-Page 1

FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Actul administrativ

Actul administrativ sau actul de drept administrativ face

parte din categoria formelor concrete de realizare a activităţii

administrative publice producătoare de efecte juridice. Când

afirmăm că o formă concretă de activitate dă naştere la o formă

juridică, înţelegem că aceasta dă naştere, modifică sau stinge

raportul juridic.

Actul administrativ este un act juridic unilateral, care

emană de la o autoritate publică în temeiul puterii publice, pe

baza şi în vederea executării legii.1

Funcţionarea aparatului administrativ nu necesită numai

mijloace naturale şi umane, ci şi punerea în acţiune a

competenţelor, îndeplinirea actelor făcute în virtutea acestor

competenţe şi conform unor proceduri.

Trebuie să remarcăm faptul că, în virtutea puterii

ierarhice, superiorul din administraţie are totdeauna facultatea

de a crea anumite reguli interne care vizează organizarea

activităţii interioare a administraţiei. Superiorul poate să dea

instrucţiuni în sânul administraţiei, să fixeze conduita de urmat

pentru un serviciu, să amenajeze formalităţile.

1 I. Alexandru, I. Popescu, M. Cărăuşan, D. Dincă, Drept administrativ, EdituraEconomică, Bucureşti, 2002, p. 255.

-

-Page 2

Actele normative emană de la autorităţi diferite: şeful

statului mai întâi (atunci când are competenţă de reglementare),

apoi ministrul, reprezentanţii puterii locale.

Există o ierarhie între aceste acte, trebuind să fie

respectate nu numai legile, ci şi actele administrative care

emană de la alte autorităţi publice. În toate ţările, din cauza

complexităţii crescânde a administraţiei, problemelor multiple de

reglementat, tehnicităţii materiilor, legiuitorul nu reuşeşte să

determine totul el însuşi şi trebuie să lase autoritatea

administrativă competentă să fixeze un mare număr de reguli

secundare.

Administraţia are nevoie de supleţe şi promptitudine, este

important să poată să modifice dispoziţiile care nu corespund

necesităţii practice, circumstanţelor de moment. Aşadar, într-o

formă generală, forţa juridică a regulamentelor este inferioară

legii, regulamentul este inferior legii şi nu poate să-i aducă

atingere, dar, uneori, în virtutea dispoziţiilor exprese ale

legii înseşi, regulamentul poate modifica legea; aceasta în

condiţiile stării de necesitate.

Exercitarea competenţei regulamentare este supusă peste tot

unor condiţii de fond şi de formă. Condiţia de fond esenţială

este legalitatea delegării de autoritate.2

2 2 Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Editura Nemira, Bucureşti, 1996,vol. I, p. 269.

-

-Page 3

Regulamentele trebuie să se menţină în cadrul competenţei

delegate care a fost consimţită de către legislativ, iar

controlul acestei legalităţi este exercitat, în cea mai mare

parte a ţărilor, de către judecător. Condiţiile de formă sunt de

asemenea variate în cursul elaborării regulamentelor, şi este

cerută uneori intervenţia organelor consultative (consilii sau

comitete). Uneori şi publicul este solicitat să prezinte

observaţii (de pildă legea de procedură administrativă din

Statele Unite ale Americii prevede acest lucru). Regulamentele

trebuie publicate pentru a avea forţă obiectivă pentru cei

administraţi.

Competenţa normativă a executivului se exercită sub

controlul parlamentului şi al justiţiei. Parlamentul poate

modifica sau anula regulamentele pe care le consideră ilegale sau

inoportune. Acolo unde parlamentul deleagă, el are dreptul să

modifice regulamentul în virtutea acestei delegări.

Trăsăturile şi caracteristicile actelor administrative

Prima trăsătură caracteristică este aceea că actele

administrative sunt acte juridice. Această caracterizare

deosebeşte actul administrativ de operaţiunile tehnico-

administrative. În timp ce actele administrative produc în mod

direct efecte juridice asupra celor cărora li se adresează,

efecte pe care le are în vedere organul emitent, operaţiunile nu

produc efectele juridice avute în vedere de cel care le

săvârşeşte, ci pe cele pe care le prevede legea. Deci această

-

-Page 4

deosebire între actele şi operaţiunile administrative are o mare

importanţă practică, îndeosebi în cazul litigiilor de contencios

administrativ, situaţie în care instanţa nu poate controla pe

calea acţiunii directe decât acele acte atacate în justiţie. Cu

acea ocazie, verifică şi operaţiunile administrative pe baza

cărora a fost emis acel act.

Actul administrativ este o manifestare unilaterală de

voinţă. Actul este unilateral pentru că degajă o singură voinţă

juridică, care provine de la o autoritate publică. Pe baza

acestei caracteristici, actele administrative se deosebesc de

alte acte juridice pe care le emit sau în care sunt părţi

persoanele administrative. Într-adevăr, instituţiile

administraţiei publice, instituţiile care au personalitate

juridică pot intra în raporturi juridice civile, de muncă,

financiare etc. Pentru valabilitatea unui act administrativ nu

este necesar consimţământul persoanei căreia i se adresează, ca

în cazul actului de drept civil, care se întemeiază pe

consimţământul părţilor.

Actul administrativ este emis în vederea executării legii.

Această caracteristică decurge din raţiunea de a fi a

administraţiei publice, aceea de a organiza şi a executa în

concret legea, înţeleasă în accepţiunea sa largă.3

Comparaţie între actul administrativ şi alte acte juridice

Actul administrativ şi legea

3 Antonie Iorgovan, op. cit., p. 356.

-

-Page 5

Asemănător legii, actul administrativ este unilateral

întemeiat pe puterea publică, deosebirea dintre cele două

categorii de acte privind forţa juridică şi regimul juridic

aplicabil. Legea îşi întemeiază activitatea pe suveranitate, pe

când actul normativ are o autoritate derivată din lege. Prin

actele administrative se organizează executarea şi se realizează

în concret dispoziţiile legii, ceea ce ne face să considerăm că

acestea sunt subordonate legii. Principiul legalităţii

reprezintă un principiu fundamental al administraţiei publice.

Actul administrativ şi hotărârea judecătorească

Hotărârea judecătorească este actul juridic prin care se

înfăptuieşte puterea judecătorească, pe când actul administrativ

realizează puterea executivă. La fel ca actul administrativ,

hotărârea judecătorească este un act juridic unilateral.

Deosebirea dintre cele două categorii de acte constă în aceea că

prin actul administrativ este organizată executarea legii, pe

când prin hotărârea judecătorească se intervine pentru a

sancţiona încălcarea legii.

Actul administrativ şi contractul

Contractul reprezintă un act bilateral încheiat prin

acordul de voinţă a două sau mai multe persoane ca fapt juridic,

în scopul de a da naştere, a modifica sau a stinge raporturi

juridice.

-

-Page 6

Actul administrativ reprezintă manifestarea unei singure

voinţe juridice şi în regim de drept administrativ. Regimul

juridic este diferit, cel comun de drept civil, în cazul

contractelor, şi cel administrativ de drept public, în cazul

actelor administrative, ceea ce presupune aplicarea unor norme

juridice diferite cu privire la emiterea, aplicarea şi controlul

legalităţii fiecărui fel de acte în parte.

Categorii de acte administrative

Actele administrative pot fi grupate în mai multe

categorii, după o seamă de particularităţi şi criterii.4

a) După întindere a efectului juridic pe care-l produc

Potrivit acestui criteriu, distingem acte normative şi acte

individuale.

Actele normative conţin reguli generale, impersonale, care

se aplică într-un număr nedeterminat de cazuri şi la un număr

nedeterminat de subiecţi. Actele individuale sunt cele care

creează drepturi şi obligaţii în sarcina unora sau mai multor

persoane determinate.

Acte individuale

În funcţie de conţinutul lor, distingem următoarele

categorii de acte individuale5:

4 I. Alexandru, I. Popescu, M. Cărăuşan, D. Dincă, op. cit., p. 262.5 Ilie Iovănaş, Drept administrativ, Editura Servo-Sat, Arad, 1997, pp. 22-23.

-

-Page 7

acte prin care se stabilesc drepturile sau obligaţiile

determinate pentru subiecţii cărora li se adresează (de

pildă o autorizaţie de construcţie);

acte prin care se conferă un statut personal

beneficiarilor (de pildă diploma de bacalaureat);

acte administrative de sancţionare (de pildă o amendă);

acte administrative jurisdicţionale;

acte care au competenţa de a soluţiona anumite litigii

juridice.

b) După persoana administrativă care le emană

Potrivit acestui criteriu, distingem:

decrete emise de preşedintele României;

hotărâri şi ordonanţe emise de guvern;

instrucţiuni şi ordine emise de miniştrii sau

conducătorii administraţiei publice;

ordine ale prefecţilor;

hotărâri ale consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti

şi comunale;

dispoziţii ale primarilor.

c) După numărul manifestărilor de voinţă care le încorporează

După acest criteriu, actele administrative pot fi:

acte administrative care conţin o singură manifestare de

voinţă (unilaterale);

acte administrative complexe, care conţin două sau mai

multe manifestări de voinţă.

-

-Page 8

Actele autorităţilor administraţiei publice locale şi

comunicarea acestora

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin:

a) primarul emite dispoziţii;

b) consiliul local adoptă hotărâri;

c) consiliul judeţean adoptă hotărâri.

Dispoziţiile primarului se comunică în mod obligatoriu

prefectului judeţului, în cel mult cinci zile lucrătoare de

la semnarea lor.

Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu:

a) primarului unităţii administrativ-teritoriale;

b) prefectului judeţului.

Hotărârile consiliului judeţean se comunică în mod obligatoriu

prefectului judeţului.

Comunicarea actelor între autorităţile administraţiei publice

locale şi cu prefectul judeţului se efectuează prin intermediul

secretarului unităţii administrativ-teritoriale.

Actele autorităţilor administraţiei publice locale se vor aduce

la cunoştinţa publică prin grija secretarului unităţii

administrativ-teritoriale.

-

-Page 9

Dispoziţiile primarului, hotărârile consiliului local şi

hotărârile consiliului judeţean sunt supuse controlului de

legalitate al prefectului în condiţiile legii care îi

reglementează activitatea.

Bunuri şi lucrări publice

Administrarea bunurilor

Constituie patrimoniu al unităţii administrativ-teritoriale

bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al

unităţii administrativ-teritoriale, domeniului privat al

acesteia, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter

patrimonial.

Aparţin domeniului public de interes local sau judeţean bunurile

care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de

interes public şi nu sunt declarate prin lege de uz sau de

interes public naţional.

Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile,

imprescriptibile şi insesizabile.

Domeniul privat al unităţilor administrativ-terito-riale este

alcătuit din bunuri mobile şi imobile, intrate în proprietatea

acestora prin modalităţile prevăzute de lege.

Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozi-

ţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.

-

-Page 10

Donaţiile şi legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu

aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului

judeţean, cu votul majorităţii consilierilor locali sau

judeţeni, după caz, în funcţie.

Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor admi-

nistrativ-teritoriale se face în condiţiile legii, pe baza unui

raport de evaluare, însuşit de consiliul local.

Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale

sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene

li se prezintă anual de către primar, respectiv de preşedintele

consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionării

bunurilor.

Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce

aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau

judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor

autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să

fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor

bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul

privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.

Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin

licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.

În cazul în care consiliile locale sau judeţene hotărăsc

vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unităţii

administrativ-teri-toriale pe care sunt ridicate construcţii,

-

-Page 11

constructorii de bună-cre-dinţă ai acestora beneficiază de un

drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent

construcţiilor. Preţul de vânzare se stabileşte pe baza unui

raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau judeţean, după

caz.

Proprietarii construcţiilor sunt notificaţi în termen de 15

zile asupra hotărârii consiliului local sau judeţean şi îşi pot

exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea

notificării.

Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în

folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile

proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz,

persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară

activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori

serviciilor publice.

Contractele administrative

Contractele administrative se deosebesc de contractele

civile doar prin regimul juridic ce li se aplică. Pentru ca un

act să poată fi considerat contract administrativ, potrivit

concepţiei profesorului I. Alexandru, trebuie îndeplinite o serie

de condiţii, după cum urmează6:

să existe un acord de voinţă între o autoritate a

administraţiei publice şi un particular;

6 I. Alexandru şi colectivul, op. cit., Editura Omnia, Braşov, 1999, p. 4.

-

-Page 12

acordul de voinţă să aibă ca scop crearea unor obligaţii

juridice privind prestarea unor servicii în schimbul

unei remuneraţii;

prestaţia să fie consecinţa funcţionării unui serviciu

public;

părţile, printr-o clauză, să consimtă să li se aplice

regimul de drept public;

inegalitatea părţilor în contract;

interpretarea extensivă a contractului în favoarea

administraţiei, persoana particulară având obligaţia să-

şi sacrifice propriile sale interese pentru realizarea

interesului public al administraţiei, dar sub rezerva

dreptului la despăgubiri;

dreptul pentru autoritatea administrativă de a lua măsuri

executorii în mod unilateral, deoarece îşi păstrează,

alături de calitatea de parte contractuală, şi pe cea de

autoritate statală de putere publică, aşa încât nu mai

este necesar să se apeleze la justiţie pentru a obţine

executarea sau rezilierea contractului;

aplicarea teoriei impreviziunii, potrivit căreia persoana

apare în calitate de colaboratoare a administraţiei

publice, care, la rândul ei, trebuie să sprijine

persoana particulară.

Trăsăturile caracteristice contractelor administrative

-

-Page 13

Contractele administrative prezintă anumite trăsături

caracteristice în privinţa obiectului clauzelor şi executării

acestora.

În dreptul francez erau considerate contracte

administrative următoarele contracte7:

contractul de furnituri;

contractul de lucrări publice;

contractul administrativ de transport, care avea ca

obiect transporturile pentru stat;

contractul de concesiune a unui serviciu public, care

avea ca obiect realizarea şi exploatarea unui serviciu

public.

Elemente caracteristice contractelor administrative erau

considerate următoarele:

încheierea contractului pe baza unui caiet de sarcini;

angajamentul de cooperare activă şi personală a

particularului la funcţionarea serviciului public;

aplicarea unui regim de drept public;

inserarea unei clauze prin care părţile declarau că sunt

de acord să se supună jurisdicţiei administrative.

În literatura de specialitate s-a arătat că, deşi clauzele

contrac-telor administrative sunt redactate de către

administraţie pe baza caietelor de sarcini, acest fapt nu aduce

atingere caracterului contractual al acestor contracte, deoarece

7 J. Rouche, Precis de droit public, Ed. Dunod, Paris, 1973, p. 130.

-

-Page 14

particularul este liber să accepte sau să nu accepte aceste

clauze şi să încheie sau să nu încheie contractul cu

administraţia.

Potrivit legislaţiei de specialitate din România, putem

afirma că trăsăturile specifice contractelor administrative în

perioada actuală sunt următoarele:

încheierea lor are loc pe baza acordului de voinţă dintre

o autoritate a administraţiei publice şi un particular;

particularul se angajează, în schimbul unei sume de bani,

să asigure funcţionarea unui serviciu public ori să

efectueze o lucrare publică care reprezintă obligaţia

legală a administraţiei;

particularul are obligaţia de a accepta clauzele

stabilite prin caietul de sarcini;

când interesul public o cere sau dacă executarea

contractului este prea grea pentru particular, ori

acesta nu şi-a îndeplinit din culpă obligaţiile,

autoritatea administraţiei publice poate rezilia

unilateral contractul, fără a recurge la justiţie;

autoritatea administraţiei publice nu poate ceda

drepturile sau obligaţiile sale decât altei autorităţi a

administraţiei publice, iar particularul le poate ceda

altei persoane numai cu aprobarea autorităţii

legislative.

-

-Page 15

Încheierea contractelor administrative

Contractele administrative sunt încheiate între o autoritate

a administraţiei publice şi un particular (persoană fizică sau

juridică). Unul dintre principiile generale este cel al

consensului, în confor-mitate cu care un contract ia naştere pe

baza realizării acordului de voinţă între părţile contractante.

Acest principiu este în parte atenuat în cazul contractelor

administrative, întrucât cele mai importante clauze ale acestor

contracte sunt stabilite în mod unilateral, de către

administraţie, prin caietul de sarcini. Trebuie precizat faptul

că aceste clauze stabilite prin caietul de sarcini devin

valabile numai după ce au fost inserate în contract, cu acordul

ambelor părţi. Celelalte cauze contractuale care se stabilesc

între părţi de comun acord formează partea convenţională a

contractului administrativ.

De regulă, contractul administrativ se încheie cu acel

particular (persoană fizică sau juridică) care a fost declarat

adjudecat în urma licitaţiei publice organizate. Cu alte cuvinte,

particularul contractant al administraţiei publice este ales în

baza unei licitaţii publice finalizate cu un proces-verbal de

licitaţie şi o hotărâre de adjudecare a comisiei de licitaţie,

care stau la baza încheierii contractului. Licitaţia publică

reprezintă o condiţie de valabilitate a contractului

administrativ. Această condiţie procedurală este pe deplin

justificată de necesitatea protejării banului public şi

-

-Page 16

satisfacerea în cele mai bune condiţii a intereselor generale.

Pentru a fi valabilă, licitaţia publică trebuie să îndeplinească

toate condiţiile de publicitate prevăzute de legile speciale.

Procedurile de atribuire a contractelor sunt:

licitaţie publică deschisă, când participarea la

licitaţie este permisă oricărei persoane fizice sau

juridice fără nicio restricţie;

licitaţie publică deschisă cu preselecţie, când

autoritatea are posibilitatea organizării şi clasificării

contractanţilor în funcţie de garanţiile oferite pentru o

executare corespunzătoare a clauzelor din caietul de

sarcini şi proiectul de contract;

negocierea directă, care se practică în cazul în care

licitaţia publică nu a condus la desemnarea unui

câştigător.

A doua condiţie de valabilitate a contractelor

administrative o reprezintă aprobarea lor de către autorităţile

administraţiei publice. Astfel, potrivit Legii administraţiei

publice locale,8 consiliile locale şi cele judeţene hotărăsc ca

bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local

sau judeţean să fie date în administrarea regiilor autonome şi

instituţiilor publice, să fie concesionate ori închiriate. În

cazul contractelor administrative, autoritatea administrativă

trebuie să aprobe în prealabil caietul de sarcini care stabileşte

8 Legea nr. 215/2001, republicată în M.O., nr. 123, 2007.

-

-Page 17

condiţiile minime ce trebuie întrunite de către participanţii la

licitaţia publică.

Clauzele din caietul de sarcini constituie partea

reglementară şi cea mai importantă a contractului administrativ,

care face ca o aprobare ulterioară să nu mai fie necesară.

Contractul administrativ va cuprinde şi clauzele convenite

de către părţile contractante, în completarea celor convenite în

caietul de sarcini, fără a contraveni acestuia.

Pe lângă condiţiile generale de valabilitate a oricărui act

juridic, contractul administrativ trebuie să întrunească şi

unele condiţii speciale în privinţa formei. Unele reglementări

prevăd obligativitatea încheierii contractului administrativ în

formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Durata contractului administrativ se stabileşte de către

părţi, iar în unele cazuri legea prevede o durată maximă, ca de

exemplu 49 de ani în cazul concesiunii.

Obiectul contractelor administrative

Potrivit legislaţiei în vigoare, obiectul

contractului adminis-trativ îl poate constitui concesionarea

unor activităţi economice, servicii publice, unităţi de

producţie ale unor regii autonome şi terenuri proprietate de

stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Obiect poate fi şi închirierea unor bunuri care

aparţin statului, date în administrarea unor organe ale statului

-

-Page 18

sau a unor regii autonome. Obiect l-a constituit şi locaţia

gestiunii secţiilor sau agenţilor economici cu capital integral

sau majoritar de stat.

Utilizarea domeniului public poate fi acordată prin acte

unilaterale de autorizare a unor persoane fizice sau juridice,

cărora li se permite să folosească cu titlu gratuit sau contra

cost, pe perioade limitate, anumite porţiuni ale domeniului

public.

Clauzele contractuale

Clauzele contractuale sunt stabilite prin lege sau pe

baza şi în executarea legii de către organele administraţiei

publice. Prin lege se arată modul în care se stabilesc clauzele

contractuale şi felul în care se încheie contractele

administrative.

Astfel, clauzele contractuale sunt cuprinse într-un

caiet de sarcini în care sunt prevăzute drepturile şi

obligaţiile contractuale.

Efectele contractelor administrative

Prin efectele actului juridic se înţeleg drepturile şi

obligaţiile înnăscute, modificate sau stinse prin actul

administrativ. Unul dintre principiile de bază care guvernează

efectele actului juridic este cel al forţei obligatorii a

contractului, consfinţit în art. 969 din Codul civil, potrivit

-

-Page 19

căruia părţile contractante „trebuie să-şi execute obligaţiile

asumate prin contract ca şi cum acestea ar rezulta din lege”.

Obligaţia principală a particularului contractant depinde de

contractul administrativ încheiat şi constă în:

asigurarea continuităţii funcţionării serviciului public;

executarea unor lucrări publice;

achiziţionarea unor bunuri publice;

exploatarea unui bun din domeniul public sau privat.

Pot exista şi alte obligaţii accesorii, după cum urmează:

plata eventualelor redevenţe;

executarea lucrărilor de investiţii la care particularul

s-a obligat prin caietul de sarcini;

restituirea bunurilor concesionate, libere de orice

sarcini la expirarea contractului.

Obligaţia principală a administraţiei publice este de a asigura

condiţiile executării contractului şi, în anumite cazuri, de a

plăti preţul convenit. Autoritatea are dreptul să verifice modul

în care se respectă clauzele contractuale. Părţile contractului

administrativ nu pot fi dezlegate de obligaţiile lor decât în

cazuri de forţă majoră sau dacă una dintre părţi a făcut

imposibilă executarea contractului. Părţile nu pot fi de regulă

substituite în executarea obligaţiilor lor, deoarece contractul

a fost încheiat cu luarea în consideraţie a prestaţiei

particularului adjudecatar (intuitu personae).

-

-Page 20

Răspunderea părţilor din contractul administrativ este

asemănătoare cu cea din dreptul comun9, ceea ce diferă fiind

modalitatea de punere în practică a sancţiunilor pentru

neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului

administrativ. Astfel, prin caietul de sarcini, administraţia

stabileşte anumite clauze speciale privind sancţiunile, care se

aplică atunci când acesta nu-şi îndeplineşte obligaţiile sau le

îndeplineşte defectuos.

Administraţia poate să-şi rezerve dreptul de a rezilia

contractul fără să apeleze la justiţie şi să oblige

contractantul la plata unor penalităţi şi daune potrivit

clauzelor din contract. Această putere este administrată de

necesitatea luării tuturor măsurilor de garanţie pentru o bună

executare a contractului, în vederea satisfacerii ireproşabile a

intereselor colectivităţilor locale. Apreciem că, din raţiuni de

salvare a serviciului public, legea nu ar trebui să recunoască

particularului dreptul de a se adresa justiţiei pentru obligarea

administraţiei la executarea contractului şi acordarea de

despăgubiri.

Încetarea efectelor contractelor administrative

Contractul administrativ îşi încetează efectele, în mod firesc,

prin executarea lui integrală de către ambele părţi

contractante.

9 V. Prisăcariu, Tratat de drept administrativ român, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1993.

-

-Page 21

În cazul contractelor cu executare succesivă, momentul stingerii

lor este cel al expirării termenului pentru care au fost

încheiate. Contractele administrative pot înceta oricând prin

acordul de voinţă al părţilor. Contractele administrative pot

înceta şi prin manifestarea unilaterală de voinţă a părţilor.

a) Rezilierea unilaterală a contractului pentru nerespectarea

obligaţiilor particularului contractant. Împotriva

hotărârii de reziliere unilaterală a contractului

administrativ, particularul se poate adresa instanţei

judecătoreşti de drept comun, pentru că este vorba de un

litigiu cu privire la executarea contractului.

b) Denunţarea unilaterală de către administraţie. Această

modalitate este specifică contractului de concesiune de

bunuri şi servicii publice. Denunţarea contractului de

către administraţie are loc fără culpa particularului, ea

fiind impusă de clauze obiective, exterioare lui. Această

modalitate este necesară pentru adaptarea serviciilor

publice la nevoile în continuă creştere ale societăţii şi

pentru mai buna administrare a domeniului public.

Denunţarea poate interveni când administraţia publică îşi

dă seama că, pentru mai buna satisfacere a interesului

public, trebuie să aleagă o alternativă mai sigură şi

eficientă. Denunţarea contractului administrativ se

hotărăşte pe baza unei documentaţii tehnico-economice, şi

prin ea se stabileşte şi cuantumul despăgubirii ce

-

-Page 22

trebuie plătită particularului de către autoritatea

publică.

c) Renunţarea particularului contractant la executarea

contractului din cauza unei situaţii de forţă majoră care

a condus la dispariţia bunului concesionat sau în cazul

imposibilităţii concesionarului de a-l exploata din alte

cauze obiective. În astfel de situaţii, particularul

poate renunţa la executarea contractului fără a fi

obligat la plata de despăgubiri.

Studiul aplicativ asupra unor contracte administrative

Gestionarea serviciului public poate fi făcută de către o

persoană publică (stat, comunităţi locale, instituţii) sau o

persoană privată (fizică sau juridică).

Literatura de specialitate stabileşte unele principii care stau

la baza organizării serviciilor publice, şi anume10:

echitatea;

eficienţa;

continuitatea;

adaptabilitatea;

neutralitatea;

cuantificarea;

descentralizarea.

10 I. Alexandru, L. Matei, Serviciile publice, Editura Economică, Bucureşti, 2000,p. 100.

-

-Page 23

În conformitate cu legislaţia din România, autorităţile adminis-

traţiei publice locale pot înfiinţa servicii publice respectând

principiile eficienţei, echităţii, descentralizării,

adaptabilităţii, cuantificării, neutralităţii.

Legislaţia românească conferă autorităţilor administraţiei publice

libertatea de a alege modul de gestionare a serviciilor publice

aflate sub autoritatea acestora, ţinând cont de natura obiectului

de activitate al serviciilor şi, implicit, de modul de organizare

specific acestora.

Ca formă de gestionare a serviciilor publice întâlnim11:

gestiunea directă;

gestiunea delegată;

gestiunea semidirectă.

Gestiunea directă este reprezentată de situaţiile în care

colectivităţile, prin autorităţile lor reprezentative asigură,

ele însele serviciul public sau îl transferă unei instituţii

publice aflate în subordinea lor. Cele mai întâlnite forme ale

gestiunii directe sunt: regia directă, regia depersonalizată,

regia autonomă.

Gestiunea delegată reprezintă procesul de încredinţare a

serviciului public de către autoritatea administrativă unei

entităţi, de regulă din sectorul privat. Formele de gestiune

11 C. Roman, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, vol. I, Editura Economică,2000, p. 75.

-

-Page 24

delegată cele mai întâlnite în practică sunt: concesiunea,

arendarea, regia interesată.

Gestiunea semidirectă poate fi înţeleasă ca un proces de

administrare mixtă a serviciului public, în sensul exploatării

în regie directă, alături de prestarea unei părţi a serviciului

public, de către o întreprindere exterioară (din sectorul

privat).

Autorităţile administraţiei publice, acţionând în beneficiul

statului sau al colectivităţilor locale, au posibilitatea să

aleagă forma de gestiune a serviciului public.

Contractele de concesiune

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de

concesiune, potrivit OUG nr. 34/2006 cu modificările şi

completările ulterioare, sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoaşterea reciprocă;

d) transparenţa;

e) proporţionalitatea;

f) eficienţa utilizării fondurilor publice;

g) asumarea răspunderii.

-

-Page 25

Modul de fundamentare a deciziei de realizare a proiectului,

modul de transfer şi de recuperare a obiectului concesiunii,

modul de pregătire a documentaţiei de atribuire şi de aplicare a

procedurilor prevăzute se stabilesc prin hotărâre a guvernului.

Autoritatea contractantă are dreptul de a atribui contractul de concesiune de

lucrări publice sau contractul de concesiune de servicii prin aplicarea uneia dintre

procedurile prevăzute de OUG nr. 34/2006:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice

operator economic interesat are dreptul de a-şi depune

oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice

operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura,

urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de

a-şi depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice

operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura

şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog

cu candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau

mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale,

urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii

selectaţi să elaboreze oferta finală.

La aceste proceduri se mai adaugă şi negocierea cu publicarea prealabilă a

unui anunţ de participare în anumite situaţii speciale.

-

-Page 26

Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa

atribuirii contractelor de concesiune.

Procedura de atribuire a unui contract de concesiune se iniţiază

prin publicarea unui anunţ de participare.

Anunţul de participare se publică în SEAP şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, precum şi, opţional, în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii

publice.

Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este obligatorie pentru contractul de

concesiune de lucrări publice, în situaţiile în care valoarea estimată a acestuia este mai

mare decât echivalentul în lei a 4.845.000 euro.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili numărul de

zile dintre data publicării anunţului de participare şi data

depunerii aplicaţiilor, astfel încât operatorii economici să

beneficieze de o perioadă adecvată şi suficientă pentru

elaborarea aplicaţiilor.

Indiferent de procedura aplicată, autoritatea contractantă are

obligaţia de a transmite spre publicare anunţul de participare

cu cel puţin 52 de zile înainte de data limită de depunere a

aplicaţiilor.

În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format

electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, perioada se poate reduce cu şapte zile.

-

-Page 27

Reguli pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică

de către concesionari

Concesionarul are obligaţia de a respecta următoarele condiţii:

a) numărul de zile dintre data transmiterii spre publicare a

anunţului de participare şi data depunerii candidaturilor

trebuie să fie de cel puţin 37 de zile;

b) numărul de zile dintre data transmiterii spre publicare a

anunţului de participare sau transmiterii invitaţiei de

participare şi data depunerii ofertelor trebuie să fie de

cel puţin 40 de zile.

În cazul în care anunţul de participare este transmis, în format

electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, perioadele prevăzute se pot reduce cu şapte zile.

În cazul în care concesionarul publică în SEAP întreaga

documentaţie de atribuire şi permite, începând cu data

publicării anunţului de participare, accesul direct şi

nerestricţionat al operatorilor economici la această

documentaţie, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada

prevăzută cu încă cinci zile.

Contracte sectoriale

Prin contract sectorial se înţelege contractul de achiziţie

publică care se atribuie în scopul efectuării unei activităţi

relevante în sectoarele de utilitate publică:

-

-Page 28

a) apă;

b) energie;

c) transport;

d) poştă.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui un contract

sectorial destinat efectuării mai multor activităţi relevante,

în conformitate cu regulile aplicabile activităţii căreia îi

este destinat în principal.

a) Apă

Sunt considerate activităţi relevante în sectorul de utilitate

publică următoarele:

a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe

destinate să asigure, în beneficiul publicului, servicii

de producţie, transport sau distribuţie de apă potabilă;

b) furnizarea de apă potabilă.

b) Energie

Sunt considerate activităţi relevante în sectorul de utilitate

publică următoarele:

a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe

destinate să asigure, în beneficiul publicului, servicii

de producţie, transport sau distribuţie de combustibili

gazoşi, energie termică sau energie electrică;

-

-Page 29

b) livrarea de combustibili gazoşi, energie termică sau

energie electrică prin reţele de natura celor prevăzute la

lit. a).

c) Transport

Este considerată activitate relevantă în sectorul de utilitate

publică punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele

destinate să asigure, în beneficiul publicului, servicii de

transport pe calea ferată şi servicii de transport terestru de

călători, pe bază de grafic, cum ar fi transportul în comun cu

autobuze, tramvaie, metrou, troleibuze sau transport pe cablu.

d) Poştă

Este considerată activitate relevantă în sectorul de utilitate

publică prestarea următoarelor servicii:

a) servicii poştale, indiferent dacă sunt sau nu rezervate:

serviciile constând în colectarea, sortarea, transportul

şi livrarea la destinatari a trimiterilor poştale-

corespondenţă, cărţi, cataloage, ziare, periodice, colete

poştale conţinând bunuri cu sau fără valoare comercială -

indiferent de greutate;

b) servicii de gestiune a serviciilor de curierat, respectiv

serviciile care preced şi urmează expedierii;

c) servicii cu valoare adăugată în legătură cu poşta

electronică şi furnizate integral prin mijloace

-

-Page 30

electronice, inclusiv transmiterea securizată prin

mijloace electronice a documentelor codificate, servicii

de gestiune a adreselor şi transmiterea prin poşta

electronică recomandată;

d) servicii privind trimiterile poştale neincluse la lit.

a), cum ar fi publicitatea directă prin corespondenţă,

care nu poartă adresă;

e) servicii financiar-poştale care includ, în principal,

mandatele poştale şi transferurile pe bază de conturi

curente poştale;

f) servicii filatelice;

g) servicii logistice, care combină livrarea şi/sau

depozitarea cu alte funcţiuni decât cele poştale.

e) Alte activităţi relevante

Se consideră activităţi relevante şi acele activităţi care

presupun exploatarea unui areal geografic în scopul:

a) prospectării sau extracţiei de petrol brut, gaze

naturale, cărbuni sau alţi combustibili solizi;

b) punerii la dispoziţia transportatorilor care operează pe

căi aeriene, maritime sau fluviale a aeroporturilor, a

porturilor maritime/fluviale sau a altor terminale de

reţea de transport.

-

-Page 31

Reguli specifice de atribuire a contractelor sectoriale

Procedurile de atribuire a contractelor sectoriale sunt:

a) licitaţia deschisă;

b) licitaţia restrânsă;

c) negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare;

d) negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare;

e) cererea de oferte.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui contractul

sectorial, de regulă, prin aplicarea procedurilor de licitaţie

deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicarea

prealabilă a unui anunţ de participare. Prin excepţie,

autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte

proceduri prevăzute mai sus, numai în circumstanţe specifice.

Pentru atribuirea contractului sectorial, autoritatea

contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără

publicarea prealabilă a unui anunţ de participare numai în

următoarele cazuri:

a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise,

licitaţiei restrânse sau negocierii cu publicarea

prealabilă a unui anunţ de participare sau a cererii de

oferte, nu a fost prezentată nicio ofertă sau au fost

-

-Page 32

prezentate numai oferte necorespunzătoare ca urmare

faptului că acestea sunt complet irelevante în raport cu

obiectul contractului. Aplicarea procedurii de negociere

în acest caz este posibilă numai după anularea procedurii

iniţiale şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute în

documentaţia de atribuire nu sunt modificate substanţial;

b) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru

motive legate de protecţia unor drepturi de

exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi

atribuit numai unui anumit operator economic;

c) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de

aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a

negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate

din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente

imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă

unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili

durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea

necesară, pentru a face faţă situaţiei de urgenţă care a

determinat aplicarea procedurii de negociere fără

publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;

d) atunci când contractul care urmează să fie atribuit este

destinat exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice,

experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice şi

numai dacă acesta nu este destinat obţinerii unui profit

-

-Page 33

şi nici acoperirii costurilor aferente, iar atribuirea să

nu afecteze atribuirea ulterioară pe baze concurenţiale a

contractelor subsecvente care sunt destinate îndeplinirii

scopului propus;

e) atunci când este necesară achiziţionarea de la furnizorul

iniţial a unor cantităţi suplimentare de produse

destinate înlocuirii parţiale sau extinderii

echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior şi numai

dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune autoritatea

contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care,

datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja

existente, determină incompatibilităţi sau dificultăţi

tehnice disproporţionate de operare şi întreţinere;

f) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele

de mărfuri, achiziţia acestora realizându-se ca urmare a

tranzacţiilor de pe piaţa.

g) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii

deosebit de avantajoase de la un operator economic care

îşi lichidează definitiv afacerile, de la un

administrator judiciar care adminis-trează afacerile unui

operator economic în stare de faliment sau lichidare,

printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic

în stare de faliment sau lichidare ori printr-o altă

procedură similară cu cele anterioare, reglementată prin

lege;

-

-Page 34

h) atunci când este posibilă achiziţionarea de produse la un

preţ considerabil mai scăzut decât preţurile practicate

în mod normal pe piaţă, ca urmare a apariţiei unei ocazii

deosebit de avantajoase, disponibile doar pentru o

perioadă foarte scurtă de timp;

i) atunci când, ca urmare a unui concurs de soluţii,

contractul de servicii trebuie să fie atribuit, conform

regulilor stabilite iniţial, concurentului câştigător sau

unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului

respectiv, în acest din urmă caz autoritatea contractantă

având obligaţia de a transmite invitaţie la negocieri

tuturor concurenţilor câştigători;

j) atunci când este necesară achiziţionarea unor lucrări sau

servicii suplimentare/adiţionale, care nu au fost incluse

în contractul iniţial, dar care datorită unor

circumstanţe imprevizibile au devenit necesare pentru

îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă se

respectă, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

atribuirea să fie făcută contractantului iniţial;

lucrările sau serviciile suplimentare/adiţionale nu

pot fi, din punct de vedere tehnic şi economic,

separate de contractul iniţial fără apariţia unor

inconvenienţe majore pentru autoritatea contractantă

sau, deşi separabile de contractul iniţial, sunt

strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;

-

-Page 35

k) atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări,

autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze noi

lucrări care sunt similare lucrărilor achiziţionate prin

atribuirea contractului iniţial şi numai dacă se respectă,

în mod cumulativ, următoarele condiţii:

atribuirea se face contractantului iniţial, iar noile

lucrări constau în repetarea unor lucrări similare celor

prevăzute în contractul atribuit iniţial şi sunt

conforme cu cerinţele prevăzute în caietul de sarcini

elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract;

contractul de lucrări/servicii iniţial a fost atribuit

prin procedură de licitaţie deschisă, licitaţie

restrânsă sau negociere cu publicarea prealabilă a unui

anunţ de participare;

valoarea estimată a contractului iniţial de

lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în

considerare inclusiv a lucrărilor/ serviciilor

similare care pot fi achiziţionate ulterior;

în anunţul de participare la procedura aplicată pentru

atribuirea contractului iniţial s-a precizat faptul că

autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru

achiziţionarea ulterioară de noi lucrări similare de la

operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată

câştigătoare în cadrul procedurii respective.

Fără a aduce atingere acordurilor şi convenţiilor la care

România este parte, în cazul în care două sau mai multe oferte

-

-Page 36

sunt relativ echivalente din punct de vedere al punctajului

obţinut în urma aplicării criteriilor de atribuire, autoritatea

contractantă are dreptul de a declara ca fiind câştigătoare o

ofertă care conţine, în proporţie de mai mult de 50%, produse a

căror origine – deter- minată conform prevederilor

Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/ 92 din 12 octombrie

1992, cu modificările ulterioare – este din state membre ale

Uniunii Europene sau din ţări terţe cu care Comunitatea

Europeană a încheiat acorduri bilaterale sau multilaterale prin

care se asigură un acces comparabil entităţilor din statele

membre pe pieţele ţărilor respective, în detrimentul unei oferte

care conţine, în proporţie de mai puţin de 50%, astfel de

produse.

Prin oferte relativ echivalente se va înţelege acele oferte

pentru care diferenţa dintre preţurile prevăzute în propunerile

financiare nu depăşeşte 3% .

Soluţionarea contestaţiilor

Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori

într-un interes legitim printr-un act al autorităţii

contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia

achiziţiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea

autorităţii contractante de a emite un act, recunoaşterea

dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale

administrativ-jurisdicţională sau în justiţie.

-

-Page 37

În vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-

jurisdicţională, partea care se consideră vătămată are dreptul

să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a

Contestaţiilor.

Înainte de a se adresa instanţei competente, persoana vătămată

notifică autoritatea contractantă cu privire la pretinsa

încălcare a dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice

şi la intenţia de a sesiza instanţa judecătorească competentă.

Notificarea nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de

atribuire. După primirea notificării, autoritatea contractantă

poate adopta orice măsuri pe care le consideră necesare pentru

remedierea pretinsei încălcări, inclusiv suspendarea procedurii de

atribuire sau revocarea unui act emis în cadrul respectivei

proceduri.

Măsurile adoptate se comunică în termen de o zi lucrătoare atât

persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât şi

celorlalţi operatori economici implicaţi în procedura de

atribuire.

Persoana vătămată care a notificat autoritatea contractantă se

poate adresa de îndată instanţei judecătoreşti competente, fără a

fi obligată să aştepte comunicarea măsurilor luate de autoritatea

contractantă.

Persoana vătămată care consideră că măsurile adoptate sunt

suficiente pentru remedierea pretinsei încălcări va transmite

-

-Page 38

autorităţii contractante o notificare de renunţare la dreptul de

a formula acţiune în justiţie sau, după caz, de renunţare la

judecarea acţiunii în ceea ce priveşte respectiva încălcare.

Contractul de achiziţii

Contractele de achiziţie publică

Contractele de achiziţie publică sunt:

a)contractele de lucrări;

b)contractele de furnizare;

c)contractele de servicii.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de

achiziţie publică

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie

publică sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoaşterea reciprocă;

d) transparenţa;

e) proporţionalitatea;

f) eficienţa utilizării fondurilor publice;

g) asumarea răspunderii.

Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică

care are:

-

-Page 39

a) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile

cuprinse în anexa nr. 1 sau execuţia unei construcţii;12

b) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate

de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 sau

atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;

c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care

corespunde necesităţii şi obiectivelor autorităţii

contractante, în măsura în care acestea nu corespund

prevederilor lit. a) şi b)

Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică,

altul decât contractul de lucrări, care are ca obiect furnizarea

unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate,

închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare.

Contractul de achiziţie publică ce are ca obiect principal

furnizarea de produse şi, cu titlu accesoriu, operaţiuni/lucrări

de instalare şi punere în funcţiune a acestora este considerat

contract de furnizare.

Contractul de servicii este acel contract de achiziţie publică,

altul decât contractul de lucrări sau de furnizare, care are ca

obiect prezentarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum

acestea sunt prevăzute în anexele 2A şi 2B.

Contractul de achiziţie publică care are ca obiect principal

prestarea unor servicii şi, cu titlu accesoriu, desfăşurarea

12 OUG nr. 34/2006, publicată în M.O. nr. 418/2006.

-

-Page 40

unor activităţi dintre cele prevăzute în anexa 1 este considerat

contract de servicii.

Autorităţile contractante

Este autoritate contractantă:

a) orice organism al statului – autoritate publică sau

instituţie publică – care acţionează la nivel central

ori, la nivel regional sau local;

b) orice organism, altul decât unul dintre cele prevăzute la

lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat

pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter

comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una

dintre următoarele situaţii:

este finanţat, în majoritate, de către o autoritate

contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau

de către un alt organism de drept public;

se află în subordinea sau este supusă controlului unei

autorităţi contractante, astfel cum este definită la

lit. a), sau unui alt organism de drept public;

în componenţa consiliului de administraţie/organului de

conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din

numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o

autoritate contractantă, astfel cum este definită la

lit. a), sau de către un alt organism de drept public;

c) oricare asociere formată de una sau mai multe autorităţi

contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b);

-

-Page 41

d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai

multe dintre achiziţiile prevăzute, (…) atunci când

aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau

încheie acorduri-cadru destinat efectuării respectivelor

activităţi;

e) etc.

Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:

a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice

operator economic interesat are dreptul de a-şi depune

oferta;

b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice

operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura,

urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a-

şi depune oferta;

c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice

operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura

şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu

candidaţii admişi, în scopul identificării uneia sau mai

multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând

ca, pe baza soluţiei/ soluţiilor, candidaţii selectaţi să

elaboreze oferta finală;

d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea

contractantă derulează consultări cu candidaţii selectaţi

şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu

unul sau mai mulţi dintre aceştia.

Negocierea poate fi:

-

-Page 42

- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare;

- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare;

e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin

care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai

mulţi operatori economici.

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de

soluţii, respectiv o procedură specială prin care

achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului,

al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau

în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin

selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu

sau fără acordarea de premii.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a estima valoarea

contractului de achiziţie publică pe baza calculării şi

însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea

contractului respectiv, fără taxa pe valoarea adăugată, luând în

considerare orice forme de opţiuni şi, în măsura în care acestea

pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale

suplimentări sau majorări ale valorii contractului.

Reguli de elaborare a documentaţiei de atribuire

Documentaţia de atribuire trebuie să cuprindă, fără a se limita

la cele ce urmează, cel puţin:

-

-Page 43

a) informaţii generale privind autoritatea contractantă, în

special cu privire la adresă – inclusiv telefon, fax, e-

mail –, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;

b) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate

şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu

participarea la procedura de atribuire;

c) dacă sunt solicitate, cerinţele minime de calificare,

precum şi documentele care urmează să fie prezentate de

ofertanţi/candidaţi pentru dovedirea îndeplinirii

criteriilor de calificare şi selecţie;

d) caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă, aceasta

din urmă fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de

dialog competitiv sau de negociere;

e) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare

a propunerii tehnice şi financiare;

f) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de

atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare,

corespunzător prevederilor cap. V secţiunea a 3-a;

g) instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;

h) informaţii referitoare la clauzele contractuale

obligatorii.

Etape premergătoare iniţierii procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi perioada

pentru elaborarea ofertelor în cazul în care acestea nu pot fi

elabo-rate decât după vizitarea amplasamentelor sau după

consultarea la faţa locului a unor documente-anexă la caietul de

-

-Page 44

sarcini, precum şi în cazul în care autoritatea contractantă nu

are posibilitatea de a transmite documentaţia de atribuire sau

răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele limită

stabilite de prezenta ordonanţă de urgenţă, deşi a primit în

timp util o solicitare în acest sens.

Într-o astfel de situaţie, data limită de depunere a ofertelor

se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice

operator economic interesat să dispună de un timp rezonabil

necesar pentru obţinerea informaţiilor complete şi relevante

pentru elaborarea ofertei.

Licitaţia deschisă

Procedura de licitaţie deschisă se desfăşoară, de regulă, într-o

singură etapă.

Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea

unei etape suplimentare de licitaţie electronică, caz în care

are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de

participare şi în documentaţia de atribuire.

Licitaţia deschisă se iniţiază prin transmiterea spre publicare

a unui anunţ de participare prin care solicită operatorilor

economici interesaţi depunerea de oferte.

Anunţul de participare

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre

publicare un anunţ de participare atunci când:

-

-Page 45

a) iniţiază procedura de licitaţie deschisă, licitaţie

restrânsă, dialog competitiv sau negociere, cu publicarea

prealabilă a unui anunţ de participare, pentru atribuirea

contractului de achiziţie publică sau pentru încheierea

acordului-cadru;

b) lansează un sistem dinamic de achiziţie;

c) iniţiază procesul de atribuire a unui contract de

achiziţie publică printr-un sistem dinamic de achiziţii,

în acest caz publicându-se un anunţ simplificat;

d) organizează un concurs de soluţii.

Anunţul de participare se publică în SEAP şi în Monitorul

Oficial al României, Partea a VI-a, Achiziţii publice şi, după

caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este

obligatorie în toate situaţiile în care:

a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre (…),

iar valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de

furnizare sau de servicii care urmează să fie

atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei

a 125.000 euro;

b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre (…),

iar valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de

furnizare sau de servicii care urmează să fie

atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei

a 400.000 euro;

-

-Page 46

c) valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de

lucrări care urmează să fie atribuit/încheiat este mai

mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre

publicare un anunţ de atribuire în cel mult 48 de zile după ce:

a) a finalizat procedura de atribuire – licitaţie deschisă,

licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere cu/fără

publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, cerere

de oferte – prin atribuirea contractului de achiziţie

publică sau încheierea acordului-cadru;

b) a finalizat un concurs de soluţii prin stabilirea

concurentului câştigător;

c) a atribuit un contract de achiziţie publică printr-un

sistem dinamic de achiziţii.

Anunţul de atribuire se publică în SEAP şi în Monitorul Oficial al

României, Partea a VI-a, Achiziţii publice, şi, după caz, în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene este

obligatorie în toate situaţiile în care:

a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre

(…), iar valoarea contractului de furnizare sau de

servicii care a fost atribuit este mai mare decât

echivalentul în lei a 125.000 euro;

b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre

(…), iar valoarea contractului de furnizare sau de

-

-Page 47

servicii care a fost atribuit este mai mare decât

echivalentul în lei a 400.000 euro;

c) valoarea contractului de lucrări care a fost atribuit

este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000

euro.

Licitaţia restrânsă

Procedura de licitaţie restrânsă se desfăşoară, de regulă, în

două etape:

a) etapa de selectare a candidaţilor, prin aplicarea

criteriilor de selecţie;

b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii

selectaţi, prin aplicarea criteriului de atribuire.

Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea

unei etape suplimentare de licitaţie electronică, caz în care

are obligaţia de a anunţa această decizie în anunţul de

participare şi în documentaţia de atribuire.

Licitaţia restrânsă se iniţiază prin transmiterea spre

publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunţ

de participare prin care se solicită operatorilor economici

interesaţi depunerea de candidaturi.

Orice operator economic are dreptul de a-şi depune candidatura

pentru prima etapă a procedurii de licitaţie restrânsă.

În etapa de selectare a candidaţilor prin aplicarea criteriilor

de selecţie, autoritatea contractantă are dreptul de a limita

-

-Page 48

numărul de candidaţi care vor fi selectaţi pentru a depune

oferte, cu condiţia să existe un număr suficient de candidaţi

disponibili. Atunci când selectează candidaţii, autoritatea

contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi

nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de

selecţie prevăzute în anunţul de participare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în anunţul de

participare criteriile de selecţie şi regulile aplicabile,

numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează să-i

selecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al acestora.

Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de participare

trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală şi,

în orice situaţie, nu poate fi mai mic de cinci.

Numărul de candidaţi selectaţi după prima etapă a licitaţiei

restrânse trebuie să fie cel puţin egal cu numărul minim indicat

în anunţul de participare.

În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc

criteriile de selecţie este mai mic decât numărul minim indicat

în anunţul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:

a) fie de a anula procedura de licitaţie restrânsă;

b) fie de a continua procedura de licitaţie restrânsă numai

cu acel/acei candidat/candidaţi care

îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate.

-

-Page 49

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite concomitent

o invitaţie de participare la etapa a doua a procedurii de

licitaţie restrânsă tuturor candidaţilor selectaţi.

Este interzisă invitarea la etapa a doua a licitaţiei restrânse

a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima

etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecţie.

Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin

următoarele informaţii:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;

b) data şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor;

c) adresa la care se transmit ofertele;

d) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;

e) adresa, data şi ora deschiderii ofertelor;

f) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele

supli-mentare pe care operatorii economici trebuie să le

prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau

completării documentelor, prezentate în prima etapă

pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-

financiare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite invitaţia

de participare însoţită de un exemplar al documentaţiei de

atribuire.

În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă

direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea

contractantă are obligaţia de a include în invitaţia de

-

-Page 50

participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei

respective.

Dialogul competitiv

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de

dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziţie

publică dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele

condiţii:

a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate

deosebită;

b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă

nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie

publică în cauză.

Contractul de complexitate

Contractul de complexitate deosebită este considerat acel

contract de achiziţie publică pentru care autoritatea

contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:

a) să definească specificaţiile tehnice capabile să îi

satisfacă necesităţile şi exigenţele; şi/sau

b) să stabilească montajul financiar şi/sau cadrul juridic

de implementare a proiectului.

Procedura de dialog competitiv se desfăşoară în trei etape:

a) etapa de preselecţie a candidaţilor;

b) etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma

preselecţiei, pentru identificarea soluţiei/soluţiilor

-

-Page 51

apte să răspundă necesităţilor autorităţii contractante

şi în baza căreia/cărora candidaţii vor elabora şi vor

depune oferta finală;

c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre

publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită

operatorilor economici interesaţi depunerea de candidaturi.

Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea

contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi

nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de

preselecţie prevăzute în anunţul de participare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în

anunţul de participare criteriile de preselecţie şi regulile

aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează

să îi preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al

acestora.

Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de

participare, trebuie să fie suficient pentru a asigura o

concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai mic de

trei.

Numărul de candidaţi admişi în cea de-a doua etapă a

dialogului competitiv trebuie să fie cel puţin egal cu numărul

minim indicat în anunţul de participare.

-

-Page 52

În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc

criteriile de preselecţie este mai mic decât numărul minim

indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are

dreptul:

a)fie de a anula procedura de dialog competitiv;

b)fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu

acel/acei candidat/candidaţi care

îndeplineşte/îndeplinesc criteriile solicitate.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite,

concomi-tent, o invitaţie de participare la etapa a doua a

procedurii de dialog competitiv tuturor candidaţilor admişi.

Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului

competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura

în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de

preselecţie.

Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin

următoarele informaţii:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;

b) adresa la care va avea loc dialogul, precum şi data şi

ora lansării acestuia;

c) limba/limbile în care se va derula dialogul;

d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele

supli-mentare pe care operatorii economici trebuie să le

prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau

completării documentelor, prezentate în prima etapă

-

-Page 53

pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-

financiare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite

invitaţia de participare însoţită de un exemplar al documentaţiei

de atribuire, care va include şi documentaţia descriptivă.

În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă

direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea

contractantă are obligaţia de a include în invitaţia de

participare informaţii privind modul de accesare a documentaţiei

respective.

Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare

candidat admis, în parte. În cadrul acestui dialog se discută

opţiunile referi-toare la aspectele tehnice, mod de rezolvare a

unor probleme legate de cadrul juridic, precum şi orice alte

elemente ale viitorului contract, astfel încât soluţiile

identificate să corespundă necesităţilor obiective ale autorităţii

contractante.

Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are

obligaţia de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal

faţă de toţi partici-panţii. În acest sens, autoritatea

contractantă nu are dreptul de a furniza informaţii într-o

manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre

participanţi un avantaj suplimentar în raport cu ceilalţi.

-

-Page 54

Autoritatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui,

fără acordul participantului în cauză, soluţia propusă şi alte

informaţii confidenţiale prezentate de acesta.

Autoritatea contractantă derulează dialogul până când

identifică soluţia/soluţiile corespunzătoare necesităţilor sale

obiective.

După ce a declarat închisă etapa de dialog şi a anunţat

participanţii cu privire la acest aspect, autoritatea

contractantă are obligaţia de a invita participanţii selectaţi să

depună oferta finală, ofertă care se elaborează pe baza

soluţiei/soluţiilor identificate în cursul acestei etape şi care

trebuie să conţină toate elementele necesare prin care se

prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract.

Invitaţia de depunere

Invitaţia de depunere a ofertei finale trebuie să cuprindă

cel puţin următoarele informaţii:

a)referinţe privind anunţul de participare publicat;

b)data şi ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor;

c)adresa la care se transmit ofertele;

d)limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;

e)adresa, data şi ora deschiderii ofertelor;

f)dacă este cazul, precizări referitoare la documentele

supli-mentare pe care operatorii economici trebuie să le

prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau

-

-Page 55

completării documentelor, prezentate în prima etapă

pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-

financiare.

Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura

de negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare, în următoarele cazuri:

a) atunci când, în urma aplicării licitaţiei deschise,

licitaţiei restrânse, dialogului competitiv sau a cererii

de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost

depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme.

Aplicarea procedurii de negociere în acest caz este

posibilă numai după anularea procedurii iniţiale de

licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, dialog

competitiv sau cerere de oferte şi numai dacă cerinţele

iniţiale prevăzute în documentaţia de atribuire nu sunt

modificate substanţial;

b) în situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când

natura lucrărilor/produselor/serviciilor sau riscurile

implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu

permit o estimare iniţială globală a preţului viitorului

contract de achiziţie publică;

c) atunci când serviciile care urmează să fie achiziţionate,

îndeosebi serviciile financiare sau serviciile

-

-Page 56

intelectuale, cum ar fi cele care implică proiectarea

lucrărilor, sunt de aşa natură încât caietul de sarcini

nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune

atribuirea unui contract de achiziţie publică prin

aplicarea licitaţiei deschise sau licitaţiei restrânse;

d) atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt

necesare exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice,

experimentării sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă

acestea nu se realizează pentru obţinerea unui profit şi

nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente.

În cazurile prevăzute la lit. a), autoritatea contractantă

are dreptul de a nu transmite spre publicare anunţul de

participare dacă invită la negocieri numai pe acei ofertanţi care

au îndeplinit criteriile de calificare şi selecţie în cadrul

procedurii anterioare şi care au depus oferte conform regulilor

formale prevăzute în documentaţia de atribuire.

Orice operator economic are dreptul de a-şi depune

candidatura pentru a participa la procedura de negociere cu

publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Atunci când preselectează candidaţii, autoritatea

contractantă are obligaţia de a aplica criterii obiective şi

nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de

preselecţie prevăzute în anunţul de participare.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în

anunţul de participare criteriile de preselecţie şi regulile

-

-Page 57

aplicabile, numărul minim al candidaţilor pe care intenţionează

să îi preselecteze şi, dacă este cazul, numărul maxim al

acestora.

Numărul minim al candidaţilor, indicat în anunţul de

participare prevăzut anterior, trebuie să fie suficient pentru a

asigura o concurenţă reală şi, în orice situaţie, nu poate fi mai

mic de trei.

Numărul de candidaţi preselectaţi trebuie să fie cel puţin

egal cu numărul minim indicat în anunţul de participare.

În cazul în care numărul candidaţilor care îndeplinesc

criteriile de preselecţie este mai mic decât numărul minim

indicat în anunţul de participare, autoritatea contractantă are

dreptul:

a) fie de a anula procedura de negociere cu publicarea

prealabilă a unui anunţ de participare;

b) fie de a continua procedura de negociere cu publicarea

prealabilă a unui anunţ de participare numai cu acel/acei

candidat/candidaţi care îndeplineşte/îndeplinesc

criteriile solicitate.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite,

concomitent, o invitaţie de participare la etapa a doua a

procedurii de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare tuturor candidaţilor preselectaţi.

-

-Page 58

Este interzisă invitarea la etapa a doua a procedurii de

negociere a unui operator economic care nu a depus candidatura în

prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecţie.

Invitaţia de participare trebuie să cuprindă cel puţin

următoarele informaţii:

a) referinţe privind anunţul de participare publicat;

b) adresa la care vor avea loc negocierile, precum şi data

şi ora lansării acestora;

c) limba/limbile în care se vor derula negocierile;

d) dacă este cazul, precizări referitoare la documentele

supli-mentare pe care operatorii economici trebuie să le

prezinte în scopul verificării declaraţiilor sau

completării documen-telor, prezentate în prima etapă

pentru demonstrarea capacităţii tehnice şi economico-

financiare;

e) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de

atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câştigătoare.

Negocierea fără publicarea prealabilăa unui anunţ de

participare

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura

de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare numai în următoarele cazuri:

a) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru

motive legate de protecţia unor drepturi de

-

-Page 59

exclusivitate, contractul de achiziţie publică poate fi

atribuit numai unui anumit operator economic;

b) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de

aplicare a licitaţiei deschise, a licitaţiei restrânse, a

negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunţ de

participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate

din motive de extremă urgenţă, determinate de evenimente

imprevizibile şi care nu se datorează sub nicio formă

unei acţiuni sau inacţiuni a autorităţii contractante;

c) atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt

fabricate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice,

experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, şi

numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea unui

profit şi nici nu urmăresc acoperirea costurilor

aferente;

d) atunci când este necesară achiziţionarea, de la

furnizorul iniţial, a unor cantităţi suplimentare de

produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii

echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai

dacă schimbarea furnizorului iniţial ar pune autoritatea

contractantă în situaţia de a achiziţiona produse care,

datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja

existente, determină incompatibilităţi sau dificultăţi

tehnice sporite de operare şi întreţinere.

-

-Page 60

e) pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele

de mărfuri, achiziţia acestora realizându-se ca urmare a

tranzacţiilor de pe piaţa la disponibil;

f) atunci când produsele pot fi achiziţionate în condiţii

deosebit de avantajoase, de la un operator economic care

îşi lichidează definitiv afacerile, de la un judecător –

sindic care administrează afacerile unui operator

economic în stare de faliment sau lichidare, printr-un

aranjament cu creditorii unui operator economic în stare

de faliment sau lichidare ori printr-o altă procedură

similară cu cele anterioare, reglemen-tată prin lege;

g) atunci când, ca urmare a unui concurs de soluţii,

contractul de servicii trebuie să fie atribuit, conform

regulilor stabilite iniţial, concurentului câştigător sau

unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului

respectiv, în acest din urmă caz, autoritatea

contractantă având obligaţia de a transmite invitaţie la

negocieri tuturor concurenţilor câştigători etc.

Cererea de oferte

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura

de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată,

fără TVA, a contractului de achiziţie publică este egală sau mai

mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:

a) pentru contractul de furnizare: 100.000 euro;

b) pentru contractul de servicii: 100.000 euro;

-

-Page 61

c) pentru contractul de lucrări: 750.000 euro.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se

iniţiază prin publicarea în SEAP a unei invitaţii de participare

la procedura de atribuire.

Invitaţia de participare cuprinde cel puţin următoarele

informaţii:

a) data şi ora limită stabilite pentru primirea ofertelor;

b) adresa la care se transmit ofertele;

b1) data şi ora deschiderii ofertelor;

c) limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta;

d) dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de

califi-care, menţionarea acestora;

e) o scurtă descriere a obiectului contractului de achiziţie

publică ce urmează să fie atribuit;

f) modul de obţinere a documentaţiei de atribuire.

În cazul în care documentaţia de atribuire este accesibilă

direct prin mijloace electronice, autoritatea contractantă are

obligaţia de a include în invitaţia de participare informaţii

privind modul de accesare a documentaţiei respective.

Concursul de soluţii

Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un

concurs de soluţii, ca o procedură independentă, în care

concurenţii pot obţine premii şi/sau prime de participare, sau ca

-

-Page 62

parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui

contract de servicii.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în

cadrul documentaţiei de concurs orice informaţie, cerinţă,

regulă, criteriu sau altele asemenea, necesare pentru a asigura

potenţialilor concurenţi o informare completă şi corectă cu

privire la modul de aplicare a concursului de soluţii.

Documentaţia de concurs trebuie să cuprindă cel puţin:

a) informaţii generale privind autoritatea contractantă;

b) instrucţiuni privind date limită care trebuie respectate

şi formalităţi care trebuie îndeplinite în legătură cu

participarea la concurs;

c) cerinţele minime de calificare pe care autoritatea

contractantă a hotărât să le solicite, precum şi

documentele care urmează să fie prezentate de concurenţi

pentru dovedirea îndeplinirii cerinţelor respective;

d) ansamblul cerinţelor pe baza cărora concurenţii urmează să

elaboreze şi să prezinte proiectul;

e) cuantumul premiilor care urmează să fie acordate, în

cazul în care concursul este organizat ca o procedură

independentă;

f) angajamentul autorităţii contractante de a încheia

contractul de servicii cu câştigătorul sau cu unul dintre

câştigătorii concursului respectiv, în cazul în care

-

-Page 63

concursul este organizat ca parte a unei alte proceduri

de atribuire a contractului de servicii;

g) informaţii detaliate şi complete privind criteriul aplicat

pentru stabilirea proiectului/proiectelor

câştigător/câştigătoare.

În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs

de soluţii, autoritatea contractantă are obligaţia de a numi un

juriu format din cel puţin trei membri, persoane fizice

independente faţă de concurenţi, cu pregătire profesională şi

experienţă relevantă în domeniu, precum şi cu probitate morală

recunoscută.

Proiectele trebuie să fie prezentate anonim, acest anonimat

urmând a fi păstrat până în momentul în care juriul a adoptat o

decizie sau a formulat o opinie.

Juriul este autonom în deciziile şi opiniile pe care le

emite.

Juriul are obligaţia de a evalua proiectele depuse exclusiv

în baza criteriilor de evaluare indicate în anunţul de concurs.

Juriul are obligaţia de a întocmi un raport, semnat de toţi

membrii săi.

-

-Page 64

Atribuirea a contractului de achiziţie publică

Modalităţi speciale de atribuire a contractului de

achiziţie publică. Acordul-cadru

Autoritatea contractantă are obligaţia de a încheia

acordul-cadru, de regulă prin aplicarea procedurilor de licitaţie

deschisă sau licitaţie restrânsă.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod

abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice,

să restrângă sau să distorsioneze concurenţa.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca

durata unui acord-cadru să depăşească mai mult de patru ani,

decât în cazuri excepţionale şi pe care le poate justifica în

special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi

atribuite în baza acordului-cadru respectiv.

Contractele care se atribuie în baza unui acord-cadru nu

pot fi încheiate decât între autoritatea/autorităţile

contractante şi operatorul/operatorii economici, care sunt parte

a acordului respectiv.

În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-

cadru cu un singur operator economic, atunci acordul respectiv

trebuie să prevadă cel puţin:

a) obligaţiile pe care operatorul economic şi le-a asumat

prin propunerea tehnică;

-

-Page 65

b) preţul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în

propunerea financiară şi pe baza căruia se va determina

preţul fiecărui contract atribuit ulterior.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui

contractele de achiziţie publică subsecvente acordului-cadru

numai cu respectarea condiţiilor tehnice şi financiare stabilite

în acordul-cadru respectiv.

De fiecare dată când intenţionează să atribuie un contract

de achiziţie publică subsecvent unui acord-cadru, autoritatea

contractantă are obligaţia de a se consulta, în scris, cu

operatorul economic, solicitându-i acestuia, în funcţie de

necesităţi, completarea ofertei.

Sistemul de achiziţie dinamic

Modalităţi speciale de atribuire a contractului de

achiziţie publică. Sistemul de achiziţie dinamic

Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem

de achiziţie dinamic numai prin intermediul SEAP şi numai pentru

achiziţia unor produse de uz curent, ale căror caracteristici

general disponibile pe piaţă satisfac nevoile autorităţii

contractante.

-

-Page 66

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod

abuziv sau impropriu sistemul de achiziţie dinamic, astfel încât

să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa.

Este interzisă solicitarea de taxe operatorilor economici

interesaţi sau participanţilor la sistemul de achiziţie dinamic.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca

durata unui sistem de achiziţie dinamic să depăşească mai mult de

patru ani, decât în cazuri excepţionale, temeinic justificate.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta

regulile procedurii de licitaţie deschisă în toate fazele

sistemului de achiziţie dinamic.

Atunci când lansează un sistem de achiziţie dinamic,

autoritatea contractantă are obligaţia:

a) de a publica un anunţ de participare în care se

precizează clar faptul că pentru atribuirea

contractului/contractelor de achiziţie publică se

utilizează un sistem dinamic de achiziţie, precum şi

adresa de internet la care documentaţia de atribuire este

disponibilă;

b) de a indica în caietul de sarcini, alături de

caracteristicile produselor care urmează să fie

achiziţionate, şi informaţiile relevante privind

caracteristicile sistemului utilizat, echipa-mentul

-

-Page 67

electronic folosit, posibilităţi şi instrucţiuni de

accesare;

c) de a permite prin mijloace electronice, începând cu

momentul publicării anunţului de participare şi până la

închiderea sistemului de achiziţie dinamic, accesul

nerestricţionat, direct şi complet la conţinutul

documentaţiei de atribuire.

După lansarea sistemului de achiziţie dinamic şi pe

întreaga perioadă de existenţă a acestuia, autoritatea

contractantă are obligaţia de a permite oricărui operator

economic interesat să depună o ofertă orientativă, cu scopul de a

fi admis în sistem.

După primirea unei oferte orientative, autoritatea

contractantă are obligaţia de a verifica dacă ofertantul

îndeplineşte criteriile de calificare stabilite şi dacă

propunerea tehnică prezentată este conformă cu cerinţele din

caietul de sarcini.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a finaliza

verificarea prevăzută la alin. precedent în cel mult 15 zile de

la primirea unei oferte orientative.

Imediat după finalizarea verificării prevăzute la alin.

(2), autoritatea contractantă are obligaţia de a informa

ofertantul cu privire la admiterea lui în sistemul de achiziţie

dinamic sau, după caz, asupra deciziei de respingere a ofertei

orientative.

-

-Page 68

Autoritatea contractantă are obligaţia de a atribui

contractul de achiziţie publică ofertantului care prezintă cea

mai avantajoasă ofertă fermă pe baza aplicării criteriilor de

atribuire stabilite în anunţul de participare publicat cu ocazia

lansării sistemului de achiziţie dinamic.

Modalităţi speciale de atribuire a contractului

de achiziţie publică. Licitaţia electronică

Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitaţia

electronică în următoarele situaţii:

a) ca o etapă finală a licitaţiei deschise, a licitaţiei

restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui

anunţ de participare, aplicate în cazurile prevăzute la

art. 110 lit. a), sau a cererii de oferte, înainte de

atribuirea contractului de achiziţie publică, şi numai

dacă specificaţiile tehnice au fost definite cu precizie

în caietul de sarcini;

b) la reluarea competiţiei dintre operatorii economici care

au semnat un acord-cadru;

c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii

unui contract de achiziţie publică prin utilizarea unui

sistem de achiziţie dinamic.

Atunci când intenţionează să utilizeze licitaţia

electronică, autoritatea contractantă are obligaţia de a include

şi următoarele precizări specifice:

-

-Page 69

a) elementele ofertei care vor face obiectul procesului

repetitiv de ofertare, cu condiţia ca respectivele

elemente să fie cuantificabile şi să poată fi exprimate

în cifre sau procente;

b) eventuale limite ale valorilor până la care elementele

prevăzute la lit. a) pot fi îmbunătăţite, astfel cum

rezultă acestea din specificaţiile care definesc obiectul

contractului;

c) informaţiile care urmează a fi puse la dispoziţia

ofertanţilor în cursul licitaţiei electronice şi momentul

când aceste informaţii vor fi disponibile;

d) informaţiile relevante privind procesul licitaţiei

electronice;

e) condiţiile în care ofertanţii vor avea dreptul să

liciteze, cu referire în special la diferenţele minime

care, dacă este cazul, vor fi solicitate pentru licitarea

noilor oferte;

f) informaţiile relevante referitoare la echipamentul

electronic folosit, condiţiile tehnice şi modalităţile

concrete de reali-zare a conectării.

Înainte de lansarea unei licitaţii electronice, autoritatea

contrac-tantă are obligaţia de a realiza o evaluare iniţială

integrală a ofertelor, în conformitate cu criteriul de atribuire

stabilit în documentaţia de atribuire.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a invita toţi

ofertanţii care au depus oferte admisibile să prezinte preţuri

-

-Page 70

noi şi/sau, după caz, valori noi ale elementelor ofertei.

Invitaţia se transmite pe cale electronică, simultan, tuturor

ofertanţilor respectivi.

Invitaţia trebuie să precizeze data şi momentul de start al

licitaţiei electronice, precum şi orice informaţie necesară

pentru realizarea conectării individuale la echipamentul

electronic utilizat.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a începe

licitaţia electronică mai devreme de două zile lucrătoare după

data la care au fost trimise invitaţiile.

Criterii de calificare şi selecţie

Licitaţia electronică se finalizează printr-una sau printr-

o combinaţie a următoarelor modalităţi:

a) la un moment precis stabilit în prealabil şi

comunicat ofertanţilor în invitaţia de

participare;

b) după un număr de runde de licitare al căror

calendar de desfăşurare a fost precis stabilit în

prealabil şi comunicat ofertanţilor în invitaţia

de participare;

c) atunci când nu se mai primesc preţuri şi/sau

valori noi care îndeplinesc cerinţele cu privire

la diferenţele minime impuse; în acest caz,

invitaţia de participare trebuie să precizeze un

-

-Page 71

termen limită care va fi lăsat să curgă de la

primirea ultimei oferte până la finalizarea

licitaţiei electronice.

Atribuirea contractului de achiziţie publică Oferta. Oferte

alternative

Operatorul economic are obligaţia de a depune oferta la

adresa şi până la data şi ora-limită pentru depunere, stabilite

în anunţul sau în invitaţia de participare.

Riscurile transmiterii ofertei, inclusiv forţa majoră, cad

în sarcina operatorului economic.

Oferta depusă la o altă adresă a autorităţii contractante

decât cea stabilită sau după expirarea datei-limită pentru

depunere se returnează nedeschisă.

Conţinutul ofertelor trebuie să rămână confidenţial până la

data stabilită pentru deschiderea acestora, autoritatea

contractantă urmând a lua cunoştinţă de conţinutul respectivelor

oferte numai după această dată.

Autoritatea contractantă are dreptul de a permite

ofertanţilor să depună oferte alternative numai în cazul în care

criteriul de atribuire este „cea mai avantajoasă ofertă din punct

de vedere economic”.

-

-Page 72

Anunţul de participare trebuie să precizeze în mod explicit

dacă este permisă depunerea de oferte alternative sau dacă

această posibilitate este interzisă. În cazul în care această

precizare lipseşte, autoritatea contractantă nu are dreptul de a

lua în considerare ofertele alternative.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii

de calificare şi selecţie referitoare numai la:

a)situaţia personală a candidatului sau

ofertantului;

b) capacitatea de exercitare a activităţii

profesionale;

c) situaţia economică şi financiară;

d) capacitatea tehnică şi/sau profesională;

e) standarde de asigurare a calităţii;

f) standarde de protecţie a mediului.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta

principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile

de calificare şi selecţie, iar aceste criterii trebuie să aibă o

legătură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi

atribuit.

În acest sens, nivelul cerinţelor minime solicitate prin

documentaţia de atribuire, precum şi documentele care probează

îndeplinirea unor astfel de cerinţe trebuie să se limiteze numai

la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în

-

-Page 73

condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare

exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea

acestuia.

Situaţia personală a candidatului sau a ofertantului

Autoritatea contractantă are obligaţia de a exclude din

procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie

publică orice ofertant/candidat despre care are cunoştinţă că, în

ultimii cinci ani, a fost condamnat prin hotărâre definitivă a

unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale

unei organizaţii criminale, pentru corupţie, pentru fraudă şi/sau

pentru spălare de bani.

Autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o

procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică

orice ofertant/candidat care se află în oricare dintre

următoarele situaţii:

e) este în stare de faliment ori lichidare,

afacerile îi sunt conduse de un administrator

judiciar sau activităţile sale comerciale sunt

suspendate, ori fac obiectul unui aranjament cu

creditorii, sau este într-o situaţie similară cu

cele anterioare, reglementată prin lege;

f)face obiectul unei proceduri legale pentru

declararea sa în una dintre situaţiile prevăzute

la lit. a);

-

-Page 74

c) nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a

impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de

asigurări sociale către bugetele componente ale

bugetului general consolidat, în conformitate cu

prevederile legale în vigoare în România sau în

ţara în care este stabilit;

c1) în ultimii doi ani nu şi-a îndeplinit sau şi-a

îndeplinit în mod defectuos obligaţiile

contractuale, din motive imputabile ofertantului

în cauză, fapt care a produs sau este de natură

să producă grave prejudicii beneficiarilor

acestuia;

d) a fost condamnat, în ultimii trei ani, prin

hotărârea definitivă a unei instanţe

judecătoreşti, pentru o faptă care a adus

atingere eticii profesionale sau pentru comiterea

unei greşeli în materie profesională;

e) prezintă informaţii false sau nu prezintă

informaţiile solicitate de către autoritatea

contractantă, în legătură cu situaţia proprie

aferentă cazurilor prevăzute la lit. a)-d).

Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale

Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricărui

operator economic să prezinte documente edificatoare care să

dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică

-

-Page 75

şi, după caz, de atestare ori apartenenţă din punct de vedere

profesional, în conformitate cu prevederile din ţara în care

ofertantul/candidatul este stabilit.

Situaţia economică şi financiară

Demonstrarea situaţiei economice şi financiare se

realizează, după caz, prin prezentarea unuia sau mai multor

documente relevante, cum ar fi:

a) declaraţii bancare corespunzătoare sau, după

caz, dovezi privind asigurarea riscului

profesional;

b) bilanţul contabil sau extrase de bilanţ, în

cazul în care publicarea acestor bilanţuri este

prevăzută de legislaţia ţării în care este

stabilit ofertantul/ candidatul;

c) declaraţii privind cifra de afaceri globală

sau, dacă este cazul, privind cifra de afaceri în

domeniul de activitate aferent obiectului

contractului într-o perioadă anterioară, care

vizează activitatea din cel mult ultimii trei

ani, în măsura în care informaţiile respective

sunt disponibile; în acest ultim caz autoritatea

contractantă are obligaţia de a lua în

considerare şi data la care operatorul economic a

fost înfiinţat sau şi-a început activitatea

comercială.

-

-Page 76

Capacitatea tehnică şi/sau profesională

În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui

contract de furnizare, în scopul verificării capacităţii tehnice

şi/sau profesionale a ofertanţilor autoritatea contractantă are

dreptul de a le solicita acestora, următoarele:

a)o listă a principalelor livrări de produse

efectuate în ultimii trei ani, conţinând valori,

perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă

aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau

clienţi privaţi. Livrările de produse se confirmă

prin prezentarea unor certificate/ documente

emise sau contra-semnate de o autoritate ori de

către clientul beneficiar;

b)o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice

şi la măsurile aplicate în vederea asigurării

calităţii, precum şi, dacă este cazul, la

resursele de studiu şi cercetare;

c)informaţii referitoare la personalul/organismul

tehnic de specialitate de care dispune sau al

cărui angajament de participare a fost obţinut de

către candidat/ofertant, în special pentru

asigurarea controlului calităţii;

d)certificate sau alte documente emise de organisme

abilitate în acest sens, care să ateste

-

-Page 77

conformitatea produselor, identificată clar prin

referire la specificaţii sau standarde relevante;

e)mostre, descrieri şi/sau fotografii a căror

autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în

cazul în care autoritatea contractantă solicită

acest lucru.

În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui

contract de servicii, în scopul verificării capacităţii tehnice

şi/sau profesionale a ofertanţilor, autoritatea contractantă are

dreptul de a le solicita acestora, următoarele:

a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii trei

ani, conţinând valori, perioade de prestare, beneficiari,

indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi

contractante sau clienţi privaţi. Prestările de servicii

se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente

emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către

clientul privat beneficiar;

b) o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la

măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii, precum

şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare;

c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de

specialitate de care dispune sau al cărui angajament de

participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în

special pentru asigurarea controlului calităţii;

d) informaţii referitoare la studiile, pregătirea

profesională şi calificarea personalului de conducere,

-

-Page 78

precum şi ale persoa-nelor responsabile pentru îndeplinirea

contractului de servicii;

e) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale

personalului angajat şi al cadrelor de conducere în

ultimii trei ani;

f) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie

a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în

timpul îndeplinirii contractului de servicii;

g) informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile,

echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul

economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a

contractului de servicii;

h) informaţii privind proporţia în care contractul de

servicii urmează să fie îndeplinit de către

subcontractanţi şi specializarea acestora.

În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui

contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice

şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea

contractantă are dreptul de a le solicita acestora, următoarele:

a) o listă a lucrărilor executate în ultimii cinci ani,

însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai

importante lucrări şi care vor conţine valori, perioada

şi locul execuţiei lucrărilor, modul de îndeplinire a

obligaţiilor, beneficiari, indiferent dacă aceştia sunt

autorităţi contractante sau clienţi privaţi;

-

-Page 79

b) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de

specialitate de care dispune sau al cărui angajament de

participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în

special pentru asigurarea controlului calităţii;

c) informaţii referitoare la studiile, pregătirea

profesională şi calificarea personalului de conducere,

precum şi ale persoanelor responsabile pentru execuţia

lucrărilor;

d) o declaraţie referitoare la efectivele medii anuale ale

personalului angajat şi al cadrelor de conducere în

ultimii trei ani;

e) dacă este cazul, informaţii privind măsurile de protecţie

a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în

timpul îndeplinirii contractului de lucrări;

f) o declaraţie referitoare la utilajele, instalaţiile,

echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul

economic pentru îndeplinirea corespunzătoare a

contractului de lucrări;

g) informaţii privind partea/părţile din contract ce urmează

să fie îndeplinite de către subcontractanţi şi

specializarea acestora.

Standarde de asigurare a calităţii

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate,

emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că

operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a

calităţii, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la

-

-Page 80

sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde

europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile

de standarde europene privind certificarea.

Standarde de protecţie a mediului

În cazul în care solicită ca demonstrarea măsurilor de

protecţie a mediului pe care operatorul economic le poate aplica

în timpul îndeplinirii contractului (de lucrări, de servicii),

acest lucru să se realizeze prin prezentarea unor certificate,

emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că

operatorul economic respectă anumite standarde de protecţie a

mediului, atunci autoritatea contractantă trebuie să se

raporteze:

a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit

(EMAS);

b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile

de standarde europene sau internaţionale în domeniu,

certificate de organisme conforme cu legislaţia

comunitară ori cu standardele europene sau internaţionale

privind certificarea.

Criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică

Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în

anunţul de participare criteriul de atribuire a contractului de

achiziţie publică, care, odată stabilit, nu poate fi schimbat pe

toată durata de aplicare a procedurii de atribuire.

-

-Page 81

Fără a aduce atingere dispoziţiilor legislative sau

administrative privind remunerarea anumitor servicii, criteriul

de atribuire a contractului de achiziţie publică poate fi numai:

a) fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere

economic;

b) fie, în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut.

În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie

publică se realizează prin aplicarea procedurii de dialog

competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie numai

oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

În cazul aplicării criteriului „oferta cea mai avantajoasă

din punct de vedere economic”, oferta stabilită ca fiind

câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare

rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru

care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm de calcul

specific.

În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea

contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă

stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de

evaluare, autoritatea contractantă are obligaţia de a indica în

anunţul de participare sau în documentaţia de atribuire cel puţin

ordinea descrescătoare a importanţei factorilor de evaluare care

urmează să fie utilizaţi.

Stabilirea ofertei câştigătoare

-

-Page 82

În termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor,

autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili oferta

câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în

anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, în

condiţiile în care ofertantul respectiv îndeplineşte criteriile

de selecţie şi calificare impuse.

În cazuri temeinic motivate, autoritatea contractantă poate

prelungi perioada de evaluare cu cel mult 20 de zile.

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea

con-tractantă are dreptul de a solicita clarificări şi, după caz,

completări ale documentelor prezentate de ofertanţi/candidaţi

pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor stabilite prin

criteriile de calificare şi selecţie sau pentru demonstrarea

conformităţii ofertei cu cerinţele solicitate.

În cazul unei oferte care are un preţ aparent neobişnuit de

scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau

prestat, autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita

ofertantului, în scris şi înainte de a lua o decizie de respingere

a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră

semnificative cu privire la ofertă, precum şi de a verifica

răspunsurile care justifică preţul respectiv.

Autoritatea contractantă are obligaţia de a lua în

considerare justificările primite de la ofertant, îndeosebi cele

care se referă la:

-

-Page 83

a) fundamentarea economică a modului de formare a preţului,

aferent metodelor de execuţie utilizate, procesului de

producţie sau serviciilor prestate;

b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau orice condiţii deosebit

de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru

executarea lucrărilor, pentru furnizarea produselor sau

prestarea serviciilor;

c) originalitatea ofertei din punct de vedere al

îndeplinirii tuturor cerinţelor prevăzute în caietul de

sarcini;

d) respectarea dispoziţiilor privind protecţia muncii şi

condiţiile de lucru aplicabile pentru executarea

lucrării, prestarea serviciului sau furnizarea

produselor;

e) posibilitatea ca ofertantul să beneficieze de un ajutor

de stat.

Informarea candidaţilor şi a ofertanţilor

Autoritatea contractantă are obligaţia de a informa

operatorii economici implicaţi în procedura de atribuire despre

deciziile referitoare la rezultatul selecţiei, la rezultatul

procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică sau

de încheiere a acordului-cadru, la admiterea într-un sistem de

achiziţie dinamic, la rezultatul concursului de soluţii ori, după

caz, la anularea procedurii de atribuire şi eventuala iniţiere

ulterioară a unei noi proceduri, în scris şi cât mai curând

-

-Page 84

posibil, dar nu mai târziu de trei zile lucrătoare de la emiterea

acestora.

Se consideră operator economic implicat în procedura de atribuire orice

candidat/ofertant pe care autoritatea contractantă nu l-a

informat încă despre decizii care îi vizează direct

candidatura/oferta proprie sau orice candidat/ofertant a cărui

candidatură/ofertă nu a fost încă respinsă definitiv de

autoritatea contractantă. O respingere este considerată

definitivă dacă a fost comunicată operatorului economic în cauză

şi fie a fost considerată legală de către Consiliul Naţional de

Soluţionare a Contestaţiilor sau de către instanţa sesizată în

legătură cu acest aspect, fie nu a făcut ori nu mai poate face

obiectul unei căi de atac.

În cadrul comunicării prevăzute, autoritatea contractantă

are obligaţia de a informa ofertantul/ofertanţii

câştigător/câştigători cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor

prezentate.

În cadrul comunicării prevăzute, autoritatea contractantă

are obligaţia de a informa ofertanţii/candidaţii care au fost

respinşi sau a căror ofertă nu a fost declarată câştigătoare

asupra motivelor care au stat la baza deciziei respective, după

cum urmează:

a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat

la baza deciziei de respingere a candidaturii sale;

-

-Page 85

b) pentru fiecare ofertă respinsă, motivele concrete care au

stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se

argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată

inacceptabilă şi/sau neconformă, îndeosebi elementele

ofertei care nu au corespuns cerinţelor de funcţionare şi

performanţă prevăzute în caietul de sarcini;

c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă

şi conformă, prin urmare admisibilă, dar care nu a fost

declarată câştigătoare, caracteristicile şi avantajele

relative ale ofertei/ofertelor câştigătoare în raport cu

oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se

atribuie contractul de achiziţie publică sau, după caz,

ale ofertanţilor cu care urmează să se încheie un acord-

cadru.

Dosarul achiziţiei publice

Autoritatea contractantă are obligaţia de a întocmi dosarul

achiziţiei publice pentru fiecare contract atribuit sau acord-

cadru încheiat, precum şi pentru fiecare lansare a unui sistem de

achiziţie dinamic.

Dosarul achiziţiei publice, precum şi ofertele însoţite de

documentele de calificare şi selecţie se păstrează de către

autoritatea contractantă atât timp cât contractul de achiziţie

publică/acordul-cadru produce efecte juridice.

-

-Page 86

În cazul anulării procedurii de atribuire, dosarul se

păstrează cel puţin cinci ani de la data anulării respectivei

proceduri.

Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documentele

întocmite/primite de autoritatea contractantă în cadrul

procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la

următoarele:

a) nota privind determinarea valorii estimate;

b) anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre

publicare, dacă este cazul;

c) anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia

spre publicare şi/sau, după caz, invitaţia de

participare;

d) documentaţia de atribuire;

e) nota justificativă privind alegerea procedurii de

atribuire, în cazul în care procedura aplicată a fost

alta decât licitaţia deschisă sau licitaţia restrânsă;

f) nota justificativă privind accelerarea procedurii de

atribuire, dacă este cazul;

g) procesul-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor;

h) formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de

atribuire;

i) solicitările de clarificări, precum şi clarificările

transmise/ primite de autoritatea contractantă;

j) raportul procedurii de atribuire;

-

-Page 87

k) dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;

l) contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, semnate;

m) anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre

publicare;

n) contestaţiile formulate în cadrul procedurii de

atribuire, dacă este cazul;

o) avizul consultativ emis în conformitate cu prevederile

legale, referitor la funcţia de verificare a aspectelor

procedurale aferente procesului de atribuire a

contractelor de achiziţie publică, dacă este cazul;

p) documentul constatator care conţine informaţii

referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de

către contractant.

Raportul procedurii de atribuire

Raportul procedurii de atribuire se elaborează înainte de

încheierea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru/

sistemului de achiziţie dinamic şi cuprinde cel puţin următoarele

elemente:

a) denumirea şi sediul autorităţii contractante;

b) obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-

cadru sau sistemului de achiziţie dinamic;

c) dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor

participanţi la procedură;

-

-Page 88

d) dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor selectaţi

şi neselectaţi, precum şi motivele care au stat la baza

selectării sau neselectării respectivilor candidaţi;

e) denumirea/numele ofertanţilor participanţi la procedură;

f) denumirea/numele ofertanţilor respinşi şi motivele care

au stat la baza acestei decizii;

g) dacă este cazul, motivele concrete pentru care una sau

mai multe dintre oferte au fost respinse ca urmare a

considerării preţurilor prezentate ca fiind neobişnuit de

scăzute;

h) denumirea/numele ofertantului/ofertanţilor a cărui/căror

ofertă a fost declarată câştigătoare şi motivele care au

stat la baza acestei decizii;

i) în cazul ofertantului/ofertanţilor câştigători, partea din

contract pe care acesta/aceştia au declarat că o

subcontractează, împreună cu denumirea/numele

subcontractanţilor;

j) dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a

procedurii de atribuire.

Leasing-ul financiar şi operaţional ca formăde finanţare a

investiţiilor

Următorii termeni se folosesc în Standardul (IPSAS 13) având

următorul înţeles:

-

-Page 89

Leasingul este un acord prin care locatorul cedează

locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul

de a utiliza un activ pentru o perioadă convenită de timp.

Leasingul financiar este operaţiunea de leasing care

transferă, în mare măsură, toate riscurile şi avantajele

neprevăzute aferente dreptului de proprietate asupra activului.

Titlul de proprietate poate fi transferat în cele din urmă, sau

nu.

Chiria contigentă este acea parte a plăţilor de leasing

care nu are o valoare determinată, dar este stabilită în funcţie

de valoarea viitoare a unui factor ce se modifică altfel decât o

dată cu trecerea timpului (de exemplu, un procentaj din vânzări,

gradul de utilizare viitoare, indici de preţ, ratele viitoare ale

dobânzilor practicate pe piaţă).

Durata de viată economică este fie:

a) Perioada de-a lungul căreia se estimează că un activ este

utilizabil în condiţii viabile economic de către unul sau

mai mulţi utilizatori; fie

b) Numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor

similare care se estimează a se obţine prin utilizarea

activului de către unul sau mai mulţi utilizatori.

Durata contractului de leasing reprezintă perioada de timp

irevocabilă pentru care locatarul a contractat bunul în leasing

şi orice alte termene suplimentare pentru care locatarul are

opţiunea de a continua utilizarea bunului în regim de leasing, cu

-

-Page 90

sau fără plată suplimentară, când la începutul contractului de

leasing este certă, într-o măsură rezonabilă, exercitarea acestei

opţiuni de către locatar.

Investiţia brută în leasing este agregatul plăţilor minime

de leasing conform unui contract de leasing financiar din punctul

de vedere al locatorului şi orice valoare reziduală negarantată

care este adăugată locatorului.

Valoarea reziduală garantată este:

a)în cazul unui locatar, acea parte a valorii reziduale

care este garantată de locatar sau de o parte legată

acestuia (valoarea garanţiei constituind valoarea maximă

ce devine plătibilă în orice situaţie);

b)pentru locator, acea parte a valorii reziduale ce este

garantată de locatar sau de o terţă parte nelegată

locatorului ce este capabilă, din punct de vedere

financiar, să onoreze obligaţiile asumate prin garanţie.

Începutul contractului de leasing reprezintă cea dintâi

dată dintre data contractului de leasing şi data angajamentului

părţilor de a respecta principalele prevederi ale contractului de

leasing.

Rata implicită a dobânzii într-un contract de leasing este

rata de actualizare care, la începutul contractului de leasing,

determină valoarea actualizată cumulată a:

-

-Page 91

a)Plăţilor minime de leasing;

b)Valorii reziduale negarantate care trebuie să fie egală

cu valoarea justă a activului din contractul de leasing.

Rata dobânzii marginale a locatarului este rata dobânzii pe

care locatarul ar trebui să o plătească pentru un leasing

similar sau, dacă aceasta nu este determinabilă, rata pe care,

la începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui să o

suporte pentru a împrumuta, pentru aceeaşi perioadă şi cu o

garanţie similară, fondurile necesare pentru achiziţionarea

activului.

Plăţile minime de leasing sunt acele plăţi de-a lungul

duratei contractului de leasing pe care locatarul va fi sau

poate fi obligat să le efectueze, excluzând chiria contingentă,

costurile serviciilor şi, acolo unde este cazul impozitele care

trebuie plătite şi rambursate locatorului împreună cu:

a) pentru locatar – orice sume garantate de locatar sau de o

parte, legată locatarului; sau

b) pentru locator – orice valoare reziduală garantată

locatorului fie de către:

locatar;

o parte legată locatarului;

o terţă parte independentă, fără legătură cu

locatorul, care este capabilă din punct de vedere

financiar să onoreze garanţia.

-

-Page 92

Totuşi, dacă locatarul are o opţiune de a cumpăra bunul Ia

un preţ estimat a fi suficient de scăzut faţă de valoarea justă

la data la care opţiunea devine exercitabilă, încât la începutul

contractului de leasing există certitudinea rezonabilă că

opţiunea va fi exercitată, atunci plăţile minime de leasing

includ plăţile minime exigibile pe durata contractului de

leasing, precum şi plata necesară pentru exercitarea acestei

opţiuni de cumpărare.

Investiţia netă în leasing este investiţia brută în leasing

actualizată minus venitul financiar neîncasat.

Leasingul irevocabil reprezintă operaţiunea de leasing care

este revocabilă doar:

a) dacă survine un eveniment contingent a cărui producere

era puţin probabilă;

b) cu permisiunea locatorului;

c) în cazul în care locatarul contractează cu acelaşi

locator un nou leasing privind acelaşi bun sau unul

echivalent; sau

d) în momentul plătirii de către locatar a unei asemenea

sume suplimentare, încât la începutul contractului de

leasing continuarea lui este certă, într-o măsură

rezonabilă.

Leasingul operaţional este operaţiunea de leasing ce nu

intră în categoria leasingului financiar.

Valoarea reziduală negarantată reprezintă acea parte din

valoarea reziduală a activului în regim de leasing a cărei

-

-Page 93

realizare de către locator nu este sigură sau este garantată

numai de o parte legată locatorului.

Durata de viată utilă este perioada estimată care rămâne,

de la începutul duratei contractului de leasing, fără a fi

limitată la acesta, pe parcursul căreia se aşteaptă ca

beneficiile economice sau potenţialul de servicii încorporate în

activ să fie consumate de către entitate.

Contracte de cumpărare în rate

Definiţia unui contract de leasing include contractele

pentru cumpărarea în rate a unui activ, contracte care conţin o

prevedere care îi dă cumpărătorului o opţiune de a achiziţiona

titlul asupra activului la încheierea condiţiilor asupra cărora

s-a căzut de acord. Aceste contracte sunt uneori cunoscute ca

fiind contracte de cumpărare în rate.

Atunci când o entitate are împrumuturi care sunt garantate

de către guvern, determinarea ratei dobânzii marginale a

utilizatorului ar trebui să reflecte existenţa oricărei garanţii

guvernamentale şi a oricăror taxe conexe. Acest lucru ar duce în

mod normal la utilizarea unei rate mai mici a dobânzii marginale

a utilizatorului.

Leasing-ul în România –o necesitate?

Folosirea sistemului de finanţare prin operaţiuni de

leasing constituie o mare şansă pentru dezvoltarea eficientă a

afacerilor şi, în acelaşi timp, o cale de ieşire din

-

-Page 94

dificultăţile cu care se confruntă persoanele fizice şi

juridice. Leasing-ul este un pas înainte în finanţarea celor

care doresc să achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu

au posibilităţi financiare. Această tehnică de finanţare, care

presupune un risc ridicat, vine în întâmpinarea cerinţelor

instituţiilor publice care nu pot obţine credite de la bănci sau

nu pot să angajeze bunuri mobile şi imobile în gajuri şi

ipoteci.

Interesul practic al leasing-ului este de a asigura finanţarea

integrală prin fonduri împrumutate a unei investiţii, fără ca

beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii, leasing-ul

distin-gându-se astfel de forma tradiţională de creditare a

investiţiilor, în cadrul căreia beneficiarul suportă o parte din

valoarea investiţiei.

Economia românească, aflată în faţa unor cerinţe de

restructurare, modernizare şi orientare spre o diversitate de

tehnici manageriale, de afaceri economice bazate pe eficienţă,

poate folosi leasing-ul atât în export, cât şi în import, ca o

operaţiune aparţinând tehnicilor comerciale de actualitate.

În contextul actual, realizarea unor importuri în sistem de leasing

aduce o serie de avantaje, cum sunt:

permite achiziţionarea unui volum mai mare de utilaje şi

echipamente cu un efort valutar mai mic şi eşalonarea

acestuia pe o perioadă îndelungată;

-

-Page 95

oferă posibilitatea plăţii din exportul produselor

realizate cu utilajele importate în sistem de leasing;

sporeşte capacitatea de adaptare a proceselor de

fabricaţie în funcţie de variaţiile cererii de pe piaţa

externă;

rezolvă parţial problema lipsei de fonduri;

aduce avantajul service-ului oferit contractului full-service

leasing şi al instruirii personalului instituţiei

beneficiare.

În domeniul exportului, practicarea operaţiunilor de leasing poate

avea următoarele efecte principale:

constituie o variantă de comercializare pentru exportul

românesc, o modalitate eficientă de suplimentare a

acestuia;

promovarea exportului şi lărgirea ariei de penetrare pe

pieţele externe;

exportul unor utilaje cu plata taxei de leasing în bunuri

produse de acestea; de exemplu, ţiţeiul extras cu

ajutorul utilajelor petroliere provenite din exportul

românesc, ce asigură satisfacerea nevoilor de această

materie primă ale economiei;

oferă garanţii în plus faţă de creditarea clasică,

deoarece, comparativ cu aceasta, dreptul de proprietate

rămâne firmei exportatoare;

conduce la organizarea unor compartimente specializate în

acest gen de operaţii şi permite realizarea a numeroase

-

-Page 96

acţiuni de cooperare, deoarece, în cazul unor parteneri

aflaţi în dificultate financiară, poate înlocui forma

clasică de vânzare-cumpărare;

determină diversificarea exportului de maşini şi utilaje,

sporind eficienţa comerţului exterior;

oferă posibilitatea înfiinţării unor societăţi mixte în

care firma producătoare românească să asigure maşinile,

piesele de schimb, service-ul, asistenţa tehnică,

personalul calificat pentru punerea în funcţiune a

maşinilor, iar în societatea specializată de leasing din

străinătate să aducă fondurile necesare pentru creditarea

viitorilor clienţi.

Entităţile româneşti pot practica operaţiuni de leasing şi pe piaţa

internă. Între producătorii de maşini, utilaje, instalaţii şi

beneficiarii lor, ca urmare a lipsei de fonduri a acestora din

urmă, se poate realiza o tranzacţie care să propună iniţial doar

cesiunea dreptului de folosinţă, cu posibilitatea de cumpărare la

terminarea perioadei de închiriere. Închirierea unor astfel de

contracte se realizează prin intermediul băncilor, care pot

dispune de compartimente speciale care să se ocupe de acest tip

de creditori.

Ca metodă de privatizare, leasing-ul presupune încheierea unui contract

între un operator particular şi stat, contract care are ca

obiect închirierea unor bunuri aflate în proprietatea statului

unui locator particular, presupunând posibilitatea

-

-Page 97

achiziţionării ulterioare, fapt care-l determină pe utilizator

să folosească raţional bunurile închiriate.

Această modalitate de finanţare este eficientă în condiţiile în

care lipsa de fonduri din economie face dificilă cumpărarea

imediată a bunurilor aflate în proprietatea statului.

În ideea aplicării acestei tehnici, întreprinzătorii trebuie să

fie conştienţi de faptul că veniturile unei entităţi nu se realizează din

proprietate în sine, ci prin utilizarea acesteia.

Leasing-ul, ca metodă de privatizare, poate fi aplicat nu numai

în cazul marilor entităţi, ci şi în alte sectoare economice, cum

ar fi turismul şi comerţul. Utilizarea leasing-ului în

societăţile comerciale de stat este preferabilă locaţiei de

gestiune, datorită existenţei posibilităţii cumpărării bunurilor

la valoarea rămasă.

Sistemul leasing-ului trebuie abordat frecvent de către

societăţile comerciale care au dificultăţi în atragerea de

fonduri proprii sau împrumutate. În acelaşi timp, întocmirea

unor studii temeinice de către potenţialii beneficiari poate

arăta faptul că, în numeroase cazuri, leasing-ul este preferabil

importului.

Societăţile de leasing sunt în general instituţii financiare

puternice, care deţin sume importante de bani, obţinute prin

închirierea unor bunuri.

-

-Page 98

Entităţile româneşti care dispun de resurse financiare prea puţine

pentru demararea unor astfel de operaţiuni pot participa la

formarea unor societăţi mixte împreună cu societăţi de leasing,

bancare sau financiare din străinătate.

Activitatea de leasing presupune, pe lângă personalul instruit în

analiza riscului aferent fiecărui client, personal capabil să

dezvolte acţiunile propriu-zise de leasing, personal tehnic, care

să supravegheze menţinerea în bune condiţii a bunurilor închiri-

ate, şi personal pregătit în domeniul comercial, care să asigure

achiziţionarea bunurilor şi derularea operaţiunilor de

contractare, transport, vămuire, recepţie şi plată a echipa-

mentelor.

Pentru evaluarea riscului, esenţial este ca societăţile de

leasing să aibă acces la informaţii financiare exacte şi

detaliate despre viitorul lor client. În general, se face o

analiză a situaţiilor financiare al potenţialului client pe

ultimii trei ani şi se cer referinţe de la creditorii anteriori

ai acestuia. Astfel, se stabileşte în ce mod acesta şi-a onorat

obligaţiile în trecut şi dacă are capacitatea de a produce

fluxuri financiare viitoare potrivite pentru a-i menţine

angajamentul de leasing.

Contractul de leasing face parte din categoria contractelor de

locaţie şi reglementează o serie de aspecte specifice, ce ţin de

obiectul şi tehnica de realizare a acestei operaţiuni

comerciale. Particularităţile pe care le prezintă diferitele

-

-Page 99

forme de leasing se reflectă şi în contractele referitoare la

aceste operaţiuni, motiv pentru care nu există un tip de

contract universal valabil. El poate fi privit ca un complex de

tehnici juridice care corespund nevoii de creditare pe termen

mediu sau lung, o formă de credit ce permite entităţilor să

obţină bunuri productive printr-o finanţare exterioară.

Contractul de leasing este un act juridic prin care o parte,

denumită locator/finanţator, transmite pentru o perioadă

determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui

proprietar este, celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator,

la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită

rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing

locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul de opţiune

al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi

contractul de leasing fără a schimba natura leasingului ori de a

înceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate

opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârşitul perioadei de

leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părţile convin

astfel şi dacă achită toate obligaţiile asumate prin contract.

Operaţiunile de leasing au ca obiect bunuri imobile prin

natura lor sau care devin imobile prin destinaţie, precum şi

bunuri mobile, aflate în circuitul civil, cu excepţia

înregistrărilor pe bandă audio şi video, a pieselor de teatru, a

manuscriselor, a brevetelor, a drepturilor de autor şi a

bunurilor necorporale.

-

-Page 100

Contractul de leasing trebuie să cuprindă, pe lângă părţile

contractante, cel puţin următoarele elemente:

a) clauza privind definirea contractului de leasing ca

leasing financiar sau operaţional;

b) denumirea bunului care face obiectul contractului de

leasing şi caracteristicile de identificare a acestuia;

c) valoarea exactă a sumelor ratelor lunare de leasing şi

data exactă de plată a acestora;

d) perioada de utilizare în sistem de leasing a bunului;

e) clauza privind obligaţia asigurării bunului;

f) valoarea totală a contractului de leasing.

Contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă, pe

lângă elementele prevăzute mai sus, următoarele:

a) valoarea de intrare a bunului;

b) valoarea reziduală a bunului convenită de părţi, când

este cazul;

c) valoarea avansului;

d) rata de leasing.

Contractul de leasing se încheie în scris. În cazul

încetării contractului de leasing din culpa utilizatorului sau

prin dispariţia totală a bunului prin furt, daună totală,

distrugere totală, definită potrivit legii, survenită înainte de

împlinirea unui an de la intrarea în vigoare a contractului,

acesta nu îşi schimbă natura, iar bunul ce face obiectul

-

-Page 101

contractului de leasing este tratat fiscal şi contabil ca bun,

obiect al unui contract de leasing.

Contractele de leasing, precum şi garanţiile reale şi

personale, constituite în scopul garantării obligaţiilor asumate

prin contractul de leasing, constituie titluri executorii.

Contractele de leasing având ca obiect dreptul de utilizare

a programelor pentru calculator constituie titlu executoriu,

dacă utilizatorul nu renunţă la dreptul de utilizare, nu

procedează la dezinstalarea programului şi la ştergerea copiilor

de siguranţă, precum şi, după caz, la restituirea suporturilor

şi documentaţiei aferente programului pentru calculator, în

următoarele situaţii:

a) la sfârşitul perioadei de leasing, dacă utilizatorul nu a

formulat opţiunea cumpărării bunului, respectiv opţiunea

dobândirii dreptului definitiv de utilizare a programului

pentru calculator sau a prelungirii contractului;

b) în cazul rezilierii contractului din vina exclusivă a

utilizatorului.

Obligaţiile părţilor

Locatorul/finanţatorul se obligă:

a) să respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege

furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale;

b) să contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/

utilizator, în condiţiile expres formulate de către

-

-Page 102

acesta sau, după caz, să dobândească dreptul definitiv de

utilizare asupra programului pentru calculator;

c) să încheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul

şi să transmită acestuia, în temeiul contractului de

leasing, drepturile ce derivă din contract, cu excepţia

dreptului de dispoziţie, iar în cazul programelor pentru

calculator, să transmită dreptul de utilizare asupra

programelor pentru calculator către locatar/utilizator,

fără a-şi mai putea exercita acest drept pe perioada

derulării contractului de leasing;

d) să respecte dreptul de opţiune al

locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a

prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura

leasingului, ori de a înceta raporturile contractuale;

e) să îi garanteze locatarului/utilizatorului folosinţa

liniştită a bunului, în condiţiile în care acesta a

respectat toate clauzele contractuale;

f) să asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile

oferite în leasing, dacă prin contractul de leasing

părţile nu au convenit altfel.

Locatarul/utilizatorul se obligă:

a) să efectueze recepţia şi să primească bunul la termenul

şi în condiţiile de livrare agreate cu furnizorul;

b) să exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de

către furnizor şi să asigure instruirea personalului

desemnat să îl exploateze;

-

-Page 103

c) să nu greveze de sarcini bunul care face obiectul

contractului de leasing decât cu acordul finanţatorului;

d) să achite toate sumele datorate conform contractului de

leasing – rate de leasing, asigurări, impozite, taxe –,

în cuantumul şi la termenele menţionate în contract;

e) să suporte cheltuielile de întreţinere, precum şi orice

alte cheltuieli aferente bunului sau din contractul de

leasing;

f) să îşi asume pentru întreaga perioadă a contractului, în

lipsa unei stipulaţii contrare, totalitatea obligaţiilor

care decurg din folosirea bunului direct sau prin

prepuşii săi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau

avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, şi

continuitatea plăţilor cu titlu de rată de leasing până

la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;

g) să permită locatorului/finanţatorului verificarea

periodică a stării şi a modului de exploatare a bunului

care face obiectul contractului de leasing;

h) să îl informeze pe locator/finanţator, în timp util,

despre orice tulburare a dreptului de proprietate venită

din partea unui terţ;

i) să nu aducă modificări bunului şi să nu schimbe locul

declarat în contract fără acordul

locatorului/finanţatorului.

j) să restituie bunul în conformitate cu prevederile

contractului de leasing.

-

-Page 104

În temeiul contractului de leasing, locatarul/ utilizatorul

are următoarele drepturi:

a) de acţiune directă asupra furnizorului, în cazul

reclamaţiilor privind livrarea, calitatea, asistenţa

tehnică, service-ul necesar în perioada de garanţie şi

postgaranţie, locatorul/ finanţatorul fiind exonerat de

orice răspundere;

b) de a exercita acţiunile posesorii faţă de terţi.

Răspunderea părţilor

În cazul în care locatarul/utilizatorul refuză să primească

bunul la termenul agreat cu furnizorul şi/sau în contractul de

leasing ori dacă se află în stare de reorganizare judiciară

şi/sau faliment, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia

contractul de leasing cu daune-interese.

Locatorul/finanţatorul nu răspunde dacă bunul care face

obiectul contractului de leasing nu este livrat sau este livrat

necorespunzător locatarului/utilizatorului de către furnizor.

Dacă în contract nu se prevede altfel, în cazul în care

locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a

ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la

scadenţa prevăzută în contractul de leasing,

locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de

leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat să restituie

bunul şi să plătească toate sumele datorate, până la data

restituirii în temeiul contractului de leasing.

-

-Page 105

Dacă locatorul/finanţatorul nu respectă dreptul de opţiune

al locatarului/utilizatorului, aşa cum este prevăzut în prezenta

ordonanţă, locatorul/finanţatorul datorează daune-interese egale

cu totalul prejudiciului produs prin încălcarea acestei

obligaţii, iar instanţa judecătorească învestită cu stabilirea

daunelor-interese va putea pronunţa o hotărâre care să ţină loc

de act de vânzare-cumpărare.

Dacă în timpul derulării contractului de leasing locatorul/

finanţatorul înstrăinează bunul, respectiv cesionează dreptul

definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator

altei societăţi de leasing, dobânditorul este legat de aceleaşi

obligaţii contractuale ca şi locatorul/finanţatorul care a

înstrăinat bunul, respectiv transmiţătorul care a cesionat

dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru

calculator.

Din momentul încheierii contractului de leasing şi până la

expirarea acestuia şi reintrarea în posesia bunului, locatorul/

finanţatorul este exonerat de orice răspundere faţă de terţi

pentru prejudiciile provocate prin folosinţa bunului, fapta sau

omisiunea locatarului/utilizatorului.

Implicaţii financiare

În esenţă, leasing-ul este o operaţiune de creditare pe baza

unui contract specific, prin intermediul căruia utilizatorul

poate folosi un bun în schimbul promisiunii de a plăti chiria

aferentă şi, eventual, de a achiziţiona în final bunul.

-

-Page 106

Indiferent de forma de leasing practicată, atât pentru

societatea de leasing – societatea finanţatoare – cât şi pentru

beneficiar este foarte important să se cunoască implicaţiile

financiare pe care aceste operaţiuni le generează din punctul de

vedere al costului finanţării, al cheltuielilor suplimentare şi

al facilităţilor fiscale.

În cazul schemei clasice a leasing-ului, în care societatea

finanţatoare dispune de resurse proprii pe care le antrenează în

promovarea bunului ce va face obiectul contractului de leasing, în

structura ratelor de leasing va fi inclusă şi dobânda pe care

beneficiarul ar plăti-o unei bănci dacă ar obţine bunul în urma

contractării unui credit. Această dobândă trebuie să acopere

riscul de plasament al sumelor avansate. De cele mai multe ori,

dobânda percepută acoperă şi profitul vizat de finanţator din

operaţiune. Totuşi această dobândă trebuie să fie atractivă pentru

beneficiar, astfel încât acesta să apeleze la leasing în

defavoarea creditului bancar.

Operaţiuni de leasing cu surse proprii ale finanţatorului

Dacă societatea de leasing finanţează operaţiunile pe baza

unor resurse financiare atrase (de regulă de la bănci), dobânda

percepută de bancă este transferată asupra beneficiarului în

cadrul ratelor de leasing. Aceasta este situaţia cel mai des

întâlnită

în practică, deoarece volumul operaţiunilor de leasing depăşeşte

-

-Page 107

Achităbunul

Închiriazăbunul

Livreazăbunul

Finanţator: societatea de

leasing

Furnizor Beneficiar

potenţialul financiar al societăţilor specializate în

operaţiunile de leasing.

Operaţiuni de leasing cu surse proprii ale finanţatorului

Leasing leveraj

Există o formă de leasing numită leasing leveraj, utilizată

frecvent în tranzacţiile cu echipamente de mare valoare, cum ar

fi avioanele, în care societatea de leasing finanţează numai o

parte din valoarea bunului, restul fiind acoperit de diferiţi

creditori (societăţi de finanţare) care, contra unei dobânzi,

îşi vor recupera sumele avansate din ratele de leasing încasate

de la beneficiar. Aceşti creditori solicită societăţii de

leasing rambursarea sumelor nu în afara clauzelor prevăzute în

contractul de leasing, ci numai în contextul operaţiunii.

Siguranţa recuperării sumelor o reprezintă garanţiile

oferite în cadrul contractului de leasing de către beneficiar

societăţii de leasing.

-

-Page 108

Livrează bunul

Furnizor Beneficiar

Societate de finanţare

Societate de finanţare

Achită bunul Închiriază bunul

Participă la finanţarea operaţiunii Rambursează creditulSocietatede leasing

Livrează bunul

Finanţator: societate de leasing

Beneficiar

Închiriazăbunul

Furnizor

Achită eşalonatbunul

Operaţiuni de leasing leveraj

Operaţiuni de livrarepe credit

Sunt situaţii în care furnizorul livrează bunul pe credit, urmând a

recupera contravaloarea lui pe măsura încasării ratelor de la

beneficiar.

-

-Page 109

Închiriază bunul

Societatea de leasing

(furnizorul)

Beneficiar

Operaţiuni de leasing cu livrare pe credit

În cazul în care societatea de leasing este şi producătorul

bunului, lucrurile se simplifică, întrucât nu este necesară

atragerea de fonduri şi, implicit, plata dobânzilor, iar rata de

leasing va acoperi numai capitalul investit de locator şi

profitul acestuia.

Operaţiuni de leasing efectuate de producător

În practică pot apărea situaţii în care beneficiarul nu are

bonitatea solicitată de către finanţator pentru a putea beneficia de

facilităţile contractării în leasing a unui bun. În acest caz,

firma beneficiară poate apela la o altă societate comercială,

care să devină titularul contractului de leasing şi cu care să se

asocieze în participare pentru a derula contractul. Astfel,

contractul de leasing va fi încheiat cu societatea care deţine

-

-Page 110

AsociatFurnizor Beneficiar

AsociereSocietate de leasing

garanţiile necesare derulării operaţiunii şi va stipula

posibilitatea subînchirierii sau exploatării în comun cu alte

societăţi comerciale a bunului ce face obiectul contractului.

Operaţiuni de leasing cu societate garantă

În continuare vom analiza implicaţiile de ordin fiscal ale

operaţiunilor de leasing, şi anume: taxele vamale în cazul

bunurilor importate în regim de leasing şi taxa pe valoarea

adăugată.

Evidenţa contractelor de leasing în situaţiile financiare ale beneficiarului

A. Contractul de leasing financiar

Conform Standardelor internaţionale de contabilitate pentru

sectorul public (IPSAS 13), tranzacţiile şi celelalte evenimente

economice trebuie să fie contabilizate şi prezentate în

situaţiile financiare în raport cu natura lor şi implicaţia

financiară, şi nu în raport cu forma juridică. Chiar dacă, din

punct de vedere juridic, un contract de leasing nu permite

beneficiarului să deţină titlul de proprietate asupra bunului

închiriat, în cazul leasing-ului financiar, natura şi implicaţia

financiară a operaţiunii dau locatarului dreptul la profiturile

-

-Page 111

economice care derivă din utilizarea bunului respectiv pentru cea

mai mare parte din viaţa utilă a acestuia. În contrapartidă,

locatarul se angajează a plăti pentru acest drept o sumă

echivalentă cu valoarea venală a bunului şi costul finanţării

respective.

Neînregistrarea în situaţiile financiare ale beneficiarului

a acestor contracte conduce la subevaluarea resurselor economice

şi a angajamentelor entităţii, deformându-se în acest fel

indicatorii financiari. În aceste condiţii, un contract de

leasing financiar trebuie să fie reflectat prin contabilizarea

unui element de activ şi a unui element de pasiv, egale la

începutul contractului, fie la valoarea venală a bunului

închiriat după deducerea subvenţiilor şi a avantajelor fiscale,

fie la valoarea actualizată a plăţilor minimale exigibile.

A doua variantă este utilizată în cazul în care valoarea

venală este inferioară valorii actualizate. Calculul valorii

actualizate a plăţilor minimale se face pe baza ratei dobânzii

implicite a contractului, iar dacă aceasta este imposibil a se

determina, pe baza ratei dobânzii marginale de îndatorare a

beneficiului.

Pentru chiria plătită se evidenţiază în mod distinct

rambursarea pasivului (finanţarea) şi cheltuiala financiară

(costul finanţării). Cheltuiala financiară se repartizează asupra

exerciţiilor cuprinse în contract, astfel încât să se obţină o

-

-Page 112

rată constantă a dobânzii asupra capitalurilor scadente aferente

fiecărui exerciţiu financiar.

Beneficiarul contractului de leasing financiar este obligat

să înregistreze în cadrul cheltuielilor aferente fiecărei

perioade contabile şi amortizarea bunurilor închiriate. Regulile

amortizării acestor bunuri sunt identice cu cele aplicate în

cazul bunurilor aflate în proprietatea entităţii. Dacă nu există

nicio clauză care să ofere beneficiarului posibilitatea de a

deveni proprietar al bunului la expirarea contractului, bunul

trebuie amortizat integral, adoptându-se metoda cea mai

avantajoasă în funcţie de durata contractului.

B. Contractul de leasing operaţional

În cazul bunurilor închiriate prin leasing operaţional,

cheltuielile cu chiria (exceptând cheltuielile legate de diverse

servicii, cum sunt asigurarea şi întreţinerea) sunt înregistrate

în contabilitatea locatarului pe baza eşalonării în timp a

beneficiilor pe care le va obţine acesta, chiar dacă plăţile

sunt eşalonate diferit.

Evidenţa a contractelor de leasing în situaţiile financiare ale proprietarului

A. Contractul de leasing financiar

Prin definiţie, contractul de leasing financiar presupune

transferul la beneficiar al tuturor riscurilor şi avantajelor

legate de proprietatea asupra unui bun. Ca urmare, potrivit

standardului internaţional (IPSAS 13), orice bun care face

-

-Page 113

obiectul unui astfel de contract trebuie trecut în bilanţul

proprietarului la creanţe, şi nu la imobilizări corporale, la

valoarea investiţiei nete.

Chiriile încasate reprezintă pentru proprietar rambursarea

progresivă a capitalului investit, la care se adaugă un venit

financiar rezultat din operaţia de finanţare, considerată un

serviciu prestat.

Principiul prudenţei impune contabilizarea venitului

financiar pe baza unei formule care să permită înregistrarea

unei rate constante a dobânzii asupra investiţiilor nete în curs

sau asupra investiţiilor monetare nete aferente contractului de

leasing financiar. În realitate, în afara acestei metode

sistematice de înregistrare a venitului, proprietarul trebuie să

aibă în vedere şi incertitudinea legată de perceperea chiriilor,

precum şi posibilitatea modificării ulterioare a ratei dobânzii.

B. Contractul de leasing operaţional

Într-un contract de leasing operaţional, riscurile şi

avantajele inerente proprietăţii bunului ce face obiectul

contractului îl privesc direct pe proprietar. În consecinţă,

acest bun figurează în bilanţul proprietarului la imobilizările

corporale, este supus amortizării, iar chiria reprezintă un

venit pe toată perioada închirierii.

Amortizarea se înregistrează în contabilitate conform

regulilor aplicabile în mod normal pentru bunuri similare.

-

-Page 114

NU

NU

NU

Leasing operaţional Leasing financiar

Proprietatea transferată la sfârşitul termenului din contract

Opţiune de cumpărare. Are valoare reziduală

Termen de leasing pentru marea parte a vieţii economice a utilajului

Valoarea actuală a plăţilor de leasing mai mare decât valoarea utilajului

DA

DA

DA

DA

NU

Venitul obţinut din operaţia de închiriere (mai puţin

veniturile din servicii conexe – asigurare şi întreţinere) sunt

evidenţiate în contabilitate pe baza unei metode lineare, chiar

dacă încasările sunt eşalonate diferit. În cazuri excepţionale

se pot utiliza şi alte metode raţionale care oferă o imagine

reală asupra derulării contractului.

-

-Page 115

Figura 2.1 Formele leasingului

Cheltuielile iniţiale directe efectuate de proprietarul

bunului pentru a obţine veniturile din contractul de leasing

financiar sunt fie amânate şi imputate unui exerciţiu financiar

viitor în funcţie de durata contractului şi proporţional cu

veniturile contabilizate, fie sunt incluse în cheltuielile

exerciţiului în cursul căruia acestea au apărut.

IASC consideră că distincţia dintre leasing-ul financiar şi

leasing-ul operaţional este următoarea:

Informaţii furnizate de situaţiile financiare

Situaţiile financiare întocmite atât de proprietarul bunului

închiriat prin leasing, cât şi de utilizator trebuie să cuprindă

o serie de informaţii economico-financiare care să ofere

oricărei persoane care le examinează o imagine cât mai amplă şi

cât mai corectă asupra activităţii desfăşurate de societatea

respectivă. În acest sens, pentru cunoaşterea diferitelor

aspecte pe care le implică operaţiunile de leasing, în

documentele de sinteză şi rapoartele financiare trebuie

prezentate:

În cazul beneficiarului:

-

-Page 116

valoarea bunurilor utilizate care fac obiectul

contractelor de leasing financiar (uneori evidenţiate

pe categorii principale de bunuri);

suma totală a datoriilor corespunzătoare, exprimată

fie ca total al plăţilor minimale efectuate până la

data încheierii exerciţiului, fie la valoarea

actualizată netă a datoriilor, cu indicarea ratei de

actualizare utilizate;

nu se pot compensa pasivele referitoare la bunul

închiriat cu elementele de activ aferente;

cheltuielile cu redevenţele aferente contractelor de

leasing operaţional înregistrate în exerciţiul curent;

volumul acestora indică în ce măsură activitatea de

exploatare este bazată pe utilizarea bunurilor

închiriate mai degrabă decât pe utilizarea bunurilor

proprii;

un scadenţar lunar privind angajamentele de plăţi

minimale care vor deveni exigibile în perioada

următoare (de regulă cinci ani) în baza contractelor

de leasing financiar şi operaţional nereziliabile,

inclusiv ratele dobânzilor;

informaţii privind constrângerile financiare

importante, opţiunile de reînnoire a contractului sau

de cumpărare a bunului şi alte evenimente ce decurg

din contractele de leasing.

În cazul proprietarului:

-

-Page 117

valoarea investiţiei brute din contractele de leasing

financiar şi a venitului nedobândit la data

prezentării situaţiei financiare;

metoda utilizată şi baza de calcul pentru repartizarea

venitului financiar între exerciţii, astfel încât rata

rentabilităţii să fie constantă;

valoarea bunurilor închiriate terţilor în sistem de

leasing, evidenţiată distinct pe categorii de bunuri,

precum şi valoarea amortizării înregistrate până la

data întocmirii situaţiilor financiare.

Calcularea ratei dobânzii implicite într-un contract de leasing financiar

Scopul acestei aplicaţii este să ajute la implementarea

IPSAS-urilor nr. 13 şi nr. 17.

Standardul (IPSAS 13) cere ca locatarii de active

achiziţionate conform unor contracte de leasing financiar să

calculeze rata dobânzii implicită într-un contract de leasing,

acolo unde este posibil acest lucru. IPSAS 13 cere locatarilor

să aloce plăţile de leasing între cheltuiala financiară şi

reducerea datoriei neachitate, utilizând rata dobânzii implicită

în contractul de leasing. Multe acorduri de leasing identifică

explicit rata dobânzii implicită în contractul de leasing, dar

altele nu fac acest lucru Dacă un contract de leasing nu

identifică rata dobânzii implicită într-un leasing, locatarul

trebuie să calculeze rata utilizând formula valorii actualizate.

Programele de calcul financiare şi foile de calcul vor calcula

-

-Page 118

automat rata dobânzii implicită într-un contract de leasing.

Atunci când acestea nu sunt disponibile, entităţile pot utiliza

formula valorii actualizate pentru a calcula rata. Acest studiu

ilustrează două metode comune pentru calcularea ratei dobânzii:

actualizare experimentală (a aproximărilor succesive) şi a

interpolării. Ambele metode utilizează formula valorii prezente

pentru a afla rata dobânzii.

Valoarea prezentă (VP) a plăţilor minime de leasing (PML)

este calculată utilizând următoarea formulă:

VP(PML)=S

(1+r )n+Ar [1−

1(1+r )n ] ,

unde:

S este valoarea reziduală garantată;

A – plata periodică regulată;

r – rata dobânzii periodice implicite în leasing,

exprimată ca zecimală;

n – numărul de perioade în termenul de leasing.

Studiu aplicativ

Entitatea X încheie un contract pentru a achiziţiona un

utilaj într-un leasing financiar. Valoarea justă a utilajului la

începutul leasingului este de 25.000 unităţi monetare, plăţile

anuale de leasing sunt de 5.429 unităţi monetare plătibile în

-

-Page 119

rate, termenul leasingului este de patru ani, iar valoarea

garantată reziduală este de 10.000 unităţi monetare. Acordul de

leasing nu prevede niciun serviciu adiţional faţă de furnizarea

utilajului. Entitatea X este responsabilă pentru toate costurile

actuale ale utilajului, incluzând asigurarea şi întreţinerea.

Acest acord de leasing nu specifică rata dobânzii implicită în

leasing. Rata incrementală de împrumut a entităţii este de 7% pe

an. Mai multe instituţii financiare oferă împrumuturi pentru

utilaje la rate între 7,5% şi 10%.

Metoda experimentală (a aproximărilor succesive)

Calculul este un proces iterativ – ceea ce înseamnă că

locatarul trebuie să facă „cea mai bună deducţie” a ratei

dobânzii şi să calculeze valoarea actualizată a plăţilor minime

de leasing şi să compare rezultatul cu valoarea justă a

activului în leasing la începutul contractului. Dacă rezultatul

este mai mic decât valoarea justă, rata dobânzii selectate a

fost prea mare, dacă rezultatul este mai mare decât valoarea

justă, rata dobânzii selectate a fost prea mică. Rata implicită

a dobânzii este rata utilizată atunci când valoarea prezentă a

plăţilor minime de leasing este egală cu valoarea justă a

activului în leasing la începutul leasingului.

Entitatea X va începe calculele utilizând cea mai bună

estimare – de exemplu, rata incrementală a împrumutului de 7% pe

an. care este prea scăzută. Apoi va folosi o rată maximă

fezabilă – de exemplu, rata de 10% pe an oferită pentru

-

-Page 120

împrumuturi garantate pentru un vehicul motorizat, care va fi

prea mare. După mai multe calcule, va ajunge la rata corectă de

8,5% pe an.

Pentru a calcula rata dobânzii entitatea utilizează formula

de mai sus a VP(PML),

unde:

S = 10.000;

n = 4;

r = rata anuală a dobânzii exprimată ca

zecimală;

A = 5,429;

VP(PML) obiectiv = 25.000.

La rata incrementală a împrumutului de 7% (0,07) pe an

(cifrele sunt rotunjite) a entitatea X:

VP(PML)=10.000(1+0,07 )4

+5.4290,07 [1−

1(1+0,07)4 ]=7.629+18.390=26.019

VP(PML)=10.000(1+0,07)4

+5.4290,07 [1−

1(1+0,07)4 ]=7.629+18.390=26.019.

-

-Page 121

VP(PML) utilizând rata de împrumut incrementală este mai

mare decât valoarea justă a activului în leasing, de aceea o

rată mai mare este implicită în leasing. Entitatea trebuie să

facă calcule la alte rate pentru a determina rata curentă

(cifrele sunt rotunjite).

VP(PML) la 7,5% = 25.673 Rata dobânzii prea

micăVP(PML) la 10% = 24.040 Rata dobânzii prea

mareVP(PML) la 9% = 24.674 Rata dobânzii prea

mareVP(PML) la 8% = 25.333 Rata dobânzii prea

micăVP(PML) la 8,5% = 25.000 Rata dobânzii corectă

Entitatea va utiliza acum rata dobânzii de 8,5% pentru a

aproxima plăţile de leasing între alocaţia financiară şi

reducerea datoriei de leasing, după cum se arată în tabelul

următor.

Metoda interpolării

Calcularea ratei dobânzii implicite într-un leasing cere

locatarilor să calculeze iniţial valoarea actualizată pentru o

rată a dobânzii care este prea mare şi una care este prea mică.

Diferenţele (în termen absoluţi) dintre rezultatele obţinute şi

-

-Page 122

valoarea netă reală actualizată sunt utilizate pentru a

interpola rata corectă a dobânzii. Utilizând datele oferite mai

sus şi rezultatele pentru 7% şi 10%, rata reală poate fi

interpolată după cum urmează (cifrele sunt rotunjite):

VP la 7% = 26.019, diferenţa = 1.019 (adică 26.019 –

25.000)

VP la 10% = 24.040, diferenţa = 960 (adică 24.040 –

25.000)

r = 7% + (l0% – 7%) 1.019

(1.019+960) =

= 7% + (3% × 0,5) = 7% + 1,5% = 8,5%

Entitatea X va utiliza acum rata dobânzii, de 8,5% pentru a

înregistra contractul de leasing în conturile sale şi pentru a

aloca plăţile de leasing între cheltuiala financiară şi

reducerea datoriei de leasing, aşa cum se arată în tabelul de

mai jos.

Alocarea plătii de leasing (cifrele sunt rotunjite)

Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4VP de deschidere a 25.000 25.000 21.696 18.110 14.221

-

-Page 123

datoriei de leasingCheltuiala cu dobânda - 2.125 1.844 1.539 1.209

Reducerea datoriei - 3.304 3.585 3.89014.221

*Datoria de închidere a

leasingului25.000 21.696 18.110 14.221 -

*Include plăţi ale valorii reziduale garantate.

1. Raporturile de proprietate iau forma drepturilor, în

situaţia în care:

a. titularul de patrimoniu nu are calitatea de proprietar

şi, ca urmare, trebuie să acorde un echivalent pentru bunurile

aflate în posesiunea şi folosinţa sa;

b. titularul de patrimoniu nu are calitatea de proprietar

şi, ca urmare, nu trebuie să acorde nici un echivalent pentru

bunurile aflate în posesiunea şi folosinţa sa;

c. titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar şi,

ca urmare, trebuie să acorde un echivalent pentru bunurile aflate

în posesiunea şi folosinţa sa;

d. titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar şi,

ca urmare, nu trebuie să acorde nici un echivalent pentru

bunurile aflate în posesiunea şi folosinţa sa;

e. nici una din variante.

-

-Page 124

2. Efectele principiului inalienabilităţii domeniului

public sunt următoarele:

1-inalienabilitatea nu interzice înstrăinarea, dar nu numai

înstrăinarea voluntară a domeniului public, ci şi cea forţată,

exproprierea, cesiunea coproprietăţii; 2-inalienabilitatea

interzice înstrăinarea, dar nu numai înstrăinarea voluntară a

domeniului public, ci şi cea forţată, exproprierea, cesiunea

coproprietăţii; 3-inalienabilitatea interzice dezmembrarea

proprietăţii, cum ar fi constituirea asupra domeniului public de

drepturi civile reale în profitul particularilor; 4-

inalienabilitatea atrage imprescriptibilitatea domeniului public,

atât din punct de vedere extinctiv, cât şi achizitiv, de asemenea

insesizabilitatea acestuia; 5-inalienabilitatea atrage doar

imprescriptibilitatea dar nu şi insesizabilitatea domeniului

public; 6-inalienabilitatea nu interzice dezmembrarea

proprietăţii.

a. 1 + 3

+ 4;

b. 1 + 2 +

4;

c. 1 + 4 +

5;

d. 2 + 3

+ 4;

e. 1 + 5

+ 6.

3. Raporturile de proprietate iau forma obligaţiilor:

a. atunci când pentru bunurile care formează obiectul

patrimoniului, titularul nu trebuie să îndeplinească o anumită

prestaţie;

-

-Page 125

b. atunci când pentru bunurile care formează obiectul

patrimoniului, titularul nu trebuie să dea un echivalent valoric

sau să îndeplinească o anumită prestaţie;

c. atunci când pentru bunurile care formează obiectul

patrimoniului, titularul trebuie să îndeplinească o anumită

prestaţie;

d. atunci când pentru bunurile care formează obiectul

patrimoniului, titularul trebuie să dea un echivalent valoric sau

să îndeplinească o anumită prestaţie;

e. nici una din variante.

4. Actul administrativ se deosebeşte de operaţiunile

tehnico-administrative prin faptul că: 1-actele administrative

produc în mod direct efecte juridice asupra celor cărora li se

adresează în timp ce operaţiunile nu produc efectele juridice

avute în vedere de cel care le săvârşeşte, ci pe cele care le

prevede legea; 2-actele administrative nu produc în mod direct

efecte juridice asupra celor cărora li se adresează în timp ce

operaţiunile produc efectele juridice avute în vedere de cel care

le săvârşeşte, ci pe cele care le prevede legea; 3 - actul

administrativ este o manifestare unilaterală de voinţă deoarece

degajă o singur voinţă juridică, care provine de la o autoritate

publică; 4 - manifestarea de voinţă a actului administrativ are

loc în temeiul puterii publice, datorită faptului că acesta este

-

-Page 126

obligatoriu şi executoriu prin el însuşi fiind emis în temeiul

puterii publice; 5 - autoritatea emitentă îşi poate impune în mod

unilateral voinţa faţă de cel căruia i se adresează acel act.

a. 1 + 2 +

4

b. 1 + 3 +

4

c. 1 + 3 +

5

d. 2 + 3 +

5

e. 2 + 3 +

4

-