..A jrral I X .S i b i i p , Dnminecft, 23 Decemvrie 1901 (5 Ianuarie I*M)2) Nr. 52

l ii i ... '

Im

n ]

LPreţul nboaaiaentBlni:

ŞPa ®n an . . ..................................... ..... coroane.Ta o juasătate do an • ..............2 coroane.

Pentru Roaânia 10 lei »nnaJ. Ajtaaaaientale se fac la „?l?ograAa“, soc. pe acţiuni, Sibiiu.

INHKKATKi« pri«f*a In biroul adralnl»traţlun?el (nr*da

Popl&eii ar. 16).Un gJkrroond primi dati 14 buii, » douiroarA 12 bani

a îrvivHj&f A 10 Uani.

Crăciunul.ChriBtos se naşte, măriţi-’i !Christos din ceruri, întimpinaţi-’l ! Christos pe pământ, înălţaţi-ve ! Cântaţi Domnului tot păpicntul Şi cu veselie lăudaţi-'l, popoarelor,Că s’a preamărit.

Crăciunul, sărbătoarea sfântă, săr­bătoarea de veselie a Românului, bogat şi sărac, domn şi plugar, bătrân şi tinăr, eară ne-a sosit. Toţi au aşteptat-o cu dor, căci e praznicul, care întruneşte mai mult ca altă-dată pe toţi ai casei, chiar şi pe cei resleţiţi, la tăinuiri in­time în jurul mesei, este praznicul, care prilej ne dă, se preamărim mai mult, ca în alte zile pline de goana vieţii, pe Mântuitorul lumii, este praznicul, care ne face se ne înălţăm sufletele cătră cel Atotputernic, care pentru a noastră mântuire s’a făcut om şi într’un staul s’a sălăşluit

Serbătoarea Naşterii Domnului ne dă şi prilejul, ca noue puteri adunând, lupta dreaptă pentru bunurile noastre cele mai scumpe, biserică, şcoală, limbă, obiceiuri naţionale, la bun sfîrşit se o ducem. Cuventul ângerilor de pe câmpul Vitfleimului, adresat păstorilor îngroziţi de lumina cea cerească, «Nu ve temeţi, că astăzi vi-s’a născut Mân­tuitorul», resunet a aflat în sufletele oamenilor de atunci şi până acum şi resunet se afle şi de aici înainte. Şi câtă mângâiere, câtă întărire simte su­fletul obidat, al unui om singuratic ca şi al unui popor întreg, când conştienţa lui curată, pentru*că datorinţele ’şi-le-a împlinit, îi poate şopti: «Nu te teme, că astăzi ţi-s’a născut Mântuitorul!»

FOITA.9

Durerea Sîei.Mare doamnă-’i sărăcia unde se

pune !Bătrâna Sîia, a «fătului, o ştia mai

bine ea mulţi alţii. Era şfăt bărbatul ei, îşi căpăta partea din toate venitele preoţeşti, avea la eolegie şi un locşor, de unde scotea toamna două oară bune de cucuruz; mai creşteau câte un pur- celaş, pe oare la tergul Ghirişului îl vindeau de-’fi cumpăra bătrânul una alta de ce avea lipsă — eacă oa «făt n u putea fi de rîsul satului nioi ou îm­brăcămintea. Spor însă nu era la ni­mic, căoi bătrânului — fie-’i pomană daoă a muri — îi plăcea beutură.

Nouă ani întregi Sîia pe seama ei nu ’şi-a cumpărat nioi cisme. De unde pă-

De mângâierea şi îndemnul cu­prins în aceste vorbe are poporul no­stru lipsă mai mult ca ori-şi-când. De când am fost aduşi pe aceste plaiuri de împăratul Traian, nici-când n’a fost lupta pentru esistenţă aşa de grea, ca astăzi. Cetele barbare, trecute peste noi, ne-au omorît trupurile, iobăgia ne-a încătuşat eară mai mult trupul, nepu tându-ne ucide sufletul. Atacurile sftnt îndreptate acum înse mai mult în con­tra bunurilor ideale ale naţiunii noastre şi armele Încă sânt cu mult mai rafi­nate ca în trecut, de aceea şi lupta e mai grea. Dar’. . . »Nu vă temeţi!« Nu ne-am temut nici până acum, dovadă şi isprăvirile din anul acesta. Am muncit pe teren economic, înmulţindu-ne înso­ţirile şi pregâtindu-ne pentru înteme­ierea de reuniuni noue agronomice. Frumoasă a fost aproape pretutindeni atitudinea poporului la alegerile comi- tatense. Biserica şi şcoala încă s’a bu­curat de interesul oamenilor nostrii, dovadă darurile — mărunte, dar’ multe— jertfite pe altarul acestora.

La Crăciun pune găzdoaia un trunchiu mai gros pe focul din vatră. Se punem şi în focul înflăcărării noastre na­ţionale trunchiuri mari ale dragostii de neam şi de biserică, ca se ne dovedim tot cu mai multe fapte, cari se prea­mărească pe D-zeu şi pe naţiunea noa­stră română. Făcend astfel, fără temere de cei-ce năvală dau asupra noastră, vom pută zice cu deplină îndreptăţire: » Cerce ta tu-ne- ai de sus, Mântuitorul nostru, răsăritul răsăriturilor, şi cei din întunerec şi din umbră au aflat ade­vărul». *•

oatele ei se ia banii? Toarce bătrâna şi ooasă cămeşi şi poale — ce dă Dum­nezeu şi oamenii buni. Pânea străinului o mâncă do când îşi ştio mintea, căci mamă Ba încă a fost o biată văduvă ■ăraoă. De rendul mâncării aşa ca chiar ■ă nu rabdo foame, aveau.

Că beutură avta şi ie elia — astea’s mare primejdia p» cap ii ori cui, dar’ încă pe capul unui biet om sărac!

Sfătui nu mult îşi spărgea oopul cu ce a foit şi ce va fi. Lăsa totul în mâna sorţii. Gtija lui era s6- şi ^rij^nocă gura bine şi grumazul io-'l ude mereu. Oând o auzea pe S ia plân^e-idu-se zim- bea, îşi apăsa căciula mai bino pe cap, da dm mână şi zicea sec: >Eacă aşa comedii muieroşti! Oe te tot scâncii atâta? — Mai la*ă-to focului!».

Dar’ apoi Sîia ştia greul vieţii. Ea a dus ruda la casă totdeauna.

Ea a cresout copîi, oa le-a purtat grija. De dâra tatălui lor, puteiu tfi zacă în rău până în grumazi.

C otty ru ti. Conyrua sistem ibată pe basa ari. XIV. din 1898 pentru preoţii necatolici, a fost lichidată do ministru pe prim a jwmc'.alc a anului viitor. Numerul preoţilor yr.- orient. (Români şi St'rbi). rari primesc ajutor congrnat e de WU8. rabini <>■!■ Suma lichidată pentru preoţii reforviaţi din cele !) districte ale bisericei reform ate, este de 1118,882 cor. 65 bani.

Ce f a c J i d o v i i f E cunosout modul cum ajung Jidovii b6 puaămâna po moşiile oamenilor. Un păoat al ţă­rănimii este, că nu să împărţesc cu moşia după părţele, ci să intabulează în co­mun. S6 găteşte între moştenitori vre-un prăpădit şi îşi vinde partea la Jidov. Acum ajunge la rol Jidovul. Pune pe cumnatul seu ori pe alt geşeftar Bă in­tabuleze o sumă oare-care, ca greutate. Acesta intentează proces, cere licitaţie, moşia daoă e preţuită sub 200 fl. res­pective sub 500 fl., se vinde întreagă , o cumpără tot Jidanii, şi bietul ţăran, oa din senin, să trezeşte dat afară din toate. Un astfel do cas agită de present opinia publioă.

O comună întreagă din Marraaţia, A. Kaloosa, locuită de Ruteni, ajunge în 7 Ianuarie n. Bub licitaţie. Doi J i ­dovi suat amestecaţi ca oon proprietari proape în toate moşiile din sat. Au luat banii apoi de pe la o mulţime de bănci şi dela un Jidan; n’au plătit şi acum vine licitaţia. Ear’ nenorociţii Ru­teni pot lua lumea în cap. Foile ma­ghiare, cari nu stau cu totul sub in- fluinţa lui Israil, cer intrevenirea gu­vernului. L egea ar trebui schimbată

Au avut şese feciori şi o fată. Dumnezeu bagseama văzând că sunt prea mulţi pe capul bietei femei sărace, ■’a îndurat şi le-a luat trei feciori şi fata. Şi nu ’i-a plâns Sîia- Spunea, că aceia sunt ângeri in cer şi le merge bine, nu ca lor că se chinuie în lume. A rămas cu doi copii, cu Ion şi cu Pavel.

Ion s’a însurat. Are patru copîi şi îi sărac — vai de capul lui — lipit pământului. A căpătat în zestrea muierii o viţoa, pe caro a cresout-o şi când să aibă foto», «ă nibă lapte la casă, a lo­vit-o armurarea şi a trebuit să o facă hopş''. Do atunci nu mii poate apuca. Pur’ că-’i soroc pe capul lui. — Săraca Siia şi din puţinul rftt arn caută să le doa lrtr, să nu moară copfii de foame.

Mai maro durore îi făcea Pavel, Ştio ’1 bunul D-zeu oo ’i a venit aceluia în minte, s’a dus în ţeară acum de nouă ani, mergând po zece. (De atunoi nu-’şi luase Siia cismo nouă, până in vara asta).

Pag 614 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 52în privinţa aoeasta. Dar’ Jidovii încă ar trebui înţărcaţi dela astfel de abu- suri cu legile esistente prin o strajnioă ţi esemplară pedeapsă criminală. Astfel cu legea în mână vor nimioi ou înoetul ţeara întreagă.

S o c i e t ă l a t i n a . L a in iţiativa ş i stăruinţa m arelu i p an latin şi filo- rom ân, A n g e lo d e G u b e r n a t i s , e p e ca le a se în fiin ţa în R om a o societate cu numirea de m a i sus şi avend n o b i­lu l scop a p r o m o v a t o a t e i n t e r e ­s e l e m o r a l e ş t t d e a l e a l e p o p o a ­r e l o r l a t i n e .

Din apelul, ce ni-s’a trimis, vedem ca * Societatea la t in ă « va îm brăţişa toate ţerile ş i ţinuturile, în cari resună dulcile id iom e latine, p â n ă în A m erica la tin ă şi în R o m â n i a „ d e p ă r t a t ă , d a r ' p e n t r u a c e e a l e g a t ă d e I t a ­l i a ş i î n s p e c i a l d e R o m a , A l m a M a t e r <(.

Societatea v a av ea o revistă p e­r io d ic ă : „ C r o n a e h e d e l l a C iv i l i ă J L a t in a (( ş i va a ra n ja conferenţe p en ­tru respândirea cunoştinţelor despre lu­crurile latine. R evista va ap ăre în lim ba italiană, d a r ’ se vor p u b lica artieo li ş i în celelalte lim b i latine.

Ar f i de dorit oa ş i dela noi se se fa c ă m em bri la a cea stă societate. Taxa an u ală e lt> lire (franci).

Dorim succes ş i v ieaţă lungă nouei societăţi, cu scopuri atât de fru ­moase.

Congres sSrbesHi. In şedinţa delegaţiunii congresuale, ce s’a ţinut Vineri in Carloviţ, pa- triarchul Brancovici a anun{at, că va face paşii necesari pentru conchemarea congresului bise- sericei serbeşti. Totodată a predat noul edificiu teologic ridicat de patriarch cu 200.000 cor.

E a r ă ş i c o m i t e t u l m a c e d o ­n e a n . După cum vesteşte o telegramă din Constantinopol, a fost desooperit un complot urzit de comitetul macedonean în contra metropolitului bulgar din Mo- nastir, oare s'a arătat ostil aoţiunii re­voluţionare, pusă la oale de acest co- mitet. Se vede deoi, oă urmaşii lui Sa­rafoff sunt inspiraţi tot de ideile ace­stuia şi nu voieso sâ părăseasoă mano- perile criminale.

f i consult a se fa c« în p rog ram o schim bare, p r in oare p o l i t i c a , d e r e ­v i s u i r e se-’ş i a ju n gă ţin ta cât tnai în grabă.

Vom vede în curend în tru-cât s&nt esacte in fo rm a ţiile lu i *P ol târt *

Consulat rom ân tn Şvedia. Regele Carol al României a semnat zilele trecute un decret, prin care se înfiinţează în Svedia îa Maldme un nou consulat român onorar.

Dr. Teodor iihali.— Veri Ilustraţia. —

Dr. Mihali, născut la an. 1855 I® Prislop (Chior) e advooat în Dej şi g luat parte fără preget la toate luptele mari ale naţiei noastre, alăturea ou oa- ialalţi fruntaşi ai nostrii, Dr. Raţiu, Dr. Luoaoiu, <GL Pop de Săseşti ş. a. E mem­bru în comitetul naţional şi după procesul Memorandului a stat închis, ou ceialalţi soţi de suferinţe, în Vaţ.

D i n L u m e .

C o n g r e s t i l m u n c i t o r i l o r , înşedin ţa sa ţinută V i n e r i în B u d a­pesta ap r im it între a lte le o m o ţ i u n e , în care se pretinde ştergerea cauţiunii pentru fo ile politice ş i una, în care c o n d a m n ă guvernul, pentru-că n’a retras ordinaţiunile guvernului p rece­den t referitoare la presă .

Până aoum vre-o trei ani mai scria câte-o »carte«, dar’ de atunoi nimio. De giaba îi scria părintele satului vorbe frumoase şi sfaturi părinteşti; de giaba îi scria dascălul supărarea mamei, — nioi un răspuns nu venea dia ţeară dela Pavel. Da atunci apoi jalea şi do­rul în inima Siiei s ’au făout boală.

*De patru ani a tot pus Sîa cre-

ţăraş lângă creţăraş (se nu mai ştie unoiosul ăsta de om al ei! Legaţi cu lână într’o bueată de zdreanţă îi purta ziua-noaptea în sin), până s’au adunat patru zloţi buni şi două piţule — oum spunea ea. Şi a plecat ou ei într’o zi de tîrg ou trăsura popii la Turda, sS-şi cumpere cisme şi un şurţ. — Era vre­mea acum, de nouă ani, de când nu îşi mai luase! Bine că cişmele le îmbrăoa numai la sărbători şi pe vreme bună,— dar’ apoi la urma urmei nu erau din fer, începuseră să orepe mai de asupra, mai la o parte, mai la alta. Măoar le

■Dr. TEO D O B. H IH A U .(Ilustra{ie din „Călindarul Poporului* pe a. 1902).

S c h i m b ă r i î n p a r t i d u l p o p o ­r a l . „ P o l E e t ." e inform at, că în sînu l partidu lu i p o p o ra l s ’au iv it du pă aleg eri d iferenţe de vederi şi u rm area aoestora va fi, că p a r t id u l se va sch im ba în un p a r t i d c o n s e r v a t iv . Semi- ofic iosu l p retin d e a şti, că la m a i m ulţi m em brii tineri d in p a r t id nu le con- vinC' f r a t e r n i s a r e a c u n a ţ i o n a l i ­t ă ţ i l e (?) ş i c u d e m a g o g i a , oi p re ­tind o direcţie m a i conservativă. Tot- o d a tă se d iscută ş i în trebarea, c ă n ’a r

ungea Sîia şi ou şorlioul, care îl grijeadupă cuptor, învăluit într’un petec de lână. Chiar daoă o apuca încălţată pe Siia vre-o vreme slabă, vre-o ploaie şi tină, le trăgea binişor cişmele de pe pioioare, le ştergea cu grije şi le băga în desagi, — apoi pe aci ’ţi-e drumul bătrână, des­culţă ! Doar’ nu ’şi-a strica ea »înoăl- ţama« luată ou bani scumpi, prin vreme s lab ă ! De ce adecă a lăsat Dumnezeu pioioarele aşa oum sunt ? Se Ie cruţe ? — Părerea bătrânei e, oă >să aibă omul o păraohe de înoălţamă oinstită, eaoă, oând merge la sfânta biserică, să nu zi0g: oamenii oă nioi cisme n'are*.

Iarna e mai greu. Atunoi însă nu prea ese pe afară. Eată te miri după vre-o doi tulei de foc. încolo şede în oasă toaroe, şi ţese, mai coase şi plânge, plânge mereu după Pavel.

în toată ziua deschide Sîia lada de lângă fereastră şi se uită perdută în gânduri la oele două cămeşi «mândre* de sărbătoare ale lui Pavel, pe cari le-a

M u lg a r i a ,în şedinţa din urmă a sobranief

a cetit Caraveloff un uoas al prinţului, prin oare se prelungeşte sesiunea ei până ia 22 Dea v. Crisa ministerială nu e înoă resolvată. Prin prelungirea ce­siunii speră prinţul să câştige timp pen­tru soluţia crisei Se, crede, că aotualul cabinet va rămână şi mai departe şi so- irania va fi disolvată, de aceea prinţul

insistă pe lângă Caraveloff să retragă | demisia cabinetului. Situaţia însă a de­

venit şi mai critică în urma deoiaiunii sindioatului de bancheri de a rupe tra­tativele.

Sobrania a răspins din nou pro­iectul de împrumut ou 76 voturi contra 76. Cabinetul Caraveloff ’şi-a dat de- misiunea. Se susţine, că principele nu-'i va primi demisiunea, oi-’i va însărcina cu disolvarea sobraniei. Intre grupu­rile din oposiţie nu e nici^unuJ, din sînul câruia s’ar pută forma din nou cabinet.

Revoluţionarii macedoneni, arestaţi în urma demonatraţiunii ostile din faţa

»ales« şi cusut bătrâna cu arniciu; şi Ia oiorecii noi nouţi şi la cişmele ou tureci lungi frumoşi. Le pipăie bătrâna, le în­toarce, cântă >verşul< lor, isvorit din inima ei îndurerată de mamă şi plânge, plânge mereu.

*........ Ş* a?s se cântă Sîa ziua în ­

treagă şi noaptea întreagă după PaveL— E în stare să ţină pe cineva săptă­mâni de a rîndul fără să-’şi isprăvească jalea inimei pusă in »verş«. Curgeau versurile din gura ei, ca apa pe scocul dela şipotul din coasta dealului.

— Aşa îmi vine mie dela inimă, oe să fao ! — zice oând o întreabă oineva ae unde scoate atâta vers.

La Sîia să adună femeile din sat. La ea îşi ţin şezătoarea, căoi bătrâna ştie să vorbească fiecăreia la inimă.

Ş ’apoi nimeni nu ştie să-’şi oânte vieaţa şi durerea »fn verş* ca Sîia.

Oamenii oari tree seara pe Ia oasa sfătului se opreso în oale, căoi din oasă

Nr 52 FO A I A P O P O R U L U I Pag. 0 1 5

reşedinţei comisarului turo la Sofia, sânt în oea mai mare parte partizani ai lui Boria Sarafoff.

Acesta oaută «5 creeze guvernului dificultăţi diplomatioe cu Turcia.

P o s t u l a t e l e C r e t a n i l o r .»Neue Freie Preise* primeşte din

Roma următoarele:Memoriul prinţului George adresat

marilor puteri conţine următoarele pos­tulate: 1) recunoaşterea drapelului cre- tan ; 2) proteoţia Gretanilor din străină­tate, îndeosebi a celor din Turoia ; 3) a ■e preda Cretei toţi Cretanii aflători în închisorile turceşti; 4) recunoaşterea vă­milor şi taxelor de port cretane, pre­cum şi a contribuţiunii din partea stră­inilor ce looueso în Creta; 5) percepe­rea de oătră administraţia oretană a ta­xelor telegrafice pe cari Eaştern Tele- graph Company le plătea Turoiei; C) primirea Cretei în uniunea poştală uni­versală ; 7) plătirea ajutorului promis guvernului oretan de cătră marile puteri; 8) regularea jurisdioţiunii con­sulare.

A n g l i a ş i T r a n s v a a l u l .Kitchener telegrafează din lohan-

nesburg, oă De Wett a ouprins oastrele lui Firman la Tweefontein. El se teme (!), că perderile engleze sunt considerabile.

Corespondentul din Paris al ziaru­lui »Wiener Journal* intervievând pe marele bărbat de stat englez şi leader al partidului conservator, Charles Dilke, acesta ’i-a spus, oă răsboiul în Afrioa-de- sud e aproape de sfîrşit; probabil în trei luni ’i-se va pune capăt. Atât capii boeri oât şi guvernul englez sunt gata să trateze pentru încheierea păcii.

Este esolusă posibilitatea despre instituirea unui tribunal arbitrai sau despre intervenire.

Lordul Roberts a dat un ordin, prin oare dispune, oă voluntarii, oe se Insinuă la armată, trebue sg facă un an deprinderi în castre. Ordinul e o con- socvenţă a slabei capaoităţi militare, ce o dovedeşte o mare parte a trupelor engleze.

Ştiri mânuite.Ştirea despre un atentat contra lui Roose­

velt se desminte.

se aude un glas jalnio trăgănat. Bătrâna Sîia, ou faţa ei lungăreaţă «bârcită, cu ochi mărunţi verzii, solipitori şi neastâm­păraţi, cu gura mică, împrejumuită de creţe şi cocoşată pe o bărbie asouţită îşi deşartă durerea inimei în cântare. Şi nu mai trebue atunoi să-’şi ude de­getele la tor*, căoi laorămile ei udă lânaîndeajuns.

După Pavel şi după vorba bună se topeşte bătrâna.

— »Dragă ’mi-e, vorba bună, — oă doamne rar o auzi* — zioe bătrâna. Apoi oântă:

»Din şese ficiori şi-o fată Io ’s măicuţa supărată»

Şi cu colţul nâfrămii cernite din oap îşi şterge laorămile, isvorul nesecat al ochilor ei, oari îi înpaingineso ochii şi nu mai vede nioi oum smulge lâna din oaer.

— De ce plângi, lele Sîie ? — o în­treba oare-va.

— O draga mea ş’alui Dumnezeu:

Dl Dr. Antipn va pleca In curOnd la Bel­grad pentru încheierea unei convenţiuni ro- mâno-serbe, pentru pescuitul In Dunuro.

D in comitate.lllNtrl|n, In Decemvrie 1901.

In congregaţia ţinută In 23 !. c. n. în Bistriţa, s’au întâmplat lucruri îmbu­curătoare pentru Români, respective pentru lupta noastră naţională.

Era timpul suprem, ca toţi Româ­nii, raombri în congreg»ţiuno, so iee mă- şurile neoesaro, şi sfi-’şi potenţeze pro­pria încredere, oăci deruta m orală era prea maro. După cele două căderi ale listei româno în cercul electoral al Nă- săudului, în urma celor mni eitinso pre­siuni şi operaţiuni antilegalo şi duşmă­noase ale încrezutului protopretor Bod.6 K ălm ăn din Năsăud, şi alo întregului aparat oficico administrativ din corcul, pe care-’l nenoroceşte de mult timp, Românii au trebuit să-’şi arete revolta, de oare sunt cuprinşi.

Aoeastă revolţi u primit o deamnă espresiune în şedinţa din 23 Deoemvrie. Intre obiectele puso la ordinea zilei în congregaţiune, de importanţă oapitală pentru poporul român şi săsesc, oare se află deopotrivă în permanentă posiţie de apărare, erau a) alegerea alor 6 oo- misiuni, din sînul congregaţiunii, b ) pre- sentarea listei noui aleşilor în congre­gaţiune, dintre cari, lipseau cei din lista năsăudeană, atacată prin recurs, ou succes.

La compunerea şi alegerea celor 6 comisiuni, R om ânii şi Saşii au mers m ână în m ână, şi au eşit învingători, căoi nu ’li-s’a putut opune ou succes o altă formaţiune!

Cu privire la lista noi aleşilor membri municipali, presentată congrega­ţiunii, membrii români, constituiţi în club, au decis, şi au luat posiţia de apă­rare deamnă a intereselor lor, ţi de veştezire cuvenită a operaţiunilor şi presiunilor antilegale, săvîrşite de pro- topretorul odios: Bodo Kâlmân. Onorul mandatului unanim, de a representa aoeastă oausă, a căzut de astă-dată asu­pra persoanei dlui Dr. G avril Tripon, advooat în Bistriţa, care, precum se va ved6 mai jos, s’a şi achitat cu demni-

>Când inima începe a plânge Ou ochii nu poţi învinge <

— Doamne şi d-ta eşte nenorooită.— O, doamne, draga, mea,

Mândră floare-’i norocuDa nu înfloreşte ’n tot locu —

răspunde bătrâna şi ochii ei mărunţi şt ageri priveso drept în faţa celei oe vor­beşte, oa şi când ar voi Bă pătrundă ou privirile până în sufletul ei

Strîngendu-’şi apoi caerul mai bine pe furcă înoepe a cânta:

> Pavele din sinul meu,Cum nu ţi-se face dor,De măicuţa ta de-acasu........Că dorul teu gruu m’apasâ*.

Apoi:„Pavele din sinul meu In ladă-’i cămeşa ta Ş i vino Dumineca Şi n’are cine-o ’mbrăca.

Aşa continuă bătrâna strofă de strofă spunendu-’şi în fie-oare oâte un gând îndurerat, ce o roade la inimă. Femeile o ascultă şi dela o vreme abia

tate yi spre mulţumirea tuturor de an­gajamentul luat

Pentru cas do trebuinţă, s'au de­signat de sprijinitori ai cauiei, din par­tea clubului, d-nii: Dr. D. Ciuta şi Dr.V. Pahone.

Lista parţială a membrilor aleşi în congregaţiune pe ciclul 1902—1907 se primeşte cu adaosu l, că pe basa ao- tolor, faptelor şi dovezilor aflato de comisiunea verificatoare, constatat fiind, oă alegerea din cercul N ăseudului me* p ân ă azi nu s'a pulul verifica, din cauia multor neregularităţi, abusuri de putere, presiuni, amoninţări şi alto ope­raţiuni antilogale, săvlrşito de dl proto- protor Bodcj Kălmi'm şi de oamenii sei;• Congregaţiunoa îndrumoază pe d-nul vioecomite să faoă paşii neoesari la tim­pul Beu pentru investigarea prealabilă şi întrucât cele dovedite vor constitui delicto disciplinare, să faoă paşii neoe­sari pentru ceroetaroa disoiplinară in oontra dlui Bodo Kâlmiii; ear’ despre resultat in ori-ce oas să faoă raport con­gregaţiunii».

Intru spriginirea acestei propuneri şi întru motivarea oi, dl Dr. G. Tripon a ţinut un discurs aproape de 3 pătr. oră, care oa fond şi oa formă a ouoerit aten­ţiunea întregei congregaţiuni.

Disoursul-acusă al dlui Dr. Tripon a fost aşa de zdrobitor pentru cei ou musaa pe căoiulă, încât oând s’a sculat dl B odo Kâlmăn, protopretor în Năseud, ca să răspundă grelelor învinuiri, a în­ceput să *e scuzi, punct de punct, ca să ’şi arete nevinovăţia şi bunăcredinţa, punendu-’şi zălog la toate esplioările date, onoarea, în plenul congrega­ţiunii.

Modul oum s a scuzat 'le-a conve­nit foarte mult Românilor, oăci s ’a dat prins el pe el, dl Bodo, care a recunos­cut şi acces, că d-sa a dictat şi protoco­lul luat asupra alegerii, şi că acela nu-’i făcut nici de dl Dr. 2anco, fostul pre­şedinte, nici de di Teodor Şimon, fos notar la alegerea din Năseud.

Drept încheiere îi replică dl Dr.D. Ciuta, în mod ironic, oă-’l cunoaşte om de onoare pe dl Bodo Kâlmâa şi-'l crede pe cuvânt.

Susţine propunerea clubului şi o recomandă spre primire.

să mai aude oântarea de suspinurile plânsului înecat.

Aş î a trecut viaaţa Sîiei fără nioi o bucurie. Aşa au trecut şi nouă ani, mergând aoum pe zece, fără nici o schim­bare în vieaţă. Abia a eşit do două ori peste hotarul satului.

Par’că o văd acum în ajunul Cră­ciunului, cum desohide lada ou hainele lui Pavel, le pipăie, le întoarce — şi în colţul lăzii asounde un colac (să nu ştie urioiosul acesla de om al ei!), din colacii că­pătaţi dela părintele satului. — Gândul ei e tot la Pavel.

Inima mamii mereu nădăjdueşte. In fiecare moment e pregătită la ' îm­plinirea dorinţelor şi aşteptări'or ei.

Cu auzul încordat, cu inima tre- murândă va asculta mereu, va asoulta şi va aştepta — doar’, doar’ va aduc® Dumnezeu pe Pavel aoasă.

M argareta Moltlovnn.

FOAIA P O P O R U L U IDl comite-guprem, după-oe con­

trapropunere nu s’a înaintat, declară, oă propunerea predată în scris se con­sideră de primită unanim, fără nici o altă votare.

Ou aceasta s ’a terminat şedinţa congregaţiunii din 23 Decemvrie n., o zi în oare fiecare Român şi în special fraţii Români din cercul Năsăudulni, s’au depărtat mulţumiţi şi cu speranţă de a pută soăpa odată de sistemul insupor­tabil ai dlui Bodo Kâlmân.

G abins.

Naşterea Domnului.Crăciunul, aoum prima sărbătoare

din cele trei sărbători mari ale biseri­cei creştine, e după originea sa cea din urmă. Biserioa n’a putut constata ou si- guritate ziua Naşterii Mântuitorului. Nioi evangheliile nu ne lămuresc înde­stul în aoeastă privinţă. Tradiţiunea ne spune, că papa Iuliu I. (336 până 352) ar fi căutat cu de-amăuuntul în archi- vele oraşului Roma voind să afle de­spre cercetarea făcută deja mai nainte şi ar fi ajuns la resultatul, oă: Christoa nu s’a născut ia 6 Ianuarie, ci la 25 De­cemvrie.

După spusele s-lui Ambrosiu, papa Liborius (352 până 366) a fost primul, oare a pus ziua Naşterii Mântuitoru­lui pe 25 Decemvrie şi ’i-ar fi zis suro- rei sale Maroellina, oare primise vălul călugăriei la anul 360, tocmai in ziua de Crăciun următoarele: «Vide*, quan- tus ad natalem sponsi tui populus con- venerit.. . Hodie quindem secundum ho- minem homo natus ex virgine*.

Diferinţa între acesta două isvoare e mioă, aşa că oei-oe au pus, înoepâad cu mijlocul secolului al patrulea, sărba­rea pe ziua numită nu par a fi departe de adevăr.

Sa înţelege de sine, că biserica orientală n’a fost de loo învoită ou o ast­fel de statorire definitivă, din contră Iacob de Edessa. a dat espresiune pă­rerii celor mai mulţi, când a zis: »Ziua Naşterii Domnului nu o ştie nimenea cu siguritate, sigur e numai atâta, oă noaptea s ’a născute.

O ricât de multe obieoţiuni s’ar pute ridica faţă de deoisiunea biserioei apusene, dorinţa de a avă o zi anumită pentru sărbarea Naşterii lui Christos, afară de aceea alegerea foarte potrivită a zilei a făout şi pentru comunităţile bi­sericeşti din Orient acoeptabilă serbarea îa timpul statorit de biserioa apuseană, oare şi aşa avea o influenţă mare.

împăratul lustinian I. (527—565) a fost încă silit se dee un ediot deosebit, prin care dispunea, că Naşterea Dom­nului avea să se sărbeze în 25 Deoem­vrie, aşadar’ separat de sărbarea Bote­zului, care se făcea în 6 Ianuarie.

în apus modul oum a fost stabi­lită ziua sărbării n’a aflat oposiţie, chiar «i bisericile reformate păstrară dela în­ceputul reformaţiunii ziua stabilită de tradiţia catolioă. Numai oalviniştii se­veri din Anglia, Scoţia şi Amerioa-de- nord, puritanii, presbiterianii, indepen­denţii, oveoării susţineau, oă ori-ce dis- posiţie esterioară în privinţa credinţei *x vieţii creştineşti, refere-se la persoane,

loouri, sau timpuri, e incompatibilă ou libertatea singuraticilor credincioşi, de aceea nu admiteau sărbarea Naşterii Domnului.

Despre motivele, oari au dat na­ştere Ia sărbarea Crăciunului şi despre oausa, care a îndemnat biserioa se aleagă ohiar pe 25 Decemvrie, sunt numai ipo­teze. Cea mai plausibilă ni-se pare ur mătoarea: >Christos se priveşte oa Iu mina lumii, de acaea s’a şi pus ziua Naşterii lui ca începutul unei epoce nouă fericite în looul sărbătorii păgâne a soa reiui, care oădoa tot oam pe timpul ace sta*. Astfel să esplică, pentru-ce serbă toarea Naşterii Domnului a fost aocep tată aşa de curend şi aproape în în­treaga biserică.

După-oum e ştiut, atât în Roma, cât şi în provinciile imperiului roman se ţineau în a doua jumătate a lunei De oemvrie şi începutul Iui Ianuarie săr­bări, al căror substrat era parte reapa riţia soarelui după nopţile cele lungi ale solstiţiului de iarnă, parte reaminti rea timpului mitic al epocei de aur. Acestea erau următoarele :

I Saturnaliile din 17 până in 24 Decemvrie, o sărbătoare generală de paoe şi veselie, la care oamenii mînoau, se jucau, se cinsteau şi ee ospătau unul pe altul, ear’ întru amintirea epocei de aur să privia de ştearsă deosebirea în­tre diferitele clase sociale, aşa înoât la serbările acestea domnii şi servitorii, li­berii şi sclavii, bogaţii şi săracii se con siderau de egali.

II. H rum aliile, sărbătoarea zilei celei mai sourte, numită şi dies natalis ■oii* invioti, în 25 Deoemvrie.

III. S ig ilariiie , sărbarea iooanelor şi a păpuşilor, la care copiii erau dă­ruiţi ou mici iconiţe şi păpuşi.

IV. Galendae la n u ar ia e , Anul-Nou,Ia cari cei oresouţi să dăruiau cu pră­jituri, fruote şi bani, boni ominis oausa.

Acosnodându-se astfel aoestor săr­bări păgâne, biserica a făcut din aoea­stă sărbare a naşterii soarelui, sărbarea Naşterii Iui Christos.

Aceeaşi tactică cuminte a observat biserica şi faţă de popoarele germanioe, la cari se sărbau cele douăsprezece nopţisfinte pe timpul solstiţiului de iarnă _25 Deoemvrie până în 6 Ianuarie — oa sărbătoarea zăului luminii, oare ese bi­ruitor din luptă ou puterile întunere­cului.

E deci esplioabil, oă nici una din­tre sărbătorile creştine n’a prins rădă­cini atât de adânci, oa sărbarea Naşterii lui Christos, care a devenit o sărbătoarenaţională şi familiară în toate ţările cre­ştine.

Crăciunul să sărbează în Spania, Italia, Francia şi Amerioa-^e-nord, aprin- zend focuri şi mergând cu făclii în mână a biserică. Mai intimă apare sărbarea

Ia Germani. Obiceiul lor de a împodobi un brad ou mere şi nuci aurite, ou ză- hancale, ou luminări, sub el ou diferite daruri destinate celor mioi şi celor mari e un deliciu nu numai pentru copiii’ oari °u atâta dor au aşteptat astă seară de Crăoiun, ci şi pentru oei mari, oari ■e buoură de buouria celor mioi. Obi­ceiul acesta a treout şi la p0p0rul no­stru mai ales în provinciile române,

G e r ™ ,01” " " " «

întroduoerea acestui obiceiu Ia R o­mânii transilvăneni se poate esplida, deşi nu sousa. Mai ourioasă pare adoptarea pomului de Crăoiun în România, aioi însă obioeiul a fost propagat în parte de mănăstirile catolice de maice, împre­unate ou internate de fete, dar' mai ales de familia regală, germană după ori­gine, de aceea are şi caracter mai mult ofioios.

în Germania-de-sud şi în Austria e obiceiu să facă şi iesle mioă pentru de a învedera şi looul naşterii. Obioe­iul aoesta este întrodus din anul 1238 şi în timpul mai nou a început să se generaliseze.

Cu frumoase obiceiuri este împreu­nată sărbarea Crăciunului în Svedia şi Norvegia. Locuitorii de aioi nu se mul­ţumesc ou un singur pom de Crăoiun, ci îşi împodobesc întreagă odaia eu brazi. In decursul acestei sărbători este uşa deschisă şi maea întinsă pentru ori-oe călător, ba în unele ţinuturi ale Norvegiei nu se cere plată nici dela că­lătorul, oare trage Ia o cârcîmă.

Obiceiul de a se regala ou daruri de Crăoiun este general în toate clasele sociale. în oraşele mai mari să desfac la oasele mai bune şi poate o sută de pacheţele, tot daruri de Crăoiun. La cina, ce urmează după desfacerea cadou­rilor, nu e permis sg lipsească mânoa- rea naţională de Crăoiun, urez fert cu lapte. Eoonomul nu-’şi uită nioi de v i­tele lui şi voeşte oa şi ele să simtă oă a venit Crăciunul, de aceea cailor le dă ovăs mai mult, vitelor fen mai bun, câ­nele capătă carne, ohiar şi pasările ce­rului îşi capătă partea lor din plăcerile Crăciunului; este adecă obioeiul de a pune în vîrful unei prăjini un snop plin, dm care pasările îşi pot alege în dragă voe grăunţele.

La nioi unul din piopoarele, ale că­ror obiceiuri* le-am descris până acum» nu aflăm însă o împreunare atât de ar­monică a plăcerilor materiale cu cele ideale, ca la poporul român. Şi Româ­nul se pregăteşte ou mâncări deosebite pe Crăoiun, căci şi Ia el a copt harnioa gospodină colaci, şi la el sfârăie oâr- naţii în tigae, la el încă ferbe oala la foo cu tradiţionala varză. Aceste pre­gătiri gastronomice sunt însă esplică- bile, dacă ne ougetăm la cele şese săp- temâni de post dinaintea Crăciunului.* u pentru acestea aşteaptă Românul Naşterea Domnului, ci copiii se buoură de plăcerea oe Ie o prooură umblatul cu steaua, junii colindă pe la toate fami­liile din sat vestind tuturora fericitorul eveniment al Naşterii Domnului. Cât de intim familiară este sărbarea acestei zile la Român dovedeşte şi împrejurarea, oă m prima zi satul pare oa şi pustiu şi numai a doua zi iasă flăcăi şi fete la joc şi betrânu la poveşti. Şi CU cât drag e primit şi dăruit ori-oe sărman la oasa Românului în aceste zile sfinte!

Obioeiurile noastre sfint atât de frumoase, înoât este orimă naţională a părăsi şi cel mai neînsemnat din ele ti ori-oe obioeiu străin întrodus prin con­trabandă între oele naţionale e o pată urît* pe aoeea-oe oonstitue firea Româ-

U Ul" A n a F iere », învăţătoare.

Nr. 52

Nr. 52

PUTEA ECBI0I1EĂ.Boalele vitelor.

Sflnt mai multe pricini «au cause, cari dau naştere boalelor vitelor. Noi vom înşira însfi acî numai pe cele mai cunoscute, de cari adecă vitele pătimeso mai des,

In prima linie sunt grajdurile, cari, daoă nu sunt destul de largi, lu­minoase, călduroase, curate şi aerisete, pot avă o înriurinţă strioăoioasă asupra sănătăţii vitelor. Sfi ne închipuim nu­mai un grajd strimt şi scund, îndesat cu mai multe vite, oari.'Sabia au loo pen­tru culcare. In asemenea grajduri de bună seamă, că şi vitele vor fi împede- cate în mişcările lor, ba se pot chiar schi- lăvi una pe alta, împingându-se, împun- gendu se sau lovindu se cu picioarele unele pe altele. Să ne închipuim mai departe un grajd fără ferestri de glajă, sau ch ar şi fără de Bite ferestri mai mari de lemn, cari să se poată deschide, când cere trebuinţa. In asomenea graj­duri încă se pot bolnăvi vitele din causa năduşelei şi a aerului stricat. Tot aşa se pot bolnăvi vitele pe geru­rile cele mari şi în grajdurile prea fri­guroase, umede, necurate şi nearisate.

După grajduri urmează nutreţulr care încă poate ave o înrîurinţă stri- căciosă asupra săaetăţii vitelor. Căci, precum să bolnăveşte omul de multe- ori din mâncarea rea, aşa se pot bol­năvi şi vitele, când mănâncă nutreţ de cel stricat, muced, înăcrit aau înoroit, preoum se va afla destul în ăst-an, care mai ântâiu le strică rinza şi mai pe urmă şi sângele.

A dăpatu l încă poate ave o înrîu­rinţă stricăcioasă asupra sănătăţii vite­lor, şi anume: dacă apa e prea rece, cum e earna de multe-ori pe timpul gerurilor celor mari, vitele pot se ră­cească de aceea şi «ă capete friguri de stomac, ba pot sâ mai capete şi aprin­dere de plumâni, dacă acelea au fost cumva şi prea năduşite. De asemenea se mai pot bolnăvi şi dacă se adapă cu apă clocită şi stricatăi de prin bălţi,

oum se întâmplă de pildă vara de mul­te-ori.

Munca ţ i povara, când ele trao m8sura cuvenită, încă pot avă o înrîu­rinţă stricâcioaBâ asupra sănătăţii vite­lor. Paşunatul la câmp aiemenea poate avă une-ori urmări stricăcioase. Astfel de pildă, dacă vitele pisc prei mult trifoiu verde, ie pot umfla iă ’crepe, dacă oile pasc pe locurile băltoase şi rovinoase, pot tă capete călbeeză, ear' vitele mai mari pot să paică un fel de iarbă rea, pe unde so află de aceep, dacă se pasc cu iarbă prea îmbrumată, dacă cele mai slabe şi g i n g a ş e «o scot la păşunat până toamna târziu, dacă primăvara se Bcot prea de timpuriu la păşuna», când nu află destulă iarbă ţi mai dau şi unele ploi şi răceli peslo ele! Toate acestea oause, precum şi al­tele neamintite aci, pot contribui la sdrunoinarea sănătăţii vitelor.

Până când vitele sflnt sănătoase, Be pot cunoaşte ca şi omul după starea şi firea lor diu afară. Astfel de pildă; calul e sprinten şi voios şi mănâncă îndată-ce-’i-se îmbie cova nutreţ plăcut, ear' vitele rumegătoare mâmâncă cu poftă şi lacom, se ling şi când numai mătiânoă, şi sta», sau se pun jos, îndată şi încep a rumega. Rumegatul so pri­veşte pretutindenea la vitele cornute,ca cel mai sigur semn al sănătăţ i, de oare ce este îndeobşte cunoscut, oă îndată ce nu mBi rumegă, sunt bolnave.

Afară de acestea mai sunt şi anu­mite semne deosebite, după oari se poate cunoaşte vita bolnavă. Astfel la vitele cornute mari şi mici, următoarele semne dovedesc boala lor ;< Coarnele la rădă­cină sunt foarte calde, urechile şi pi­cioarele reci, botul uscat şi ori prea cald, ori rece de tot, ochii roşii şi plini de lacrămi, din gură une-ori îi mai curg şi bale, pe buze şi gingei se pot vede une-ori o mulţime de beşioi, scutură ca­pul din când în când, ţine perul sbur- lit, spinarea încovoiată şi ţapănă, stă mai mult culcată, tuşeşte adeseori, nu rumegă, răsuflă greu, une-ori se mai ivesc şi un fel de bube pe trup, nu se prea arată nici semnele mistuirei sto­macului ş. a.

La cai următoarele semne dovedesc boala: Când înfăţoşarea lor e tristă,

F O A I A P O P O R U L U I

Maria deseântătoarea.Snoavă poporală corn. de 1. TJnlş, învăţător.

Se povesteşte, că pe lângă curtea grofului din Baţa trăia o eopilă orfană cu numele Maria, care păzea gâştele gro­fului. După-ce a crescut mare copila, groful ne mai putendu-o ţină, ’i-a zis într’o z i; Mărie, aoum tu eşti fată mare, mai mult nu te, mai pot, ţină, Lăci ’ţi-a fi ruşine să umbli la gâşte, deci te du în lume şi vei trăi cu lucrul cum vei putea.

Maria îi răspunse grofului: Unde id mă duo Măria Ta, căci eu .nu ştiu ni- mioa lucra ?

Nu ştii lucra ? Dacă nu ştii lucra, vei descânta la oameni şi aceia, îţi vorda tot ce-’ţi trebue*.

. \ f »

— B in e! Dar’ nici descânta nu ştiu — ziae fata.

Nu vtii ? Te voiu învăţa eu, ascultă. Groful o învăţa In batjocură aşa: »Ori

unde va merge să descânte, să iee un blid cu sare sau cu făină de grâu apoi ou un cuţit să facă la cruci prin sare sau făină şi să zică :

Măriei îi trebue făină,Marini îi trebue brânzţ,Măriei îi trebue lapte,Măriei îi trebue groscidr (smântână) Măriei li trebue slănină,Măriei îi trebue unsoare,Măriei îi trebue untură,Măriei îi trebue ş’o piţulă.Şi aşa mai deparle înşirflndu-le

toate de câte Maria avea lipsă.Primind biata fată învăţîtura gro­

fului se duse prin lume eăse hrănească după meşteşugul ei învăţtt dela groful.

Mergând mai icî mai colea a în ­ceput cu desoântecilo ei şi îi mergea bine, că în scurtă vreme s’u făcut des- cântătoarea cea mai vestită.

De avea cineva vre un beteşug nu mai umbla pe la doftor, ci alerga la des- cfintătoarea Maria şi se vindeca bolnavul.

când nu beau apă, când răiuflă greu, când stau cu capul râzimat de iesle, când au urechile, botul şi picioarele reci, când se tot culcă pentru a ae tăvăli, când gem şi ie uită cătră pântece, când se umflă la piept sau la cap, când nu prea urinează, când baleg» le eite acoperită cu un fel de muci sau sânge, când le curge un fel de muci din nări, când ţin pGrul th irlit, când fac sub fălci nişte gâlci tari, când fac pe trup un fel de bube ş. a.

La porci ao arată boala piin ur­mătoarele semne: Când stau cu ure­chile plecate, când se umflă la grumazi, când sflnt trişti şi nu mănâncă, când se cufureso, când li-se înroşesc ochii, când fac pe trup nişte peto roşii, oând au privirea stinsă, când îşi caută un loc ascuns ca să zacă ş. a.

Sflnt anumite boale mai uşoare, oari se pot tămădui şi ele de sine; sQnt epoi altele mai grele şi lipicioase, cum se zice, oari nu se tămădueso de sine, ci numui prin ajutorul omului sau al veterinarului. In asemenea caşuri vita bolnavă se despărţeşte de cele sănătoase şi se tractează deosebit. Când econo­mul nu cunoaşte boala vitei sale, atunci trebue să cheme îndată un om cunoscă­tor, de cari se află mai în toate comu­nele sau să cheme pe veterinarul de vite, care cunoscând boala, poate să-’i prescrie şi anumite leacuri pentru tă­măduire.

Intre boalele lipicioase Bau molip­sitoare, cari se ivesc mai cu seamă la vite se numără următoarele : La vitele cornute mai mari: boala aşa numită ciuma vitelor, durerea de gură şi de unghii, dălaoul şi turbarea; la cai:m u- coarea (răpciugă), cârtiţa (rîia), dălaoul şi turbarea; la oi şi capre: ciuma, bu- batul, durerea de gură şi de unghii, rîia, dălacul şi turbarea; la porci: du­rerea de gură şi de unghii, brânca (gâl- cile), ciuma, dălacul şi turbarea.

Pentru boalele lipicioase este sta- torit chiar prin lege un timp anumit, în care vita bolnavă trebue ţinută des­părţită de celelalte, Bau dacă se cumpără cu boală din tîrg, se poate da earăşi îndărăt vânzătorului. La cas când moar6 o astfel de vită cu boală lipicioasă, atunci se opresc un timp anumit şi celelalte

într’o zi nişte peccari prinzând peşt* din Someş alergară cu ei numai decât la groful în curte ca la acela, oare ştie mai bine Bă-’i plătească. Cumpărând groful peştii, lasă să ’i-se pregătească o gustare din ei, cum numai pe mese grofeşti poti afla.

Aducendu-'i-se mâncurea pe masă şi mâncând cu mare poftă din peşte, cum, cum nu, destul că grofului ’i-a rămas un os în gât, şi nu ’l-a putut scoate nici decum. Chemat-a toţi doftorii oei mai vestiţi de prin Cluj şi Pesta, dar’ nici unul nu ’i-a putut ajuta nimic.

VăzSnd grofoaia, că nimic nu-’i pot ajuta doftorii, ne mai ştiind ce să facă de năcăjită ce era în o bună dimineaţă îi zise grofului «ă probeze şi cu descân­tatul. Să cheme pe Maria descântătoa- rea să-’i descânte, doară doară îi va pută ajuta, căci aceea e descântătoare vestită:

Uitai să vă spun, că grofoaia nu ştia nimic că chiar groful a învăţat pe

.___________ ______________Pa* 617

Pag. 618 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 52* . ---------------

vite săngtoase ale respectivului pro­prietar, sau chiar ţi din oomuna în­treagă, până-ce se constatează, că boala lipicioasă nu s’a întins mai departe.

Economii practici vor lucra deci foarte înţelepţeşte, când vor căuta toate mijloacele ca 8g delăture căuşele acelea cari pot da naştere boalelor, ear’ pe unde acestea Bunt încuibate, sg caute mijloacele potrivite pentru încetarea şi delăturarea acelora, avend înaintea ochi­lor totdeauna proverbul binecunoscut: »Paza bună trece primejdia rea*.

Ioan Georgescn.

Îngrijirile de dat vinarilor noue.Cultivâtorul de vii, ca se nu fie

espus la mari nemulţumiri, trebue ca în toate zilele se visiteze vinurile sale cele nouă,. să le urmărească cu băgare de seamă şi se iee toate îngrijirile ce­rute pentru a le asigura contra schim­bărilor la care sânt supuse..

Printre îngrijirile ce trebuesc aduse vinului nou la început, cea care tre­bue sâ ocupe mai mult pe viier este umplerea.

Vinul pus în butoaie se mistuie, după-cum se zice, adecă el scade în mod simţitor. Causa acestei scăderi e mai cu seamă împrejurarea, că păreţii vasului îl sbeau cu încetul şi din ei trece în aer.

Scoborîrea suprafeţii vinului lasă se între o cantitate de aer, care prin atingerea neîntreruptă devine vătămă­tor favorisând desvoltarea unor fermenţi, cari produc floarea şi oţetesc vinul. Aerul mai poaţe introduce cu sine, oare-care germeni, cari îndată-ce con- diţiile-’i sunt priincioase, strică vinurile mai ales, dacă ele sânt slabe în alcool (spirt).

Impăiengineala care se observă la suprafaţa vinului lăsat în o sticlă jumă­tate goală şi destupată, se formează de asemenea în vasele neumplute bine. Această pânză albicioasă sau uşor colo­rată în trandafiriu, produce o schimbare prin care vinul pierde puţin câte pu­ţin din spirt prefăcendu-’l în apă şi acid carbonic. Vinul cu floare deci se slăbeşte şi ceea-ce e mai grav se oţeteşte.

Maria a descânta şi încă numai în glumă. Groful oare bine ştia toată ştiinţa şi puterea Măriei, a făout semn cu mâna se nu o cheme.

Grofoaia peste voia grofului chemă pe Maria le curte sg vie sg descânte grofului că-’i bolnav.

Maria numai decât se duce în curte la groful şi luându-'şi uneltele, adecă blidul ou sare şi cuţitul, făcând la cruci prin «are lângă patul grofului îşi începe desoântecul zicând:

Măriei îi trebuie făină,Măriei li trebue brânză,Măriei îi trebue lapte,Măriei îi trebue grosoior,Măriei îi trebue slănină,Măriei îi trebue unsoare,Măriei îi trebue untură,Măriei îi trebue ş’o piţulă.Auzind groful pe Maria cum des*

oânta, bolnav cum era aşa ’l-a umflat rîsul de ’i-a sărit osul din grumaz toc­mai în mijlooul casei. Ear’ groful s’a

Vedem dar’, că un vin care nu se îngrijeşte cu luare aminte pierde repede gustul seu, puterea sa; se tur­bură, se denaturează cu totul şi sea­mănă mai mult cu zamă de varză, sau ori-ce alta afară de vin. Pentru a în- cunjura aceste neajunsuri, cari sânt în stare să facă se se piardă cu desăvîrşire o recoltă întreagă, trebue să umplem din când în când vasele şi la fiecare um­plere să gustăm mai ântâiu vinul ca să vedem dacă gustul seu e bun, dacă aroma se simte şi în fine dacă ’şi-a păstrat

faţa.Scăderea vinurilor e une-ori foarte

însemnată şi trebue să ne apucăm de împlinirea vasului, îndată-ce vinul s’a răcit şi nu mai fierbe d< loc.

Esperienţe serioase, făcute în su­dul Franciei, au stabilit că o bute de 300 hectolitri a perdut după o lună dela culegere 40 litri din volumul seu, pe când în fiecare lună de iarnă,nu pierde decât câte 5 litri aproape. Pierderea e- de 10— 15 litri pe lună, în timpul primăverei şi verei, cu toată mărirea volumului provenită din estinderea vi­nului în acest timp cald al anului.

Cu cât vasul este mai mic, cu atât pierderile sânt mai mari, din causa diferenţei de grosime a doagelor şi de suprafaţa mai mare, proporţională, în contact cu aerul. Astfel s’a constatat în Burgonia, că un butoiu de 228 litri, nu pierde mai puţin de 3/t de litru în25 zile.

Pasteur observase dejâ că golul, ce se stabileşte în mod natural într’un bu­toiu de 228 litri este de aproape IO1/* litri pe an.

Observaţiuni făcute în Asbois, în Jura, au stabilit că în această regiune perderile se ridică la y30 din volum în timp de 16 luni.

In urma acestora se vede, că scă­derea vinului nu se opreşte după pri­mul an, după-cum se crede încă, ci ea să continuă mai departe.

Umplerea ar trebui să se facă în­tr’un mod regulat la fiecare 2 zile cel puţin în prima lună; la fiecare 3 —4 zile, mai ales în vasele mici, în a doua lună şi în fine la fiecare 8 zile până în momentul tragerii. După această dată

făcut sănătos. Atunci groful văzându-se scăpat îi zise Măriei. »Noa Mărie te-am învgţat a descânta în glumă, tu înse prin aceasta ’mi-ai mântuit vieaţa. De astăzi înainte nu vei mai umbla la des­cântat, ci vei trăi aici la ourtea mea<. Aşa s’a şi întâmplat. Din ziua aceea groful a luat pe Maria Ia curte şi ea a trăit pe lângă ourte până la moarte. Aoum d-voastră gâoiţi, cine a vindecat pe grof?

g l u m e .Gătană cu obşit.

»Ce fel de cătană ai vrea să fi mâi Ţiganec ? întreba doftorul ostăşesc pe o namilă de cioroiu, ce venise la visitaţie.

— Cătană cu obşit Măria ta! — răspunse Ţiganul. ' •

S e-m i bage doisprezece.Un Ţigan, ducându-se la o stână

fi văzând pe baoiu şi pe păourari mân­când dintr’o tigae ou balmoş zise:

umplerea se răreşte, căci scăderea vinului se micşorează din ce în ce.

La umplere trebue să observăm mai multe regule şi anume: Vinul nu trebue turnat pe deasupra, ca să nu turburăm pe cel din vas şi nici se amestecăm floarea, care începe să se formeze, ci trebue să-’l turnăm prin- tr’o pâlnie cu gâtul lung, care să în­tre în el.

Dacă observăm floarea, semn si­gur, 1 că. aerul a străbătut în vas, trebue mai înainte de a turna noul vin se go­nim aerul cu ajutorul unor foi.

Vinul de care ne servim la um­plere, trebuie să fie bine înţeles de acelaşi soiu cu vinul peste care turnăm ca se- nu-’l denaturăm. Acest vin tre­bue să fie ţinut în vase mici de 100, 5 0 si chiar 25 litre, pentru-ca in cas, când unul din vase nu se goleşte cu totul, la o umplere, să putem cu uşurinţă să deşertăm restul în sticle.

Când se întemplă se n’avem la în­demână vase mici, în cari se păstrăm vinurile de umplut, suntem nevoiţi se lăsăm în butoaie bună oară mai gol, în caşul acesta înse trebue să avem un fitil cu pucioasă lâ fiecare 4— 5 zile, care produce vapori de acid sulfuros. Aceştia prăpădesc fermenţii vătămători şi formează un scut care împedecă ac­ţiunea aerului exterior. E de obser­vat, că fitilul trebue pus pe ceva ca se nu cadă resturile în vin şi să ’l strice.

Din momentul ce umplerea devine necesară, adecă din momentul ce a în­cetat ori-ce fermentare a vinului, vasul trebue bine închis închizătura trebue şi ea observată cu îngrijire, ca nu cumva să se umple de mucigai^ care ar strica vinul.

O carte bu u ă .In numărul trecut am amintit Ia

cronică deBpre cursul practic de econo­mie al dlui I. George«ou. Dăm cu acest prilej prefaţa dela ediţia a IV., in care se arată şi necesitatea manualelor de economie pentru şooalele poporale.

»In planul edat de ministrul de oulte şi instrucţiune publică în anul 1879 sub nrul 17.284 litera c., este ordo-

»Eu n’uş mânca d’ahăla să mă ţie doisprăzece«!

Păcurarii cum îi aud pun ou toţii mâna pe el, îl întind Ia pământ cu faţa în sus şi-’i zio unuia dintre ei, să’i bage cu sila balmoş în gură.

Ţiganul mai ântâiu îşi ţine gura încleştată, de par’că ’i-ar fi dat otravă, dar’ după-oe gustă niţel balmoş şi văzu că-'i bun, striga cât ce putu : »Ţineţi-mă numai unul, şi să-’mi bage doieprăzeoec j.

*

Servitoare m odernă.D oam na. — Auzi Mărie, pe dina­

intea porţii să primblă un soldat deja de o jumătate de cias.

Servitoarea. — Ar fi putut doamna să o spună şi mai iute. — De când aşteaptă sărmanul!

xaatâ şl propunerea economiei în şcoa- lele poporale.

Spr* «copul aoesta am fost compus '«şi eu manualul present de economie oare în anul 1890 sub nrul 18.146 a ob’ Jiriut şi aprobarea înaltului miniiter.

"Tot In anul acela sub nrul 375 a mai obţinut şi aprobarea P. on. comisiun. şcolare archidiecesane din B la j; sub nu­meral 1373 —1890 a P. v. consistor gr.- or. din Cararansebeş, ear sub nrul 1888 din 1889 şt a P. ven consistor gr.-oat. din Lugoş.

— Deşi unii pedagogi până aoum au *08t de părere, că pentru şcoalele poporale sunt de ajuns cunoştinţele, ce şi-le pot câştiga şcolarii prin deprinde­rile praotice, devenind astfel manualele de prisos, totuşi numărul acelora au soă- zut şi astăzi cei mai mulţi recunoso, oă şi pentru mâna şcolarilor sfint da lipsă

•manualele speciale.

Este foarte natural acest lucru! Ga adecă şcolarii s6 poată ceti şi diu manual, aceea-ce li-se arată prin deprin­derile practice.

Până acum cunoştinţele economice nu s’au prea propus sistematic în unele din şcoalele noastre poporale. In tim­pul din urmă însg, au înoeput a tot scăde numărul acelora şi a se înmulţi al acelora, în cari şi economia se pro- pune regulat Dovadă este şi desfacerea acestui curs, care acum s'a tipărit în a

.CV*a ediţie.în faţa unor observări binevoitoare

ce ‘mi-s’au făcut dintr’un loo competent am fost silit sS revidez întreg materia­

lu l ediţiei trecute şi ici-colea sS-’l mai şi prelucru şi s8 mai adaog şi altul nou, unde am vgzut că este neapărat -de lipsă.

Rog dar’ pe domnii colegi, oa s ă ’mi «scuse aceste schimbări, de oare-ce ele ■’au făcut nu numai în interesul manua­lului, oi şi ai învăţământului şi al pro­gresului peste tot din şcoalele noastre poporale. Deaeemenea cred, că ’mi-se va scusa şi mica schimbare, oe am fă­cut-o şi la aranjarea materialului din această ediţia

Astfel cum este întoomit acum acest •manual, cred că va faoe un bun servi­ciu în şooalele noastre poporale dela care se aşteaptă ou drept cuvânt, din au în an un progres tot mai spornio f i mai rodnic şi pe acest teren.

AntoraL

Nr 52

Raportul generalal

R e u n iu n i i rsmâne de agricuK u ă din comitatul Sibiiului1 ‘

pe— «ani 1900. —(Urmare şi fine).

Diferite afaceri.Afacerea desfiinţatei şcoale econo­

mice de model din R eşin an , pe care co­mitatul nostru o subvenţiona cu 1600 •cor. anual — se găseşte tot în stadiul cunoscut. Acî amintim, că din subven­ţia de 1600 cor., pentru anul trecut

- s’au conferit stipendii tinerilor A lexandru M ăcelar din Mercurea, N icolae Iancu din Mohu şi lui A u r e i Cosciug din Me­diaş, primilor 2 pentru academia din

Ungarisch Altenburg, ear’ celui din urmă pentru şcoala economică din Mediaş.

Cu privire la cultura viilor, după- ce dorinţa noastră de a înfiinţa o pep i­nieră de viţă americană — nu s’a putut realisa, ne am mărginit pe lângă a da sfaturi şi instrucţiuni relative la stropitul viilor contra ^peronosporei viticole« cum si Ia procurarea de tulumbe.

Intre cei-ce ne-au îmbiat cu ajutoare băneşti se numără şi de astă-dată Ono­rabilul institut de credit şi economii y>Albina«, care ne-a votat un ajutor de 200 cor.; ear’ între cei-ce ne-au oferit cel mai valoros sprijin moral se n u m ără fără îndoială ziaristica noastră, care în lipsa unui organ propriu ne-a stat în toate afacerile cu multă prevenire la disposiţie.

Oaspele fioros: moartea nu ne-a cruţat nici în a. tr. Ea a secerat vieaţa membrilor noştri: Dionisie Tatu, paroch în Alţina; Ioan Necşa, capelan în Bun- gard; Oprea Petra, înveţător în S ib iie l; Dr. Ioan Nemeş, advocat în Sibiiu; Ioan Tatu, paroch în Ţichindeal; Şte­fan M ilea, notar emeritat în Tilişca; Nicolae Ale?nan, paroch în Topârcea; Ioan Danciu, protopop în Ofenbaia şi Laurenţiu Cutean,paroch în Oarda-de-jos.

Numărul membrilor noştri, con­form consemnării de sub II. este 606, din cari fundatori 2 , onorari 1, pe vieaţă10, ordinari 583 şi ajutători 10. Con­statăm cu vie plăcere, că membrul ordi­nar, parochul Constantin Cothişel din Certege (Munţii-Apuseni), a achitat taxa pe 5 ani înainte.

Taxele dela membri au binevoit a le încassa şi pentru a. tr. stimabilii domni prim pretori ai cercului Sibiiu , Selişte, Sas-Sebeş, Nocrich şi M er cur ea, cărora le aducem şi pe această cale mulţumitele noastre.

Agendele sale comitetul le-a re- solvat în 10 şedinţe, în cari s’au luat 155 concluse, ear’ la protocolul de esi- biteau întrat 274 piese.

Averea Reuniunii.în anul 1900, conform raţiociniu­

lui, s’a realisat un venit de cor. 2008.16, ear’ cu restul cassei din 1899 în sumă de cor. 3617.12, un venit de coroane 5625.28.

Din isvoasele proprii ale Reuniu­nii ă incurs suma de 5014.28, ear’ re­stul de cor. 611 .— a incurs precum urmează: cor. 126.— e subvenţia comi­tatului, respective a înaltului minister pentru prelegerile economice poporale; cor. 200.— e ajutorul dela »Albina« cor. 65.— e preţul tăurenciului vândut, tăurenciu revenit Reuniunii din prăsilă viţelei dăruite membrului George Bratu din Tilişca; cor. 20.— este preţul orzului vândut şi cor. 2 0 0 . — e ajutorul dela comitat pentru esposiţiile de vite.

Sumele dela intratele din raţiociniu în comparaţie cu budgetul. dau următo­rul resultat: s ’a încassat mat mult ca preliminat, afară de titlul 1, la toate titlurile, şi anume: la titlul 2 «Interese după depuneri« s’a încassat mai mult cu cor. 31 .56; la titlul 4, .Venite estraordinare« cu cor. 111 . . S a în­cassa t deci la aceste titluri mal mult ca preliminat cu cor. 142.56.

FOAIA p o p o r u l u i G19

S’a încassat m ii puţin ca prelim i­nat la titlul 1 »Taxe dela membri» cu cor. 74.40. Aci st observă, că unele din taxele pro 1900 au intrat nu­mai în cursul lunei Ianuarie a. c.

Din sumele investite in cărţi şi ti­părituri s’au încassat cor. 85.34.

Din comparaţiunea sumelor dela eşitele din raţiociniu cu budgetul se con­stată, că pe lângă că nu s'au trecut nici la un titlu budgetul — s’au făcut econo- misări, a fa ră de titlul 4 ş i Ţ, la toate ce­lelalte. Specificând constatăm, câ s'a cheltuit mai puţin ca preliminat la titlull. »Distribuire de seminţe* cu coroane 17.62; la titlul 2. »Cârţi agricole* cu cor. 1. - ; la titlul 3 «întruniri agricole* cu cor. 115.50; la titlul 5 «Simbria servitorului* cu cor. 1 6 — ; la titlul 6 . »Spese de cancelarie«cu cor. 3 3 .26 ; la titlul 8 . «Distribuire de pomi altoiţi* cu cor. 54 5 0 ; la titlul 9. «Tipărituri di­ferite* cu cor 35.50; la titlul 10. »Pen- tru o viţea »Pinzgau« cu cor. 20.— ; la titlul 11. «Pentru pepiniere* cu cor. 23.03; la titlul 12 . «Spese neprevăzute* cu cor. 49.81 şi la titlul 13 «Pentru ma­şini agricole» cu cor. 236.13. Peste tot aşadar’ la acestea titluri s’a spesat mai puţin ca preliminat cu cor. 592.35.

Spesele de cor. 126.— «Pentru prelegerile economice poporale* precum s’a arătat mai sus, s’au acoperit de In. minister.

La fondul neatacabil s’a învestit suma de cor. 2 0 0 0 .— în un scris fonciar »Albina« ; la el au incurs cele cor. 2 0 0 .— ajutor dela »Albina« ; a 4-a rată cu cor. 40.— solvită de membrul fundator «Cassa de păstrare din Sălişte», cura şi interesele scrisorilor funciare şi cele ale capitalului elocat Ia «Albina*. Ast­fel acest fond cu finea anului trecut con­sta din scrisuri fonciare în valoare de cor. 5500.— şi din cor. 1185.97, depuşi în libel, sau în total cor. 5685.97.

La fondul »A. Lebu« numit şi al esposiţiei anualede vite cum şi la •*fo n ­dul esposiţiilor «■ am adaus interesele cu cor. 3.66, respective cu cor. 19.43, fiind starea acestora la finea anului trecut cu cor. 84.22, respective cor. 446.55. Disposiţia comitetului de a adauge Ia acest din urmă fond şi suma prisosită din preţul vitelor vendute cu cor. 739.69, s’a esecutat în a. c.

Averea totală în bani a Reuniunii con­stă din cor. 5685.97 fond neatacabil; cor. 84.22 fondul de premii al esposiţiilor de vite; cor. 446.55 fondul de premii al esposiţiilor; cor. 739.69 prisos din preţul vitelor; cor. 200 . — învestit în acţii ale fabricei de conserve «Transylva- nia* şi cor. 987.40 în bani gata, sau în total din cor. 8143.83.

Raţiociniul cassariatului îl acludetn sub III.

Valorile din ca r i să compune această avere să văd din inventariul de sub IV., cărui alăturăm sub V. consemnarea colecţiunilor agricole.

Pentru anul 1902 ne permitem a supune aprobării D-Voastre proiec­tul de budget de sub VI. El provede ve­nit anual de cor. 2410.— şi tot atâtea cheltueli. Ca titlu nou am întrodus singur- posiţia dela erogate cu cor.

Pag. 620 FOAIA P O P O R U L U I Nr. 52-

140.— chirie. Necesitatea de-a închiria un local pentru Reuniune a fost de mult simţită, având în vedere înmulţirea cărţilor, recuisitelor, archivului etc.

Pe basa celor de sus onorabila adunare generală să binevoeascâ:

1. A lua acest raport la cuno­ştinţă.

2. A esamina şi a aproba raţio- ciniul anului 1900 şia nevota absolu­toriul prescris. '

3. A încuviinţa proiectul de bud­get pro* 1902.

4. A vota mulţumită :Onorabilului institut de credit şi

economii «Albina« pentru ajutorul de cor. 200.— .

D in şedinţa comitetultii central a l »R euniunii românede agricultură din comitattd Sibiiului«, ţinută la 19 N o­emvrie n. ig o i.

. Dem. Comşa, V. Tordăşianu,preşedinte. secretar.

SFATURI.Ca nutrement de ia rn ă pentru a l

bine ee recomandă zăhar disolvat în apă, pentru-că nu se întăreşte ca mie­rea. Albinele au astfel în cursul itrn>i | nutrement sănetos şi nu sufere de sete. Ga nutremânt primăvara nu se potrive­şte aâharul în nici un chip, căci atunci îşi nutresc albinele puii şi zăharul nu conţin© toate materiile necesare pentru desvolîarea acestora. Aşadară începend eu toamna zâhjtr, dar primăvara nuinai miere.

H răn iţi bine gă in ile . Ovarul găi- aei conţine 600—800 ceiule şi din fie­care se desvoaltă un ou. Alte celui» j

au se mai formează, de aceea ca se dăm I mai pu|«n timp d« mâncare găinilor, le nutrim dela 11 capuî oum se cade. Dacă o nutrim râu, nu ne dă pe an mai muit de 80- da ouă — de multe-ori şi mai pu­ţine — aşa i ă ar trebui se o ţinem 7—8 ani, ca să tv tin toate ouăle dela ea. O găină grijita bine, ne dă înse pa an până la 150 ouă, aşa oă acelaşi număr de ou® ii tapetăm în 4—5 ani, câştigăm deti nutreţul pe 2—3 ani şi când o tăiem nici carnea nu e aşa de tare, ca dela 1 eele bătrâne. I

D gerarea crestei dela găini se vin- § decă în modul următor: amestecăm pu- I ţină tinctură de şofrjin cu tot atâta spirt de camfor şi tot atâta terpentin într’un p ak ir Ou un penel moale ungem apoi mai de multe-ori părţile degerate.

Şt ri economice, comerc. industr.jurîd.Cursuri de ind ustria de casă se

vor ţinea din ordinul ministrului de agricultură în Borşa şi Almaşul-mare (eott. Cluj). Vor fi conduse de un pro­fesor de economie din Cluj şi vor par­ticipa la fiecare câte 20 tineri ţărani. La amândouă cursurile se i a învăţa îm- p!etitul corfelor Cum şi confecţionarea măturilor de meiu şi a perilor.

Boală de v ite ...In Feneşul-săsescs’a constatat rîia la 2 cai. M

T rim iterea telegrafică de bani se poate faoe până la suma de 1000 cor. la ori*cp loo din -Ungaria, fără consi* derare că e acolo staţiune telegrafică sau s poştală, ori ba. Singura condiţiune e, că la locul, unde se depun, să fie un oficiu telegrafic de stat.

Comerciul estern al Ungîriei se presentă pe luna Noemvrie a. c. în mo­dul următor: S ’au im portat 3 nvlioane 308 923 m. m. şi 251.718 bucăţi de marfă, dintre cari 2 mii. 057.785 m. m. şi 57.804 bucăţi din Austria. E spottu l a fost în aceeaşi lună de 6 mii. 336.720 m. m. şi 779.348 buciţ', dintre cari 4 mii. 675.123 m. m. şi 459.817 bucăţi la Austria. Atât importul cât şi esportul a scăzut faţă de anul treout.

Canalul D unăre—Tisa. Pentru construirea acestui canal ’i s ’a ofedt mi- srului de finanţa din partea unui con­sorţiu franţozpsc un împrumut replăti- b 1 , pe lângă conditiuni foarte favora­bila, in timp de 50 . ni.

Statistica grevelor în Anglia. După o statistică publicată de ministrul do­meniilor reese că în Anglia, în anul 1900 au fost 648 greve formate din 188.538 participanţi şi representând 3,152 946 de zile de întrerupere de lucru. ' .

Procentul cel mai mare de grevişti îl dau lucrătorii mineri, de 40 la sută.

Causa grevelor In cea mai mare parte e chestia salariilor.

Industria ţesăturilor. Ministerul domeniilor djn România a trimis o cir­culară pe la toate mănăstirile,prin care invită pe maice se ’şi procure lână pen­tru ţăsături şi stofe dela oeria statului din Constanţa.

Multe stariţe au răspuns favorabil la invitaţia ministerului.

Recoltele anului viitor sa pravăd a fi escelente. Dacă înainte de îngheţ fi o zăpadă abundentă, belşugul va în­locui la vară sărăcia din anii din urmă.

Dotarea şcoalelor de agricultură. Ministerul instrucţiunii publice din Ro­mânia a luat disposiţia, ca şcoalele prac­tice da agricultură cu începerea anului agricol să fie dotate cu boi, fen, se­minţe etc.

F E L U R IM I.Napoleon I. şi biserica. Când Na-

: poleon L îşi petrecea tristul amurg al vieţii sale pe insula sf. Helăria, într’una din zile ’i-ee pretentară sufletului şeii ruinele înegrite de fum ale oraşelor, pe oari le-a aprins şi pe cari le-a înecat în sânge, apoi sutele de mii de soldaţi, cari căzură victime orgoliului seu pe diferi­tele câmpuri de resboiu. Deodată ’i-se

opri privirea asupra turnului unei bise­rici şi deveni tăcut şi serios, ear’ dupăo pausă de câteva minute esclamâ cu glas Bolemn: »Popoarele pier, tronu­rile se răstoarnă, numai biserica rămâne.^ (Zschokke).

Femeile din Islanda. In localul! societăţii pentru cultura mai înaintată a femeilor din Vienp, a ţinut zilele ace­stea baronul Krticzka de Jaden o con­ferenţă asupra stării culturale m femei­lor din Islanda. Baronul a srătat, că în Islanda femeile în toată privinţa se bucură de o situaţie mai favorabilă, de­cât cele de pe continent. Ele participă . în mod intensiv la vieaţa literară islan­deză, redactează jurnale, ţin conferenţe publice mai ales contra alcoolismului,, ear’ dela 1882 femeile au drept de su­fragiu în chestiuni comunale şi biseri­ceşti. Conferenţiarul a recitat câteva poesii în limba islandeză, un cor mixt a predat un cântec islandez, ear’ soţia baronului îmbrăcată în costum islandez*,. a declamat o poesie în limba islandeză, oare este limba sa maternă. Meritul principal al femeilor islandeze este, că veghiază cu nr adormire asupra purităţii linîbei lor, pe când bărbaţii vorbesc cu predilecţie limba daneză, fiind in con­tact frecuent cu acest popor.

*

Copiii şi educaţia lor la Rom ani. Copîi erau consideraţi ca proprietatea esclusivă a tatălui, care putea faee cm ei ce credea de cuviinţă. El avea drept- a lăpăda pe nou născuţii, o monstruosi- tate, care se comitea destul de des faţă cu copii slăbănogi. Tatăl putea dease­menea, după lege, să vândă sau chiar să omoare pe copii adulţi. Un aseme­nea esces de putere părintească (patria potestas), codificat prin lege, cu greu se* mai află la vre-un alt popor. La nouă zile după naşterea băiatului, la opt după naşterea fetei, avea loc sfinţirea religi­oasă (lustratio) şi darea numelui, ceea-ce era împreunat cu jertfă. Pentru a păzi copîii de farmece, li-se atîrna de gât o capsulă, care conţinea un amulet. B ă­ieţii o purtau până la etatea când îm- brăcau toga virilă (la 16 ani), fetele până se măritau. Asemenea capsule de bronz, argint şi aur s’au găsit destule cu oca- sia săpăturilor archeologice. Mama era însărcinată cu educaţia fetelor şi cu în­ceputul educaţiei la băieţi. Pe urmă lua rolul educatorului la băieţi tatăl,, care îi învăţa a ara, sămăna, secera, că? lărî, înota. Daoă era capabil, îi învăţa şi a ceti, scrie şi socoti şi le dădea şi noţ uni în cunoaşterea legilor, ceea-ce să făcea prin învăţarea de rost a celor X II. tabule de legi. Dacă tatăl nu era capabil a-’şi instrua copîii, atunci sar­cina aceasta era încredinţată unui învă­ţător sau şcoalei elementare. învăţătorii (literatores), cari erau sclavi sau liberaţv instruiau parte individual, parte în co­mun (ludi magistri)1 pe băieţi în cuno­ştinţele elementare. Erau mult apre­ciaţi inai ales învăţătorii, cari ştiau bine >ă instruiască pe băieţi â calcula (calcula- tores). Instrucţiunea dura opt luni. Va­canţa se începea în Iulie şi ţinea până

' la Ndemvriei*' n ':' i " î;' ’ "*•' ]>: .

"Nr. 52

CRONICĂ.

Sledacţia „ S ^ ii Sbpzzufai" & doicf fo Ututuvoi cel'itozifoz, o i cofaSouxtozifoz,

SctSătozi fe-iicite !

«a-K- ^ 9la AaQoiaţiane. Desp. dia *bibuu şi-a ţinut Dumineoa treoută adu­narea generală în looalul oaainei româ­ne dm loo. Adu nerea a fost cercetată numai de membrii din Sibiiu. După terminarea disoursului de desohidere,

frostit de directorul despărţământului, dl ppresb. I. Papiu şi după cetirea şi luarea la cunoştinţă araportului comi­tetului şi a raţiooiniilor pe 1900 şi 1901 s’a făout noua constituire. Fostul director

< eeiâad să nu sa mai refleoteze la per­soana lui, ear' dl P. Gosma propunând

« ca să se aleagă in comitet membrii, oari nu sunt totodată şi £n comitetul central, ca să aibă timp a se ocupa mai ou din­adinsul de afacerile despărţământului, adunarea alega cu aclamaţiune: director pe dl Dr. L. Lemănyi adv., membrii în

«comitet pe dnii Al. Voilean. as. cons., Şt. Stroia, protonot. comit., Dr. G. Prooa,

, prof. semin. şi L. Tritean, corefer. şcol.•

In tra m ărirea lui Dumnezeu. Dl Şofroniu N. Oprea, proprietar în

* Şomoşte nio cu soţia sa Finica n. Pop au donat-pe seama biserloii 2 cununi

cfrumoase în preţ de 20 cor., asemenea au pregătit vestminte pentru ministranţi în preţ de 16 cor. Dl Sonu Pop Fiorian cu soţia sa Garoiina Nemeş au donat un stichar şi o ounună în preţ de 14 cor. Credincioşii Ştefan Pop, Niouliţă Pop,

«Petru .Şsrban, Vasilică Pop, George tPoeata şi Sonu Pop 1. Filon au oum- părat un rînd de ornate biserioeşti de coloare neagră ou 48 cor. — Simion .Moldovan, învăţător pensionat în Beth-

ilean, comitatul Solnoc-Dobâoa, şi soţia sa Floarea Moldovan n. Câro au donat pe seama nou edifioândei biserioi ro-

. mâne gr.-oat dia loa suma de 200 cor.' m

Din Oarchidiecesa Blajului. Rev. canonic Simeon Pop Mateiu a fost nu-

.mit revisor la cassa centrală arohidie- cesană. — Rev. Ales. Uilăoan de in- apeotor-adjunct la Administraţia centrală capitulară. — Dumitru Căliman, paroch în Ciavaşul-de-Câmpie, a fost transpus In aceea-şi oalitate la Sântana-de-Murăş, tr. Murăş.

Din dieoesa de Orade. Ia 19 1.o. la sărbătoarea sf. Niculae s’a oonferit ordul preoţesc la 9 teologi absoluţi, anume s’a ordinat de preo{i: Ridu Cupar prof. la gimnasiul din Beiuş, Geor­giu Miculaş vice-protooolist în aula epis- oopească, Vasiliu Basti, Petru Gupoea, Ioan Glintoc, Petru German, Teodor German, Liviu Selegian, Isidor Szi-lâgy».

Schim bări de garnisoană în co r­p u l de arm ată din Transilvania. In corpul XII. de armată să vor face în anul viitor următoarele sohimbări, ou privire la garnisoană: Din regimentul § 3 batalionul din B isr ifa şi batalionul4 din Orăştie va fi transferat la Pievlje. Un batalion din regimentul 82 va merge din K arlstadt în B an jaluca . Regimen­tul 31 treoe din Pievlje la Karlstadt, Orăştie şi Sibiiu, (oâte 1 bat) şi din reg.

::32 batalionul L vine din B an jalu ca la b i s t r i ţ a .

Prelegeri economice Aduo la cu­noştinţa celor interesaţi şi pe această oaie, oă sQnt delegat din partea »Reu­niunii economice comitatense* de a ţină câte trei prelegeri în comunele Porum- oacul-sup. şi Găinar. In Porumbacul- ■up. timpul prelegerilor e fixat pe zilele

,91 ?° Ianuarie> aP«i 2 Februarie la 1 oră d. a , ear' in GAinar timpul

prelegerilor e f.x itpe 12 şi 26 Ian. apoi 12 rebr. 19021a aceeaşi oară. Prima prelegere are de obiect: Prăsirea vitolor, a rîmă- torilor şi morburile acestora. A doua prelegere are de obiect: Tractarea ra­ţională a gunoiului, oanalisaroa pămân- tului npftto* şi stîrpirea buruonilop. A treia prel»g^re are de obieot: Cultura plantelor d* nutreţ şi arăturile de toamnă. Ioan Oeorgescu, prelegător eoo i.

*Reuniunea femeilor româno din

Sibiiu. Din raportul »Reuniunii femei­lor române din Sibiiu*, dăm următoarele date mai importante: Comitetul a ţinut in deoursul anului treout şese şedinţe. In adunarea generală, ţinută în 16 Iunie n., s’a întregit comitetul şi s’a votat bud­getul pe anul 1902 în suma de 3580 oor. Numărul elevelor şcoalei susţinute de reuniune sa urcat dela 14 la 20 Ave­rea totală a reuniunii era la 31 Decern-1900 în total 41,436 38 cor. Ia present numărul total al membrilor este: 228. Dintre aceştia sflnt: membri onorari (In vieaţă) 4, fundatori 7 pe vieaţă (fn vieaţâ) 32, ajutători, oari au solvit tax i odată pentru totdeauna 25, o;dinari 85 şi ajutători 75.

*Al 14-lea! De curând a solvitoassarul

• Reuniunei române de înmormântare •din Sibiiu* ajutorul statutar pentru ră­posatul musioant M colae Buzat, fost membru al amintitei reuniuni. Aoesta este al 14 lea cas de moarte în sînul reuniunii noastre de înmormântare.*

Lucruri triste din Făget îa 7 Dec. a fost în Făget (Bănat) alegerea consilierilor comunali. Alegătorii ro­mâni s’au împărţit in două partide, una jidovească, în frunte ou primarul şi în ­văţătorul român (?), ceealaltă oea naţio­nală, compusă din plugarii neatîrnaţi. Unii din aceştia s’au rugat de on. pro­topop, oa să le stee în ajutor, dar’ n’au fost luaţi în seamă. In ziua alegerii partidul jidoveso a reuşit cu 164 voturi din 285 şi fiind sfânta zi de Duminecă, poporul oei rătăcit în loo »ă meargă Ia sf. biserioă, oa e ă ’l roage pe Dumnezeu să le erte păcatele, au fost duşi de spate, ca şi la alegere, la ourtea primarului, unde s’au libovit ou holeroă şi apoi au eşit pe stradă răgnind «Trăiască Jidovii», chiar oând creştinii eşiau dela sfânta slujbă. Când se vor mai ouminţl şi Ro­mânii de aioi ? Creştinul.m

Moşie ungurească in mâni ro ­m âneşti Dl Dr. Ioan Mihu din Orăştie a cumpărat săptămânile treoute ou suma de 120,000 coroane moşia baronului G. Szenikereszty, situată în hotarele comu­nelor Binţinţi şi Băoăinţi (lângă Oră­ştie). •

Distincţiune. Maiestatea Sa Mo­narohul s’a îndurat preagraţios a or­dona, oa locotenentului dela regimentul52 de infanterie, domnului Pompiliu Bentia, să ’i-se esprime preaînalta mul­ţumire pentru suooesele favorabile, ob- 5 ţinute întru instruarea voluntarilor, în deours de mai mulţi ani. Distinsul e fiiul domnului Nioolae Benţia, funcţio­nar la »Albina«. •

Din Torontal. In urma cercetărilor făoute de consilierul ministerial Kaffka, despre oare am scris şi in numărul tre­cut, au fost arunoaţi din slujbă 17 funo- ţionarioomitatensi, ear’ în oontra a 29,s'au întrodus oeroetare.

F O A I A P O P O R U L U I

Protopresbiter nou. ConBistorul român din Arad a tn tu ri t da protopres­biter nl Aradului pa dl Vasile Beles dela M. Radna.

i;. Sinucidere la honvezi. Tinărul

Traian Bo|co, corporal la honveri In Oradea-mare, s’a sinucis,tră^Sudu-’şi un glonţ în lompla dreaptă. In epistola lăsată titălui seu, Pavel B., învăţ, pene, a scris Într9 altele: >Iertiţi-tnă toţi, că n’am mai putut răbdn, cţ Jidovul şi cănole de căpitan tot m'a batjocorit ţi m’a mflţ«rat şi m'a «uduit ţji tot*/>«'i<>i o'dh« ’mi a zi* ţi eu nu ain mui putut suferi. Iertaţi-mă, cA m’ara împuşcate. Contra ucigaşului căpitan «’a Introdus cercetare.

*Români bravi. »Trib. Pop.» ’i-ie

scrio: Iu 15 1. o. s ’a ţiuut alegere de notar cerc. în Bratca (Bihor), post do­tat ou vre-o 800 cor. Ooroul fiind ourat românesc, domniile şi Jidanii ’şi-au dat toată silinţa se reiasă oin de al lor. Dar’ mulţumită conducătorilor nostrii — cari au ştiut povăţui poporul a«tfel, că ale­gătorii din 6 sato câte compun Cercul au fost pe un ouvâut, şi anume oă ei nu­mai pe Român să voteze, astfel a’a în­tâmplat că dintre 8 candidaţi a fost ales ou aclamaţiune unicul Român can­didat, Vnsiliu Bulzan, subnotar îu Pe- reoei (Selogiu) ’Ţi sălta inima de bucurie când auziai de pe buzele alor mai multe sute de Români coadunaţi »nu ascultăm de străini, numai de preoţii noitri, nu lăsăm sângele nostru»! eto. Barii de oorteşire ai străinilor deşi erau mulţi nu trebuiau la nime, terorismul sluşbaşilor dela domnii ol nu vor da oamenilor lemne de foo ei plşunat, nu ajuta nimic, ci Bulzan fu ales au aclamaţiune fără a fi spesat nioi un oruoer: oă în­cât se va arăta dînsul vrednio de atâta cinste, vom vedea, ear’ noi îi dorim ferioire şi tărie sufletească în postul câştigat.

Aniversarea naşterii Reginei E l i ­sabeta. Duminecă Regina României Elisabeta, a împlinit 58 de ani. Din prilejul acestei aniversări s’a săr- bat la Metropolie un Te-Deum festiv. La 12 ore din zi toţi miniştrii au depus la palat omagiile M. Sale Reginei. La Teatrul Naţional s’au dat două repre­zentaţii de ocasie.

Ziua la orele 2 s'a juoat feeria na­ţională a lui Vasile A lexandri: »Sin- zeana şi P ep e lea«, ou musioa de dl C Demetrescu.

La începutul spectacolului un cor de bărbaţi, compus din coriştii operei şi elevii conservatorului, au cântat imnul regal ou acompaniament de orchestră. Apoi un cor de femei, compus din ele­vele conservatorului şi coristele teatru­lui, au eseoutat Cantata în onoarea Re­ginei de O. Stefănesou; partea de «olo a fost cântată de d-na Brezeanu. In fine Lucioa Singuroff a declamat ver­suri de ooasie de dl Ludovic Dauş.

Representaţiile aceste au fost gra­tuite pentru elevii şi elevele şcoalelor publice. Au asistat M. S. Regina, A.S. R. Principesa M aria , împreună ou mioii prin cip i C arol şi Elisabeta.

Seara a fost speotacol publici, cu cunosouta piesă a dlui Venturai »Cur­canii*. La înoeputul representaţiei ■’« eseoutat acelaşi program musioal ca şi la representaţia de zi.

Tot ieri seara la orele 8 şi jum. dl prof. Or. O. Tocilesou a ţinut o oonfe- renţă publică la Ateneul rom&n despre Carmen Sylva.

Tag. 622 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 52'

D in Blaj. Ni-se scrie: In 29 De­cemvrie n. s’a inaugurat seria seratelor obicinuite acum a se ţină iarna la ca- sina română din loo. Inaugurarea a fă­cut-o» oft şi anul trecut, vrednicul ei pre­şedinte, canonicul Dr. Aug. Bunea, prin- tr’o frumoasă şi importantă disertaţie, | pe care ca într’un pervaz au împrf j- j muit-o două cântări de cor şi o deola- | maţi©.

Serata s’a început cu »Marşul cân­tăreţilor», cântat de corul teologilor sub

* conducerea dlui profes. Iac. Murfşanu.A fost o potrivită pieoă de introducere, după care imediat a urmat disertaţia: y M ănăstirea P rislopulu i« cetită de Dr. Bunea. Disertantul e primit cu aplause şi ascultat ou atenţiune încordată până | la sfîrşit» când a fost viu aplaudat şi S aclamat.

A urmat apoi d-şoara R osiea Că puşan , care a declamat ou succes fru­moasa poesie a lui Coşbuo : »M oartea lu i F u lg er«.

în sfîrşit, serata s’a încheiat, ou *C i$la* cor cu soluri eseoutat de cle­ricii noştri sub conducerea dlui Mure- şamt. *Cisîa« oa totdeauna, a făcut im­presie plăcută, înveselitoare. — Proxima serată s@ va ţine după Crăoiun.

Un resp ins. Referitor la cele pu­blicate în nr. 51 al Foii sub titula »Da- torîi !a Jidovi* ne sfrie părintele Ganea din Veneţia-inferioară : «Reuniunea de cumpătare* e numai în embrion, fiind pusă temelia îa ea numai în 4 Dec, a. o , aşa eă nu poate fi încă vorba de roade. După întărirea statutplor voiu arăta îa detail, cine 1-a ajutat la înfiin­ţarea acelei reuniuni». |

Noi din parte-ne "numai felicita 11 1 putem pe părintele pentru lupta, ce a l pornit-o în contra ciumei rachiului şi { dorindu-'î succese, îi urăm să aibă cât | mai mulţi imitâtori. I• I

B u e l ţărănesc. Prostia domnească, f de-s se bate în du*l, îi apucă şi pe ţă­rani .pe aîocurea. In Ciurug s’au cer- î i t «loi flăcăi la cărţi. Ca să-’şi pete- cească cinstea vătămată, s ’au hotărît eă dueleze. Noaptea pe la 11 ore au eşit Ia câmp, avend fiecare martor. Ace- sua le-au legat ochii şi ’i-au pus fiecă­ruia evite nu pistol încărcat în mână. Au puşcat deodată. Unul dintre ei a căzut cu pântecele sferticat de bucăţile de plumb, co car© era încărcat pistolul, şi a doua zi a murit. Cel rămas in vieaţă & in temniţă.

„Bunuî Econom " din Orăştie, re­dactat până aoum de I. Moţa, va apăre de acî încolo sub redaotarea înveţăto- sruhai Ioan Fleşeriu.

B iru in ţă naţională. în Belgia trăeBC două naţionalităţi: Flemii (Fia- mansiiX de viţă germană, şi Valonii. în­rudiţi cu Francezi?. Valonii au ţinut până bine de curând pe Fiemi apăsaţi, dar’ tresindu-se şi în aceştia conştienţa naţkmaJă, au început, deşi sunt puţini, lupta pentru limbă. Şi că au eşit bi­ruitori, se vede ţi de pe monetele cele noue* de 50 bani, pe cari e gravat tex- îuî şi în limba fiemică.

•

Necrolog In ziua de sf. Nicolae a fost înmormântată în Blagova (Bănat) Hugeaia, născ. Ioneicu, lăsând în doliu adânc p e nemângăiatul ei soţ, Petru Bulgea înv. şi o fetiţă şi un băiat. Pu- Mieu), oare a ţinut să-’şi arete stima faţă de răposata, asistând la * înmormântare, a fost foarte număros.: Predica,părintelui A. Giocoiu a stors, lacrămi din ochii **!or presanţi. I .R .

Sinucidere. In Oradea-mare trăia o femeie bătrână, care orbise. Plină de desperare, s’a sinucis cu un cuţit de bu­cătărie. Cu atâta putere a apăsat baba pe cuţit, încât ’şi-a tăiat gâtul de tot, rostogolindu-’i-se capul din pat pe po- dela casei.

în so ţir i noue. Aflăm, oă fruntaşii din L om an (lângă Sebeşul-săsesc), unde din prilegiul unei întruniri agricole, ţi­nută în primăvară de »Reuniunea ro­mână de agricultură din comitatul Sibiiu* au pus basă unei »Insoţiri de credit să­teşti sistem Reiffeiaen*, zilele aceste au înaintat statutele la tribunalul regesc din Sibiiu spre a înregistra firma însoţirii.

— In Hunedoara e pe cale de a se înfiinţa o «însoţire de cereale*, aseme- mea societăţii comerciale pe acţii >Ceres* din Satul-Nou.

*

M oarte subită. In Sibiiu s’a aflat In 27 Dec. n. o servitoare moartă pe piaţa Herrmann. După-cum s’a constatat prin medici, ea începuse să sufere de aprindere de piu meni şi jucând prea mult, s a înăduşit şi pe drum oătră oasă a murit.

*F ap ta unui nebun. Vice-prima-

rul din M.-Laborţ transporta pe un nebun la spitalul din Sătmar. Pe drum — erau în tren — nebunul ’şi-a rupt dintr’odată legăturile, a smîncit pe vice-primar şi a sărit cu el din tren. Amândoi au fost făcuţi bucăţi de roatele trenului.

* .TJn prim ar m ort de m ucoare.

Primarul din Pocea (comit. Ternavei- mari) observa, că unul din caii lui are mucoarea. In loo să facă arătare, s’a apucat să-’şi cureze el calul. Resultatul a fost, că şi el s’a îmbolnăvit de acea­stă boală fără leac, aşa că a murit în spital şi familia lui e sub priveghere aspră.

E logii unui pictor rom ân. Zia­rele germane »Munehen&r A llgem eine Zeitung♦ şi >Neueste N aohriehten* pu­blică articole elogioase asupra esposi- ţiunii dela Kunst- Verein, din Miinioh, a pictorului Obedeanu, fiul dlui colonel Obedeanu, din România.

Tablourile espuse de pictorul Obe­deanu represintă diferite episode din resboiul pentru neatîrnare.

în cursul lunei Ianuarie, piotorul O bedeanu se va stabili definitiv în Ro­mânia şi va organiaa la Ateneu o es- posiţiune a lucrărilor sale.

•

Epidem ii în Basarabia. Un domn sosit în Iaşi din Rusia aduce ştirea că în Basarabia bântue ou furie printre copii, epidemiile de anghină difterică şi Ecarlatlnă.

In acest scop toate şcoalele primare şi secundare au fost închise.

* -

Ziaristic. »D rapelu l* din Lugoj anunţă, că cu începere dela 1 Ianuarie 1902 st. n. va apăre de trei-ori pe săp­tămână în acelaşi format oa şi până acum.

— »Libertatea*. La Orăştie apare0 nouă foaie cu program activist şi ou numele «Libertatea*. Azi ne-a sosit nr.1 eu datul de 1 Ian u ar ie nou 1902. Redactorul ei este dl Io a n Moţa. Noua foaie va apăre odată pe săptămână, Sâmbăta. m

Crăciun t r is t Fabrica de vagoane din Arad a licenţiat 250 de lucrători, oei mai mulţi oapi de familie. In 4 Ia ­nuarie vor mai fi demişi încă 250 lu­crători. Situaţia e ou atât mai întristă­toare că în 15 Faur va înoeta fabrica ou totul luorul, aşa că alţi 500 de lucră­tori vor rămâne pe drumuri în mijlooul iernii.

Crimă în ajunul Crăciunului. In s noaptea Crăciunului nemţesc, când* aproape toţi locuitorii din Dereciohe erau. în biserioă, a pus I. Szab6, din răsbu­nare, foc la casa duşmanului lui, A.— Sonlo. Focul s’a lăţit iute şi când au tras clopotul în tr ’o dungă, oamenii dând să iese din biserică s’au căloat unii pe alţii, aşa că 6 persoane, femei, copîi şi bătrâni, au rămas morţi, striviţi fiind? sub picioarele celor mai tari. Focul abia a putut fi stîns. Tăoiunarul a fost prins de gendarmerie numai decât, spre no­rocul lui, oăoi oamenii voiau să-’l spin­tece.

*

De-ale rach iu lu i. Din Alămor ni-se sorie: In 7 Deoemvrie s. v. locui­torul comunei noastre Nicolae Florear, om de altmintrelea cinstit, s’a abătut oă­tră cîrcîmă, unde de dimineaţa până seara a beut rachiu peste măsură, ceea-ce- ■ ’i-a causat moartea prin înveninarea de alcool.

Actul înmormântării s’a săvârşite fiind de faţă întreaga comună.

La mormânt a vorbit învăţătorul* Vasiliu Greavu cu o aşa vioiciune des­pre efectele alcoolului înoât un val de jale a cuprins inimile presenţilor şi toţi s’au depărtat cu inimă înoitâ şi cu. cugetul de a sfi feri de rachiu.

S. H ulpuş, arendaş.— Pe drumul dela un târg s’au'

abătut mai mulţi plugari din V.-Ujfalău la o cârcîmă. Aici s’au rămăşit, care dintre ei va bea mai mult rachiu. Unul a plătit rămăşagul cu vieaţa, căci lovit de gută a căzut mort la pământ.

— In Timişoara au dus la spital; pe fostul notar P. Miiller, un om, oare îndreptăţia la oele mai bune speranţe, daoă nu s’ar fi dat patimei beţiei. EL se luptă acum ou moartea, suferind de înveninare de alcool.

— In Budapesta a murit în are­stul poliţiei un tinăr, fost iurist, care dându-se patimei beţiei ajunsese cerşi­tor. Tot acolo a beut o doamnă tinără în sărbătorile Crăciunului aşa de mult, încât făcendu-’i-ie rău a murit pe drunr oătră spital.

*C utrem ur de păm ent. Ni-se scriu

următoarele: »In Iablanica (Herţego- vina) a fost în 28 1. c. la 11 ore 55 mi­nute noaptea un îngrozitor outremur de pământ, care a constat din 2 cutre­muri unul după altul: anume cel dintâiu a durat 3 secunde, al doilea a durat 7 secunde, cel din urmă ne-a pus în> uimire, căci prin o puternică zgudui- tură a orepat multe ziduri şi a sur­pat multe hoarne. I. D obrotă , fruntaş,.

«Calendar pe anul dela Christos

1902. An. X X III. Preţul 60 bani. Arad. Ed. tipogr. diecesei gr. or. române a Aradului. După partea calendaristică şi şematismul diecesei urmează partea literară, bogată în artiroli de recreaţie şi învăţătură. O deosebită menţiune merită articolul ^Cărţi pentru popor- Instrucţiuni preoţilor şi învăţătorilor, deII. Chendi.

*Congresul Sioniştilor. Cetitorii

nostrii ştiu, că între Jidovi s’a p o rn it' de câţiva ani înooace o mişcare, care are de scop cumpărarea de pământuri în Palestina, unde să se aşeze ei şi să<-- formeze o împărăţie jidoveasoii. In tot: anul ţin adunări în oari se înferbântă unii pe alţii pentru >Ţeara jidovească* ~ Să înţelege, oă oei mai mulţi, mai alee din Ungaria şi Francia, nioi oă vor s& audă de Palestina, când aceste două ţări sunt deja Palestina. — In anul ace­sta s ’au adunat representanţii Sionului jidovesc la Basel, unde au ţinut mai multe vorbiri şi Dr. Herzl le-a spus, că. Sultanul nu e dujman al mişcăriii sio­niste.

•

Dela „Reuniunea sodalilor ro imani". A 12-a şi ultima şedinţă literară din anul acesta a fost Joi seara (26 (Decemvrie n.). Şedinţa aceasta de Joi cu program cât se poate de interesant şi variat, a fost precedată de cetirea prin

notarul substitut dl Nic. Bratu, a proto­coalelor şedinţelor administrative din luna Dea Punctul prim din program a fost composiţia «Dorinţa», terţet duplu. între cântăreţi am remarcat pe mem­brii: Nicolae Işan, Vaier Grindean, Ilie Baciu, Ioan Stanciu etc. DI Iacob Că- rătuş, sodal măsar, a deolamat apoi poe­

zia «Plăcerile căsătoriei», de E. Grenet- Dancourt. D-sa faoe frumoase progrese ipe acest teren. Mioul Coriolan B. a pro­dus mult haz ou poesia «Jidanul lovit«, de Speranţă. Zjloasa d-şoară Paras­chiva Apolzan ne-a introdus în bogatul

-domeniu al frumoaselor poesii, datorite ^predilectului poet Coşbuc. Dînsa a pre­dat de astă-dată «Cântecul fusului», oe a plăcut mult. Dl Nicolae Bratu ne-a oetit frumos şi fluent povestea «împfiră- îteasa înţeleaptă», de D. Stănoesou. Bine apreciatul Dem. Axente, oulegâtor-tip.,

:sae-a frapat cu progresul făcut în şooala deolamatorică prin predarea ou senti- ment a poesiilor «Rugămintea din urmă» şi «Ispita*, de Coşbuo. «Ţiganul la venat», de .Speranţă, predat de Co­riolan B., ne-a înveselit mult. Membrul nou al reun. dl G. Moga, măiestru măsar |i actualmente angajat la trupa teatrului german din loc, ne-a deleotat cu ro- manţa »Te iubesc*, de Şerbănesou şi apoi prin predarea comică a poesiei »Hăl mai tare om ghin lumnje», de Vic­tor Vlad Delamarina, ţinută în dialeot bănăţeneso.

Punctul final al seratei ’l-a for­mat composiţiile >Nunii mari» şi «Sfânta ai de libertate», terţete duple, esecutate ou multă preoisiune de garda dlui C. "Popa. E de prisos sâ amintesc, că fie­care punot din program a fost însoţit de aplause furtunoase şi fără de sfîrşit ale publioului presenţi

Em anuil.*

D icţionar mitologic. A apărut fascicolul III. din «Dicţionarul mitologio* de dl oanonio Gavril Pop, conţinând o materie foarte interesantă; înoepe ou M erope şi termină cu Prometheus. Acest dicţionar umple un gol la noi şi e de mare folos, nu numai pentru elevii de şcoală, ci pentru toţi aceia, oari se ocupă $i doresc se cunoască frumoasa şi fan­tastica mitologie veohie greoă şi latină. Se află de vânzare în B laj,, la «Tipo­grafia seminarului archidieoesan» cu preţul bagatel de 40 bani fasoioolul. Oltima broşură are o esteneiune de 80 pag. 8»/o-

•

Convocare. Adunarea generală a »Reuniunii femeilor române greoo-cato- lioe din Făgăraş şi giur< îşi va ţinâ şe­dinţa ordinară în aoest an în 26 Ianua­rie 1902 la 3 ore după amiazi în oasele proprii ale presidentei, la oare se in­vită ou toată stima membrele acestei reuniuni. Făgăraş în 1 Ianuarie 1902. .Zinoa Rom an , presidentă.

*Coroane eterne. Văduva L in a

Buzat, a contribuit la fondul văduvelor ji orfanilor meseriaşilor români, creat de «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu» iama de 2 oor. în amintirea răposatului ei soţ N icolae Buzat, fost musioant în Sibiiu.

Nr. 52Pujţ. 023

ţo trecere. Tinerimea română din Vurper va aranja o producţiune deola-

matonoă-musicală împreunată ou joo, Dumineoă, în 12 Ianuarie 1902 n. Preţul intrării de persoană loo. I. 1 cor.; loo. II. 50 bani, loo. III 30 bani. începutul Ia 6 ore seara. Venitul curat e destinat pentru biblioteoa şcoalei. NB. Oaspeţii străini sunt rugaţi a se îngriji de vie- tualii

Programa: 1. .Sum vânfitor», de V. Humpel, cântat in cor. — 2. «Noi vrem păinent», poesie do G. Coşbuo, de- olamată do Ioan Coldea. — 3. «Şti mân­dro*........de V. Popa, cântată în oor. —5. «Norodul şi neguţătorul, de A. Pan, predată de I. Banea şi I. Giurgiu. — 5.«Numai popă»....... cântată în oor. — 6.«Rugămintea din urmă», de G. Coşbuc, deolamată de Niţu. — 7. «Barbul lău­tarul», de V. Alexandri predat de P. Luoa ped. — 8. «Sai Române» cor — 9. «Herşou Boccpgiul», de V. Alexandri predat de V. Popa. După produoţiune va urma joo.

Ştiri din piaţă. Sibiiu. Grâu hl. 11 G0—12 40, secară 8 2 0 - 9 coroane, orz 7 80—8 40, ovăs 4 80-5.40, cu". 8 2 0 - 9 oor. 10 oufi 58 — 68 bani.

$ tir l înCrunte. Un comitet s’a instituit în Paris ca să aleagă modelul după care să se toarne o statue măestrului caricaturist numit Gavarni.

— O telegramă din Smyrna, adresată consiliului sanitar internaţional, semnalează un oas de ciumă în localitate.

POSTA REDACŢIEI ŞI ADMIXISTEAflEI.Dlui I. Cârulea Htteurtfti. Pentrn nu*

rnC-rul de anul nou.

Dlui T. Slnrctt, Th’itpa. Gramalle* de I)r. I. Crişan şl N. PutnoW. se capCti la Libriria archidiecesană, Sibiiu.

Dlui A. Ii- în A’. IL Ar trebui un articol întreg, ca să răspundem bine la toatu întrebă­rile. Dl notar de sigur, c i v6 pune Ia disposiţie legea, unde aflaţi toate îndramirile.

Dlui iliron D., Cftateii-ile-ballil. O aliaţi sau în anul 18U7 sau 1898, tn primul semeBlra din «Foaia Pop».

Dlui Dulia /-, Pintif. In cancelaria co­munală sau apoi dela Tipografia statului din Budapesta.

Dini D. Ichinzan, I. Vultnrnl în Oradea- mare, «Veselia» în Bucureşti, Gura-satuiul< în Abrud. Mnl potrivit ni se pare «Vulturul», 2. Sămiuţe (lela «Concordia* din Sibiiu. 3. Dl. E. Măglaş o într’o cancelarie do adv. în Arad. Nu ştim, dacă mai colaborează. 4. E destul red «Steaua-, Panciova. La ori-ce foaie e destul numele şl oraşul.

Dlui lantea, prerii. Până nu avem arti- celul întreg, nu ne putem pronunţa.

Negei la vite. Răspuns în nr. .‘16 al «Foii Poporului«

Celelalte răspunsuri, din lipsa de spaţiu le vom da în numerul riitor

Pentru redacţie ţi editură responsabil: V ic to r L a e ă r . Proprietar: Pentru «Tipoprafia», societate pe

acţiuni: losif Marschall.

iniiwi jiunnmm iip j uiiyim iiji ij i) lmuLjij m"ii

3100 bucăţi Nr. 1 simple cor. 1 04cu vine de oţel » 2 40

Cuie de potcoave.1.26270

148 3 04

cuiele H Nr. 6100 buoăţi cor. 5 4 0

Cheie pentru c u i e .........................cor. —.24Şurub pentru c u ie .................... * 110

Se capgtă Ia

Carol F. Jickeli în Sibiiu la Coasa de aur“.

720

85 1—4 y

Gustav Dtirr,incehawic.

ffj Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,sibiin . Piaţa-m are nr. 1 9 .

Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de m aşin i (le cn su t mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat.

Ca specialităţi se recomandă maşinile de cusut:

p r* Seidel & Naumann, G. M. P faff.^w i.

Toate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce fel precum ace, curele, oleiuri flne şi altele se

află întotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sânt esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată dela- mine dau 5 ani garanţie. [42] ie—

Liste de preţuri se trimit la oerere gratis şi franoo.

i s s s s s ^ s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s s i

Fag. 624^ F O A I A P O P O R U L U I Nr, 52'

st*

Franzbranntwein-ullui

B E Â Z A Y ,ceî mai răspândit

şi mai aeeseepţioBabil mijioe de cură In casa.S e espedează d ela fa b r ic a lui

€ o lo m a n B r & z a y ,B n d n p rii)» , IV ., M naeum -lsttrDt nr. 23.

9 1 » e » n g in . C sl m ai potrivit sp irt pentrn m asagiu e Franzb/anntw ein-ul lu i B râ z a y , cu carc frecăm «>rj>»t, îndeplinind astfel m asagiu l. A pli­carea se iute punend 1 2 linguri de spirt în tr’o farfurie sau într'o ci aş că şi frecând uşor cu mâna cnrf.tâ san en un flanel partea corpului, până-când spirtul s ’a supt sub piele. P roced u ra aceasta o urm ăm da 3 ori pe ai. şi auum e dim ineaţa înainte de scu lare , la ameazi şi seara la cu lcare . O astfel de frecare se ţină 15 m inute. Franzbranntw ein-ul înviorează corpul. 5 2 2 2 — 52

Feriţi-vfi de imitaţiuni. - ţ p \

Fiţi cu atenţiune Ia marca de apSrare.

Se capătă în ori-ce apotecă şl în oeieialte prăvălii.

Cmnperaţi-ye Călindar!€t*l mai bun, uiai frumos şi mai ieftini

pălfudai* românesc

. f ® r , j> * '? ' s\'% '! / »< T |f

i 1 . ■- ?. j . ■ ţi \ U f o s p _

|V-g- ,',î 1 '“ 1MMMB

Câlmdaml Poporp @ 1 0 0 2

a apărut şi se află de venzare eu preţul de 4 0 b a n i (20 cr.) şi porto © b an i (3 er.)

Se poate procura dela librăria „Tipo- g iîa&ei“, societate pe acţii în Sibiiu, strada Poplăcii nr. 15 şi ia alte librării

din ţeară.

Cererea eefor doi Episcop! români presentată în sumele naţsunet române cătră împăratul, la 1791.

Textul original şi traducerea făcută de

Dr. E. Dăianu.

Se află îa toate librăriile rom âneşti. JPi'ftul I coroană.

Portretullui

Dr. Sregorm Silaşiîncraî (îupă o fotografie, tipărit pe carton fin, I in Ecăruae de 24X32 cm. 11 trimite francat

pentru 30 bani.„Tipogra8a“, soc. pe acţiaoî

i i— - ----------- '

M A R E L E K R A C H .New-York şi Londra n’aa trecut cu vedere continentul european, şi a căutat să înfiinţeze o

fabrică de obiecte de argint, văzând produsele contra unei resplate foarte mici a muncn. Sftnt auto- risat a adnce aceasta la îndeplinire. Aşadar’ trimit ori-cui în schimbul numai a n. 6.60 următoa­rele obiecte

6 bucăţi din cele mai fine cuţite de mână, engleze.6 bucSţi furculiţe de argint, patent american, dintr’o bucată.6 bucăţi linguri de masă, de argint, patent american.

12 bucăţi linguriţe de argint, patent american.1 bucată lingură de supă, de argint, patent american.1 bucată lingură de lapte de argint, patent american.2 bucăţi păhăruţe de ouă, de argint, patent american.6 bucăţi farfurioare Victoria, englezeşti. <4 1 0 - 10

, 2 bucăţi sfeşnice de masă cu mare efect.1 bucată st'Scurătoare de ciaiu.1 luiotăgzăhărniţă foarte fină.

42 bucâţ* Împreună pentru numai 11.660.Toate 42 bucâţi de mai sus au costat înainte fl. 40 şi sânt de cumpărat aeom

eu ieftinul preţ de fl. 6.60.Patentul argint american, este un metal alb care păstrează coloarea arginm’ui

peste 25 de ani pentru care se garantează. Ca dovada cea mai bună este ca acest inseratim?**- mi este o înşelătorie. •"’SP*

Si mă oblig a reda banii înapoi ori-cui nu ’i-ar conveni marfa, astfel ca nimeni se nu pearză ocasiunea de a-’şi procura această admirabilă garnitură care convine a fi oferit cu un

elegant cadou de Crăciun si Anul-Nou,precum şi ori-ce casă cu menagiu mai bun. De vânzare numai la

A . H I R S C H B E R G .Agentura generală a uniunii fabricelor de obiecte de argint american patent

■ Viena, II., Remforandstrasse 19, II. Telefon nr. 1147.Se trimite în provincie contra ramburs sau trimiţând banii înainte. OwEftPraf de curăţit pentru aceste obiecte 12 cr. ^ <CtSfint veritabile numai obiectele purtând aci alăturata marcă metal higien'că

Estrageri din scrisori de mulţumire:Cu prima espediţ e sunt foarte mulţumit şi vă rog a-’mi mai trimite încă o gar-j

nitnră Kalocsa. Jolianti Majarosy, "protopresbiter.Am fost foarte mulţumit de eleganta garnitură trimisă

Otto Bartnsk, căpitan Regai şi Imperial al rog. 27 de Inf. din Laibach

Am primit pachetul şi sunt foarte mulţumit, rog trimiteţi-’mi în o ganitură de 18 lei Ka'osvar. Escelenţa sa Baroneasa BAnî'fy

înainte da asta cu mai muît timp am cumpărat în parsoană dela d-ta pentru o fami'ie o garnitură rle masă, Familia a fost foarte mulţumită cil marfa primită, de aceea rog se-’mi trimiţi şi mie o astfel de garnitură şt 5 cutii praf pentru curăţit.

Dr. Victor Colcerin, medic practic în Lăpuşul-ung., Trans'lvania.

...... ........... -..... I »■’»• " — — „1™ • "■» •

Maşinide

tocat carnea,după

ce! mal nou s stem,de

prima calitate.Formî pentru R, RR, S, UU.

Nr. R RR S SS Utoacă 30 45 60 60 n 5

1 bac. cor. 5.40 7 60 8 80 8 20 1 3 -

Formă pentru SS, U, T. UU T (cu roată)75 120 chlgr. pe oră

1650 29.Toare părţile constitut ¥9 peatra maşinile de tocat se capelă şi singu ratice .'

r , .• - J v ' i,T i f t i I M ? ‘I 1/ f î N *

Ferestrsue de trunchi ou garantă pentru fieoare bucată.Ferestrauele cari nu corespund să preschimbă.

4 4 V* 4»/, 4 */4 5 5»/,115 120 125 130 138 150

1 buc. cor. 2.— 2.40 2.60 2.90 3.20 3.90130 138 145 150 158 165

1 bm. oor. 2.50 2.60 2.96 3.30 3.70 4.50

Aduc la cunoştinţa prea stimatelor femei, ca în magazinul meu am totdeauna tot felul de piepteni de scărmănat.

Deposit de cărbuni de peatră şi cocs.Carol P . Jickeli,

83 6 - 6

6‘ lungime 155 m/m lăţ. 5 30170 m/m lăţ.

5.80

Sibiiu, Piaţa-mică, „La coasa de aur“.Ad

IcJ

Pşntrn tipar responsabil Io»if Marschall.