“Deschideţi fereastra să respire

PĂMÂNTUL!”

Cuprins

Deschideţi fereastra !

Pământul

Să respire Pământul !

Legătura Om-Natură

Deschideţi fereastra!

Acest lucru este prezent în cotidianul oricărui om. Însă acest îndemn poate fi privit şi dintr-o perspectivă metaforică. Putem

înţelege că fereasta este un simbol.Este o formă de apropiere , dar şi de distanţare a două lumi, a

două medii. Fereastra este un spaţiu al schimbului, realizat atât

prin privire, cât şi prin deschiderea propriu-zisă.

O simplă fereastră

Cel ce este încadrat în rama ferestrei priveşte în afară

(omul), cel ce priveşte dinafara ferestrei (natura), priveşte înăuntru.Fereastra mediază opoziţiile înăuntru-

înafară, real sau ireal. Este un “câmp intermediar”dintre cele două lumi: o lume a noastră, a oamenilor, şi natură, ca o creeaţie a

Pământului.

În spatele ferestrei

Concepem Pământul drept un simplu conglomerat de minerale şi roci, aşa cum îl priveşte mineralogia şi geologia.Noi trebuie să privim Pământul ca pe un organism viu, care are un suflet, nu în adevăratul sens al cuvântului, aşa cum este o vietate, ci

viu adică face să răsară, prin propriile sale forţe interioare, lumea vegetală, lumea animală, lumea umană fizică. Pământul

participa activ la existenţa vieţii şi a unei bune desfăşurări a întregului ecosistem. El respiră şi se hrăneşte prin “noi”. Cu alte

cuvinte, El trăieşte prin noi.

Pământul

Respiraţia Pământului

Ne propunem să explicăm cum trăieşte

Pământul prin noi, mai exact, cum respiră. Putem spune că Pământul respiră zilnic. În

orice caz, nu expiră sau inspiră aerul, ci sunt inspirate şi expirate acele forţe care

acţionează, de exemplu, în procesele de vegetaţie ale plantelor. Aceste forţe fac să iasă

din pământ, primăvara, plantele,reînviind natura, şi care toamna se retrag din nou în

pământ, făcând să se ofilească părţile verzi ale plantelor şi, în cele din urmă, paralizând

procesele de creştere a plantelor, procesul numit “moartea naturii”.

Să respire Pământul!

Natură vie, natură moartă

Practic vorbim despre o legatură strânsă între viaţa noastră şi cea a planetei pe care trăim.Sau putem spune

legătura “om- natură”. Şi când spun “natură”, mă refer în

special la lumea vegetală.Cea mai semnificativă relaţie dintre om şi plante este evidenţiată de schimbul de oxigen şi dioxid de

carbon, care are loc atât de firesc.Această legatură este posibilă datorită simbolului “ferestra”, amintită anterior,

mai exact, “fereastra deschisă”, care face posibil acest schimb

de gaze.

Legătura Om-Natura

Om şi natură

Plantele respiră prin celulele verzi, având mare nevoie de

dioxid de carbon şi eliminând oxigenul (oxigen care ne este

indispensabil nouă, oamenilor). Omul, prin respiraţie, ia din natură oxigenul şi eliberează dioxidul de carbon, care este

oferit naturii într-un mod metaforic, prin deschizătura

ferestrei.

De asemenea, o “fereastră deschisă” este o oportunitate pentru om de a se apropia de

natură, de a deveni parte din ea şi de a înţelege câte pagube şi

“cicatrici” i-a produs de-a lungul existenţei sale.

Lumină pentru plante

Oxigen şi dioxid

Uneori ar trebui să ne mirăm cum mai poate respira Pământul, cu alte cuvinte,

cum mai poate trăi.

Dezastrul provocat de apă este produs de lăcomia oamenilor.

Dezastrul datorat focului vine de la agresivitatea fiinţei umane.

Dezastrele sunt, deci, rezultat al comportamentului uman. Aceasta

înseamnă că omul poate influenţa natura, în bine sau în rău.

Dezastrul provocat de om

Tot ce trebuie să facem este să “deschidem fereastra”, să ne

purificăm de toate aceste cusururi, să ne transpunem pe noi înşine în

natură şi să adoptăm armonia. Dacă oamenii trăiesc în armonie, atunci şi

manifestările naturii sunt armonioase. Si astfel Planeta va avea

puls, va putea respira, va trăi. Cei ce nu înteleg ce bogăţie colosală

e aceasta, nu înţeleg că de faptele lor depinde viitorul vieţii de pe planetă.

“Deschideţi fereastra să respire PĂMÂNTUL!”