Anultí VIII. — Ut. 18. Ése de dóue ori in septemana : J o i - a si " . D o m i n e o ' a ; éra candu va pretinde im-portanti'a materieloru, va esi de trei Mmm • • • i V i m i i H

patru ^^^H p P PH P p PPJp Ip P PH ppppk p p pi de ^ v v k ^ i ^ r ^ h k ^ ^ b ^ B i B ^ ^ ^ b l ^ ^ t

pentru ^B^H^ flliB^: de anu _^^Ë^^W^kL L L B

„ I HLl IHHI ijpj ^H^H M ^ f l i^Bki ^ H S h h í ^ ^ h í ^bh^^^^ ^^^h h h b i s pe anu intregu 12 fl. v. a. ^ ^ ^ ^ ^ ^^^M^^^^H ^^^^^^^r • • • • • ^ B H ™ ^ „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

Pesta, joi in 8/20 martiu 1873. 'I'reniimeratiuni se iacii la toti dd. cores-pnndinti ai noştri, pi de a d;-"i>1 n!u In. Re-dactiunfi S t a t l o n s R a s B e Nr . I , unde sunt a so adresa, si eo: cspuudititiele. ce pri-veacu Rédactiune!).. administrat iunea séo speditur'a ; câte vor ü nefrancate, nu se vor primi, éra cele anonime nu se vor publica

Pentru a m i n e l e si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde câte 7 cr. de linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pen­

tru una data se antecipa.

Festa, in 19 martiu n. 1873.

De securu, dupa cele ce aretaràmu la acestu locu in nrulu precedinte, in câtu pentru votulu Camerei magiare, in caus'a urcàriloru de dàri, propuse demi-nÍ8teriu, — nime dintre stimabilii ceti­tori ai noştri nu se va fi asteptatu la vre unu bine. De unde — dintr'o legelatiune dualistica-magiara — vr'unu bine, vr'o usiurare pentru poporu ? !

Si cu tote, cele ce.se intemplara — de sambat'a trecuta si pana ieri — in Cas'a deputatiloru, intrecu ori-ce inti-puiri de comedia si de abnormitate !

Se votédia — pan' la darea dupa càscigu, tote dàrile directe — in fuga ; esceptiuni, emendamente, abiá câte unulu de poména; si asiá se ajunge la puntulu j celu greu, despre carele trei septemani j *iesci. scriseră foile, se cercetară partitele sil Miliar dulu alu cincilea se va respun-se alarmase lumea. Si — ce se vedeţi! ; a e . i n P a t r u r a t e de câte 250 de milióne,

Se scola oratori, din drépt'a si din P r r m ' a rata la 5 iuniu, a ăuou'a la 5 stang'a, si in gur'a mare, facu larma multa n diu, a trei'a la 5 aug. si cea din urma combătu ageru si spriginescu si mai a- ! a Ş s e P t - Indata du pa a duóu'a rata, ade-geru ; — nime nu mai şcia se distingă : [ c a in 5 iuliu, oştirile nemtiesci vor de

e sperantia cà Tpartit'a opositiunei federalfstice prin aeésta apropiare va oresce si se va intari. In data, ce alianti'a ou Gralitia va fi regulata, p a r t i t a f e d e r a l Í B t i l o r u intentiunédia a convoca unu Congresu si a inaugura o acţiune comuna pre t ó t a lini'a opositiunii. Astfeliu se spera, cà c h i a r p r e temeiulu noui legi electorale, opositiu-nea va fi in staro a ocupa o pusetiune decisiva i n monarchia, fie ca aceea sè se folosésoa p r i n

artivitate,séu prin passivitate; ceea-ce la timpulu seu congresulu va alege. —

Cea mai imbucuratória scire avemu s'o insemnàmu din Francia. Dlui Thiers a succesu a inc^eiá o conventiune cucei de la Berlinu, dupa carea pan' la 5 sept. a. c. intréga contributiunea de cinci mi­liarde va fi respunsa, si intregu terito-riulu francesu desiertatu de oştirile nem-

care de care partita se tiene ; — contele Lónyay din mediloculu dreptei ataca si condamna propunerea guverniului ; Ghi-czy din mediloculu stângei — o apera si o sustiene; alţii — se ascundu de nain-tea cestiunii, pentru ca nici sè nu mai auda de ea : in fine se face votare ; — fugu unii din drépt'a — cu Lőnycy eroulu, — fugu alţii din stânga cu Tisza eroulu drépt'a — inüonträ, — voîedia w " m ű m din stang'a pentru urcarea dârei, si — resultatulu e: 202 — „igen," 107 —

m m « _ _ 1 2 2 absinti. Astfeliu m.niste-riulu'intr'o causa, unde mai nainte cu 8 dile tóta lumea credea cà are sè suferă bătaia, invinge cu o maioritate de — 95 de voturi, si - chiar cu ajutoriulu opo­sitiunii! . .

Mai luminatu si eclr tante — nici o data nu s'a vediutu, ce mare mintiuna şi insielatiune este opositiunea si democratCa domniloru magiari.

Noi __ si la acesta ocasiune ne con-vingemu cà — de acestu guvernu impi-latoriu, de acestu barbarismu modernu, organisatu, numai o scăpare pote sè fia: a se oferi contrariloru seculari ai tierei de unélta si mai orba, si mai eftina, si mai agera — pentru d'a stôrce poporale a enervă tiér'a si astfeliu a face locu in-vasiuniloru coloniei nemtiesci.

Acést'a — astadi n'o mai spunemu numai noi, deja o pricepu si spunu si alţii ; cbiar in „Ellenőr" de ieri o scrise negru pre albu diu Szontagh Pál, unulu dintre corifeii magiari I —

Acum in Dieta se desbate a supr'a dàriloru indirecte. —

siertá cele patru departemente, astadi inca ocupate, si pana la 5 sept. nemţii, de garanţia vor tiené numai cetatea Verdu-nului cu teri tori ilu seu.

Conventinnea déjà s'a ratificatu si adunarea nationale din Versalia — alaltă­ieri, candu îse présentacau&'a prin mini-stru'u de esterne diu de Remusat, pro-rupse — roai vertosu stang'a republicana

seu. Pe locu adunarea lua urmatória re-solutiune :

„Adunarea nntiunala, carea cu saţuf ac­ţiune patriotica ie spre sciintia comunicatulu guverniului, se semte fericita, că — multiamita nobilei conlucrări a tierei, si-a inpUnitu partea mai essentiale a problemei sale ; ea votédia re-cunoscintia guvernului si lui Thiers, carele sta căscigatu mari merite pentru patriae

In data apoi o députa tiune din adu­nare, cu vice-presiedintii ei in frunte, merse la diu Thiers, ca sè-i drea oma­giale si cu vóce viua. Diu Thiers in mo-mentu este la culmea gloriei, este ido- ' cu éti-va cartofi in pusunariu ;") - si pana lulu poporului francesu ! Republie'a ser- sè ijunga pre mari'a domniloru unguri si

ariulu, paradisulu Imperatiei; astadi ïést'a tierisióra, prin administrarea rea, ajunsu la dog'a de cersitoriu. Seraculu anatu !

Feliu de feliu de nemuri l'au co-bpitu, ca sè-lu fericésca ; feliu de feliu fee!'lupani s'au perondatu in capulu lui, ca. său conducă la culmea culturei si prospritatii : — l'au adusu la sépa de lenm. Seraculu Banatu !

i Ina suta si cinci-dieci si siepte de ani sut, de candu — marelui Eugenu de Scoia, cu ajutoriulu poporaloru i-a succeu, a scote din ghiarele barbarului turcoicestu pretiosu margaritariu alu coróni atunci acéstu mândru puntu alu lumeierá tiera —- asiá dicendu, curatu romaésca ; totu pamentulu ei, câtu erá cultîvtbilu, erá alu poporului, alu roma -nilon

Ju voiu uitá, câtu voiu fi, cum mo-siu-miU, acu vr'o 44 de ani, duceniu-me — pe braciulu seu iérn'a la scola, séu s casa leganandu-me pe genuchii sei 'ni — povestea, cum in copilari'a sa tata-teu i spunea, cà — afostu unu tim-pu, ecuda nu erau străini in liera, si —totu pamentulu erá alu romaniloru, si drep-tulu tcestora erá ne restrinsu prin boie­ri; — „unde i plăcea romanului acolo elu 'mi-si plantă plug diu si ară si semenă /"

Mai tardiu leccur'a in Griselini si in uţiele documinte din archivHu Curţii de Viena, mi-a <?ovec,;tu acea traditiune.

- Lucru firescu ; càci — t ciutu lua,, i a F K „ t — r - 1 J~ J.,,

séu si mai multu, dar pamentulu i-lu îa'sa intregu; — nu ca „tiranii creştini" sica „barbarii moderni,11 cari ocupau si vin­deau la licitatiune — nu numai pamentulu poporului, ci si pre poporu, — pre cum desdinitu s'a intemplatu acést'a in Ba-nati. — Seraculu Banatu !

Dar pana sè ajungă Banatulu a fi coloiisatu de (şvabi, despre cari ér mosiu-mei mi spunea, cà „au venitu in cara­vane, — petrecuta fie-care familia de câte um catielu; au venitu cu copii in spate si

mai

Septeman'a trecuta in Viena se adunară mulţi dintre corifeii fed erastiloru, mai ver­

tosu din Boemiasi Moravia; dupa descoperirile foiloru, a nume cele din „ Vaterland," s'a lu-c r a t u de o conferiutia cu polonii, pentru d'a in­augura o apropriare si solidaritate. Se scia adecă c à ablegatii galitieni, cu eseeptiunea u n e i frac­ţiuni mice, mai multu rutene de câtu polone, nu numai s'au absentat» din senatulu imperialu ou o c a B i u n e a votàrei legiloru de reforme elec­torale, -ci — pana aBtad i n'au mai retornatu. Deci oietii poloni a B t a d i , vediendu-se intre ce­riu si pamentu, adecă de nemţi păcăliţi si bat-joouriti, éra de opositiunea federalistica prin n e b u n i ' a loru propria 'îndepărtau, in ;perplesita-tea loru incérea a-si càsciga o basa sub picióre s i asiá p r i n unii mai curagiosi ai loru au por-aitu s p r e taber'a federalistiloru, unde — dupa oum s e suna, a r fi f o s t u primiţi destulu de bune, s i

bédia triumfu ; monarchistii — spendi ura naşele. —

Adaugemu numai de câtu cà, in S p a n i a Republie'a continua a se con­solida si a ocupa terenu ; soldaţii Repu-blicei batu si inprascia pre bandele mo­narchiste pretotindeniá. —

In A n g l i a — conservativii cu Disraeli au desperatu d'à poté conpune ministeriu, si asiá Regin'a a chiamata ér pre G l a d s t o n e , carele tocmai lucra a se intielege cu colegii sei si cu parlia-mentulu. —

In fine din România nóstra cea amata, avemu a insemná, cà in Camer'a ei cu mare maioritate s'a luatu in consi-deratiune si s'a si votatu creditulu fon

de acesti'a cu toiu cu poporulu sè fia vedutu la licitatiune, tuturoru aduna-tualoru din lume, — elu vr'o 50 de ani a :bstu bine administratu de Camera, a\ndu vr'o duoi neuitabili presiedinti caducetori in frunte, in câtu începuseră bifcii romani a re'nviá si a semtí dulcé-ti unei vieţi regulate ; — insa tocmai d'a acesta gustata fericire va fi deştep­tai invidi'a si nesatiulu tiraniloru se­cări ai popó-aloru, cari pe - - marea Iperatésa Maria Teresia, pe carea te­rra indesiertu se încercaseră aoinsiél'a, ibatrinita o păcăliră in tocmai, si —de Ina séma cu acelesi amagitórie cuvinte calumnii, cu cari la 1866 Deák Ferencz rase de catra popóra si-lu ingagià nu

ciariu sêu ipotecarii, infiintiatu de pro- ti domniloru magiari si magiaroni pre pri etani romani, — măcar cà ministe- l.nulu nostru domnitoriu de astadi. riulu se opunea si erá plecatu a face din raca tiéra !

óre déca astadi s'ar redicá din mor-sntu străbunii noştri, cei din cele sieptè stricte, cu drepturi politice sinatiunali

primirea propunerii — cestiune de ca-binetu. Intr'aceea omenii buni se impaca ; si ministeriulu dlui Costa-Foru s'a soco-titu si s'a impjcatu cu Camer'a. Noi — ttonome, cari si ei au ajutatu, si mea unu minutu nu ne-am indoitu,cà va urmá ai multu de câtu aristocratí'a magiara, asiá, de in data ce am observatu, cu câtu alunga pre turcu peste Dunăre, óre zelu si câta dibăcia, rivalisa „Pressa" gu-íca acei eroici străbuni ai noştri s'ar vernementale cu foile opositiunali intruidicá si ar cere séma domniloru stepa-aperarea acelui institutu natiunalu deitori, cà — cu ce dreptu, pe ce temeiu creditu ! u wndutu ei poporidu banatianu, cu totu J

'A pamentulu seu strabunu, la veniture j Seraou Banatu ! ;raine, pre câţi-va arginti, ca si Juda pre |

E vorb'a de — Banatulu Temisianuhú^tn. ? — óre ce altu respunsu, ce altu Í odinióra Camer'a de provisiune, graameiu ar poté domnii stepamtori sè dèe

de câtu : „cu dreptulu si pe temeiulu ce­lui mai tare." Seracu Banatu! —

Dar — ce óre s'ar alege de domnii stepanitori, déca acelu dreptu si temeiu alu loru, s'ar prochiamá in lume si s'ar pune in lucrare pretotindeniá !

Seraci stepani magiari, — óre de-steptá-se-vor èi candu-va din somnulu loru de sinamagire, si — óre iheepe vor o data a fi drepţi, pentru ca sè scape de ur'a poporaloru si dé perire miserabila sicura! —

Dar — ce ne face pre noi astadi a vorbi chiar de Banatu, a cultiva provin-cialismulu, a ni aduce a minte de — unu trecutu vechiu, plinu de sperantie, amaru insielate, a rumpe legaturile celoru mai afunde rane ale inimei nóstre? Seracu Banatu!

Duoi inci dinţi sunt cari ni aduseră a minte de — durerosulu trecutu, de timpuiu candu glr'arele domniloru ma­giari s'au implantatu in gutulu Banatului pentru ca sè-lu stórca si sugrume, si de — trist'a realitate, trist'a sa sorte de

astadi. Diu c. Melchioru Lónyay, fostulu

ministru presiedinte, etmoscutulu amagi-toriu si degradatoriu alu intieligintiei ror^ane, mai de unadi la desbaterea asupra legiloru de dàri in clubulu deá-kistiloru, se pronunciá, cà — „poporulu se afla in siare, favorabile si pote plati dàri mai mari!"

Acést'a ni deştepta memori'a si ne fece sè ni representàmu in tóta realita-1U1 UUl p i , -, J v " nn \nrn-iostu élu adusu acolo unde se afla.

Si acea amara ironia ce o pronun­ciá indiecitulu millioriariu c. Lônay, ni revoca in memoria unu articlu ce de cu-rendu cetiràmu in fruntea unei foi gu-vernementali, a lui „C. N. Pester Jour­nal1', nr. 54, din 4 martiu a. c. unde — numai câtu-va cu alte cuvinte, ér de alt­mintrelea in acelaşi spiritu se constata decăderea, seracirea Banatului, sub mane­le, domniloru magiari.

Estragemu din acestu articlu câte­va pasagia, pentru ca — cei-ce nu cu-noscu trecutulu si presintele Banatului, sè se convingă cà — n'am essageratu din reocupatiune pentru acésta tierisióra, patria mai augusta a nóstra, si pentru poporulu ei stravechiu, carele ni a datu

j nascere, — n'am zugrafitu mai negru, ide câtu ce zugrafescu tipulu seu sistrai-j nii, cari au curagiulu d'a pune in faci'a I lumei adeverulu ; se se convingă despre deplorabil'a stare a sa si se oftedie cu noi: Seracu Banatu!

C. N. Pester Journal scrie : „Câte si mai câ'e nu s'au promisu de ani

Banatului, acestei tiere, odenióra atâtu de bine-cuventate, ér astadi — durere — atâtu de ne­fericite, — pentru scopulu d'a o a capa din ne­voia si necasulu seu! — Insa unu mil-lionu de promisiuni, unu torinte de frase, o pompa teatrale forte arteficiosu înscenată, *) — tote s'au prefacutu ia nemica naintea cru­dei realitâti, din caro nici cea mai mica parte, cu vorbe gole nu se pote face sè dispară."

„Cine se va pune sè descrie nepartialu istori'a regimului de la 1867 incóci, aoel 'a-un'a vn trebui s'o zugrafésca desclinitu negru ; ade­că : dessecarea Banatului. Acestu tienutu, sub regimulu presinte a scăpata tu la seracia de cersitoriu ; o regina pe carea na mai afli de câtu sdrentie ; o provincia, carea daruiá din priso-sinti'a sa tierei intrege, astadi intinde man'a cersindu delà micu si mare!"

„Nu este adeveratu cà, numai influintiele elementari au prefacutu in trei ani de dile una dintre cele mai inflontorie parti intr'ô marota

*) Alusiune la portarea Msale, Imperatulni Franciscu Josifu prin Banatu, ca sè veda cala­mitatea si sè mângâie ! Red.

enervata, ci nepotinti'a si enervarea Banatului este tocmai urmarea a ametitoria a unei pără­siri morali si materiali continue."' —

De aci incoliá, citat'a fóia insira unu lungu numeru de pecate si de negrigiriale guvernialoru facia de Banatu ; — aréta cà — forte a nevoia mai poté fi, ca reulu sè se îndrepte, — vorbesce de poterile cari sistematicamente au suptu si storsuBa-natulu, si cari acuma ele ar trebui se ajute din tote poterile la salvarea si re'n-vierea lui !

In fine trece la societatea — asia nu­mita francesa a drumuriloru de feru si aréta, cum si acést'a a contribuitu lase-racirea Banatului, ér acuma crede a face — Ddieu mai scie — ce mare servitiu acestei tiere, ofbrindu-i pentru clădirea de câte duóue mile de siosele pe fie­care anu, transportulu petrisiului nece-sariu, in daru ! întocmai precum regimulu in momentulu, candu bietulu poporu erá peritoriu de fóme, cu nisce ajutória de totu bagatele, cu inprumutarea de vr'o 20,000 fl. a colo unde se recereau mil-lióne, credea a fi indreptatu si salvatu totulu. — Saracu Banatu !

Si — din aceste pucine triste trasuri si indegetatiuni se vede, cum dd. magia­ri pricepu a ferici poporulu si a face se inflorésca tierele ; — se vede, cà ce va se dica acea frasa banala, pre care o variédia atâtu de desu diaristic'a magia­ra si magiarona, si pre care inalt'a curte de Viena o iá de argumentu si motivu a recunóscerii si sustienerii magiarismului cu fortia, cumca adeca acestu elementu este uniculu intemeietoriu si conservato­rii, de statu.

Frumosu statu au intemeiatu si con­serva domnii magiari in — Seraculu Banatu! —

repartitiunea ei sè ié in socotéla elasa'a séu bu­nătatea •pamentului si natur'a cultivării ace-lui'a, sè calcula — arbitraminte o cifra óresi-care diametrale de venitu, din acestu venitu se detrage o suma oresi-care diametrale — év arbitraria de cheltuele, apoi restulu ca venitu curatu se supune darii cu 22 — 29 procente.

Va se dica — aci sub titlulu cà se tacsé-dia venitulu, in anii rei si la pamenturils reu clasificate, sè ié o dare, carea adese ori treoe de parte peste adevorat'a cifra a venitului si im-povóra, ataca si strica temeiulu, pamentulu insusi.

De aci provine, cà acésta contributiune, de câti-va ani parte mai mare numai cu esse-cutiune se póte scote, ba cà — tocmai din ace­sta dare, de câti-va ani restantiele — abiá mai incassabili, se úrra la dieci de milióne !

In puntulu acestei dari, pre tóta faci'a pa-mentului nu se afla tiéraasiá de împovărată ca

In fine cete durea dupa càscigu, dupa càiulu personalii ; proprie — contributiunea depw. Aci — sub acestu titlu, dàrile dupa pantu, case si capitale séu carnete, se iéu de ch pentru o nóua contributiune de 4- prooento, atfctiunea cà in raesur'a aceloru dàri veni-tudupa pamsntu, case si capitale, este résul­ta u osteneleloru si prin urmàre càscigulu pónei proprieíarielui ! — Lucratorii — cu cjIu séu cu manele, toti sunt supuşi la acesta ob, ba mai multu — ei sunt supuşi dupa nume­ri capeteloru familiei loru, fiindu cà se su­pe, cumca — de óra-ce traescu, si casciga eea din ce traiesou ! —

Astfeliu acésta dare, intr'adeveru este o ire dupa capete si — totu do o data progre­sa ; o dare ce apésa pre cei seraci si se iè si de acei'a, cari — de parte d'a cascigá, sunt toc­

ai mistuitori ai càsaigului bietului muncitoriu. ici aoésta dare, in acésta mesura si estensiune

si Ungaria. Id Francia buna óra, unde parnen- ; a r e asemenea sub sóre! Si— a dice cà aci ve-tulu asemenea este pré impovaratu si asemenea nitulu se impovara, este cbiar — o irónia des custa sistema de repartitiune, clas'a cea mi nalta este de 20 procente, pre candu la noi -dupa noulu planu alu dlui Kerkapoly procente se vor urcá sl peste 30 ! —

A duóu'a dare directa este cea dupa cat Aci din venitulu curatu, ce se aréta prin ia siuni de chirie séu arende, se detragu — i Pesta lő , in cele laltc locuri 30 procente pe> tru reparature si manipulatiune, restulu se s> pune la contributiune de 16—24 procente. Ai

potica ! Aci se taesédia si apésa viétïa omului seracu; si — acésta este darea pre care domnii de la potere astadi ambla s'o urce mai vertosu, b'o urce cu câte-va millione pe fia-cara anu!

Din aceste pucine trasure, câtu de fugi­tivo si superficiali — cei-ce nu samtu pre tóta diu'a sarcinile vieţi ei nóstre in fericit'a Austro-Magiaria, vor poté celu pucinu pe de parte a si le intipui. Am dori sè le conósca mai vertosu fta-tii noştri de peste Carpati, pentru ca sè se eon

Dările directe iu Ungaria. Fiindu cà tocmai fusera la ordinea dilei

si se desbatura si deciseră proieptelc regula-tórie séu proprie urcatórie de dàri in Diet'a ungurésca, despre care obieptu atinseràmu in nrulu precedinte ai vorbimu si in cestu de fa­cia, — pentru mai buna pricepere si mai inte-

. ' ±. . _ „ u u>tu, ce Tenu, de ce natura ai.marime sunt acele dàri, bí a nume mai antaiutceZe direpie ?

Premitému cà — este regula generale, recunoscuta in intrégâ lumea civilisata, cumca dàrile direpte au a [însărcina numai venitulu si inca venitulu curatu, si cumca — cele ce a-tingu medilocitu seu nemedilocitu capitalulu, séu ísvorulu ce produce venitulu, acelea rui-nédia tiêv'a, fiindu cà seracescu poporulu.

Intre dàrile directe la noi primulu locu 'lu ocupa contributiunea dupa ' pamentu. Acésta contributiune se basédia pe Catastru; adeca la

nu s'ar poté dice cà — alt'a de câtu venitulu r , vinga, ce mare diferintia essiste intre ale loru fi tacsatu ; insa nici ncést'a nu e tora cârlig'; càci se mai aplica acésta dare si dupa clase e case, ai aci la tacsarea venitului ajunge num-rulu Jncaperiloru, prin ce tacsarea adese, oi devine apesatória~ chiar de temeiu, de edifica, séu capitalu. Pre langa acést'a, pre câtu timpi la noi in Ungaria este cea mai mare lipsa é edificia si localitàti de inchiriatu, mai tóta ac<-

I st'a dare cade pre umerii — nu a proprietarr loru, ci a inchiriàtoriloru !

Vine contributiunea dupa venitu, Acesta contributiune este forte "încurcata si abiá de£-nibile curatu. Ea taesédia, dupa clase, nu nu­mai venitele unoru industrii, publice si private, si ale intreprinderiloru actiunario, — nu numai venitele asiá-numitiloru onoratiori ai societăţii.

.„xivüiuuanioru pu-blici si privati,si venitele dupa capitale séu ca­rnetele ; — dar inca si unele venite dupa pa­mentu, si a nume cele ce nu sunt de adreptulu luate in consideratiune la darea dupa pamentu, d. e. venitele arendariloru de moşii, venitele din càrciumaritu si din diecîuél'a ce mai essiste, etc. etc. — Si aci principiulu e, cà numai ve­nitulu curatu se supune dàrii — de comunu cu 10 procente, la industri'a montana cu 7 proc. ; cu tote insa, chiar din aceste pucinej ce aduse-ramu, este i n v e d e r 3 t u , cà chei'a acestei contri-butiuni este cea mai arbitraria, fiindu bas'a ei in «elu mai mare gradu precar ia !

ai intre ale nóstre sareine publiée ! Sí in (ine sè le pricepa acei câti-va boieri mici si mari, cari mai sci-ii-ar bunulu Ddieu, prin ce mo-mele seduşi, desu se sprima pre faola cà, mai bine ar fi de tier'a romauesca si de poporulu romanu, a veni sub Austria, a se incorpora. Ungariei ! Credemu cà — audiendu cifrele de mai susu, li va trece gustulu, li se va acri ini-m'a de acea pofta ! —

Conferinü'a din Sabiiu, ia caus'a regularei fundului regescu.

Romanulu — tardiu so deştepta, dar — totu se deştepta.

Sunt vr'o duóue luni si mai bine, de candu ni am façutu detorinti'a, avisandu pro romanii

ordinea ditei m sésca" ca are sè vina la diet'a Ungariei — regularea dreptului de mu­nicipalitate pentru acelu tienutu, si cà — déca romanii, maioritatea abseluta a acelui teritoriu, nu se vor ingrigí de timpuriu pentru buna in­formare si influintiare la locurile competinti, regularea se va decreta intru interesük mino-ritàtii saase, carea lucra diu'a si noptea.

Noi — de o suta de ori am disu si aceea cà, pre langa tote informatiunile si stàruirjle nóstre, totu este probabile desconsiderarea drep­tului si interesului nostru; pentru cà — sunt principia de statu in Austro- Ungaria : a) ca — minorităţile sè domnésca ; b) ca — cei-ce

au mai avutu. màcar prin abusu séu lotria — cnscigete drepturi, se mai aibe, ér cei-ce n'au avutu — totu se n'aibe, pan;; candu si aceştia nu vor sei sè si-Je re vin dice ci insisi, măcaru prin fortia fisica.' Acést'a o dicemu si sustie­nemu pururiá, càci esperiiVia de tote dilele nu ni permite a ne indoí cà este purulu adeveru.

Totuşi noi am indemnatu si vom continua a indemná pre intieliginti'a nóstra natiunalo cà — mereu, la tóta ocisnmease bata si sè cé-ra la locurile dacidietorie drepturi si dreptate, maear d'ar sei de o míik de ori cà so va denegá.

Motivulu nostru este : pentru ca — ro­manulu se-si faca detorinti'a si se-si saine con-sciintià — facia de viitor in.

Noi — nu suntemu revolutiunari ; din contra noi casi intregu poporulu nostru, forte multu ne plecàmu spre conservatismu, — nu-mai déca potericii dilei ni ar dá, màcav pre diu­metate cea-ce ni compete, (fora de ce nu po-temu sè mai essistomu si sè ne desvoltàmu,) pentru ca se avemu ce si conservàmu !

Aceea insa — nime cu minte nu va aştepta de la naţiunea romana, ca sè fia con­servativa, pe câtu timpu ea ri are d'a conserva, de câtu dóra misen a sa sijugulu strainu Í

De aceea noi tienemu santu, oà domnii de la potere, déca ne vor vedé cerendu si ape-randu-ni dreptulu, la tóta ocasiunea, eu tóta euergi'a si aeriositatea, in fine totu ni-lu vor acorda, sciindu ei pré bine, cà in urin'a urme-loru, cea-ce unui poporu desteptu compete, si este semtitu de necesariu, déca nu i ae dà de buna voia, la timpidu seu se dà indoitu de nevoia! — Acésta o aciu domnii bine, si de ace­ea noi dicemii romaniloru : Cereti, pretindeti ce e dreptu, neincetatu !

Destulu cà, pre cum am amintitu la ron-dulu nostru, câti-va barbati de inima din Sa­biiu, s'au puau si au convocata pentru diu'a de 1 martiu o conterintia acolo in caus'a de sub întrebare, si acea conferintia, constAt:>tori», cum ni spunu foile, de barbati inteliginti din tóta pàrtile fundului rogiu, fora diferintia de colore politica, — s'a intruniUi si a deliberatu duóue dile, despre a càrei decursu ai resultatu „Telegr. R. u acrie precum urmédia:

«m, .«ErA„iw,. Mflfifitöu i^A r»íu , . . , p í 'áupí trecutulu loru celu mai recente politicu, do di­ferite colori politice, — întruniţi spre unu unicii scopu, si ou cugetu curatu, de a lucra in intere-sulu ticnutului acestei parti do tiôra, numitu fundu regescu, in specie, si in interesa lu patriei comune in genere. Dèe ceriuhî, ca acest'a sfe fia uuu bunuauguru pentru tote coatiunile ce pri-vescu tiér'a si locuitorii ei, dè ccriulu ca se do-vedimu faptice, ea amu ajunsu la acelu acriosu ratiunimentu cu toţii si sè o vedomu «eést'a in srurtu tempu si din partea altoru confraţi de natiunalitate neromana, incâtu sè ne potemu intielege despre adeveratelc lipso si sè le pute-mu si esoperá in iutereaulu patrioi, carele este identicu cu interesele speciale ale locuitori-loru ei."

FOISIÓRA. Balulu junimii rom- din Viena

dupa origine si adevera^a sa importantia.

Sciu cà la vederea titlului acestei mici de­scrieri mulţi se vor întreba cà : ce interesu póte se aibă publiculu celu mare romauu, ca sè se mai ocupe o data de balulu romanescu din Viena, despre carele si asiá deja a cetitu — mai pe scurtu si mai pe largu, cà a Buccesu forte bine. Dara luandu in considerare tote im-pregiuràrile sub care s'a nascutu idea lui si s'a urditu planulu lui, luandu in considerare opi-niunile străine, ce domnescu a supr'a naţiunii romane, mai cu séma in Viena, capital'a ace­stui Imperiu poliglotu ; — credu oà fie-cine va intielege si recunósce importanti'a, ce porta cu sine balulu acest'a.

înainte de tote voiu spune cum s'a in-fiintiatu balulu romanu din Viena. —

Elu detoresce inceputulu seu, viëti'a sa, cö numera acum alu doilea anu, unei femei, unei demne matrone romane, dn'a Emilia Po-poviciu, consórtei doctorului in medicina Ales. Popoviciu.

Străinii avéau, si mai au in mare parte o opiniune rea, rătăcita, confusa, despre aocieta-tatea si chiar despre naţiunea romanésca. O deseonBideratiune sl Unu despretiu acompania numele de Romanu. —

Aflandu-se dn'a Emilia Popoviciu a desei ori in societăţi germane, s'aindignatu cu dorere despre câte audia povestindu-se pe contuluser-manei societăţi romane.

Ea si-a propusu, ca. numai de câtu aè-ai resbune a supra maliţiei si iguorantiei straini-loru. — Cum sè-si resbune ?

Se arete strainiloru ignoranti'a loru in tóta golitiunea ei ; se présente strainiloru o ideia întrupată despre societatea Romaniloru, pe care se o admire, din care sè se convin­gă despre retacirea opiniunii loru. — Acé­st'a nu se potea face mai bine, de câtu prin-tr'unu baiu romanescu. Idei'a acést'a deci a fostu imbracisiata de tinerii noştri. Aceştia insa, pe langa acésta ideia, mai priviau si la alte ^scopuri ; adese ori se întrebau si se consultau cà : cum óre ar poté face se de­ştepte pre acea colonia romana-macedonena din Viena, carea — isolata aici de tóta influinti'a spiritului romanu, ajunse' pana a-Bi renega nu­mele de romanu, portandu pe acelu de grecu, uitandusi de pa tri'a antica, degintea străbuna ! Balulu imparea midiloeulu celu mai nimeritu pentru d'a aduná tote acele familii la unu locu, — ca sè faca ounosointi'a loru si cu incetulu venindu in contactu socialu cu densele, sèle faca a-si re-aduce a minte de originea, de pa-tri'a loru. — Afara de acéat'a tienerii noatri ur­măreau de multu idei'a, de a infiintiá unu cabi­netu de lectura, dar midilóce, fondu pentru ra-dicarea aceluia nu aveau ; balulu deci potea sè sti procure si midilóoele pentru acelu scopu.

Acestea au fostu motivele si impulsele, pentru cari tenerimea nóstra s'a incercatu a réa­lisa balulu romanescu in Viena. - Si — ea nu s'a insielatu ; se póte mândri, cà a isbutitu mai in tote trele direcţiunile.

Idei'a — cine va poté se nege, cà — erá frumósa ; dar — cine nu va pricepe, t à realí-sarea avea sè fia forte grea, obstacule malte ai dificili. — Tenerimea inse erá entusiasmata si — usi'a ei erá firma. Si candu cineva scie ce voesce, ai — scie sè voiésca din totu sufletulu, j— cum sè nu se póta aceea réalisa?! Astfelu jbalulu s'a decisu, comitetulu s'a formatu, ér — ,de greutàti nu mai potea se fia vorb'a ! , Balulu nostru avea trebuintia aè stee sub ,patronagiulu unoru dómne romane do o posi-tiune însemnata in societatea Vienesa. Deci pa-,tronagiulu balului s'a oferitu dómncloru : Ma-ţilda Dumba, Maria Filisiann si Elena Maren-Heller, o treime ca creata d'a fi un'a in spiritu i d'a impune prin gratia si demnitate. Tote au irimitu cu o plăcere viua, incuragiandu in totu aodulu pre comitetu pentru întreprindere.

Ori si câtu de mare entusiasmu, ori sl Itu de multa bunavomtia, din partea teneri-*ii balulu romanu totu n'ar fi ajunsu atâta jlendóre, n'ar fi cascigatu renumele de celu Uaiu baiu de elita dintre tote balurile alese -n Viena, n'ar fi avutu resultatele atâtu osie orale câtu si cele materiale in mesur'a fap­ta, déca aceste ilustre dómne n'ar fi patronatu Uulu — cu atâta zelu si energia ? Si eu sum mru, cà voiu fi numai interprete fidelu alu

opiniunei studentiloru romani, candu voiu arata chiar publicamiute domneloru patronese a le ba­lului recunoscinti'a cea mai deplina a tuturoru !

Acestea au fostu întreprinderile clin anulu trecutu. Succesulu acelui baiu este cunoscutu deja publicului romanu din raporturile publi­cate la acea ocasiuno; romanendu chiar si unu prisoau de bani aprópe ca la 1.200 fl. des­tinaţi pentru infiintiarea cabinetului de lectura.

încurajaţi de trecutu junii noştri, firesce usioru s'au deoisu, ca ei in anulu acesta, pre­cum si de aci nainte in toti anii se arangiedie baiu romanu in Viena. Ei s'au constituitu in comitetu din următorii membri: Dr. Aless. Popoviciu (Presiedinte), Dr. Const. Aronoviciu (vice presiedinte), Bologa, Nicolescu, Babesiu (secretari), Dobroviciu (casieriu), Pamfiliu Danu, Joane Radu, Anca, Vulturescu, Popasu si Filipanu.

Comitetulu si-a pusu tote silintiele, ca si in anulu aeest'a balulu sè rivalisedie, déca nu mai' multu, celu pusinu cu; celu din anulu trecutu, ca sè faca onóre junimii si naţiunii romane. Si in adeveru, nu me voiu insielá, nu voiu esagerá.rdé-ca voiu spune cà, si asta data, balulu romanu a fostu celu mai de elita din tote balurile din Vi­ena. Sl anulu aeest'a patronagiulu balului s'a oferitu totu Dneloru mai susu numite, cari au primitu cu aceeaşi buna-vointia si plăcere. —

Balulu s'au tienutu, precum s'a mai pu-blicatu, la 1. martiu st. n., in şalele din „Grand-Rotel* — Bufetulu, garderob'a etc., dupe di-spoşitiunele luate de comitetu, erau gratis.

Presidiulu conferintieloru do dóue <dilc a ' se si nisuescu pre de o suta de ori a fi mai pe-fostu condusu de II. Sa diu Paulu Dunca ; éra referatulu Ta avutu in ambe siedintiele dlu'Dr, Joanu Borcia*

«Discusiunea a fostu moderata si eutactu, si de aceea speràmu, cà s i resultatele mtregei conferintic voru fi acceptate «u cea mai viua multiamire din partea tuturoru locuitoriloru bi-nesemtitori din fundulu regescu."

„Ne voindu a preocapá câtu de putienu opiniunile publicului prin impressiunea ce a fa­cutu asupra-ne totu deoursulu conferintiei, ne abtienemu de a intra in meritulu afaceriloru, reproducendu la tempulu seu representatiu-nea ce s'a primitu a se, aşterne la lorurile com­petenţi."

„Atât'a credemu inse cà mai este in in-teresulu ca«aei ca sè coinunicàmu publicului inc» de ai^adi : "

«Adunarea a t'.'î.vt ; doue siedintie, un'a joi in 1. ma'tiu, si alfa Vineri in 2 martiu si sa intrunitu principialmente in trei puncte cardinali si adecă :"

1. arondarea municipieloru fundului re-gescu, in 4, eventualminte in 5 muncipia, dupa recerintiele unei administratului mai usióre si mai eftine, si deosebirea cetâtiloru libere de municipiele cercuali, dupa eum este in comi­tate, si

2. in estenderea legei municipali ungu-guresci si asupr'a fundului regescu, cu escepti-unea votului virile ;

3. in ştergerea universităţii, ca unu ce de piisosu, si instituirea unei representantie pro-visorie pentru administratiunea averei comune a fundului regescu.

„In privinti'a punctului din urma a fostu si o propunere, carea se restringea numai pre-langa pronunciarea delaturàrei universităţi ; éra incâtu pentru administratiunea averei co­mune sè remana cestiunea d e 3 e b i s a , si dupa cum voru aflá compropri etarii de bine spre ase administra in vénitoriu. Propunererea acést'a din urma fiindu pucienu spriginita — a cadiutu.

„In diu'a ultima, la deschiderea siedintiei, presiedintele ceti o telegrama sosita de la Bra-siovu do la comitetele germane-ungare de acolo, prin care saluta cu căldura adunarea ai doresce succesulu celu mai bunu ; mai departe o episto­la de la diu loanu Macelariu din Mercnroa, de acel'a-si cuprinsu. —*

„ Atragemu atenţiunea roman'-loru din fun­dulu regiu pentru ca cele-ee se voru împărtăşi de comitetulu natiunalu ea resultatu alu conferin­tiei, s e le subscrie câtu mai i n graba, spre a se poté aşterne de tempuriu dietei din Pesta, pana ce adecă nu vine cebtiunoa fundului regescu la desbatero si decidere."

riculosi de câtu insisi magiarii. Si de ce óre acést'a ? Caus'a este firésca ; pentru cà pre de o parte sè ni scota ochii, cà an foatu cu privire Ia natiunalitatea nóstra, ér pe de alt'a — ca to­tuşi se sature pe poporu de dd. romani, sè nu-i vina nici a mente a mai dori si cere atari, si asia apoi mai in colo magiarii sè póta stepani in paco dregatoriele in sinulu poporului nostru.

Generala este plansórea poporului nostru a supr'a portarii pretorelui din Radna ; in ace­stu cercu curatu romanu, acestu dommi, ce s'a alesu aci ca romanu, — tote numai romaniloru nu li-o spre bine si spre folosu.

Căuşele juste ale romaniloru nu numai cà nú-le náinta, ci le inadusiesce, fie e a.^ele, de ori ce natura ar fi.

De curendu se intemplà, cà locuitorii ro­mani din comun'a Paulisiu, seósara cu ruşine din cas'a comunala, cum si din postit pe faimo-sulu loru notariu jidanu Biltauer, pentru nesu-feribilcle sale abusuri ,• diu pretore prin apuca­turile Iui egoistice, si prin intrevonirea sa ofi-ciósa cu panduri si persecutori, facù presiune a supr'a bietului poporu pentru scopulu de a restitui în postu pe acelu omu fora de lege, denunciandu totu o data si vice-comitetului,cum­ca turburarea a supr'a aceluia ar fi fora causa ! pre candu plansorile si gravaminele in contra-i sunt multe, — mari si grele. — Astfeliu caus'a, dorerea si vaerarea populatiunii o luà in nimica, si părtini pe Juda celu reu ! Totu acestu d. pretore romanu, anu cu propri'a sa auctoritate volnica, luà banii din lad'a săniei biserice din Cladova, dandu-i comunei politice spre administrare. — Cum póto fi acést'a ? — se intréba poporulu ; ér eu dien : totu cum se 'ntempla tote abusurile ! — De la judii comu­nali, — asiá vorbescu gui'el 3 rele, — trage câte 100 fl. pentru ca se-ii ajute a reesi de nou aleşi. Dar d'alta parte căuşele invetiamentului nostru confesiunalu i sunt cu totulu indiferinte, ba de curendu inteplendu-se unui invetiatoriu din cercu unu atacu, si anume pedepsindu in-vetiatoriulu pe unu baietu trupesce, diu pre­tore la denunciarea făcuta — alerga la fa-ci'a locului si luà de la parintele băietului pro-toculu oficiosu, adecă incepù investigatiune pe­nale, contra invetiatoriului, — pe candu Inspec-torele coroualu scolariu aflà corecta păşirea in­vetiatoriului, avendu acest'a firesce in vedere

toru domni de romanu ; in câtu pentru diu pre­tore din Radoa me marginescu a atinge cà nu­mai din mila — a fostu părtinita de roma i la alejere, si acuma — respunde Ia acesta părti­nire cu vatemàri si nspasári, respunde cu ve­stiri in gur'a mare cà — nici elu, nici famili'a lui nu e crescută romanesce, si nici cà vré sfe auda de interesele natiunei romane ! — (a.)

Ia Promontoritilti Aradului, 14 mart. 1873 (Portarea unui domnn pretore, alesu din

mila, de romani, ca romanu, pentru d'a se in-1 sustienerea ordinii si moralei şcolare. Ar fi cu grigi de interesele poporului romanu !) Nu fora j cale a întreba pe diu pretóre : óre nu totu acestu destola causa audimu esprimendu-sa tieranii j invetiatoriu s'a plânsu la elu in mai multe ron-nostri cà, „sè ne ferésca Ddieu de domnii dero- j duri, cà nu-si capata lef'a si cà băieţii ambla la manu!* Intru adeveru este lucru de compati- I scóla forte ne regulatu, rogandu-Iu deoi sè dis-mitu, cà acést'a sentintia, esità din gur'a popo- ! puna in caus'a acésta, — unde denaulu, acestu rului nostru, cam de rendu este drépta ; càci— j d. pretore respunsa : „Nu me mestecu in scólele ou pneina escoptiune, portarea domniloru de I vóstre, — faceţi ce vreti !* Eta dragostea ce 0 romanu facia de poporu este forte rea. Domnii j nutresce dsa pentru binele poporului ! Totu magiari, adi domnitori in tiéra, ca dupa o rc- i astfeliu de respunsu a capatatu si inspectorele gula tramitu pre capulu poporului nostru, pre ! de cercu, sl apoi mai este óre sperantia de câtu depinde de la ei, astfeliu de individi ro- S vre-o patronare? ! Ar fi pré lungu a insirá tote mani, cari nu numai cà se renéga dupa aceea, ci i câte se observa role si daunose din partea atâ-

Sibliu, in 17 martie 1873. (Resunetu.) Uuu comentariu neealitu, ca

si multe altele in „Telegr. Rom." nru 17, la re-portulu publicaţii in „Albina" despre balulu ro­manu din Sibiiu, silesce > re corespundinte a replica câte-va — pucine — desi adeverulu ne-contestabilu aceloru impàrtasite in „Albina*, nici chiar duna lămuririle procopsitului din ,Telegr. R.* nu ar avé vr'o lipsa de replica. — Cumca balulu a foatu alu inteligentiei romane, si prin urmare acesta nu e nici o osânda, mai U8Íoru o isbanda, — nu ne opintimu a con­vinge de feliu pre „Telegr. R.", care tote intre tóté la elu le readuce, le concentra, numai pre sine singuru considerandu-se de inteligin-tia eschisivu privilegiata si care, dupa cum dir acelesi şiruri transpira, mesura inteliginti'a dupa firele rari si cărunte ale capului, nu dupa firea si maturitatea judecaţii. — La balu a paitecipatu, ou pucina esceptiune, tóta inteli-gini'a romana din Sabiu, cea-ce se póta docu­menta prin acte ; urmare deci naturala dupa noi e, cà numirea cea mai potrivita a balului e : alu inteligintiei ; insasi „Hstädter Zeitung* în­cep; referat'a sa : „die hiesige romanische In­telligenz* etc. Daca „Telegr. B." ar fi soiutu sëu ;è ne prevină cu altu nume mai potrivitu, nóe nici prin minte nu ni venia a critica si con-tradice.

N'a afirmatu nimenea, cà diferintiele po­litic» a impedecatu arangiarea unui baiu ; aeé-st'a e s te numai o îngâmfare din partea critica-Btrului ; — dara cumca neintiolegerile, in legă­tura cu ur'a au instrainatu pre unii da alţii, a c e s t a este unu ce sciutu — pana si copiiloru celoru mici ; argumentulu celu mai bunu ni-'lu dà însuşi corespundintiele „Telegr. Rom." din anii trecuţi. —

Cumca atari petreceri sociali înainta le-gatur'i, amiciti'a, contielegerea si aplenarea opiniuniloru divergente, am afirmatu si — sun­temu convinşi cà — afora de rabulistrii de profesiune, nime practicu sub sóro nu va trage la indiiéla. —

In câtu se atinge de scóla observu cà, a esi acum din ea, si-a"fi stersu pulberea scaune-ioru universitàtii, desi comentàtorele din rub-ric'a de „varietăţi,* — nu scie, ci numai supune acesta, — am celu pucinu acea, maugaiare, cà — m -am împliniţii detorinti'a pro deplinu, pre candu daale,dlui de la „T. R." i-ar mai trebui se asude câţi-va ani. fie chiar si màcar in Lip-sia! Diu de la „Telegr. R." póte bănui câtu-va voi, acèea totu stà, cà tenerimea din străinătate se interesédia in asemenea gradu de căuşele na-

j tiuuali, ca si ori-cine din patria; dubietatea t dlui contrariu póte sè fia testimoniu despre in-j difeientismulu, ce va fi avutu elu insusi pre candu se aflá in străinătate, — multiumita insa

I ceriului, scimu cà sunt pré pucini de firea j dsale ! — Cumcà resultate mari n'am ajunsu, ! ni dovedesce destulu starea lueruriloru pré­sente. — Pre langa tote acestea suntemu mân­dri de suncesulu câtu e, atâtu celu moralu, câtu si celu materialu, si credemu 3 i c u r u , cà acestu suocesu a facutu epoca in viétia sociala a romaniloru din Sibiiu,— Totu o data credemu cà, diu din Telegr. tiene spesele unui balu de dosierte, dara la acésta n'avemu sè-i reflectàmu alta de câtu sè-lu indrumàmu h cuvintele sântei scripture, eare i vor fi dóra mai bine cunoscute de câtu chiar nóe : „Desiertatiune sunt töte pre lumea acesta!* —

Nu afirmàmn cà sortea romaniloru s'ar fi indreptatu, dara scimu cu toţii, cà nici cu acele înşirate in „Telegr. Rom," nu s'a indrep­tatu pre deplinu. Din acestea ar résulta ca sè ne retienemu, dupa cum bate »Telegr." la pas-sivitate absoluta, va sè dioa sè nu iacemu ni­mica, séu sè facemu ceea ce elu de atâta tempu mereu combate !

La observările despre demonstratiune, spunu dlui de la „Telegr." cà, de n'am păstra óresi oare discretiune, am dá cu colórea pre facia, si am s) documenta cu ipsissima verba, ca unii asia au tienutu si caracterisatu acea petrecere sociala; noi insusi amu fostu apriori de contra parère.

Cumca ne apasă multe, acésta scie sl co-respundintele Albinei ; cà le va semti asemenea nu scie, càci n'a studiatu artea profeţiei spre a poté sei venitoriulu.

Starea lucrului si caus'a cea adeverata, jace acolo, cà cei teneri (?) au cutesatua între­prinde ceva cu consiliulu coloru mai meritaţi bărbaţi, insa fora de a se duce si la „Telegr. Rom." sè-si marturisésca pecatele si sè cera absolutiune, mai nainte de ce le vor comite.—

Incâtu pentru consiliulu si predic'a mora­la ce aflà de bine a le împărtăşi corespundin-telui Albinei —diu din „Telegrafulu Rom* — înainte de a fi venitu inca bine p o 3 t u l u mare observu : ca omu, si ca unulu ce am fostu pe Ia scóla — dupa afirmarea dsale insasi mi va fi iertatu, desl contra vointiei si fora licenti'a Ba a me interesa s) eu de mÎBcàrile oe se intempla in viéti'a sociala si a nume pre terenulu natiu­nalu. — De altu cum i multiamescu de svatu-rile ce-mi dà si-lu asiguru, cà n'amu avutu lip­sa de ele ; pastredîe-si le pe séma-si, càci are credu mai mare necesitate ca mené de ele.

Cumcà am referatu adeverulu si am re-feratu intr'unu modu obiectivu, intru interesulu onórei si demnităţii natiunali si fora nici o preocupatiune de partita, — me supunu totu deun'a sententiei publice, si in casulu acesta specialu sententiei publicului din Sabiu, nain­tea ochiloru càruia s'au petrecutu tote. Sum coavinsu cà nu eu voiu fi aflatu cu — musca pre căciula, nu despre mine se va adeveri, cà am cautatu modu in papura. Margineanulu.

La intrarea in sal'a balului erau vr'o 5—6 membri din comitetu ce primeau salu-tandu pe fie-care óspe, presentandu-le si câte unu ordinu de dantiu. Membrii comitetului por-tau la partea stânga o cocarda in tricolorea naţionala ; câte unulu dintre ei conducea la braciu pe fie-care dama si damieela de le pré­senta domneloru patroneso, cari lo intempinau cu zimbetu de recunoscintia si cu intrevorbiri ocasiunali. — Sal'a erá splendidu decorata, arbori, verdétia, flori, buchete, completau deco-ratiunea. Ilumnatiunea erá destulu de viua ; ra-dicle ei printre flori si frundie păreau cà scli-pescu diamante.

Orele aprópe de 10 : — sal'a este plina, lumea cea mai alésa; deputaţi din senatulu im­periale, ambasaüdori, profesori, magnaţi, ban-chieri etc. Miniştrii inca si-au luatu bilete de intrare, dar din caus'a doliului de curte, au absentatu. Toalet'a cea mai eleganta ; colórea alba si roşia in prevalictia ; conversatiunea se urmá cu predilectiune in limb'a francèsa. Music'a începe, esecutandu arie romanesci. —

Balulu se deschide cu polones'a. — Pa-rechi, parechi saltă; parechi, parechi se prearo-bla unde se mai gasesee unu pieu de spaţiu. Peptulu si perulu mai fie-carei dame eráornatu si decoratu c u pietre, ce străluceau in mii de colori ; tenereti'a in figure dulci sl senine, te atrăgea la dantiu c u potere magica. — Val-sulu ah! valsulu începe 1 piciorululunica, fuge; muBi'c'a te porta te invertesce, — te redica — par' ca prin aeru prin nuori, prin lumi fantas­

tice; — ah valsulu ! „Inca unu turu, domnule, càci vréu sejocu; music'a este atâtu de frumosa, atâtu de farmecatória ; — ce musica este acé­st'a ?" „Este music'a nostra, music'a romané-sca, domnisióra." — P'atunci audiai pe o alta damieela intrebandu pe cavalerulu ei cà: „Se potu aflá note din music'a romanésca ?"— din­colo audiai pe o alta damieela cu 0 vóce gingă­şia melodiósa sprimandu-se,cà si ea este romana, dara cà si-a uitatu limb'a parintiloru, fiindu cà ca copila inca a parasitu patri'a, ne mai avendu ocasiune sè vorbéseft ; dar cà are sè sa silésca sè 0 iavetie din nou ! — Erá chiar o ramura di­recta din famili'a betranului moldoveanu, Mi-ronu Costinu, istoriculu. —

Dar — cine ar fi in stare a descrie cu fi­delitate tóté episódele, tote dulcile suveniri !

Animare, plăcere, cordialitate, nu lipsiau nici intr'o parte. Tenerii noştri deveniseră curtesanii cei mai escelinti ? ! Care dama nu se amusá, nu se petrecea? Care damieela *:r fi do-ritu atunci alt'a, de câtu braciulu cavaleriului ei ? — Cei mai in versta priveau dimbindu me-lancholicu, de buna séma aducendu-si a minte de timpuiu tineretiei loru !

Dar incepe polc'a francesa dup'o aria nóua romana, numita „sperantia,* compusa si dedicata balului de artistulu Ziehrer, carele di­rigea in persona musica regimentului, ce eantá la balu. Esecutarea acestei piese noue fù urmă­rita de aplause ne'ntrerupte 1

„Da! observa unu strainu filo-romanu, entusiasmatu de acesta musica, — da, ati avutu

dreptate sè-i dati numele de „speranti'a,* càci sunt individi, sunt chiar popóre, eàrora nu li remane do câtu unu idealu, speranti'a; si ju­nimea este speranti'a loru." — Idealulu scumpu alu stramosiloru noştri, alu natiunei nóstre, avemu sperantia firma cà, — se va poté réalisa.

Catra 12 óra sal'a, de si destulu de spa-tiósa, devenisa îngusta, pentru cà lumea erá forte numerósa, forte désa.

In timpuiu acesta intra trei străini: principele de corona alu Persiei, Malcon-Chan, cu doi generali ai sei.

Fie-cine se imbuldiá sè vóda pre aceşti străini. — Malcon-Chan cu generalii sei s'au infacisiatu in c o B t u m u l u loru natiunalu, cu că­ciula persiană pe capu, dupa moda tierei loru. Unu membru d'ai comitetului li s'a pusu la d i -spusitiune. Principele s'a ingagiatu in discursu despre moravurile europene, comparandu-le cu cele persiene. Elu aflá — firesce — mare des-clinire ; steu'a, anim'a unei petreceri adeveratu plăcute la densii lipsesce, —femei'a in tiér'a loru nu póte se partecipe la unu balu ; legea o opre-sce. Dantiurile loru sunt — cu totulu de alta natura ; ei — standu mai multu locului, batendu si facendu diferite figure cu piciórele — dan-tiescu.

„Poftimu lajocu, principe! — vin'o sè Vi presentu o dama; alegeţi!" — Cadrilulu in­cepe, priniipele persianu jóca si elu. Generalii sei — nu; impareau timidi. „Nu jocati, dloru generali?" — »Nu, pentru cà nu cunóscomu aceste joouri." — „Ei bine. Atunci trebue sè

căutaţi a ve amusá; alegeti-ve societate; undesè ve presentu?" — Alésera, si alésera bine ; si— Persienii nostri remasera pana la finitulu balu­lui. — Cadrilulu eu cotilionulu se finesce, tineri cu peptulu plinu de decoratiuni, se mandrescu de victoriele loru ; darnicele cu manele pline de buchete intorna la locurile loru, pronunciandu fie-care incetisoru: „Le voiu păstră.*

Paufi'a sosesce. In şalele de alăturea, sunt mesele întinse, lumea le ocupa ; vinulu, siam-pania spumega, pocalele se ciocnescu : „Tra-iésca balulu romanu !* „ Traiésca junimea ro­mana !" — se audia in tote pàrtile. —

Timpuiu pausei nu dura multu ; music'a càci se aude; sal'a devine ér plina ; jocurile începu din nou ; animarea domina la culme. Aeuma nime nu-si mai aduce a minte, sè pa-rasésca balulu, mai nainte d'a se fini tote jocu­rile ; ba ce-e mai multu, acum se cerea repe-tirea loru ! Music'a so obosise, si angagiamen-tulu ei erá la fine; junimea insa nu voiesce sè scia d'a termina. „Na vi bani, striga comitetulu, acest'a e mobilulu vostru ; cântaţi mai departe!" Music'a cânta ; e la 6 óre ; diu'a se face ; lu­mea inca jóca cu mai multa pasiune. Timpuiu totuşi vine, de lumea se imprascie, se depărta salutandu-se : „La revedere — anulu viitoriu !*

Pre langa mine audu pre cineva pasindu ; inturnandu-me privescu o fécia rotunda, veselu dimbitória, si ea 'mi sioptesce, incetisioru : „Mi am resbunatu!* C. D. A.

Somosfíhesiu, cott Aradului, 16/28 fauru. (Tiêr'a — préda jidoviloru I) De candu

eu guvernulu aristocraţiei magiare, tiér'a pre ved iute se ruina si merge cu pasi gigantiei spre perire. Nimenea nu se mai interesédie de binele poporului, — nimenea nu mai controlédia meau-rile pe la jidovi si asiá jidovii tragu si jafuiescu pre bietulu poporu dupa draga voi'a loru ! De alta parte, de candu cu anii aceşti rei din urma, poporulu inca a scàpatatu forte. Pre langa aceea, ineassarea contributiunii si dàriloru nesuporta­bili, prin essecutori — a adusu pre bieţii tie-rani la desperare. Mai multu, inamicii esistintiei nóstre natiucali, se totu incéroa a corumpe poporulu si a sparge solidaritatea dintre elu, Casoigandu pre unii slabi de angeru in partea loru, pro cari apoi ii folosescu de unelte nerusinóse in contra a totu ce este bunu, dreptu si folositoriu binelui comunu.

Astfeliu poporulu nostru in necasulu seu si suferintiele sale, 'sí ié refugiulu pra la capita­liştii de jidovi, de unde capetandu cova sume imprumutu, jidovulu fora de consciintia si fora téma de respunsabilitate — fia lumésca, fia ddieescu. arogandu-si o mare volnioia a supr'a bietului poporu, arunca a supra-i ca­rnete ne mai pomenite ! Rafinatulu de jidanu nu dà bani imprumutu pe anu, séu màcar pe diumetate de anu, ci numai pe luna, pre langa conditiunea intereseloru de 1 fl. dupa 10 fl. — asia dara dupa 10 fi. la anu interesu 12 fl; adecă 120 de procente ! incâtu amaritiloru de omeni in scurtu timpu li se vindu tote bietele mosióre, credite delà părinţi ! devenindu calici pentru totudeuna ! — Spre a ilustra acesta ur­mare jidovésoa aducu la, cunosciinti'a onoratului Publica cetitoriu unu casu, ce decurendu s'a in-templatu in comun'a nóstra. Locuitoriulu T. B. a imprumutatu 5 fl. v. a. si duóue mesura de grâu de la jidovulu comeruiante din Ciermeiu, cu numele Holländer Samuel, BÍ in scurtu timpu sum'a baniloru si pretiulu grâului, computandu si interesele, se urcà la 20 fl. Jidan ulu à tra­misu. la facia locului pre unu argatu alu seu, ca sè faca obligaţiune, intarind'o cu subscrierea de martori si eu terminu pana in 26 iuliu a. c. — Abiá inse trecură câte-va dile si comercian­tele rafinatu, ér veni insusi la iaci'a locului si dechiarà bietului omu, cà e improcesuatu, si dupa taotic'a jidovésca, a inceputu a-lu amenin-tiá, cà-i aduce advocatulu pe capu ai-i vinde cas'a, — (càci alta n'avea) ; in urma a incepu­tu a-lu consola cu aceea, ca déca i va plaţi 10 fl. v. a. va sista procesulu si apoi — gngea lui de advocata. — Sermanulu omu, ne-avendu de unde a-i dá banii ceruţi, se oferi a-i plaţi si acei 10 fi, dar spuse cà acuma n'are de unde ; jidovulu se'ndeatuU cu atât'a, si luà oblegatiune nóua pentru sum'a de 30 fl. intrebandu cà, candu va poté sè platésca tieranulu ? acést'a pro­mise cà va platí la tómna ; jidovulu naibei puse de nou interesu peste interesu, si se faoù o suma de 49 fl. v. a. si facù alta obligaţiune cu ter­minu pana la 8 septembre. Acu se vedeti ! Nu treeura doue septemani si jidovulu incepù a ne­gotii cu bietulu omu, sfatuîndu-lu si fortiandu-lu, ca sè-i venda lui cas'a, si in fine intielegen-du-se, jidovulu rafinatu nu se sfii a esi naintea publicului adunatu la cas'a comunale, cu o su­ma de 66 fl. v. a. La întrebarea unoru din in-tieleginti cà, cum se póté urcá o sumulitia ne-'nsemnata, de 5 fl. in scurtu timpu la 66 fl? ji­dovulu respunse simplu si fora siovaire, cà-i stà in voia a luá câte carnete i place ! Si asia legà contractu de cumperare pe eas'a omului cu pretiu de 118 fl. v. a., subtragendu de aol atins'a suma de 66 fl. v. a. ca detoria i i mai dandu bietului omu 46 fl. v. a. ér 6 fl. v. a. re-manendu-i elu detoriu — firesee nucucameta! Vedeti, onorabila Redactiune! cum aoestoru veniture de speculanţi li se ierta mana libera pentru de a jàfui pre roman u ! — Dar ere — multu va mai tiené totu asiá ? ! —

J. Veluntiru, doeinte.

Birda, cottulu Temisiului, in fauru. (Onórt meritului, si o dare de séma.)

Multu stimate die Redactore ! Venimu a ni îm­plini o plăcuta detorintia, sperandu oà nu ni veti denegá unu pioutiu de spaeiu. Bravulu no stru invetiatoriu Constantinu Muresianu, carele de vr'o cinci ani, de candu a veni tu la noi, diu'a si nóptea, neobositu se ocupa cu multa in • grigire de buna crescere si de progresu intru invetiatur'a tenerimei scolarie, lui incredin-tiate, pre joi sér'a 15/27 a. c. ne-a indemnatu

si ajutoratu a arangiá unu ballu in favórea sűólei nóstre romane, adecă pentru procurare midilóceloru usiuratórie de invetiamentu, de cari scól'a nóstra ducea mare lipsa. La aoelu baiu partecipara mai multi càrturari si de prin comunele vecine. Dar petrecerea de dantiu a fostu premérsa de o productiune in arie natiu-nali piese mai vertosu eroice,cum sunt: „chia-marea patriei," „hor'a ûnirei,* „mersulu lui Jancu," „ah sabia lui Traianu /" sol. Petrese-rea a duratu pana diminéti'a, si - toti cei ce luară parte, fusera deplinu satisfăcuţi.

Domnului invetiatoriu alu nostru i sun-temu d e 3 c l i n i t u multiamitori, càci a sternitu semtiulu de natiunalitate si invetiare in teneri-mea nóstra, prin oe a cascigatu deplin'a iubire si încredere a poporului. Si — sè vedeti die Re­dactore, zeluju si stàruinti'a invetiatoriului no­stru, faca de priaoau aplicarea mesuriloru de sila pentru darea copíiloru la soóla ; càci pă­rinţii incredintiandu-so cumca copiii loru intru adeveru invatia, bucurosu ii mana la scóla. Multu póté unu invetiatoriu bunu; acést'a toc­mai ne oonvingemu. —

Spre scopulu mai susu atinsu au binevoitu a contribui următorii dd. Melczer I. 3 fl. A. Br. Uekermann 2 fl. M. Uckermann 2 fl. Koszto­lányi 1 fl. 50 cr. Bárotty, J. Bogdanu, Halász ! K. Simon M. si Megyessy câte 1 fl. M. Wei i-berger 60 cr. B. Friedmann, Ab. Friedmann D. Muntenii, M. Bogdanu, N. Periau, F. La-dislau, W. Kohn, Fischer S. Fischer J. J. Ghi-ladianu, T. Ivascu, St. Jivoinu, M. Spang, P Cipridelu si A. Wisinger câte 50 cr. H. Fried mann si Magdalena K. câte 40 or. E. Illgen á P. Datcu câte 30 cr. S. Itiu, D. Bogdanu ri A. Bogdanu câte 25 cr. N. Ciolacu, At. Sto-ianoviciu, Av. Stoianoviciu, M. Stoianoviciu, N. Dragota, P. Dragota, N. Itiu, M. Itiu, li. Istvanu, N. Murgea, F. Bernhard, S. DragoU, A. Œucone, D. Rusu, D. Weiszberg, si M. Itiu, câte 20 er. C. Muresianu 19 cr. T. Cio­lacu, J. Ciolacu, S. Ciolacu, M. Fogeresou, S. S. Balasiu A. Balasiu, P. Itiu, A. Panu, M. Itiu, A. Itiu, Ab. Friedmann, M. Jebeloani, S. Drilea, D. Itiu, E. Datcu, si T. Nedelcu, câte 10 cr. si O. Muresianu 9 cr. împreuna 28 fl. 83 cr. Din cari subtragondu-se soesele de 17 fl. 4 cr. venitulu curatu e 11 fl. 79 cr.

Comitetulu Parochialu gr. or.

Varieta ti. •jf" (NeGrologu.) Tiran'a motte ér ni rspl

din midilooulu nostru pre unu romanu buru, pre unu barbatu forte religioau, pre conlocui;o-riulu nostru din Bocsia montana Joane Rosi-cobunu, carele de la intrarea in viétia a sta- I tutului org. pana la mórtea sa a fostu membru in comitetulu parochialu, éra mai nainte de acést'a mai muti ani epitropu. înaintarea afaceri loru bisericesci, dar mai eu séma a celoru şcolari, i jacea deosebiţii la anima. De aceea credu cà merita ca sè-i dicemu la acestu locu :

„Sb i fie tieren'a usióra ! — J. M— U. f (Necrologu.) Joane Tulcanu senioru

preotu gr. or. romanu, parintele preotului Joane Tulcanu iunioru din Zarandu (cottu Ara­dului,) dupa unu morbu abiá de duoue dile a reposatu, sambata in 8 martie, a. o. in etate de 70 de ani, lasandu in celu mai profundu doliu pre numerósele rudenie. Fia-i tierina usióra !

C o n c h i a m a r o , Onorat'a tinerime romana din Buda

Pesta este invitata din partea comisiunii de cinci esmisa pentru censurarea ratio-ciniului comitetului balului, ca se bine-voiesca a-se coaduná la localitatea socie­tăţii „Petru-Maioru", domineca in 23 martisioru st. n. a. c. la 6 óre p. m.

Comisiunea de cinci.

Convooare ! Conformu ar ticului ui 36 din „Statute" pre-

sidiulu secţiunii centrali si alu reuniunii inve-tiatoresoi „Georgiu Lazaru,11 conchiama prin acést'a pre toti membrii reuniali la parastasulu, care se va serba in anulu présente — casl in oelu trecutu — in Sâmbăta Floriileru, numita alui Lazaru, in memori'a fericitului dascelu Laza­ru in comun'a rom. Avrigu Ia mormentulu a-cestui-a.

Sl fiindu cà cutotii detorimu reounosointia,ace-loru, cari sesacrifica cu abnegatiune pentru Ro-manismu, ne permitemu a invita la acestu paras-tasu pre toti romanii, câţi vor binevoi a se asocia ou noi in rogatiuni pentru marele sufletu romane­scu alui Lazaru acolo, unde se afla depuse scum­pele lui remasitie pamentesoi !

Cu deosebire apelàmu la anim'a romanés-ca a Olteniloru, invitandu-i, sè nu lipsésea de la acésta serbatóre bisericésca — natiunale !

Déca la parastasulu din anulu trecutu au aceursu representatii aloru 61 de comune ro­mane si déca numerulu asistentiloru s'a suitu la mii am dori din anima romanésca, ca in anulu présente sè fia r e p r e 3 e n t a t e tote comunele din tiér'a Oltului si numerulu pârtieipantiloju sè fia sl mai mare!

O naţiune, unu poporu pasiesce pre calea màririi sl a gloriei, candu începe a apretiui, respecta sl venera faptele sl memori'a băr­baţi loru, cari nu orutiara pentru fericirea natiunale nimica. Urmele stramosiloru noştri sunt pline do gloria! Noi, nepoţii loru, ar trebui sè ne nesuimu a calea urmele loru ca intr'o dia sè ne bineventedie urmaşii. Oeorgiu Lazaru a luptatu eroicesce pentru desceptarea, conso­lidarea si unitatea românismului : de acea trebuie sè ne inchinàmu fapteloru lui romanesci.

Sant'a nóstra detorintia natiunale dar ne impune nóe a ni aduce aminte de elu in roga-tiunile nóstre, venindu in totu anulu la Avrigu, sè versàmu o lacrima ferbinte de rucunosointia pe scump'a lui tierana, càci dupa cum dice La­martine, unu sentiementu sè póté intielege mai bine numai in locurile, in cari l'ai simtitu ! ! —

Ordinulu de dia alu adunarei este urma­toriulu :

1. In sambat'a lui Lazaru 1873 31 mart. v. 12 aprile n., toti membrii reuniunei sè adu­na in scóla romana la órele 8 antemeridiane ;

2. La órele 8 Va mergerea la sant'a bese-rioa in corpore, ascultarea servitiului divinu, apoi asisterea la parastasu langa mormentulu lui Lazaru.

3. La finea parastasului tienerea ouven-tului funebru de vicepresiedintele sectiunei fi­liale de la Vistea inferiore, Alesandrescu Popu Siandru, conformu conclusului punctu VI. alu procesului verbale adusu in a trei'a adunantia generala a reuniunei, tienute la 14/26 octobre 1872 in Fagarasiu.

4. Reuniunea va espriine sentiemente de condolintia rudenieloru remase a le lui Oriorgiu Lazaru.

Fogarasiu 12 marte 1873 n. Jânu Dima Petrascu, Jônu Barbatu,

presiedinte. secretariu.

A n u n c i u. Mai multe haine preotiesci sè afla

de vendiare la diu protopopu alu Lipo-vei, J. Tieranu ; acelea sunt pucinu por-tate si asia dara in stare deplinu buna, si se dau cu pretiurile cele mai eftiene. Doritori d'a cumperá le potu vedé la loculu aretatu

P entru gimnasiulu rom. din Bradtt.

Din Aradu, preoum amintiramu in nr. 15> ni s'a tramisu, prin diu George Cratiunescii, o suma de 74 fl. la care au contribuita :

II. Sa diu eppu Procop. Ivacicoviciu 50 fl ; dd. George Dogariu cetatiónu 5 fl ; Dr. At. Siandor profesore ai Gr. Haiea pretore câte 2 fl ; I. Russu profesore, Dem. Jorgoviciu cetatiénu, Moise Magdu parochu in Sioimosiu, I. Damsia paroohu ia Seceani, Svet. Petroviciu par. in Checia, George Popa asesore consist. Petru Pa-troviciu, dto. G. Cratiunescu dto, câte 1 fl ; M. Leucutia 50 cr ; Ign. Papu 80 er ; V. Olariu 20 cr; — ou tasulu in biserica 6 fl. —

Diu D. Bonoiu adv. din Aradu si depu-tatu dietalu, 1 galbenu de 5 fl. 15 cr ; si in fi­ne diu Joanu P. Desseanu, adv. 20 fl. —

Din Lipsi» diu D. Popovioiu Bàrcianu stud. do fil. ni a tramisu una nota do 1 taloru in valóre de 1 fl. 50 cr.

Din Beregseu, cottulu Temesiului, prin diu doeinte Andreoscu, ni s'a tramisu o suma de 4 fl. la care au contribuitu :

Dd. A. Clecanu parochu si oolectantele Andreoscu Gâte 1 fl. dn'a Emilia Andrcescu ai George Vaiantiu economu câte 50 cr. Scolarie împreuna 90 cr. E. Ciulanu scolariu 10 or. —

Aceste contribuiri faou o suma de 104 fl. 65 or. eare suma adausa catra cea publicata in nrulu 15, de 2316 fl. 13 cr. urca sum'a adunata si pestrata aici, la 2420 fl. 78 or. v. a.

Republicare de concurau pentru staţiunea invetiatorésca la

scól'a romana gr. or. din Vlaicovetiu, cottulu Temisiului, protop. Versietiului, cu conditiunile ce se potu ceti in con-

cursulu din nrii 7, 9 si 10 ai Albinei din anulu curinte, si cu unu terminu de trei septemani de la diu'a acestei republicări.

Vlaicovetiu,in 25 fauru 1873. Comitetulu parochialu,

in co'ntielegere cu diu protopres-viteru tractualu si insp. scol. Joane Po-poviciu. 1 - 2

Concor su. Sant'a biserica romana gr. or. din

Siemlaculu-mare, cottulu Temisiului, pro-topresviteratulu Versietiului, avendutre-buintia de a fi renovata, pentru între­prinderea lucrului de zidàritu, prin acé­st'a se publica concursu cu terminulu pana la 2 aprilie cal. vechiu, pre care diua sunt invitaţi a se infacisiá in nu-mit'a comunitate toti dd. architecti (zi­dari); cari voescu a luá parte la licita-tiunea ce se va tiené minuendo — in acesta privintia.

Siemlaculu-mare m 8 fauru 1873. 3 — 3 Comitetulu parochialu,

Concursu. Pentru ocuparea parochiei ort. romane

din Straja, in fostulu confiniulu militariu, pro-topresbiteratulu Versietiului, se publica con­cursu pana la 25 martie st. vech. a. o.

Venitulu parochialu e : birulu si stol'a în­datinata de la 160 de case si una sesiune de 32 jugere pamentu paroohialu.

Doritorii de a concurge la acestu poatu, sunt avisati a-si substerne recursele loru pana la mentiunatiilu terminu, adresate comitetului parochialu, la pré on. D. Joane Popoviciu, pro-topresbiterului Versietiului, in Mercina, post'a ultima Varadia, instruite pre langa documintele prescrise in statutulu org. ei ou testimoniu de­spre absolvarea cu succeau bunu celu pucinu de 4 clase gimnasiale, ér déca sunt preoţi, apoi si cu testimoniulu do promotiune de la ven. Consistoriu. Cele ne-ajustate, nu se vor luá in consideratiune ; — totu da o data se recere ca competintii sè se infaciaiedie in persona, nainte de actulu alegerii, in a. biserica in vre-o domi­neca, si printr'o cuventare sè-si arete potintiele oratorice, care se receru la acesta chiamare.

Straja, in 25 fauru 1873. 1—3 Comitetulu parochialu.

In contielegero cu diu protopresbiteru.

Concursu Pre baB'a concesiunii de dto 9/12 1871,

nr. 1373, ept 498, referitória la edifioarea unei nóue biaerioe gr. orient, romane in Torakulu-mare, comitatulu Torontalu, langa Bega Szt. Giorgiu, acarei biserice fundamentu e deja pusu, subsemnata comunitate bisericésca, conformu planului si proieptului de spese aprobate de vener. consistoriu diecesanu Aradanu, deschide prin acést'a concursu de lioitatiune minuendo. Lungimea bisericei dupa planu e, de 20° lăţi­mea de 10° — din afara, ér naltimea pana la acoperiaiu 7°.

Dupa pioieptulu de spese in recapitula-tiunea sumaria aedificandei biaerice, sunt a se vedé urmatóriela sume :

1. pentru lucrulu zidariloru fora materialu . . . 14,820 fl. 72 cr.

2. pentru lucrulu tieglari-loru acoperitori, (Ziegel-deokerarbeit,) fora mat. . 296 fl. 89 cr.

3 pentru petrari, lucru de marmore, (Steinmetzar­beit) cu totu cu mat. . 757 fl. 50 cr.

4. pentru lucrulu lemnariu-lui (Zimmermannarbeit,) cu materialu . . . . 4,103 fl. 37 cr.

5. pentru lucrulumesariilui (Tischlerarbeit,) cu mat. 1,020 fl. — cr.

6. pentru lucrulu lacatariu-lui, (Schlosaerarbeit,) cu materialu 825 fl. 80 cr.

7. pentru lucrulu faurului, cu materialu . . . . 750 fl.— cr.

8. pentru lucrulu tînichiariu-lui, (Spenglerarbeit,) cu materialu 1,694 fl. — or.

Í. pentru lucrulu sticlariu-lui, cu materialu . . . 52 fl. 27 cr.

Sum'a in v. a : 24,321 fl. — CI". Doritorii de a întreprinde zidirea biseri­

cei acesteia sunt avisati, a se infacisiá in di'a de licitatiune, care se va tiené in 6. aprile a. c. st. n. la faci'a locuini, unde pre langa depunerea vadiului usitatu dupa pretiulu de estimatiune se va întreprinde licitatiunea si incheiarea con­tractelor ii, cari in sensulu statutului organicu bisericeacu se vor substerne Venerabilului. Consistoriu diecesanu spre revisiune si ulte-rióra aprobare.

Conditiunile sunt a se vedé in facia locu­lui la cass'a comunala.

Datu din siedinti'a comitetulu parochiale din Toraculu-mare, tienute in 14 fauru 1873 v.

Cu oonsensulu domnului protopresviteru : 1—2 Vineentiu Sierbanu.

In TipoGBAFiA l u i EDorlcB Bartolfls. REDACTORII KESPUNDIETOBrO VilIGOIlUlI BabOSill.