestru de infelepciune', abia mai tArziu adevenit un cuvAnt de ocarl, qi c5, tdcuta zei{6a in{elepciunii s-a certat cu Poseidon, c6"ndolimpienii qi-au impi.r{it intre ei diverseleregiuni ale Greciei, exact ca marile puteri laimpddirea zonelor de inlluenf4. Dar, mai ales,mi-am pus tot felul de intreblri,,puerile' (vorzice specialigtii). Ce woia se insemne pasiunealui Eros pentru Jocul de zarurl? Cd. dragosteae o chestiune de noroc? Ce tdlc are legendadupd. care statuile lui Dedal fugeau noapteadin gr6dini dac6. nu erau legate? Sau cum seface c5. intr-o Grecie in care Icar qi-a permiscutezanla nebuneasc6 de a zbura spre so€rre,folosind niqte aripi lipite cu ceard, nimeni n-aavut curiozitatea sd. se suie in Olimp? Aq puteapovesti cu lux de amdnunte ,,plimbirile" meleprin Atena in vremea cAnd Frina ii poza luiPraxitele pentru AJrodita din Cnid. gi m-amgandit de nenumS.rate ori la singura condi{.iepe care i-a pus-o Eros frumoasei Psyche dupdce a luat-o de pe muntele unde fusese aban-donatd. 9i a dus-o cu el intr-un palat inde-pirtat: sa nu caute s5 vadd. vreodat{ chipulbirbatului care o rdpise. intr-o noapte, zicelegenda, Psyche a incd.lcat aceastd condi{ie.A aprins in tainl un opait si, la lumina lui,l-a vdzut pe zeu. Eros a dispdrut atunci, iarsensul legendet pare sA fie acesta: nu incercasd. vezi, s6. cunoqti, ceea ce nu-ti e ingdduit sdvezi, sd. cunoqti; fericirea are nevoie de igno-ran{{' qi de acceptare pentru a dura; pundnd-osub o lumini puternicd", o alungi....

,,Copil6rii', vor bomb5.ni specialiqtii, incre-din{afi ci acest mod de a te apropia de anti-chitate {ine de diletantism. Poate. Nu neg. Agputea sd replic, desigur, cd noi, diletanfii, nu

L7

18 Auenhri solitare

reugim se distingem, poate, lucruri bdtd.toarela ochi, in schimb vedem, uneori, ce n-au vdzutdomnii specialisti. Schliemann a probat_o custrd.lucire. Dar sunt gata sa accept cA roman-ty-ez antichitatea, cd o falsific. Numai ca eunu fac decAt sd ilustrez, astfel. in genul meu,o tendin{i mai generald gi un adevdr ugor dedemonstrat, cred. Viziunea modernd. despreclasicitate este una romantici. sau, in oricecaz, serios influentati de romantism! Cdci, innostalgiile clasice, nu ne intoarcem spre cevacare ,,a fosf, ci spre ceva de care ,.avemnevoie...

Vtne o ureme cdnd. obosesfi sd. te totjustiftci.Maictles cdrrstcrnu serueste la.nimic. problemanu e dacd. at auut sau nu dreptate. Trebuiesd-fi sapi grd.dtna pand" Ia capdt, chiar dacd.nu inflare;te nimic tn ea. gi spun asta Jdrd.e4fazd.. Doar cu o micd. pdrere de rdtt

De fapt, nu sfiu prea bine ce regret. Mtrltispun cd, dacd ar hn uiata de In capdt ar trdi_oIafel. Sunt, probabit, mtrlfumiti de-ce aufdcut.Eu rectu'tosc cd. am motiue seriaase sd ntd- temcd- amfost, mai degrabd., .trdtt" de tntdmpLdri.Douadd. siJaptul cd", acum, n-am nici ttn prietenapropiat, Ia care sd.tndrdznesc sd. sun tnmiezde noapte dacd. a.g simf,i neuoia sd. mds;ftfuiesccu ctneua. Sd..1fie, oare, si prieteniile o problemdde rwroc? Am trecut, fofirFi, prin doud ltcee,prin trei internnte gi pnn trei Jacultdtl lV_amtrdittn pusttu! $anse de a-mijace prieteni amauwt, prin urmare... Mi-a fost mai usor sd_migdsesc prieteni prtntre femei.. De ce, n-cg Sfisd spun. E posibit sd. fie intemeiatd pdrereacd sensibilitatea are totdeauns- ceua feminin.

Oricum, md, tem cd. vio:fa mea a d.euenit, demai multd. ureme, unfet de imitafie de uiatd..

Jurnal ls mare 19

$i-a pierdut qutenticitqtea, W care o regdsescaici, la mc:re, eu o iryfinitd. recwn$ttntd.

Dau pdilra Ia o parte gi mrt- ridic in capuloaselor, Jdrd prea mttltd" conuingere. M-am tre-zit cam deureme, intwrcriai abia se dilueazdin camerd". Fertci{i, cei uegnic grdbili!, mi-amzis, adesea. Ei nu au timp sd"fie altceua decdto masind. de trdit. Md" scot, in cel.e dtn urmd.,gi ies, ca de obicei, pe babon. Marea e ca unlac azL Nrbi un ualnutncretqgte LtrctuIamor{itat apei. Aga ua fi ardtdnd, aare, Marea Moattd?P e falezd" tn bdrbat tmbrd,cat tn trentg oleorqd,fortdndu-se sd. pd.streze ritm:"il. Cdttva amatoride pescuit, cu :untdi|rele pe umeri si cu un micpekinez dupd. ei, pleacd sd.-gi incerce norocul.Jos, in golf, r+ifac antrensmenhd obisnuit eleuiiunei scoli de karate, imbrdca{i tn cdmegoaiealbe. Antrenonilar scoate nilte sunete rdstite,de parcd- ti ceartd mereu, eleuii executd, disci-plinali, comenzile, touind aeni, cu mdiniLe, cupicioarele, gi totul are ceua caraghios.

Md" intorc tn camerd. gi deschrd radiptil cugr$d, ca sd nu se attdd, sunetul Is uecinL inBtrcuregti, ptourt. Cu atdt mai bine cd mi aJluaici, e primut meu gdnd, egoist. Apot, md duclnJereasffigixaninez ceml lVu-mi place delrcednd ploudlamare. PI4ja, apa, centt, pdnd gimica grddind. a uilei se urdtesc, bntsc, ahnci.frupurile broruate dispar suh haine. PeJalezd,,apar "ptetoni". Locatarii .Casei scrtitorilor" seplimhd,, sd treacd timpul, sau se trdntesc pefotoliile de plnstic de pe terasd., de-a hngulzidului, sttb copertind 9i sfau Ia taclale.

Ideile mele despre antici sj despre clasicitatesufer6, probabil, de toate metehnele romantice.