Arad, Marţi 23 Ресеттгіе 1897 (4 Ian. 1898) N * . 243 REDACŢIA

A R A D , S T R . A U L I C H ( i D A M ) i A B O N A M E l T t / I -

. Centru Anstr-Ungaria: P E 1 a n fl. 1 0 ; PE \ ' 2 AR.' fl. 5 ; >E \\ DE AN fl. > 5 0 ; T > E J H I N Ă FI 1-Л - п Ѵ * Ріішіпе'1 j.e

Att/I. J.OO.

Ptnbtt p " " ' " ' a fi străin ? tolt p AN 4-0 FRANCI.

Мап , і С Г 'Р* с n u s c ' I i a l~' 0> a ? ;ä-

ADMINISTRAŢIA ARAD, STR AULICH (АГ)АМ> •

INSERŢIUNILEr ae I sir garmond: ргіша-datà 7 cr. ; a doaua oară 6 cr. ; a treia-oară 4 cr. şi timbru de 30 cr. de fiecare pubtt-

caţiune. Atât abonamentele cât şi lneertiunile sûnt a së plăti

înainte. Scrisori nefrancate nu se

primesc.

„RESULTATUL" ? Această întrebare o adresează „Drep-

s'au întrunit în adunările dela Sibiiu şi Arad.

Ba este formala ofensa adusa sentimentului naţional. Ear' rëspunsul, ce-'l du tot organul timişorean, este o denunţare perfida a acelora, cari n'au désarmât în lupta de existenţa contra Maghiarilor.

Cei adunaţi în giurul sicriului „Dreptăţii" se bocesc , ca resultatul sau efectul acelor adunări este „funest'1. Şi anume pentru-ce ? pentru-că, după dînşii, noi am jucat „rolul şireţilor (Va păcăli guvernul: d'a aduna poporul sau alegëtorii la conferenţa şi din ea a scoate apoi concluse sau enunciamente pur naţionale". Guvernul însă a eşit „învingetor din emulaţia în şiretlic." Aşa glăsueşte organul grupului Mocsonyist în momentul când îşi dă, obştescul sfîrşit.

Tot astfel făcea şi presa maghiară atrăgând atenţiunea auctoritaţilor oraşului

cur ioş i , — zicea „Egyetértés" — că oare auctorităţile aradane vor observa apucătura atât de isteţ chibzuită a convocatorilor, ori se va lăsa a fi sedusă prin politica lor astuta".

V Organul grupului MocsonylsV aşadar' bate aceeaşi strună cu presa naghiară denunţând, că am voit a păcăli guvernul pentru a scoate din adi narea, care ni-s'a oprit, concluse sau n enunciamente" pur naţionale.

Ше preţioasă această confesiune a miiibundului ziar prin care îşi ca-ractei^ează trecutul seu politic. „Te-legraft Român" însuşi, care n'a urmat direcţiuea politică a partidului naţional, luâîi act despre sistarea „Dreptăţii', zic că acest ziar „aşa precum a fost reactat, cu politica pe care o-a a p ă r a t , ^ a avut raţiune de a fi".

Din pune de vedere al resonului politic suntei deci dispensaţi de a ne ocupa c aprecierile sale, dar' uurenarea şi espunsul dat cu prive la cele doue aUnări, dela Arad şi Sibiiu, ascund s,h forma lor tenden-denţele réutëcio*)© şi perverse ale unui suflet negru căci, în adevër, nu mai un suflet negn şi 0 conştiin^ a brutisată poate vov\ în tonul „brepiA-ţii* despre manifesiaţiunile naţionale ale poporului romanic.

Ce fel de résultat ѵ э г fl aşteptat cei din Timişoara, dela adunarea din Arad, nu putem şti. Un lucru însă este ştiut, că cei ce au stat la o parte numai, fără a fl contribuit ртіп faptele lor la asigurarea succesului adunării, n'au dreptul de a critica şi a face imputări acelora, rari cu inten-iuni bune şi cu abn-waţiune 'şi-au

pus inteligenţa şi t forţele lor în viciul causei comune, pentru a con-

se r - sau pentru concesiune cu altă bancă, Cu un cuvent nu va face nici o schimbare

. . . ,. , , „ „ і , - „ „ I în actuala stare de lucruri. De altă parte s e r v a mora lu l şi s e n t i m e n t u l n a ţ i o n a l , , , , . „ „ A. f Y „ banca se deobhga a funcţiona şi a-şi în-

IV al poporului, elemente neapërate

în sfîrşit este absurd, ca pentru actele Joarea acestei stipulaţiuni comune însă nici de volnieie şi de violenţă ale guver- l a ш c a s n u v a t r e c e P r e s t e 3 1 Decemvrie

^ -v'")i datorinţa şi mai departe în cadrul le-"£* glior şi ä regulamentelor de până~acX Va

nului, cineva pe noi să ue acuse şi şi să ne facă responsabili.

Dar' să întrebăm şi noi, la rîndul nostru : Ce résultat au avut adunările conferinţelor naţionale din trecut presidate de dl V. Babeş?

Conducerea politicei naţionale dela dualism încoace până la 1 8 9 1 a fost exclusiv în manile domnilor Babeş : Mocsonyi. Ce résultat practic a avut lupta lor parlamentară? Retragerea dlui Dr. Mocsonyi şi inaugurarea politicei de pasivitate a Românilor din Ungaria şi Bănat.

In afară de parlament, politica lor ne presintă acelaşi résultat : sistarea „Dreptăţii" şi a doua retragere a dlui Alexandru Mocsonyi.

Resultatele acestei politice sunt, în adevër, „funeste" mai ales pentru populaţiunea română din Banat.

. 4 u u u v e u i d u a urma cea' mai* bună politica, politica d-lor Babeş j

Mocsonyi, inteligenţa romána n ' a dat poporului prilegiul de a-se manifesta prin adunări politice, ci din contră a căutat să'l reţină dela ori-ce «îanifes-taţiuni politice.

Astfel indiferentismul şi nepăsarea a cuprins locul entusiasmului naţional în fiinţa lui.

Lăsat la voia întemplărei, părăsit de conducători, cari să-l animaze şi îmbărbăteze la luptă, asupra lui s ' a înstăpânit organele administrative ale statului. Bănăţenii au fost duşi cu miile la exposiţia milenară, pe când pe Românii din alte părţi nici cu fu-nea nu-i puteau duce. In Banat, unde Maghiari propriaminte nici nu sunt, curpntul maghiarisator se arată în petrecerile sociale, în concertele corurilor ţerăneşti, în mod uimitor.

Eată resultatul cu care îşi încheie activitatea sa politică şi la care trebuia să se gândească ziarulu „Dreptatea" !

1898, din contră valoarea aceasta se va perd; în caşul când proiectul de lege relativ h bancă şi la vamă, discutat în parlament, va fl ridicat la valoare de lege, sau dacă starea actuală, în privirea stipulaţiu-nei încheiate cu banca, în Austria ar suferi vre-o schimbare".

Ţarul şi preşedintele Faure. Gratulaţiu-uea de anul nou a împăratului Rusiei cătră preşedintele Republicei francese.

„In pragul anului nou pun temeiu pe aceea :a să-'ţi exprim în numele meu şi a ţarev-іеі cele mai sincere urări de bine d«tale şi Franciéi ce stă în legătură de amiciţia cu Boi.

D ta cunoşti acele simţiminte de cari noi îuntem pătrunşi şi nu te vei îndoi în aceea îeştersă impresie, ce au lăsat în Rusia visita d-tale." Nicoiae.

Presidentul Faure a dat l A ^ e e s t sau t urmëtorul rêspuns telegrafic : Acelea îrări de bine pre cari Majest. Ta şi Ţarevna aţă de patria mea le-a Ţi • exprimat, vor mşca injma„fiecărui .ftanoez. In , .ВДТЕІЯ W . . < • . « : J I U ^ Î I I U E A C - ş i tot-octatà mulţumită exprim Maj. Voastre şi pentru ară rile de bine exprimate faţă' de miije Asigur de nou pre M. Voastre despre sincerul meu devotament. .- ,r -4

. - Faure'. *

Noul guvernator al Cretei. Ambasadorii ffegliteréi, Rusiei şi Franciéi cerônd coji-sfmţimîntul Portei în privinţa numirei d-lui Mavrocordato, ca guvernator al insulei Creta, Sultanul a făcut cunoscut d-lui Mavrocor-dito că Grecia însămi trebuia să ceară acest CDnsimţimînt. Cşi frei ambasadori susmenţionaţi au remis eri Porţii o notă urgentă blamând atitudinea necorectă & Turciei şi cerînd ftn răspuns.

Ambasadorii Rusiei, Franciéi şi Engliterei an primit dela ^Poartă un răspuns comuni-cîrMu-le cofMmţu^nîhtul seu în privinţa nu-nirfei d-lui.jMav#eordato ca guvernator al iiisnjei CrètaC

A sosit ziua mult dorită. De până 'n zori auziai plugarul sătean

mergênd la vecinul să-'i spună să se gătească de drum ca să nu se întârzie dela conferenţa., Au, plecat parte cu trăsurile, parte ~6u trenul, care era plin cu .ttomani verzi". Pe drum îţi era mai mare dragul să asculţi, cum suferindul plugar făcea politică zicênd: „Oare nu ar fi mai bine să ne facă ai noue guvernul dreptate, şi să nu ne ia drepturile, cari le-am câştigat prin vöraarea sângelui nostru. Iţi era drag să-'i asculţi, dar' erai silit să verşi lacrăini vë-zênd, că între suspine îşi explică triata lui soarte.

Am ajuns la Arad. Ce am vëzut aici din partea stăpânirei?

Strada principală şi „Hotelul Central" — locul întrunirii — pline cu poliţişti şi detectivi în frunte cu căpitanul. Bagseama se temeau că noi Românii vom resturna „Patria felix", a m doar' gândiau, că prin puştile lor va insufla frică în noi şi vom părăsi adunarea.

S'au păcălit amar. Poporul român, iubitor de pace şi ordine

în liniştea cea mai mare s'a aşezat In sal* primă a „Hotelului Central" şi chiar ne-fricos se uita cu nepăsare la poliţiştii înarmaţi. Era în nerăbdare se vadă pe lucea-fërul naţiunei pe ne'nfricatul luptător Dr. Vasile Lucaciu.

intrat hi sală mult doritul martir., Po-.. perul plin de mândrie striga dm răsputeri : •̂ .èa trtuaecă^Vasile Lucaciu*. A foetihare însufleţirea; Mei unul nu/f i p u t t ó sălura ochii de a'privi la gloriosul martir. %

Dl .Vasile Mangra aduce la cunoştinţă, că adunarea e oprită. Ce a zis poporul la auzul, că , e opri tă"? ' ,

A zis cu graiul viu : că o asemenea barbarie numai între sëlbateci se poate întômpla. ear' nu într'un stat civilisât. . ,ч »'

La episcopul, Dr. V. Lucaciu ţ>rin ѵогт, birea sa a legat poporul de caudă aşa° ш е & е % ( А nu va fi putere lumească să-'l abată. • Readunându-ne earăşi în sala „ H o t e l u l ^ . ^ Central" falnicul martrf Mihaiu Velicht,'in-%^ cepe sft toasteze pentru dl Dr. V. Liicaciu'/ * Dar' ce să vezi? Căpitanul oraşului opreştş pe dl Mihaiu Veliçi» zicênd, că nu-'i permite să vorbească. Poporal s'a înfuriat stri-gênd : „Aşa am ajuns, să nu ne fie iertat nici să vorbim în această ţară?

Verbele . ;român Dr. St. Q> Pop spune poporului blând, că fiecare să se 'ntoarcă lă' vetrele sale, dar' cu pacé, chiar a "um s'a purtat până aci. ,

Poporul '1-a ascultat şi a'a re' i 3 ;Î A ale sale. ' ' . V M

Cei-ce nu au putut participa la .ai i

P a g . 1272 - Nr. 243 oJNÁ "ЮРОКІЛДіІ - — t r i — ' «S0 /4 i a n u a r i e

se zice: „Cel-ce se 'nalţă umilise-va, şi cel-ce se umileşte înălţase-va".

8ă fim numai Înţelepţi să cerem dreptu-•ile noast'e, mai presus de toate se ascul-;ăm de conducëtorii noştri. B.

І М п

Discursul d-ui Sturdza. Dl Dim. A. Sturdza, preşedintele con-

ïiliului, a adresat M. Sale Reginei, cu ocasia îaşterei Sale următorul discurs :

Prea înaltă Doamnă, Fiecare an înşiră la faptele vechi altele

oui şi încheagă tot mai tare şi mai puter-ic legămintele dintre tară 9- U M A A T I A are întâmplare de veselie ori de întristare ă ocasiune să se manifeste simţementul ce pătruns adtnc în inimile noastre a tutu-

эга—cä pa. , munca Majestăţilor Voastre ara a crescut, s'a desvoltat, s'a înălţat.

Când Românul îşi îndreptează privirile pre Suveranii sëi, inima lui tresare de mân

drie, căci el ştie că Ei strălucesc înaintea uturora prin virtuţi nepreţuite, prin muncă eobosită, prin bunătate de inimă şi prin ugetâri generoase. Mai naşte încă în inima Românului un alt simţăment, când el se âudeşte la Suveranii soi,—acel al siguran-ei presentului şi viitorului. Ne zicem : dacă )umnezeu ne-a dăruit, să reînnoim Statul ostru prin un început atât de bine aşezat i de tnţelepţeşte rîaduit, putem păşi cu în-redere înainte, putem fi siguri că munca iitoare va fi bine-cuventată de Sus.

Majestatea Voastră, preagraţiosă Doamnă, '.iţi decâtă dragoste şi admiraţiune e însu-at poporul român pentru Majestatea Voas-ă. Urările çe Vi le aducem astă-zi din artea ţerei întregi şi pe cari le depunem . picioarele Voastre, nu pot deci să fie de-\t îavorite din adâncul acestor simţiri. Dumnezeu a Tot Puternicul să dăruiască aj v V ; r voastre uu ning şir ae ani, saaa-rte deplina şi toate fericirile. Să t :-iijostatea Voastră ; Să trăiască Majestatea Sa Regele! Să trăiască Dinastia!

*

Dela curtea regalM Joi 18 Dec. la orele 7 şi jum. a avut

ic la Curte un prânz la care au fost în-itaţi domnii : N. Qane, preşedintele sena-üui ; Dimitrie Gianni, preşedintele adnnă-i deputaţilor; V. A. Urechiă, P. Grădiş-îanu, A Nicolaide şi P. Orbescu, vice-pre-

sidenţi ai senatului; C. Nacu, St. Şendrea, C. I. Stoicescu şi V. Lascar, v.-preşedhţi ai adunării deputaţilor; membrii biurouribr ambelor Corpuri legiuitoare, precum şi nai mulţi domni senatori şi deputaţi ; peste iot 60 de persoane.

Dl D. A. Sturdza, preşedintele CONSULTAI şi domnii miniştri au luat parte la aest prânz.

După masă MM. LL. Regele şi Regia s'au întreţinut mai mult timp cu persoante présente.

Italienii din Bucureşti în contra lui Fan. Mai mulţi membri ai coloniei italiene in

România — indignaţi de purtarea incalifia-bilă a compatriotului lor dl Roberto Fa», care venit în România fără să fie adusţe tiştâm, e ' a dat d e cel mai ttrroiat naţioiti-list şi (ilo-român şi apoi întorcèndu-şe л Italia a îmbrăţişat causa maghiarilor, -soi întrunit şi au luat deciziunea ca printio circulară să se adreseze la toată presa iti-liană pentru a demasca apucăturile acesüi agent al biuroului de presă unguresc, patru a fi pus la carantină şi a nu 'i se rai da nici un crezëmînt.

Iată o parte din presa italiană, lu cae s'au adresat membrii coloniei: Secolo fi Corriere dela sera din Milan, La Stamja din Turin, Tribuna din Roma.

Acest fapt face onoare coloniei italieie din România şi presa română nu poate te cât să-i aducă mulţumiri.

• ' *

înveţămentul secundar. Din ordinul dlui ministru al instrucţiuni

publice, va apărea în curênd statistica îi-veţământului secundar pe anul şcolar 1896-9'.

• •

Toată statistica e împărţită în 3 divisiuni. Din tabelele expuse reese, că în anul şct-lar 1896—97 au funcţionat în ţeară 82 scoale secundare de băeţi şi de fete. într*-ţinute de etat, atât sub punctul de vedete -j—-,—1.-1—.- л * • '—t- >• - ».*»*».-} Iilor materiale.

Aceste şcoli au fost deservite de un coi? didactic în numër de 1186 profesori, din cari 474 definitivi, 219 provisorii şi 493 suplinitori, cu o populaţiune scolastică d« 20807 elevi şi eleve.

Dintre aceştia s'au presentat la examen 18.463 şi s'au promovat 13.619, sau ceea-ce vine, 88 la sută din înscrişi şi 66 la sută din presentaţi.

Repetenţi au rëmas 4.79 sau 22 la suti din numërul celor înscrişi.

Din populaţiunea scolastică aferentă şeoalelor secundare, s'a relevat elementul is-raelit şi a obţinut cifra de 1.827 elevi is-raeliţi şi 499 eleve înscrise, dintre cari s'au promovat: 1.264 elevi şi 334 eleve.

* înveţămentul secundar impune Statului o

cheltuială anuală de lei 6.235.095, din cari lei 5.129.972 pentru plata personalului didactic şi lei 1.105.123 pentru plata cheltu-elilor materiale afară de costul chiriilor şi a conbustibilului.

Calculând în fine cât costă pe Stat un elev înscris în liceu avem : 246 lei, ear' pentru promovaţi 471 lei.

Elevul înscris în gimnaăiu costă pe Stat 210 lei, iar promovat 367 lei ;

Cei din seminariu : 755 înscrişii si 889 ovaţii; şi in 'nne normauşm i ЯИ0 m-

.icrişii şi 1028 promovaţii. *

Cele 82 şcoli secundare din ţară se împart în : 13 licee, 20 gimnasii clasice, 11 licee şi gimnasii reale, 6 seminarii, 6^şcoli normale, 13 şcoli profesionale, 8 externate, 4 scoale normale de fete şi 1 internat secundar de fete alipit pe lângă scoală normală din Bucureşti.

La aceste şcoli s'au propus lecţiuni de 882 profesori şi maeştri, din cari 339 cu titlu definitiv ; 152 cu titlu provisoriu, şi 391 cu titlu suplinitor.

Din tractul Dobrei. Pregăt i r i de alegeri.

Este trecut un an şi mai bine de când s'a publicat concursul pentru întregirea definitivă a parochiei şi a tractului Dobrei. Fiii orfani ai acestei parochii şi ai acestui tract, odinioară lăudat şi vestit, aşteptau cu mare dor şi sete, ca să poată dobândi tn fruntea 1er, ear' un bărbat vrednic şi drept, uu părinte bun, care prin înţelepciunea sa

teresele ei bine pricepute să-i conducă înţe-tepţeşte şi să-'i apere de ghiarele dujma-nului răpitor.

O surprindere plăcută a produs ştirea îmbucurătoare când dat a fost să ştim, că alegerea de preot şi protopresbiter se va ţinea îu 14, 15 şi a 16 lunei curente. Abia am primit ştirea aceasta în care o să se hotărască asupra sorţi parochiei şi a tractului Dobra şi deja corteşirile streinilor de altă confesiune şi naţiune se începuseră în favorul administratorului Avram S. Pëeura-riu. In fruntea acestor corteşiri a stat dl de

putat AL Dobrei, care \ n persoan nu sfiiit & corteşi prin panehie şi prin trac Lucrul dela sine se pfteepe, căci işa împrumută oamenii unii cu alţii, că dl părinte la alegerea de ABLEGE i - a stat ..gata la disposiţie cu dascălii sel A™dl deputat unde n'A putut ameninţa, a prcrms. Fruntaşii din Dobra, cari nu consist pentru DL Pëcurar, sunt persecutaţi şi a m ^ n ţ ^ j n tract preoţii şi înveţătorii cari sui* membri sunt momiţi cu ajutoarele dela sW| prm mijlocirea organelor politice, cari toa 4 s t a u întrhi ajutorul d-lui Pëcurariu. Notarul ţ o a n Muntean, dăscălit de dl deputat în ca:a părintelui administrator n'A cutezat să voteze după conştiinţa sufletului sëu. In ajuto-ul acestui corteş A stat la disposiţie ceata Р Ь . eiunaţilor. In crîjma mare, noaptea tîrzi

.Trăiască Pëcurar!! — Cuprinsă de c durere şi o serioasă îngrijire inteligenţa şi fruntaşi noştri din Dobra încă şi-au slobozit vocea lor cea adeverată şi puternica care trezit'a pe toţi descendenţi vechilor grăniţeri Dobreni.

Comitetul parochial şi alegerea preotului.

Conform cerculariului, dobrenii Sâmbătă d. a. la 3 ore së întrunesc în sala şcoalei capitale, unde primesc în mijlocul lor pe neobositul comisar protopop, asesor consistorial, Nicolae Ivan, carele organisând comitetul parochial, care n'a existat în Dobra, purcede la statorirea listei candidaţilor sta-bilindu-o în modul următor,: Prim candidat este Gerasim Sîrh profesor la secţiunea teologică din Caransebeş, al doilea candidat preotul Avram S. Păcurar, maturisant şi teolog absolut, al treilea preotul Iosif Mo-rariu cu cualificaţiune ca dl Pëcurar, din Cubin i

Duminecă iu 24 celebrându-se sfânta liturgie cu invocarea duchi'lui sfânt, rev. comisar ţinend o vorbire potrivită, a atras atenţiunea membrilor sinodului parochial asupra însemnătăţei zilei, amintind, că azi NURNPI sfântul PITAR r&rnAJ 7IED'LL'" garit şi numai dreptul de a ne al'»ge n o i şi prin noi pe conducëtorii noştri naturali.

După terminarea acestei vorbiri acomodate actului, sinodul electoral constituiau u-se, îşi alege un notar şi patru bărbaţi de încredere. Deşi së accentuasă că numai altarul şi tlreptul de a alege pe sufletul al-tarulci, a rëmas nepângărit, la Dobra a putut constata însuşi dl comisar Ivan că nie acest drept nu e nepângărit şi r e etăcft căci matriculantul Hics Károly, postat Igre popor gesticula cu capul şi cu ochii forpbd şi presionând asupra unor persoane ere-să treacă dintre partisanii diu- Sîrb/a

1^ Sírb/n

I n nebunie . — Novelă —

de Lotn. Brünkendorf.

2î /4 Ianuarie 1897 TiilBUNA PUFJR'JLUI Nr. 243 - P a g . 1273

; jcurar, ear' dl deputat din strana stângă i"ivéa încruntat asupra aulţimei die par ;;a t lui Sîrb.

Dipă cetirea candidaţilor şi a cua FICTV ;iunei aces-ora, mulţimea ee era de reatita în nu^ër sdrobitor de mare faţă e partidul «e-pstânga, să pronunţă pentru -ofesorul e a r minoritatea pentru dl 'ëcurar. W sa nu se raa^ ̂ аса votaie ominaiä fl comisar propune că aceia cari unt p e n f u Dl profesor Sîrb să treacă de-a reapta e a r c e i c e v o r n pentru Dl Pëcu ir dea stânga. Apoi doi bărbaţi de jncre ere nimeră o partidă şi doi ceealaltă par dă. Iurcezêndu-se la numërare s'a aflat ent^i dl Sîrb 217 voturi, ear' pentru d ' è w a r 76 voturi. Astfel dl comisar con e Sîrb o* întrunind majoritatea voturilor

Va urma.

XV. Arad, 3 Ian. n. 1897.

Producţiune şcolară. Corpul înveţătoresc ela şcoala română gr. or. din Sălişte are noare sä V6 Invite la Producţia şcolară ppreunată cu joc. care se va ţinea în 26 eeembre stilul vechiu a. c. în sala cea mare şcoalei. începutul la 7 oare seara. Veni-1 curat e destinat bibliotecei şcolare. J V

*

''idanţare. Vioara lovanescu din Lugojs'a înţat cu dl Aurel Ciupe de Dragavilma

goroşant în drept.

Imbrăcarea copiilor sëraci. Comitetul pa-Dchial din loc a făcut frumoase daruri de Irăciun şcolarilor sëraci şi diligenţi din şeo-le parocbieî. Iniţiind contribuiri benevole procurat in preţ de 280 fl. vestminte şi

ilciuni pentru 60 băieţi şi fete, cărora n Dumineci dună FLNJT«i V" .olemiixiätt le-au şi distribuit лі locali-

tea easinei şi în présenta mai multor cre-ntioşi.

u act cu adevörat creştinesc şi salutar, piartă în sine toată lauda.

*

Neeolog. Primim următorul anunţ: Cu lima Ifranta de durere aducem la cunoş-'nţa tuuror rudeniilor, amicilor şi cuno-jţilor, n prea iubita soţia, respective raa-faă, soră şi cumnată Hareti Nemeş nasc. bossios dt>ä un morb îndelungat, împărtăşiră fiind cu if. Taine, s'a mutat la cele eterne /meri în HDecemvre v. 1897 la oarele

8 3A seara în etate de 39 de ani. Remăşiţele pământeşti ale scumpei şi neuitatei rëposa-te să vor ridica din casa proprie Duminecă, în 21 Decemvrie v. (2 Ianuariu n.) la 3 oare p. m. şi să vor depune spre vecinica odihnă în cimitirul român gr. or. din Groa ver. Braşov, în 20 Decemvre v. 1897 (1 Ianuariu 1898). Petru Nemeş ca soţ. Petru şi Iuliu ca fii. Hareti ca fiică. Naum, Dumi-trache şi Mercur Dossios ca fraţi. Elena Babeş şi Eleftera Necşa ca surori. Dr. Aurel Babeş ca cumnat. Bertha Dossios născ. Ke-resztesy ca cumnată. Fiă-i ţerîna uşoară şi memoria binecuventată!

Invitare Ia petrecere. Reuniunea femeilor române pentru ajutorarea vëduvelor së-

J - » * X>JL ^ У Ѵ Í Y Í О Й Ѵ Ѵ . І Ѵ У . ̂ J. MLKG ÍCTL£I £1 \J P C -

trecere de dans în presară anului nou al nostru.

Deoarece invitări speciale nu se fac, avem onoarea a învita pe aceasta cale pe P . T. Public, care doreşte să-şi petreacă presară anului nou în o mare familia românească a societăţii române din Braşov.

Petrecerea së ţine în sala cea mare a Redutei orăşenesci.

începutul Ia 8 oare seara.

Anunţ literar. începând din Ianuariele anului 1898 snntem decişi a eda o foaie enciclopedică - literară bogat ilustrată sub nume de „Revista Ilustrată", care ava apărea în broşure lunare de câte 2 V» coaie octav mare, hârtie fină, ilustraţiuni originale şi bine executate cu un conţinut instructiv şi

istractiv. Ca aceasta revistă se poată străbate în

cercuri cât mai largi şi mai depărtate ne-am decis ca broşura primă pro Ianuarie să o scoatem în foarte multe exemplare ca să o putem trimite de probă tuturora celor-ce ar voi să o vadă. Cine doreşte deci a o vedea ѵ а . ь І » ё У ° ^ і ^ а Ф £ й а . Vj ^rwr'm' {ШШ Austro-Ungaria, pentru România şi străinătate 15 franci, care preţ se va trimite minimum pe o jumëtate de an înainte la adresa administraţiunei foaiei în Şoimuş

u. Nagy-Sajó (Transilvania). Onorabilii domni literaţi cari reflectează a munci împreună cu noi la revista noastră, binevo-iască a se insinua şi pregăti cu material, ear' noi promitem, că după putinţă osteneala le vom remunera. Scrierile însoţite de ilustraţiunile relative originale şi scoase din vieaţa poporului român vor avea tot-d'auna întâietate şi se vor remunera cu-venincios.

Sţerând, că ne vom bucura de spriginul mori şi material al onoratului public ro mân de pretutindenea.

Rmânem cu toată stima.

Saraus, în Decemvrie 1897. Ian Pop Beteganul, Ioan Baciu,

REDACTOR. EDITOR, *

„Iblioteca noastră." Apare în fie care lună Director: E. Hodos în Caransebeş. Un urne.* 14 cr.

• J , . . » * «

Дарагиі de curênd în Galaţi sub titlul „Maual DE Morala Evangelică sau scurtă expkzre a textelor cu conţinut moral din de Evangelii",, ediţia a II, de dl Moise N Гскл, tlocior m QREPT. PIORESUR ia. I I C E U I locai advocat şi fost deputat. Carte aprobată de S. Sinod.

O recomandăm deci cu tot-dinadînsul preoilor şi înveţătorilor precum şi părinţilor de fmilie şi creştinilor pioşi.

Se află de vênzare la autor strada sf. Ilie Nr. I la librăria Nebuneli din Galaţi şi la librăiile principale din ţara — Preţul unui exerolar 3 lei.

Invité re la abonament Dischidem prin aceasta abonament pe

anul 1898 la

„ШВ1ЖА POPORULUI" Coidiţiunile de abonament, însemnate

şi în fruntea foii, sunt cele următoare : în Monarchie :

Pe ur an . .11. 10.— P e Vi an „ 5.— Pe \fi an . . , „ 2.50 Pe. o lună . „ 1.—

Pentru România şi s t ră inăta te :

ÏUMERII DE DUMINECA pot fi abonaţi deosebit, ca foaie pentru popor, cu 2 fl. pe Un an, avênd o întindere de 8 pagine: cele 4 pagine ale foii de zi, plus un adaus poporal de 4 pagine.

( p H Domnii cari se abonează la foaia ie zi cu 10 fl. pe an, nu au să mai păţească nimic pentru adausul poporal iela numërul de Duminica.

Administraţia

„TRIBUNA POPORULUI".

Cursul pieţei de septemână din Arad.

Grâul de frunte . fl. 11.80 până 12.00 . . rend . , 11.00 . 11.20 „ depr 'năvară „ 10.— , 11.—

Secara 8.20 , 8Д9 Orzul . . . . ; 5.50 „ 5.80 Ovësul . . . . . 5.80 „ 6 . ^ Cucuruzul. . . „ 4.90 „ 5.—

nou . „ 4.10 . 4.20 P r e ţ u l f a i n e i

Făină albă

W RT . . . Făină pentru pâne

Terîţe

Nr.00 , 0 . 1 » 2

3 4 Б 6 7

5 8

fl 21.10 20.50 20.20 19.90 19.60 19.30 1 Я 9 0 18.60 17.30

73.53 12.80

4.50

Têrgul de rîmători din Budapesta dela 10 Dec. n. 1897.

Rîmătorii din Ungaria se vend : părechia, greutate dela 250—280 chlgr., cu 50—52 cr. per chlgr.; de greutate dela 300—380 chlgr. 51—52 per chlgr.

Rîmători de Sêrbia, se vend: părechia greutate dela 240—260 chlgr. în sus, cu 49— 50 cr. "

Piaţa din B.-Pesta. Preţul granelor.

Grâu de toamnă fl. 12.80—13.30 ; grâu de primăvară fl. 11.80—12.20 cucuruz (porumb) fl. 5 .20 -5 .25 ; ovës fl. 6.20—6.50; secară fl. 8.50—8.60.

T I R I Turbnrările din Spania.

Madrid, 2. Ianuarie. Ministerul a aprobat constituirea guver

nului din Cuba.

Pregăt irea Engliterei. Londra, 2 Ian.

Ziarul Times comunică ştirea despre pregătirile de rësboiu ale Engliterei, care se fac în cel mai mare secret. Times adaugă, că Francia a făcut mari jertfe pentru flota sa, astfel trebue să facă şi Anglia.

Editor: Aurel Popovici-Barcianu. Redactor геяпопчаЬіІ r ioni Hnssu Siriana.

Sunt mulţi ocuitori а căror meserie e înatul ei doedesc multă dibăcie în

ţeas tă întrepHdere primejdioasă. Casa B ea era situaţi în mijlocul unei grădini j a i şi după Ciceiul indian ţineam un I imilr însemnat e sluji. într'o dimineaţă

ini repede la m.e cameriera fiicei mele rigiiiid, că a vëzt un şerpe în camera

culcare a stăpâni s a l e . Aproape nebun spaimă, luă puşv care sta totdeauna ircată şi grăbi pre camera Ellinorei. . era deschisă înofăt şi o vëzui pe ea !5«inä ALBA do noite, sta culcată în kßt» nemişcată pa r t a r fi dormit. îmi zi o peatra de pe ii^ă. Nu se întêm-

m încă nimic şi ş a , e i e exista poate jmai în fantasia fetei ijbile. Când tocmai voiam să e e pragul uşei,

izii un sgomot sub cutele draperiei, cari Irnau pe podele şi r e c u n » u j corpul unui rpe. Fără să m6 mai gândbC p U s e i puşca

i. ochi să omor acest animi, otrăvicios. unei auzii o voce tlnguitoare &Q peptul tei mele, respiraţia nu se opri, mfcna. j arma îmi căzu fdni putere. .^Numai du-|rl t D g r o , i t o ^ , s^r ri ^ t m \ a & , vot loate asemene* " ° U I U I u ' ) e D t 0 . 'enesc. M6 И>Г8еі tutr'acolo |1 ѴГ*

• o a z S , ^ l i nomu dormea cum с г е ^ ^ ei, care acuma era întoarsă spn' ™ * Unise ca ciiira, eară ochii li .lişi şi se cetea din ei frica de Bk* Wt d< tot numai ca o suflare se j

pe buzele ei palide: „Tată nu împuşca Aici e Tobra".

Acum recunoscui motivul groazei întipărite pe faţa fiicei mele nenorocite şi totodată vëzui cu durere că n'o pot mântui. Nu era singura Tobra cea de sub draperie. A doua o reptilă mare peste mesura era încolăcită pe plapoma de metasă a fetei mele, fără îndoială se simţia bine pe aşternutul moale Numai o mişcare a fetei pe corpul căreia se încolăcise, sau un sgomot cât de mic în odae ar fi putut înfuria şarpele şi nenorocita ar fi căzut jertfa muşcării lui otrăvi-cioase.

Povestitorul obosit tăcu; Halliger însă cu atenţiune încordată îl sili să continue : „Mai departe, mai departe ! Cura s'a desle-gat această situaţie îngrozitoare?"

„Kllinor, recunoscu destul de clar starea ei desperată. Sta nemişcată, ştiind că altcum ar muşca-o reptila. Inzadar îmi munceam creerii ca să găsesc un mijloc de mântuire. De puşcă nu mai puteam face întrebuinţare, ear' eu trebuia să stau nemişcat pe pragul uşei, cuci la cel mai mic sgomot aşi fi atras atenţia şarpelui. Nu ştiu cât am stat aşa; dar' cameriera 'şi-a păstrat mai bine présenta de spirit ca mine. Vëzênd leputiuţa mea şi starea primejdioasă chemă ş pe ceialalţi servitori. Deodată se tîrî ca uu şarpe pe lângă mine un Indian negru şi trecu in odae desculţ pentru a se încolăci M

P.xg. 1274 Nr. 243 TRÎBUNA POPORULUI . 23 Decemvrie (4 Ianuarie)

Bib l iograf i e .

A eşit de sub tipar! „Gramatica Română •pentru înveţămentul secundar de Ioan Pelran, profesor. Partea II. Sintaxa. Arad. Editura autorului. Preţul 60 cr. se poate căpăta şi al administraţia „Tribuna Poporului." •Z '

A apărut şi se aflà de vânzare la adrai-niştraţiunea foii noastre „Abecedar i lustrat" compus pe basa principiilor pedagogice moderne de înveţatorii ; Iosif Moldovan, Nie. Ştofv. Iuliu Grofşoreun, Mie. Boscaiu şi Petra Vancu. Preţul unui exemplar 20 cr. cumpărătorii capătă rábaiul cuvenit.

„Liturgia Sfântului. Ioan Cristostom" c u f c n s a , aleasa; şi шіооішіа PE "da^a im:-" lodiiior vechi bisericeşti, pentru corul şcolarilor PE doue voci — sopran şi alt — de NicoUie Stefu înveţător în Arad. Preţul unui exemplar 2 coroane. Se poate comanda dela autorul şi administraţiunea FOII noastre.

• ' *

Dùi „Biblioteca Noastră" de sub direcţiunea* dlüi Enea Hodoş în Caransebeş a apărut Щ. 6 „Dela Sate" piesă poporală în 4 acte,«În dialect banăţan de N. Macovişteanu. Piesíáe scrisă pentru societăţi de diletanţi şi pefitru cei-ce se ocupă cu studiul graiului bănăţenesc.

,,BŞ)Iioteca Noastră - ' apare în fie cate lună.fUn numër 14 cr., o serie de 5 numere 70 c r i 10 numere 1 FL. 40 cr.

NUMERELE apărute până acum sunt : Nr. 1. S. 5. Secula, „Realităţi şi Visări", novelete. —-Nr. if. - Iosif Bălan, „Iancu de Hunyad", cerc Istorică. — Nr. 3. şi 4. G. Coşbuc, „Versuri şi Proză". — Nr. 5. Gr. Âlexan-dreseu- „Fabule ales?", (sub presă). - • Nr. 6. N. Macovişteanu, „Dela Sate", piesă teatrală. Ï- Nr. 7. Zoiti Hodoş, „întocmai I"

' Poesii de Aurel Ciato. Un elegau volum de pe^îe 100 pagini, cuprinzând 40 dj poesii drăgSiîişe atât prin gândirile, cât şj forma în care sunt turnate. Preţul: pentrukusrro-Ungaria 1 fl, pentru România 2 lei 0 bani.

*

Istoria Patriei şi elemente din Istoria Universală tractată după metodul biografic în două cursuri concentrice penfti şcoalei e poporale române de Ioan Darii

Căite aprobată de înaltul Minister, ung. prin ordinaţiunea ministerială dto. i) Dec. 1888. Nro. 37*358; şi de Vener. .onsis-toare Arcbidiec. din Sibiiu, Arad аі'ЗиѴаи-I N L L " Ş s t e

Creţul unei exemplar broşat c. - .50 f i i l o r ОЛ fl , ° - "" f f" r » " ' 1 " " - • T f * — tor regenţi şi bărbaţi aleşi).

Edîţiunea a lV-a revezută. Braşov, 1898. Editura librăriei 4 . Zeid-

ner. *

Jertfa Creştinilor. Comentar al Iaurgiilor bisericei greceşti, compus de Dr Virtor Szimigeleski. Toraul I. Introducere dogiatică. Cu aprobarea Preaveneratului Orinariat metropolitan de Alba-Julia şi Fagăre. Blaj. 1897 Tipografia seminarului archidi-eesan. Preţul 1 fi. 5 cr. s'au 2 lei 20 ban Editura autorului : Venitul curat va fi ojîontri-buire la formarea unui fond provincal de Balansare a preoţilor şi înveţătorilor.

*

„Istoria universală" pentru soaiele secundare de Vasilie Goldiş, profesor. Volumul III. Evul nou. Editura librăriei îicoiae I. Ciurcu, Braşov. 1897. Preţul 1 fl. 50 cr.

* „Manual de Theologia Morală"