1 

 

Prof. dr. Dumitru V. MARIN - Zeletin

PRIMA CLAS|...

PERSONALITĂȚI

DE PE VALEA ZELETINULUI

2 

 

Dup\ o via]\... chiar mai putem

ad\uga c@te ceva !

3 

 

NU DEDIC NIM|NUI ACEAST| CARTE

... ca fiecare s\ ia c@t [i ce vrea din ea !

4 

 

Reprezentarea de mai sus: O cup\ cu capac sau poate un ulcior (dar nu gol); o putem considera ca pe o clepsidr\ care ne m\soar\ clipele de via]\; dac\ nu, o lum=nare, stilizat\, speran]a `n via]\ [i lumin\. De ce n-ar fi f\clia culturii [i `n]elepciunii ? Via]a ca reprezentare: la nivelul de jos p\m=ntul care ne ]ine, sub care cre[te iarba [i exist\ via]\. Cei doi p\rin]i `[i cresc (separat) fata [i b\iatul care cresc [i `[i unesc destinele, `mplinind cercul familiei din care s\ r\sar\ pruncii, apoi nepo]ii. Activeaz\ o via]\, mai lung\ dec=t p=n\ la maturitate, sc\z=nd `n puteri [i importan]\ social\. Revigorarea scurt\ e legat\ de nepo]i. Moartea [i amintirea.

D. V. M.

5 

 

Prof. dr. Dumitru V. MARIN - Zeletin

PRIMA CLAS|...

PERSONALITĂȚI

DE PE VALEA ZELETINULUI

Editura PIM, Iași, 2014

6 

 

Mi[c=ndu-se cu dezinvoltur\ `ntre Vaslui - Ia[i - Bac\u - Bucure[ti sau Krakovia - Istanbul, Londra - Moscova, capabil s\ fie deopotriv\ performant ca manager, reporter, operator tv, conduc\tor autor, scriitor, editorialist, monografist, capabil s\ se dedice unor riscante ini]iative politice, om de lume [i `n acela[i timp `ntreprinz\tor eficient, Dumitru V. Marin ni se propune ca un model de umanitate, deziderabil acum [i, relativ, `n viitor ! (,,MARIN 70”)

7 

 

CUV#NT DE PREZENTARE

Acum c=]iva ani, `ntr-o introducere la cartea ,,Giurgioana - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni” autorul acestei noi c\r]i se angaja s\ cerceteze [i valorile de nivel na]ional de pe Valea Zeletinului; iat\-l, dar, prezent acum, `n 2014 cu ,,Prima clas\.../ Personalit\]i de pe Valea Zeletinului”, de peste 300 de pagini ! ,,Mai dreapta pre]uire a `nainta[ilor” (Capitolul I - PERLE ALE COROANEI) e consacrat m\rg\ritarelor de suflet care deja au l\sat OPER| `n urma lor. Autorul d\ succinte informa]ii, f\r\ z\bav\, insist=nd doar unde crede el c\-i valoarea mai important\, spre a trezi interes fa]\ de capitolul VI, PERSONALIT|}I DE PE VALEA ZELETINULUI. Dificil\ mi[care, dar necesar\ pentru a deschide drum cercet\rilor ulterioare. Partea a-II-a - PRIMA CLAS|… AZI/ NOI, individualizeaz\ 22 dintre cele 32 de prezen]e sociale, de dup\ absolvire `n 1959. Cine s\ [tie atunci care vor fi mai productivi [i mai harnici? {i-au primit talan]ii vie]ii [i ,,au cheltuit anii” cum au putut mai bine, dar, constat\m azi, cu folos `n }ar\, pentru Valea Zeletinului, pentru familie, pentru ei… Demersul analitic e deosebit de folositor: valorile intrinseci ale fiec\ruia au sus]inut valoarea ,,a priori”, au impus nume [i realiz\ri. Autorul g\se[te acel procentaj, coeficient de valoare de peste 12% `ntr-un context na]ional… excelent rezultat ! Dar [i impune c=teva nume

8 

 

care s-au afirmat `n istoria disciplinelor abordate: `n biologie nout\]ile, inven]iile [i contribu]iile esen]iale ale prof. univ. dr. Mircea Varvara, `n chimie, prof. univ. dr. Ion Berdan, cu certe contribu]ii privind conversia energiei (inclusiv solare), primele mijloace mass-media de dup\ Revolu]ie `nfiin]ate de scriitorul, etnologul [i jurnalistul recunoscut `n Dic]ionare, prof. dr. Dumitru V. Marin, unic prin cele 9 interviuri cu [efi de stat; aportul inginerului Valentin Moraru `ntr-o carte unicat ,,Quo vadis, homo”; noile descoperiri [i direc]ii `n Hidrogeochimie realizate de prof. univ. dr. Gheorghe Popa de la Universitatea din Ia[i (ca [i ceilal]i de altfel). P=n\ la urm\ [i cele 18 c\r]i de poezie ale prof. Iancu Grama (Bac\u), tot la realiz\ri de excep]ie sunt! Deci, 6, nu 4… lega]i de promo]ia din 1959. Nu ne putem opri aici. Facem un subcapitol aparte cu acei care ,,se alipesc” acestui nucleu de baz\: pu]in mai tinerii Ovidiu B\lan - dirijor [i muzician, Viorel Cheptine - general, grupul de profesori doctori de prestigiu Constantin Popa, Marius Teletin (Strasbourg), fra]ii Spulber [i mul]i al]ii, dup\ ce Leti]ia Opri[an, Ioan Druic\, Dorinel Ichim, Nicolae C=rlan apar ca uvertura operei. Cu simpatie nedisimulat\ ne oprim la o floare aparte din acest areal: ,,Privighetorile Zeletinului” (`nfiin]at\ `n 1975) cu ,,nebunia” de a face (`n detrimentul personal) o forma]ie str\lucitoare a prof. Nicolae Popa de pe l=ng\ Liceul ,,Alexandru Vlahu]\” din Podu-Turcului. Capitolul III `nf\]i[eaz\ cele mai valoroase elemente din activitatea desf\[urat\ de cei mai realiza]i

9 

 

elevi: PROPUNERI PENTRU EVALUARE. Sunt inclu[i [i doi profesori ai clasei. Capitolul IV, DEST|INUIRI {I AMINTIRI, las\ ,,personajele” s\ se prezinte, Capitolul V schi]eaz\ un cadru - ipotetic - pentru CEI CARE MEREU VIN iar Capitolul VI este consacrat PERSONALIT|}ILOR DE PE VALEA ZELETINULUI, o `ncercare unic\ de a reface coroana de valori a unui areal cu destule elemente de unicitate. Nu lipse[te ADDENDA necesar\, cu prezentarea destul de consistent\ a activit\]ii autorului. Printr-o repede privire asupra c\r]ii sunt de remarcat: - Efortul sus]inut de a argumenta un sistem de valori durabile pentru un timp [i un mediu specific; - Nout\]ile certe [i cu totul clare pentru a sus]ine importan]a operei celor prezenta]i; - Stilul inconfundabil, agreabil, chiar liric uneori, incitant, u[or polemic dar exact; - Informa]ia la zi `ntr-un domeniu mereu `n `nnoire [i completare, unde finalul r\m=ne mereu deschis. A[a cum observ\ reputa]ii anali[ti [i oameni de mare cultur\ precum Cornel Galben, prof. univ. dr. Ioan D\nil\, poe]ii Emilian Marcu, Val Andreescu [.a., D. V. Marin d\ operei o via]\ [i iat\, via]\ operei! …Oper\ de calibru ,,Prima clas\.../ Personalit\]i de pe Valea Zeletinului” e f\r\ `ndoial\ o contribu]ie de seam\ la cunoa[terea culturii, [tiin]ei [i istoriei acestor locuri, ca e[antion na]ional cu toate atributele permanen]ei.

10 

 

Hart\ jud. Bac\u

Hart\ jud. Vrancea

11 

 

MOTIVA}IE:

S| D|M ANILOR VIA}| {I

VIA}| ANILOR R|MA{I

Nu noi am schimbat pentru ,,prima oar\ sapa-n condei [i brazda-n c\limar\” (Arghezi) ori alerg\tura cu picioarele goale pe miri[te, cu studiul `n bibliotec\ [i nu suntem dec=t o treapt\ ne`nsemnat\ `n curgerea valorilor timpului. Dar, `nc\ mai exist\m cu valoarea, voin]a [i via]a noastr\ c=nd putem spune fiecare: n-am tr\it degeaba! Bo]ul cu ochi din Boghe[ti, Giurgioana, T\v\d\re[ti, Dealu Morii [.a. de pe Valea Zeletinului a `nc\put `n tiparul realiz\rilor `n timp, spre a marca perceptibila urm\ pe nisipul mi[c\tor al unui mediu dintr-un timp fr\m=ntat, probabil necesar `n perpetuarea neamului de ]\rani rom=ni. Obida str=ns\ `n Valea Zeletinului scr=[ne[te `n cartea ([i filmul) de fa]\, f\r\ nimic eroic, f\r\ spectacol ieftin, f\r\ lacrimogenie [i de destule ori, f\r\ explica]ii. O carte pentru noi [i ai no[tri (c=t de mul]i or fi fiind…) care s\ semene n\dejdi exact c=nd ,,la v=rsta asta…” dispare n\dejdea c\ trebuie s\ mai facem ceva pentru `mplinirea rostului ,,p\i, de-acuma…” Adic\, ce? N-avem ]arina noastr\, n-avem copii cu destule probleme [i mai ales n-avem N|DEJDI concrete `n nepo]ii no[tri ? C=nd din cinci cuvinte `ntr-o convorbire, unul se refer\ la nepo]i, `nseamn\ c\ misiunea noastr\ continu\, fie [i aflat\ sub apropierea crucii [i chiar de ne-am refugiat la ]ar\, lipindu-ne de p\m=ntul `n care niciunul, absolut

12 

 

niciunul nu vrea s\ intre definitiv [i repede. N\duful str=ns trebuie schimbat `n optimismul omenesc pentru zilele ce vin, [i pentru cei care mereu vin [i nu-i prea `n]elegem ast\zi… ~nchinate, aparent, unei genera]ii expirate, paginile scrise cu g=ndul la fiecare actant [i la to]i deodat\, pot fi `nv\]\minte, modele [i, foarte sigur, atestate de noble]e uman\ pentru urma[ii no[tri [i urma[ii urma[ilor lor. Astfel, acum noi consemn\m ,,noduri [i semne” (N. St\nescu) pentru ace[tia care mereu vin. De ce [i cui folose[te asemenea ,,alc\tuire” MUNCIT|? a) Celor vii de ast\zi, pentru c\ e constatativ\ [i limitativ\: numai cei care exist\ la `nceputul anului 2014. Ne-am g=ndit care-s monedele str\lucitoare din ,,sipetul” personal? C\ n-am fost un lucru mare (Eminescu) se prea poate. Dar am f\cut ce se putea pornind din glodul ori clisa, ori noroiul, ori s\r\cia, ori adversit\]ile de pe la noi. Nu poate fi condamnat nimeni pentru c\ n-a realizat mai mult. De felicitat, da, da, pentru c\ a avut voin]\ s\ reu[easc\. Trebuia s\ tr\iasc\, [i at=t a reu[it, pentru sine. - Pentru unii tumultul vie]ii este prielnic, motivant [i se bucur\ din plin de familie, copii, nepo]i. - C=]iva care nu [tiu bine ce au f\cut cu anii de p=n\ acum se afund\ `n agricultura la ]ar\, ca `ntr-un fel de pre-cavou, refuz=nd comunicarea p=n\ [i cu vecinii, dar [i cu noi. N-a[teapt\ de la via]\ dec=t pl=nsul, descurajarea, destr\marea sufleteasc\, foarte arareori `nvinse de n\dejdea concret\ `n viitor: nepo]ii, care nici aceia nu-s

13 

 

privi]i ca flori ale vie]ii pentru munca de pe p\m=nt. Sunt la lucrul p\m=ntului `nainte de a intra `n el. Ace[tia sunt oameni `nc\ vii sau gata de dezintegrare, prin propria voin]\ sau incapacitate de a g=ndi. B\taia lui Dumnezeu, `nainte de luarea deplin\ a min]ii. Nu putem fi dec=t optimi[ti [i `ncrez\tori `n via]\... altfel, cum ? b) Copiii! C=t e de important c\ absolven]ii anului 1959 [i-au crescut vl\stare pe la umbra c\rora s\ tr\iasc\, dup\ care ast\zi s\ spere [i pentru care s\ existe; s\ se mi[te, cu dureri grele ale b\tr=ne]ii [i s\ fac\, s\ fac\, s\ fac\... Nu cred c\ mai este cineva, la peste 70 de ani, s\n\tos (trupe[te) [i f\r\ speran]e chiar [i neclare: ,,s\ mai apuc nunta nepotului…”. Deseori [i copiilor le prinde bine s\-[i aminteasc\ de ob=r[ia lor [i mai ales de eforturile mai presus de obi[nuin]\ ale fiec\rui p\rinte. c) Nepo]ii [turlubatici (sau nu) crescu]i de televizor [i ,,s\p=nd” pe internet, chiar dac\ acum, acum (c=nd) par a nu ne lua `n seam\, vor avea nevoie de certificatul de origine, c=t mai nobil\! Ei vor trebui s\ se simt\ `ntr-un cerc afectiv chiar dac\ vor fi ni[te robo]i care au uitat metafora [i bucuria iubirii `nfrigurate, neor=nduite, necomandate (dar puternice). Ei vor avea cea mai mare nevoie de sprijinul trecutului. Vor fi `ntreba]i de Pagin\ de manuscris

14 

 

ai lor, de str\nepo]i, cu cine au rela]ionat, cu primarul sau cu v\carul… d) Istoria locului poate consemna oric=nd, nume, fapte, opere dac\ nu cumva visuri, ivirea unui geniu, persisten]a unei atmosfere creative. Chiar [i numai pe internet, cartea… mai r\m=ne! e) De ce s\ nu oferim elevilor actuali de pe Valea Zeletinului modele de munc\, speran]e, voin]\, reu[ite? Dac\ doar 4 din 32 au oper\ [i valoare na]ional\, realiza]i ce procentaj uluitor de reu[it\ este? Numai `ntr-o clas\, dar `n arealul [i la num\rul celor care au frecventat actuala institu]ie de `nv\]\m=nt [i cultur\ care `mpline[te abia 60 de ani!!! {i numai `n 3 ani ,,de produc]ie” ! NOI, prima clas\ de liceul de 11 ani, din 1959, `nc\ nu ne-am f\cut toat\ datoria. S\ ne or=nduim cum trebuie averea din na[tere, s\ [tim ce-avem de f\cut cu timpul care ne-a r\mas. S\ d\m deci, via]\ anilor [i anilor VIA}|!

*

Cartea de fa]\ folose[te mult, cel mai mult, acelui care vrea S| ~NVE}E !

15 

 

CAPITOLUL I.

PERLE ALE COROANEI

a) Preciz\ri MULT PREA SCURTE

Departe de noi s\ `ncerc\m vreun soi de ,,arheologie” cultural - [tiin]ific\ ori literar\ `ntr-un areal cu r\d\cini `n negura istoriei, cu tradi]ia folcloric\ prevalând fa]\ de contribu]iile mai mult sau mai pu]in culte. Desigur c\ pân\ la urm\ conteaz\ DOCUMENTUL `ntr-o lume dispus\ s\ se conteste sau chiar s\ se anuleze pe ea `ns\[i ! Internetul e un mijloc de informare tare la `ndemân\ (p=n\ se vor introduce pl\]i), util dar adesea inexact, cu nivel de informa]ie mediu [i submediu, deci numai orientativ. {i, nicicum nu poate (`nc\!) s\ confere un tablou cât de cât complet a ceea ce a avut mai valoros Valea Zeletinului. Rezultatul document\rii noastre ofer\ un prim tablou general al personalit\]ilor despre care s\ se poat\ emite judec\]i de valoare [i chiar a se asuma riscul ierarhiz\rii pentru vreun secol [i jum\tate, ]inându-se cont de spiritualitate [i nu avere, de perenitatea operei [i utilizarea ei `n timp. Astfel s-ar impune un fel de ax\ a valorii prin filosoful {tefan Zeletin (Mot\[) - Sorana }opa, actri]\, autoare de scrieri importante la mijlocul secolului al XX-lea, C. D. Zeletin, mare personalitate a vie]ii medicale, poet, scriitor, traduc\tor, fenomen al

16 

 

spiritualit\]ii române[ti. Ace[tia nu sunt `n manuale de[i sunt demne de acestea. Monograful nu poate `ns\ renun]a la multe alte nume prestigioase ca Ion Popescu Zeletin, un mare [i excelent silvicultor, Miltiade Filipescu, academician, Marius Homoceanu - statistician, I.D. Mu[at, academician; Toader Aur - doctor inginer, general maior; Ioan Berdan - profesor universitar doctor, chimist; Nicolae Br\escu - magistrat; Alexandru Demetriad - pianist; Dumitru V. Marin - etnolog, romancier, jurnalist, istoriograf, monografist; George Emil Palade - medic, om de [tiin]\, laureat al Premiului Nobel; Gheorghe Popa - profesor universitar doctor, geochimist; Virgil Spulber - lector universitar doctor, matematician; C.D. Zeletin - academician doctor în [tiin]e, scriitor, poet, traduc\tor; {tefan Zeletin - filosof [i destui al]ii care au fost, ori mai

sunt [i au l\sat urmele geniilor fiec\ruia. Ne `ntoarcem astfel tot la opera scris\ de[i un campion olimpic la Barcelona, Vasile Z. Mastacan (8^1 rame), ofi]eri superiori sau generali [i un prizonier de r\zboi `nv\]\tor Tache Brum\, iar\[i fac onoare zonei. Când scria despre `nv\]\turile trecutului, Nicolae Iorga lua foarte serios `n calcul ad\ugirile la spiritualitatea româneasc\ a unor `nainta[i de apreciat\ [i perpetu\ importan]\ a[a cum `ncerc\m [i noi. Aceste câteva cuvinte despre ,,cei de pân\ mai ieri” ar fi menite s\ exprime [i pre]uirea noastr\ pentru cei ,,cari au fost” (vorba lui M. Sadoveanu) [i care s\ deschid\ cel pu]in alte 2 capitole importante: cei de AZI… [i cei care vor veni.

17 

 

Apropo de ,,perlele coroanei”: constat\ri surprinz\toare legate de locul ivirii marilor personalit\]i, Burdusaci, comuna R\chitoasa - Bac\u. C\utarea valorilor `ncepe cu {tefan (Mot\[) Zeletin, mare sociolog [i filosof, de talie na]ional\ [i mondial\ (n. 19 iunie 1882 - m. 20 iulie 1934), urc\ peste 30 de km c\tre nord p=n\ `n Satu Nou - Izvorul Berheciului de unde izvor\[te Zeletinul, se `ntoarce la Podu (60 km) [i Tecuci (al]i 60 km), deci lungimea V\ii Zeletinului, iar o l\]ime sinuoas\ [i aproximativ\ `nseamn\ de la albia B=rladului [i p=n\ peste albia Berheciului, circa 100 km (puncte extreme, B=rlad, 30 km. de Podu) de unde veneau elimina]ii sau cei care erau prigoni]i (la Est) [i Adjud, 30 km - Once[ti - chiar Bac\u (la 80 km). S-ar `nsuma deci, lungime # 120, l\]ime # 60, o arie aproximativ\ de 7.200 km p\tra]i. Periplul c\ut\rii valorilor se `ncheie tot la Burdusaci, la c=]iva metri de locul fostei case a lui {tefan Zeletin afl=ndu-se (`n picioare, locuit\) casa lui C.D. Zeletin. Puncte fixe de sprijin `n axa istoric\ men]ionat\ cu adaosuri valorice importante: P. Mateescu, I. Berdan, D. V. Marin, Gh. Popa, Ov. B\lan, V. Cheptine, D. Ichim, C. Popa, fra]ii Spulber, Leti]ia Opri[an, Iancu Grama, I. D. Mu[at [i M. Filipescu, Mircea Varvara [.a. {i tot de la Burdusaci: Br\ie[tii, Ciochin\, Prangati etc.

Bustul lui {tefan (Mot\[) Zeletin

18 

 

Curioas\ al\turarea impus\ de locuri, istorie, munc\ [i geniu: numai din R\chitoasa [i satul component Burdusaci: {tefan Zeletin - P. Mateescu (sculptor) - V. Moraru (scriitor) - C.D. Zeletin ! ~l ad\ug\m [i pe Episcopul Ioanichie al Romanului (m. `n 1759), Br\ie[tii, Ciochin\, Prangati, tot de acolo.

UNIC `n Rom=nia: din satul Burdusaci s-au afirmat `n lume 11 (dup\ al]ii, 15) mari oameni de cultur\ [i [tiin]\, un alt sat tot din jude]ul Bac\u, C\be[ti a dat ]\rii [i lumii aproximativ 8 personalit\]i, `n mare parte matematicieni (!!!). Cum va fi binecuv=ntat Cel de sus aceste sate care ast\zi ni se par pr\p\dite [i ne`nsemnate, uitate de Dumnezeu [i autorit\]i, de a exista o asemenea explozie de valori? E drept c\ doar s-au n\scut la Burdusaci sau `mprejurimi, dar n-ar fi ajuns prea departe f\r\ `nzestrarea genetic\ necesar\. {i, iar\[i, ce proiec]ie cosmic\ s-a rev\rsat, ce lumin\ cereasc\ a ocrotit acest loc de legend\ ? E destul pentru mai multe c\r]i…

Acad. prof. dr. C.D. Zeletin

19 

 

b) CLASA, la ordinea… alfabetului,

numai cei vii, azi:

~ntoarcere la realitate, nu chiar perle, dar oameni vii, activi, c\rora le este dedicat\ aceast\ carte: 1. ~nv. Cornelia (Apostol) Iamandi - Ive[ti, Gala]i; 2. Prof. univ. dr. Ion Berdan - Ia[i; 3. Prof. Constantin Bucur - B=rlad; 4. Prof. Tatiana (Bulboac\) Galan-Frumu[elu-Gl\v\ne[ti; 5. Tehnician Antoniu Chiric - Bra[ov; 6. Prof. Nicolae Chiric - Bac\u (C\be[ti); 7. As. medical Valentina (Cristea) Vi]\ - Bac\u; 8. Tehnician Gheorghe Dragomir - Bac\u; 9. Contabil\ Floarea (Druic\) Stoian - Adjud; 10. Asist. [i func]ionar Ileana (Glod) Stafie - Piatra Neam]; 11. Elena (Godoi) Gorun - One[ti; 12. Prof. Mihail Grosu - Frumu[i]a - Gala]i; 13. ~nv.Alexandrina (Lupa[cu) {andru -Boghe[ti, Vrancea; 14. As. medical Mariana (Machedon) Iolu - Tecuci; 15. Prof. dr. Dumitru V. Marin - Vaslui; 16. Prof. univ. dr. Gheorghe Popa - Ia[i; 17. Ing. Proiectant Neculai Popa - Ia[i; 18. Prof. Laz\r Rusu - B\l\ne[ti, Podu-Turcului; 19. Prof. Mihai Serghie - Gohor, Gala]i; 20. Lt. col. (rez.) Ion Teliba[a - Buz\u; 21. Ing. Ion Zaharia - Poduri, Bac\u; 22. ~nv. Zisu (Nechifor) Catinca - Foc[ani.

20 

 

Cu primarul Ovidiu Ivanciu l=ng\ COLOANA DORULUI DE }AR| de P. Mateescu, R\chitoasa, Bac\u

21 

 

CAPITOLUL II.

PRIMA CLAS| (valoric\!). AZI/ NOI…

1. Comuna

Localitatea Podu- Turcului a fost atestat\ la 7 octombrie 1827, ca loc de `nfiin]are a unui t=rg. Pozi]ia strategic\ bun\ i-a permis o dezvoltare mai ampl\ [i mai rapid\,

dob=ndirea unei autorit\]i comerciale [i cultural - spirituale. Ca legend\ e simpl\, u[or de inventat, despre contribu]ia unui negustor turc la un pod peste apa n\b\d\ioas\ a Zeletinului, la vreme de inunda]ii.

Centru de raion, centru comercial (mai important) pentru vreo 80 de localit\]i, un or\[el dup\ model evreiesc, în prezent comuna include 10 sate: Podu-Turcului, Sârbi, Lehancea, Giurgioana, C\be[ti (care au fost [i centre de

Vedere Podu - Turcului

Prim\ria Podu - Turcului

22 

 

comun\), B\l\ne[ti (care a avut prima [coal\ primar\ public\), Han]a, R\cu[ana, Plopu [i Fichite[ti. Primarul… e Gelu Ciorav\.

Popula]ia comunei în februarie 2014, este de 4.936 de locuitori. Sunt 6 gr\dini]e cu 157 micu]i, 5 [coli cu 278 de elevi, un gimnaziu cu 240 de elevi.

Liceul ,,Alexandru Vlahu]\” (înfiin]at în 1953) are în total 1.183 de elevi cu 3 clase a-XII-a (87 de elevi), câte o clas\ de profesional\: anul II - 30 elevi, anul I - 29 elevi. În clasele IX - XII sunt 505 ,,combatan]i”. Directoare la liceu: Mirela Balan, profesoar\ gradul I, de matematic\, are un copil. Secretar\ (de 3 ani): C\t\lina Ursoiu, c\s\torit\, so]ul lucreaz\ `n poli]ie, are b\iat de 10 ani. Un fost director, Dumitru }opa a condus [coala aproximativ, 20 de ani, Hristache Pricopie, 4 ani [i a ajuns primar. ~n 1984, a fost `nt=lnirea absolven]ilor din 1959: s-a realizat Catalogul promo]iei, distribuit participan]ilor. În septembrie 2008 directorul de atunci a organizat întâlnirea promo]iilor, o s\rb\toare tare nimerit\ pentru arealul dintre Bârlad - Berheci cu dominantul pârâu Zeletin în mijloc. Rezonan]ele suflete[ti au trecut `ns\ cu totul neobservate, nu s-a reu[it nici o carte, nici alte consemn\ri.

Despre liceu, înv\]\mânt, via]\ social\ [i istorie local\ sunt cel pu]in 3 c\r]i notabile: Dorinel Ichim [i

Liceul ,,Al. Vlahu]\” - Podu - Turcului

23 

 

Florica Ichim - ,,Târgul Podu-Turcului” (Bac\u, 2008), Hristache Pricopie - ,,O istorie a înv\]\mântului din Comuna Podul Turcului” (Bac\u, 2008), Dumitru V. Marin - ,,Giurgioana, Sat - Biseric\ - Oameni” (Ia[i, 2011). PRIMA CLAS|…/ de pe Valea Zeletinului poate fi un alt monument (mai ales c\ nu sunt deloc statui prin aceste sate) istorico - literar, ca un omagiu adus locuitorilor mereu nec\ji]i dar [i marilor lor personalit\]i. Mai mult: rândurile de fa]\, cartea `n `ntregimea ei completeaz\ tabloul valorilor de talie na]ional\ [i nu numai, cumva într-o cronologie (indispensabil\) [i f\r\ a putea preciza câ]i, cum [i cât de sus au ajuns cei de dup\ 1959, de c=nd avem pu]ine nume [i informa]ii. Crede, cititorule, neputin]ei omene[ti. Ei sunt ai no[tri, dintotdeauna Nici m\car arheologul [i istoricul Dorinel Ichim n-ar putea spune de când spiritul [i munca alor no[tri înainta[i s-au v\zut consemnate în documente. Desigur, au existat de la începutul lumii, s-au b\tut pentru glie în oastea mare a lui {tefan, au suferit, au p\timit, au iubit… au murit! Satul C\be[ti e atestat în 1509, Giurgioana în 1518 (M\rtine[ti) [i celelalte-s vechi. Prin cimitire [i prin ,,pietrele vechi” nu g\sim mare lucru. În Chestionarul lui Hasdeu (volumul XVIII) g\sim dovezi sigure despre activitatea înv\]\torilor [i preo]ilor ca [i în ,,Giurgioana, Sat - Biseric\ - Oameni” (2011) dar date îndestul de succinte. Ni se pare o impietate s\ nu scriem despre

24 

 

covâr[itoarea personalitate a lui C.D. Zeletin ,,un uria[ cu fruntea-n soare” (versul lui Co[buc) decât pu]ine cuvinte ca [i despre ceilal]i care se recunosc într-o emblem\ creatoare statornic\. Nu e deloc drept s\ men]ion\m nume prestigioase în ordine alfabetic\ [i de vreme ce nu avem cuno[tin]\ despre toate realiz\rile impun\toare din zilele de început [i pân\ azi, nici aplicarea ierarhiilor nu e corect\. Totul e scris într-un timp foarte scurt de documentare oricât ne-ar ajuta internetul (pentru c\ nu [tim cât a contribuit în istoria [tiin]ei abordate [i nici care sunt domeniile cu valorificare personal\). Dintr-o istorie a afirm\rilor în plan na]ional nu pot lipsi, spre venera]ie, exemplificare [i înf\]i[area de modele câteva zeci de împ\timi]i ai studiului cu contribu]ii excep]ionale la dezvoltarea domeniilor lor de activitate. Cine a f\cut lumea a dat omului puterea de a gândi, libertatea de ac]iune deci, dar cu necesitatea de a se hr\ni. Pentru asta el s\vâr[e[te nu ce ar vrea, ci orice poate. Niciunde oamenii nu sunt egali nici chiar când se nasc. Diferen]ele intelectuale sunt cele mai multe [i mai vizibile.

2. P\rin]ii, acum 60 de ani ! Probabil, se [tie, c\ dup\ 1948 procentul analfabe]ilor se apropia de 60%, `n Moldova. {i, sigur, totul se baza pe agricultur\, ceva-ceva pe cre[terea vitelor. Poate de asta ru[ii ne-au pus `n c=rc\ vreo 33 de milioane de tone de cereale ca datorie de r\zboi pe care, prin 1955, nu era nici vorb\ s\ o putem achita. Trebuia s\ ,,vindem”

25 

 

gr=ul cu 0,03 lei s\ d\m zeci de kilograme de carne la ORACA `n contul ,,delega]iilor” (ce s\rb\toare a fost c=nd a sc\pat de vagon pl\vanul nostru!) [i fiecare trebuia s\ execute ca p\lma[ [i cu atelajul multe ore la drumuri, apoi la cursul Zeletinului. Copiii erau rufo[i (cu c\m\[ile [i pantalonii din in [i/ sau c=nep\ rupte), sl\b\nogi, cu bur]ile mari, cu totul scheletici, dup\ foametea din 1946/ 1947. }ara se redresa `n umbra socialismului sovietic sub propaganda n\ucitoare impus\ de automatele ruse[ti. Cum camioane ,,Ural” erau aproape, ca [i tunurile [i motocicletele, cu megafoane [i mitraliere [i tot la `ndem=n\ erau tancurile T-34. ,,Govorite pa russki” era noul limbaj de comunicare. Str=nsoarea a sl\bit dup\ moartea lui Stalin (1953) dar a existat p=n\ la retragerea trupelor ruse[ti (1959, la noi), de fapt p=n\ `n 1964 (Declara]ia), dac\ nu cumva p=n\ `n 1989. P\rin]ii tremurau [i pentru ei (dac\ nu-[i achitau cotele, erau repede ridica]i) [i pentru avutul lor, mai ales pentru copiii lor. S\ nu-i lase nici pe m=na ru[ilor, nici pe a prigonitorilor rom=ni, cozi de topor care-i c\utau pe ,,reac]ionari” [i unde nu se puteau afla. Din cei 32 de elevi ai clasei erau: func]ionari familiile Apostol, Machedon, Zaharia, `nv\]\tori, familiile Bulboac\, Grosu Mihai, Moraru, Radu Viorica. Restul [tiau bine cu plugul, s\ sclipuiasc\ greu vreun ban pentru copiii trimi[i s\ `nve]e… la ,,[coala `nalt\” de la Podu-Turcului. Cine avea cu ce, la B=rlad, Tecuci, Adjud, Bac\u. Se vedeau 3 - 5 oameni la [edin]ele cu p\rin]ii, pentru c\... mureau oile sau vitele de foame, iar kilometrii

26 

 

de parcurs cereau timp. Parc\ atunci nu se fura? Ba da, `ncep=nd de la l=na pentru cot\, gr=ul, f\ina de p\pu[oi, vaca din b\t\tur\. A[a c\ se dormea iepure[te, cu securea pe aproape, cu b=ta sau c=rja la `ndem=n\, cu 2 - 3 c=ini ageri [i… vitele bine priponite! Se mai f\ceau [i afaceri, se mai d\deau ]epe, se duceau 500 - 1000 kg de vin cu c\ru]ele la v=nzare, la Tecuci, se `nnopta `n mijlocul c=mpurilor, l=ng\ Adjud. Era o imens\ speran]\: copiii - elevi s\ `nve]e carte. Poate c\ \[tia, ajun[i cumva, s\-i mai ajute pe ceilal]i. ,,P\i, cutare `[i ]ine copilul la [coal\...” era constatarea care-i ]inea de cald gospodarului. S\ se afle vreun gol\na[, ho]oman, du[man al ]\rii… era de neconceput. ,,Tu s\ `nve]i carte, s\ nu te ba]i cu nimeni, s\ ai grija ta!” Sigur, mai era grija pentru vreun p\duche ap\rut chiar `n frunte, checheri]ele de la oi, fetele s\-[i ung\ p\rul cu gaz (petrol lampant) principalul insecticid al vremii, noti]ele luate de la ore, de unde lipseau manualele! {i selec]ia draconic\!

P\rin]ii [tiau, dar at=ta puteau! Erau grele vremurile de dup\ r\zboi cu tot felul de du[mani `n coast\ [i lipsuri `n fa]\: m\m\liga t\iat\ cu a]a, oul `mp\r]it la 2, bor[ul cu [tevie cam

f\r\ carnea care trebuia valorificat\, la s\rb\tori c=te o zbur\toare… la r\citur\! Casele acoperite cu p\nu[it\ (stuf) sau paie, geamuri din b\[ic\ de bou, bordeie pe jum\tate `n p\m=nt dar cu sobe, opinci, pantalonii din p=nz\ de c=nep\, c\ma[a din p=nz\ de in, mai boga]ii din

Ie popular\ rom=neasc\

27 

 

borangic, [i… c\ciula; m=inile [i picioarele cr\pate, n\dejdea c\ totul va fi mai bine. Femeile erau ne`ntrecute `n cre[terea viermilor de m\tase [i prelucrarea firelor p=n\ la ob]inerea p=nzei [i c\m\[ilor din borangic (burungiuc). Cu ajutorul acestor p\rin]i - oameni au r\s\rit absolven]ii anului 1959, despre care vom mai vorbi! O MAM| … sacrificat\ mam\ ! Nu, n-a fost niciuna ca Smaranda Creang\ pentru c\ erau vremuri grele de dup\ R\zboi, era ocupa]ie sovietic\, erau cote obligatorii [i impozite mari ca `n orice ]ar\ `nfr=nt\ `n conflagra]ia mondial\. S\ ias\ un copil bun, cu carte [i apoi cu slujbe la ora[ trebuiau cam urm\toarele condi]ii: a) ceva stare a familiei pentru c\ pe cei prea s\raci nu avea cine-i mai avea `n grij\ dup\ modelul boierilor de alt\dat\; b) neap\rat p\rin]i ambi]io[i, unul dintre ei foarte ambi]ios care s\-[i rup\ m\m\liga de la gur\, s\ poarte gulerul de la c\ma[\ decupat din poalele de la spate [i s\ alerge dup\ animalele din gospod\rie cu o `ncr=ncenare rarissim\. Chiar cu `njur\turi, sudalme, scr=[nete. c) cel mai important: copil dotat, nu neap\rat ascult\tor dar care s\ aib\ memorie bun\ [i aplecare spre studiu, deja vizibil\ dup\ clasa a-III-a, a-IV-a. Voin]a [i spiritul de sacrificiu [i memoria bun\ nu puteau lipsi. S\ nu se cread\ c\ erau pu]ine asemenea odrasle dar mult prea pu]ine au avut parte de p\rin]i potrivi]i. Sau invers ! Mamele au insuflat ambi]ia [i capacitatea de rezisten]\ a copiilor [colari.

28 

 

3. Profesorii clasei, ca ni[te oameni

adev\ra]i, acolo, [i ei ! Prof. Grama Iancu. Noi, elevii, n-am observat

niciodat\ c=t de mare poet era proful de geografie. Nalt, cu fa]a impun\toare, freza `ntr-o parte, politicos, rezervat prea. Profesore… Grama! Voi fi egalul Domniei Tale o clip\ dup\ 56 de ani! M-ai c\l\uzit atunci prin atitudinea de lord de Giurgioana, Vizureni sau Podu-Turcului. Am sim]it de Duminica Floriilor 2014

profesorul, omul, poetul… `n fa]a reporterului cu 9 pre[edin]i de stat, 14 prim-mini[tri, sute de mini[tri [i parlamentari la activ. Am sim]it c\ omul Iancu Grama, e, cople[it de personajul din fa]a sa, e complexat de c=t a reu[it `n via]\! Am descoperit un poet, chiar, foarte mare poet, care nu-[i poate afirma eul `n fa]a aparatului de filmat m=nuit de un prieten, foarte sigur, prieten. Domnule, Iancu Grama, eu sunt un pre]uitor, un cititor `nc=ntat s\ citeasc\ poezie existen]ialist\, realizat\ de cineva nevoit s\ g=ndeasc\ `n versuri f\c=nd o via]\... navet\! 18 c\r]i de poezie `nseamn\ oper\, Domnule! Am realizat c=t de pr\p\di]i sunt v=n\torii de metafore `n raport cu v=n\torii de argin]i. Am v\zut c=t de modest este profesorul [i poetul cunoscut abia azi,

29 

 

st\p=nul sensurilor neb\nuite ale cuv=ntului. Virgula nefolosit\ `n versul Dumitale `nseamn\ ne`ngr\direa vreunui univers… Domnul metaforei, st\p=nul comunic\rii s-a exprimat greu de Duminica Floriilor, 2014, chiar la el acas\... Dac\ era at=ta floare `mprejur, at=ta prim\var\ [i… at=ta surpriz\: nici defini]ia poeziei… n-a venit! Din n\vala at=tor sentimente nu s-a ales nici o metafor\! Doar florile de prim\var\ vegheau Bac\ul! Dar, Domnule profesor, poate, eu, eu cu dragostea mea, am priceput printre altele: tr\irea unei realiz\ri vechi, re-tr\irea peste timp `nseamn\ un alt diamant din lan]ul care face Gloria V\ii Zeletinului: Iancu Grama, poetul Bac\ului, este poetul V\ii Zeletinului [i poetul unei Rom=nii, c=t timp vom putea vorbi de existen]a Ei. S\ ne tr\ie[ti, Poete Iancu Grama! Punctez doar: pentru un moment, am fost al\turi…!

* Damian Minea. Stilat, cu gesturi u[or teatrale, u[or brunet dar mimic\ excep]ional de expresiv\, mereu cu o carte `n m=n\, transmitea autoritate, eleva]ie, competen]\. Erau indicate lecturile obligatorii din opere sovietice. Nu ruse[ti. Tineretul… citeam pe ner\suflate despre aviatori cu picioare amputate care, reveni]i pe proteze `n aer f\ceau minuni de vitejie dobor=nd cu zecile, avioane hitleriste. Altul trecea cu vitez\ printre picioarele podului, erau tot felul de eroi supranaturali de sovietici ce erau....

30 

 

Domnul Minea direc]iona atent, `ns\, subteran, cum s\ descoperim marea literatur\ a lumii… dac\ era interzis p=n\ [i ,,Cei trei muschetari”. ~[i risca libertatea [i cariera spun=ndu-ne c=torva pe unde mai g\seam Notre Dame de Paris, ,,~n c\utarea timpului pierdut”, opera lui Stendhal, Goethe, Dickens [.a. Elevii `l iubeau pentru c\ vorbea frumos, explica av=ntat gesticul=nd [i-i l\sa s\ mai copieze citind ,,atent” ziarul. Cred c\ [i el `i iubea pe copiii \[tia de ]\rani care se sp\lau pe corp destul de rar, umblau ferfeni]i, cu opinci ([i alea miroseau), cu traist\, fl\m=nzi [i slabi. Altfel, de unde at=ta bun\tate pe care o percepeam?

* Prof. Tudorache Elena, o fiin]\ n\ltu]\, sub]iric\

tare, cu o str\vezime a fe]ei care-o f\cea imediat simpatic\ de[i p\rea cu o mic\ imperfec]iune la nas. Era tare nestrunit\! Domni[oara a ,,inventat” ,,Cercul literar Alexandru Vlahu]\” cu 40 - 50 de elevi, ale[i, cu preocup\ri umaniste [i cu doi pre[edin]i care-i st\p=neau greu pe cenacli[ti: D.V. Marin [i N. H=ncu [i criticii literari. Intervenea rar, bl=nd [i

numai c=nd trebuia. ~nv\]am cu mare pl\cere. …Doamn\... ne-am rev\zut dup\ 56 de ani! O via]\ de oameni. S\ nu v\ `nchipui]i c\ b\rbatul de azi `[i poate

31 

 

c\uta idolul feminin de ieri. Conta]i acum, numai ca simbolul frumuse]ii [i inteligen]ei… de atunci. M-a]i primit u[or iritat\ pentru c\ m-am intrus `n via]a dumneavoastr\ dintotdeauna. A]i zis c\ mi-a]i da un pumn…! Am r\spuns c\ un pumn al unei doamne este o r\splat\ pentru dragostea sufleteasc\ de o via]\! Recunoa[te]i c\ v-am dezarmat! Doamn\ profesoar\, a]i picurat, acum peste 56 de ani, minuscula pic\tur\ miraculoas\ pentru un t=n\r ]\r\nel f\r\ curaj destul, dar cu poft\ de via]\, care se numea `ncurajare, s\ `ndr\zneasc\: ,,`]i st\ mai bine c=nd r=zi… dec=t c=nd e[ti `ncruntat ! Po]i `nv\]a bine, bine!” T=n\ra profesoar\ cu mijlocel de vis [i cu nasul u[or turtit `[i `ncuraja astfel un elev care p\rea a nu avea viitor. Ce `nseamn\ harul, ce `nseamn\ `nt=mplarea! F\r\ `ndemnul [i prezen]a dumneavoastr\, stimat\ profesoar\ de atunci [i de acum, poate Dumitru V. Marin de azi n-ar fi `nsemnat nimic. Atunci nu era drept nimic dar o autoritate, dumneavoastr\, i-a conferit existen]a! Nici n-a mai contat restul. Am realizat, dup\ o via]\, un interviu cu dumneavoastr\. Reporterul nu mai era elevul de la `nceputul reportajului. Asta v-a sup\rat: cum, acesta, pr\p\ditul de atunci s\ p\trund\ `n intimitatea vie]ii mele…? Cum se poate…!!! N-a]i mai fost profesoara ci… subiectul unui material de pres\. V\ m\rturisesc cu dragostea ucenicului pentru maestrul s\u: dac\ n-a]i fi fost dumneavoastr\, habar n-am ce ajungeam!

32 

 

V\ rog, dar, v\ rog mult: s\ nu v\ par\ r\u c\ a]i mai scos un om la lumin\! Printre at=]ia mul]i al]ii!... Chiar c\ n-a]i tr\it degeaba stimata noastr\ profesoar\ de suflet! Dac\ ve]i merge undeva sus, sus de tot, s\ nu lua]i, v\ rog, [i g=ndul meu frumos pentru dumneavoastr\, pentru via]\, pentru ce d\rui]i, `nc\, [i reu[im [i noi s\ d\ruim… E pu]in, oare? Simplu de tot: `nc\ [i tare v\ iubim, ,,nestrunit\” Doamn\!

* Prof. univ. dr. Mircea Varvara, pu]in\ vreme diriginte pentru c\ a plecat asistent la Facultatea de Chimie la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Ia[i. Z=mbitor dar serios, adopta un ton moralist care st=rnea p\rerea de r\u ca `n fa]a unei `nalte instan]e, de autoritate. ,,Chiar Tovar\[ul Varvara s\ te certe, m\i…!!!” Era foarte ascultat [i la lec]ie, [i pentru sfaturile date. L-am ajutat s\-[i fac\ [i s\-[i `ncarce bagajele, cu inim\ grea. Prof. univ. Mircea Varvara este o personalitate activ\ [i azi, la Ia[i.

* De obicei profesorii [i `nv\]\torii r\m=n figuri luminoase `n amintirea elevilor, dar cei ai clasei noastre ne impresionau: inclusiv domnul Nicolae Chiric perpetuu

33 

 

profesor de desen [i educa]ie fizic\, v=n\tor [i aspru `n comenzi. ,,Crabi [i Cr\ve]i” era jocul sportiv la care ne mai dezmor]eam dup\ gimnastica static\ [i nepl\cut\. Nu se putea pune problema s\ nu promov\m ci, cu ce not\. A avut o via]\ zbuciumat\ (cu navet\), a murit la Tecuci, la 97 de ani.

* Prof. Gheorghe Carda[, de educa]ie fizic\ era excep]ional de apropiat cu noi [i to]i cei care au predat `n `nv\]\m=nt au preluat metodica lui: explica]ie - execu]ie - observa]ii pentru cine nu executa bine. Gimnastica era o pl\cere iar partea a-II-a cu jocuri sportive era deliciul. Era n\scut pentru `nv\]\m=nt ca [i domni[oara Elena Tudorache.

4. Raportul clasei absolvente în 1959 To]i am primit talan]ii vie]ii: 75, 74, 73, 72… Mai to]i au [tiut ce s\ fac\ cu anii pe care-i avem; cu pu]ine excep]ii, to]i avem n\dejdile concrete oferite de nepo]i. O clas\ de 32 de elevi, to]i cu studii postliceale angrena]i în via]a social\ împreun\ cu so]ii, copii, nepo]i; cele 21 de cupluri depistate c\ TR|IESC ast\zi, adic\ în mai 2014, au adus pe lume aproximativ 52 de copii [i îngrijesc 33 de nepo]i, ace[tia fiind cea mai mare bog\]ie a lor pentru c\ unii au opera cu care au c\lcat pe treptele posterit\]ii, al]ii averea cu care sunt mereu nelini[ti]i având în vedere c\ ast\zi, furatul e sport na]ional (!) [i …to]i, dar absolut to]i, au asigurate cele necesare traiului.

34 

 

Nu cunoa[tem vreun client al pu[c\riilor, nici vreun deficient psihic ci doar câ]iva cu unele ciud\]enii. O prim\ list\ cu personalit\]ile din clasa noastr\: Ion Berdan - profesor universitar doctor, chimist; Dumitru V. Marin - profesor, doctor `n [tiin]e filologice, scriitor, etnolog, monografist, jurnalist de mare notorietate; Valentin Moraru - inginer [i scriitor, Gheorghe Popa - profesor universitar doctor, hidrogeochimist. Nicolae Popa - proiectant, Tatiana (Bulboac\) Galan, Mihail Grosu, Ileana (Glod) Stafie, Neculai H=ncu, Mihai Serghie, Ion Teliba[a, Ion Zaharia [.a. pot fi considera]i printre cei mai realiza]i `n plan profesional. Subliniem c\ fiecare se poate considera `mplinit, ba, chiar fericit c\, iat\, are un num\r de ani, are satisfac]ii personale, c\ n-a stat numai la m=na norocului. Fiecare [i l-a f\cut singur.

5. Lista cu elevii clasei

absolvente `n 1959

Nume [i prenume

Data [i locul na[terii

Prenumele p\rin]ilor

Profesia p\rin]ilor

Domiciliul de atunci

Anghelu]\ Maria ^

octombrie 1941

Vasile [i Maria

Agricultori Com. Frumu[elu,

Zeletin

Apostol Cornelia

14 septembrie 1941 Ive[ti -

Tecuci

Ion [i Ti]a Func]ionari Com. R\chitoasa,

Zeletin

35 

 

Berdan Ion august 1941 Vultureni

Ion [i Elisabeta

Agricultori T\v\d\re[ti

Bucur Constantin

6 aprilie 1941 Gl\v\ne[ti

Ion [i Elena

Agricultori Gl\v\ne[ti, Zeletin

Bulboac\ Tatiana

12 ianuarie 1942

Frumu[elu

Neculai [i Zinica

~nv\]\tor Frumu[elu, Zeletin

Chiric Antoniu

3 noiembrie 1940, Podu

Turcului

Neculai [i Elena

Profesor Podu Turcului, Zeletin

Chiric Nicolae

7 noiembrie 1940, C\be[ti

Dumitru [i Tinca

Agricultori Com. C\be[ti, Zeletin

Cristea Valentina

1941 - Corbi]a

Ion [i Elena

Agricultori Com. Corbi]a, Zeletin

Darie Gheorghe ^

27 noiembrie 1941 Galbeni

Grigore [i Marghioala

Agricultori Com. Galbeni, Zeletin

Dragomir Gheorghe

3 iunie 1941 Tecuci

Neculai [i Ioana

Agricultori C\lim\neasa, Galbeni, Zeletin

Druic\ Floarea

25 octombrie 1941

Com. Corbi]a

Ion [i Emilia

Agricultori Com. Corbi]a, Zeletin

Ganea Sofia ^

18 septembrie 1941 com.

C\be[ti

Constantin [i Ioana

Agricultori Com. C\be[ti, Zeletin

Glod Elena 24 octombrie 1941, Podu

Turcului

Costache [i Maria

Agricultori Podu Turcului, Zeletin

Godoi Elena 9 decembrie 1939, com.

Dragomire[ti

Dumitru [i Elena

Func]ionari Podu Turcului, Zeletin

36 

 

Grosu Mihail

9 decembrie 1941, com.

Lozinca

Aurel [i Maria

~nv\]\tor Satu Nou, com.

Lozinca, Zeletin

H`ncu Nicolae ^

1 noiembrie 1941,

Br\h\[e[ti

Teodor [i Ecaterina

Agricultori Br\h\[e[ti - Tecuci

Lupa[cu Alexandrina

18 septembrie 1941,

Boghe[ti

Alexandru [i Victoria

Agricultori Boghe[ti, Zeletin

Machedon Mariana

21 octombrie 1941, Tecuci

Nicu [i Tasia

Func]ionari Tecuci - Gala]i

Marin Dumitru

28 aprilie 1941,

Lehancea

Vasile [i Tudora

Agricultori Giurgioana Lehancea -

Zeletin

M\rmureanu Ion ^

4 octombrie 1941,com.

Lozinca

Ion [i Natalia

Agricultori Dealu Perjului,

com. Lozinca

Moraru Valentin ^

30 martie 1942,

R\chitoasa

{tefan [i Margareta

~nv\]\tori R\chitoasa - Zeletin

Popa Gheorghe

6 august 1940,

Boghe[ti

Dima [i Mandi]a

Agricultori Boghe[ti - Zeletin

Popa Nicolae

1940, C\iu] Nicolai [i Maria

Agricultori C\iu] - Tg. Ocna

Pricopi Vasile ^

6 noiembrie 1939, Gohor -

Tecuci

Neculai [i Dumitra

Agricultori Gohor - Tecuci

Radu Viorica ^

21 octombrie 1941, Praja

{tefan [i Ana

~nv\]\tori Gl\v\ne[ti - Zeletin

Rusu Laz\r 4 august 1941, com. Lehancea

Toma [i Elisabeta

Agricultori Lehancea - Zeletin

37 

 

Serghie Mihai

23 noiembrie 1940, Gohor -

Tecuci

Dumitru [i Amalia

Agricultori Gohor - Tecuci

Teliba[a Ion 7 martie 1938, com.

Ursa

Ion [i Georgeta

Agricultori Ursa - Zeletin

Tofan Gheorghe ^

13 septembrie 1938,

Negule[ti - Adjud

Neculai [i Maria

Agricultori Blaga - Zeletin

Zaharia Ionel ^

30 aprilie 1941,

St\ni[e[ti

Ioan [i Maria

Func]ionar Casnic\

Podu Turcului, Zeletin

Zaharia Ion 30 decembrie 1940, Podu

Turcului

Gheorghe [i Maria

Agricultori Podu Turcului

Zisu Catinca 28 iunie 1939, com.

Corbi]a

Gheorghe [i Elena

Agricultori Corbi]a

6. ,,LEADERUL" CLASEI Mai to]i cunoa[tem ([i destui am activat `n

`nv\]\m=nt) c\ realitatea unei colectivit\]i impune un lider. E elevul care expune un mod de comportament, se constituie `ntr-un model, exprim\ opinia clasei, e mai vizibil sau mai vocal c=nd trebuie s\ se simt\ grupul, `[i asum\ [i un mod de comand\ cer=nd ascultare `n diferite `mprejur\ri. Dac\ e ascultat, e respectat [i urmat. Musai s\ fie bun la `nv\]\tur\, ca personaj pozitiv [i reprezentativ ce trebuie s\ fie. Dac\ reprezint\ [i prototipul acceptat de sistemul educativ, e numit pre[edintele (sau secretarul) clasei, perceput mai altfel de c\tre profesori.

38 

 

Ion Berdan ar fi fost recunoscut u[or de c\tre mai to]i pentru c\ era bun, tare bun la disciplinele realiste, era t\cut [i matur. Dirigintele nu-i putea ,,conferi” `ns\ pre[edin]ia clasei pentru c\ ar fi trebuit s\ fie cu origine s\n\toas\ (adic\ fiu de muncitor sau activist de partid), s\ fie pionier (c\ nu erau to]i), s\ activeze (chiar \sta era cuv=ntul) `n organiza]ie ([i) s\ ia cuv=ntul la adun\ri, s\-i mobilizeze cu `ndemnul [i fapta pe ceilal]i. Ion era `n aten]ie ca internist, era de origine ]\r\neasc\ dar nu era bun vorbitor [i mai ales intens sf\tuit de p\rin]i nu accepta ,,s\ participe la via]a clasei”. Oferea rezolv\ri la matematici dar nu se b\ga `n treaba altora. P=n\ la urm\, copilul `[i vedea de `nv\]\tura sa, f\r\ s\-[i bat\ capul de respectul altora st=nd lini[tit `n banca lui. {i-apoi era acolo fiica unei foste activiste de partid, Elena Godoi, de la bun `nceput promovat\ # numit\ pre[edint\ de c\tre dirigin]i.

Numai c\ Elena era mai sl\bu]\ la carte, era [i ea sf\tuit\ s\ stea lini[tit\ [i nici ea nu s-a manifestat ca lider\, oricum transmi]\toare de ordine. Era `n plin\ perioad\ de dictatur\ a proletarilor [i prigoanei antilegionare. Se construia socialismul, nu ?

Era [i greu s\ se impun\ careva cu (Lucian) Gheorghe Popa, cel cu un an mai mare care avea personalitate [i nu se sfia s\-l pocneasc\ pe altul. |sta era `ns\ extenuat de navet\, era cu p\rin]i chiaburi [i `n afar\ de `nv\]\tur\, doar prin ultima clas\ mai c\ta cu ochii dup\ vreo coleg\. La venirea lui Tofan Gheorghe (,,b\tr=nu”), [i el cu antecedente de repeten]ie, s-a creat un grup de sus]inere `n internat. Avea [i o figur\ sever\, era st\p=n pe

39 

 

comportament, dar nu era lider. Cum p=n\ la urm\ n-a fost mai nimeni pentru c\ nici n-avea cu cine: majoritatea naveti[ti (Rusu Laz\r - 4 km, Marin Dumitru - 6 km, Popa Gheorghe - 7 km, Bulboac\ - 5 km, Chiric - 4 km etc. etc.)… C=nd s\ aib\ grij\ de soarta altora?

~ns\, la orele de dirigen]ie [i la cenaclul literar erau mari [i felurite dezbateri, cu opinii exprimate `n expresii violente chiar. De[i erau urm\ri]i mul]i cet\]eni pentru activitatea legionar\ - modalitatea comunist\ de impunere a noii dictaturi - nimeni nu a fost exclus din clas\ pe motivul activit\]ii antisociale a p\rin]ilor. Faptul se practica intens [i to]i profesorii se temeau s\ nu fie suspecta]i de activitate legionar\ datorit\ faptului c\ [i patriotismul (ca atitudine [i afirma]ii) putea lesne s\ fie categorisit astfel [i omul era dat afar\.

,,Cu partidul nostru-n frunte/ Vom avea victorii multe” cu grija la ce spun c\ vedeau ce face UTC [i organiza]ia de pionieri unde erau puse `n discu]ie elementele contrarevolu]ionare [i repede exclu[i din r=ndurile maselor, adic\ maturii la pu[c\rie, elevii acas\ la muncile c=mpului, pentru c\ nu erau prea multe gospod\rii colective `n zon\, fabrici nici at=ta, a[a c\ la vacile personale sau la munca numit\ ,,cu ziua” erau expedia]i cei ,,dovedi]i” `mpotriva or=nduirii sociale.

Dup\ at=]ia ani se vede c\ mai to]i elevii erau ni[te pr\p\di]i economic, c\ to]i erau bine sf\tui]i de acas\, c\ erau preocupa]i de `nv\]\tur\. ~n 1959 la liceu a venit `n activitatea electoral\ [i de partid Virgil Trofin, prim secretar al UTC, membru al Comitetului Central al PCR.

40 

 

N\scut la Lipov\] - Vaslui, tipul era tare de treab\, comunicativ, z=mb\re]. Dup\ meeting i s-a organizat o hor\ cu fanfar\, pe platoul cimentat de l=ng\ [coal\ unde noi elevii cei mai mari ne-am prins. Marin fiind chiar la st=nga lui. Cum Viorica Radu, Elena Glod, Popa Maria, Godoi Elena [.a. erau [i frumoase [i `ndr\zne]e [i obligate… n-au lipsit din hora bucuriei de a-l alege deputat `n Marea Adunare Na]ional\.

Se preg\tea Campania pentru COLECTIVIZARE, cu Gheorghiu Dej `n frunte, `ncheiat\ `n 1961.

Colectivizarea. ~n 1961, eram suplinitor la {coala Sticl\ria de l=ng\ H=rl\u [i am v\zut [i acolo personal cum se proceda, dar am aflat apoi ce s-a `nt=mplat cu colectivizarea for]at\ a oamenilor, `ntr-un sat de r\ze[i care neam de neamul lor [i-au ap\rat onoarea, ocina [i truda muncii. Am fost martor c=nd un grup de oameni de pe la Galbeni - Tecuci au p\truns `n Giurgioana [i din cas\ `n cas\, le luau degetele gospodarilor sau gospodinelor, le ungeau cu cerneal\ [i a[a isc\leau „de bun\voie” intrarea `n Gospod\ria Agricol\ Colectiv\. Rezultau degete [i m=ini rupte, `i nenoroceau `n b\taie pe cei mai `nd\r\tnici, `i sechestrau; p\trundeau `n poduri [i hambare de unde luau [i ultimul pumn de f\in\, se `mb\tau, `njurau, se purtau ca st\p=nii. Costic\ Foc[\neanu (urma[ul preo]ilor Foc[\neanu) a fugit spre p\durea Necori]a [i s-a ascuns `ntr-o glug\ de coceni; au `nconjurat gluga [i au `n]epat mald\rii p=n\ l-au f\cut s\ strige c\ nu mai poate, s\-l lase.

41 

 

L-au b\tut crunt de[i omul era schilodit de c=rjele de fier care l-au nenorocit. Nu [tim c=t [i-a mai revenit dar a r\mas cu g=tul str=mb. Disperat\, Natalia T\t\r\scu a scuturat pu[ca din cenu[\, gata, s\ trag\, dar vai de ea ce a p\]it pe urm\. Fostul primar Dumitru Basoc, a luptat c=t a putut `mpotriva comunismului care `i amenin]a averea [i libertatea. Umbla noaptea cu lampa de v=nt din cas\ `n cas\ [i-i `ncuraja pe oameni s\ nu se treac\ la colectiv\. A fost prins de securitate [i chinuit `nfrico[\tor `nc=t omului `i era team\ s\ mai ias\ din cas\, m\car pe prisp\. ~n cele c=teva zile c=nd gloata invadatoare „a `ncheiat colectivizarea” (`n scurt timp Gheorghiu Dej, Primul secretar P.M.R., [i [eful statului rom=n anun]a `ncheierea cu succes a transform\rii agriculturii) oamenii [i-au p\r\sit vetrele, dormind prin p\duri [i r=pi mai ceva ca la trecerea ru[ilor.

Colectivizarea, trecerea p\m=nturilor la colectiv, adic\ fiecare gospodar „se trecea” cu c=t p\m=nt avea; [i, unii n-aveau deloc, al]ii p=n\ la 7 ha. Celor care au avut peste 7, li s-au confiscat conform unui decret ! Unirea `ntr-o singur\ tarla, includea [i renun]area la vite [i uneltele agricole cu care colectivi[tii sperau s\ ob]in\ importante produc]ii agricole planificate. Procesul acesta a `nceput `n 1949 prin organizarea `ntov\r\[irilor (oarecum benevol\), acestea s-au transformat `n Gospod\rii Agricole Colective [i prin

42 

 

ac]iunea `n for]\ din 1961, „s-a trecut toat\ lumea” la colectiv - cu foarte rare excep]ii, pe ici pe colo. F\r\ modific\ri substan]iale de fond sau de form\, sub valul de critici occidentale, acestea s-au denumit apoi Cooperative Agricole de Produc]ie care aveau pre[edin]i, [efi de echipe, contabil, socotitor, magazioner [.a. [i care s-au men]inut p=n\ la Revolu]ie. Calitatea unei astfel de organiz\ri era c\, p=n\ la urm\ nu r\m=nea nici un petec de p\m=nt nelucrat si datorit\ mecaniz\rii (apoi chimiz\rii [i irig\rii) agriculturii. Defectul: se fura mult, [i, de toate ! Dintre [efii de la Gospod\riile Agricole Colective: Costic\ Diaconu, Ioni]\ Marin, Li]\ Marin, dintre contabili: Titi T\t\r\scu, Vasile Buhnil\, Nica O]el [.a.

Deschiaburirea. Erau c=teva familii mai `nst\rite,

chiaburi, adic\ aveau vite, peste 7 ha de p\m=nt [i co[are pline cu porumb ([tiule]i). Anton Dorin avea [i cazane de rachiu, `ntr-o velni]\ unde am ascultat multe pove[ti la gura sobei. Autorit\]ile au luat hot\r=rea s\-l deschiabureasc\, adic\ s\-i ia toat\ averea, p\m=ntul [i pe el la pu[c\rie. ~ntr-o diminea]\ au venit circa 20 de care cu oameni str\ini, au intrat `n curte, l-au b\tut bine pe mo[ Anton pentru c\ se `mpotrivea, [i `n scurt\ vreme i-au luat toat\ avu]ia, femeia lui pl=ng=nd cu disperare [i `n pragul serii c=nd i-am perceput bocetul ca la c\p\t=iul mortului. So]ul

43 

 

i-a fost ridicat de jandarmi [i dup\ c=]iva ani de pu[c\rie, „reac]ionarul” (!!!) vorbea singur pe uli]ele satului. S\r\ntocii `[i b\teau joc de el, mijloca[ii `l comp\timeau [i se temeau,nu se putea comenta nimic. Proprietarul nu [i-a mai revenit, copiii i-au fost da]i afar\ din [coli. Casa lui mai este locuit\ azi de un nepot cu probleme de s\n\tate mintal\. Au mai fost 6-8 deschiaburi]i printre care Mitri]\ Chitic, Hristache Popa (`nv\]\torul), Gh. Dorin. Asta numai `n Giurgioana, dar peste tot a fost la fel.

7. Cultura elevilor To]i, dar absolut to]i, au venit cu cei 7 ani de acas\. Plecau de la mari greut\]i `n familie, de la munca grea a c=mpului, nu puteau s\ nu respecte sfaturile [i grijile p\rin]ilor [i veneau pentru carte adic\ pentru a `nv\]a [i a ajunge cineva `n via]\. De[i se urm\rea fabricarea activi[tilor de partid… nu prea erau.

Biblioteca comunal\ avea un fond de c=teva mii de volume, `n mare parte povestiri eroice sovietice. Erau lecturi obligatorii, cu dezbatere la ore, la ,,marea literatur\ sovietic\”: M. {olohov - ,,Pe Donul lini[tit”, ,,{oseaua Volokolamscului”, pove[tile c=torva eroi ca Cikalov sau Alexeev, istoria marilor fapte pentru construirea comunismului sovietic [i mai ales jertfa de s=nge `n al Doilea R\zboi Mondial. ,,P\i osta[ul sovietic trecea prin ap\, prin ghea]\, prin foc s\-[i `ndeplineasc\ datoria. ~mpu[cat mortal `n piept, nu-[i d\dea ultima suflare p=n\

44 

 

nu-[i dobora `nt=i du[manul”. Pentru educa]ia asta exista editura ,,CARTEA RUS|”.

Majoritatea elevilor din liceu erau cititori con[tiincio[i [i r\spundeau la dezbaterile (politice, organizate), c\ seminarii adev\rate nu prea erau. Profesor de rom=n\ Minea Damian `[i ascundea cu greu aversiunea pentru acest fel de literatur\. Chiar `i controla pe elevi ce citesc [i se f\cea c\ nu observ\ c\ `ntre ei circulau doxurile (opere de ac]iune [i dragoste) fran]uze[ti sau unii riscau s\ `mprumute de la al]ii literatur\ interzis\ ca opera lui Stendhal (,,Ro[u [i Negru” sau Povestirile de dragoste), Victor Hugo, Charles Baudelaire, Balzac. La acesta din urm\ erau ni[te scrieri amputate ca [i la Ch. Dickens, dar recomandat\ era literatura sovietic\ (nu rus\) pentru crearea omului nou, lupt\tor pentru o cauz\ social\ revolu]ionar\ (nu nobil\).

Nu exista televizor (arareori radio) a[a c\ Marin Dumitru [i Serghie Mihai organizau vizion\rile colective la cinematograf cam o dat\ pe lun\. Avantajul organizatorilor a fost c\ beneficiau de intrare gratuit\, pentru c\ n-aveau de unde, bani, s\ vad\ un spectacol.

La jurnal (deci `nainte de film) erau actualit\]ile cu marile succese ale noii or=nduiri [i demascarea contrarevolu]ionarilor. Era distrus ca om, cel ce ajungea pe celuloid, ca [i `n presa timpului.

,,Steagul Ro[u” era ziarul Comitetului Jude]ean de partid Bac\u [i cam singurul la care elevii aveau acces. ~n 1958 c=teva articole ale lui Dumitru Marin au criticat bibliotecara din Giurgioana [i r\m=nerea `n urm\ a

45 

 

regulariz\rii albiei Zeletinului, pentru c\ fiecare cet\]ean avea obliga]ia s\ sape 8 - 12 m de p=r=u dup\ un tipar comunicat. C=te tone de p\m=nt trebuia s\ scoat\ ]\ranul, doar cu lopata [i h=rle]ul… calculul se f\cea la 3 m ad=ncime, 8 l\]ime [i maluri tasate, `nclinate. (Astfel a `nceput distrugerea LUNCII Zeletinului).

Horele, balurile (pu]ine [i politizate), [ez\torile (cu s\rbu[ca lor) erau suplimentate de nun]i, logodne, botezuri. Se vehiculau [i dintre vechile c=ntece, balade, fr\m=nt\ri de limb\, ghicitori, dar a ap\rut ,,c=ntecul nou” un fel de jurnal vorbit cu text de brigada artistic\ sau cu poezia lui A. Toma (r\mas ca exemplu de cum nu trebuie realizat\ poezia), imitat\, prost copiat\, dar mereu prezent\. Se organizau serb\ri cu con]inut politic.

Din serb\rile populare nu lipsea poezia patriotic\ (partidul conduc\tor, eroii noi nou]i ca ,,Laz\r de la Rusca” de Dan Desliu) [i era puternic `ncurajat\ noua genera]ie `ncep=nd cu ,,Sc=nteia”, ,,Sc=nteia tineretului” [i p=n\ la cele 20-25 de foi ale Cenaclului scrise cu m=na. S-au interzis manifest\rile religioase, cununiile cu preot, ceremonialul de `nmorm=ntare, balurile… cu regin\.

Sub `ndrumarea prof. Elena Tudorache a func]ionat un Cenaclu de 40-50 de elevi unde chiar se prezentau crea]ii originale [i valoroase cu dezbateri de ore plec=nd de la ritm [i rim\ p=n\ la relevarea metaforelor [i talentului. Numit de fapt, de profesor, dar ,,ales democratic” pre[edinte de cenaclu a fost Marin Dumitru iar `n ultimele luni H`ncu Neculai. {edin]e publice `n sala C\minului cultural sau bibliotec\, uneori cu participarea

46 

 

unor scriitori b\c\uani (Radu C=rneci, Gh. Anghelache, Ion Ghelu Destelnica [.a.).

Cu ma]ele chior\ind de foame, av=nd a merge apoi [i vreo 6 km, elevii erau totu[i, prezen]i.

{i totu[i: Mai ajungea la elevi literatura rom=neasc\

adev\rat\ a clasicilor [i interbelic\, se vehiculau c\r]i (mai ales fran]uze[ti) din comoara universal\, citite pe sub b\nci, cu frica de a nu fi prin[i [i exmatricula]i. Unii profesori se mai pref\ceau c\ nu v\d (fra]ii Grama Gh. Carda[, Mircea Varvara, Damian Minea) dar unii erau habotnici r\u (domni[oara de vreo 50 de ani, de matematic\, a l\sat `n clasa a-X-a vreo 4 corijen]i pentru aceste lecturi, ascult=ndu-i dup\ metoda descris\ de Gheorghe Popa).

Exista un fond de cuno[tin]e de natur\ folcloric\ de prin familiile elevilor care-[i comunicau `ntre ei p\rerile. Existau atitudinile profesorilor care-[i riscau cariera, dar, [i erau ap\ra]i de elevi, care nu ,,ciripeau”.

Nici clasa a-XI-a prima, nici altele apoi n-au fost de t=mpi]i ci de viitori cet\]eni crescu]i `n ,,mijlocul unui ev aprins”, care au `n]eles rolul muncii [i `nv\]\turii.

Cultul muncii imprimat atunci este [i acum (prezent) viu la genera]ia de peste 70 de ani. La Dvs…!

a) Tinere]ea [i dragostea ~n jur de 16 ani, atunci, tare rar `[i puteau permite s\ fie `ndr\gosti]i pentru c\ erau rup]i de munc\: dup\ orele de [coal\ (8-14) drumul c\tre cas\ (care era la gazd\ sau

47 

 

internat era un fericit, c\ imediat putea s\ se ocupe de `nv\]at) [i acolo vite, or\t\nii, oi, ar\turi, nutre] pentru animale, munci agricole. M=ncare: m\m\lig\ cu bor[.

C=nd se `nopta, fr=n]i adormeau cu capul pe c\r]i, la ora 5 scularea, preg\tirea [i… naveta. Pe orice vreme, prin noroaie, viscol, soare, ploaie etc.! A[a se face c\ din Giurgioana au plecat la Gimnaziul Podu-Turcului 91 de elevi [i a terminat liceul doar unul.

O s\ spunem iar\[i c\ cei 32 de elevi erau dintre cei mai dota]i intelectual dintr-un bazin de aproximativ 200.000 de persoane. Era o selec]ie diabolic\. Statul avea nevoie de for]\ de munc\ s\-[i achite datoria de r\zboi, s\ construiasc\ noua or=nduire social\, prin grija de performan]\ `n `nv\]\m=nt se mergea la concursul regional ,,Iubi]i cartea!”, [i nu la vreun fel de olimpiade.

Oric=t ar fi de exploatat fizic, t=n\rul nu poate, nu se poate, s\ nu aib\ dintotdeauna sentimentul iubirii. A[a c\ visul nu i-a lipsit niciunuia. Dar apropierea fizic\ era rar\ sau deloc iar ideea de contact sexual era tot vis. Dac\ vreunul era b\nuit s\ ar rela]iona, era depistat [i prelucrat `n organiza]ii (pionieri sau UTC) `n ,,colectivul clasei”, `n careul [colar [i… exmatriculat!

Circulau totu[i bile]ele [i scrisorele de dragoste, unul dintre cei 32, mai citit, compunea [i pentru al]i c=]iva. Arareori se `ntemeiau cupluri din cauza fricii (de a fi descoperi]i), a educa]iei (`nt=i cartea apoi altceva) [i a autocenzurii. Era mai mult\ libertate prin sate dar la cei f\r\ visuri de carte. Elevii erau oameni foarte serio[i [i

48 

 

respecta]i `ncep=nd cu clasa a-VIII-a. ~n liceu erau deja valori recunoscute.

~n 1959 absolven]ii de liceu erau ca doctorii `n [tiin]e ast\zi. ~n UM 01244 din Tg. Mure[ unde au ajuns Marin Dumitru [i Serghie Mihai, din 1400 de r\cani, nu erau dec=t ei 2 (doi) cu liceu! Restul erau: mai r\s\ri]i cu [coal\ profesional\ (6 luni la vreun loc de munc\), cu [coal\ gimnazial\ cam 1/3, [i cu analfabe]i, cam jum\tate.

Armata era puterea `n educa]ia cet\]eneasc\ a t=n\rului rom=n care deprindea adesea [i vreo meserie. C\ aceasta `l putea t=mpi exact c=nd trebuia s\ explodeze intelectual, era o realitate.

Abia cu studen]ia era o intrare `n clubul valorilor. Cum p=n\ `n 1961/62 existau burse doar acordate de Sfaturile populare jude]ene aprobate de Partid, exista condi]ia sine qua non: origine social\ s\n\toas\.

Energia tineretului se valorifica `n munca de acas\, `n orele de sport (ce profesor bun era Gh. Carda[!) [i competi]iile (rare, tare rare) oficiale. C=nd s-a descoperit talentul de suli]a[ al lui Popa Nicolae, a [i fost promovat; la concursurile de literatur\ era un fel de reprezentant permanent Marin Dumitru, la matematic\ Berdan, Popa, Moraru, la acordeon Dragomir Gheorghe.

Glumind: acum poate s\-([i) spun\ ce `nt=lniri de tain\ a avut…

Elevii din ,,prima clas\” au fost `n armat\, au intrat repede la munc\, mai to]i [i-au g\sit norocul `n dragoste [i c\snicie. Valurile vie]ii i-au desp\r]it [i dispersat pe absolven]ii din 1959, unii nu s-au mai v\zut de 55 de ani.

49 

 

Cuplurile care au `mplinit 50 de ani de c\snicie sau sunt pe aproape… pot fi nominaliza]e ca exemplu de statornicie [i `n c\snicie [i `n dragoste (Bulboac\, Chiric, Cristea, Dragomir, Druic\, Godoi, Grosu, Lupa[cu, Marin, Popa Gh., Serghie, Zaharia Ion).

Era `ns\ `n valoarea vremii ca t=n\rul cutare s\ prezinte o carte sub bra], s\ se m=ndreasc\ de calitatea de student sau publicist, sau profesor, medic, inginer, ca s\ nu mai spunem de universitari.

{i socialismul [i capitalismul i-au `nstr\inat pe absolven]i `mp=nzindu-i `n ]ar\ sau, temporar, `n str\in\tate. Constat\m c\ ideea de a p\r\si ]ara a lipsit pentru c\ ori au murit, ori sunt aici: ~n ROM+NIA.

b) Politica [i… [colarii la Podu - Turcului

Nu trebuie nicicum uitat: `n anii ’50 se construia avan baza [i poate ceva din infrastructura pentru construc]ia socialismului de tip sovietic. Pân\ dup\ moartea lui Stalin existau ordine pe baz\ de pistol [i oamenii puteau fi extrem de u[or du[i lega]i. S-a instalat repede o atmosfer\ de: a) teroare de tip rusesc (c\ci `ns\[i lumina venea de la R\s\rit), care s\ se aplice [i `n agricultur\ unde s-au `nfiin]at primele Gospod\rii Agricole Colective (1949) [i se vorbea de transformarea nou\, sovietic\, a agriculturii. ~n industrie era tot mai simplu pentru c\ noile conduceri erau mân\ (sau sabie) prelungit\ a partidului [i guvernului. ~n armat\ erau promova]i tot felul de deforma]i care s\-[i lipeasc\ repede c\lcâiele dac\ trebuiau s\ `nn\bu[e o revolt\. |[tia aveau

50 

 

ordin s\-[i educe familiile s\ nu protesteze `n vreun fel (cotele obligatorii erau foarte mari [i greu de suportat). Vasile Ilie Marin (veri[or) cu doar patru clase a ajuns c\pitan `n câteva luni [i a avut misiuni speciale `n B\r\gan (deport\rile…). Au fost pu[i pe liber mul]i, dac\ nu to]i, ofi]erii de carier\, iar ace[tia promova]i dup\ loialitate.

For]a propagandei socialiste mergea… `n min\. Nu era nici o meserie mai frumoas\, mai de[teapt\, mai patriotic\ decât aceea de miner `n subteran. Culmea realiz\rii umane! Drept care clasa a-IV-a din Giurgioana voia toat\ s\ devin\ uns\ cu funinginea minei pe frunte s\ `mping\ vagoane, s\ scoat\ sterilul din fundul p\m=ntului.

b) S-a introdus o propagand\ teribil\ `n [coli, [i p\rin]ii n-aveau nici o vorb\ de spus decât rezisten]a pasiv\ pe care s\ n-o [tie nici copiii. M\re]ele realiz\ri ale Uniunii Sovietice, prezen]a sovtransport, sovauto, sovtractor, `ntrecerile stahanoviste se transmiteau [i comentau `n lecturi publice ale ziarului ,,Steagul Ro[u” sau ,,Sc`nteia”, obligatoriu de `nv\]\tori [i profesori iar jurnalele de film nu erau lipsite de tot felul de `ndemnuri [i amenin]\ri c\ trebuie s\ facem ca cei de pe Don, de la Donetk, Lugansk, Ural etc. c\ altfel… vin inunda]iile (las’ c\ au [i venit).

c) Cultul personalit\]ii lui Stalin. De[i nu se g\seau caiete, nu prea exista hârtie top ([i erau [i foarte scumpe) mii [i mii de tone de scrisori de dragoste, pre]uire [i ata[ament pentru `nv\]\torul popoarelor, generalissimul Iosif Vissarionovici, au fost expediate din Plasa

51 

 

Podu-Turcului (inclusiv comuna Giurgioana) [i Raionul Zeletin. Elevi, ]\rani, muncitori...

Bietele `nv\]\toare `i puneau pe copii s\ scrie una pân\ la patru buc\]i pe zi, mai ales `n 1952 - 1953. La moartea lui Stalin (5 martie 1953) a fost mare tragedie na]ional\ româneasc\ [i s-au transmis milioane de mesaje, s-au trimis delega]ii `nl\crimate c\tre Moscova. ~n [coli, drapel `n bern\, f\r\ cursuri... Mam\, ce de pl=nsete !

Dup\ venirea lui Hru[ciov s-au schimbat lucrurile: a `nceput vân\toarea legionarilor. Era de ajuns un simplu denun] anonim s\ fii purtat prin posturi de mili]ie, la centrul de comun\ sau raion. Erau ar\ta]i ziua cu c\tu[e, chiar lan]uri la mâini, atitudini sp\[ite pentru exemplificare.

P\rin]ii i-au sf\tuit pe copii s\ li se dest\inuie lor, ce [i cu cine au vorbit, ([coala invers) s\-i evite pe cei care vorbeau despre Codreanu sau oastea C\pitanului. Le era tuturor atât de fric\, `ncât nici la [coal\, nici acas\, cu colegii sau cu vecinii nu comentau nici m\re]ele realiz\ri, nici rebeliunea, nici organiza]ia. Pân\ `n 1961 a existat aceast\ prigoan\ antilegionar\ [i ca mijloc de presiune pentru a fi trecu]i la colectiv\. Dat fiind rezisten]a popula]iei de la ]ar\, s-au acceptat cooperativele agricole de produc]ie, `ntov\r\[irile, ca o form\ intermediar\ de socializare a agriculturii. ~n domeniul educa]iei era situa]ia `n care copiii erau sf\tui]i s\-i denun]e pe oprimatori, chiaburi, inclusiv `n adun\rile lor, iar p\rin]ii erau [i ei denun]a]i, uneori, datorit\ presiunilor asupra copiilor. Acolo unde s-au rupt leg\turile `ntre p\rin]i [i

52 

 

copii, ace[tia din urm\ au ajuns ni[te nenoroci]i. Disp\rea respectul familiei.

Dac\ `n sate era greu pentru to]i vându]ii s\-i l\mureasc\ pe ]\rani, `n [coli lucrurile erau simple: poezie nou\, tare patriotic\, cu omagii Uniunii Sovietice (A. Toma, D. De[liu [.a.) texte noi, dintre care [i cele ale lui Sadoveanu, erau scrise pentru propagand\, pentru formarea sufletului de copil care s\ se jertfeasc\ pentru partid, ]ar\, popor, chiar tr\dându-[i familia. S\ vad\, s\racul, cât de mul]i [i de r\i sunt du[manii lui [i ai ]\rii, cu Iosip Broz Tito [i bo[ii americani (cu fundurile grase) `n prim plan. Ce, de caricaturi, `n pres\, ce roluri-spectacol !

Organiza]ia de pionieri era foarte dinamic\ [i se crea impresia c\ cine nu este membru ori e un n\tâng, ori fiul unui du[man al poporului. Când veneau `n serviciu comandat, inspectorii `ntrebau câ]i din câ]i sunt cu cravata ro[ie, câ]i se preg\tesc, [i, de regul\, se trasau sarcini. Era mult mai u[or de exmatriculat, un nepionier, de l\sat corigent sau de neb\gat `n seam\. Se crea dorin]a individual\ de a ajunge pionier sau utecist [i pân\ la urm\ erau ,,stegarii vremurilor noi” cam to]i dintr-o clas\. Erau [i ,,cânt\tori” `n fiecare clas\; dar fie c\ cel dintr-a XI-a/ ’59 era foarte de[tept s\ nu-[i ridice colegii `n cap, fie era fraier r\u pentru n-a existat niciodat\ sentimentul turn\toriei printre colegi. Dac-ai fost, care-ai fost, m\?

53 

 

c) Calitatea `nv\]\rii ~n clasele V - VII, generale, erau mai mul]i t=rgove]i `n clase iar cei de ]\rani, dup\ ce erau b\tu]i `nainte de intrare `n clas\ de c\tre ace[tia, se ,,r\zbunau” fiind foarte activi la lec]ii [i chiar f\ceau dovada calit\]ilor intelectuale. Am v\zut c\ din 26 de absolven]i ai clasei a VII-a (adic\ au trecut [i examenul de an la 4 obiecte, [i examenul de absolvire la 2) doar 6 au reu[it la liceu. Dat fiind c\ Podu-Turcului era t=rg cu preten]ii, se f\cea [coal\, adic\ era o bun\ calitate a `nv\]\m=ntului, chiar dac\ pentru unele obiecte erau trimi[i suplinitori (adesea func]ionau 3 - 10 zile) sau necalifica]i. Un tip foarte serios a fost `nv\]\torul Tache Brum\, fost ofi]er, prizonier `n Uniunea Sovietic\ (prin Siberia), mereu un prigonit [i un izolat de[i, omul `[i c\uta foarte serios de suplinirile lui (`nv\]\tor, preda diferite obiecte la gimnaziu [i apoi la liceu). (Posed jurnalul lui de prizonier prin grija fiului s\u Cornel Brum\). Nu [tiu dac\ mergea cu [pag\. Dac\ mama unui elev aducea 5 ou\ s\ le `nm=neze unui profesor, se ferea serios s\ nu fie v\zut\ sau umilit\ `n public. Erau c=]iva care aduceau ,,lapte la abonament” adic\ o sticl\ sau dou\ de lapte la cineva sau la un profesor. Dar erau buni la `nv\]\tur\ [i nu `nc\pea b\nuiala favoritismului a[a de r\u blamat `n organiza]ia de pionieri [i tineret. Cu siguran]a anilor mul]i de atunci, pot afirma c\, `n condi]iile `n care materialul [colar (copiii) veneau destui kilometri pe jos, de regul\ descul]i [i cu c\lc=iele

54 

 

cr\pate, haine rupte sau c=rpite dar curate, c=nd pe fruntea vreunuia mai poposea f\r\ ru[ine vreun p\duche, c=nd li se spunea simplu: ,,ori `nve]i carte, ori treci la p\scut oile sau vacile”, `n condi]iile `n care o felie de p=ine cu marmelad\ era un mare lux al unuia, cel mult doi - deci foamea p=ndea [i la u[\, `n clase era lini[te, s\ f\cea carte, chiar se `nv\]a. E drept c\ \la care c\ra 2 litri de lapte 6 km dus, c\dea de oboseal\, dar profesorii [tiau asta, nu-i l\sau s\ doarm\, chiar `i ajutau. Din cauza lipsurilor din familie, a navetei grele, a lipsei manualelor, afirm c\ cel pu]in unul dintre elevi nu a avut pauze `n liceu; pentru c\ trebuia s\ `mprumute vreun caiet sau manual s\ nu intre nepreg\tit. De aceea, la prima or\ dup\ predare lua 5, la orele urm\toare, 8 - 9. Fluctua]ia notelor era destul de mare. V\z=nd acum cataloagele cu notele din 1958/ 1959 mul]i n-ar avea prilej de m=ndrie dac\ n-ar ]ine cont de greut\]ile cu adev\rat mari pentru un elev de liceu. Nu cred c\ dec=t `n subcon[tient era, pe undeva, mul]umirea pentru nota de trecere. Profesorii ([i ei suplinitori) nu se `ntreceau la note mari pentru c\ erau lua]i la `ntreb\ri de tipul, de ce \sta are 8 l=ng\ 2, a[a c\ nu exagerau nici `ntr-un sens nici `n altul. Erau [i ei h\r]ui]i cu planurile de lec]ie, cu confec]ionarea materialului didactic, cu preg\tirea pentru ore [i mai ales cu Orientarea Politic\. Apreciatul Minea Damian, un adev\rat senior - profesor nu-[i l\sa surse de inspira]ie la vedere dar era conving\tor [i cu patos. Domni[oara Elena Tudorache era cu limba rom=n\, nu cu

55 

 

noi atunci c=nd intra `n lec]ie. E drept c\ exista [i un profesor care nu [tia ca joc sportiv dec=t ,,Crabii [i Cr\ve]ii” dar, de regul\, `n cei 4 ani de liceu am avut profesori buni, inimo[i, de calitate. Dovad\ c\ doamna Domnica Murgoci a fost promovat\ de Inspectoratul {colar Regional, apoi a ajuns mul]i ani inspector general al Inspectoratului {colar Ia[i. Intervievat\ recent, am fost tare bucuros s-o redescop\r cald\, z=mbitoare, cump\tat\, ordonat\. Avem aproape un capitol pentru Mircea Varvara, un profesor asociat foarte viguros, limpede la cei peste 80 de ani ai s\i ca [i pentru al]i profesori care nu-[i pot pierde locul `n topul preferin]elor elevilor. d) Condi]ii de `nv\]are Se trecea de la t\bli]a de bazalt (neagr\) de diverse m\rimi (cea mai util\, de dimensiunea unui caiet) zg=riat\ cu un fel de creion ori cu un cui de fier, la scrisul cu creion chimic sau negru, pe h=rtie de caiet. Se abandona tocul din hlujan de porumb cu peni]\, sau din pan\ de g=sc\, trec=ndu-se la tocuri lungi [i ascu]ite cu montarea peni]ei metalice care se defecta mai repede. Era greu [i pentru `nv\]\tori, [i pentru profesori, [i pentru elevi. Cerneala era o mare problem\: din ,,calahan” sau din boz (o plant\) `n diferite flacoane, dar trebuia s\ fie. Elevii erau m=nji]i pe m=ini, pe caiete, pe c\r]i, pe haine, pentru c\ se r\sturna ,,c\limara”, ,,[=pul” [i l\sa urme. Stiloul nu exista dec=t `n filme, [i atunci nu prea pricepeam cum se folose[te [i erau cei mai mul]i

56 

 

inventatori pe cap de elev: pluta `mbibat\, miezul de cocean, piele umezit\ ca la nevoie s\ se poat\ scrie ceva cu peni]a c=t de c=t umed\. Problema era h=rtia, nu cerneala pentru c\ ,,se scria” (sm=ng\lea) pe c\r]i, pe b\nci, pe orice suport. B\ncile `nnegrite cu semnele de[tep]ilor pe ele mai erau uneori sp\late dar scrijelaturile [i t\ieturile r\m=neau ,,semn” pentru inspira]ie [i concentrare. ~n clasele I - VII, unii am purtat opinci: cine avea ,,ghete” adic\ ni[te bocanci cu bombeu mare era al unui om bogat. C=nd au ap\rut gumarii, era deja civiliza]ie. Pantalonii din raicort (o p=nz\tur\ mai groas\ raiat\), str=n[i cu fr=nghii din tei sau arareori curele de vi]el, c\m\[u]ele cu tot felul de urme alimentare sau de la munc\, pentru c\ nu prea erau de schimb, g=tul gol, ca soldatul sovietic, nu se cuno[tea periu]a sau pasta de din]i dar ace[tia se sp\lau cu sare ([i cu degetele), pe cap o [apc\ (ca Gavroche, dar era a lui Serioja Tractoristul) sau o basc\ decolorat\ care dup\ fiecare ploaie se mai str=ngea pu]in, iarna cu un fel de paltona[ sub]ire sau, vreo 2 - 3 cu cojocele. {apca de licean, rar, vara uneori, pentru c\ era foarte scump\, chica mare [i deas\, unghiile mari [i negre. La ]inuta aceasta se ad\uga geanta din ,,adamasc\” o ]es\tur\ artistic\ din cas\, de fapt o traist\ `n toat\ regula. Pentru c\ devenise de ru[ine s\ fie ]inut\ de g=t, avea m=ner [i mai to]i o duceau `n m=n\. Cam 800 - 1000 grame de c\r]i [i caiete, cu radiere [i creion. Penar, rar, rar. - M\i, ]\rane prost, `l strigau or\[enii.

57 

 

{coala nu acorda burse, ori nu [tiam noi de ele. Uneori erau ni[te `nlesniri pentru intermediari, care tot s\raci erau dar pe departe de [coal\. C=]iva erau la gazde unde duceau circa 20 kg de f\in\ de porumb, 10 kg fasole, 2 kg ulei, c=te o g\in\ pe lun\. Bor[ul era la foarte mare c\utare, pr\jitura (m=ncarea pr\jit\) nu v\ g=ndi]i la desert! - pe baz\ de fasole pr\jit\ cu untur\, rar ulei, cu c=te o bucat\ de carne afumat\ norocoas\. Erau babe (Davidoaia, unde am stat `n gazd\ cu Ioni]\ Druic\) la podul pesc\riei care tr\iau preg\tind la 4 - 5 copii `n gazd\, care dormeau de-a picioarele, adic\ unul la un cap\t, altul la cel\lalt, nefiind o noutate 4 `n patul care avea paie dedesubt, mindir din canur\ (c=nep\) aspr\ cu c=te un cear[af adus pe r=nd sp\lat acas\ s=mb\ta. Erau mereu condi]ii de campanie, b\t\ile de rigoare pentru m=ncare, cu totul [i cu totul rar pentru o fat\. Foamea f\cea legea [i c=nd se duceau la 2 - 3 s\pt\m=ni acas\ m=ncau ca spar]ii, p\rin]ii privindu-i bucuro[i c\ se ]in de carte. Foamea [i dorin]a de a `nv\]a erau `n mare b\t\lie intern\. ~n exterior se vedeau rezultatele: note minime, dar de trecere, purtare cu singura (not\) maxim\ pe an, remarci aproape inexistente la sf=r[itul anului pentru vreun talent, ceva. Au fost p\rin]i (Vasile Marin, de exemplu) care n-au c\lcat o zi `n 7 ani la [coal\. ~[i t\iau poala de la c\ma[\ s\ le fac\ gulere sau batiste dar nu veneau la umilin]e. Pentru c\ profesorii aveau `n]elegerea necesar\ dar cereau mai mult, pentru c\ era selec]ia draconic\ a

58 

 

sistemului [i nu conta dec=t ce [tiin]\ au `n cap: se vedea la teze, examenele scrise [i la orale. Chiar se sim]ea regimul concuren]ial [i cine promova la sf=r[it de an avea con[tiin]a valorii personale. Evident c\ nu era de loc simplu, mai ales c\, chiar `n dup\ amiaza ultimului examen de an final, fiecare trecea la adunat f=n, la coas\, adunat fasole, la treieri[, la p\zit vitele. ,,Cre[ti vi]elul, `l v=nd la toamn\ [i te dau la [coal\!” Ce principiu educativ teribil [i implacabil! Mai pare o noutate c\ existau at=tea abandonuri [colare? Ce p\rin]i au fost [i ce elevi adev\ra]i au fost aceia care AU ABSOLVIT clasa a-XI-a !!! Perioada de [colaritate 1948 - 1959, rotunjit anii ’50, a fost momentul istoric `n procesul de schimbare a unui sistem social cu cel socialist, procesul invers, de revenire la capitalism fiind `n anii ’90 ai aceluia[i secol. Aceia[i oameni participan]i activi [i ,,competen]i”. Experien]a socialist\ a unei bune p\r]i a lumii a impus costuri cu grad de suportabilitate major `ncep=nd cu forma ,,de proprietate” [i sf=r[ind cu schimbarea ,,de mentalitate” oarecum exact - concep]ia despre modul de trai [i asigurarea acestuia. Progresul omenirii a `nsemnat trimiterea primului om `n cosmos de c\tre sovietici [i impulsionarea explor\rii spa]iului extraterestru dar nu [i g\sirea posibilit\]ilor de trai sigur [i u[or pentru popula]ia planetei, deci nici pentru rom=ni.

59 

 

Agricultura de pe Valea Zeletinului s-a modernizat [i prin for]a realit\]ii impuse, cu mecanizarea [i chimizarea `n vederea reducerii for]ei de munc\. Latura spiritual\ a suferit cumva prin renun]area [colii la aportul educativ al bisericii [i introducerea teoriei marxist - leniniste. Dar cum religia nu poate oferi solu]iile tehnice ale viitorului (ba, dimpotriv\!) nici practica (`n conformitate cu aceast\ revolu]ionar\ ideologie) nu s-a dovedit viabil\. Fluctua]iile educa]ionale au fost inerente, cele materiale necesare, [i cele sociale impuse. E[uarea socialismului n-a `nsemnat dec=t `n parte e[uarea unor personalit\]i creatoare `n epoc\. Refugiul `n munc\ a `nsemnat, p=n\ la urm\, `n]elegerea comandamentelor vremii. e) Debuturi literare sau la altceva? ~n ansamblul ei Societatea rom=neasc\ `[i c\uta noi talente [i purt\torii zorilor noi, `n vorbe, `n scris, `n fapte. {coala na]ional\ de literatur\, 1952 - 1954, e o dovad\ a acestor c\ut\ri. Erau pu]ine concursuri oficiale la care tinerii s\ participe, ,,Iubi]i cartea” era al bibliotecilor. Lui D. V. Marin i s-a publicat `n 1958, `n ,,Steagul Ro[u” dou\ materiale, unul ,,Bibliotecara n-are timp” legat de activitatea bibliotecii s\te[ti de la Giurgioana, altul despre l\rgirea albiei Zeletinului cu p\strarea, de fapt nep\strarea cotelor impuse. Apari]ia `ntr-un ziar, cu note critice l-a cam izolat `n 1959 [i unii se temeau c\ ar mai publica astfel de interven]ii.

60 

 

Discret, prof. Minea Damian, i-a spus c\ nimeni nu-l poate aprecia pentru aceste articole critice. {i a[a a [i fost: pentru cei 4 lei [i 50 plat\ pentru articol n-a mai fost privit dec=t cu circumspec]ie. ~n afar\ de el [i Nicolae Popa cu suli]a lui, nimeni n-a mai ie[it `n priveli[te `n 1959. Doar cei 7 absolven]i `n prima sesiune a Examenului de Maturitate. f) ~N ANTITEZ|: Sentimente/ speran]e ale celor de azi; `ntr-un fel de analiz\ [i sintez\ `n care putem generaliza. Sentimente general afirmate: Mai to]i intervieva]ii spun c\ mama a fost cea mai apropiat\ de ei. C=]iva recunosc autoritatea [i competen]a tat\lui oric=t de ]\ran ar fi fost el. - ~[i ador\ nepo]ii, alint=ndu-i `n g=nd [i `n vorbe, firesc, `i cred urma[ii lor mai mult dec=t au fost copiii. - Au con[tiin]a faptului c\ [i-au f\cut datoria. Ar fi [i contraproductiv s\ nu fie a[a, pentru c\ de aici r\sare autoritatea `n fa]a oamenilor. C=te un oftat ar ar\ta c\ se putea [i mai mult. Via]a a trebuit tr\it\ [i at=t au reu[it. - Cam prea pu]ini mai lucreaz\, caut\, inventeaz\. - Cu doze variate de `ncr=ncenare `n suflet s-au `ntors la lucrul p\m=ntului (de unde au venit), vie, gr\din\, livad\ [i… biseric\. Mai lucreaz\ p\m=ntul `nainte de a intra definitiv `n el. Nimeni nu se gr\be[te [i nu spune ,,d\ Doamne s\ mor.” M-a surprins [i mi-a pl\cut pofta de via]\ a lui Mihai Serghie.

61 

 

Dac\ trecutul (ca timp) nu-[i are locul nic\ieri, fizic fiecare e bucuros s\ r\spund\ la catalog dec=t ca ceilal]i s\ spun\ ,,Dumnezeu s\-l ierte”. Cartea aceasta e primit\ cu aprecieri, `nc=ntare (mai ales pentru autor!) pentru c\ e a unei verigi dintr-un lan] rom=nesc, `ntr-un flux al vie]ii de pe un p\m=nt mai `ntotdeauna pre]uit pentru c=t st\p=ne[te din suflet [i nu c=t contribuie la bun\starea sa. Se realizeaz\ c\ valoarea `nseamn\ oper\ [i avere, a[a c\ to]i sunt bucuro[i de via]\ (le ur\m: s\ tot tr\iasc\!) Oricine ar fi consemnatarul [i oric=t s-ar scrie, e tare bine c\ [i astfel exist\m, activ\m, suferim, ne bucur\m, tr\im, deci, [i nu suntem o genera]ie moart\. Nu `nc\! To]i mai avem ceva de spus! Oamenii ace[tia n-au alt\ grij\ dec=t munca!

8. Un joc cu cifrele Acum presupunem, dar vor fi [i date statistice. Plec\m de la constatarea c\ `n octombrie 1959, pe platoul UM 01244 Tg. Mure[ erau din raionul Zeletin 1.400 de recru]i dintre care doar doi cu liceul.

~n jurul t=rgului graviteaz\ aproximativ 17 alte comune, mari-mici, mai aproape - mai departe. Liceul ,,a cules” elevii de pe aproximativ 7.500 km p\tra]i neexist=nd alt centru important, iar ace[tia trebuiau s\ aib\ ceva `n cap ca s\-i determine pe p\rin]i s\-[i dea [i c\ma[a de pe ei s\-i `ntre]in\. Era o formul\ de apreciere care-i mai scotea `n eviden]\. ,,X `[i poart\ copilul la [coal\” [i le crea acestora un plus de autoritate.

62 

 

~n aceste 17 comune sunt ([i azi) circa 102 sate cu c=te 10 elevi promova]i, `n 1959. Era o natalitate bun\, a[a c\ mergem pe minimum. Din peste 1.000 au fost selecta]i prin examene de admitere (erau [i de absolven]a a 7 clase) 32. Deci 0,32% au trecut pragul liceului. {i acum, valoarea social\ a acestora: 6 `nv\]\tori, 9 profesori ^ 3 profesori doctori `n [tiin]e, 3 ingineri [i alt personal tehnic, 3 personal sanitar, 2 poli]i[ti, 1 proiectant, 1 contabil, alte profesii, 4. Preciz\m repede [i u[or c\ din ,,materialul exploziv” din 1959, adic\ din totalul clasei de absolven]i s-au afirmat Berdan, Marin, Moraru [i Popa (a se vedea C.V.)… Trebuie s\-i ad\ug\m [i pe prof. dr. Mircea Varvara [i poetul Iancu Grama. 4 din 32 `nseamn\ 12,5% procent de realizare superioar\. Retoric `ntreb=nd: cam c=te clase [i la c=te licee din ]ara rom=neasc\ se poate g\si un procentaj mai bun, `n condi]iile `n care to]i veneau din mediul s\tesc, to]i aveau condi]ii modeste de preg\tire?

Dac\ - Ion Druic\ e ,,`nainta[” cu 2 ani, Ioni]\ Druic\, Dorinel Ichim, etnolog, la fel, de[i e n\scut pe 19 iulie 1941, Leti]ia Opri[an n\scut\ `n 1937,dar,Ovidiu B\lan (dirijor) Viorel Cheptine (general), Constantin. Popa [.a. cu pu]ini ani mai mici, si ei dau valoare [i mai mare nucleului creativ de la Liceul ,,Alexandru Vlahu]\”.

Lista celor care urmeaz\ (cap. VI) va fi ve[nic incomplet\ chiar dac\ azi mai introducem pe Felix B\nil\ - procuror, Ion Florea - poet, Neculai Popa - `ntreprinz\tor, Nicolae Popa - dirijor, Constantin Popa - inginer doctor `n turism, [i pe mul]i al]ii.

63 

 

Momentul 1959 nu trebuie nicicum subestimat pentru c\ de aici pleac\ faima liceului: de la personalit\]ile care s-au ivit din gloduri, noroaie, z\pezi sau miri[ti dar s-au afirmat cu distinc]ie, prestan]\, valoare [i mai ales prin capacitatea intelectual\... iscoditoare.

Jocul cu cifrele poate continua ,,introduc=nd `n calculator” `n ecua]ie sau cum vre]i s\-i spune]i, miile de articole, indrumarea elevilor [i studen]ilor (iar cu miile, multe!), cercuri [tiin]ifice, comunic\ri, deplas\ri `n str\in\tate etc., etc.

Dar aportul intelectual `n marile momente ale existen]ei acestor personalit\]i se poate cuantifica?

9. Facem crucea mare Pentru cei care nu mai sunt; adic\ sunt aproape certitudini c\ din diverse cauze au plecat `n gr\dinile cu verdea]\, la lini[tea ve[nic\. Pomelnicul nostru: Anghelu]\ Maria (`nv\]\toare - Bac\u), Darie Gheorghe (profesor - Neam]), Ganea Sofia (`nv\]\toare), H=ncu Nicolae (profesor, fost inspector - Tulcea), M\rmureanu Ion (tehnician - One[ti), Moraru Valentin (inginer [i literat - C\l\ra[i), Pricopi Vasile (`nv\]\tor), Radu Viorica (`nv\]\toare - Ia[i), Tofan Gheorghe (tehnician - One[ti), Zaharia Ionel (func]ionar Podu Turcului - accident). Desigur, ne leag\ multe amintiri de ace[tia [i cam to]i au plecat dincolo cu o f\r=m\ din sufletul nostru spre `nfrigurarea cu care (`i) privim `n viitor. La apari]ia acestei c\r]i [i la `nt=lnirea promo]iei din 29 mai 2014, m\car umbrele lor ar putea fi printre noi…

64 

 

10. C@ntar - Control, la 25 de ani, 1984

Dac\ n-am avea ,,catalogul” promo]iei din 1959 prezent\ la `nt=lnirea de 25 de ani, organizat\ tot de Dumitru V. Marin, ne-am lipsi de c=teva informa]ii pre]ioase pentru a

deslu[i perioada de mari realiz\ri ale fiec\ruia `n ace[ti 30 de ani. Reproducem, mai `nt=i CERTIFICATUL DE MATURITATE PERSONAL|(!?), cu men]iunea c\ l-au primit to]i cei prezenta]i la `nt=lnire [i unde s-a [tiut adresa s-a [i expediat. Fotografiile celor doi fra]i Grama care `ncadreaz\ profesoara de limba rom=n\ p\streaz\ acel inefabil al tinere]ii educatorilor, `n alergare dup\ un post mai bun sau pentru afirmare. Prof. V. Pandele, N. Chiric sau Gh. Carda[ au r\mas pentru totdeauna tineri.

Pagina 3 informeaz\ pe cei mai muncitori aspiran]i la via]a de ora[. Maria era de o perseveren]\ rar\ iar Ion Berdan parc\ se juca `n loc s\ `nve]e. Era lector universitar doctor [i cercet\tor [tiin]ific.

65 

 

Pagina 4: Tatiana [i Antoniu. Unul dintre noi s-a eschivat [i atunci. M=ndrii de la pagina 5 parc\ sunt solda]i `n post. Cam `ncrunta]i [i promp]i dar directorul [colii din T=rpe[ti a p\r\sit aceast\ lume.

Frumo[ii de la pagina 6 sunt mai pu]ini azi. Gheorghe Dragomir p\[e[te m=ndru [i ap\sat pentru c\ a l\sat ceva durabil `n Bac\u. {i azi te conduce cu ochii `nchi[i prin toate col]urile [i r\t\c\nile. Flori]a

(Druic\) Stoian are ambi]ia unor realiz\ri pe baza muncii din care nu se mai opre[te. La pagina 7 st\p=ne[te Elena Glod Stafie, dar fotografia lui Mihail Grosu poate fi lipit\ imediat, c\ de aia ne-a trimis-o de[i a lipsit atunci.

Pagina 8, dar 3 ambi]io[i: Nicolae venea de la Toflea - Br\h\[e[ti ,,puterea armatei rom=ne[ti”, Alexandrina Lupa[cu {andru are [i azi un so] iute [i energic

iar Iolu Machedon Mariana nu poate s\ arate dec=t foarte bine ca [i atunci!

66 

 

Pagina 9: doi din trei se v\d. Nici Ion n-a venit (^). Primul de sus, Dumitru Marin era doctorand, avea 38 de articole publicate, un volum de Basme (1976), prezent cu so]ia [i copiii.

Din p\cate s-a pierdut [i Valentin Moraru, atunci director [i mare c\l\tor: Quo vadis homo? La pagina 10: Cei doi Popa. Cel cu perciuni, Gheorghe deja o luase pe c\ile cele mai bune. A[a e c=nd ai noroc de nevast\! Culi]\ Popa e un tip respectabil azi, tot foarte muncitor [i bun povesta[. Lipse[te Pricopi de la Gohor [i acum [i atunci.

Pentru pagina 11, un g=nd de mare regret pentru frumoasa noastr\ coleg\ Viorica. Cei doi, adic\ Laz\r [i Mihai ,,le-au avut” cu matematica - fizica. Dac\-l vede]i pe Mihai, v\ molipsi]i de

`ncredere `n via]\: nu e de speriat, ci de admirat. Pagina 12 `l mai are doar pe Ion Teliba[a. Lentul colonel de atunci e un pensionar foarte lini[tit [i de treab\. Ia, s\-l vede]i [i la nunta fiicei sale ! Tofan (?)

67 

 

Ultima pagin\,13, `l are pe Ion Zaharia, inginer [i [ef absolvent atunci, de Catinca n-am mai dat dar [tim c\ tr\ie[te. Demonii concluziilor ne

fac s\ observ\m c\ to]i erau oameni serio[i cu ceva realiz\ri la activ… [i tare f\]o[i! Deja erau c=teva v=rfuri: Director de Combinat, membru al Comitetului politic al PCR (Valentin), doi profesori universitari cu ceva parapon (Ion [i Gheorghe) pentru c=t mai aveau s\ contribuie la [tiin]a neamului, un profesor doctorand (Vaslui) cu post `n ora[, visul genera]iei… Un inginer [ef la Poduri l=ng\ Moine[ti (absent), al]i c=]iva profesori [i directori gata s\ primeasc\ decora]ii. Pentru cine nu [tie, preciz\m c\ `n acele vremuri era tare-tare greu de dob=ndit un post `n ora[e, declarate `nchise [i unde nu se organizau concursuri. Naveta era un mijloc, dar tare distrug\tor [i nu to]i o puteau realiza. Era o zbatere teribil\ pentru un post, pentru a publica ceva, pentru distinc]ii `n munc\. A]i observat c\ Tatiana Bulboac\ - Galan `[i enumer\ satisfac]iile profesionale? S\ [ti]i c\ mai to]i, cred, care au lucrat `n `nv\]\m=nt au fost la fel de activi ! A[a, ca o not\ de umor: dup\ c=]i ho]i a alergat el,ziua si noaptea, Ion Teliba[a, prin t=rgul Buz\ului… Cu toat\ figura lui calm\ [i de treab\...!

68 

 

Tot a[a: mai to]i aveau copii mari, tot pe la studii, tot `ndr\zne]i. Or=nduirea socialist\ `n zarea c\reia se vedea comunismul `i punea obligatoriu la treab\ pe to]i. Mai ales c\ toat\ clasa absolvent\ voia… [i muncea. Numai c\ linia orizontului comunist se tot dep\rta pe m\sur\ ce societatea mai urca un deal… La `nt=lnirea de dup\ 25 de ani a fost mare veselie [i mult\ mirare c\ unii s-au schimbat a[a mult. Ca s\ nu mai spun c\ erau doi, spate `n spate [i `ntrebau de cel\lalt… Iar din vreo 7 doar vreo 4, a recunoscut Neculai. Drept care s-au legat s\ se `nt=lneasc\ dup\ 10 ani… Au trecut exact …30! Tr\g=nd [i un fel de linie: nici atunci, nici acum oamenii \[tia `mpr\[tia]i de via]\ `n toat\ ]ara n-au abandonat munca cea `ndeob[te f\uritoare de valori, personalitate, `ncredere `n via]\!

69 

 

CAPITOLUL III.

PROPUNERI PENTRU EVALUARE

Desigur, putem vorbi de valori umane rezultate din combina]ia oper\ [i avere. ~n fapt subliniem c\ n-a existat pentru nimeni alegere (ce-ar vrea el…) ci potriveala social\ [i norocul de a putea c\l\ri valul istoriei, mai ales dup\ 1989. Pentru universitari axa]i pe un c=mp al cercet\rii s-ar p\rea c\ totul a fost liniar. Al]ii, `ns\, s-au confruntat cu adversit\]i cu totul serioase, a[a c\ reu[ita pare mai spectaculoas\. Valentin Moraru a fost inginer, ajuns director al Combinatului din C\l\ra[i, alergat prin destule ]\ri [i dac\ un accident nu i-ar fi curmat firul vie]ii, mai producea destul `n c=mpul creativ; Marin s-a confruntat cu cei mai puternici oameni ai momentului din jude]ul Vaslui. Altcuiva i-ar trebui 3 vie]i s\-l ajung\... p=n\ la urm\ fiecare cu destinul, curajul, puterea de munc\ [i plusul de `ndr\zneal\ plus sus]inerea familiei.

1. Prof. univ. dr. IOAN BERDAN

Prof. univ. dr. Ioan I. Berdan s-a

n\scut la 9 august 1941 `n satul T\v\d\re[ti, comuna Vultureni, jude]ul Bac\u, din p\rin]ii Ioan [i Elisabeta Berdan. La v=rsta de 7 ani este `nscris ca elev `n clasa a-I-a la {coala general\ nr. 5 din Tecuci, unde va absolvi, de altfel, `n

70 

 

1955, cursurile ciclului gimnazial. ~n septembrie 1955 devine elev `n clasa a-VIII-a la

Liceul Teoretic ,,Alexandru Vlahu]\” din Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Pe parcursul preg\tirii liceale, dob=nde[te solide cuno[tin]e de cultur\ general\ [i aptitudini practice, printre care cele de chimie `i vor marca evolu]ia sa viitoare. Nu `nt=mpl\tor, `n iulie 1959, `n urma examenului de admitere, devine student la cursurile de zi ale Facult\]ii de Chimie din cadrul Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i. Aici, `i are ca profesori printre al]ii, pe Radu Ralea, Margareta Poni, Eugen Papafil, Ion Zugr\vescu, Magda Petrovanu etc.

Dup\ terminarea studiilor universitare, `n 1964, este numit preparator la Catedra de Chimie Anorganic\, din cadrul acelea[i facult\]i. Ulterior, urc\ treptele ierarhiei universitare, `n urma unor concursuri, [i ocup\ succesiv func]iile de asistent (1966), lector (1972), conferen]iar (1990) [i profesor (1992). ~n perioada 2006 - 2010 func]ioneaz\ ca profesor consultant.

~n anul 1974 `[i sus]ine teza de doctorat cu o tem\ din chimia anorganic\ modern\, intitulat\ ,,Combina]ii complexe cu Tl (III)”. ~n perioada 1978 - 1982, este deta[at `n Algeria, pe baz\ de contract, unde func]ioneaz\ ca profesor asociat la Universitatea din Sidi-Bel-Abbes.

A `ndeplinit o serie de munci de r\spundere la nivelul facult\]ii. Astfel, a fost membru al Senatului Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza” (1972 - 1976), membru al Consiliului Profesoral al Facult\]ii de Chimie

71 

 

(1990 - 2006), [ef al Catedrei de Chimie Anorganic\ (1992 - 1995; 2000 - 2003; 2004 - 2006).

~ncep=nd cu anul 1990 este conduc\tor de doctorat. Este membru al Asocia]iei oamenilor de [tiin]\ [i al Societ\]ii de Chimie din Rom=nia.

A `ndrumat peste 100 de studen]i [i masteranzi `n elaborarea lucr\rilor de licen]\ [i de dizerta]ie [i peste 70 de profesori `n finalizarea lucr\rilor metodico - [tiin]ifice pentru ob]inerea gradului didactic I `n `nv\]\m=nt. Este autor [i coautor al unui num\r de 15 manuale [i c\r]i de specialitate ap\rute `n diferite edituri.

Activitatea [tiin]ific\ s-a concretizat `n peste 100 de lucr\ri [tiin]ifice publicate `n reviste cu ISI `n ]ar\ [i str\in\tate.

De asemenea, este autor [i coautor la 14 brevete de inven]ie [i a finalizat peste 50 de contracte de cercetare [tiin]ific\. Temele de cercetare abordate se refer\ la domenii moderne, ca de exemplu ,,Reactivitate [i mecanisme de reac]ie `n chimia anorganic\”, ,,Structura compu[ilor coordinativi”, ,,Bioanorganic\”.

A participat la o serie de manifest\ri [tiin]ifice din str\in\tate (Chi[in\u - Rep. Moldova, Lausanne - Elve]ia, Halkidiki - Grecia, Bruxelles - Belgia) etc. A efectuat o serie de specializ\ri [i a predat cursuri `n str\in\tate (Wroclaw - Polonia, Orleans, Paris - Fran]a, Sidi-Bel-Abbes - Algeria). A fost membru `ntr-o serie de Comisii la nivelul Ministerului Educa]iei: expert evaluator al CNCSIS (1996 - 2006), membru al Comisiei CNATDCU (2003 - 2006) etc.

72 

 

2. Tatiana N. (Bulboac\) Galan

Profesoar\ la {coala cu clasele I - X Frumu[elu; fiica `nv\]\torului Neculai [i Zinica Bulboac\, n\scut\ la 20 ianuarie 1942 `n satul Frumu[elu, comuna Gl\v\ne[ti, jude]ul Bac\u. Absolvent\ a Facult\]ii de Filologie, specializarea Rom=n\ - Latin\, Universitatea Bucure[ti; cadru

didactic I (`nt=i) cu media 10 (zece). Titlul lucr\rii pentru gradul I: ,,Valori mitice [i sensuri specific autohtone `n romanul istoric sadovenian” av=nd ca suport ,,Creanga de aur” [i Trilogia ,,Fra]ii Jderi”. Distins\ cu Ordinul ,,Steaua Republicii” prin Decret preziden]ial nr. 77, anul 1974; numit\ ,,Exemplul nr. 1” de ziaristul Mircea Bunea `n articolul ,,Cultul muncii, cultul valorii” cu prilejul `nfiin]\rii micromuzeului [colar ,,C\ut\torii de comori”, anul 1978. Directoare a {colii cu clasele I - X Frumu[elu, conform Dispozi]iei nr. 178 din 01.09.1980; Ministerul Educa]iei [i ~nv\]\m=ntului i-a acordat Titlul de ,,Profesor Eviden]iat”, anul 1981. ,,Am colaborat cu Inspectoratul {colar Bac\u la editarea Culegerii de studii [i articole cu titlul ,,Probleme privind lec]ia de limb\ [i literatur\” cu articolul ,,Organizarea [i func]ionalitatea cabinetului de limba [i literatura rom=n\ `n `nv\]\m=ntul gimnazial”, pagina 151, anul 1982. Acest fapt `l `ntrege[te articolul ,,Studii [i consulta]ii metodice” ap\rut `n luna iulie, anul 1982 `n revista de pedagogie, autor prof. Elena Cavaleru.

73 

 

Delegat\ din partea Inspectoratului {colar Bac\u s\ efectuez inspec]ii curente [i s\ particip la inspec]iile pentru gradul I (`nt=i), pe Valea Zeletinului, prin Deciziile nr. 91 - 104, al\turi de domnii profesori universitari Ioan Florea, Petre Zugun [i Constantin Parfene de la Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Ia[i `n anii 1992 - 1996.

Am ob]inut Certificatul cu nr. 10330 de participare la cursurile de perfec]ionare, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i, promov=nd examenele [i colocviile cu media general\ 9,33.

Timp de 12 zile (12 - 23 aprilie 1991), am f\cut parte din delega]ia care a vizitat ora[ul Arnage din Fran]a cu prilejul Proiectului ,,Sate Rom=ne” - Arnage adopt\ Frumu[elu - iunie 1989. La 1 septembrie 1999 mi s-a `ncheiat activitatea profesional\ prin ie[irea la pensie. ~n perioada 2001 - 2012 am fost re`ncadrat\ pe catedra limba rom=n\ - limba latin\ la Grupul {colar ,,Alexandru Vlahu]\” din Podu Turcului. Locuiesc `ntr-o cas\ cu etaj, al\turi de casa `n care m-am n\scut, posed [i permis de conducere pentru ma[in\. Am doi copii:

1. Theresa Galan, absolvent\ a Facult\]ii de Filologie, Universitatea Bucure[ti, c\s\torit\ cu Mircea Balaban, profesor de fizic\. Au ob]inut Premiul I (`nt=i) la concursul ,,Mirii anului 1990”. Au doi copii: Radu George, absolvent al Facult\]ii de Publicitate [i Marketing, masterand la Universitatea Coventry din

74 

 

Anglia [i Ada Luana, elev\ `n clasa a XI-a la Colegiul Na]ional ,,Mihai Viteazul” din Bucure[ti. 2. Eduard Galan, absolvent al Facult\]ii de Aerospa]iale, specializarea Aparate de bord, Institutul Politehnic din Bucure[ti. Este c\s\torit cu Dorothea Ziriakus, absolvent\ a Facult\]ii de Management [i Administra]ie Public\, Universitatea din Bra[ov. Nu au copii. Sunt c\s\torit\ din anul 1963, luna august, cu Ioan Galan, absolvent al Facult\]ii de Matematic\, Universitatea din Bucure[ti.

P.S. Sunt absolventa Liceului Teoretic din Podu Turcului, promo]ia 1959. M-a[ bucura dac\ ar fi aminti]i cei doi nepo]i de frate (Eugen Bulboac\): 1. Isabela Bulboac\, c\s\torit\ cu inginerul George Furtun\, absolvent\ a Facult\]ii de Chimie, Institutul Politehnic Bucure[ti, cu studii de masterat `n Management la Sofia `n Bulgaria. Nu au copii; 2. Eugen Bulboac\, c\s\torit cu inginera Gabriela Mateescu, absolvent al Facult\]ii de Automatic\ [i Calculatoare, Institutul Politehnic din Bucure[ti. Au doi copii: Ana Maria - are 10 ani [i Nicole Emma - are 4 ani. Familia ingineri Eugen [i Gabriela Bulboac\ lucreaz\ la Banca Imperial\ de Comer] (C.I.B.) `n Canada”.

75 

 

3. Prof. Iancu Grama

N\scut la 8 noiembrie 1933; Studii: Facultatea de Geologie - Geografie - Ia[i; Debut literar: ,,Solsti]iu” - 1993; C\r]i publicate: ,,Solsti]iu”, ,,Meridele”, ,,T\cerea cu sufletul gol”, ,,Acul Cleopatrei”, ,,Molizii din fa]a casei”, ,,Noctalia”, ,,Starea de a[teptare”, ,,Lespedea din Devon”, ,,Distan]ele care-[i `nnoad\ privirea”, ,,Bastonul Euclidei”, ,,Fraudele din Paradis”, ,,~mpreunarea `nser\rilor”, ,,Divaga]ii peste cele unsprezece a[tept\ri”, ,,Sf=r[itul t\cerii”, ,,Umbre peste fl\c\ri”, ,,R\scrucea din bivuac”, ,,Femeia argotic\ din Durostor”, ,,Enumer\ri”. Premii: Premiul de debut al Filialei Ia[i pentru volumul ,,Solsti]iu”; Premiul ziarului ,,De[teptarea” pentru volumul ,,Meridele”; Premiul Mihail Ursachi - Filiala Ia[i pentru volumul ,,Bastonul Euclidei”. Colabor\ri la reviste: Ateneu, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Cronica veche, Hyperion, Bucovina literar\, Via]a literar\, Oglinda literar\, Cafeneaua literar\, Rom=nia literar\, Tomis, Orizont, Familia. Referiri critice: Mircea Cau - Rom=nia Literar\; Ion Enea Moldovan - De[teptarea; Vlad Sorianu - Sinteze, Convorbiri Literare, Mircea Dinutz - Revista 13 Plus; Dan Bogdan Hanu - Convorbiri Literare, Via]a Rom=neasc\.

76 

 

4. Prof. dr. Dumitru V. Marin

1. a) Deschiz\tor de drumuri `n presa modern\:

Televiziune - Licen]a 001/ TV, prima `n ]ar\, Unison Radio Vaslui (1993), Unison Radio B=rlad (1994 →),

ziar Meridianul (1996 →); b) Interviuri cu 9 pre[edin]i de stat, 14 prim-mini[tri, zeci de mini[tri, deputa]i, senatori etc.; Unic `n Rom=nia ca jurnalist. c) Transmisiuni directe radio - Tv - ziar, din 32 de ]\ri; d) Interviuri cu `nal]ii ierarhi ai bisericii: Teoctist, Daniel, mitropoli]i, episcopi. e) Vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia [i pre[edinte filial\ Vaslui din 2006 [i `n prezent. A organizat multiple manifest\ri social - cultural `n jude]ele Ia[i, Vaslui, Bac\u.

2. Romancier: Z\pada pe flori de cire[ (1999), [i proze scurte în diferite reviste.

3. Monografist: - ,,Evolu]ia înv\]\mântului vasluian pân\ la 1859” (1980), extras;

- Liceul ,,Mihail Kog\lniceanu” (1990), monografie; - ,,Unison Radio Vaslui continu\...” (2000), prezentare; - MERIDIANUL - istorie a presei locale [i a Curentului

Cultural - Informa]ional, 416 p. (2009); Premiat\ de UZPR.

- Festivalul Na]ional al Umorului ,,C-tin T\nase”, 218 p. (2010), monografie;

- GIURGIOANA - Bac\u, Sat, Biseric\..., 170 p. (2011).

77 

 

4. Contribu]ii [tiin]ifice: - Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri istorico - literare, 172 p. (2013). - ,,Meridianul: Fil\ din Istoria Presei locale [i na]ionale” (2009), extras; - ,,170 de ani de înv\]\mânt public la Vaslui” (2011), extras. - PRIMA…CLASA/ Personalit\]i de pe Valea Zeletinului (2014); 5. Istorie cultural\: - TV.V. - 15… explozia, 556 p. (2006), istorie, cultur\,

roman picaresc; - Tv.V - Vaslui - România - Europa, 256 p. (2011),

istorie, mijloace mass-media. 6. Etnografie [i folclor: - Tudor Pamfile [i Revista ,,Ion Creang\”,

(etnofolcloristic\) 294 p. (1998), curentul arhivistic; - ,,Considera]ii privind cântecul popular” (1974), extras; - ,,Importan]a Revistei ,,ION CREANG|” în folclorul

românesc”, tez\ doctorat (1998); - ,,Curentul Cultural - Informa]ional” (serial 2011 - 2014

`n ziarul Meridianul); - Articole, reportaje, editoriale `n principale ziare [i

reviste ale vremii. 7. Reportaje [i memorii de c\l\torie: - Editoriale valabile din vremuri regretabile, 258 p.

(2013), texte variate, considera]ii socio - economice; Premiat\ de UZPR `n 2014.

78 

 

- ,,Spirale” interna]ionale - Vasluieni pe spi]e din roata istoriei, 208 p. (2013), volutele muncii de jurnalist;

- PRIMARII, ca ni[te oameni acolo, [i ei, 338 p. (2014). - Ceau[escu -…- B\sescu - Mitterand - Snegur - Iliescu -

Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I, - evoc\ri de reporter -, 182 p. (2014)

- Premiat de mai multe ori pentru opera sa. 8. Editor: - Tudor Pamfile - Basme (1976);

- Ziarul Meridianul (1996 →)

- Unison Radio Bârlad [i www.tvv.ro (1990 →) 9. Important om politic `n jud. Vaslui, 1989 - 2014: pre[edintele Federa]iei Ecologiste din Rom=nia filiala Vaslui, 18 ani, a Partidului Verde `n prezent, Consilier jude]ean 5 mandate, Candidat la Senat, Camera Deputa]ilor, Consiliul Jude]ean, Consiliul local, vicepre[edinte al F.E.R., propus de liberali candidat la Prim\ria Vaslui `n alegerile din iunie 2012. Multiple prezen]e na]ionale [i interna]ionale. 10. Referin]e:

- MARIN 70 - Volum omagial, 210 p. (2011); - MARIN D.V. - Opera în câmpul critic [i valoric,

202 p. (2013). - Dic]ionarul etnologilor rom=ni, Ed. SAECULUM

I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66; - Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date,

Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 [i 1002).

79 

 

- Enciclopedia Personalit\]ilor din Rom=nia, edi]ia a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790.

- Alte dic]ionare ale personalit\]ilor `n jude]ele Vaslui, Gala]i, Bac\u.

- Biblioteca jude]ean\ Vaslui: Biobibliografie ,,DUMITRU V. MARIN la 70 de ani” (2011).

* ,,MARIN, Dumitru V., n. 28 aprilie 1941, în satul

Giurgioana, comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Profesor, prozator, ziarist, editor, etnograf, întreprinz\tor, politician. Este cel dintâi fiu al ]\ranilor Tudora (n. Popa) [i Vasile Marin, o familie de gospodari cu trei copii, care s-au str\duit s\-i ofere toate condi]iile pentru a înv\]a [i a izbuti în via]\. A copil\rit în satul natal, începându-[i studiile la {coala Primar\ Giurgioana (1948-1952), în perioada când lupta cu analfabetismul abia începuse [i când procentul analfabe]ilor în totalul popula]iei Moldovei înc\ era în jur de 60 la sut\. Aurmat apoi cursurile ciclului gimnazial [i ale celui liceal la Podu-Turcului, absolvind {coala Medie (în prezent, Liceul Teoretic „Alexandru Vlahu]\”, 1952-1959) în prima promo]ie cu 11 clase. S-a num\rat an de an printre cei mai silitori elevi, începând din clasa a VII-a punându-[i în valoare [i abilit\]ile literare, la o întâlnire cu scriitorii b\c\uani fiind r\spl\tit pentru crea]ia sa cu o... cutie de bomboane. Membru activ al cenaclurilor liceului, coordonat de profesoara Elena Tudorache, [i al Bibliotecii Comunale, a câ[tigat toate etapele Concursului „Iubi]i cartea”, la cea na]ional\ duelându-se, de la egal la egal, cu viitorul mare prozator

80 

 

F\nu[ Neagu. Cu acceptul profesorului de limba roman\ Damian Minea, care nu agrea literatura proletcultist\ a vremii [i nici noua literatur\ sovietic\, a citit f\r\ team\ c\r]ile aflate la index [i a r\mas fascinat de literatura lui Stendhal, Hugo, Baudelaire, Balzac, Dickens. Pre[edinte al cenaclului liceenilor, la [edin]ele c\ruia participau adeseori scriitorii b\c\uani Radu Cârneci, Gh. Anghelache, Ion Ghelu-Destelnica, a girat în jur de 25 de numere ale unei publica]ii literare scris\ manual, iar în tandem cu Mihai Serghie a prezentat lunar, în sala C\minului Cultural, atractive proiec]ii cinematografice. Încurajat de acest gen de întâlniri, în 1958 a debutat ca publicist în paginile ziarului regional Steagul ro[u, afi[ând înc\ din start un acut spirit critic. Dublu licen]iat al Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii „Al. I. Cuza” (1961-1965) [i al Facult\]ii de Filologie, sec]ia limbi str\ine, a Universit\]ii Bucure[ti (1970 - 1974), a dedicat înv\]\mântului gimnazial [i liceal peste patru decenii, activând ca profesor de limba roman\ la {coala General\ M\c\re[ti, jude]ul Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i „Mihail Kog\lniceanu” din Vaslui, la prima fiind [i director vreme de 6 ani. Începând cu 3 martie 1970 a fost promovat inspector la Comitetul de Cultur\ al jude]ului Vaslui, recent înfiin]at, [i pân\ în martie 1974, când, în urma unei dela]iuni, a fost silit s\ revin\ în înv\]\mânt, [i-a f\cut sim]it\ prezen]a în 388 dintre cele 436 sate vasluiene, îndrumând atât activitatea cultural\, cât [i cea de la sta]iile de radioficare [i biblioteci, în care a introdus cataloagele alfabetice [i tematice, precum [i clasificarea zecimal\. În

81 

 

acest interval a îndrumat, de asemenea, construc]ia c\minelor culturale de la Berezeni [i Dragomire[ti, a fost diriginte de [antier la Casa de Cultur\ din Vaslui, a participat la sesiunile de comunic\ri de la Bucure[ti, Craiova, Re[i]a [i Târgovi[te, a fost invitat în juriul Festivalului ,,Maria T\nase”, unde a descoperit-o pe solista Ionela Prodan, a organizat primele trei edi]ii ale Festivalului Umorului, c\ruia i-a atribuit numele lui Constantin T\nase, a propulsat V\l\retul de la Voine[ti la Festivalul Obiceiurilor de Iarn\ de la Muzeul Satului (1971). Totodat\, a reluat cercet\rile etnografice [i folcloristice din studen]ie, când a început valorificarea tezaurului mo[tenit de la Tudor Pamfile, publicând noi studii despre acesta [i despre Dimitrie Cantemir, f\când investiga]ii [i culegeri de folclor în comunele vasluiene, concretizate apoi în articole de specialitate ori publicistice. Între acestea, amintim doar câteva dintre cele publicate în Vremea nou\ (Frumuse]ile poetice ale s\tenilor îi st\pâneau sufletul, 90 de ani de la na[terea lui T. Pamfile; O prestigious\ revist\ de folclor: Ion Creang\. 65 de ani de la apari]ie; Valorificarea folclorului local în mi[carea artistic\ de mas\), Scînteia tineretului (Dimitrie Cantemir - Un precursor în sociologie), Cronica (O prestigioas\ revist\ de folclor, Ion Creang\; Argumentul folclorico-etnografic), Clopotul (Etnograful. 300 de ani de la na[terea marelui patriot [i c\rturar român D. Cantemir) [i Tribuna [colii (Dic]ionar de pseudonime). Cu studii ample despre istoria folcloristicii [i etnografiei na]ionale a fost inclus, de asemenea, în volumele colective Cântecul

82 

 

popular românesc, studii de folclor, II (Considera]ii privind cântecul popular în cultura de mas\, C.C.E.S., Craiova, 1974) [i III (Considera]ii preliminare privind promovarea cântecului popular la revista de folclor Ion Creang\, idem, 1975), care au marcat o prim\ activitate editorial\, intensificat\ mai ales în ultimele decenii. Reintegrat fortuit în procesul didactic, a dat un nou sens vie]ii sale, continuându-[i cu asiduitate cercet\rile etnofolclorice [i extinzându-le în sfera înv\]\mântului, perfec]ionându-[i an de an preg\tirea profesional\ [i ob]inând, în 1998, titlul de doctor în filologie al Universit\]ii Bucure[ti, cu teza Importan]a revistei Ion Creang\ în folcloristica româneasc\ (îndrum\tor, prof. univ. dr. Mihai Pop). Prestigioasei reviste [i lui Tudor Pamfile i-a consacrat, de altfel, cele mai multe studii [i articole, culminând cu îngrijirea edi]iei de Basme (Editura Junimea, Ia[i, 1976) a acestuia [i cu materializarea tezei de doctorat în volumul Tudor Pamfile [i Revista Ion Creang\ (Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 1998). Un amplu studiu a dedicat [i [colii vasluiene (Evolu]ia înv\]\mântului vasluian pân\ în 1859, publicat în Anuarul Institutului A.D.Xenopol, 1980), urmat peste un deceniu de monografia Liceul Mihail Kog\lniceanu, centenar: 1890-1990, realizat\ în colaborare cu Cornelia C. Alexandru (Vaslui, 1990), [i de alte articole inserate în publica]iile vasluiene [i din alte zone ale ]\rii, între care amintim, al\turi de cele deja pomenite, Adev\rul, Apicultura în România, Albina, Baaadul literar, Clepsidra, Convorbiri literare, Ecouri Literare, Gazeta de est,

83 

 

Îndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-Bârlad, 13 Plus, Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei [.a. Publicist fervent, a devenit el însu[i ctitor [i f\uritor de pres\ scris\ [i audio-vizual\, fondând publica]iile Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), Meridianul (1996), TV Vaslui (1990), prima televiziune privat\ din Moldova, Unison Radio Vaslui (1994) [i, apoi, Bârlad, primele posturi de radio vasluiene. Reunite în Trustul de Pres\ Cvintet Te-ra, acestea [i-au c=[tigat rapid notorietate, în studiourile lor poposind numeroase personalit\]i din toate domeniile, începând cu cele ale locului [i sfâr[ind cu mai mul]i pre[edin]i de stat, prim-mini[tri [i mini[tri. O bun\ parte dintre materialele de pres\ difuzate sau publicate au fost reunite apoi în volumele TVV-15 în explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui (Editura Tiparul, Bârlad, 2006), Meridianul (Vaslui-Bârlad) ax\ cultural-informa]ional\ (Editura PIM, Ia[i, 2009), distins cu Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti (2011), Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase” Vaslui - 40 (idem, 2010), Tv.V.-Vaslui - România - Europa. File de istorie, pres\ [i cultur\. Curentul Cultural-Informa]ional (idem, 2011), Giurgioana - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni (idem, 2011), Editoriale valabile din vremuri regretabile (idem, 2013), premiat de UZPR `n 2014, Cu Eminescu, dasc\l de suflet, studii [i adnot\ri istorico-literare (idem, 2013), „Spirale” interna]ionale - Vasluieni pe spi]e din roata istoriei (idem, 2013), Primarii, ca ni[te oameni acolo, [i ei (idem, 2014) [i Ceau[escu - … - B\sescu, Mitterand - Snegur - Iliescu,

84 

 

Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I (evoc\ri de reporter) - idem, 2014. La acestea se adaug\ romanul Z\pada pe flori de cire[ în spa]iul pentru iubire (Vaslui, 1999), cele dou\ c\r]i

care i-au fost consacrate, MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), îngrijit\ de Val Andreescu (Editura PIM, 2011) [i Marin D. V. Opera în câmpul critic [i valoric na]ional (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), pe care am avut bucuria s\ o prefa]ez (idem, 2013), [i studiile incluse în antologiile colective Interferen]e (O datin\ spectacol la s\rb\torile de iarn\ în Moldova: Ursul, Inspectoratul {colar, Vaslui, 1980) [i Nichita St\nescu, Album memorial (Ninge pentru CILI, Via]a Româneasc\, 1984).

De[i acaparat aproape în totalitate de munca redac]ional\ [i de responsabilit\]ile ce decurg din calitatea sa de patron [i de director general al trustului de pres\, s-a implicat înc\ de la începuturile erei postdecembriste [i în via]a politic\, num\rându-se printre cei 5 fondatori ai Mi[c\rii Ecologiste din România, devenind primul pre[edinte al organiza]iei jude]ene, consilier jude]ean [i membru al Delega]iei permanente, calitate în care a fost prezent [i la lucr\rile Interna]ionalei Ecologiste de la Budapesta (2001), unde a sprijinit admiterea Partidului Ecologist din Chi[in\u în acest for. Pre[edinte, apoi, al Ac]iunii Populare, a candidat la alegerile pentru desemnarea primarului [i pentru Parlament, a fost delegat

85 

 

la întâlniri interna]ionale, a reprezentat interesele cet\]enilor în forurile locale. În tot acest timp a sprijinit cele peste 22 de edi]ii ale Festivalului Interna]ional de Umor „Constantin T\nase”, a ini]iat manifest\rile „Zilele Meridianului” [i ,,Omagiu c\r]ii vasluiene”, numeroase alte ac]iuni de difuzare a c\r]ii, de dinamizare a activit\]ilor din c\mine culturale, [coli [i biblioteci, a organizat întâlniri cu scriitorii, lans\ri de c\r]i, dezbateri cu redactori [i al]i invita]i. Promotor al Uniunii Na]ionale a Televiziunilor Private, a fost ales de colegii de breasl\ ca vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti, for care l-a r\spl\tit pentru laborioasa lui activitate de pres\ nu numai cu diplome, ci [i cu Ordinul Ziari[tilor, Clasa I. La acestea se adaug\ numeroase diplome, distinc]ii [i premii acordate de Consiliul Jude]ean [i de alte foruri vasluiene, precum [i primul titlu de Cet\]ean de Onoare al Comunei Podu-Turcului (29 martie 2011). Invitat la BBC [i la Televiziunea Canadian\, inclus în dic]ionarele de specialitate, devenit erou al lung metrajului lui Corneliu Porumboiu, A fost sau n-a fost?, premiat la Cannes, la sec]iunea „Quinzaine des Realisateurs”, cu Premiul Camera d’Or pentru Cel mai bun film, scriitorul [i omul de pres\ nu [i-a spus înc\ ultimul cuvânt, preg\tind concitadinilor s\i noi surprize publicistice [i nu numai”.

REFERIN}E (SELECTIV): În volume: Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor

români, vol. II, Editura Saeculum I. O., Bucure[ti, 1998; Petru Necula, Mihai Ciobanu, Alexandru Andronic - Cronica Vasluiului, Editura Publirom, Bucure[ti, 1999; Petru Necula, Mihai Ciobanu -Dic]ionarul personalit\]ilor vasluiene, Editura

86 

 

Cutia Pandorei, Vaslui, 2001; Vasilica Grigora[ - Fragmente de spiritualitate româneasc\, Editura Oscar Print, Bucure[ti, 2001; Traian Nicola - Valori spirituale tecucene, vol. II, Editura Cutia Pandorei, Bârlad, 2002; M\ndica Mardare, Liliana Cioroianu - Geografie spiritual\ b\c\uan\, Editura Studion, Bac\u, 2003; Vasile Ghica - Nasc [i la Tecuci oameni, Editura PIM, Ia[i, 2008; Ioan Baban - Univers cultural [i literar vasluian. Autori - Publica]ii - Societ\]i. Dic]ionar, Editura PIM, 2008; Vasile Ghica - Nasc [i la Tecuci oameni. Mic dic]ionar enciclopedic, Editura PIM, 2008; Avram D. Tudosie (coord.) - Colegiul Na]ional Agricol „Dimitrie Cantemir” din Hu[i (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908-2008, vol. II, Editura Sfera, Bârlad, 2009; Ion N. Oprea - Bârlad. Istorie, cultur\, amintiri, Editura PIM, 2010; *** - Enciclopedia Personalit\]ilor din România, Hubners Who is Who, Bucure[ti, 2010; Val Andreescu (coord.) - Marin - 70. 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, Editura PIM, Ia[i, 2011; Liliana Moga, Anca - Elena Chelaru - Dumitru V. Marin. Biobibliografie, Biblioteca Jude]ean\ „Nicolae Milescu Sp\tarul”, Vaslui, 2011; Cornel Galben - Ie[irea din lume, Editura Funda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2012; Marian Petcu (coord.) - Istoria jurnalismului din România `n date. Enciclopedie cronologic\, Editura Polirom, Ia[i, 2012.

În periodice: Loredana Ciobanu - Directorul Televiziunii Vaslui în aten]ia Ambasadei Finlandei, în Meridianul, 7-10 februarie 2002; Bogdan Vasile - Ecologistul Dumitru V. Marin - campion la diplome: consilier jude]ean, om de afaceri, ziarist [i scriitor, profesorul Dumitru V. Marin, doctor în litere, a primit cele mai multe diplome la aniversarea a zece ani de existen]\ a Consiliului Jude]ean, idem, 16-19 mai

87 

 

2002; Cristi Lapa - Fa]\-n fa]\... cu ecologi[tii, idem, 6-9 iunie 2002; Cristi Lapa - Politica ecologist\ în viziunea liderului F. E. R. Vaslui, prof. dr. Dumitru V. Marin, idem, 16-18 septembrie 2002; Augustin Chiper - Aniversarea UNISONULUI a fost un succes, idem, 3-6 octombrie 2002; Augustin Chiper - BBC World service în direct!, idem, 19 martie 2003; Cristi Lapa - TV.V., un simbol al Vasluiului!, idem, 29 decembrie 2003 - 4 ianuarie 2004; Mihaela Manu - TVV, la ceas aniversar, în Obiectiv, 29 decembrie 2005; Gheorghe Sofianu - „TV.V. 15 ... explozia...” la Bârlad, în Meridianul, 6 aprilie 2006; Alina Tanas\ - Eminescu, iar la Todire[ti, Obiectiv, 17 august 2006; Constantin Slavic - Via]a c\r]ilor: Dumitru V. Marin - „TV.V 15 - în explozia cultural - informa]ional\ a jude]ului Vaslui”, în Meridianul, 19 octombrie 2006; Ioan Baban - D. V. Marin, „TVV - 15 ....explozia...”, o carte document, idem, 30 noiembrie 2006; Mirela Irimia - Jurnali[tii vasluieni s-au reunit la Gala Ziari[tilor, în Adev\rul de Vaslui, 29 ianuarie 2007; Lucian Vasiliu - Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte, în Lumina, 11 decembrie 2007; Avram D. Tudosie - TVV-15... explozia... O ENCICLOPEDIE, în Meridianul, 29 ianuarie 2009; Mihaela Z\rnescu - Un crâmpei de monografie, în Monitorul de Vaslui, 21 august 2009; Grigore Nancu - O carte document de istorie cultural\, în Baaadul literar, noiembrie 2009; Ioan N. Oprea - „TVV - 15 în explozia cultural - informa]ional\ din jude]ul Vaslui”. Cartea - o permanen]\, în Lohanul, noiembrie 2009; Ion N. Oprea - „Meridianul” de la Vaslui - cartea realit\]ilor zilnice, în Meridianul, 14 ianuarie 2010; *** - Dumitru V. Marin, în Plumb, februarie 2010; Petre Isachi - {i la Vaslui tr\iesc Dalile, în 13 Plus, ianuarie-martie 2010; Ioan D\nil\ - Româna de azi: Vorbe care r\mân, în De[teptarea, 28-30 mai

88 

 

2010; Val Andreescu - O carte... eveniment!, în Meridianul, 30 septembrie 2010; Dan Ravaru - D.V. Marin [i umbra lui T\nase la Vaslui, în Monitorul de Vaslui, 5 octombrie 2010; Val Andreescu - Eveniment cultural, în Meridianul, 7 octombrie 2010; Ion N. Oprea - Cartea lui D. V. Marin na[te Amintiri, idem; Romeo Cre]u - Despre umor f\r\ pic de umor, în Monitorul de Vaslui, 8 octombrie 2010; George Stoian - Consemn\ri entuziaste: O carte pentru azi [i pentru istorie, în Meridianul, 21 octombrie 2010; Emilian Marcu - Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-Bârlad) Ax\ cultural-informa]ional\, în Convorbiri literare, noiembrie 2010; Simion Bogd\nescu - Un hronic... modern, în Cronica, decembrie 2010; Valeriu Lupu - TVV - mesager al actului de cultur\, în Meridianul, 23 februarie 2011; Vicu Merlan - La ceas aniversar - Dumitru V. Marin, idem, 10 martie 2011; Simion Bogd\nescu - Când floarea de cire[ se a[eaz\ pe tâmple, idem, 17 martie 2011; Mircea Colo[enco - Dumitru V. Marin, idem, 17 mart. 2011; Val Andreescu - Dumitru V. Marin - Cet\]ean de onoare!, idem, 31 martie 2011; Varujan Vosganian - Prietenul meu cel nedomolit, idem, 7 aprilie 2011; Ion Dediu - Un îndr\zne] unionist [i un mare patriot, idem; C. D. Zeletin - Aflu...., idem, 7 aprilie 2011; Romeo Cre]u - Dumitru V. Marin, la 70 de ani, în Monitorul de Vaslui, 29 aprilie 2011; Val Andreescu - Giurgioana - Istorie [i s\rb\toare!, în De[teptarea, 2 noiembrie 2011; Silvia P\tr\[canu - Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, idem, 7 noiembrie 2011; Cornel Galben - Dumitru V. Marin, Giurgioana - Bac\u - Sat, biseric\, oameni, în Ateneu, ianuarie 2012; Dumitru V. Marin - Ecologismul la Vaslui, în Meridianul, 2 februarie 2012; Mihaela B\bu[anu Amalanci - Marin V. Dumitru, Tv V.- Vaslui - România - Europa. File de istorie, pres\ [i cultur\,

89 

 

Curentul Cultural -Informa]ional, idem, 19 aprilie 2012; Mihai Batog-Bujeni]\ - O via]\ cât o istorie - Profesor doctor Dumitru Marin, idem, 21 martie 2013; George Stoian - Despre un om [i o carte, în Vremea nou\, 19 mai 2013; Valeriu Lupu - La bra] prin istorie cu profesorul Marin, în Meridianul, 27 iunie 2013; Ion N. Oprea - Un iubitor de Eminescu, idem, 1 august 2013; Val Andreescu - Cei care fac s\ r\mânem!, idem, 8 august 2013; Cornel Galben - Semnal editorial: Cartea cu prieteni, idem, 22 august 2013; Daniel Dragomirescu - Dumitru V. Marin [i un pariu cultural, idem 3 octombrie 2013; Daniel Dragomirescu - Dumitru V. Marin [i un pariu cultural, în Nord Literar, octombrie 2013; Ioan D\nil\ - Ziaristica [i deontologia ei, în De[teptarea, 17 octombrie 2013; Emilian Marcu - Vitrina c\r]ilor (V.D. Marin, Opera în c=mpul critic [i valoric na]ional), în Convorbiri literare, decembrie 2013, Ioan D\nil\ - B\t\lia pentru limba rom=n\, dinspre jurnalism, ATENEU, An 51, nr. 535, martie 2014, pag. 2.

CORNEL GALBEN, Personalit\]i b\c\uane, vol. VII, Editura Corgal Press, Bac\u, 2014.

5. Ing. Valentin Moraru

De la ing. Valentin Moraru (n.

30.03.1942 - R\chitoasa) fost director al Uzinelor de aluminiu C\l\ra[i, ne-au r\mas mai pu]ine c\r]i printre care ,,Quo vadis, homo” (1994, în 2 volume). Dup\ care urmele i s-au pierdut.

,,QUO VADIS HOMO?!”, `naintea oric\rei alte prezent\ri [i

90 

 

definiri, ca gen [i ca spectacol, este o lucrare semnat\ de un om al [tiin]elor exacte, inginer ca forma]ie dint=i, st\ruitor dublat, `ns\, de un autodidact merituos, cu o variat\ informa]ie, deseori de ultim\ or\, `n problemele mai mult dec=t stringente ale viului, ale bioc=mpului (ale materiei biostructurate) [i ale psihismului, ale c=mpului psihic (ale materiei noesice). L-am numit pe inginerul Valentin Moraru din C\l\ra[i, discipol `ntr-un fel - cel pu]in `n tezele fundamentale - al celui ce a fost temerarul deschiz\tor de drumuri `n [tiin]\, regretatul profesor Eugen Macovschi. Lucrarea lui Valentin Moraru, alc\tuit\ din dou\ p\r]i distincte, dar complementare `n esen]\ -, ,,De la universul celest la universal uman” [i, respectiv, ,,Despre normalitatea vie]ii paranormale sau barierele cunoa[terii” - `nm\nunchiaz\ `n fapt o suit\ de eseuri, nu totdeauna u[or de parcurs, dimpotriv\ (autorul nu are `nc\ experien]a lucr\rilor de popularizare), dar incitante, ca eseu [i problematic\, fiecare `n parte, deseori `nc\rcate de sugestii fertile, `n pofida rezervelor pe care le-ar putea avea un cititor mediu, confruntat cu inerentele aridit\]i ale unei expuneri nu totdeauna intuitive.

Cel de-al doilea volum (partea a II-a a lucr\rii) - ,,Despre normalitatea vie]ii paranormale sau barierele cunoa[terii” - are ca principal obiectiv construc]ia unui sistem coherent de abordare a fenomenelor paranormale, av=nd, `n centrul s\u, ca surs\ prim\ a diverselor manifest\ri, `nsu[i c=mpul viu al g=ndirii, aflat `n intercomunicare cu toate celelalte forme de existen]\ ale materiei prin intermediul unor unde purt\toare de

91 

 

informa]ii [i energie. Din acest grupaj de mini-eseuri se impun cu prec\dere cele privind ,,educa]ia g=ndirii”, ,,[oapta vocii interioare” [i, nu `n ultimul r=nd, ,,efectul de boomerang” la g=ndurilor noastre, ale celor bune, dar [i ale celor malefice.

,,QUO VADIS HOMO?!” refuz\ din start conclusion\rile cu character didactic [i nu-[i arog\ alt merit dec=t cel al lans\rii unor ipoteze [i explica]ii posibile [i probabile asupra unor fenomene care au fost, sunt [i vor fi `nc\ mult timp, domeniul cel mai controversat al existen]ei umane. Cu c=t se extinde raza sferei cunoa[terii - aser]iune celebr\ -, cu at=t suprafa]a exterioar\ a acestei sfere, zona de contact nemijlocit cu ceea ce `nc\ nu am reu[it s\ cunoa[tem, se dovede[te a fi din ce `n ce mai mare. Devine tot mai evident c=t de mult ([i de multe) nu [tim…

,,Quo vadis homo?!” este un punct de vedere, o op]iune [i un mod de abordare, neput=nd dec=t s\ regret\m clipele `n care exigen]ele unei abord\ri intuitive au cedat `n fa]a tenta]iei (inevitabile) explic\rii teoretice. ~n ansamblu `ns\, o lectur\ solicitant\, un prilej de medita]ie [i un motiv suficient, alerta]i de tot ceea ce am aflat, s\ ne punem noi [i noi `ntreb\ri. ~n fond, la normalitatea paranormalului se poate oric=nd replica, bun\oar\: nimic mai anormal dec=t aceast\ aparent\ normalitate a paranormalului…”(Autorul introducerii, Dorel Dorian)

  

92 

 

6. Prof. univ. dr. Gheorghe Popa  

Data [i locul na[terii: 14.08.1940, localitatea Boghe[ti, jude]ul Vrancea. Studii: Studiile gimnaziale [i liceul din Podu-Turcului, jude]ul Bac\u; Licen]iat în Geochimie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i; Studii postuniversitare cu durata de 1 an (1973-1974), limba englez\, Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i; Doctor în geologie (1971) Institutul de Petrol, Gaze [i Geologie din Bucure[ti. Publica]ii: 14 c\r]i (2 monografii, 2 cursuri universitare la Universitatea din Constantine - Algeria, 10 cursuri [i caiete de lucr\ri practice la Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i, în majoritatea cazurilor ca autor unic); 61 studii în domeniul Geo[tiin]elor; Coordonator grant finan]at de Banca Mondial\ (1999-2002;); Conduc\tor doctorat începând cu anul 1994.

Principalele realiz\ri în activitatea didactic\ [i [tiin]ific\ 1. Primul studiu complex (mineralogic, petrografic [i geochimic) al z\c\mântului de mangan de la {arul Dornei (autor unic, tez\ de doctorat): a. argumentarea, dup\ criterii geochimice, a genezei vulcanogen - sedimentar\ a z\c\mintelor de mangan din Carpa]ii Orientali; b. stabilirea corela]iilor între elementele chimice majore (Mn, Fe) [i elementele minore înso]itoare (Co, Ni, V, Cu, Cd, Cr, W); c. identificarea

93 

 

unor minerale de mangan noi în z\c\mântul {arul Dornei; d. conceperea [i elaborarea diagramelor tetraedrice pentru reprezentarea graphic\ a sistemelor minerale cu patru componen]i (patru minerale de mangan); 2. Studiul mineralelor de mangan din Carpa]ii Meridionali (în colaborare cu academician Radu Dimitrescu); 3. Bilan]uri hidrogeochimice (unic autor) asupra apelor subterane din Platforma Moldoveneasc\; unele rezultate au fost prezentate [i publicate la congrese interna]ionale: Ia[i (1997), Viena (1998), Bucure[ti (1999), Bratislava (1999), Rio de Janeiro (2000); 4. Studiul hidrogeochimic al apelor minerale din Gr\dina Botanic\-Ia[i cu privire special\ asupra domeniilor de valorificare; 5. ~n Algeria: coautor a 3 proiecte vizând construc]ia de baraje colinare [i valorificarea solurilor (Wilaya de Constantine; 1976-1979); 6. Contribu]ii la completarea Muzeului de Mineralogie-Petrografie a Departamentului de Geologie (Ia[i) cu e[antioane colectate de mine din Sahara (trandafiri de nisip-gips), din craterul vulcanului Vezuviu [i de la Pompei; 7. Realizarea [i dotarea laboratorului de geologie economic\ pentru studen]ii masteranzi; 8. Coordonatorul programului de master „Geochimia Resurselor Naturale” la Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i (1996-2005);

94 

 

9. ~ndrum\tor a 10 doctori în geologie confirma]i de Ministerul Educa]iei; 10. Contribu]ii la dezvoltarea înv\]\mântului geologic `n Republica Moldova (calificarea prin doctorat a dou\ cadre didactice de la Universitatea din Chi[in\u); 11. Îndrum\tor a peste 150 de proiecte de diplom\ [i lucr\ri de diserta]ie; 12. Ini]ierea [i realizarea de mobilit\]i, vizite de studiu [i conferin]e pentru studen]i, doctoranzi [i cadre didactice la universit\]i din: Germania (Köln), Fran]a (Nice, Calais, Paris IV, {coala Superioar\ de Mine din Saint Etienne), Italia (Torino), Spania (Cadiz), Anglia (Manchester), Republica Moldova (Chi[in\u); 13. Nu în ultimul rând, contribu]ia mea la formarea (în România [i Algeria) a peste 3000 de speciali[ti în domeniul geo[tiin]elor; 14. Nu pot fi ignorate nici activit\]ile de conducere prestate în cadrul [i în interesul înv\]\mântului superior din România (decan, expert evaluator, vicepre[edinte al comisiei de acreditare a titlurilor, diplomelor [i certificatelor universitare). 27 aprilie 2014

Bibliografia operei sale este impresionant\ prin mul]imea titlurilor, varietate tematic\, valoare u[or decelabil\, orizonturi deschise pentru mai t=rziu. Prefer\m `ns\ s\-i acord\m mai mult spa]iu laturii lirico-memorialiste [i nu de specialitate din cauza multor similitudini cu biografia celorlal]i.

95 

 

7. Proiectant ing. Neculai Popa

N\scut în anul 1939, luna martie, ziua 04 în comuna L|LE{TI, sat C|LIM|NE{TI, raionul ZELETIN, (regiunea Bârlad) actualmente sat C\lim\ne[ti comuna Puie[ti (jud. Vaslui). P\rin]ii Popa Gheorghe [i

Eugenia (fost\ Ganea) de profesie agricultori. - 1947-1951, {coala primar\ în satul natal (men]ionez c\ am fost dat la [coal\ la vârsta de opt ani); - 1951-1954, [coala elementar\ în Centrul de comun\, L|LE{TI (la 3 km) [i apoi în satul natal (certificat 7 clase iulie 1954); - 1955, f\r\ [coal\. 1956-1957, Liceul ,,Gh. R. Codreanu” din Bârlad clasa a VIII-a [i a IX-a. - 1958-1959, Liceul ,,Alexandru Vlahu]\” Podu-Turcului, clasa a X-a [i a XI-a (terminat prima promo]ie cu 11 clase); - 1959-1961, armata la artilerie, Comandant grup\ topografic\ la Medgidia; - 1961-1964, {coala tehnic\ Postliceal\ (3 ani) de Arhitectur\ [i Construc]ia ora[elor, Bucure[ti. Din 04.08.1964, încadrat în munc\ la Direc]ia de Sistematizare, Arhitectur\ [i Proiectare în construc]ii Ia[i, în func]ia de proiectant, în specialitatea arhitectur\.

96 

 

- 1966-1972, am urmat cursurile Facult\]ii de Construc]ii din Ia[i; - 1972-1983, inginer proiectant la Institutul de Cercetare [i Proiectare Ia[i I.C.P.R.O.M.;- 1983-1989, Inspector principal [i {ef sector la Consiliul Popular Jude]ean Vaslui, sec]ia de Sistematizare. - 1989-1999, Inginer proiectant principal la Trustul general de Construc]ii - montaj Ia[i [i apoi S.C. „CONSART” S.A. Ia[i, atelier de proiectare. - 01.04.1999, ie[it la pensie pentru limit\ de vârst\. În 25.02.1997 am înfiin]at firma S.C. „STEXPRO” S.R.L. IA{I, având ca activitate principal\: activit\]i de arhitectur\, inginerie [i servicii de consultan]\ tehnic\ care func]ioneaz\ [i în prezent (am 75 de ani împlini]i). ACTIVIT|}I PROFESIONALE: Proiectant arhitectur\ `n cadrul Direc]iei de Sistematizare, Arhitectur\ [i Proiectare în Construc]ii, angajat în anul 1964, am lucrat la întocmire proiecte de arhitectur\ independent ori în colective de arhitec]i proiectan]i. Am desf\[urat munc\ de [ef proiect [i proiectant arhitectur\ indepndent pentru obiective ca: blocuri locuin]e, magazii pentru depozitare cereale, [coli etc. În colectivul de proiectare arhitectur\ „Arh D\riescu Cezar” - proiectant al spitalului de copii, Sf. Maria Ia[i, am întocmit proiect pentru Corpul operator cu s\li opera]ie ^ dependen]e. În acela[i colectiv am lucrat la Spitalul de recuperare Ia[i.

97 

 

Inginer Proiectant. Am întocmit proiectele de specialitate rezisten]\ la obiective ce se proiectau în perioada 1972-2010 din care men]ionez: Bloc Tarom, vis-a-vis de Liceul Na]ional, bloc B.R.D. pe A. Panu, blocuri Ghica Vod\, 6 buc. Tot pe A. Panu, blocuri zona Central\, atelier [coal\ ^ sal\ sport în ora[ Tg. Frumos. Blocuri din Pa[cani, Vaslui, Bârlad, Podu Iloaiei etc. Am întocmit Proiect tip P^10 E cu aplicabilitate pe ]ar\ în zone seismice de grad 7,5 seismicitate. Dup\ cutremurul din 4 martie 1977 am fost desemnat s\ evaluez efectele cutremurului asupra blocurilor de locuin]e existente la acea dat\ având structura de rezisten]\ zid\rie portant\ (P^4E). Am executat expertize tehnice [i proiecte de consolidare la diferite imobile ([coli, blocuri de locuin]e, cinematografe etc). Inginer [ef sector sistematizare la CPJ Vaslui, am coordonat întocmirea de Planuri Urbaniste Generale pentru localit\]i rurale, ora[e [i municipii de pe teritoriul jude]ului Vaslui. Tot în acest timp am fost [i expert tehnic pe lâng\ judec\toria Vaslui [i Bârlad (am întocmit expertize tehnico - judiciare solicitate de instan]e pentru solu]ionarea cauzelor din procese). În cadrul firmei SC „STEXPRO” S.R.L. IA{I înfiin]at\ în 1997, al c\rui administrator sunt [i în prezent, am întocmit proiecte de autoriza]ie de Construire [i proiecte tehnice la peste 300 obiective, din care majoritatea locuin]e proprietate personal\, proiecte de

98 

 

consolid\ri c\mine studen]e[ti, [coli, dispensare, magazii metalice etc. Aici este enumerat\ cronologic munca depus\ în 50 ani de proiectare în domeniul Arhitectur\, Sistematizare [i rezisten]a Construc]iilor.

8. Prof. Mihai Serghie

Stabilit `n Gohorul s\u natal, Mihai a fost un foarte bun profesor de parte [tiin]ific\ [i vreme de 12 ani directorul {colii de 10 ani Gohor. ~mpreun\ cu doamna sa Marica au reu[it doi copii [i o brum\ de avere, dar, mai ales s\ c=[tige stima, respectul [i admira]ia oamenilor din sat [i a c=torva mii de copii. Nu chiar t=n\r dar nelini[tit,

Mihai supline[te [i `n prezent la [coala Toflea - Br\h\[e[ti, urc\ voinice[te pe tractorul personal [i se `ngrije[te de cele 10 ha de p\m=nt, zboar\ cu autoturismul propriu unde este nevoie de el. Calm, calculat, cald, Mihai este un model de reu[it\ `n condi]iile vie]ii de la sat [i al\turi de Tatiana (Bulboac\) Galan (cam `n acelea[i condi]ii la Frumu[elu) [i Mihai Grosu; pot fi emblematici pentru clasa absolvent\.

99 

 

9. Prof. univ. dr. Mircea Varvara

Data [i locul na[terii: 13 august 1932, Comuna Vultureni, jude]ul Bac\u; Starea civil\: c\s\torit, 12 oct. 1958, cu Varvara Elena, bibliotecar\, doi fii: Viorel (55 ani, prof. univ. dr. Universitatea „Gh. Asachi”, Ia[i; c\s\torit cu Varvara Roxana, medic, una fiic\, Sorana, c\s\torit\, doctor `n {tiin]e

Economice, Bruxelles. C\t\lin. (45 ani, manager, IT, Bruxelles, c\s\torit cu Varvara Beatrice, medic, una fiic\, Karina, elev\, Liceul ,,Jean Monet”, Bruxelles. Profesie: Profesor universitar dr. emerit, asociat. Studii [i preg\tire profesional\: 1945-1952, {coala Pedagogic\ din Bârlad, Diplom\ de merit, 543, E, 73; 1952-1953, profesor suplinitor, Com. Puie[ti, (L\le[ti), Jude]ul Vaslui, Com. Lozinca, Jud. Bac\u; 1953-1957, Facultatea de {tiin]e Naturale [i Chimie, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, Ia[i, Diplom\ de merit nr. 13161, 1957; Istoricul carierei: 1957-1958, Profesor la Liceul Teoretic din Podul Turcului, Jud. Bac\u; 1958-1960, {ef laborator, Facultatea de Biologie, Ia[i; 1960-1966, asistent, Institutul Pedagogic de 3 ani, Ia[i; 1966-1990, {ef de lucr\ri, Facultatea de Biologie, Ia[i; 1972, Doctor în Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Ia[i, diploma nr. 192, 1972; 1990-1994, Conferen]iar, Facultatea de Biologie, Ia[i; 1994-2002, Profesor, Facultatea de Biologie, Ia[i; 2002-2005,

Mircea Varvara cu so]ia

100 

 

prof. univ. dr. emerit, pensionar; 2005- 2014, prof. univ. dr. emerit, asociat. Activitatea didactic\: I. Cursuri universitare predate: 1.Tehnica prepar\rii materialului biologic (1969, 1970);2. Zoologia nevertebratelor, curs f\r\ frecven]\ (1968, 1969, 1970);3. Ecologie general\, curs f\r\ frecven]\ (1975, 1976, 1986, 1987, 1988);4. Ecologie general\, curs de zi (1989, 1990-2002, 2004, 2005); 5. Ecologie general\ [i protec]ia mediului, curs de zi (1985-1987);6. Hematologie, Sec]ia de specializare (1978-1981);7. Fauna tropical\, curs facultativ (1981, 1982); 8. Geologie istoric\ [i Paleontologie, curs f\r\ frecven]\ (1985-1987);9. Metodica pred\rii biologiei, curs f\r\ frecven]\ (1972-1975);10. Principii de Ecologie, curs de zi (1993, 1994);11. Sisteme biologice supraindividuale, 2004;12. D\un\torii cerealelor [i plantelor tehnice, curs masterat, Protec]ia plantelor (1999, 2000, 2001);13. Efectele polu\rii asupra organismelor animale, curs masterat, Protec]ia plantelor, 2003, 2004, 2005;. II. Lucr\ri practice în cadrul cursurilor universitare: 1. Entomologie general\ (1960, 1961, 1962); 2. Biogeografie (1962, 1963); 3. Zoologia nevertebratelor (1964-1970, 1972-1974,1981, 1982, 1985, 1986); 4. Ecologie general\ (1974, 1987-1994); 5. Tehnica prepar\rii materialului biologic (1969, 1970); 6. Paleontologie (1980, 1981, 1982); 7. Entomologie agricol\ (1978, 1979, 1980); 8. Hematologie (1978,1979, 1980); 9. Biologia d\un\torilor (1989); 10. Fiziologia [i biochimia efortului sportiv (1979); 11. Hidrobiologie (1975); 12. Ecologie [i Protec]ia mediului (1985, 1986, 1988); 13. Principii de Ecologie (1993, 1994);

101 

 

14. Ecologie general\ (1994-2002); 15. Chimie organic\ (1980-1983, 1985, 1994); Practic\ biologic\ de teren: Am condus practica biologic\ de teren la câte o grup\ de struden]i de la Facultatea de Biologie în întervalul 1958-1970, 1990-2002 în ecosistemele din apropierea Ia[ului sau mai îndep\rtate: Gr\dina Botanic\, Breazu, Mârze[ti, Ciric, Repedea, Bârnova, Valea lui David, Strunga, Codrul Secular Sl\tioara, Potoci, Cheile Bicazului, Ceahl\u, Agigea. Am condus practica biologic\ a unei grupe de studen]i români în Germania, Jena, a câte trei s\pt\mâni, 1982, 1987 [i o lun\ în Fran]a, 1993.Am organizat [i condus practica unei grupe de studen]i germani de la Jena în Moldova, a câte trei s\pt\mâni, (iunie-iulie) 1981-1983, 1984-1988. Practica pedagogic\: Am desf\[urat activitate de practic\ pedagogic\ în calitate de organizator [i conduc\tor al practicii pedagogice cu studen]ii de la Sec]ia de Biologie, Sec]ia de 3 ani, Liceul „Emil Racovi]\”, Liceul „C. Negruzzi”, {coala Nr. 7, {colile generale Nr. 22, 23 etc. Am reprezentat obiectul de chimie organic\ din anul preg\titor al studen]ilor str\ini, din Centrul Universitar Ia[i, Facultatea de Biologie, la trei întâlniri organizate de Ministerul Educa]iei Na]ionale pentru întocmirea programelor [i manualelor la obiectele de specialitate. Am participat cu dou\ lucr\ri metodice la consf\tuirile pe ]ar\ (Bucure[ti, iunie, 1984, Ia[i, iunie, 1986) privind predarea unor aspecte ale chimiei organice la studen]ii str\ini. Activitatea Metodico-Didactic\: Am efectuat inspec]ii de definitivat sau gradul II la profesorii de Biologie din localit\]ile: Bârlad, Tecuci, Bac\u, Ia[i, Hârl\u, Coarnele Caprei, Vaslui, Matca etc.

102 

 

În intervalul 1979-2002 (februarie, 1994), am participat la 28 inspec]ii (5 ca pre[edinte de comisie) pentru acordarea gradului I în înv\]\mânt profesorilor respectivi.Am participat la comisiile pentru Examenul de licen]\ (candida]i). Am f\cut parte din comisiile pentru colocvii ale cadrelor didactice pentru perfec]ionare (1985), examenul de definitivat (1990), examenul pentru ob]inerea gradului II în înv\]\mânt (1993). De asemenea, am f\cut parte din Comisia central\ pentru examenul de admitere al Facult\]ii de Biologie-Geografie-Geologie (1986-1989) [i în comisia pentru notarea tezelor la obiectul Biologie (1979-1985). Am fost pre[edinte al Examenului de Bacalaureat în ora[ele Bac\u, 1975, 1991; Ia[i 1980, 1990. Activitatea ob[teasc\: În interval de timp (1958-1994) am efectuat [i o variat\ activitate ob[teasc\ în cadrul facult\]ii sau universit\]ii. Am organizat practica productiv\ a studen]ilor (1970-1978) când s-au confec]ionat diferite preparate biologice (lame histologice, schelete, preparate în lichid, plan[e etc.) pentru autodotare. Am fost organizator al grupei sindicale (1967-1970) [i pre[edinte al Sec]iei Sindicale de Biologie (1986-1989). Am fost vicepre[edinte al Comisiei de Cruce Ro[ie Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza”, Ia[i (1980-1987) . 1. Activitatea [tiin]ific\ personal\, singur sau în colaborare: 2. Activitatea [tiin]ific\ cu studen]ii (cerc [tiin]ific, elaborarea lucr\rilor de licen]\). Am îndrumat efectuarea a 86 lucr\ri pentru ob]inerea licen]ei de c\tre absolven]ii Facult\]ii de Biologie, Ia[i. 3. Activitatea [tiin]ific\ cu profesorii (elaborarea lucr\rilor pentru ob]inerea gradului I în înv\]\m=nt).

103 

 

4. Activitate [tiin]ific\ de specializare: 5. Activitate [tiin]ific\ pentru realizarea de contracte. Am realizat contracte [tiin]ifice, activitate [tiin]ific\ ca participant la conferin]e, simpozioane, congrese na]ionale [i interna]ionale. 6. Activitate [tiin]ific\ în comisii de doctorat: Mi-am sus]inut doctoratul la Universitatea „Al. I. Cuza” Ia[i, având conduc\tor [tiin]ific pe profesorul doctor docent Mihai I. Constantineanu, reputat entomolog în ]ar\ [i în lume, cu teza „Insectele d\un\toare prunului din Jude]ul Ia[i [i d\un\torii lor naturali (insecte entomofage), în ziua de 2 decembrie 1972, teza, care a reprezentat un studiu cu multiple aspecte ecologice asupra consor]iului prunului [i entomocenoza sa din livezile de pruni din Podi[ul Central Moldovenesc. Activitatea [tiin]ific\ personal\: Direc]iile în care am lucrat [i am publicat au fost: a) Direc]ia taxonomic\ în care am publicat, în special în colaborare, 7 lucr\ri; b) Direc]ia ecologic\ în care am publicat majoritatea lucr\rilor [i anume: 1. Cre[terea relativ\ la unii pe[ti de importan]\ economic\ (1958-1960), la care a lucrat un colectiv sub conducerea profesorului doctor docent Feider Zicman, tem\ la care sunt coautor la dou\ lucr\ri. 2. Observa]ii [i cercet\ri ecologice asupra insectelor d\un\toare prunului [i rela]iile interspecifice (1964-1972), tem\ pentru doctorat sub conducerea profesorului doctor docent Mihai I. Constantineanu, concretizat în 16 lucr\ri. 3. Cercet\ri ecologice asupra activit\]ilor artropodelor epigee, în special Carabidae, în ecosisteme terestre (p\duri,

104 

 

culturi agricole, f=ne]e) din Estul României, 1973-2005, tema personal\ la care am publicat singur sau în colaborare marea majoritate a lucr\rilor [tiin]ifice. 4. Observa]ii [i cercet\ri ecologice asupra unor specii de insecte [i vertebrate, tem\ la care am publicat în colaborare 6 lucr\ri. Sintetizând munca depus\ în activitatea [tiin]ific\ publicat\, principalele nout\]i [i contribu]ii au fost urm\toarele: 1. În direc]ia taxonomiei: Am descris împreun\ cu conduc\torul de doctorat, o subspecie nou\ pentru [tiin]\, Pristomerus vulnerator ruficoxis (Ichneumonidae). Am descris 4 specii masculi noi pentru [tiin]\: Hemitelesrubricollis Thomson, H. Rufizonatus Schmiedeknecht, Itoplectes maculator F. Bicolor Const. [i Cic., Gravenhorstinalatro Schr. F. Orbitale Thom. Am semnalat prezen]a `n fauna României pentru prima dat\ a 24 de specii de insecte din Familiile Formicidae, Ichneumonidae, Braconidae [i Staphylinidae.

Am semnalat 43 specii de insecte pentru prima dat\ în regiune zoogeografic\ Moldova. Ele apar]in familiilor Formicidae, Chrysomelidae, Staphylinidae. Activitatea universitar\ (cursuri, lucr\ri practice de laborator, practic\ biologic\) s-a desf\[urat, în special, în trei domenii principale: Zoologia nevertebratelor, Entomologie, Ecologie general\ (1989-2002). ~n calitate de {ef de lucr\ri, conferen]iar [i mai ales profesor, am predat cursuri par]iale [i integrale la 9 discipline din care enum\r: Tehnica prepar\rii materialului biologic, Zoologia nevertebratelor, Geologie istoric\ [i Paleontologie

105 

 

(pentru studen]ii de la cursuri f\r\ frecven]\). Din 1989 pân\ în 2002, am predat cursul de Ecologie general\ pentru studen]ii de la cursuri de zi, Sec]iile: Biologie, Biochimie, Ecologie [i Protec]ia mediului. Am efectuat lucr\ri practice cu studen]ii la 14 discipline din Planurile de înv\]\mânt aferente, din care enum\r: Zoologia nevertebratelor, Entomologie general\, Entomologie agricol\, Paleontologie [i în ultimii 12 ani, Ecologie general\. Am condus practica biologic\ a studen]ilor români în str\in\tate (Germania, 1982, 1987, Fran]a 1993, cât [i a studen]ilor germani (Jena) în Rom=nia (1982-1985). De asemenea, am condus practica biologic\ a studen]ilor conform planului de înv\]\mânt, însumând peste 35 de ani. Am condus practica pedagogic\ a studen]ilor la diferite [coli [i licee din Ia[i; Am îndrumat 86 lucr\ri pentru ob]inerea licen]ei de c\tre absolven]i; 34 lucr\ri pentru ob]inerea gradului I în înv\]\mânt de c\tre profesorii de biologie din Moldova. Am participat ca membru sau pre[edinte de comisie la 41 de inspec]ii pentru acordarea gradului I în înv\]\m=nt. Am publicat prin multiplicare 10 c\r]i (manuale de lucr\ri practice [i cursuri). De exemplu, Manual de lucr\ri practice de Zoologia nevertebratelor, volum I, Autori: Libertina Solomon, Mircea Varvara, Ionel Petcu, 1978, 145 pagini, Lucr\ri practice de Ecologie, autori: Mircea Varvara, {tefan Zamfirescu, Petre Neac[u, 2001, 152 pagini; Curs de Geologie - Stratigrafie [i Elemente de Paleontologie (Precambrian [i Paleozoic), autori: Aurel Saraiman, Mircea Varvara, 1993, 103 pagini; Curs de Ecologie, volumul I, autor, Mircea Varvara, 1998, 163 pagini.

106 

 

Profesor emerit prin Hot\rârea Senatului Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza”, Ia[i, nr 4879, iulie, 2002. Diplom\ de excelen]\ acordat\ de Facultatea de Biologie, Ia[i, 2004. Domeniul principal de cercetare, dup\ ob]inerea doctoratului, a fost: Aspecte ecologice ale faunei de artropode epigee din ecosisteme terestre naturale [i agricole ale Moldovei. Stagii de specializare în str\in\tate: Polonia (Warsaw 1974, 1992), Germania (Jena, 1982, Freiburg, 1986, Jena, 1987, Freiburg, 1986, 1995), Fran]a (Paris, 1993), Anglia (Sco]ia, Dundee, 1994), Republica Moldova, 1991). Invita]ii la Simpozioane [i Congrese în str\in\tate [i onorate prin prezen]\ [i lucr\ri: 6. De exemplu, Verhandlungen des Zehntes Internationalen Symposiumüber Entomofaunistik Mitteleuropas (S.I.E.E.C), 15-20 august, 1983, Budapest; Fourth European Congress of Entomology. XIII Internationale Symposium für die Entomofaunistik Mitteleuropas, 1-6 septembrie, 1991, Gödölo, Ungaria; 5th European Congress of Entomology, 29 august-2 septembrie 1994, York, England; The VIth European Congress of Entomology, Ceske Budejovice, Cehia, 23-29 august, 1998. Particip\ri la simpozioane [i conferin]e [tiin]ifice nationale: 7. De exemplu, Lucr\rile celei de a III-a Conferin]e de Entomologie, 20-22 mai, 1983, Ia[i; A-V-a Conferin]\ Na]ional\ de Ecologie, redresarea ecologic\ a ambian]ei, 2-5 iulie, 1992. Cluj-Napoca; Congresul Na]ional de {tiin]e Biologice ,,Emil Racovi]\”, 16-20 septembrie, 1992, Ia[i; Conference ,,Possible Solutions to Environmental Problems, 24-26 September 1992,Cluj-Napoca. Lucr\ri [tiin]ifice publicate: 112. (2014) ^ alte 10 articole. Contracte [i granturi [tiin]ifice realizate: 62.

107 

 

Lucr\ri de licen]\ conduse: 86. Lucr\ri gradul I conduse: 34.Am participat ca membru `n comisii de doctorat, examene [i ca referent oficial pentru sus]inerea tezelor de doctorat. De exemplu, referent oficial la 10 teze de doctorat, din care dou\ pentru doctor habilitat, Chi[in\u, 2003, 2012. Societ\]i profesionale (membru): Societatea de Ecologie din România, 1990; Academia Oamenilor de {tiin]\ din România (1993), legit. nr. 472 (1999); Societatea de Entomologie din România (1996). Referin]e bibliografice: Datele esen]iale din curriculum vitae au fost aprobate [i incluse în urm\toarele publica]ii: ~n str\in\tate: 1. Dictionary of International Biography, Edi]ia 27, 1999, Cambridge, England; 2. International who’s who of Intelectuals, Edi]ia 13, 1999, Cambridge, England; 3. Outstanding People of the 20thCentury, Second Edition, 1999, Cambridge, England; 4. International Directory of Distinguished Leadership, Nine Edition, 2000, S.U.A.; 5. 1000 worldleaders of scientific influence, First Edition, American Biographical Institute, 2002; 6. Who’s who in Contemporary Romania, Montreal, Canada, 2003; 7. The contemporary who’s who of professionals, SUA, 2004. ~n România: 1. Who’s who `n Rom=nia, Bucure[ti, 2002, pg. 697; 2. Natura [i Cercetarea Biologic\ în Bucovina, 2004, pg. 180-182; 3. Dic]ionarul Personalit\]ilor din Rom=nia (Biografii contemporane), Edi]ia 2013, pg. 489.

108 

 

VALEA ZELETINULUI

leag\n pentru florile VALORII

Liceul ,,Alexandru Vlahu]\",

un loc de pornire, sublinieri

Pentru c\ nu [tim to]i cu adev\rat de unde venim [i nici dac\ vrem s\ ajungem undeva, încerc s\ sugerez m\car un drum de urmat, pe baz\ de exemple [i modele. Din liceanul nec\jit [i s\rac, dac\ are germenele geniului, perseveren]\ [i voin]\, poate ie[i o personalitate puternic\, dup\ munca de o via]\. Oricum nasc [i la Podu-Turcului oameni… Fiecare cu steaua lui, poate vreunul cu luceaf\rul lui (dup\ cum se vede, ne apropiem de 100…). Din Valea Zeletinului s-au ridicat ca flori ale valorii, dintr-un bazin preponderent agricol, mari personalit\]i ale [tiin]ei, culturii, agriculturii [i întregii vie]i sociale. Dac\ satele Giurgioana [i C\be[ti existau pe vremea gloriosului {tefan, erau [i oamenii care populau [i reprezentau aceste dealuri, ape, câmpii, p\duri [i speran]ele fire[ti. Din Valea Zeletinului s-au ridicat valori mari [i foarte mari ale neamului românesc care-au schimbat sapa-n condei [i brazda în c\r]i alc\tuite cu trud\, migal\, cercetare, previziune etc. Unora nu li se pare relevant s\ pomenim de academicieni (Miltiade Filipescu), C.D. Zeletin (Academia oamenilor de [tiin]\ în medicin\), doctori în [tiin]e ({tefan Zeletin, I. D. Mu[at, Dorel Ichim, Constantin Popa [.a., mul]i profesori universitari (mul]i)

109 

 

sau eminente personalit\]i în domeniile pe care le-au [i reprezentat. Starea… DE AZI este cea pe care o accentueaz\ rândurile de fa]\, în ideea c\ vagonul cultural - spiritual - informa]ional este împins pe [inele istoriei de oameni care-[i jertfesc timpul, avere, s\n\tate pentru a realiza opere de patrimoniu, convin[i c\ cei care vin n-au de unde cunoa[te dac\ acele elemente de cercetare nu-s f\cute public. Pentru c\ va fi în cartea aceasta ,,PRIMA… CLAS|!” [i un alt capitol, propun la o mai dreapt\ cinstire a muncii lor (azi) 6 contemporani care au absolvit liceul Podu Turcului în 1959 sau în preajma acestuia când a ap\rut prima promo]ie de liceu cu 11 ani de studiu. În 1958, liceul Podu-Turcului n-a avut promo]ie pentru c\ s-a trecut de la liceul cu 10 clase, la cel cu 11. Dintre cei pe care-i consider MARI VALORI ale na]iunii române sunt Ovidiu B\lan, mare compozitor [i dirijor (la Bac\u) n\scut la Bouro[ - Corbi]a, Ioan Berdan (n. la T\v\d\re[ti, comuna Vultureni, 9 august 1941), chimist, Ioan Druic\ (n. la Podu Turcului dar absolvent al Liceului ,,Gheorghe Ro[ca Codreanu” Bârlad, în 1957) fizician, Dumitru V. Marin, etnolog (n. la Giurgioana, 28 aprilie 1941, absolvent în 1959, romancier, mare jurnalist român, istoriograf, monografist), Valentin Moraru din R\chitoasa n.30 martie 1942, absolvent în 1959, scriitor [i om cu înalte func]ii de r\spundere, Gheorghe Popa (n. 14 august 1940, Boghe[ti), deschiz\tor de drumuri în Geochimie. Subliniez c\ Ioan Berdan, Dumitru V. Marin, Valentin Moraru [i Gheorghe Popa, care au absolvit liceul

110 

 

(printre cei, doar, 7 din 32 în prima sesiune de examen de maturitate ^ bacalaureat) absolven]i în 1959, fac parte dintre cei cu contribu]ii fundamentale în istoria disciplinei în care au activat. Cu excep]ia lui Valentin Moraru (decedat) ceilal]i sunt prezen]e vii în via]a [tiin]ific\ [i spiritual\ a Ia[ului, Vasluiului [i a ]\rii.

În ordinea alfabetic\ e prof. univ. dr. Ioan Berdan, un cadru didactic universitar valoros, formator a peste 40 de genera]ii de studen]i, doctoranzi, doctori în [tiin]a chimiei anorganice. Are peste 100 de lucr\ri ([i 15 manuale

[i c\r]i de specialitate), tratând îndeob[te chimia anorganic\ avansat\, creativitate [i mecanisme de reac]ie [i probleme de logic\ în chimie. Ion (de la… Podu Turcului!) a participat în ]ar\ [i str\in\tate la numeroase manifest\ri [tiin]ifice (Lausanne, Chi[in\u, Halkidiki, Bruxelles etc. etc.) [i a reprezentat ]ara [i cercetarea româneasc\ în Algeria (4 ani) [i în numeroase alte ]\ri. A îndeplinit [i destule func]ii de r\spundere în cadrul Ministerului Educa]iei [i Înv\]\mântului, în comisii importante. Prof. dr. Dumitru V. Marin, cu aproape 4 decenii de activitate în liceele vasluiene [i peste 2 decenii în pres\, este singurul din jude] în Dic]ionarul Etnologilor Români (1998, 2 volume) din

111 

 

toate timpurile (din cei 874 nominaliza]i), cu 9 fi[e în Istoria Jurnalismului din România, care a înfiin]at posturi de radio, TV Vaslui (5 decembrie 1990) [i ziarul Meridianul (din 1996) cu peste 500 de colaboratori, într-o adev\rat\ [coal\ de pres\. Primul romancier din istoria ora[ului (,,Z\pad\ pe flori de cire[”), cercet\tor [tiin]ific (,,Tudor Pamfile [i revista Ion Creang\” [.a.), istoric literar [i al culturii (,,TVV - 15… explozia”, ,,TV Vaslui - România - Europa”, ,,Festivalul Na]ional ,,Constantin T\nase” Vaslui”, ,,Cu Eminescu - dasc\l de suflet”), istoric al presei (,,MERIDIANUL, ax\ cultural - informa]ional\”) cu ultima carte (a 22-a) din 2014 ,,Ceau[escu -......- B\sescu, Mitterand - Snegur - Iliescu, Lucinski - Constantinescu, Regele Mihai I”. A realizat interviuri cu 9 pre[edin]i de stat, a relatat din 32 de ]\ri. Este vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din România men]ionat în 11 dic]ionare ale personalit\]ilor.

Multe dintre ,,Zilele Meridianului” de Ia[i - Vaslui în numeroase localit\]i ie[ene,vasluiene, b\c\oane, inclusiv Podu-Turcului (ca cea de mar]i, 25 februarie 2014, cu 6 scriitori) sunt manifest\ri de înalt\ spiritualitate [i de valorificare a realiz\rilor literaturii contemporane.

Prof. univ. dr. Gheorghe Popa a îmbog\]it [tiin]a româneasc\ cu primul studiu complex mineralogic, petrografic [i geochimic al z\c\mântului de mangan de la {arul Dornei, cu studii hidrogeochimice prezentate

112 

 

la Ia[i, Viena, Bucure[ti, Bratislava, Rio de Janeiro [i în Algeria (cu 3 proiecte în câ]iva ani). Manualul universitar ,,Hidrogeochimie” [i muzeul de mineralogie din Ia[i i-au adus o recunoa[tere valoric\ unanim\. Formator în înv\]\mânt în peste 4 decenii de activitate (peste 3000 de speciali[ti), îndrum\tor de doctorate [i masterate, decan, expert, evaluator, vicepre[edinte de comisie de acreditare a titlurilor, diplomelor [i certificatelor universitare), [i înc\ nu se completeaz\ destul valoroasa sa activitate de o via]\. Preciz\m c\ fragmentul de fa]\ urm\re[te s\ semnaleze nu numai MODELE ci [i certitudini pentru to]i cei care viseaz\ s\ realizeze ceva în via]\. Pentru c\ to]i ace[tia sunt fii de ]\rani de pe Valea Zeletinului, absolven]i ai Liceului ,,Alexandru Vlahu]\”. Ca [i profesorii Bucur Constantin, Bulboac\ (Galan) Tatiana, Chiric Nicolae, Grosu Mihail, Rusu Laz\r, Serghie Mihai, Apostol (Iamandi) Cornelia, ing. Zaharia Ion, farmacista Machedon (Iolu) Mariana, ec. Glod (Stafie) Elena, proiectant Popa Neculai [.a. Punctual: PRIMA… CLAS|! Cu liceul de 11 ani din Podu Turcului a colectat dintre fiii de ]\rani acele valori care apoi s-au impus în plan na]ional. Mai dreapta lor considerare în acest areal este o adev\rat\ necesitate. Vou\ v\ r\mâne s\ continua]i lan]ul valorilor locale, sau m\car s\ încerca]i! Orice vis poate s\ dea în floare prin munc\, perseveren]\ [i noroc (articol din ziar).

113 

 

CAPITOLUL IV.

DEST|INUIRI {I AMINTIRI

A) Profesorii

Prof. MINEA DAMIAN

Cu ceva timp în urm\, într-un cadru dominat de emo]ia întâlnirii cu câ]iva mânuitori ai condeiului, care a avut loc la Liceul „Alexandru Vlahu]\” din Podu-Turcului, inevitabil, a fost pomenit [i numele Minea Damian. Cei trecu]i de prima tinere]e în]eleg sensul cuvântului „inevitabil” în acest context, deoarece profesorul de limba român\, limba latin\, limba francez\, Minea Damian, le-a r\mas în memorie [i fiecare în parte ar putea evoca în câteva cuvinte personalitatea acestuia. N\scut în satul Hodivoaia în apropiere de Giurgiu într-o familie de „sclavi ai ogorului”, cum cu demnitate spunea mama sa, a rupt barierele, [i-a dep\[it condi]ia [i a devenit un intelectual care impresiona prin personalitatea sa, prin u[urin]a cu care trecea de la discursul academic din cadrul orelor de curs, la cel banal pe care-l purta cu oamenii simpli, cei care-i p\streaz\ [i acum un respect profund. A tr\it ca un om simplu, partea material\ a vie]ii nu l-a interesat niciodat\, altele erau valorile pe care le pre]uia. Avea darul de a capta aten]ia, tinerii colegi de breasl\ îl apreciau, le pl\cea s\-l aib\ în mijlocul lor. În

114 

 

apartamentul s\u modest, unde biblioteca se afla la rang de cinste, se desf\[urau adev\rate dezbateri culturale, polemici, din care to]i înv\]au câte ceva. Era modest, tolerant, mândria cea mai mare pentru el era aceea c\ l-a avut ca profesor pe marele C\linescu, despre care nu pierdea niciodat\ ocazia s\ vorbeasc\. Citea [i lucra zilnic, redacta sute de fi[e pe care tot amâna s\ le adune într-o scriere unitar\. A tot amânat pân\ când, într-o sear\ de septembrie, dup\ ce [i-a stins ultima ]igar\, s-a stins din via]\. Septembrie, lun\ predestinat\... început [i sfâr[it de carier\ didactic\ [i de via]\ !

Prof. Gabriela [i Mihai Damian (n. 9 apr. 1954),

nora [i fiul.

Prof. IANCU GRAMA

Reporter: Cu cine prefera]i s\ stau de vorb\, cu profesorul Iancu Grama, sau cu poetul Iancu Grama din Bac\u? Prof. Iancu Grama: Cu profesorul Iancu Grama. R: Domnule profesor, destul c\ atunci c=nd eram elevii Dvs., prin anii ‘58 - ’59, ne-a]i b\gat `n cap geografia, chiar de Dvs. at=ta geografie am `nv\]at!, ne-a]i b\gat `n cap [i un soi de comportament… V\ `nf\]i[ez momentul sau cum era]i atunci, privit de noi elevii, un

115 

 

t=n\r `nalt, cam distant fa]\ de noi, dar un fel de lord al comportamentului, `n timp ce alte persoane erau mai libere, dar Dvs. era]i mereu egal, adic\ prin prezen]\ impun\toare de[i preda]i geografia. Dvs. v-a]i bucurat de autoritate f\r\ s\ fi]i la un obiect principal. A]i comenta acum de ce s-a `nt=mplat a[a? Prof.: Cred c\ acesta era felul, comportamentul meu de a fi. Mai t=rziu mi-am dat seama c\ geografia nu era un obiect care s\ fie cerut la bacalaureat, prin alte p\r]i [i parc\ regretam c\ nu am urmat alt\ facultate. R: Atunci, v\ `mp\ca]i bine cu profesorul Carda[. Era profesorul nostru de educa]ie fizic\, [i cu toate acestea, nu era]i pe obiect principal. A]i avut vreodat\ probleme cu elevii? Prof.: C=t am fost la Podu-Turcului, nu am avut probleme. R: V\ aduce]i aminte, c=t de c=t, de clasa aceea care a terminat `n 1959? Prof.: Da, `mi aduc aminte, chiar [i de unii dintre elevi. Spre exemplu, Dumitru V. Marin, Dragomir, care `l cuno[team de la ni[te reuniuni care se f\ceau cu elevii, c=nta la acordeon, de Popa Gheorghe, Ion Berdan, cei doi Chiric Neculai [i Anton [i de fata prim\ri]ei, Godoi. Trei ani, c=t am fost la Podu-Turcului, nu am avut probleme cu elevii. Erau elevi foarte ascult\tori [i de treab\. R: V\ mir\ c\ unii dintre ei au ajuns persoane importante `n [tiin]\ sau `n domeniu pe care l-au abordat? Vreo 5-6 sunt profesori universitari [i cu titluri de doctori.

116 

 

Prof.: De obicei, din mediul acesta mai lini[tit, mediul s\tesc, apar v=rfuri [i merg mai departe. R: C=te volume de poezii ave]i domnule profesor? Prof.: Am 18 volume. R: Un cuv=nt pentru elevii Dvs. de atunci, cei care v\ vor vedea pe 29 mai 2014. Prof.: Am toat\ bucuria [i satisfac]ia pentru c\ au fost elevi buni, ascult\tori [i care au `nv\]at. Le doresc mult\ s\n\tate [i noi realiz\ri pe viitor.

Aprilie 2014

Prof. DOMNICA SPULBER (MURGOCI)

Reporter: S\rut-mâinile, d-na profesoar\! Sunte]i la Dvs. acas\, cam frigu[or în cas\, cam frumos afar\, dar, cam frig, ne-a]i întâmpinat cu zâmbetul pe buze [i cu vesti]ii d-voastr\ ochelari fumurii... de ce-i purta]i, doamn\?

Prof.: Bun\ ziua, d-le profesor! Sunt necesari, la vârsta mea... R: Eu v\d c\ la vârsta d-voastr\ sunte]i o doamn\ „foarte bine” [i asta v-o spun pentru c\ am umblat bini[or în lume! De ce ofta]i? {ti]i c\ au mai r\mas lucruri de f\cut? P: Desigur... R: De exemplu, ce mai vre]i s\ face]i acuma?

117 

 

P: S\ fiu s\n\toas\, s\-mi port de grij\, s\-mi v\d nepo]ii mari, realiza]i... R: Câ]i ave]i? P: Trei... R: A, s\ tr\iasc\, sunte]i bogat\! {i au [i ei nepo]i sau b\ie]i? P: Nu! M\ refeream la genera]ia a treia! R: P\i, [i eu m\ refer la a patra! P: P\i, îi a[tept\m! R: Noi a[tept\m m\rturisiri, dar v-am luat cam pe neveste, am vrea ceva m\rturisiri de pe timpul când era]i la Podul-Turcului, unde a]i l\sat o urm\ important\, a]i fost promovat\ inspectoare [i, apoi, la Ia[i, unde v-a]i stabilit, spre marea noastr\ p\rere de r\u, dar acolo v-a r\mas oleac\ de suflet? P: Într-un fel, anii aceia au fost cei mai frumo[i din via]a mea! Eram la început de carier\, erau anii când visam, era un sat cu oameni frumo[i [i bine realiza]i, colectivul pe care-l conduceam era de o vârst\ cu mine... R: Chiar mai tineri, al]ii! P: Pu]ini! Eram de aceea[i vârst\, ne în]elegeam foarte bine, copiii veneau din mediul rural, dar veneau cu dorin]a de a înv\]a, î[i dep\[eau condi]ia prin cunoa[tere, încât nu aveam probleme cu ei, nu erau cazuri de eliminare! {coala avea vreo 500 de elevi... R: Vre]i s\ v\ dau ni[te cifre? Când era]i directoare, elevii care au venit acolo erau aproximativ 12% din popula]ia [colar\ a raionului Zeletin, dar se f\cea planul de înv\]\mânt.

118 

 

P: Unul-doi din clas\ dac\ luau, se d\dea concurs de admitere, munca noastr\ era frumoas\ cu ei... R: Da, c\ avea]i numai b\ie]i îndr\zne]i... P: Am prins [i colective mai eterogene! R: Din clasa a VII-a erau 26, abia 6 au reu[it! Nu era selec]ia mult prea aspr\? P: Era un plan de locuri, dac\ aveam numai o clas\ puteau s\ concureze [i 10 pe un loc. R: Cum se sim]ea un profesor la o clas\ care „zbârnâia” la treab\? P: Foarte bine, clasele bune te stimuleaz\ la munc\! R: Mi-amintesc c\ odat\ a]i eliminat vreo trei! P: Pe 2-3 zile, da, dar de exmatriculat, nu am exmatriculat! Am mai sc\zut note la purtare, doar copiii nu erau sfin]i! Proveneau din mediu rural... R: Aproape to]i, dac\ erau unul-doi din afar\!

P: Erau copii de ]\rani... R: {i d-voastr\ nu v\ venea greu s\ lucra]i cu ei, a[a

neinstrui]i, cam s\raci cu duhul? P: Nu erau s\raci cu duhul! Erau înzestra]i, aveau

minte bun\, nu aveau cuno[tin]e bogate, dar i-am format de-a lungul timpului.

R: {ti]i c\ to]i cei care au intrat la liceu l-au [i terminat? Trebuie s\ v\ mai spun c\ în 1959, când am terminat, din 32 am luat bacalaureatul doar 7? Printre aceia [i eu, [i tare m\ mândresc c-am fost bun!

P: Da, [tiu seria aceea care a avut a[a rezultate, dup\ aceea nu au mai fost. Probabil c\ a fost prima dat\

119 

 

când au fost du[i în alte locuri, nici un profesor de la [coala lor...

R: V-au dus la Bac\u, tot directoare de [coal\! P: Da, la un grup [colar economic. R: {i nu v-a p\rut r\u dup\ Podu-Turcului? P: Locul unde-]i începi activitatea, locul unde cu

emo]ii intri întâi la clas\, sunt amintiri care nu se [terg! Am mai fost de câteva ori, cu so]ul meu, ca s\ rev\d locurile!

R: Doamn\, v\ întreb dac\ a]i avut emo]ii când preda]i acolo?

P: La fiecare lec]ie! R: {i noi de ce nu vedeam aceste emo]ii? P: Arta profesorului este [i de a st\pâni gândurile,

emo]iile [i tr\irile! R: V\ pute]i explica de ce elevii v\ pre]uiau a[a

mult? Asta o spun eu care mi-a]i dat 4 în loc de 5, da, la Român\ aveam 5!

P: Poate dorin]a mea de a-i ajuta s\ înve]e [i s\ înving\ pentru c\ [i eu am plecat tot de la ]ar\! Am muncit din greu ca s\ ajung la cap\t!

R: Era]i mai indulgent\ la note sau le mai explica]i înc\ odat\ lec]ia?

P: Niciodat\ n-am fost sigur\ c\ nota mea poate s\ exprime întreaga cuprindere a min]ii unui elev, am pus 8 sau 9 pentru c\ mintea elevului atâta a produs la momentele acelea.

120 

 

R: Mi-am f\cut urm\torul exerci]iu, ca [i d-voastr\: când am v\zut c\ elevii nu [tiu, am l\sat totul de o parte [i am explicat din nou lec]ia.

P: La nevoie, alt\ cale nici nu e! R: Nu-l ajuta]i mai mult pe Chiric Anton, c\ aista

era b\iat de profesor? P: Era, a[a, de mijloc... R: Da’, eu cum eram, d-n\ profesoar\, ia s\ v\

vedem?! P: Era]i foarte bun [i avea]i rela]ii bune cu to]i

profesorii... R: Sunte]i mândr\ de elevi [i de care anume, dac\ se

poate? P: Sunt mul]umit\ de to]i cei care au reu[it în via]\,

pentru c\ în cei 39 de ani de înv\]\mânt oriunde i-am întâlnit erau realiza]i ca profesori universitari, ingineri, înv\]\tori, toate meseriile le-au îmbr\]i[at [i cei porni]i de acolo, care erau mai înv\]a]i cu greul, mai silitori [i mai dornici s\ se împlineasc\, au ajuns oameni mai de n\dejde...

R: Gândi]i-v\ c\ patru dintre ei au doctorate! Acum v\ e dor de ei? Vreau s\ v\ prind, adic\ s\ nu lipsi]i pe 29 la întâlnire!?

P: Îi apreciez a[a cum erau atunci, acum nu-i mai [tiu...

R: Veni]i acolo s\ vede]i cum oamenii dup\ ce s-au realizat, se întorc tot cu gândul cel bun c\tre d-voastr\! Pe unde a]i fost, ave]i ni[te realiz\ri deosebite, ni[te nume

121 

 

care s-au realizat, au ajuns doctori în [tiin]\ sau ceva de genul acesta?

P: Da! Una din elevele mele, de aici, a lucrat la ISJ Ia[i 10 ani, cu mine, d-na Manta Mihaela, dup\ care a plecat în USA. La Universitate sunt mai mul]i, Berdan, Popa, unii sunt directori de [coli...

R: Elevi buni cu care v\ mândri]i... P: Dumneavoastr\ Marin Dumitru, cunoscut a[a ca

personalitate! R: V\ pun la încerc\ri, c\ dac\ n-a]i citit nimic din

ce-am scris eu înseamn\ c\... nu! Vreau s\ intra]i în filmul meu cu chipul acela, nu spun c\ era angelic, dar era a[a pl\cut, sobru, serios dar stimulativ!

P: Eram cam încrâncenat\! R: Era]i, era]i! Pe care îi mai ave]i în minte? P: Berdan, Popa, Marin, Moraru, Spiridon,

Mihalache... R: Nu e de la noi, era din R\d\cine[ti... Ce le ve]i

spune elevilor la întâlnire? S\ nu spune]i c\ nu veni]i! P: Vreau s\ vin, s\ v\d m\car cu ochii min]ii ce a

fost alt\dat\, s\ v\d anii tinere]ii, entuziasmul [i voio[ia de atunci, n\zbâtiile care le f\cea]i. Acuma ce a[ vedea? Ni[te oameni cumin]i]i de vreme, de problemele care le-au avut, voi r\mâne cu amintirea n\zbâtiilor [i ambi]iile voastre de atunci...

P: V\ pl\ceau acei ambi]io[i? P: Da, îi [tiam pe cei din toate clasele!

122 

 

R: Din clasele de dup\ ce am plecat noi, mai [ti]i cine s-a mai dus mai departe? Unul Teletin a ajuns la Strasbourg...

P: Era unul Teliba[a, a fost comandantul CMJ Ia[i, apoi generalul Viorel Cheptine...

R: Ce dori]i s\ transmite]i pe 29 mai? P: S\ tr\iasc\ din amintiri, cine nu are amintiri are

via]\ s\rac\! S\-[i mai aduc\ aminte de ce-a fost [i s\ tr\iasc\ frumos zilele care vor mai fi, cu s\n\tate [i iubire, în mijlocul celor apropia]i [i dragi, s\ v\ mai vede]i între d-voastr\, când mai ave]i timp!

Ia[i, 11 martie 2014

Prof. ELENA TUDORACHE

Reporter: Doamn\ profesoar\, saluta]i-i pe elevii care a[teapt\ s\ stea de vorb\ cu Dvs. Ce le spune]i acum, c=nd v\ ve]i revedea dup\ 55 de ani de la absolvire, 56 de ani de c=nd a]i plecat de la Podu-Turcului?

Prof. Elena Tudorache: Pentru c\, eu venind imediat dup\ terminarea facult\]ii, diferen]a de v=rst\ [i aceast\ genera]ie a ta era de un an, doi. M\ bucur c\ i-am cunoscut [i fiecare dintre ei a reprezentat o cunoa[tere a mea. Sunt bucuroas\ c\ to]i au reu[it `n via]\, chiar foarte bine. Se spune c\ elevul trebuie s\-[i `ntreac\ maestrul, iar `n cazul acestei genera]ii s-a [i petrecut acest lucru.

123 

 

R: Eu fac parte dintre aceia care citeam dox-uri, inclusiv `n ora Dvs. [i m-a]i prins dar m-a]i f\cut iertat. Pe vremea aceea dac\ vreun profesor prindea un elev citind un dox `n clas\, `l putea exclude. De ce nu ne-a]i p=r=t atunci? Prof.: Niciodat\ nu mi-au pl\cut p=r=cio[ii, cum nu-mi plac nici ast\zi, nu-mi plac nici cei tr\d\tori. R: La cenaclul literar era]i argint viu. Reu[ea]i s\ ne mobiliza]i. Prof.: Mi-a pl\cut foarte mult aceast\ meserie. Cinci genera]ii `naintea mea au lucrat la catedr\. Am f\cut acest lucru din mare pl\cere. ~n ceea ce prive[te cenaclul de care a]i vorbit, a[ fi vrut ca elevii mei s\ iubeasc\ cititul c\r]ilor....

Aprilie 2014

Prof. univ. dr. MIRCEA VARVARA

Reporter: Stimate d-le profesor universitar doctor, v\ spunem bun\ ziua, aici în casa Domniei voastre! Prof. univ. dr. Mircea Varvara: Bun\ ziua [i bine a]i venit! R: Sunte]i o personalitate bine cunoscut\, nu numai în Ia[i ci [i în ]ar\ [i în Europa, de numele c\reia se leag\

o lung\ serie de realiz\ri [tiin]ifice! Pentru cei care, s\ admitem c\ nu v\ cunosc, v-a[ ruga s\ preciza]i câteva date... personale.

124 

 

Prof.: Mul]umesc pentru introducerea aceasta deosebit\, care m\ onoreaz\ [i m\ flateaz\, este un eveniment deosebit! M\ numesc Varvara Mircea, Profesor universitar Dr. Emerit. Am lucrat la Facultatea de Biologie din anul 1958 [i pân\ în prezent, adic\ o jum\tate de secol! R: Care considera]i c\ a fost norocul din via]a domniei voastre? Prof.: Norocul meu în via]\ a fost c\ am avut o ereditate bun\, am avut p\rin]i foarte buni [i mi-a pl\cut s\ muncesc foarte mult. {coala, [coala pedagogic\, facultatea [i dup\ aceea tot ceea ce am realizat s-a datorat faptului c\ mi-a pl\cut s\ muncesc, am avut acest dar deosebit [i îl am [i în continuare. Ca [i cadru universitar, activitatea se compartimenteaz\ în dou\ sectoare principale: activitatea didactic\ [i activitatea [tiin]ific\. Activitatea didactic\ [i celelalte, inspec]ii, practic\ etc., constituie cca. 70%, restul de 30% este activitatea [tiin]ific\. Posibilit\]ile de a face o activitate [tiin]ific\ s-au concretizat odat\ cu ob]inerea doctoratului, în anul 1972, doctorat care a fost o încercare pentru mine, am muncit 12 ani, pe atunci nu se cerea o limit\ de timp [i am lucrat la d\un\torii prunului [i inamicii naturali - insecte. Dup\ aceea, am trecut la o alt\ latur\ care mi-a pl\cut în mod deosebit [i unde am publicat majoritatea lucr\rilor. R: Respectuos v\ rog s\ ne vorbi]i despre „r\d\cini”, copil\rie, sat, oameni. Prof.: Am venit pe lume în satul Dealu Morii, comuna Vultureni, a[a cum se chema pe atunci, în anul

125 

 

1932, adic\ în secolul trecut, într-o frumoas\ zi de var\, într-un sat numit Mele[cani, într-o zi de 13! Nu m-am gândit niciodat\ c\ acest 13 putea s\-mi d\uneze, din contra, mi-a creat numai bucurii [i rezultate pentru c\ am muncit, am avut noroc [i m-am dezvoltat, sub aspect social, favorabil. Am înv\]at carte în regimul trecut, în regimul comunist pe care eu îl apreciez pentru c\ oferea posibilit\]i pentru copiii de ]\rani s\ înve]e carte. R: Munc\, mult\ munc\ dar se pare c\ dincolo de munc\ [i de [ans\ a existat [i un anume har care se trage de la acea frumoas\ [i binecuvântat\ Vale a Zeletinului care a dat ]\rii [i lumii o întreag\ pleiad\ de somit\]i. Cât datora]i oamenilor de acolo, pe care eu îi cunosc într-o anumit\ m\sur\? Prof.: Când m-am dezvoltat, era Raionul Zeletin. Din Dealu Morii, eu [i înc\ doi colegi, din care, din nefericire, unul a decedat!, am mers [i am terminat o facultate! Cred în harul locului respectiv, dar f\r\ munc\, f\r\ o dotare pe m\sur\, f\r\ idealuri nu po]i ajunge departe! Nu eu am fost cel mai bun în 1957 când am terminat cu diploma de merit, dar norocul meu a fost c\ în acel an s-a creat un loc la facultate pe care am fost chemat. În ’57-58 am fost profesor la Podu-Turcului, iar în octombrie ’58 am fost chemat la facultate. Eu cred cu t\rie c\ to]i factorii obiectivi sociali, politici, economici, psihici etc., to]i î[i au importan]a lor. La zodie se spune c\ am tendin]e perfec]ioniste! Confirm lucrul acesta s\ fie mereu mai bine, \sta-i [i sensul vie]ii, al evolu]iei!

126 

 

R: Har, munc\, cercetare, profesorat, rezultate excep]ionale pentru ]ar\, pentru lume! Cum v-a r\spl\tit societatea, dle profesor?! Prof.: Poate este un pic exagerat, eu nu am fost o persoan\ public\, n-am fost unul care s\ apar în public, mai tân\r fiind am ap\rut la radio, am avut har, am avut pl\cere [i posibilit\]i, dar [i întâmplarea m-a favorizat, în contextul muncii. Societatea m-a r\spl\tit prin posturile din înv\]\mântul superior, mi-a oferit gradul de Profesor Emerit, care pe undeva m\ flateaz\, sunt profesor-asociat, m\ bucur c\ sunt tineri pe care i-am ajutat, se poart\ foarte frumos, m\ respect\ pentru c\ eu în toat\ cariera mea universitar\ nu am vorbit cu „tu”, nu am jignit [i am respectat pe toat\ lumea.

Aprilie 2014

DUP| 56 de ANI - Mircea Varvara (din nota de prezentare cerut\)

Sunt profesor universitar

doctor pensionar, asociat, Varvara Mircea, acum la vârsta de 81 de ani, cet\]ean al ora[ului universitar Ia[i, din 1958. Con]inutul acestei

prezent\ri a fost impulsionat (martie, 2014) de fostul elev Marin Dumitru la liceul din Podul Turcului, Jud. Bac\u,

Mircea Varvara cu familia

127 

 

1957-1958, ast\zi, Profesor Dr. Director si proprietar al Ziarului ,,Meridianul”, Vaslui. Pentru cele ce urmeaz\, am ca suport informativ, obiectiv, experien]a mea de via]\ de peste opt decenii, de munc\, de preg\tire la {coala Pedagogic\ din B=rlad (1948-1952) [i la Facultatea de {tiin]ele Naturii [i Chimie (1953-1957), ambele absolvite cu diplome de merit, cea profesional\, didactic\, educativ\, [tiin]ific\ de o jum\tate de secol la Facultatea de Biologie, Ia[i, (1958-2002), c\l\toriile la Congrese [tiin]ifice în Europa, Profesor emerit al Facult\]ii de Biologie (2002).

Primul stadiu de transmitere a cuno[tin]elor de specialitate ca profesor, dup\ absolvirea Facult\]ii `n 1957, a fost la Liceul din Podul-Turcului, micul or\[el moldovean de pe Valea Zeletinului din Colinele Tutovei, la 15 kilometri sud de Casa p\rinteasc\ din satul Dealul Morii, Comuna Dealu Morii, Jude]ul Bac\u. Am fost profesor în înv\]\mântul preuniversitar doar un an, anul [colar, 1957-1958 (15 octombrie) pentru c\ am fost chemat s\ activez `n `nv\]\mâtul superior, fiind pe rând, [ef de laborator, [ef de lucr\ri, (lector), conferen]iar [i profesor universitar doctor, 1994-2002, (anul retragerii la pensie), apoi profesor asociat. Pe lâng\ rezultatele profesionale, [tiin]ifice, c\l\toriile în str\in\tate în ]\ri din Europa, avem bucuria unei familii frumoase cu o so]ie, mam\, bunic\ cu calit\]i fizice, profesionale, calit\]i de familist\ de peste 55 de ani, doi fii, bine realiza]i în profesie [i societate cu calit\]i fizice, intelectuale, morale [i de familie, cu familiile lor, cu dou\ nurori, medici, cu

128 

 

dou\ nepoate frumoase, inteligente, muncitoare care vorbesc fiecare câte dou\ limbi interna]ionale (Zurich, German\, Englez\), Bruxelles (Francez\, Englez\).

~n mintea [i sufletul elevilor de la liceul ,,Podul Turcului” din clasele a opta, a noua, a zecea din anul [colar preuniversitar 1957-1958, venind în fa]a lor la catedr\ pentru a le ,,sonoriza” cuno[tin]ele de limba francez\, zoologie, chimie, am r\mas tân\r, cum ar\tam atunci, cu impresiile lor, cu amintirile lor, cu bucuriile lor. Mi-a fost drag de elevi, de studen]i, de tineri, de oameni.

Elevii de atunci, 1957-1958, sunt ast\zi, 2014, oameni, cadre mature, care au parcurs etapele vie]ii profesionale cu realiz\rile lor, cu familiile lor, nepo]ii lor, cu prietenii lor. Doi din elevii de la Podul Turcului, dup\ ce au urmat cursuri universitare au devenit ei în[i[i cadre universitare, pân\ la titlul de profesor universitar, cu calificare [tiin]ific\ prin ob]inerea doctoratului. Este vorba de profesorul universitar dr. Berdan Ion, fost [ef de Catedr\ [i conduc\tor de doctorat la Facultatea de Chimie, Ia[i. Al doilea elev, pentru care am o deosebit\ apreciere [i simpatie pentru înaltele sale calit\]i umane pentru c\ am lucrat în cadrul aceleea[i facult\]i p=n\ `n anul 1990. Cine este? Este profesorul universitar dr. Popa Gheorghe, fost Decan al Facult\]ii de Geografie-Geologie, dup\ anul 1990.

Mi-a produs o mare pl\cere [i surpriz\ s\ aud vocea [i aprecierile la telefon, martie, 2014, celui care s-a prezentat Marin Dumitru, fost elev la Liceul Podu-Turcului, cu o evolu]ie ascendent\, devenind

129 

 

profesor dr. [i Redactor, {ef al ziarului ,,Meridianul” (Ia[i-Vaslui) [i cu realiz\ri publicistice deosebite. ,,Domnule Profesor, a]i fost profesorul nostru, ne vom întâlni pe data de 29 mai, 2014, la Liceul din Podu-Turcului. Ini]iativa de organizare a acestei întâlniri emo]ionante îmi apar]ine.”

Pe to]i elevii în fa]a c\rora am fost prin natura profesiei în anul [colar 1957-1958 la Liceul din Podul Turcului îi salut pentru realiz\rile lor, pentru evolu]ia lor în profesiile [i în contextul social în care au evoluat.

Ia[i, 22 martie, 2014

Al Dvs. ca [i atunci dar la o distan]\ de 56 de ani. Varvara Mircea, Profesor universitar dr.

pensionar, asociat, emerit.

La conferirea titlului de Cet\]ean de Onoare al com. Podu-Turcului

130 

 

B) Elevii

CORNELIA APOSTOL (IAMANDI)

Reporter: S\rut m=na Cornelia! Bine te-am g\sit! Te-ai `n]elenit aici, la Ive[ti - Gala]i, ai o c\su]\ frumoas\, o curte ordonat\, e[ti gospodin\ [i m\ bucur. Tu `]i mai aduci aminte de colegii t\i de la liceu? Cornelia Apostol (Iamandi):

~mi aduc aminte de to]i, cu drag. R: Ai o via]\ plin\. Mi-ai spus c\ e[ti mul]umit\ de ea. De unde izvor\[te aceast\ mul]umire? C. A.: Mul]umirea izvor\[te de la copiii care m\ `mpac\, m\ respect\ [i m\ iubesc, izvor\[te de la to]i elevii mei care `i am aici [i c=nd ies pe strad\ m\ respect\, to]i fo[tii mei elevi m\ iubesc. R: C=]i ani ai fost `nv\]\toare? C. A.: Aproape 40 de ani. Am intrat `n `nv\]\m=nt de la 18 ani. R: Din aceast\ genera]ie de 40 de ani, ai putea spune care a fost cea mai mare mul]umire a ta? C. A.: Mul]umiri am avut tot timpul, pentru c\ am avut rezultate bune. R: Doamna Cornelia, stimata mea coleg\ de liceu, de banc\ uneori, care a fost cea mai mare cucerire a vie]ii tale [i cea mai mare ne`mplinire?

131 

 

C. A.: Cea mai mare ne`mplinire a vie]ii mele a fost c\ am dat admitere de mai multe ori [i nu am intrat, de[i am `nv\]at foarte mult, la Facultatea de Istorie dar, `n rest, am fost mul]umit\. R: {i acum, cu g=ndul la fo[tii no[tri colegi. Din 1959 au trecut 55 de ani. Mai tr\im 19 din cei 32 care au terminat clasa a XI-a, prima clas\. De care `]i aduci aminte? C. A.: S\ [ti]i c\ am iubit pe to]i colegii no[tri, adic\ i-am respectat. De exemplu, totdeauna l-am respectat pe Bucur. ~mi amintesc de to]i, cu drag. ~mi amintesc c\ tu erai un b\iat bun, veneai la [coal\ cu Rusu, apoi de Lucian Popa, de Dragomir, cel care ne c=nta la acordeon. ~mi pl\cea foarte mult de I. Berdan... R: ~i vei vedea [i `n carte, [i `n film, [i `n realitate joi 29 mai 2014. ~]i mul]umesc [i `]i doresc numai bine. C.A.: S\ dea Dumnezeu, [i tu, [i familia ta. S\n\tate la to]i colegii cu care te vei mai `nt=lni, transmite-le tot binele de la mine [i s\ le spui c\ m\ g=ndesc la to]i cu drag\ inim\. M\ rog pentru to]i. Dac\ nu erai tu, eram to]i uita]i.

Martie 2014

132 

 

IOAN BERDAN

Reporter: V-a[ ruga s\ v\ g=ndi]i c\ ne `nt=lnim pe 29 mai 2014. Ce cuvinte crede]i c\ ve]i spune acolo? Am avut norocul s\ fim `ntr-o clas\ cu totul deosebit\, chiar de capacit\]i [i dac\ noi aveam condi]ii, mul]i dintre noi ajungeau [i mai bine. Dar avem c=]iva chiar bine realiza]i. Sunt sentimente pe care noi nu le vom pl\ti niciodat\ atunci c=nd ne revedem.

Ion Berdan: A[a este. Cel pu]in, eu cred c\ `n acele momente voi fi st\p=nit de puternice emo]ii care m\ vor face s\-mi amintesc cred, ca `ntr-un film, de toate momentele pe care le-am petrecut `n cadrul Liceului de la Podu-Turcului. Am fost ni[te oameni deosebi]i, am reprezentat cu cinste v\ile noastre, cele 2-3 de pe care am venit to]i la [coal\, astfel `nc=t clasa noastr\ a dat adev\rate valori Rom=niei. R: Tu cum te consideri ? I.B.: Un fiu de ]\ran, cu [ansa unor p\rin]i foarte buni, cu spirit de sacrificiu, cu alt\ [ans\ la un liceu bun [i mai ales cu [ansa de a fi muncitor. Crezi c\ puteam noi face ceva f\r\ s\ muncim pe br=nci ? N-ai f\cut la fel ? R: Cea mai mare realizare ? I.B.: ~ntr-o bun\ parte a ei o oper\ integrabil\ [tiin]ei [i culturii na]ionale ! Am tr\it, am muncit, am `nv\]at, i-am `nv\]at pe al]ii.

133 

 

CONSTANTIN BUCUR

Fostul profesor de istorie de la Liceul din Puie[ti - Vaslui, de unde a f\cut o via]\ navet\ la B=rlad, nu crede util\ o astfel de revedere, drept care ,,nu avem ce discuta”. Nu l-am v\zut de 30 de ani, de[i B=rladul este [i loc de activitate pentru mine, la Radio Unison sau Ziarul Meridianul ca s\ nu spun de activitatea politic\. De la doamna Maria Bucur am aflat c\ b\iatul lor, C\t\lin e medic de chirurgie maxilo-facial\ la Ia[i. Ca [i pu]ini al]ii, Constantin are ceva p\m=nt la Gl\v\ne[tii natali, poate face mi[care liber\ `n natur\. E s\n\toas\ [i nu-i pune mintea, sau capul `n `ntregimea lui, la vreun fel de contribu]ie. Bine c\ tr\ie[te, c\ oricum ne BUCUR\m !

Scriitori din Vaslui [i Bac\u, la `nt=lnirea cu elevii Liceului Podu-Turcului - 25 februarie 2014

134 

 

TATIANA (BULBOAC|) GALAN

Reporter: Te nume[ti Galan, te numeai Bulboac\ Tatiana. Ai terminat `n anul 1959, te recunosc coleg\ de banc\ din c=nd `n c=nd. Ce speran]e aveai atunci [i cum crezi c\ ]i le-ai `mplinit ast\zi? Tatiana (Bulboac\) Galan: Atunci, speran]ele erau foarte mici. Ast\zi, cred c\ speran]ele la care m\

g=ndeam s-au realizat `n cea mai mare parte. Adic\, sunt profesoar\ de limba rom=n\ [i limba latin\, am absolvit o facultate de filologie la Universitatea din Bucure[ti, am ob]inut ierarhic, gradele `n `nv\]\m=nt, gradul I cu media 10, am colaborat cu Inspectoratul {colar… R: Am v\zut c\ ai o gr\mad\ de extrase de prin reviste, deci ai fost activ\. T.G.: La [coal\, mi-am desf\[urat activitatea conform regulilor `n vigoare din perioada aceea, din punct de vedere metodic [i pedagogic, m-am ocupat `ndeaproape de educa]ia copiilor… R: Dac\ ar fi s\ comunici acum un g=nd pentru viitor, care ar fi acela? T.G. : ~mi doresc mult\ s\n\tate, s\ ajung s\-mi v\d nepo]ii mari, chiar cu str\nepo]i, [i, mul]umesc lui Dumnezeu c\ m-a ]inut d=rz\, tare, de am realizat ceea ce mi-am propus (…).

Martie 2014

135 

 

ANTONIU CHIRIC

Reporter: C=]i ani ai, dragul meu coleg Anton Chiric? Antoniu Chiric: Am 74 de ani[ori. R: Stima]i prieteni, v\ m\rturisesc c\ atunci c=nd am auzit c\ Anton tr\ie[te, am fost

tare emo]ionat pentru c\ aveam pe ceilal]i 18 colegi, [tiam c\ tr\iesc (am vorbit cu ei) iar pe el `l `ncrisesem sub semnul crucii. Antoane, `nc\ o dat\ m\ bucur s\ te v\d. Ai condi]ie fizic\ bun\...! Din ce [tiu, ai 50 de ani de c\snicie, deci ai intrat `n clubul select al celor cu `ndelungat\ via]\ de familie [i ordine `n via]\. A. C.: Am condi]ie fizic\ foarte bun\, f\r\ probleme… ~mplinesc 50 de ani de c\snicie pe 7 iulie. Am avut noroc de o so]ie extraordinar\, foarte muncitoare, ascult\toare din toate punctele de vedere. Am doi copila[i. R: Dragul meu prieten, de la Podu-Turcului, pe unde ai mai plecat `n via]\? A. C.: Am plecat direct la Bra[ov. Am lucrat la Uzina 2, f\ceam filtre [i carburatoare. Dup\ cum ziceam, am doi copii (un b\iat - 47 ani [i o fat\ - 42 ani) [i doi nepo]i. R: Alte elemente de mi[care pe care le-ai mai f\cut `n via]a ta…? A. C.: Am jucat fotbal la Divizia pe jude], dup\ aceea m-am retras [i am trecut ca arbitru.

136 

 

R: Iat\ c\ tu vii - spre deosebire de mine [i mul]i al]ii din cei 32 - dintr-un altfel de mediu. Domnul `nv\]\tor Chiric era un tip foarte sever, `n acela[i timp foarte ordonat, bun meseria[, avea grij\ de tine pentru c\ era singurul lui copil. A fost ceva deosebit de important c\ ai avut familie mai bun\ dec=t aveam noi? Noi eram ]\rani. Un `nv\]\tor, pe vremea aceea, era cineva. A. C.: Nu cred c\ acest lucru a influen]at a[a de mult. Dac\-]i vezi de treab\, toate se rezolv\ `n via]\. R: Care crezi c\ e cea mai de seam\ realizare a ta `n via]\? A. C.: Copiii. B\iatul a absolvit Facultatea de Automobile [i Tractoare, fata a absolvit Facultatea de Industrializare a Lemnului. R: Ce ne`mpliniri crezi c\ ai `n via]\, Antoane? A. C.: C\ nu am f\cut [i eu o facultate. Am f\cut o {coal\ tehnic\. R: De care dintre colegii t\i, `]i aduci aminte acum? A. C.: ~mi aduc aminte de M. Seghie, I. Berdan, de V. Moraru, de Nelu Dragomir [i `n final de tine. R: Noi, absolven]ii liceului de 11 ani, `n 1959, pu]ini aveam prietene, nu puteam privi problema dragostei, a rela]iilor intime. Nu aveam timp, eram preocupa]i cu munca [i cu `nv\]\tura. E corect ce spun eu? A. C.: A[a este. Totul se rezuma, dup\ mine, s\ ne preg\tim, s\ `nv\]\m c=t mai bine. Materia era foarte comprimat\ [i trebuia s\ cite[ti.

Martie 2014

137 

 

NECULAI CHIRIC

Pentru c\ n-a acceptat s\ colaboreze cu noi, v\ `nf\]i[\m, f\r\ comentarii, o imagine cu ,,imperiul” s\u s\tesc de la C\be[ti, comuna Podu-Turcului. Natur\, aer, s\n\tate, poate [i cea mintal\, `ntr-un decor gospod\resc, aproape ca acum 100 de ani, pe un deal pr\v\latic.

Am trecut de multe ori pe la casa lui din C\be[ti (ultima dat\, 12 mai) tare mirat, contrariat, c\ nu vrea s\ r\spund\ de[i se vedea c\ este acas\. L-am surprins `n prim\var\ urcat pe o scar\ cur\]ind un salc=m (m\

g=ndeam c\ vrea s\ zboare) [i, cu mare greutate am schimbat, prin gardul de s=rm\, c=teva cuvinte, ale lui mereu ,,inverse”. La c=t era de prietenos c=ndva [i apropiat de mine, tare m-a durut inima de aceast\ sc=rbavnic\ schimbare. Puteam s\ nici nu-l ,,Observ” `n aceast\ carte, dar [i el reprezint\ aceea[i copil\rie chinuit\ ca [i a mea. Pot eu s\ nu sper c\ se va `mbun\t\]i comunicarea ?

138 

 

CRISTEA (VI}|) VALENTINA

Reporter: Dac\ observa]i, pe fa]\ se v\d urmele muncii [i nu neap\rat ale anilor ! Valentina, tu ai fost muncitoare [i în liceu, ce-ai f\cut dup\ liceu? Valentina (Vi]\) Cristea: Nu mi-a pl\cut niciodat\ în

înv\]\mânt, am fost doi ani bibliotecar\, în satul meu [i pe urm\ am dat la Sanitar\. Am terminat cu 9,47, am primit reparti]ie ministerial\ [i 35 de ani am lucrat la Maternitatea Bac\u, la Nou-n\scu]i. Am lucrat într-un sector de copii-problem\, copii de 900 de grame [i i-am crescut pân\ la 2 kg. R: N-ai num\rat cam câ]i pui de oameni... V.C.: N-am num\rat! Sunt 35 de ani, a fost perioada lui Ceau[escu, femeile nu reau[eau, dar în timpul sarcinii tot reu[eau s\ fac\ ceva iar eu i-am crescut. R: Suntem într-o cas\ frumoas\-frumoas\, în marginea Bac\ului, ai câ[tigat-o la Loto? V.C.: Nu, am colaborat cu b\iatul meu, noi am fost cu munca [i o parte din bani. R: Ai doi copii, dar nepo]i ai? V.C.: Da, am patru nepo]i! R: Voi, aici v\ gospod\ri]i, ave]i [i teren? V.C.: Da, am 1000 mp. Am solar, mai fac un solar, am beci, am vin, am de toate cele.

139 

 

R: N-a]i avut nepl\ceri în familie? V.C.: Nu, so]ul meu este un om extraordinar, de la ]ar\, gospodar! Am fost în toat\ ]ara, am fost la Moscova, am botezat de 12 ori, am cununat de 12 ori! R: Ne-am în]eles bine în liceu [i e[ti o reprezentant\ muncitoare a promo]iei din ’59. Î]i aminte[ti de-o întâmplare din liceu? Care a fost cea mai bun\ prieten\ a ta? V.C.: M-am împ\cat bine cu Tatiana, eu am stat în dormitor cu toate frunta[ele, cu Viorica Vararu, cu Viorica Radu, erau multe. O întâmplare cu d-ra Dumitriu, atunci când a venit, au s\rit cu to]ii [i eu am fost... salvatorul. R: Ai r\mas vreodat\ corigent\? V.C.: Nu! R: În vremea aceea se purta s\ ai prieteni la [coal\? V.C.: Nu! Mi-amintesc de Frunz\ [i Dragomir pe care i-au sanc]ionat, noi mergeam acas\ [i mergeam la baluri, erau baluri multe. R: De ce din genera]ia noastr\, de 16-18 ani, nu aveau timp s\ se gândeasc\ la dragoste? V.C.: Pentru c\ adolescen]a [i copil\ria noastr\ erau controlate de p\rin]i! Era alt\ mentalitate care ne-a prins bine, decât dezm\]ul care este acum?! R: Noi trebuia s\ muncim pe brânci, tu care erai de la R\d\cine[ti... V.C.: Da, aveam p\mântul nostru, tata era croitor... avea alte preocup\ri [i mama mea a dus o munc\ de ocna[! R: Cu nepo]ii cum stai? I-ai dus la ]ar\ s\ vad\ de unde a venit actuala b\c\uanc\?

140 

 

V.C.: Foarte bine, i-am dus pe to]i! R: Mai profesezi, mai faci câte o injec]ie? V.C.: Nu [i nu mai fac injec]ii pentru c\ m\ întreab\ „cât m\ cost\?” [i nu suport, ce-am f\cut [i mai fac este la prietenii mei, când este nevoie. R: O întrebare grea, am întâlnit ni[te colegi care spuneau c\ „ap\i de acuma!” ca [i când a[teapt\ s\ moar\, tu ce p\rere ai? V.C.: Când am ie[it la pensie, în ’96 m-am rugat la Domnul s\ tr\iesc mul]i ani ca s\ m\ bucur de ea. Am f\cut 18 ani [i vreau s\ mai tr\iesc pentru ca s\ m\ bucur [i s\ muncesc! La 4:30, vara, sunt în gr\din\! R: E[ti mul]umit\ de via]\, Valentina? V.C.: Da, foarte mul]umit\! R: Ceva se datoreaz\ [i educa]iei de la Podu-Turcului? V.C.: Da! R: Ai un profesor pe care ai vrea s\-l men]ionezi? V.C.: D-ra Dumitriu, de matematic\! R: Dar d-na Tudorache? V.C.: Da, m\ întâlnesc cu ea, eu am stat în Corni[a, chiar lâng\ ei! R: Cu care colegi te-ai mai întâlnit în ultima perioad\? V.C.: Cu Dragomir, care lucra la Consiliu.

141 

 

R: Era mai greu cu... comunicarea... V.C.: N-am avut telefoane, mobile etc! R: Liceul din Podu, am\râtul \sta de Podu-Turcului, a colectat ce a avut mai valoros Valea Zeletinului, to]i elevii de

clasa a XI-a din 1959 au ajuns oameni. A avut valoare liceul? Comenteaz\! V.C.: To]i sunt reu[i]i [i au cel pu]in o [coal\ postliceal\. A avut valoare pentru c\ de acolo am primit baza înv\]\turii de carte! Noi am f\cut carte [i copiii mei au r\mas foarte surprin[i de câte cuno[tin]e am eu acumulate din timpul acela! Nu vezi ce perle scot actualii elevii de liceu?! În 11 ani de liceu nu am lipsit nicio zi decât atunci când am fost operat\ de apendicit\! R: To]i am fost foarte muncitori, î]i doresc s\n\tate, reg\sesc optimismul t\u, chiar [i vocea aia dintotdeauna, erai o bun\ coleg\, eu î]i mul]umesc [i pentru atunci [i pentru acum! S\n\tate [i s\ ne vedem la Podu-Turcului, pe 29 mai! V.C.: {i eu î]i doresc numai bine, doamnei [i la familie!

Martie 2014

Valentina Vi]\ [i so]ul

142 

 

GHEORGHE DRAGOMIR

Reporter: Bun\ ziua, Ghi]\ Dragomir! Din c=te `mi aduc aminte, te-ai n\scut `n jude]ul Tecuci. Ai vrea s\ spun un pic din povestea vie]ii tale? Gheorghe Dragomir: Dup\ anul 1959 am venit `n

Bac\u. Dup\ ce am stat un an `n `nv\]\m=nt pe la Podu-Turcului, am venit la Bac\u [i m-am `nscris la [coala tehnic\, am terminat [coala, m-am angajat la Fabrica Letea, unde am lucrat vreo 5-6 luni, apoi am plecat ca militar. La Fabrica Letea am lucrat la h=rtii speciale, la controlul tehnic, dup\ aceea am plecat Institutul de Proiect\ri Bac\u, unde am lucrat cam 4-5 ani. ~n 1970 am venit la Prim\ria Bac\u unde am lucrat 42 de ani. R: Care este marea ta satisfac]ie `n via]\ ? Care este mul]umirea vie]ii lui Gheorghe Dragomir, plecat din C\lim\neasa, din noroaie [i r\ut\]i? G.D.: Nu am f\cut r\u nimeni, am f\cut bine c=t am putut, dorm foarte lini[tit c\ nu m-am ocupat de prostii. Am o familie extraordinar\, c\s\torit de 51 de ani, b\iatul meu lucreaz\ la Buz\u, la Romtelecom. Fata lui este doctori]\ în Bac\u, nu m\ duc eu la ei pentru c\ vin ei la mine! Am un apartament ca lumea, cu dou\ camere dar [i cu patru balcoane! Dup\ 2004 am ie[it la pensie [i sunt foarte mul]umit de via]a mea! Dintre fo[tii colegi de liceu din 1959? Aici era Valentina Vâ]\, este pensionar\ [i are o

143 

 

cas\ frumoas\ la Letea Nou\. Nu m-am mai v\zut cu ea. Cu Popa Costache, unul înalt, era profesor pe la {coala nr. 5, unul Aur care a fost director dar era din alt\ genera]ie, profesorul Iancu Grama. Dac\ m-a[ întâlni cu fo[tii mei colegi de liceu a[ sta [i m-a[ uita la fiecare pentru c\ am fost o genera]ie care nu am prea tr\it degeaba! Noi am muncit enorm! Eu nu-i cred pe cei de azi care se plâng c\ muncesc mult, eu m-am nenorocit datorit\ muncii, ploi, înghe]uri, 60 de grade la asfalt, o dat\ m-am [i pierdut prin z\pad\, a[a era de mare! Colegilor, pe 29 mai am s\ le spun: S\ fie s\n\to[i, mai s\n\to[i decât mine! S\ aib\ capul întreg c\ altfel degeaba le ai pe celelalte! S\ fie s\n\to[i împreun\ cu familiile lor [i s\ se bucure de via]\, acum la b\trâne]e!

Aprilie 2014

144 

 

FLOAREA (DRUIC|) STOIAN

Reporter: S\rut - m=na Flori]a! Bine te-am g\sit la Adjud! Vreau s\ spun c\ ar\]i foarte bine, am v\zut to]i colegii care mai sunt `n via]\, mai to]i arat\ bine dar to]i sunt ,,apuca]i” de munc\, a[a cum e[ti [i tu. Ce

crezi c\ ai reu[it `n via]\ cel mai mult? Floarea (Druic\) Stoian: Pe plan profesional am reu[it, mi-am f\cut datoria, [i cu bune [i cu rele. Am un copil, de profesie economist [i un nepot student la informatic\ la Ia[i. R: Dintre colegii t\i de liceu, por]i vreo amintire mai deosebit\ vreunuia? De cine mai ]ii minte? F.D.: Nu m-am mai g\sit cu nici un coleg de liceu, îmi amintesc de Berdan, de Popa, mai ales c\ pentru Berdan aveam a[a o afec]iune!, de Apostol, de Radu Viorica. Am fost îndr\gostit\! Altfel priveam problema dragostei, diferen]\ total\ fa]\ de genera]ia de azi! Visam dar era decen]\, trebuia s\ înv\]\m mai întâi. Pe 29 mai vin cu gândul s\-mi rev\d colegii, pentru c\ am tr\it cu to]ii acolo, am trecut [i prin bune [i prin rele, ceva care te marcheaz\. Am s\-mi amintesc de tinere]e [i am s\-mi încarc sufletul cu ceva pozitiv. Abia a[tept s\ ne revedem! Îi pup [i le doresc tot ce vor în via]\.

Aprilie 2014

145 

 

ELENA (GLOD) STAFIE

Reporter: Doamna de fa]\ se nume[te Nu]a Stafie, fost\ Nu]a Glod, ne afl\m la Piatra Neam], în vila Domniei-sale [i m\ tot întreab\: „Da, ce m\ întrebi, omule?” Nu]a, ce-ai vrea s\ te întreb? Ia spune, ]i-aduci aminte când ai terminat liceul?

Elena (Glod) Stafie: Am terminat în 1959, prima genera]ie cu 11 ani, eram 32 în clas\... R: Iat\, au trecut ni[te ani... E.G.: Nici nu m-am mai gândit c\ m\ va c\uta cineva, m\ gândeam la colegi [i iat\, dup\ 55 de ani! R: Este un noroc sau o nenorocire? E.G.: Este un noroc [i sunt atât de fericit\ c\ ai atâta energie [i atâta putere s\ lup]i [i s\ vorbe[ti cu fiecare! Am fost entuziasmat\, am c\utat caiete, am aflat c\ a murit cutare, am început s\ plâng, am plâns dup\ fiecare din cei du[i... R: Hai s\ zicem c\ ne-am înc\rcat bateriile cu amintiri din copil\rie! E.G.: O s\ încerc\m s\ le înc\rc\m! R: Vrei s\ spunem lumii c\ în tinere]e eu chiar te-am iubit?! E.G.: Nu! De ce... R: Ce mai reprezint\ pentru tine, dup\ atâ]ia ani, Liceul Podu-Turcului? Ai vrea s\ mai mergi acolo?

146 

 

E.G.: Oricum trebuie s\ merg! R: Ce a fost so]ul t\u? E.G.: A fost economist, director [i contabil-[ef la mai multe `ntreprinderi. R: Tu ce meserie ai avut? E.G.: Tot a[a, am lucrat la plan-contabilitate. R: Dup\ înf\i[area casei, tu e[ti o femeie harnic\! E.G.: Noi am muncit foarte mult pentru c\ nu am avut meserii cu ciubuc\real\... Am de toate, dar dac\ m-a l\sat vederea, nu mai pot citi, nu mai pot lucra... R: Pân\ una-alta, nu ai nepo]i, dar ]i-ai dori... E.G.: Nu am, nici fata [i nici b\iatul nu au copii, dar mi-a[ dori! R: Le-ai repro[at c\ nu ]i-au adus nepo]i? E.G.: Nu, dar mai spun uneori la discu]ii cu fata, ea când are o problem\ vine [i o discut\m. R: B\iatul? E.G.: Când ceva nu-mi place, îi spun! De exemplu, nu-mi place c\ a intrat în politic\, a fost patru ani secretar de stat! R: O ultim\ întrebare, vis-a-vis de Claudiu: Îl consideri un copil realizat? E.G.: Da, dar este prea bun! R: M\-ntorc la tine: În sipetul existen]ei noastre, to]i avem ni[te monede... a[a, mai mult sau mai pu]in str\lucitoare. Acolo mai sunt iubiri neîmplinite... E.G.: Eu am fost foarte ra]ional\! Când m-am c\s\torit [i am dorit s\ fac copii, m-am întrebat: pot eu s\ am încredere c\ nu m\ las\ s\ cresc singur\ acei copii?

147 

 

R: Po]i extrage cel mai frumos moment din existen]a ta?  E.G.: Cea mai fericit\ am fost când l-am n\scut pe Claudiu! Un b\iat bun cu care fac echip\! Au fost [i alte momente: când m-am m\ritat, când am intrat în cas\ etc. R: Hai, scormone[te în partea ta de inim\, o întâmplare din timpul liceului! Î]i aminte[ti cam pe ce loc ai terminat la liceu? Erai o elev\ bun\, nu? E.G.: Nu [tiu, am impresia c\ mai mult am dat pe urm\, când m-am dus la Liceul sanitar, când... am vrut s\ dau la Biologie, mi-am f\cut dosar, tata era negustor [i nu m-a primit... R: Altfel spus, te-ai ridicat prin propriile for]e! E.G.: Nu numai, p\rin]ii mei au fost foarte buni [i nu am cuvinte s\ le mul]umesc! R: Vreun coleg, vreun profesor de care-]i aminte[ti? E.G.: Îmi amintesc de to]i, de colega mea, Viorica Radu, am stat în banc\ amândou\ din clasa a V-a... R: Genera]ia aceasta fa]\ de genera]ia noastr\ este deosebit\?

Stafie Elena, Stafie Ana Maria [i Stafie Claudiu

148 

 

E.G.: Sunt vremuri mai grele, se-nva]\ [i nu se-nva]\, mai mult se înv\]a atunci! Întreb elevi de liceu [i v\d c\ nu au o cultur\ de baz\! Nu mai este stricte]e, interes, nu mai poart\ uniforme... Sunt nem]eanc\ din ’68! R: Ne apropiem de sfâr[it, eu am s\ fac un CD cu ce facem acuma, cu

acest interviu pe care am s\ ]i-l dau ca s\-]i r\mân\ toat\ via]a, [i ]ie [i urma[ilor. Te rog s\ transmi]i c\tre viitorii t\i nepo]i un gând [i ni[te cuvinte... de la bunica! Pentru copiii t\i peste 20 de ani! E.G.: S\ tr\iasc\ frumos [i s\ munceasc\ pentru c\ din altele nu se tr\ie[te! S\ fac\ a[a cum fac acum, î[i câ[tig\ pâinea frumos, în ]ar\! R: Un text pentru întâlnirea de pe 29 mai? E.G.: Am s\ m\ bucur c\ ne revedem, am emo]ii c\ nu [tiu cum ne vom recunoa[te, îi mul]umesc lui Dumnezeu c\ pot s\-mi v\d de casa mea, invit colegii s\-mi vad\ casa, Claudiu are [i o agen]ie de turism... R: Mul]umesc pentru interviu [i chiar a[ vrea ca peste 30 de ani, când ne reîntâlnim... E.G.: Nu, peste 10 ani!... R: Hai, peste 20 de ani, când ne întâlnim s\ putem discuta despre acest interviu! Mul]umesc! E.G.: {i eu î]i mul]umesc [i te fericesc pentru c\ ai atâta putere de munc\!

Martie 2014

Alina, Claudiu [i mama

Elena - 26.01.1971

149 

 

ELENA (GODOI) GORUN Am convorbit telefonic de 2 ori f\r\ prea mult succes `n comunicare. Are 2 feciori dintre care Daniel e ziarist [i mi-a f\cut pl\cere s\ discut cu el, tip inteligent dar [i cu necazuri recente. Lenu]a se pl=nge c\-i bolnav\ [i nu poate face nimic din ce-i putem noi cere (s\ vin\ la `nt=lnire…, s\ consemn\m din visurile [i g=ndurile ei, via]a ei, copiii, nepo]ii…). ,,S\ `n]elegem c\ are mari probleme de s\n\tate…” Telefonul `nchis r\m=ne semn de izolare… De fapt nu-i putem dori dec=t s\ fie s\n\toas\ [i mul]umit\. Mul]i ani…

Judec\toria [i Spitalul comunei Podu-Turcului, jude]ul Bac\u

150 

 

MIHAIL GROSU

,,~ntr-una din serile de toamn\ t=rzie ale anului 2013 am primit un telefon de la prietenul [i colegul meu de liceu Marin Dumitru prin care m\ anun]a c\ `n luna mai 2014 organizeaz\ o `nt=lnire a promo]iei 1959.

Mi-a comunicat c\ trebuie s\-i trimit prin po[t\ o scurt\ prezentare (nu

expozeu) a ceea ce am izbutit eu `n via]\, din clipa desp\r]irii p=n\ acum.

Lucrarea, c\ci a[a a numit-o Tric\, s\ nu fie prea lung\, doar de c=teva pagini, pe care, apoi le va include `ntr-o carte cu care se va prezenta la `nt=lnire [i pe care ne-o va d\rui fiec\ruia dintre noi.

Propunerea prietenului meu m-a pus `ntr-o mare `ncurc\tur\, mai ales pentru c\ m-am mai informat c\ el este deja autor a peste 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri inclusiv cu 9 pre[edin]i de stat, 14 prim-mini[tri etc.

Mi-a trebuit mult timp s\-i r\spund la solicitare, g=ndindu-m\ c\ un biet absolvent al unei Facult\]i de Filologie, cum sunt eu, chiar [i atunci c=nd se adreseaz\, fie [i `n scris, unui doctor `n filologie cum este el, este bine s\ aib\ o oarecare re]inere.

{i apoi mi-au r\mas `n minte cuvintele fostului premier T\riceanu care `ntr-o situa]ie similar\ aprecia c\

151 

 

un astfel de expozeu trebuie s\ fie ca o rochie de femeie: ,,suficient de lung\ `nc=t s\ acopere ,,subiectul”, dar [i `ndeajuns de scurt\ ca s\ trezeasc\ interesul.”

Oricum, prea multe date personale despre mine, nu cred c\ ar interesa prea mult\ lume pentru c\ liceul din Podu - Turcului, nici atunci nu era frecventat de c\tre elita vremii.

Era bun doar pentru cei cu posibilit\]i materiale ca ale noastre, eu `nsumi fiind fiul unei `nv\]\toare r\mase v\duv\ prin decesul tat\lui meu `n 1951, `nv\]\tor `n comuna Once[ti, Bac\u.

Cu siguran]\ c\ [i pentru c\ am fost nec\ji]i, cei mai mul]i dintre noi s-au realizat `n via]\ mult mai bine dec=t unii care au avut parte de condi]ii excelente.

Frumoase au fost doar prieteniile dintre noi care, la acea v=rst\, nu puteau fi alterate de nimeni [i nimic din afar\.

V\ aminti]i, desigur, de prietenia mea cu Ionel M\rmureanu, dar [i cu cei mai mul]i dintre colegi printre care [i cu Tric\.

Am fost invitat `ntr-o s=mb\t\ dup\ amiaz\ la el acas\ `n Giurgioana. }in minte c\ am fost osp\tat ca un mare musafir.

La un moment dat [i-a f\cut apari]ia `n curtea p\rin]ilor lui Tric\ un vecin proasp\t `nscris `n colectiv\.

Nu mai [tiu ce l-am `ntrebat dar mi-aduc bine aminte r\spunsul s\u la `ntrebarea dac\ `nscrierea `n colectiv\ i-a schimbat `n bine situa]ia material\:

152 

 

,,de-atunci am mereu la foc cinci oale - dou\ cu gura-n jos [i trei cu fundu-n sus.”

Prietenii mai deosebite s-au ,,consolidat”, cum era [i firesc, `ntre cei care ne-am tr\it via]a `n internatul liceului. Nu vreau s\-mi aduc aminte cum ar\tau dormitorul, sala de mese, interioarele etc. {i acum m\ mir c\ nu au existat epidemii ori boli care s\ ne primejduiasc\ via]a.

Totul p\rea normal pentru c\ eram tineri [i puteam trece u[or peste necazuri. Restric]iile [i alte necazuri nu erau doar de ordin material.

O mostr\ de acest fel voi prezenta succint `n cele ce urmeaz\. Eram `n ultimul an de liceu, la internat, c=nd `n sala de mese, unde ne preg\team temele pentru a doua zi am primit vizita unor ofi]eri de la armat\ [i securitate. Am fost `ntreba]i dac\ nu am vrea s\ urm\m, dup\ examenul de maturitate, [coala de ofi]eri.

}in minte c\ mi-am exprimat dorin]a de a urma aceast\ [coal\, ofi]erii respectivi s-au uitat `n catalogul clasei [i au afirmat c\ situa]ia [colar\ `mi permite acest lucru urm=nd s\-mi `ntocmesc dosarul de cadet. Am aflat mult mai t=rziu de la domnul profesor de limba rom=n\, de ce nu mi s-a aprobat dosarul: p\rin]ii erau `nv\]\tori, ori pentru a mi se putea aproba trebuia s\ fie ]\rani sau muncitori.

Dup\ ob]inerea examenului de maturitate `n 1959 m-am `nscris la Institutul Pedagogic din Gala]i. Trebuia s\ ob]in repede o profesie care s\-mi asigure o anumit\ stabilitate financiar\, pentru c\ nu mai puteam pretinde

153 

 

mamei mele bani pentru continuarea studiilor [i nu eram singurul copil al p\rin]ilor.

Facultatea am f\cut-o cu propriile puteri prin munc\ [i eforturi financiare [i sunt m=ndru de asta.

Dup\ absolvirea Institutului a urmat repartizarea `n `nv\]\m=nt. {tie toat\ lumea cu c=t\ `nfrigurare se a[teptau repartiz\rile chiar dac\ formal ele se f\ceau pe baza notelor ob]inute `n ordinea descresc\toare a acestora.

{i ast\zi z=mbim la ideea c\ to]i absolven]ii voiau s\ fie repartiza]i `n localitate pe unde trece trenul.

Cei care nu prindeau o localitate pe unde trece trenul `[i doreau s\ fie repartiza]i `ntr-o localitate de unde se aude trenul. Ultimilor nu le mai r\m=nea dec=t dorin]a s\ prind\ o localitate unde s-a auzit de tren. ~n ceea ce m\ prive[te am avut noroc s\ fiu repartizat `n localitatea pe unde trece trenul.

Am ajuns `n Frumu[i]a, dup\ efectuarea unui stagiu militar de dou\ luni, `n luna septembrie 1961. Nu fusesem niciodat\ `n Frumu[i]a. De la Bac\u am ajuns `n Gala]i [i apoi `n gara Frumu[i]a. Cum cobor, observ dup\ plecarea trenului, un grup de femei `n jurul unui b\rbat care scotea dintr-un sac tip rani]\ ni[te tablouri. M\ apropii mai bine [i v\d c\ individul vindea icoane. Femeile `i solicitau s\ scoat\ mereu alte modele de sfin]i din fundul sacului, la care el v\dit enervat a izbucnit: ,,alta… tot un drac!”

Dar, m-am luat prea mult cu vorba [i hai s\ v\ spun mai multe despre mine. ~nc\ din primul an de `nv\]\m=nt m-am c\s\torit cu o coleg\ de institut, tat\l ei fiind `nv\]\tor `n satul de re[edin]\ al comunei Frumu[i]a.

154 

 

Ne-am construit apoi o cas\ de locuit unde s-au n\scut cele trei fete ale noastre. De dou\ ori ne-a ars casa [i urmeaz\ s\ ne mai ard\ `nc\ o dat\. (Cei familiariza]i cu basmul, au `n]eles, desigur, c\ cele dou\ fete mai mari s-au m\ritat iar cea mai mic\ urmeaz\ s\ se m\rite [i ea.)

Am dep\[it nu de mult timp 50 de ani de c\s\torie. ~n ceea ce prive[te [coala din satul Frumu[i]a, pot afirma c\ este una dintre cele mai mari din jude], func]ion=nd cu dou\ sau trei clase paralele. Prima remarc\ pe care am f\cut-o atunci a fost c\ mai toate cadrele didactice din [coal\ erau `n pragul pension\rii. Func]ionau aici o mul]ime de `nv\]\tori basarabeni, refugia]i dup\ r\zboi din Basarabia. Cei mai mul]i plecaser\ de acolo doar cu ce aveau pe ei. Ei se refugiaser\ la `nceput prin p\r]ile Olteniei [i prin Banat, iar dup\ ce lucrurile s-au mai lini[tit s-au transferat mai aproape de grani]a din est, probabil `n ideea de a fi c=t mai aproape de locurile natale. Am remarcat faptul c\ ace[ti `nv\]\tori basarabeni erau foarte buni pedagogi, civiliza]i [i genero[i. To]i [i-au `ntemeiat gospod\rii [i aveau copiii realiza]i. Se `ntreceau `n a face lec]ii, c=t mai atr\g\toare pentru elevi, `n pas cu cerin]ele `nv\]\m=ntului modern pe vremea aceea, `nc=t noi cei proasp\t `ncadra]i nu distingeam deosebiri esen]iale `ntre lec]iile celor mai buni pedagogi din ora[ul Gala]i [i acelea ]inute de ei. {tiau s\ introduc\ subtil farmecul [i savoarea unor glume pe parcursul lec]iilor `nc=t s\ binedispun\ asisten]a.

~mi amintesc c\ `n timpul pred\rii scrierii [i citirii literei ,,o”, un `nv\]\tor explica elevilor s\i: ,,Litera

155 

 

aceasta ,,o” este foarte u[or de f\cut, c\ [i un prost o poate face; ia uita]i-v\ la mine!” {i `n acest timp `nv\]\torul caligrafia, pe tabla special liniat\, litera ,,o”.

Despre dasc\lii vechi avem numai cuvinte de laud\. Multe vor mai fi spuse [i despre noi c=nd vom

ajunge la v=rste mai `naintate. Nu-i vorb\ c\ [i acum la v=rsta de 73 de ani spun unii c\ etatea nu mai poate fi ascuns\. Eu `ncerc totu[i, s\ m\ am\gesc, c\ at=]ia ani c=t am func]ionat `n `nv\]\m=nt mi-am atras respectul [i simpatia celora c\rora le-am c\l\uzit drumul spre civiliza]ie.”

Februarie 2014 Frumu[i]a - Gala]i

156 

 

ALEXANDRINA (LUPA{CU) {ANDRU

Reporter: De 40 de ani e[ti c\s\torit\, câ]i copii ai? Alexandrina (Lupa[cu) {andru: Trei b\ie]i, doi în sat [i unul la Dorohoi, se ocup\ cu informatica [i am o nepo]ic\ de la el! R: De când e[ti în casa asta? A.L.: De când m-am m\ritat. R: Câte ceva despre via]a ta?

A.L.: Am lucrat în înv\]\mânt, dup\ 48 de ani de munc\ m-am pensionat [i ce-o mai da Dumnezeu de aici înainte! R: Nepotul vine pe la tine? A.L.: Nu prea îl aduce la ]ar\, nu poate sta la ]ar\. R: Te-ai împ\cat bine cu b\rbatul t\u? A.L.: M-am în]eles foarte bine, cu unele... a[a-i via]a! R: La Boghe[ti te-ai sim]it bine, de ce nu ai mai plecat? A.L.: M-am sim]it bine! Aici ne-am stabilit de la început [i nu am inten]ionat s\ mai plec\m de aici. R: Cu oamenii satului, cum te-ai împ\cat? A.L.: Bine, cu toat\ lumea. R: {i ca înv\]\toare? A.L.: Bine, m\ întâlnesc cu fo[ti elevi, au ajuns oameni mari...

157 

 

R: Care crezi c\ este cea mai mare mul]umire a ta în via]\? A.L.: La ora actual\ mi-o fac, cel mai mult iubesc via]a asta, am fost dori]i noi de copii... R: E[ti femeie la locul t\u, nu e[ti mul]umit\ de via]a asta? A.L.: Foarte mul]umit\ pentru c\ am avut tot ce-mi trebuie, au mai fost [i unele lipsuri. R: Ce întâmplare deosebit\ din via]a ta [tii? A.L.: Nu am avut, a[a... R: Din colegii no[tri din ’59 î]i mai aminte[ti de cineva? A.L.: Sigur, de Popa Gheorghe care st\ la câ]iva metri de mine, Cornelia Apostol, de Berdan, de mul]i... R: Cu care ai fost bun\ prieten\ în liceu? A.L.: Eu m-am în]eles cu to]i. Eram o fat\ lini[tit\. Toat\ lumea era lini[tit\ pe vremea aceea... R: De ce? A.L.: Pentru c\ a[a erau vremurile, altfel de elevi eram noi, acum se duc c\tre alte direc]ii care nu prea îmi convin mie [i nu sunt bune pentru viitorul lor. R: Am dus via]\ de oameni serio[i! A.L.: P\i, când venea profesorul în clas\... nu, nu, m\ îngroze[te ce v\d pe la tv! Genera]iile de acum nu sunt cum eram noi! R: Ce-ai vrea s\ le spui colegilor no[tri, când ne vom întâlni pe 29? A.L.: La etatea asta, le doresc mult\-mult\ s\n\tate! De aici încolo, noi mai avem o singur\ direc]ie...

158 

 

R: Care? P\i, n-ai nepo]i, n-ai casa ta? A.L.: Am, dar într-o zi le la[i pe toate, s-au adunat ani [i ani de zile de umblat... via]a se duce, nu mai este ce-o fost, gata! R: Care-i visul Alexandrinei Lupa[cu {andru? A.L.: S\-mi fie copiii s\n\to[i! {i b\rbatul meu! S\n\tate la toat\ lumea, la to]i colegii! R: Eu m\ bucur c\ te-am rev\zut dup\ atâta vreme, sunt cam 30 de ani [i î]i doresc s\ fii s\n\toas\ [i s\ ne întâlnim pe 29 la Podul-Turcului! A.L.: Dac-a da Dumnezeu s\n\tate !

13 martie 2014

O parte din fiii satului la `nt=lnirea lor pe 3-4 octombrie 1981, `n Giurgioana

159 

 

MARIANA (MACHEDON) IOLU

Am sunat de foarte multe ori s-o g\sim. Tecuceanc\ de c=nd o [tim, Mariana alearg\ pentru ni[te probleme de s\n\tate pe la Bucure[ti unde are [i o fiic\. M-a `ntristat c=nd a spus (la telefon) c\ nu-i face nici o pl\cere m\car s\ revad\ Podu-Turcului. De[i am insistat ,,c=nd a hot\rat, a[a r\m=ne” deci… mai… vedem ! Nu cred s-o fi dus r\u cu so]ul ei care mi s-a p\rut deosebit. Am r\scolit Tecuciul s-o g\sesc, am comunicat foarte pu]in… Am mai c\utat-o telefonic, f\r\ rezultat. ~n definitiv nu moare lumea dac\ vreunul lipse[te ?! {i refugiul din fa]a vie]ii e o modalitate de trai.

9 septembrie 1970 - La Festivalul

Cinematografic din One[ti

160 

 

DUMITRU V. MARIN ,,Nu a]i f\cut ocolul p\mântului degeaba!"

Joi, 28 aprilie, orele 15:30, în sala mare a Palatului Administrativ din Vaslui s-au desf\[urat lucr\rile simpozionului na]ional intitulat „Marin 70”. La manifestare au participat numeroase personalit\]i din diverse domenii, din jude] [i din ]ar\. Amintim pe: Prefectul de Vaslui, Levente Csaba Szekely, vicepre[edintele Consiliului Jude]ean Vaslui, Corneliu Bichine], prof. dr. Alexandru Ionescu, membru al Academiilor de {tiin]e din New York, Illinois [i Chi[in\u, Adi Cristi, vicepre[edintele Uniunii Scriitorilor, filiala Ia[i [i `n acela[i timp, vicepre[edinte al Uniunii Ziari[tilor din Rom=nia, prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, prof. dr. N. Ionescu, dr. Lauren]iu Chiriac, directorul Muzeului Jude]ean Vaslui, Mihai Apostu, prof. Mihai Cornea, Direc]ia Jude]ean\ de Cultur\, Mihaela Manu, ziarist, Ion Chiriac, cantautor, scriitori, arti[ti, muzicieni, poe]i, profesori, doctori [i cadre didactice vasluiene. La eveniment au mai fost prezen]i elevi [i copii de la [colile vasluiene, un grup de la Palatul Copiilor Vaslui, condus de prof. Alin Bulboac\, corala „Voces” a Casei Corpului Didactic Vaslui, fanfara „Rotaria” condus\ de prof. Romic\ T\lmaciu, cânt\re]i de muzic\ popular\ [i u[oar\, îndr\gita Denisa Ciobanu, reprezentan]i ai mass-media Vaslui [i mul]i al]ii care au umplut sala CJ Vaslui pân\ la refuz.

161 

 

Scopul principal al simpozionului a fost acela de a s\rb\tori pe unul dintre cei mai importan]i oameni ai jude]ului nostru la împlinirea vârstei de 70 de ani, prof. dr. Dumitru V. Marin! Cu acest prilej au fost lansate [i dou\ interesante volume. Este vorba despre „TVV-Vaslui-România-Europa” al d-lui prof. dr. Dumitru V. Marin [i de volumul intitulat „Jucându-ne cu iluzii... Tri[erii” al prof. dr. Alex. Ionescu, Bucure[ti. Cei prezen]i au ]inut s\ participe la aceast\ s\rb\toare, s\ transmit\ felicit\ri [i ur\ri de bine. Complexa personalitate a prof. dr. Dumitru V. Marin a mai fost prezentat\ pe larg în paginile ziarului nostru (mai precis al Domniei-sale!), iar ast\zi ne propunem a ne limita doar la prezentarea discursurilor unor personalit\]i care au dorit s\ adreseze cuvinte calde pentru s\rb\toritul nostru, de unde este u[or de v\zut întreaga desf\[urare a simpozionului cultural. Prof. Gelu Voicu Bichine], directorul Bibliotecii Jude]ene Vaslui, a fost [i moderatorul acestui eveniment cultural, func]ie de care s-a achitat la modul în care este bine-cunoscut: carismatic, flexibil, concret, jovial, cunosc\tor [i cu umor fin! În deschidere, domnia-sa a afirmat:

„Suntem la Consiliul Jude]ean Vaslui, `ntr-o sal\ `nc\rcat\ de istorie, `ntr-o sal\ `n care s-au preg\tit numeroase evenimente culturale, bine a]i venit ast\zi, 28 aprilie 2011, un an care este `nc\rcat de evenimente de tot soiul. Ne-am propus `n mai multe r=nduri s\ cinstim oamenii locurilor [i `mpreun\ cu o m=n\ de inimo[i, `n urm\ cu ceva ani l-am s\rb\torit `ntr-un cadru festiv pe

162 

 

Geo Alupoaie, la c=]iva ani pe Gigi Ila[cu, tot la fel, cu mult\ dragoste, l-am s\rb\torit pe nea Nicu B\lan la 70 de ani de via]\ [i acum, pe 3 aprilie, la Biblioteca Jude]ean\, o surpriz\ aparte, tot la 70 de ani, pe un bun prieten [i un om cu o aplecare total\ asupra culturii, prof. Dan Ravaru. ~n 1941, pe meleagurile moldave, undeva `n comuna Podu-Turcului, se n\[tea Dumitru Marin, 1941 este [i anul de na[tere al prof. Dan Ravaru, probabil a fost un an m\nos, un an ploios, c\ iat\, ace[ti doi oameni au g\sit un mediu propice de afirmare `n domeniul cultural, nic\ieri `n alt\ parte dec=t `n jude]ul Vaslui. Probabil mali]io[ii [i tenden]io[ii ar spune c\ de ce trebuie s\ facem un astfel de eveniment. Facem un astfel de eveniment, pentru c\ e un eveniment, din mai multe motive. ~n primul r=nd sunt 70 de ani de via]\ [i nu sunt pu]ini, `n al doilea r=nd, o mare parte din ace[ti ani, activitatea profesorului Marin a marcat `ntr-un fel sau altul via]a cultural\ a jude]ului nostru, [i nu `n ultimul r=nd, pentru c\ prin activitatea sa, prof. dr. Dumitru V. Marin `ncearc\ [i de multe ori reu[e[te s\ creioneze, s\ jaloneze drumul unor oameni, care, iat\, ast\zi `i sunt al\turi pentru a-i spune „La mul]i ani”, pentru a-i `ntinde o m=n\ [i pentru a-[i ar\ta bucuria de a fi al\turi de el atunci c=nd `mpline[te 70 de ani. Sunt al\turi de noi domnul prefect al jude]ului Vaslui, domnul Levente Csaba Szekely, domnul vicepre[edinte al Consiliului Jude]ean Vaslui, Corneliu Bichine], domnul prof. dr. Alexandru Ionescu, un bun [i apropiat prieten al s\rb\toritului, Adi Cristi, vicepre[edintele Uniunii Scriitorilor, filiala Ia[i [i `n acela[i timp, vicepre[edinte al

163 

 

Uniunii Ziari[tilor din Rom=nia [i un condei ascu]it `n lumea presei moldave [i nu numai, domnul prof. dr. ing. Avram D. Tudosie, care a venit cu la fel de mult\ dragoste l=ng\ prietenul s\u Dumitru Marin [i foarte, foarte mul]i al]ii care am convingerea c\ nu au venit for]a]i, ci au venit la aniversarea celor 70 de ani de via]\. Salut `n primul r=nd copiii, care vor avea de `ndurat ceva timp [i sper ca acest efort s\ fie `ncununat de bucurie sufleteasc\.” Prefectul de Vaslui, Levente Csaba Szekely: Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, permite]i-mi ca în numele institu]iei pe care o conduc [i în numele meu personal s\ urez mult\, mult\ s\n\tate, la mul]i ani, d-lui profesor! Trebuie s\ recunosc c\ nu am avut experien]\ de via]\, a[a cum povesti]i d-voastr\, eu îl cunosc de un an de zile, de atunci când a venit la Prefect [i a spus s\-l primesc, c\ dac\ nu „m\ face praf!” Nu m-a f\cut praf, dar recunosc faptul c\ noi colabor\m bine [i de aceea îl felicit, îl îmbr\]i[ez [i-i doresc mult\, mult\ s\n\tate [i succes!”

Corneliu Bichine], vicepre[edintele CJ Vaslui: „Trebuie s\ recunosc [i eu, nu m-a for]at nimeni ca s\ vin aici, vin `n calitate de om, de colaborator… Domnule profesor, iat\, se `mplinesc 70 de ani de via]\, eu v\ urez La mul]i ani, s\ v\ bucura]i de tot ce v-a dat Dumnezeu pe acest p\m=nt, n-a]i f\cut ocolul p\m=ntului degeaba. Ave]i 70 de ani, [i Dan Ravaru are 70, el a marcat `n alt stil aceast\ frumoas\ v=rst\. O s\pt\m=n\ s\ merge]i la Paris, s\ veni]i acas\, s\ mai scrie]i un articol `n Meridianul, `n alt\ s\pt\m=n\ s\ pleca]i la Londra, bucura]i-v\ de ce este pe acest p\m=nt [i s\ nu dori]i s\ fi]i cel mai bogat om din

164 

 

cimitir, indiferent unde ar fi. Vreau s\ v\ spun c\ nu mi-am preg\tit discursul. A]i scris, unii contest\ ce a]i scris, s\ fie s\n\to[i, ei sunt prezen]i [i acum `n sal\ [i sper s\ aib\ decen]a s\ se ab]in\ pentru o perioad\. N-a[ putea spune c\ suntem prieteni, pentru c\ n-am apucat dar avem timp de aici `ncolo. Domnule profesor, iat\, aici oameni care au f\cut ceva `n via]\, M=cnea, C=rj\, istoricul Ionescu, copiii care au venit aici, to]i au venit ca s\ v\ spun\ un „La mul]i ani” [i s\ accepta]i c\ cei mai mul]i o fac `n mod sincer. ~nchei prin a reaminti ceea ce, probabil, nu a]i fost atent la ceea ce am transmis: bucura]i-v\ de tot ce mai este `naintea dvs. ca timp c\ci mor]i sunt cei muri]i. La mul]i ani [i mult\ fericire !”

Prof. dr. ing. Avram D. Tudosie: „Am venit la acest simpozion [i la acest mare s\rb\torit, pentru c\ `l consider nu numai un OM, o `mplinire ci [i o institu]ie na]ional\. De ce spun asta ? Pentru c\ `n D.V. Marin este istorie, este cultur\, este literatur\, este ziaristic\, radio, televiziune [i toate aceste compartimente ale culturii [i ale omenirii. Am

Simpozion MARIN 70 - Gelu Bichine], D.V. Marin, Levente Csaba Szekely,

Alexandru Ionescu, Adi Cristi, Corneliu Bichine]

165 

 

spus treaba aceasta pentru c\ de cel pu]in 30 de ani de c=nd ne cunoa[tem, este omul care a fost foarte receptiv, la orice sesizare pentru ridicarea unui obiectiv. Domnul Marin, Val Andreescu, care este l=ng\ el, `ntotdeauna [tiu s\ umble `n tot jude]ul s\ caute valori pe care le-au scos [i le-au adus `n fa]a unui festival na]ional care se schimba cu festivalul vinului. A[ vrea s\ spun c\ a avut [i noroc de o familie [i de o doamn\ foarte `nzestrat\ [i spun treaba aceasta pentru c\ femeia reprezint\ cea mai mare jum\tate a omenirii, dar… eu a[ spune c\ nu numai femeia, ci mai ales b\rbatul…”.

Prof. dr. academician Alexandru Ionescu: „M\ aflu într-o postur\ din care nici nu [tiu cum am s\ ies, credeam c\ m\ invita]i s\ v\ vorbesc despre cartea aceasta a mea! Cele câteva cuvinte care am s\ le spun sunt dedicate zilei de na[tere a acestui om. Ce-am avut de scris despre domnia-sa am tip\rit în cartea pe care o ve]i primi, probabil la cerere, din partea d-lui profesor cu autograf. Am scris ceva care m-a dus pentru câteva clipe în Univers. Am crezut c\ ceea ce a f\cut domnia-sa pe p\mânt e de fapt o umbr\ pe pere]ii universului. {i iat\ c-am s-ajung [i la cartea mea, am adus-o [i totodat\, aceast\ prezentare o dedic d-lui profesor!”

Scriitorul Ion M=cnea: „Stimate doamne, domni[oare, stima]i domni, dragi copii, permite]i-mi s\ v\ salut. Vin de la o distan]\ destul de mare, de la Vetri[oaia, pentru a m\ `nt=lni cu Dvs. [i `n special cu s\rb\toritul de ast\zi, domnul prof. dr. Dumitru V. Marin. Cine nu-l cunoa[te pe domnul profesor Marin? Dup\ mine, el este o

166 

 

comoar\ a jude]ului Vaslui [i nu numai, [i o spun cu t\rie, cu inima plin\, `l cunosc de peste 20 de ani, este un om mare, o enciclopedie este… pentru mine, Dvs. lua]i-o cum vre]i. Cred c\ to]i cei prezen]i din aceast\ loca]ie, am venit cu mare bucurie s\ ne `nt=lnim cu aceast\ mare personalitate. Domnia sa nu este numai om de [tiin]\, este `n primul r=nd om de omenie, un suflet foarte mare [i bun, aparent pare ca un c\pitan, `n schimb inima [i sufletul domniei-sale este mare. Este [i un mare [i bun politician, dar invidia, [ti]i Dvs., cu piatra `n pomul f\r\ roade nu arunc\ nimeni, `ntr-un salc=m de exemplu, arunc\ tot `ntr-un pom! A f\cut `ntr-a[a fel ca domnia-sa s\ fie invidiat de diferi]i oameni, poate cu min]i… mai `nguste. S\ v\ dea la to]i Dumnezeu s\n\tate [i la cei dragi, o spun din suflet, am venit cu inima plin\ [i cu bucurie s\ m\ `nt=lnesc cu Dvs. [i domnul prof. dr. Dumitru V. Marin. S\ ne tr\i]i domnule profesor, s\ v\ dea Dumnezeu s\n\tate !” Poetul Mihai Apostu: „Vorbesc `n numele colegilor din Asocia]ia Cultural\ Poesis Moldaviae [i a cenaclului cu acela[i nume, [i chiar `n numele colegilor redac]iei Ecouri Literare. Domnule profesor, ave]i un c\lduros „La mul]i ani” din partea noastr\ [i este timpul s\ v\ r\spundem la o `ntrebare pe care a]i lansat-o acum vreo 2-3 luni, c=nd a]i `ntrebat c=nd avem noi `nt=lnirile de cenaclu. Noi ne `nt=lnim joia la Biblioteca Jude]ean\ Vaslui, a[a c\ dac\ dori]i s\ participa]i cum v-a]i lansat acea `ntrebare, v\ a[tept\m cu drag la ora 17:00. La mul]i ani c\lduro[i din partea colegilor mei.”

167 

 

Prof. Cristian Ciubotaru: „Particip\m al\turi de prof. dr. Dumitru Marin la împlinirea vârstei de 70 de ani, o vârst\ a împlinirilor, cu Corala „Voces” a Casei Corpului Didactic Vaslui pentru a aduce un moment de încântare [i pentru a omagia pe dl. prof. D. V. Marin. Programul nostru începe cu dou\ piese cântate de colegul nostru, Romic\ Brunchi.” Mihaela Manu, ziarist\: „Nu eram preg\tit\ s\ vorbesc dar, cu siguran]\ c\ cei care au r\mas aici, `l respect\m cu adev\rat pe domnul prof. Dumitru V. Marin. L-am ap\rat pe domnul profesor, l-am judecat [i am fost tare sup\rat\ pe el, mult timp. Ast\zi `l iert din tot sufletul [i `l iubesc [i-i mul]umesc pentru c\, m-am g=ndit `n tot acest timp c=t am stat aici, datorit\ lui cu adev\rat eu am acest aparat de g=t, am tr\it cele mai frumoase momente din via]a mea la Unison Radio, 7 ani, eram de dou\zeci [i ceva de ani, eram slab\, eram `mbr\cat\ modest, la studio, [i a[a l-am cunoscut eu pe domnul profesor. Ar trebui s\ vorbesc mai frumos dar, am s\ vorbesc ca de obicei, simplu, a[a cum sunt, v\ mul]umesc din suflet [i c=ndva mi-a propus s\ lucrez la televiziune dar, din p\cate, oamenii sunt cei care ne `ntrerup uneori drumurile [i visele, dup\ ce am adunat [i eu pe umeri ani, nu-l mai judec pe domnul profesor. {tiu

Autografe la prieteni - 28 aprilie 2011, Valentina Lupu, dr. Nicolae Ionescu, Leonard Ciureanu

168 

 

c\ poate `n via]\ este important s\ ne alegem oamenii cu care avem o echip\ pentru c\ pot influen]a `n bine sau `n r\u. La mul]i ani, [i v\ mul]umesc pentru tot, din suflet.” D.V.M: „Sunt gesturi care impresioneaz\, `nduio[eaz\, `nfl\c\reaz\. Da]i-mi voie s\ v\ spun acum, c=nd a ap\rut pe scen\ Denisa Ciobanu, c\ eu am intuit talentul de acum „n” ani, observa]i ce domni[oar\ frumoas\ [i ce voce frumoas\ are, are o voce excep]ional\, dar pe mine m\ `nduio[eaz\ gestul tat\lui Denisei, care este foarte bolnav [i totu[i a venit ast\zi aici, domnule Ciobanu, v\ mul]umesc pentru bun\voin]a dumneavoastr\.” Credem c\ cele de mai sus demonstreaz\ cu prisosin]\ c\ în sala mare a CJ Vaslui a avut loc un adev\rat eveniment cultural, c\ prof. D. V. Marin a fost s\rb\torit a[a cum se cuvine, c\ discursurile unor veritabile personalit\]i prezente în sal\ [i cele 78 (nu numai 70 câte sunt în volumul omagial „Marin 70”) de prezent\ri, aprecieri [i felicit\ri ale unor ilustre nume din cultura, [tiin]a, arta, politica [i administra]ia româneasc\ sunt elocvente [i contracarante pentru cei care din diverse motive nu-l prea au la inim\! Este cunoscut faptul c\ prof. dr. D. V. Marin este o persoan\ [i o personalitate complex\, f\r\ complexe, un om care a [tiut, a vrut [i a putut face ceva din via]a sa, a cucerit lauri în mai multe domenii, fie ele din pres\, cultur\ ori afaceri profitabile care l-au propulsat printre oamenii boga]i [i material ai jude]ului. Un caracter vulcanic, foarte harnic [i riguros cu sine, inventiv [i neastâmp\rat a [tiut s\ cultive prietenii

169 

 

trainice dar este dotat [i cu „arta” de a-[i atrage contestatari, detractori [i chiar du[mani. Poate c\ cele de mai sus, expuse f\r\ comentarii, întreaga manifestare filmat\ în care se pot urm\ri pe site-ul nostru TVV.ro [i cuvintele pline de c\ldur\ ale altor oameni de cultur\ prezen]i la eveniment [i adresate s\rb\toritului vor schimba unele dintre p\rerile voit r\ut\cioase. Respect\m dreptul fiec\ruia de a avea p\rerile sale, aprecierile [i du[m\niile sale fa]\ de oricine [i suger\m pentru cei care nu gândesc cu propria lor minte [i-l percep pe prof. dr. D. V. Marin dup\ spusele unora [i altora câteva date biografice prezentate pe coperta patru a volumului omagial „Marin 70”! Adres\m [i din partea redac]iei ziarului „Meridianul” sincere ur\ri de „La mul]i ani!” [i via]\ lung\ [i rodnic\!

Val Andreescu (Meridianul, an XIII, nr. 18 (887),

joi, 5 mai 2011)

Familia Marin, august 1986

170 

 

GHEORGHE POPA - valorificator

al poten]ialului energetic

Reporter: Stima]i prieteni, sunt la Ia[iul ce]os al zilei de joi, c\tre pr=nz, dar `n Filiala Academiei se afl\ ni[te pietre nestemate, cred c\ onix se numesc. Din punctul meu de vedere `ns\, totdeauna omul a fost cel mai valoros [i vi-l prezint pe prof. univ. dr. Gheorghe Lucian Popa. Bun\ ziua stimate, domnule profesor!

Prof. dr. Gheorghe Popa: Bun\ ziua, drag\ coleg! R: Din c=te v\d eu, domnia voastr\ nu v-a]i uitat

ob=r[ia de la Boghe[ti ([i) s\ trecem un pic la copil\rie. Am avut norocul s\ fim colegi de banc\ cu mai mult de 55 de ani `n urm\. Domnule profesor, doctor, domnule `ndrum\tor de doctoranzi, domnule cercet\tor, cine sunte]i de fapt, domnule Lucian Popa?

Gh. P: Cine am fost mai bine zis. Am fost un copil nec\jit, din noroaiele Boghe[tilor care a urmat liceul la Podu - Turcului f\c=nd naveta zilnic 7 km dus, 7 km `ntors. (Nu eram o excep]ie. Cred c\ din cei 32 de copii care eram `n clas\, aproape to]i f\ceau ceea ce f\ceam [i eu, `nc=t deviza noastr\, cel pu]in a mea, era s\ `nv\] c=t mai mult, `n primul r=nd pentru a sc\pa de noroaiele de acolo.) A[a `mi spuneau [i p\rin]ii, mai ales c\ peste aceste noroaie, a venit [i o condamnare de 1 an [i jum\tate de pu[c\rie pentru tat\l meu pe motiv c\ ar fi subminat

171 

 

economia na]ional\. Ce a f\cut de fapt: `ntr-o duminic\, `n loc s\ mearg\ `nt=i la treierat, s-a dus la biseric\ [i apoi la treierat. Dar, n-a[ vrea s\ scap din discu]ie un alt aspect care a contribuit la evolu]ia mea ulterioar\ - munca profesorilor de la liceu. A[a cum era acel liceu, profesorii erau deosebi]i, se ocupau de noi `nc=t le [tiu numele tuturor, n-a[ vrea s\ vorbesc despre unul sau despre altul pentru a nu gre[i [i mai ales, pentru a nu uita vreunul dintre ei. Deci, de pe acolo am pornit, [i exact cum spunea]i Dvs., bacalaureatul nu l-am dat acolo pentru c\ nu se putea organiza. L-am dat la liceul din Adjud unde, din toat\ clasa, doar 7, la prima sesiune, am promovat bacalaureatul. Am dat admiterea la facultate. Cum de am ajuns la aceast\ facultate… m-a sf\tuit domnul profesor de geografie Grama [i am ajuns student la Geochimie, am absolvit-o, dup\ care am urmat cariera universitar\ parcurg=nd toate treptele didactice [i… de fiecare dat\ am mers pe valoarea 1. Adic\, o singur\ facultate, un singur loc de munc\ [i mai `n glum\, o singur\ so]ie, un singur copil, un singur nepot. A fost o mic\ pauz\ de 4 ani c=nd am fost cadru didactic `n Algeria, la Universitatea din Constantine dar, tot cu cartea de munc\ de la Universitatea din Ia[i. Dac\, din copilul acela care se lupta cu noroaiele Boghe[tilor am ajuns profesor universitar, la un moment dat [i decan pentru un mandat, asta se datoreaz\ `n bun\ m\sur\ [i profesorilor de la liceul din Podu - Turcului care ne-au stimulat s\ `nv\]\m.

R: Eu a[ zice c\ mai ales datorit\ vie]ii foarte grele pe timpul acela, descul]i, pe brum\... nu ne-ar crede

172 

 

cineva ast\zi… [i ambi]iei personale, pentru c\ to]i ne-am ridicat prin ambi]ia noastr\ de a face [i ceea ce al]ii nu puteau face. Deci, HARUL DE A FACE, pe care mi-l remarca `ntr-o anume `mprejurare, pre[edintele Emil Constantinescu. Acum ne-am apropiat de valoarea uman\ dar mai ales [tiin]ific\, valoarea operei, deci, opera Dvs. din punctul cititorului, al celui care nu a auzit mare lucru despre Dvs. Dvs. sunte]i mare aici, la Universitate, sunte]i `ndrum\tor de doctoranzi (mai spun `nc\ o dat\), ave]i o colec]ie mineralier\ absolut impresionant\ (am mai v\zut a[a ceva la un muzeu `n str\in\tate), cred c\ ne ve]i vorbi [i despre acestea. Puncta]i v\ rog, opera Dvs.

Gh. P: Activitatea [tiin]ific\ am `nceput-o la `ndemnul regretatului profesor Radu Dimitrescu. Dumnealui a venit foarte t=n\r profesor la Ia[i, fiind postul vacant dup\ moartea academicianului Mircea Savu, [i, ,,ne-a luat la `ntreb\ri” pe cei mai tineri spun=nd: ,,voi, face]i ore cu studen]ii dar, [tiin]ific cu ce v\ ocupa]i?” {i ne-a trimis pe fiecare `n c=te o zon\, pe teren, la `ntoarcere ne-a `ntrebat ce am v\zut [i dup\ aceea ne-a propus fiec\ruia c=te o tem\ de doctorat. {i eu, la `ndemnul domniei sale, am mers la Institutul Petrol, Gaze [i Geologie din Bucure[ti, acolo am dat admitere, am fost admis, `n 3 ani am terminat doctoratul `n studiul z\c\mintelor de mangan din Carpa]ii Orientali, dup\ care au `nceput studiile pe aceast\ tem\, am lucr\ri comunicate [i `mpreun\ cu academicianul Radu Dimitrescu iar dup\ un timp, m-am ocupat, de fapt aceasta a fost marea mea activitate [tiin]ific\, domeniul hidrogeochimiei. P=n\ `n

173 

 

prezent ,,am scos” 9 doctori din vreo 25 de doctoranzi. Am [i un curs de mineralogie sus]inut timp de 2 ani. ~n schimb, am ]inut cursuri de gestionarea resurselor naturale (exploatare, valorificare) timp de aproximativ 25 de ani.

R: Trei c\r]i dintre cele mai importante ale prof. dr. Gheorghe Popa.

Gh. P: Cea mai important\, la care ]in eu foarte mult, este Hidrogeochimia, o carte pe care am scris-o dup\ ce am c=[tigat prin concurs un grant finan]at de Banca Mondial\ cu 100.000 dolari [i printre altele, cu deplas\ri `n str\in\tate ale studen]ilor, ale masteranzilor, ale doctoranzilor, am scos [i aceast\ carte. ~nc\ o carte care se refer\ la explorarea [i evaluarea z\c\mintelor [i, `nc\ una (din cele 14 c\r]i), care se refer\ la exploatarea [i valorificarea z\c\mintelor. Prin urmare, domeniile au fost geologie economic\, gestionarea resurselor minerale, poluarea `n special, a apelor.

R: Din punct de vedere al eficien]ei economice, pentru c\ dac\ a]i scos `n eviden]\ valoarea at=tor minerale, a apelor [.a.m.d., pentru }ara Rom=neasc\ se poate cuantifica eficien]a economic\?

Gh. P: Eu `ndr\znesc s\ spun c\ da [i-ntr-o m\sur\ foarte mare. La ce m\ refer: s-ar putea ca mul]i dintre cei care vor urm\ri reportajul Dvs., s\ spun\ c\ ,,bat c=mpii”.

174 

 

Nu fac asta. S\ ne g=ndim c\ sutele de speciali[ti care au ie[it de pe m=na mea, au descoperit iar\[i, sute de z\c\minte sau au contribuit la atragerea `n circuitul economic a foarte multor z\c\minte. La ora actual\ avem vreo 10 absolven]i care lucreaz\ tot `n domeniul geologiei economice, `n Australia. }inem leg\tura cu ei, ne trimit rezultate ale cercet\rilor lor. Este una din realiz\rile noastre [i ei `n[i[i nu uit\ s\ le aminteasc\.

R: Totu[i, dat fiind c\ acum, cu `nv\]\m=nul e o anumit\ problem\ de eficien]\, ar putea fi ineficient\ facultatea la care at=]ia ani a]i predat?

Gh. P: Nu, nici nu se pune problema. Ironia sor]ii este c\ cei care decid soarta `nv\]\m=ntului [i `n general, soarta geologiei, uit\ c\ atunci c=nd merg cu automobilul propriu la sta]ia peco [i pun combustibil `n rezervorul ma[inii, `n combustibilul acela se g\se[te [i munca geologului. Pentru c\ geologul a b\tut noroaiele, a descoperit z\c\m=ntul, geologul se zbate ca s\ `l scoat\ de unde este.

R: Cum st\m cu z\c\mintele de uraniu? Gh. P: Problema este urm\toarea: apare la nivel

mondial un paradox. }ara cu cele mai mari rezerve de uraniu este Australia…. nu are nici o central\ atomoelectric\. Un alt paradox: pre]ul minereului de uraniu este foarte mic [i atunci, te `ntrebi de ce nu sunt foarte multe ]\ri care s\-l valorifice, vorbind `n domeniul civil. De ce nu, pentru c\ mai marii zilei, [i aici m\ refer la ]\rile puternice, nu permit oricui s\-[i fac\ o central\ atomoelectric\, pe motiv c\, s-ar putea ca acea central\ s\

175 

 

fie reprofilat\ pe domeniul militar. Eu sunt pentru valorificarea z\c\mintelor de uraniu. Statistica arat\ `n felul urm\tor: `n cazul z\c\mintelor de uraniu pentru un megawatt or\ rata deceselor este de 140 mai mic\ dec=t `n cazul exploat\rilor de c\rbune. Rata deceselor este [i mai mic\ `n compara]ie cu `nc\lzirea cu panouri solare.

R: Cu gazele de [ist ne pute]i spune ceva? Gh. P: Eu sunt de urm\torul principiu: o rezerv\ natural\ trebuie valorificat\, trebuie atras\ `n circuitul economic. Totul este ca atragerea `n circuitul economic s\ se fac\ f\r\ distrugerea mediului [i alterarea s\n\t\]ii oamenilor.

R: Se poate…? Gh. P: De ce s\ nu se poat\?! Fo[ti studen]i de-ai

no[tri lucreaz\ la companii din Australia [i se ocup\ cu exploatarea gazelor de [ist.

R: V-a]i exprimat tare frumos [i afectuos despre `nainta[ii Dvs. Nici nu [tiu dac\ mai tr\iesc to]i, pentru c\ eu nu i-am cunoscut [i nu am [tiin]\ destul\ pentru a intra `ntr-o discu]ie despre valorile anterioare Dvs. Dar, de ce v-a]i exprimat a[a? ~ndr\znesc s\ spun afectuos, despre oamenii care v-au format. Gh. P: Pentru c\ punctul meu de pornire - m\ refer la activitatea [tiin]ific\ - la momentul zero, a fost apogeul muncii `nainta[ilor mei, deci eu am pornit de la realiz\rile lor.

R: E nevoie s\ avem modele ast\zi, pentru t=n\ra genera]ie?

Gh. P: Cum s\ nu… Avem nevoie de modele.

176 

 

R: ~n afar\ de doctoranzi, ave]i [i studen]i ast\zi? Gh. P: Masteranzi. ~nc\ mai ]in ni[te ore. }in un

curs la master. R: Sunt masteranzii [i doctoranzii care se zbat

pentru buc\]ica de p=ine de m=ine? Gh. P: Drag\ colega, masteranzii sunt [i ei oameni.

Cam 20% dintre ei, pu]ini deci, ceea ce este foarte grav, se ]in de carte.

R: V-a[ ruga s\ ne `ntoarcem un minut, cu un g=nd frumos pentru genera]ia noastr\, pentru momentul 1955 - 1959 c=nd eram am=ndoi elevi la Podu Turcului. Eu veneam 6 km navet\, dumneata veneai 7 km de la Boghe[ti. Haide]i s\ ne `ntoarcem cu g=ndul la colegii no[tri.

Gh. P: ~n primul r=nd, eu a[ vrea s\-i felicit pe to]i cei care mai sunt `n via]\ pentru c\ to]i au muncit [i s-au afirmat. Dac\ ar fi s\ le doresc ceva, le-a[ dori ca demnitatea [i inteligen]a s\ [i le p\streze nealterate, p=n\ `n ultima zi a vie]ii. Eu `mi amintesc, printre altele, de felul `n care am `nv\]at eu, [i nu numai eu, geometria `n spa]iu.

R: Ce crede]i c\ ve]i spune pe 29 mai, c=nd v\ ve]i `nt=lni cu ceilal]i colegi?

Gh. P: Voi spune c\ m\ bucur c\ particip la aceast\ `nt=lnire, pentru c\ dac\ n-a[ fi fost la aceast\ `nt=lnire, `n loc s\-mi da]i cuv=ntul, spunea]i ,,Dumnezeu s\-l ierte!”

13 februarie 2014 (Meridianul, nr. 7 (1.031), joi, 20 febr. 2014, pag. 7)

177 

 

1, 2, .......... 55 ani

Trei imagini din filmul vie]ii mele

Scriu aceste rânduri (la invita]ia prietenului Tric\

Marin), cu mari emo]ii, deoarece ve]i avea o mie de motive s\ m\ critica]i pentru „me[te[ugul” aranj\rii cuvintelor în fraz\. Folosirea cuvintelor elevate, aranjarea lor în fraz\ [i punctua]ia este atât [tiin]\ cât [i art\. Cei care m\ cunosc [tiu ([i `n primul rând scriitorul Tric\ Marin) c\ eu nu prea le am cu „verbul”. Sper s\-mi aprecia]i bunele inten]ii [i sinceritatea. Mai scriu aceste rânduri [i din dorin]a de a le demonstra celor care le vor citi [i se afl\ la „momentul op]iunilor în via]\”, c\ se poate reu[i prin for]e proprii (dac\ vrei po]i!). Oamenii satelor nu sunt cu nimic inferiori celor din mediul urban! Copiii ]\ranilor pot ajunge (dac\ doresc [i muncesc) mari domni la ora[! Eu sunt unul din multele exemple din zona Podu-Turcului.

Nu m\ consider un neîndrept\]it al sor]ii ci dimpotriv\ un favorizat; un rezultat bun al selec]iei naturale. Ca s\ ajungi

1959 - elev la Liceul ,,Al.

Vlahu]\” din Podu Turcului

1997 - prof. univ., decan

Univ.,,Al.I.Cuza” Ia[i

2014 - prof. univ. asociat

Univ. ,,Al.I. Cuza” Ia[i

Nu-mi pare r\u c\ sunt atât de mul]i ani în spate,

îmi pare r\u c\ nu vor mai fi mul]i ani în fa]\!

178 

 

din noroaiele Boghe[tilor (de la coada vacii) pe o elevat\ treapt\ universitar\ (inclusiv decanul unei facult\]i cu 2500 de studen]i [i 120 de cadre didactice, la cea mai veche universitate din România) nu este un fapt lipsit de semnifica]ie. Nici eu, nici colegii de clas\ [i cu atât mai pu]in profesorii de la liceu, nu b\nuiam c\ peste ani, elevul Popa Gheorghe (mediocru la limba francez\) va deveni profesor universitar [i va preda cursuri în limba francez\ la o universitate din Algeria. Sunt bucuros c\ eu nu reprezint o excep]ie: mul]i absolven]i ai liceului din Podu-Turcului, fii de ]\rani ca mine au parcurs acela[i traseu ascendent.

Una din însu[irile cu care m-a înzestrat natura a fost disponibilitatea de a m\ adapta, de a m\ conecta cu mult discern\mânt la realitate. De fapt, cine sunt [i cine am fost eu?

Sunt un pensionar, b\trân (sau cum spune medicul meu de familie: „un mo[neag pâr]os”), profesor asociat la Universitatea „Al.I.Cuza” din Ia[i (institu]ie în cadrul c\reia mi-am desf\[urat activitatea din 1959 [i în prezent). Bunul Dumnezeu m\ ajut\ - la 74 de ani - s\ fiu „în form\” (fizic [i mai ales mental) îndrum doctoranzi [i predau cursuri studen]ilor de la master. Trebuie s\ le mul]umesc fo[tilor mei studen]i, ast\zi profesori cu func]ii de conducere (prof. univ. dr. Ovidiu Gabriel Iancu - prorector, prof. univ. dr. Cornel Ia]u - decan, conf. univ. dr. Nicolae Buzgar - director de departament), pentru c\ nu m-au tras „pe linie moart\” [i-mi dau posibilitatea s\ demostrez c\ mai pot fi util universit\]ii. Nu ascund faptul c\ simt o mare pl\cere când predau cursuri (niciodat\ nu am stat pe scaun la catedr\ în timpul orelor didactice [i întotdeauna am ]inut cursurile „liber” ajutându-m\ doar de o mic\ fi]uic\ pentru a nu omite ceva. Ast\zi m-am

179 

 

modernizat, nu se putea altfel, [i folosesc sistemul „power point”). Cine am fost?

Am v\zut lumina zilei la 14 august 1940 (zodia leului!) în localitatea Boghe[ti. P\rin]ii mei (odihneasc\-i Dumnezeu) erau ]\rani. Toat\ via]a am spus c\ sunt fiu de ]\rani [i nu mi-a fost ru[ine (este adev\rat c\ uneori suna bine pentru c\ însemna c\ aveam origine s\n\toas\; nici eu nu spuneam întotdeauna totul # ]\rani chiaburi). Am v\zut [i mai v\d [i ast\zi „domni de la ora[” care provin din mediul rural [i spun c\ sunt fii de „agricultori”. Spune-o domnule direct „]\ran” c\ nu-]i anuleaz\ nimeni diplomele de studii. Am avut colegi de facultate, fii de ]\rani care parc\ nu aveau curajul competi]iei cu or\[enii. Nu a fost cazul meu. Originea mea m\ ambi]iona ca s\ le demonstrez competitorilor c\ nu sunt mai prejos cu nimic fa]\ de ei. P\rin]ii mei aveau 11 ha teren arabil, 1,5 ha de p\dure, cca 0,5 ha de vie; asta însemna o stare material\ bun\ [i o premis\ ca eu s\ devin un „agricultor” de seam\. Ulterior, din cauza convulsiilor politice [i sociale, averea aceasta ne-a provocat mari necazuri (inclusiv condamnarea la închisoare a tat\lui meu). De fapt p\rin]ii mei nu doreau, în prima faz\ a copil\riei mele, ca eu s\ devin agricultor „sadea”. Mama dorea s\ m\ vad\ preot în satul nostru, iar tata ar fi vrut s\ devin mo[ier cu vreo 40-50 ha de p\mânt, dar s\-l munceasc\ al]ii [i eu s\-mi angajez un arenda[. (A visa nu este un p\cat!).

{i ast\zi, când merg la Boghe[ti (destul de rar [i doar la mormântul p\rin]ilor, c\ci din familia noastr\ numai eu sunt în via]\) spun „merg acas\” de[i nu mai locuiesc acolo de 55 de ani.

Dup\ ce m-am n\scut, tata a fost concentrat [i a „participat benevol” la r\zboi (la început pe frontul de est apoi

180 

 

pe cel de vest) pân\ la terminarea acestuia în anul 1945. Nu pot descrie aici cât de „u[or” i-a fost mamei s\ m\ creasc\.

În anul 1947 s-a n\scut singurul frate pe care l-am avut - Dan. A absolvit facultatea de {tiin]e Juridice la Ia[i; ast\zi, din p\cate, nu mai este printre noi. Cursurile ciclului primar [i gimnazial le-am frecventat la [coala din Boghe[ti. La ciclu primar, de clasa noastr\ s-a ocupat domnul înv\]\tor Druic\. Un om deosebit [i un dasc\l des\vâr[it. Simt [i acum emo]iile pe care le-am avut la primirea abecedarului [i pl\cu]ei de ardezie. Domnul înv\]\tor Druic\ ne-a a[ezat în b\nci, dup\ în\l]ime, iar noi am deschis abecedarul [i priveam fotografia de pe prima pagin\: regele Mihai. Dup\ c=teva luni, tovar\[ul înv\]\tor Druic\, a trecut pe la fiecare banc\ [i a rupt foaia cu fotografia regelui. Nimeni nu a întrebat [i nu a spus nimic. Nici acas\ nu am discutat cu p\rin]ii pe tema aceasta. L-am men]ionat aici pentru c\ a fost un fapt ie[it din comun. În rest, eu am fost, sunt [i voi fi antimonarhist. Aceast\ convingere mi se trage, probabil [i de la multiplele discu]ii pe care le-am avut cu colegi de breasl\ din Fran]a, în timpul celor 32 de deplas\ri în aceast\ ]ar\, care a avut mai mul]i regi decât întreaga lume laolalt\, iar de când a sc\pat de ei aproape nimeni nu-i mai dore[te. La absolvirea clasei a IV-a am luat cuno[tin]\ cu dictatura proletariatului [i am tr\it primul mare necaz: ca s\ continui studiile ar fi trebuit s\ merg la Podu-Turcului (la [coala din Boghe[ti exista doar ciclu primar). Nu am putut continua din cauz\ c\, în acel an tat\l meu (chiabur) a fost condamnat la un an [i [ase luni de închisoare din cauza submin\rii economiei na]ionale. În fapt ce infrac]iune s\vâr[ise: într-o duminic\ a mers mai întâi la biseric\ [i apoi la treierat. Nu a mai apucat s\ treiere pentru c\ a fost arestat. Cum în acele timpuri, chiaburii trebuiau elimina]i pentru a se

181 

 

gr\bi colectivizarea, dosarul penal „avea suport juridic”. A stat închis vreo 2-3 luni. S-a f\cut apel la instan]a din Bârlad (din fericire, o persoan\ din completul de judecat\ era om cu frica lui Dumnezeu [i putere de convingere) [i tata a fost achitat. Eu îns\ am stat (de fapt am muncit) un an acas\ [i numai eu [tiu ce autobiografie mi-am fabricat, pe care am prezentat-o pân\ în anul 1989 pentru a justifica „golul” de un an în perioada studiilor gimnaziale. Nu golul era problema ci, condamnarea tat\lui. Întotdeauna, dar mai ales în acel an, am muncit al\turi de familia mea la câmp. S\rb\toarea citeam din manualele de clasa a V-a deoarece peste un an s-a înfiin]at ciclu gimnazial la [coala din Boghe[ti unde aveam s\-mi continui studiile. Într-una din acele s\rb\tori, am tr\it cea mai mare umilin]\ din via]a mea, de unde [i primul [i singurul gând criminal pe care l-am avut în via]\. {ef (nu [tiu exact denumirea func]iei) la sfatul popular din comuna noastr\ era un muncitor (din One[ti) execrabil, trimis de partid la Boghe[ti pentru a-i îngenunchia pe cei care nu se aliniau. Nu era un caz izolat, a[a s-a procedat în toat\ România acelor timpuri. Venind la noi acas\ pentru a inventaria „mijloacele de produc]ie” în vederea impozit\rii, m-a v\zut citind [i mi-a spus: „nu te mai obosi s\ înve]i c\ nu-]i ajut\ la nimic! Fiii de chiaburi trebuie stârpi]i! S\ te mul]ume[ti dac\ vei r\mâne în via]\ [i vei fi v\carul satului!” Chiar dac\ aveam doar 11 ani realizam gravitatea situa]iei (mai ales c\, nu se vedea nici un semn c\ americanii de care povestea tata [i fratele lui, fost primar, ar fi pe drum). Mi-am jurat, de sute de ori, ca atunci când voi fi mai mare, s\-l ucid. Sunt convins c\, chiar o [i f\ceam dac\ peste vreo 2 ani nu ar fi plecat din Boghe[ti (la fabrica lui din One[ti). La scurt timp de la plecarea sa din Boghe[ti, am aflat c\ mi-a luat-o altul înainte.

182 

 

Studiile liceale: Dup\ absolvirea studiilor gimnaziale la Boghe[ti, am

dat examen de admitere la Liceul „Al. Vlahu]\” din Podu-Turcului. Am reu[it, chiar în anul în care s-a trecut de la formula „[coal\ medie de 10 clase” la formula „liceu de 11 clase” promo]ia noastr\ fiind prima cu o astfel de structur\. {i aici am avut greut\]i în sensul c\ f\ceam naveta zilnic de la Boghe[ti la Podu-Turcului [i retur; în total 14 km. f\r\ asfalt, f\r\ electricitate plus stresul care era provocat de persecu]iile la care erau supu[i p\rin]ii mei. Am f\cut fa]\ tuturor provoc\rilor [i datorit\ faptului c\ am avut [i colegi [i profesori impecabili, de mare caracter. Tuturor le p\strez [i acum cel mai deplin respect [i sentimente de pre]uire. Dup\ p\rin]i [i familie, cei mai venera]i sunt fo[tii profesori. Tuturor [i fiec\ruia în parte le doresc tot binele din lume. Voi scrie câteva cuvinte despre unii din acei profesori care mi-au marcat evolu]ia.

Profesor Mircea Varvara, încep cu domnia sa din mai multe motive:

1. Ne-a fost diriginte; 2. Mi-a dat multe sfaturi p\rinte[ti atunci când

sentimentele mele „b\teau câmpii”; 3. Cel mai important aspect este acela c\, în ultimii 50

de ani suntem colegi la universitate. Mai mult, timp de 5 ani am format, împreun\ cu al]i 3 colegi echipa de conducere (decanatul) a Facult\]ii de Biologie - Geografie - Geologie, o facultate mare (ca personal: cadre didactice, cercet\tori, studen]i, personal TESA) dar [i complex\ deoarece aveam în „subordinea” noastr\ atât Gr\dina Botanic\ a Universit\]ii „Al. I. Cuza” (cca. 100 persoane: cercet\tori, ingineri, muncitori etc.) cât [i Centrul de Cercet\ri Biologice (65 de cercet\tori

183 

 

plus personal de laborator). La asemenea structur\ heterogen\, se în]elege c\ [i reclama]iile erau abundente. La început, domnul profesor Varvara m-a întrebat: m\i Popa o s\ ne descurc\m?! Eu i-am r\spuns: da n-om fi noi mai pro[ti ca al]ii! {i ne-am descurcat!

Doamna profesor Domnica Spulber (Murgoci), m-a impresionat prin acurate]ea explica]iilor, prin limbajul elevat [i ]inuta impecabil\. Am avut onoarea [i pl\cerea s\ m\ întâlnesc cu domnia sa de mai multe ori în Ia[i. A onorat mul]i ani func]ia de [ef al Inspectoratului {colar Jude]ean Ia[i. Îi mul]umesc [i pe aceast\ cale, pentru c\, de mai multe ori am apelat la domnia sa pentru probleme legate de postul so]iei mele [i întotdeauna m-a servit cu promptitudine [i delicate]e (în limite legale).

Profesor Iancu Grama, a fost unul din cei patru profesori tineri pe care îi admiram la sosirea lor (ne întrebam oare cât timp vor r\mâne în noroaiele din Podu-Turcului). Ei bine, faptul c\ am ajuns geochimist `l datorez domniei sale. ~mi doream mult s\ devin student, dar nu eram informat [i nu [tiam „cu se m\nânc\ studen]ia”. Domnia sa mi-a spus c\, chiar în anul acela (1959) s-a înfiin]at la Ia[i Sec]ia de Geochimie [i c\ este ceva de viitor. I-am ascultat sfatul, am dat admitere (o admitere dur\ a[a cum era admiterea în acele timpuri) [i am reu[it. Eram primul student din neamul meu! Imediat ce am devenit student [i m\ f\leam prin curtea liceului, m-am întâlnit cu domnul profesor Spulber care m-a cam derutat. La ce e[ti student, m\i Popa? La Geochimie, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i, domnule profesor. Ce cau]i tu acolo, m\i? Universitatea nu-i bun\. La absolvire po]i s\ ajungi iar\[i în noroaiele astea, este drept ca profesor, dar tot în noroaie. Tu erai bun la matematic\ trebuia s\ dai la

184 

 

Politehnic\ s\ ajungi inginer. N-am uitat aceste cuvinte pân\ la primirea reparti]iei. Oricum domnul profesor nu a spus-o din r\utate.

Domnul profesor Costic\ Grama m-a impresionat cu discursul s\u impecabil, un orator perfect. {i ast\zi când sus]in câte o conferin]\ îmi propun s\ vorbesc a[a cum vorbea domnia sa, dar... nu am nici o [ans\.

{i pentru c\ am amintit pe cei doi fra]i Grama, trebuie s\ spun c\ în timpul studen]iei mele, l-am cunoscut [i pe fratele domniilor lor Eugen, student la Drept [i el un om deosebit. Eugen Grama mi-a ar\tat pentru prima dat\ ce face lumea bun\ în timpul liber: m-a invitat la un spectacol la opera din Ia[i. Era prima dat\ când mergeam la oper\! Am r\mas profund impresionat de interiorul cl\dirii (ulterior când, de mai multe ori, am vizitat muzee celebre din lume - Louvre, Ermitaj, Prado, Versailles, Schönbrunn etc. - am realizat c\ nici teatrul din Ia[i nu-i de neglijat).

Domni[oara profesor Tudorache; la orele domniei sale aveam cele mai mari emo]ii. Eu nu prea aveam „verb” iar domni[oara profesor era exigent\ [i pe bun\ dreptate. Trebuia s\ înv\]\m m\car s\ vorbim corect române[te. Existau [i circumstan]e atenuante: pe mine [i probabil nici pe colegii mei de clas\, nu ne d\deau c\r]ile afar\ din locuin]\. Mereu îmi venea s\-i spun domni[oarei: atâta pot la literatur\, la alte obiecte pot mai mult. Dar, o spun cu mâna pe inim\, c\ domni[oara profesor Tudorache ne-a încurajat [i se f\cea c\ nu aude ni[te fraze pe care noi le rosteam [i sunau cam a[a: „mor]ii au fost du[i la crematoriu [i ar[i de vii”.

Domni[oara profesor Dimitriu; am înv\]at matematic\ cu domnia sa. Avea un stil personal când te asculta, dar pe mine nu m\ deranja. Nu mai [tiu cum îl chema pe proprietarul

185 

 

parcelei cu sfecl\ de lâng\ liceu, dar [tiu c\ cel pu]in jum\tate din recolt\ o [terpeleam noi [i o foloseam ca material didactic. La orele domniei sale trebuia s\ confec]ion\m din sfecl\ corpul geometric enun]at în problem\, dup\ care s\ execut\m sec]iunile etc. (parc\ eram studen]i la arte plastice). Dar am înv\]at geometria în spa]iu mai ceva decât o înva]\ acum nepotul meu pe computer. Dac\ aveai ghinionul „s\ te ia la ochi” un timp aveai ceva disconfort la ore. Un exemplu de ascultare a elevului de c\tre domni[oara profesor (nu dau numele colegului, dar v\ declar c\ este autentic\):

- ie[i m\ la tabl\ [i scrie: 5x2 ^ ............ - elevul scria ecua]ia [i dorea s\ o rezolve pentru c\ [tia; - [terge m\ [i scrie mai sus pe tabl\ c\ nu ai spa]iu

pentru rezolvare; - elevul scria din nou ecua]ia mai sus. Când termina de

scris domni[oara spunea: - ce-ai scris m\ a[a de sus, dac\ \la care va continua nu

este suficient de înalt; [terge [i scrie pu]in mai jos. - Elevul o scria 5x2 ^ .......... pentru a treia oar\; dar

domni[oara tot mai avea ceva de spus; - Uite m\ ce urât ai scris! Ai f\cut un cinci strâmb ca

nasul t\u. Treci m\ la loc, c\ nimic nu [tii! Nota trei! Dar... când am participat la olimpiada de matematic\

faza jude]ean\ (cred?) la Bac\u, domnia sa nu a putut merge cu noi, în schimb la sosire, de[i era noapte [i ploua cu g\leata, ne-a a[teptat la autogar\ [i ne-a felicitat (chiar dac\ noi nu f\cusem mare brânz\).

Domnul profesor Damian (limba român\ [i limba francez\). Un om deosebit, un bonom plin de farmec [i de o elegan]\ rafinat\ (inclusiv vestimentar\). Uneori ne punea onestitatea la încercare: ne „d\dea” extemporal, domnia sa

186 

 

citea ziarul la catedr\ dar îi observa pe to]i care încercau s\ copieze [i-i dojenea cu câte o glum\. Îl sim]eam cum se amuza, f\r\ a se exterioriza pentru a nu ne jigni, pentru franceza noastr\ grobian\...

În anul 1964 am absolvit facultatea [i conform legisla]iei timpului, am primit reparti]ie guvernamental\ în înv\]\mântul superior. De atunci am început cariera mea univesitar\ parcurgând toate gradele universitare [i onorând [i multe func]ii de conducere la diferite niveluri (universitate, minister, organisme na]ionale din domeniu). Întreaga activitate mi-am desf\[urat-o la o singur\ institu]ie (Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i), cu o „pauz\” de 4 ani când am fost profesor în Algeria (Universitatea din Constantine). În interviul pe care mi l-a luat, relativ recent, amicul Tric\ Marin, spuneam: toat\ via]a m-a urm\rit cifra 1 „primul student din neamul meu, un singur loc de munc\ întreaga via]\, o singur\ so]ie, un singur copil, un singur nepot”.

Pentru tot ce am realizat în via]\: 1. Le mul]umesc, cu dragoste [i respect, p\rin]ilor care

m-au adus pe lume (s\n\tos, normal), m-au educat [i mi-au asigurat condi]iile pentru a studia. Când întâlnim un individ cu comportament necivilizat spunem c\-i lipsesc „cei [apte ani de acas\”. P\rin]ii mei, fie-le ]\râna u[oar\, spuneau: ce nu a înv\]at Ionic\, nu mai înva]\ Ion”.

2. Mul]umesc familiei (în primul rând so]iei) pentru permisiunea de a-mi neglija (uneori) „c\minul” în favoarea profesiei;

3. Le port recuno[tin]\ dasc\lilor mei, de toate gradele, pentru c\ mi-au îndrumat pa[ii, mi-au retu[at defectele, mi-au „up-gradat” calit\]ile [i m-au antrenat pentru „meciurile cu via]a” (nu pu]ine [i nici u[oare);

187 

 

4. Le mul]umesc colegilor, de la toate nivelurile (prieteni sau neprieteni) pentru c\ (inten]ionat sau nu) au creat atmosfera concuren]ial\ ce m-a stimulat s\ merg înainte;

5. Nu în ultimul rând (poate chiar în primul rând) trebuie s\ recunosc faptul c\ Dumnezeu a fost al\turi de mine oferindu-mi s\n\tate (sub toate aspectele), energie [i [ansa reu[itei în via]\. Un fost student de al meu (care dup\ geologie a absolvit [i teologia), ast\zi preot pe meleaguri ie[ene, spunea la o conferin]\: „nu am fost întreba]i dac\ vrem, sau când vrem, s\ venim pe lumea aceasta [i nu vom fi întreba]i, dac\ vrem sau când vrem s\ plec\m.”

V\ urez tuturor, [i fiec\ruia în parte (fo[ti profesori [i fo[ti colegi), ca inteligen]a [i demnitatea s\ vi le p\stra]i nealterate pân\ în ultima zi a vie]ii [i... acea ultim\ zi, s\ fie cât mai îndep\rtat\.

188 

 

Ing. NECULAI POPA

Reporter: Stima]i prieteni, `n fa]a mea se afl\ un coleg de-al meu de liceu Neculai Popa, pe care vreau s\-l iau la `ntreb\ri acum dup\ ani [i ani, c=nd el trebuie s\-[i aminteasc\ [i cum a fost `nainte de Podu - Turcului, c=nd eram colegi, [i cum e acum. Culi]\ drag\, unde `]i este suli]a de alt\ dat\, domnule? Tu erai un foarte bun

suli]a[. Cu premii na]ionale, concursuri… Unde-]i e suli]a de atunci? Neculai Popa: Domnule, nu o mai am pe aceea care a fost dar s\ [ti]i c\ am r\mas cu urm\ri foarte benefice de pe urma acestui antrenament pe care l-am f\cut la Podu-Turcului `mpreun\ cu colegul meu Petru Boghiu. El era arunc\tor de disc, eu eram arunc\tor de suli]\. Or, referitor la acest aspect pot s\ spun c\ [i acum, la v=rsta pe care o am, [i nu mi-e ru[ine s\ o spun, 75 de ani, m\ hr\nesc cu acea perioad\ [i am o vitalitate foarte bine pus\ la punct p=n\ la ora actual\. N-am fost bolnav niciodat\.

R: Aveai prieteni `n liceu? N.P.: Aveam prieteni `n liceu. Eu am f\cut liceul `n

dou\ p\r]i. O parte din liceul l-am f\cut la Liceul ,,Gh. Ro[ca Codreanu” din B=rlad, clasele a-VIII-a [i a-IX-a, dup\ aceea, ni[te evenimente m-au f\cut de am ajuns la Podu-Turcului [i am f\cut clasele a-X-a [i a-XI-a. Am fost prima promo]ie cu 11 clase. ~n primul r=nd era prietenul

189 

 

meu de sport, Boghiu Petru cu care eram aproape `n fiecare zi pe terenul de sport [i ne antrenam. Apoi, chiar tu ai fost prieten cu mine, ne aveam foarte bine unul cu altul, [i eu fiind cel mai r\s\rit din clas\, cel mai mare ca volum [i ca ani, pentru c\ sunt n\scut `n 1939, pe data de 4 martie, `n satul C\lim\ne[ti, comuna Puie[ti, jude]ul Vaslui, la timpul respectiv fiind jude]ul Bac\u.

R: Mai ai pe cineva `n C\lim\ne[ti? N.P.: La C\lim\ne[ti a fost mama p=n\ `n anul

1991, tata a murit `n ’80 dar am ni[te veri[ori acolo. R: C=]i copii a]i fost acas\? N.P.: Noi, de to]i, am fost 10 la mama dar `n via]\

am r\mas 5. R: Te-ai ie[enizat, ]i-ai f\cut cas\... Nu ]i-e dor de

C\lim\ne[ti? N.P.: M\ duc `n fiecare an. Eu, `mpreun\ cu fra]ii

mei avem 25 de hectare de p\m=nt acolo, dar o parte l-am dat `n arend\.

R: Ce porecl\ aveai pe vremea aceea? N.P.: Mi se spunea Ghili]\. R: Frumoas\ porecl\. M\i, Ghili]\ Popa, te-au

purtat pa[ii vie]ii, de la C\lim\ne[ti prin diverse locuri din fostul raion Zeletin, c\ acolo ai ajuns. Poveste[te-ne din anii de p=n\ la Zeletin, cam ce mai f\cu[i, ce pozne… dac\ ai curajul s\ le spui?

N.P.: Le pot spune pentru c\ nu mai au nici o influen]\ asupra caracterului meu. Nu am fost un copil tipic, am fost atipic, un copil rebel. Vreau s\ spun c\ m-a ajutat s\-mi fac o personalitate care sunt la ora actual\.

190 

 

{coala primar\ am f\cut-o `n satul natal. Acolo, am prins `n clasa I, primul an de religie, ceea ce voi nu a]i prins dup\ mine. Acolo am avut un incident, datorit\ acestui fapt am [i fost nevoit s\ plec de la B=rlad, pentru c\ aveam ni[te profesori foarte severi - [i la Podu-Turcului am avut - dar cine [tie [i este familiarizat cu Liceul ,,Gh. R. Codreanu” din B=rlad, era profesorul David, evreu de origine, mi-a fost diriginte, era profesor de matematic\. ~n acea clas\, fiind cel mai mare din clas\, aveam preten]ii s\ stau `n banca cea mai curat\, cea mai nou\ [i `n ultima banc\. C=nd veneam diminea]a a doua zi, o g\seam `n prima banc\, unde st\tea cel mai mic dintre colegii mei. ~ntr-o diminea]\ m-am sup\rat pe el, v\z=ndu-l cum tr\gea banca `n primul r=nd. Nu i-am f\cut nimic. El s-a a[ezat `n banc\ [i eu am vrut s\ trag banca `napoi [i l-am ag\]at de stinghia de jos a b\ncii, l-am ridicat `n sus [i a venit cu capul de du[umea. Atunci, a venit dirigintele [i c=nd a v\zut asta, m-a invitat `n cancelarie.

R: Amintiri din Podu-Turcului. N.P.: La Podu-Turcului nu pot s\ trec cu vederea

faptul c\ am f\cut sport. Am f\cut chiar sport de performan]\. Mergeam cu domnul profesor Carda[ `n cantonament la Bac\u, Roman, ora[e care erau cu un `nalt grad de dezvoltare sportiv\. Cea mai mare pl\cere a fost c=nd la Bac\u mi-au dat un rucsac ca premiu, [i o suli]\, ca s\ am cu ce m\ antrena. Apoi am fost la campionatele [colare la Ploie[ti, unde am luat locul 7 pe ]ar\.

R: Din ce [tiu eu, nu ai avut probleme cu promov\rile la Podu-Turcului. Era o clas\ chiar foarte

191 

 

bun\. ~n aceast\ clas\, cu 11 ani, s-au adunat cei mai buni elevi, materialul cel mai bun din tot raionul Zeletinului. Toat\ clasa noastr\ a terminat studii superioare.

N.P.: Dup\ cum am spus, eu am venit din B=rlad [i am intrat `ntr-un colectiv de colegi care m-au primit foarte bine `n clas\. Dar prima mea apari]ie acolo a fost confruntarea cu doamna profesor Dimitriu de matematic\, care m-a scos `n fa]a clasei [i m-a chestionat, i-am r\spuns la `ntreb\ri, eram bunicel la matematic\ dar a[a a fost soarta. A trebuit s\ plec datorit\ incidentului care vi l-am povestit mai devreme.

R: Mai ai vreun profesor la care r\m=i foarte `ndatorat, dintre cei care i-am avut noi?

N.P.: Da, domnul profesor Damian, de limba rom=n\, un profesor extraordinar de bun, domnul profesor Carda[, fra]ii Grama, doamna Spulber, pe care am cunoscut-o [i mai t=rziu, c=nd am ajuns `n Ia[i.

R: Dintre colegii t\i de liceu, pe care i-ai pomeni tu, pe locul I, II, III, `n sufle]elul t\u?

N.P.: P\i, noi fiind prieteni, tu e[ti primul, apoi Boghiu Petru, colegul de sport [i al treilea, colegul meu Ion Berdan. Nu prea aveam treab\ cu fetele, eram mai timid atunci, eu cu sportul aveam treab\.

R: Vreau s\ spun c\ pe vremea aceea chiar eram preocupa]i de studii. Deci, ai plecat de la Podu-Turcului, ai terminat liceul… unde ai ajuns, Neculai?

N.P.: C=nd am terminat liceul, de ce s\ nu spun adev\rul, nu am luat maturitatea prima dat\. Am dat maturitatea `n anul urm\tor la Liceul ,,Bacovia” `n Bac\u.

192 

 

A fost foarte greu. D\deam la 7 obiecte odat\, `n aceea[i zi, a[a era situa]ia atunci. Dup\ aceea, am dat la facultate, nu am reu[it atunci, dar nu-mi pare r\u. Dup\ ce am terminat liceul, nu am reu[it [i m-am dus `n comuna Galbeni, satul Covrag. Era o [coal\ cu clasele I-IV [i am intrat ca `nv\]\tor la o clas\ cu 21 de copii. Am stat 28 de zile pentru c\ mi-a venit ordin de concentrare `n armat\ [i am stat 2 ani. Am fost la artilerie, la Unitatea 0732 la Medgidia. Am fost comandant grup\ topografie. Mi-a pl\cut topografia, eu am fost foarte bun la geometrie `n spa]iu. Dup\ ce am terminat armata, am dat la o [coal\ de tehnic\, de arhitectur\ [i construc]ie a ora[elor la Bucure[ti, era cea mai bun\ [coal\ tehnic\ din ]ar\ pe care am terminat-o cu burs\. Dup\ ce am terminat [coala de arhitectur\, mi s-a propus s\ r\m=n `n Bucure[ti, nu am vrut s\ r\m=n pentru c\ aveam fra]ii la Ia[i [i am venit aici, la DSAPC, pe atunci, Institutul de proiect\ri care func]iona la etajul 2 la palat.

R: De c=]i ani e[ti ie[ean? N.P.: Sunt ie[ean din anul 1964 p=n\ `n prezent. R: Cum familia cum stai? N.P.: Am doi copii, un b\iat [i o fat\, fiecare are

c=te un copil, ]in leg\tura foarte str=ns cu ei, cu fosta so]ie nu am putut s\ m\ `mpac, asta este realitatea. Dup\ ce am terminat [coala de arhitectur\, am func]ionat ca tehnician arhitect 7 ani, am dat la facultate, am devenit inginer constructor. Am o societate de proiectare, pe care o am din anul 1997.

193 

 

R: Dac\ ar fi s\ faci un cuv=nt de recuno[tin]\ c\tre cineva, po]i s\ nominalizezi? Cine crezi c\ au fost cei mai importan]i 3 oameni pentru via]a ta?

N.P.: Voi spune tat\l meu. Voi da un mic exemplu care m-a marcat toat\ via]a: eram cu d=nsul la ]ar\, eram prin clasa a-VI-a, era var\, `mbr\cat `n ni[te pantaloni scur]i [i

un maiou [i mergeam de aduceam o c\ru]\ de coceni de porumb de la c=mp. Se opre[te tata la un cons\tean [i `l salut\. Se termin\ discu]ia, tata pleac\, [i dup\ ce am f\cut c=]iva pa[i, a intrat `n curte [i mi-a tras un bici peste picioare, repro[=ndu-mi de ce nu am salutat pe acel om. Mama este a doua persoan\ care, atunci c=nd ne adunam acas\, ]inea ni[te [ez\tori [i ne povestea la fiecare dintre noi (era fat\ de fost primar pe vremea Regelui dar avea o memorie extraordinar de bun\) [otii f\cute de noi c=nd eram mici. Al treilea - am avut un frate, cel mai mare, care acum nu mai este. A fost un sprijin foarte bun pentru mine.

R: Tu, ca ie[ean ast\zi, ai vreo p\rere legat\ de modalitatea cu care noi am `nv\]at, modalitatea `n care mul]i dintre colegi ne-am afirmat, ca o compara]ie cu vremea de acum?

N.P.: Dac\ m\ g=ndesc bine, societatea de azi este mult diferit\ fa]\ de societatea `n care am tr\it noi. Eu, c=nd m\ duceam la servici, p\i lucram, dom’le! C=nd m\

Neculai Popa [i o parte din familie

194 

 

duceam acolo, uitam s\ [i m\n=nc, ceea ce nu se mai `nt=mpl\ ast\zi. Este o diferen]\ de la cer la p\m=nt. Lumea este avar\ dup\ c=[tig f\r\ munc\, or, eu am fost obi[nuit s\ muncesc ca s\ c=[tig banul.

R: Te-a[ ruga s\ te g=nde[ti c\ ne `nt=lnim pe 29 mai 2014. Ce cuvinte crezi c\ vei spune acolo? Am avut norocul s\ fim `ntr-o clas\ cu totul deosebit\, chiar de capacit\]i [i dac\ noi aveam condi]ii, mul]i dintre noi ajungeau [i mai bine. Dar avem c=]iva chiar bine realiza]i. Sunt sentimente pe care noi nu le vom pl\ti niciodat\ atunci c=nd ne revedem.

N.P.: Tr\iesc cu mult\ emo]ie [ederea `n Podu-Turcului. Am avut profesori foarte buni. Ceea ce voi spune la aceast\ `nt=lnire din luna mai e c\ am r\mas cu o amintire extraordinar de pl\cut\ la `nt=lnirea de la 25 de ani f\cut\ de tine `n anul 1984 [i c=nd am ajuns [i ne-am adunat acolo, eu venind un pic mai t=rziu cu o ma[in\. C=nd m-am dat jos din ma[in\, era o parte din voi [i a[tepta s\ vad\ cine va mai veni. C=nd m-au v\zut, mi-au spus: ,,uite, acesta e cel cu suli]a”. Mi-a f\cut o mare pl\cere [i ]in minte [i acum pentru c\ am depus un efort cu sportul. Liceul de la Podu-Turcului a fost un liceu foarte bun care a dat valori [i bine`n]eles, fiecare [i-a urmat cursul dup\ voin]a [i putin]a lui.

(Meridianul, nr. 19 (1.043), joi, 15 mai 2014, pag. 10)

195 

 

LAZ|R RUSU

Reporter: Stima]i prieteni, suntem acas\ la Laz\r Rusu, care este un pic bolnav. Profesore Rusu, bine te-am g\sit! Eu sunt tare bucuros s\ te v\d. O via]\ `ntreag\ ai fost pe c=mpul muncii. Ce ai f\cut de la terminarea liceului [i p=n\ azi?

Laz\r Rusu: Dup\ ce am terminat liceul, am fost `n `nv\]\m=nt la S=rbi, timp de 2 ani, profesor de matematic\. Apoi am dat la Facultatea de Matematic\, unde am studiat 4 ani. R: Dup\ ce ai terminat facultatea, unde ai mai ac]ionat? L.R.: Dup\ ce am terminat facultatea, era o reparti]ie la Timi[oara [i dup\ aceea a fost alt\ reparti]ie [i am plecat ca stagiar la Lehancea unde am stat p=n\ `n anul 1992. R: Cam c=nd te-ai pensionat? L.R.: M-am pensionat `n anul 2005. R: Din activitatea ta de profesor, cam ce amintiri deosebite ai p\strat? Dintre fo[tii colegi, de care `]i mai aduci aminte? L.R.: ~mi amintesc de Bucur Costic\, Chiric Anton, Chiric Neculai… R: Cam ce g=nde[ti `n leg\tur\ cu aceast\ `nt=lnire de 55 de ani?

196 

 

L.R.: O `nt=lnire care va veni, va fi [i dac\ sunt s\n\tos p=n\ atunci… R: Cu ce realizare deosebit\ din via]a ta te m=ndre[ti? L.R.: M\ m=ndresc cu cu reu[ita copiilor pe care i-am preg\tit, care i-am `nv\]at la cursurile unde profesam. Am ac]ionat foarte mult pe medita]ie. R: Ce vrei s\ le transmi]i colegilor t\i? L.R.: Mult\ s\n\tate, `nt=lnire frumoas\, merit\ s\ ne `nt=lnim.

Martie 2014

Cu Ion Iliescu,19 august 1990 - La V\lenii de Munte, Prahova

197 

 

MIHAI SERGHIE

Reporter: Bine te-am g\sit Mihai! Tu, care semeni cu acel Mihai din copil\ria mea! Vino mai aproape [i nu sta în umbr\! Mihai Serghie: Bine ai venit d-le profesor doctor! Stau la umbra viei pus\ de tat\l meu, om gospodar, r\ze[ în acest sat vechi,

de pe timpul lui Petru Rare[, satul Otov\e[ti întins pe valea asta. Satul este vechi, avem o cet\]uie aici. R: Când ]i-ai f\cut casa asta nou\, Mihai? M.S.: Casa este f\cut\ în 1971... R: C\ tu st\teai mai sus... M.S.: St\team la casa p\rinteasc\, mai pe deal. R: Uneltele astea agricole sunt ale tale? M.S.: Da-da! Sunt specialist, având p\mânt mo[tenire de la p\rin]ii mei, am zis c\ s\ nu r\mân\ p\mântul nelucrat! A[a m-o înv\]at tata: lucreaz\-l cât po]i! La început mi-am luat un tractora[ mic, apoi alte utilaje, am prins curaj... R: Am cam dat buzna peste tine, dar nu te-ai sup\rat... c\ dup\ 30 de ani ne revedem! M.S.: Nu, drag\! Eu sunt foarte bucuros c\ ne revedem! R: Spune-mi ce bucurii ai avut de-a lungul vie]ii? M.S.: Dac\ ar fi ca numai bucurii s\ aib\ omul, cât tr\ie[te în imensitatea asta a timpului! Timpul este scurt [i

198 

 

dac\ am proceda modernist ar trebui s\ num\r\m celulele biologice... R: Vrei s\-mi aminte[ti c\ ai fost profesor de fizic\... M.S.: De fizic\ [i chimie! R: Câ]i ani de înv\]\mânt ai [i câ]i ani ai fost director? M.S.: Am 51 de ani de înv\]\mânt, 12 ani am fost director... R: Doamna ta ce profesie o avut, Mihai? M.S.: Profesor de matematic\ [i înc\ este! Acum suplinesc la {coala Toflea, unde predau fizic\ [i chimie. R: Dac\ privesc în gr\din\, la câte faci, tu chiar nu stai lini[tit în c\su]a ta?! M.S.: Nu am stare! Mi[carea este totul! R: Înseamn\ c\ e[ti s\n\tos? M.S.: Da, n-am probleme [i mul]umesc Domnului de sus! Probleme am avut cu so]ia, opera]iile care au fost, dar au trecut. R: E[ti mul]umit de copiii t\i? M.S.: De copiii mei sunt mândru, nu mul]umit! Fata mea este doctor în {tiin]e chimice la Gala]i [i acum ob]ine gradul de prof. dr. `n chimie! R: B\iatul? M.S.: B\iatul meu este profesor de matematic\, a fost director la {coala nr. 5 din Tecuci [i care, la fel ca fata, mi-a d\ruit un nepot! Are o fat\ student\ la Facultatea de Farmacie din Bucure[ti. R: Iube[ti mai mult copiii sau nepo]ii?

199 

 

M.S.: Eu îi iubesc în aceea[i m\sur\, vin vara aici, mergem împreun\ în sta]iuni... R: Po]i spune care este marea realizare a vie]ii tale? M.S.: Este cea c\ am doi copii de care sunt mul]umit, realiz\ri sunt multe [i nu [tiu la care s\ dau înt=ietate... R: Dar ai mul]umiri de ordin sufletesc? M.S.: Am, da! M\ bucur de tot ce fac [i am f\cut din toate câte ceva! R: Cât p\mânt ai acum? M.S.: La ora actual\, muncesc 10 ha de p\mânt, mo[tenire de la p\rin]i [i bunici. R: Umbli [i cu tractorul? M.S.: Eu ar, uite cu plugul acela! Am arat [i mai am de arat o jum\tate de hectar. R: Te mândre[ti cu ni[te elevi care au ajuns sus-sus? M.S.: Da, am elevi care au luat medalii de aur la crea]ii tehnice [tiin]ifice, m\ mândresc cu ei, au ajuns mari ingineri, conduc companii. Eu m\ contrazic [i cu prieteni de-ai mei care se plâng c\ nu pot, mai v\d [i pe la TV mul]i care spun c\ au ajuns la o vârst\... Eu îi încurajez... R: Optimismul pe care-l afi[ezi îl po]i transmite [i elevilor t\i? M.S.: Da, de multe ori, iar ei îmi dau dreptate. Sunt [i b\ie]i iste]i, a[a cum au fost în toate genera]iile. R: Asta se trage de la originea noastr\ ]\r\neasc\! Tat\l meu spunea c\ omul nu trebuie s\ dispere decât atunci când a pus mâinile pe piept! Noi ne întâlnim pe 29

200 

 

mai, ce vrei s\ le spui atunci? Pe mul]i nu ai s\-i recuno[ti, noi am fost [i colegi de banc\, nu spun c\ ne-am b\tut, dar ne-am iubit a[a, ]i-aduci aminte cum am jucat tenis? M.S.: Le voi spune: Speran]\ pân\-n ultima clip\! T\rie, speran]\, credin]\ [i gândire în bine! R: Mihai, un om gata de lupt\ cu via]a, î]i doresc s\n\tate! M.S.: {i pe tine s\ te v\d tot a[a, m\ bucur foarte mult, a[a a[ vrea s\ fim to]i în viitor, cât va vrea Dumnezeu s\ ne ]in\ pe acest p\mânt! R: Eu nu cred în Rai sau în Iad! Cineva mi-a spus: d-le ai [tiut ce s\ faci cu zilele pe care ]i le-a dat Domnul! Comentezi? M.S.: Asta înseamn\ c\ ai [tiut s\ faci ceva pl\cut pentru tine [i pentru semenii t\i! A[a s\ faci [i în continuare, atât cât vei putea gândi [i spera în bine! R: Mul]umesc [i sper s\ ne revedem [i s\ avem filmul [i cartea vie]ii noastre!

Martie 2014

 

 

201 

 

ION TELIBA{A

Reporter: Bun\ seara, Ion Teliba[a [i bine te-am g\sit dup\ 30 de ani. Ar\]i foarte bine, colonele! Ion Teliba[a: Nu am f\cut abuzuri, nu mi-am b\tut joc de mine, am fost un om calculat, lini[tit. R: C=]i ani ai fost ofi]er? I.T.: ~ncep=nd cu anul 1961

p=n\ `n anul 1995. Am aplicat legea, am respectat legea `ntocmai [i am luat m\suri `mpotriva persoanelor care atacau anumite institu]ii, care comiteau anumite infrac]iuni. Am fost la Poli]ia Economic\ [i Cercet\ri Penale. R: Cu ce te m=ndre[ti tu cel mai tare `n via]a ta, ce ]i se pare ]ie c\ ai f\cut deosebit? I.T.: Am fost un om serios, un om respectuos, un om care a apreciat prietenii, colegii mei deosebi]i. Am o familie, 3 copii realiza]i, am f\cut o c\su]\... Copiii: am un b\iat ofi]er, c\s\torit, so]ia e profesoar\; mai am o fat\ plecat\ `n Irlanda, c\s\torit\, a terminat vreo trei facult\]i [i al treilea copil e la o [coal\ postliceal\ sanitar\, nec\s\torit. R: Deci, te m=ndre[ti cu trei flori, presupun c\ e[ti mul]umit de via]a ta pentru c\ ]i-ai f\cut datoria. De care coleg din liceu `]i aduci aminte cel mai mult? I.T.: De Marin Mitic\, de Chiric Antoniu, Berdan, Moraru, Chiric Neculai…

202 

 

R: Vii la `nt=lnirea de pe 29 mai? I.T.: Da’ cum s\ nu…! Fac tot posibilul s\ vin. R: A[ vrea s\ le laud acum un pic. Nu [tiu cum de ai fost tu poli]ist dar ai r\mas cu acel z=mbet pe care-l [tiu atunci c=nd ne chinuiam cu matematica, blajin. Presupun c\ nu ai fost un poli]ist r\u. I.T.: Nuu. Am respectat legile, am l\sat loc de ,,bun\ ziua” [i am ajutat mul]i oameni. R: Care crezi c\ a fost cel mai mare necaz din via]\? I.T.: Am fost operat de mai multe ori [i din cauza aceasta am avut de suferit dar am `nvins toate necazurile. ~n prezent m\ simt bine. R: Pe la locurile natale ai mai fost? I.T.: Am fost `n luna noiembrie 2013. Acolo mai am un frate, Teliba[a Victor, care este economist [i are locuin]\ [i la Bac\u, are copii, so]ie. R: De care profesor `]i aduci aminte cel mai mult? I.T.: ~mi aduc aminte de domni[oara profesoar\ de matematic\ Dumitriu, de profesoara de limba rom=n\ Tudorache, de profesorul Varvara, doamna Domnica Spulber… R: Sunt tare bucuros c\ ne-am v\zut dup\ at=]ia ani [i `]i doresc s\ fii s\n\tos mul]i ani de acum `ncolo.

Martie 2014

Ion Teliba[a cu fiica

203 

 

IOAN ZAHARIA

Reporter: Pentru cei care sunt amatori de porecle, pe mine m\ porecleau Marin, Martin, Ursache, [i pe Ion Zaharia `l porecleau Zingher. La tine acas\ Ioane, e[ti st\p=nul t\u [i al cuvintelor pe care vreau s\ mi le spui acum. Ne-am `nt=lnit dup\

55 de ani. Hai, s\ ne aducem aminte [i de noi doi, dac\ vrei, [i de colegii no[tri, m\car de c=]iva. Vrei? Ion Zaharia: Da, cu pl\cere dar nu-i prea mai cunosc. R: Trebuie s\ spun c\ Ion Zaharia era cu palm\ mai `nalt ca mine, era `ns\, foarte blajin [i m\ certa atunci c=nd nu-i suflam la limba rom=n\. I.Z.: Am avut o profesoar\ foarte exigent\, domni[oara Tudorache. R: M-ai v\zut dup\ 55 de ani. M-ai a[teptat, pentru c\ m-am anun]at. Acum, la vedere, ce g=nduri ai? I.Z.: P\i, s\ tr\im, s\ ne mai `nt=lnim…(…)

Februarie 2014

204 

 

CATINCA (ZISU) NECHIFOR

Tr\ie[te ! Am aflat adresa ei din Foc[ani, dar este plecat\ la munc\ la ]ar\, s\ vedem pe unde-o fi. E o mare bucurie c\ aceast\ coleg\ `mpline[te suma de 22 vii, din cei 32 absolven]i. Trebuie s\ [ti]i c\ numai prin Interpol n-am c\utat-o, at=t de mult am vrut s\ vin\ la `nt=lnirea noastr\. C=]iva oameni au c\utat-o [i r\sc\utat-o, dar duce o via]\ foarte retras\ [i nu vrea s\ comunice cu nimeni. Nici telefon nu vrea s\ aib\, adic\ s\ comunice cu noi. ,,Din discu]iile purtate cu persoana men]ionat\ mai sus, ni s-a comunicat c\ aceasta nu este de acord cu furnizarea datelor personale [i nici a domiciliului s\u”. Adr. 104636/13.05.2014. Renun]area la o parte din suflet nu e o pedeaps\ pentru al]ii, ci pentru tine… Fiecare cu drumul lui [i cu via]a lui.

205 

 

EMO}II … la reg\sire

Ideea re`nt=lnirii dup\ 55 de ani s-a `nt\rit `n urma unei `nt=lniri cu elevii de la Liceu, pe 25 februarie 2014 c=nd am v\zut ce slab\ emula]ie pentru studiu exist\ azi. Am organizat-o cu 6 scriitori dintre care 2 fo[ti elevi. Cu chiu cu vai s-au adunat vreo 35 de elevi preocupa]i s\-[i dea ghioante cu colegele, din care cauz\ mi-am adus aminte c\ am fost un profesor bun [i nu o glug\ de coceni. Reac]ia a fost slab\, prezen]a profesorilor anemic\, `ntreb\ri [i comentarii lips\. ,,Oamenii \[tia nu a[teapt\ nimica de la via]\”, mi-am zis! {tiind c\ n-aveam manuale, c\ eram cu haine rupte, c\ eram rup]i de foame, dar c=nd era vorba de `ntrebuin]at mintea mai to]i zv=cneam, c\ eram o clas\ foarte competitiv\ [i gata de efort intelectual, cu mare dragoste de cultur\ [i cu o voin]\ de a `nvinge, rar\, n-am putut stabili vreo leg\tur\ cu ce se `nt=mpl\ ast\zi `n `nv\]\m=nt.

E drept, se creeaz\ ast\zi o nou\ cultur\, se schimb\ limba, obiceiurile, modul de via]\... Cel pu]in limba rom=n\ e `ntr-un proces de alterare unic, irepetabil [i `n mare vitez\: au p\truns acum o sumedenie de cuvinte `n uz prin intermediul calculatorului [i televizorului, acesta din urm\, cumplit mijloc de alienare mintal\ (o spun ca cel care am `nfiin]at prima televiziune privat\ din ]ar\, Licen]a 001/TV/1993 [i am umblat bine `n lume).

Dar nu e drept ca din bazinul acesta de capacit\]i cei care pot, s\ rugineasc\, s\ dispere sau s\ abandoneze.

206 

 

… Oare exemplele din aceast\ carte nu pot fi [i modele?

Cam cu aceast\ filosofie `n minte am parcurs c=teva mii de kilometri cu ma[ina, am realizat interviuri, am r\scolit amintiri… mereu pl\cute, am mai dat (astfel) un pic de sens existen]ei [i sper, o n\dejde `n zilele care `ncep s\ se scurteze.

…Ioane, ce crezi c\ ai s\ sim]i c=nd `i revezi pe colegii de acum 55 de ani?

Prof. dr. Ioan Berdan [i-a dat repede drumul la… inim\. Primul interviu cu el l-am f\cut dar nu mi-a pl\cut (mie). Emo]ia m-a st\p=nit c=t am stat de vorb\ at=t cu el c=t [i cu proiectantul Nicolae Popa, foarte bun povestitor, azi, la 75 de ani. Dac\-l mai l\sam, mai f\ceam ½ or\ cu amintirile (noastre) din copil\rie. Am mai tremurat a[a doar c=nd `l filmam pe Francois Mitterand.

Tatiana… e grozav\: pensionar\ dar bine ca doamn\, lini[tit\ la vorb\, st\p=n\ pe ea. Cum s-o fi p\strat a[a de frumoas\? La `nt=lnirea cu elevii, ea care a fost un adev\rat cadru didactic, avea emo]ii mari. Poate c\ scriitorii din jude]ul Bac\u [i Vaslui erau cam fioro[i… sau, cum spunea, e prima `nt=lnire la care a participat.

Neculai Chiric e sup\rat pe lume [i doar dup\ vreo 3 `ncerc\ri am reu[it s\ vorbim cu ceva suflet. N-a acceptat s\-l filmez! S-a izolat [i parc\ vrea s\-[i taie singur din c=t mai are de tr\it ! Izolarea de lume…

Valentina Cristea-Vi]\ a r\mas [armant\ [i cuceritoare cu buza de jos plin\ de dulcea]\. Chiar cu dulcea]\ m-a servit, `n prezen]a so]ului [i el tare de treab\.

207 

 

La Flori]a Stoian (Druic\) am ajuns `ntr-o luni diminea]\, la vreme de necaz pentru ea. Arat\ foarte bine, dar n-a[ mai fi cunoscut-o. E activ\, b\t\ioas\, lucreaz\ [i-i cam place s\ porunceasc\. Ce s\-i spun, c\ mi-a fost dor de ea, acum c=nd se ocupa de `nmorm=ntarea unei vecine? Nu [tia ce s\-mi fac\ de bucurie.

Nu]a Stafie (Glod) a fost prima mea dragoste, platonic\, ne`mp\rt\[it\. Ce s\ fi auzit tata c\ m\ ]in de fete, ce curea avea… A r\mas de cur=nd, doar cu b\iatul ei (fost secretar de stat!) [i mai are o fat\. B\taia inimii n-a `ncetat nici pe drumul de `ntoarcere Piatra Neam] - Vaslui, pentru c\ fata aceasta era o coleg\ foarte apropiat\, am comunicat (ne-am suflat la ore), am visat fiecare `n felul lui. {i acum e tare dr\gu]\, evident cu farmecul v=rstei.

La familia {andru din Boghe[ti, toat\ familia (el [i Alexandrina) prezent\ la c\su]a lor cam veche dar cu flori, f=nt=n\ [i multe or\t\nii `n curte. ,,P\i, nu cred c\ vin…”

Ar trebui s\ scap vreo `njur\tur\. Cine va mai face o asemenea `nt=lnire, pentru cine, pentru ce, ale cui cheltuieli… ,,A fost frumos la `nt=lnirea de 25 de ani.” (`n 1984, tot de mine organizat\) ,,Da, excep]ional…” ,,P\i, s\ nu lipsi]i nici acum”.

Cu (Lucian) Gheorghe Popa m-am `nt=lnit la Facultatea de geologie [i `n muzeul cu tot felul de pietre [i pietricele `ntr-o impresionant\ expozi]ie. A fost chiar bucuros [i a intrat imediat `n rezonan]\. Interviul i l-am publicat `n ziarul Meridianul la rubrica ,,Valori ie[ene”. ~mi place c\ este deschis la nou, optimist, activ [i st\p=nit de nepotul s\u Daniel-Nicolae, de 9 ani. A[a-i trebuie !

208 

 

Nicolae Popa e sf\tos [i sp\tos, alb la p\r ca [i noi, are o vil\ nu glum\, la Holboca, se ocup\ de o firm\ de proiectare. M-a onorat la aniversarea na[terii lui c=nd l-am [i filmat. Curios c\ `nc\ n-am derulat amintirile esen]iale. Chiar e un bun interlocutor.

Laz\r Rusu de la B\l\ne[ti st\ tot `n casa mamei unde l-am vizitat acum vreo 60 de ani. Via]a… solo, [i o fractur\ de bazin nu-l pot face fericit. E un dezam\git de via]\, absolut tipic.

Mihai Serghie, profesor la Toflea - Br\h\[e[ti (supline[te) are cas\ frumoas\ `n Gohor, cu tractor, plug, remorc\ [i alte unelte agricole. E foarte plin de via]\ de[i are necazuri cu s\n\tatea doamnei sale Marica, dar `i p\streaz\ florile [i-i ascult\ sfaturile la g\tit. Parc\ n-au trecut at=]ia ani peste noi, imediat am redevenit liceenii, care, ne-am `mp\cat excelent la un bor[ cu ceap\.

Ion Teliba[a m-a a[teptat cu mare bucurie [i mi s-a p\rut c\ are ceva lacrimi `n ochi c=nd ne-am `mbr\]i[at. O situa]ie aparte pentru omul acesta cu `nf\]i[area blajin\: a fost colonel `n poli]ia economic\, st\ l=ng\ cimitir [i [i-a f\cut cavou impun\tor `n col]ul comun cu cimitirul. E cam singur, dup\ o b\t\lie de o via]\ cu ho]ii [i t=lharii din Buz\u.

M-a invitat repede la mas\. A g\sit `n frigider ni[te c=rna]i sub]iri [i proaspe]i, i-a pr\jit `n tigaie, a luat [i p=ine, mi-a dat furculi]\ [i cu]it. T\ind [i apoi `nghi]ind buc\]ile infometat, m-am tot mirat unde t=[nea la `n]ep\tur\, sucul din c=rna]i. Ajuns la Bucure[ti, puteam s\ num\r c=te buc\]i am `nghi]it, pentru c\ ori erau pe haina

209 

 

mea, ori pe c\ma[a sau cravata mea cu care trebuia s\ particip la Adunarea general\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti din Rom=nia unde sunt [i vicepre[edinte.

L-am l\sat aproape ,,ultimul” (ordinea alfabetic\) pe Ion Zaharia, cel care m-a amenin]at c\ dac\-i nu-i suflu la ore, `mi arde o mam\ de b\taie. Nu l-am v\zut de 55 de ani. Inginer agronom, cu o c\su]\ veche cu livad\ [i flori (mi-a dat s\ plantez lev\n]ic\) Ion are o so]ie teribil\. Cadru didactic pensionar dar preia [i dezvolt\ imediat ce spune inginerul. Ace[tia, dac\ la 5 cuvinte nu pronun]\ [i ceva despre nepot, se `nn\bu[\! Mul]umesc pentru flori, onorabil\ familie!

Cornelia Iamandi (Apostol), de[i st\ la strada Principal\ din Ive[ti - Gala]i, de[i era `n strad\ [i a[tepta, am trecut de 3 ori pe l=ng\ acel loc f\r\ s-o g\sesc. Era t=rziu, eram foarte, foarte oboist, Cornelia un pic mofturoas\ [i noaptea n-am v\zut tuia din curtea sa. ~mi dau seam\ c\ a fost o foarte bun\ `nv\]\toare [i c\ [tie s\ fie optimist\. Era dintotdeauna o bun\ coleg\. V\ fac o m\rturisire: la balul de adio `nainte de bacalaureat, am invitat-o la dans. Cam prea str=ns, a[a c\ atunci am sim]it pentru prima dat\ `n via]\ c\ldura s=nului de femeie.

- Ei, Marine, dar nu a[a! [i s-a dep\rtat, dar nu m-a abandonat `n mijlocul balului.

Mihail Grosu a lipsit la `nt=lnirea de 25 de ani, zicea c\ e bolnav, acum am vorbit la telefon [i mi-a trimis un material [i o fotografie din tinere]e. S-a retras la ,,mo[ia” din Lozinca lui natal\. Nu-l pot filma dar `l a[tept\m cu to]ii la ~NT+LNIRE.

210 

 

Ghi]\ Dragomire…! Am `n]eles cam t=rziu de ce mergi a[a m=ndru! Bac\ul poate purta [i pa[ii t\i cam ap\sa]i pentru c\ o via]\ ai plantat indicatoare, ai asfaltat str\zi, ai… r\suflat pentru siguran]a [i frumuse]ea ora[ului. Mi-a pl\cut de mutra ta! Nu mi-a pl\cut c\ nu m-ai invitat acas\, `n apartamentul t\u modest de unde [i unde te-ai `ntors acas\ (51 de ani de c\snicie) dup\ ce-ai plecat de la ]ar\ singurel (uneori cu un acordeon peste umeri). Ai abandonat acordeonul pentru care te iubeam (erai tare comunicativ [i bun coleg!) ai pus m=na pe plan[\! ~mi pare r\u c\ Bac\ul contemporan nu-]i `ncrusteaz\ numele, fie [i pe o banc\ din parc!Ca mul]i al]ii ai muncit mult, ai visat mult, ai r\mas mut! {i tare simpatic ! Gheorghe, Gheorghe, ca [i to]i ceilal]i s\ p\strezi filmul, cartea [i amintirea. Ei vor avea nevoie de munca ta [i atunci va fi Gloria ta. C\ [i cu fiul [i nepo]ii tot glorie se cheam\. Doar aceea, [i de ei… recunoscut\! Costic\ Bucur ne-a jignit `n vorbe [i ne neglijeaz\ `n fapt. Ciud\]enia vie]ii pentru un profesor de istorie `n comuna Puie[ti de Vaslui, care-[i caut\ de averea mic\ din Gl\v\ne[ti. Are o doamn\ tare de treab\ [i poate fi fericit `n legea lui, acum, c=nd devine a-sociabil. Dreptul lui ! Gorun - Godoi Elena se pl=nge de b\tr=ne]e. Am vorbit cu fiul ei Daniel, ziarist care mi-a pl\cut. A[ insista mult s\ vin\ pe 29…

211 

 

Iolu - Machedon Mariana, am auzit-o, m-am bucurat [i `ntristat deopotriv\. ,,Nu-mi place de Podu….” P=n\ la urm\ vine pentru ea [i familia ei, nu pentru noi ! Anton Chiric arat\ bine [i sportiv… cu p\rul alb. ,,Sunt foarte mul]umit de c=te am realizat `n via]\”, mi-a spus cu ceva din emfaza de alt\dat\ c=nd era ,,copilu lu’ dom Chiric”. Mi-a vorbit lini[tit, cump\tat, preocupat de casa, via, pomii din zon\ select\ a Tecuciului. Parc\ a `ncheiat cu bine un periplu pe la oameni serio[i, plini de via]\ [i gata s\ tr\iasc\ 100 de ani ! Mi-e drag acest prof. univ. dr. (Lucian) Gheorghe Popa pentru c\ vorbe[te bine rom=ne[te, e exact [i subjugat de nepot (a[a-i trebuie !). M\ enerveaz\ c\ nu prea r\spunde la telefon [i s-a sfiit s\ m\ invite `n casa lui, dar `mi trece repede c=nd vorbesc tare apropiat cu so]ia sa (de peste 50 de ani) o doamn\ [i jum\tate ! Gheorghe Popa e unul dintre cei mai lucizi oameni de [tiin]\ pe care i-am intervievat… Am vorbit cu 21 din cei 32 de fo[ti colegi, m-am bucurat peste m\sur\ pentru fiecare deoarece `nseamn\ c\ peste 2/3 din sufletul ingenuu [i plin de alt\dat\ mai exist\. R\m=ne s\ ne vedem `n fotografia de grup… Ce bine-ar fi fost s\ m\ re`nt=lnesc cu to]i cei 32 ! S\ ne bucur\m de ANII NO{TRI, s\ sper\m c\ [i astfel le mai d\m sensuri, iar talan]ii (biblici) se sporesc prin sudoarea urma[ilor [i prin zburd\lnicia fiilor lor. Nu jocul e `n]elepciunea lor ?

212 

 

Expresii [i porecle

- Spanchi - zbanghiu - Mocanu - Bucur - Acordeonistu - Dragomir - Floricica - Druic\ - Nu]a - Nu]ica - Glod - Ursul martin - Marin, ursache - Cre]ul - Popa Gh. - Ghili]\ - Popa N. - }ac - M\rmureanu - Zingher - Zaharia Ion - Cuco[ - Zaharia Ionel - B\tr=nu - Tofan.

Sus: Prof. Nicolae Popa la Giurgioana - 1981 la fiii satului Giurgioana

213 

 

Din glosarul activ al anilor '50

- acareturi - diverse unelte agricole, sau construc]ii mici. - ali[veris - c=[tig ca rezultat negustoresc. - azim\ - p=ine proasp\t\, de la cuptor. - barac\ - camer\ din sc=nduri. - bard\ - secure lat\ cu `nclinare a lamei st=nga sau dreapta, dup\ cum se folose[te, cu st=nga sau m=na dreapt\. - a b\lm\ji (bolmoj`) - a da peste cap treaba; treab\ proast\. - b\rdi]\ - o secure mai mic\. - b=lciul de la Podu - zi ,,comercial\” pentru cet\]enii dimprejur, 8 septembrie, Ziua Crucii. - a b=c=li - a repara, repara]ii mici. - blid - strachin\. - buboi - furuncul. - a bunghi - a privi pe furi[, a observa. - bute - butoia[ pentru ap\. - buduroi - stup dintr-un trunchi de arbore, scobit. - canur\ - parte grosier\ care r\m=ne din prelucrarea c=nepii. - c\naf - zorzoane florale la g=tul vitelor. - chelegos - cu pielea goal\, s\rman. - chibi] - asistent, gur\ casc\. - chiler - anex\ la cas\, de regul\, nefinisat\. - chit\ - ,,plas\” de 12 fuioare c=nep\; dar [i chit\ - scop. - clis\ - p\m=nt galben dar [i p=ine coapt\ f\r\ drojdie. - coghili]\ - cobili]\, p=rghie cu g\le]i (c\ld\ri) la capete, pus\ pe umeri. - cojan - agricultor `n opozi]ie cu mocan, la Gl\v\ne[ti. - colnic - drumeag prin p\dure. - dric - partea din fa]\, esen]ial\, a carului. - dughean\ - camer\ nepotrivit\ pentru comer].

214 

 

- durbac\ - butoi sau cad\ pentru ]evile cazanului de ]uic\. - faiflu[tur - neserios, adresat `n glum\ cuiva - fanar - felinar cu lum=nare `n mijloc. - garaf\ - caraf\ - ½ litri, vas din sticl\. - g=g=lice - micu] [i dr\gu]. - g=lceav\ - scandal. - ,,ghiaurul naibii” - indisciplinat, necredincios, obraznic. - ghici - bici, o `mpletitur\ mai groas\ l=ng\ coad\. - ghin - gin - vin din vi]\ de vie nohan. - ghioci - car mare ]\r\nesc. - ghi]\l - vi]el. - grap\ - construc]ie simpl\ pentru nivelat ar\turile. -grindei - pies\ principal\ a plugului pe care se prind br\zdarele. -gumari - pantofi din gum\, `nlocuiau bu[machii, din l=n\. - h\]a[ - potec\ prin p\dure. - a h\m\i - a l\tra scurt dar [i a vorbi pe de l\turi. - a hlizi - a r=de pe jum\tate, a chicoti. - hlujan - partea lemnoas\ a tulpinii de porumb. - hogeag - horn, co[ul sobei deasupra acoperi[ului, loc secret. La casele vechi avea c\b\loaic\-horn culcat. - jalb\ - pl=ngere, reclama]ie. - jug - sistem de p=rghii care se pune pe g=tul boilor pentru trac]iune. - l\tunoi - sc=ndur\ de margine. - loitre - drug care sprijin\ scoar]e la car. - leuc\ - lemn incovoiat, drug de sprijin, arcuit la c\ru]\. - man\ - a) spor la unele culturi. (,,are man\”) b) boal\ la vii cu struguri. - noji]e - sfori de legat opincile din piele de porc, [ireturi. - ocol - a) unitate administrativ - teritorial\.

215 

 

b) loc `ngr\dit, curte. - opinc\ (ochinc\) - `nc\l]\minte confec]ionat\ din piele de porc nep=rlit\. ~nainte de oghele, ciorapi, se puneau paie. - or\t\nii - p\s\ri de curte. - palm\ - unitate de m\sur\ a lungimii. ~n sat era un singur cet\]ean cu ,,palm\” oficial\. Mai era [i palmacul. - p\lma[ - muncitor manual, munce[te cu… palmele. - pi[piric\ - m\run]el. - plachie - pilaf. - pr\jin\ - instrument de m\sur\ a lungimii egal\ cu 3 st=njeni. De fapt o nuia mai groas\, lung\ (s\ ajung\ la nas, `n sens comico-ironic) pr\[tin\. - prichici - construc]ie special\ pentru sprijin deasupra plitei cu fumoar. - prisp\ - `mprejurime din lut la baza casei pentru `nt\rirea [i sprijinul pere]ilor [i re]inerea apei, loc de depozitare temporar\. - pro]ap - drug special, mai gros, pentru trac]iunea c\ru]elor. - rani]\ - geant\ pe spatele soldatului, transportat\ pe ambii umeri. - r\steiu - bar\ de fier (de lemn) pus\ `n lateralul jugului pentru a nu ie[i de pe g=tul boului. - a rebegi - a amor]i de frig. - rufe - lengerie intim\, c\m\[i, ismene. Haine rupte. Dar [i cineva neserios. - s\rbu[c\ - fiertur\ din zer amestecat cu f\in\ [i gr\un]e. - s=li[te - suprafa]\ de teren pentru cas\. - s=mbrie - salariu. - a sclipui - a procura. - sfichi la bici - v=rful biciului, din b\can, din firele groase [i trainice care r\m=n din produc]ia de borangic.

216 

 

- sminteal\ - a) nes\n\tos la cap. b) tulburare. - stog - mai multe c\pi]e la un loc, [ir\ mai mare. - [leauri - parte din harna[ament, hamuri. - tara[ - pilot, bucat\ din arbore folosit la gard, dar [i drug de tras paie la batoz\. - a t\m\dui - a vindeca. - tehui - ame]it r\u, tulbure `n g=ndire, z\p\cit. - tind\ - intrare `ntre camerele folosite ale casei. - traist\ - un fel de geant\ pentru transport, cu sfoar\ (toart\ lung\). - ]idul\ - bile]el. Mai are sens de cerere. - ]olic - pre[, dar [i cuvertur\ de pat s\rac. - u[\rnic - nestatornic. - v\l\tuci - lut amestecat cu paie pentru construc]ii. - z\p\cit - neordonat, nesigur. - z=ghirit - ame]it. - z=mnic - beci, groap\ pentru p\strarea mur\turilor, vinului, zarzavaturilor pentru iarn\. - zbreahui - nes\n\tos la cap. - a zghici - a se usca (rufe, p\m=nt) - a zbici. - a zghihui (zghihui-te-ar dracii). - a chinui (numai dracii).

217 

 

NOTA foarte necesar\

Am l\sat unele lungimi, `n mod deliberat. Multe detalii din specialitate ale lui Mircea Varvara, sunt similare cu ale lui Ion Berdan [i Gheorghe Popa, la fel de interesante, consistente. Insist s\ precizez c\ pentru un model de universitar, cu diverse laturi ale ACTIVIT|}II, cei trei se completeaz\. Pentru un model de alerg\tor `n pres\, `n lume, e un singur jurnalist ([i adev\rat, nu ?); pentru modele didactice din mediul s\tesc iat\-i pe Galan, Grosu, Serghie, Iamandi [.a. Pentru s\n\tate, Valentina Vi]\, oarecum particular e cazul lui Neculai Popa, un bun proiectant al Ia[ului preten]ios, cu succese greu de atins `n domeniu, r\spl\tit pentru munca lui [i cu ceva avere. Avem aici tipuri, prototipuri [i Modele: Universitarul, Jurnalistul, Poetul, Profesorul, ~nv\]\torul, Economistul… Lungimile lirice sunt [i ele cu semnifica]ii: mul]i au navetat `ntocmai ca N. Chiric, Gheorghe Popa [i D. V. Marin, profesorii [i `nv\]\torii au avut cam acela[i destin ca Galan sau Grosu ([i, un caz unic, mai nimeni n-a fost aniversat ca autorul, `n jude]ul Vaslui), memorialistica lui Constantin Popa e general - uman\. Semnifica]ia [i generalitatea au fost principalele criterii de introducere a textelor `n volum. Am considerat INTERVIUL ca cel mai dinamic [i mai atractiv MOD DE COMUNICARE ! ~nc\ ceva: unele personaje sunt nominalizate de mai multe ori, chiar [i cu mai multe imagini fotografice; ar fi modalitatea ca fiecare s\-[i aleag\ fragmentul potrivit…

218 

 

Tot `n aceea[i ,,oglind\”, fatalmente se repet\ unele informa]ii nu pentru a-l bombarda pe cititor, ci pentru gruparea tematic\ impus\ de logica organiz\rii informa]iilor. Exist\ [i fa]a neagr\ a oglindirii: interviuri scurtate, informa]ii despre familie [i via]\ incomplete. {i a[a num\rul de pagini e prea destul… Cred c\ n-am gre[it s\ `ncerc integrarea clasei `n sistemul valoric ales reprezentativ pentru Valea Zeletinului. Personalit\]ile care au izvor=t de pe b\ncile Liceului reprezint\ cam tot ce putea da mai valoros aceast\ comunitate, `n condi]iile speciale de dup\ R\zboi. ~n anii ’50 au absolvit 45, plus 37 cu 10 ani, [i 32 cu 11 ani de studiu. Deci dintre cei 114 absolven]i cel pu]in un sfert s-au afirmat `n context na]ional, av=nd o presta]ie solid\ variat\, chiar multilateral\ `n aceast\ parte a Moldovei. Prin reconstituirea `ntregii salbe cu str\luciri, aproape 100 sunt reprezentativi! Mai conteaz\ c\ unii au terminat `n alte unit\]i de `nv\]\m=nt sau `n ani mai mul]i? Produsul final, contribu]ia la patrimonial na]ional se contabilizeaz\ [i nu altceva. Mai ales c\ nu s-a spus ultimul cuv=nt…!

219 

 

CAPITOLUL V.

PENTRU CEI CARE MEREU VIN

S\ vedem… dincolo de m@ine Capitol greu - greu pentru c\ e vorba doar de previziuni… Adopt=nd ca limit\ de v=rst\ pe cei p=n\ `n 35 de ani, nu prea am cuno[tin]\ despre cine s\ scriu, la mica publicitate n-are rost… Cine [tie care poate zbura peste crestele valurilor vie]ii. Poate fiica Titinei Pricop, acum ziarist\, m\ritat\ cu un arab, poate Melisa, eleva de azi… Cum nici vr\jile, datul `n bobi, `n c\r]i, nici magia neagr\ nu ne ajut\, r\m=nem s\ credem c\ doar de pe m=na unor noroco[i de profesori se vor ivi talentele [i geniile. C=]i intr\ cam at=]ia pot ie[i, pentru c\ din coad\ de c=ine sit\ de m\tase nu se poate scoate. Dum spiro, spero ! Aud de la p\rin]ii lor c\ genera]ia urm\toare e destul de ambi]ioas\ [i activ\. M\... cum s\ v\ [tiu eu numele la to]i? Nu]a Stafie se laud\ cu fiul Claudiu deja trecut prin func]ia de secretar de stat. Recunosc, mi-a pl\cut de el [i ca respect [i ca `nf\]i[are [i ca minte… Fata nu i-am v\zut-o dar c=t zice Nu]a e extraordinar\, cu doctorat… Voinicu]a Cornelia `[i are fiul, pe Dan Iamandi, deja [eful pompieriei la Ia[i. Chiar a r\spuns bine la interviu, dar regret c\ nu l-am `ntrebat de copii (are !). C\ [i nepo]ii-s necesari. Cornelia e primitoare, sf\toas\, deschis\, afectuoas\ chiar.

220 

 

Observa]i ce descrieri bune face Tatiana c=nd ,,spune” de ai ei ? Parc\ o v\d cu inima c=t un pepene. Bravo, Tiana ! Vi]\ [i Valentina lui, vorbesc tare cald [i de copii [i de nepo]i (pe unul mi l-au prezentat…). M\ mir cum pot fi oamenii ace[tia at=t de calzi [i primitori… Nicolae Popa a f\cut-o lat\ la aniversarea zilei de na[tere, cu copiii, cu invita]ii, cu mine… I-am filmat vila, familia, pe el, m\ rog, meserie de ,,artist”. Te sim]i at=t de bine `n preajma lui [i nu po]i s\ nu-l apreciezi pentru c=t munce[te. Gheorghe Popa e subjugat cu totul de nepotul lui, ca [i al]ii. Cum s\ nu fie a[a: nu de aceast\ genera]ie ne leg\m speran]ele?

*

De fapt, ar trebui s\ vorbim despre NEPO}I, genera]ie nou\ cu multe necunoscute dar care are `n obliga]ie s\ `mplineasc\ [i visuri ale bunicilor de azi, adic\ ace[ti absolven]i AI VIE}II. E greu, tare greu s\-i nominalizezi din genera]ia a 3-a, care s\ fie interesa]i de via]a bunicilor. Cu tot cu nepo]i copiii Tatianei sunt `n Bucure[ti, iar nepo]ii de frate au [ters-o `n lume cu aspira]iile lor. Theresa Galan abs. filologie, are deja pe Radu [i George; Eduard Galan e la Institutul Politehnic, `n Canada. D. V. Marin are 3 copii: Sergius (inginer, n.18 iulie 1968, azi `n Montreal - Canada, cu Ina, au 4 copii:

221 

 

Codru]a - scriioare de limba englez\, Harmony, Radu, Raluca), avocat Daniel Cernat (n. 10 nov. 1968, c\s\torit cu Alina, are 3 copii: Ana, {tefan [i Eva), ing. drd. Radu c\s\torit cu Mihaela, are pe Vlad Ioan). Victor Marin are 2 copii: Doru Eduard, `ntreprinz\tor `n Ia[i, care are pe {erban [i Oana, respectiv, Sorina, f\r\ copii. E[alonul III este cel mai greu de ,,reconstituit” pentru c\ [i copiii s-au dep\rtat (dup\ serviciu) dar-mi-te nepo]ii care nu mai prea au leg\turi cu via]a de la ]ar\, deci nici prea mult cu bunicii. Putem constata `ndep\rtarea lor [i de modul de g=ndire [i de via]\ al genera]iei anilor ‘50. Cu excep]ia lui Laz\r Rusu, fiecare cuplu are cel pu]in un copil (e[alon II) [i desigur, nepo]i (III), str\nepo]i (vorbim `nteleiat de e[alon IV). Cu toate acestea cartea de fa]\ se adreseaz\ destul copiilor [i nepo]ilor care-[i pot c\uta [i aici arborele genealogic [i originea lor nobil\.

Doru Marin [i fiul s\u {erban

222 

 

NUME NOI, PE L#NG| NOI:

- Subcapitol special -

Cei care urmeaz\ `n aceste pagini sunt destul de mari personalit\]i, ca toat\ Valea Zeletinului s\ se m=ndreasc\ cu ei. ~n perspectiva istoriei, chiar [i numai a celor 7 decenii de via]\, cei c=]iva ani `n plus ori minus, chiar nu conteaz\. A[a c\ degrab\ vi-i nominaliz\m: A) pe cei de dinaintea noastr\ dar apropia]i ca v=rst\, Leti]ia Opri[an, Ion Druic\, Dorinel Ichim, Fra]ii Spulber, Ioni]\ Druic\ (Boghe[ti), generalul V. Berheciu, N. C=rlan [.a. Vom poposi [i la e[alonul III dup\ ce nominaliz\m c=]iva din B) absolven]ii de dup\ ‘59 cu mari realiz\ri `n via]\.

Ovidiu B|LAN

Dirijor [i director al Filarmonicii „Mihail Jora” Bac\u. S-a n\scut pe 11 august 1942, comuna Corbi]a, jude]ul Vrancea. Studii: Gimnaziul, la Podu Turcului; Liceul de Muzic\ Nr. 1 Bucure[ti cu diploma de bacalaureat, anul 1963, Conservatorul de Muzic\ „Ciprian Porumbescu”, cu diploma de licen]\ `n muzic\, `n anul 1968. ~n anul

1969, este selec]ionat, prin concurs interna]ional, pentru a

223 

 

participa la cursul interna]ional de dirijat orchestr\ de la Hilversum - Olanda. ~n februarie 1976, i s-a decernat Premiul criticii muzicale pentru interpretarea simfoniei a IX-a de Beethoven [i a crea]iei rom=ne[ti. ~n anul 1981 a primit Premiul criticii de art\, iar `n 1982 a fost decorat cu ordinul „Meritul Cultural”. A primit numeroase titluri [i premii la concursuri interna]ionale. ~n mai 2001 a primit Diploma d’Onore ECCEZIONALE Direttore dell’ Orchestra Filarmonica di Bac\u: Diploma [i Premiul de Excelen]\ al Consiliului Jude]ean - pentru `ntreaga activitate `n domeniul culturii, pentru modul exemplar `n care [i-a `ndeplinit rolul de ambasador al vie]ii muzicale rom=ne[ti peste hotare. Universitatea „George Bacovia” i-a conferit, ca recunoa[tere a `ntregii activit\]i `n afirmarea spiritualit\]ii b\c\uane, titlul de Membru de onoare al comunit\]ii academice. ~n anul 2004 a primit titlul de Cet\]ean de onoare al ora[ului Ploie[ti pentru merite artistice [i promovarea culturii muzicale ploie[tene peste hotare.

224 

 

Oliver Felix B|NIL|

N\scut la 26 decembrie 1972,

ora[ul Adjud, jud. Vrancea. C\s\torit, doi copii. So]ia: B\nil\ Maria - Nicoleta, avocat în cadrul U.N.B.R. - Baroul Bac\u.

Locuie[te `n municipiul Moine[ti, str. Muntelui, nr. 93, jude]ul Bac\u; pân\ în 1998 am avut domiciliul în

comuna Corbi]a, jude]ul Vrancea, sat Izvoarele (Bouro[u), fiind fiul lui Pavel [i Gra]iera (fost\ Ghiugan).

Absolvent al facult\]ii de drept din cadrul Universit\]ii „Al. I. Cuza” Ia[i, cursuri de zi, promo]ia 1996. Absolvent al cursurilor tip MASTER în domeniul dreptului penal - specialitatea „{tiin]e penale” la Universitatea „Al. I. Cuza Ia[i”, cursuri frecven]\ redus\, promo]ia 2006.

Vechime în func]ia de procuror, 14 ani [i 10 luni (numit la data de 15 decembrie 1996), azi, prim procuror la Parchetul de pe lâng\ Tribunalul Bac\u; din data de 16 decembrie 2010, am fost delegat în func]ia de prim procuror la Parchetul de pe lâng\ Tribunalul Bac\u [i am fost numit în aceea[i func]ie începând cu data de 01 ianuarie 2011, ca urmare a promov\rii concursului de numire în func]ii de conducere, organizat în sesiunea septembrie - noiembrie 2010.

A efectuat numeroase cursuri de perfec]ionare, specializare [i preg\tire.

225 

 

Viorel CHEPTINE (din ,,parohie”, - dar [i - c\s\torit cu Dorina Dorin -

Giurgioana)

S-a n\scut la data de 28 iunie 1948, `n satul Str=mba, comuna Corbi]a, jude]ul Vrancea (fosta regiune Bac\u). A urmat cursurile [colii primare `n satul Bouro[ [i satul Str=mba, iar [coala primar\ `n

satul R\d\cine[ti, comuna Corbi]a. ~n anul 1962, `n urma examenului de admitere, urmeaz\ cursurile Liceului „Alexandru Vlahu]\” din Podu Turcului, clasa real\. ~n anul 1967 sus]ine examen de admitere la {coala Superioar\ de Ofi]eri de Artilerie din Sibiu, fiind admis. Urmeaz\ cursurile [colii, iar `n anul 1970 absolv\ pe locul 26 din 352 de elevi, fiind repartizat comandant pluton cercetare de artilerie la Regimentul 3 Artilerie „Grivi]a” din Garnizoana Bac\u. ~n anul 1976 sus]ine examen de admitere la Academia de ~nalte Studii Militare din Bucure[ti, Facultatea de Comand\ [i Stat Major. A absolvit Academia `n anul 1979 ca [ef de promo]ie, fiind repartizat ca [ef de birou informatic\ la Divizia 10 Mecanizat\ din Ia[i, unde func]ioneaz\ p=n\ `n anul 1983.

226 

 

~n perioada 1983 - 1992 a fost promovat [ef de stat major, prim-loc]iitor al comandantului la Regimentul 33 Mecanizat - Boto[ani, comandant de regiment la aceea[i unitate [i comandant al Garnizoanei Boto[ani, loc]iitor al comandantului Diviziei 10 Mecanizate, [ef de stat major [i prim-loc]iitor al comandantului, `ndeplinind prin delegare de competen]\ [i func]ia de comandant al Diviziei 10 Mecanizat\, [ef de stat major - prim-loc]iitor al comandantului la Divizia 9 Mecanizat\ „M\r\[e[ti” din Constan]a. Pe data de 9 mai 1992 este avansat la gradul de general maior. Autor a 3 c\r]i (Istoricul corpului 10 armat\, cu Moraru [i Ist. reg. 39 Boto[ani). Este c\s\torit cu Cheptine Dorina, din satul Giurgioana, comuna Podu Turcului, are un b\iat, Andi Claudiu.

227 

 

Viorel GHELAS|

N\scut pe 6 iunie 1963 la Moto[eni, jude]ul Bac\u, silvicultor, director general al Direc]iei Silvice Bac\u, are 26 de ani vechime `n aceast\ munc\. S-a ocupat cu organizarea, coordonarea [i controlul activit\]ii direc]iei

silvice, a reprezentat unitatea `n rela]iile externe [i oficiale. A parcurs etapele specifice de munc\ `n sistem. Timp de peste un an a fost secretar de stat (2001/ 2) unde a contribuit la elaborarea [i aplicarea strategiei na]ionale a sectorului silvic, fundamentarea [i sus]inerea legisla]iei specifice. Absolvent al Facult\]ii de silvicultur\ Bra[ov (1988), c\s\torit, 1 copil.

* Fragment din interviu Reporter: Bun\ ziua [i bine v-am g\sit! Viorel Ghelas\ este un nume care se prinde repede de memoria cititorului, iar `n ceea ce m\ prive[te, cred c\ de ani buni v\ port un respect deosebit atunci c=nd am descoperit c\ t=n\rul Viorel Ghelas\ de la Direc]ia Silvic\ Bac\u e un `mp\timit al p\durii. Suntem deci, la biroul Dvs. [i ne bucur\m c\ ne-a]i primit z=mbind. C=te interviuri a]i dat la via]a Dvs.?

228 

 

Viorel Ghelas\, director Direc]ia Silvic\ Bac\u: Bun\ ziua [i bine a]i venit la Direc]ia Silvic\ Bac\u. Mai multe, nu pot s\ le cuantific exact. Cred c\ `n fiecare an am dat c=te 2-3 interviuri pentru televiziuni. R: A]i vrea s\ vorbim despre pasiunea pentru p\dure, pentru munc\, [i dac\ ne spune]i cum a]i ajuns important silvicultor `n Rom=nia. Bine mai face]i! V.G.: Sunt de pe Valea Zeletinului, din Moto[eni. Pe Valea Zeletinului, [ti]i foarte bine c\ s-a n\scut, a copil\rit [i a `nv\]at la {coala din Buda academicianul Ion Popescu Zeletin. R: A[a este, un foarte mare silvicultor. E adev\rat\ legenda c\ a fost b\gat `n pu[c\rie [i apoi pentru c\ a fost nevoie de el, l-au scos s\ fac\ vestitele perdele de p\dure? V.G.: Da, este adev\rat. La `nceputul perioadei comuniste, Ion Popescu Zeletin a fost de]inut politic - cred c\ 2 ani - dup\ care [i-a reluat, cum era firesc, rolul important la Institutul de Cercet\ri [i Amenaj\ri Silvice din Bucure[ti, ocup=nd mul]i ani func]ia de director. R: Revin la `ntrebarea: cum a ajuns Viorel Ghelas\ a[a important silvicultor `n Bac\u, dar nu numai, `n }ara Rom=neasc\, p=n\ la urm\? V.G.: Sunt dou\ lucruri care mi-au `ndreptat pa[ii spre silvicultur\: `n primul r=nd, m-am n\scut `ntr-o zon\ relativ s\rac\ `n p\duri, dar satul `n care m-am n\scut este `n imediata vecin\tate a unui trup de p\dure, copil\ria mi-am petrecut-o `n p\dure [i de ce nu, trebuie s\ recunosc c\ pa[ii c\tre silvicultur\ au fost `ndrepta]i [i de c\tre p\rin]i.(…)

229 

 

Ion MELINTE

N\scut la 22 iunie 1959 la Moto[eni; Liceul agroindustrial F\lticeni, profil Horticultur\, absolvent `n 1995 al Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza” Ia[i, numeroase cursuri de specializare, Doctor `n agronomie cu ,,Studii privind determinan]ii dezvolt\rii produc]iei pomicole `n Bazinul Zeletin, jude]ul Bac\u”.

A lucrat `n agricultur\ `ncep=nd ca laborant, horticultor, [ef ferm\, director la Agroind Vultureni, director la Direc]ia pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\, apoi la APIA Bucure[ti. Personaj foarte activ cu numeroase ini]iative `n agricultura b\c\uan\, inclusiv `n firmele proprii. ~n alegerile din iunie 2012 a ob]inut locul de deputat `n Parlamentul Rom=niei [i activeaz\ `n Comisia pentru agricultur\, silvicultur\, industria alimentar\ [i servicii specifice. Presa consemneaz\ o activitate parlamentar\ deosebit\ ca [i o prezent\ `n teritoriu remarcabil\. Este tipul de lupt\tor (inclusiv) `n ini]iativele personale [i familiale.

230 

 

Dr. ing. Constantin POPA

Prin tot ce am f\cut, mi-am onorat satul [i Valea Zeletinului

,,Fiecare om este oglinda

faptelor sale. Numai raportarea la acest adev\r etern [i imuabil ne d\ dreptul s\ ne privim în ochi, într-o coabitare perpetu\ cu sinele. Este cartea de vizit\ a fiec\ruia dintre noi în rela]iile interumane, f\r\ de care ne-am rezuma la o existen]\ lipsit\ de sens, con]inut [i valoare, într-o lume care se manifest\ [i se define[te tocmai prin acest concept. {i cum fiecare individ este o parte din acest univers, el trebuie s\-[i ocupe locul cuvenit în ecua]ia existen]ial\. Tocmai din aceast\ perspectiv\ mi-am propus s\ m\ înf\]i[ez concitadinilor mei, s\tenilor comunei Gl\v\ne[ti, din inegalabila vale a Zeletinului, adic\ celor în mijlocul c\rora am v\zut pentru întâia oar\ str\lucirea soarelui, am mers pentru prima dat\ cu oile la p\scut [i am p\[it pe ogorul cuvintelor ce aveau s\-mi deschid\, în timp, orizonturile devenirii.

…Iat\, îns\, c\ oameni de cuget [i ini]iativ\ de dimensiunea profesional\ a prof. Tric\ Marin, originar din satul Giurgioana, aflat la confluen]a Berheciului cu Zeletinul, a[ezat pe un bot de deal, spre care, privind din dep\rt\ri, ]i se pare c\ cerul se atinge cu p\mântul, m\

231 

 

îndeamn\, acum, s\ m\ abat cu câteva vorbe despre mine. Fiindc\ ideea [i dorin]a lor de a-i propune memoriei viitoare pe fiii V\ii Zeletinului din Colinele Tutovei ce i-au purtat imaginea [i valorile tradi]ionale pe mai tot cuprinsul plaiului românesc, [i chiar mai departe de acesta, o g\sesc binevenit\, justificat\, meritat\ [i de real folos. Reconstituie, astfel, o p\rticic\ a universului rural în care s-a n\scut [i tr\ie[te ve[nicia, spre a-l parafraza pe unul din cei mai str\luci]i poe]i [i filozofi pe care i-a z\mislit aceast\ na]iune - Lucian Blaga.

Eu, Costic\ Popa, nu voi ca s\ m\ laud, ci doar s\ m\ prezint celor pe care, de fapt, îi reprezint. Pentru c\, vorba neîntrecutului nostru povestitor din Humule[ti, nici frumos pân\ la dou\zeci de ani, nici prea de[tept pân\ pe la treizeci, [i nici bogat pân\ spre cincizeci, n-am fost. A[a cum, de altfel, se poate spune despre mai to]i cei care alc\tuiesc galeria de fii ai a[ez\rilor din aceast\ carte. {i pentru care faptele, în simplitatea, firescul [i esen]a lor, sunt cele care îi prezint\ [i îi reprezint\, f\r\ a uita nicio clip\ preceptul biblic, care ne spune c\ omul este m\sura tuturor lucrurilor.

Giurgioana [i Gl\v\ne[tiul sunt dou\ a[ez\ri megie[e din str\vechiul ]inut al Zeletinului, ce-[i dau bine]e de pe culmi de dealuri molcome sc\ldate cu d\rnicie de soarele d\t\tor de via]\ al unei existen]e seculare în aceast\ numit\ vale a Plângerii, unde numai stoicismul oamenilor, h\rnicia [i inteligen]a lor au f\cut ca via]a s\ curg\ spre limanuri d\t\toare de speran]e, certitudini [i împliniri, de bucurii [i sentimente unice. În

232 

 

aceast\ vale m-am n\scut, într-o frumoas\ zi de iarn\ târzie - prim\var\ timpurie. Era 22 februarie 1949, când p\durea de la Putredeni - Sohodol se deschidea, la rândul ei, c\tre via]\ dup\ hibernarea de iarn\. {i poate c\ a[a îmi explic bucuria cu care tr\iesc miracolul rena[terii naturii prin infuzia de sentimente [i optimism. P\rin]ii mei, Grigore [i Vergina, mocani precum mai to]i gl\v\ne[tenii, ca [i ursitoarele mele, mi-au h\r\zit cu generozitate însu[iri [i calit\]i ce m-au înso]it permanent pe drumul c\tre devenirea de ast\zi: dorin]\, putere, hot\râre, perseveren]\, capacitatea de a intui evolu]ia lucrurilor [i de a le face s\ lucreze pentru mine, dar [i în folosul celor de lâng\ mine [i din jurul meu. Dar marele avantaj, hot\râtor [i definitoriu, a fost acela c\ oamenii printre care mi-am petrecut copil\ria [i adolescen]a erau, [i au r\mas, purt\torii unor valori locale autentice [i perene precum cinstea, munca, respectul, ac]iunea. Au fost prima mea mo[tenire cu care am pornit în via]\. Turma de oi, ima[ul, jocurile copil\riei [i treburile gospod\riei mi-au fost primii, dar [i cei mai buni dasc\li, urma]i de cei de la [coala primar\ din satul natal [i de la liceul teoretic din Podu-Turcului, pe care l-am absolvit în vara anului 1967, an în care am fost r\spl\tit cu dou\ mari premii cu valoare simbolic\ [i semnifica]ii unice: majoratul [i bacalaureatul. {i cum pot s\-i uit pe prof. Dorinel Ichim, Ileana Gornescu, Constantin Bucur, Hristache Pricopie, Gheorghi]\ Ro[ca. Au fost momente care mi-au marcat întreaga evolu]ie ulterioar\, un drum al Golgotei personale înso]it permanent de voin]a [i încrederea c\-l voi parcurge

233 

 

cu bine, de[i nu am avut parte numai de reu[ite. Am fost consecvent cu mine însumi, cu propriile-mi principii de via]\ preluate, în bun\ parte, de la dictonul ce c\l\uze[te lumea sportului olimpic: ai câ[tigat, continu\; ai pierdut, continu\. Cu ele am pornit pe lungul drum al devenirii [i, tot înso]it de acestea, p\[esc mai departe, fiindc\ dac\ te opre[ti ri[ti s\ r\mâi abandonat în uitare, în halta final\, înainte s\-]i fi împlinit menirea, dep\[ind dificult\]i, decep]ii [i situa]ii-limit\. Am luat, cum se spune, taurul de coarne [i m-am ]inut bine spre a nu fi aruncat la marginea turmei, acolo unde ri[ti s\ fii mâncat de lupi. {tiind de la p\rin]i, de la cons\teni [i înv\]\torii mei c\ doar mergând încet po]i ajunge departe, acolo unde sim]i c\ este orizontul t\u, pe care-l meri]i [i ]i se cuvine.

Am fost mai întâi profesor suplinitor [i director de c\min cultural, apoi secretar adjunct cu propaganda în comuna St\ni[e[ti, ceea ce mi-a permis s\ pun în valoare bogatul tezaur folcloric al V\ii Zeletinului [i Dobrotforului, tradi]iile, obiceiurile, cântecele [i dansurile acestei binecuvântate vetre folclorice de respira]ie tradi]ional-popular\. Între timp, am cochetat [i cu gazet\ria, fiind la un pas de a ajunge ziarist consacrat. N-a fost s\ fie. Pentru mine începuse, îns\, o pot spune, deceniul de foc 1969 - 1978, când am fost, rând pe rând, primar la Colone[ti, director de spital la Pietrosu-Zeme[, inspector de banc\ la Moine[ti. S-ar putea induce ideea c\ toat\ aceast\ preumblare ar însemna un anume gen de inadaptabilitate, dar ]in s\-mi asigur poten]ialii cititori ai acestor succinte m\rturisiri c\ este vorba exact de opusul

234 

 

s\u. Adic\ de capacitatea de a m\ implica din mers, cu pasiune [i încredere, la investitura social\. În tot acest r\stimp de confrunt\ri cu mine însumi pe ogorul destinului, glasul p\mântului nu a încetat s\ m\ îmboldeasc\, spunându-mi s\ nu-mi reneg sorgintea de om al satului, fa]\ de care eram [i sunt legat de o profund\ datorie moral\. {i vorba cântecului: mi-am l\sat vatr\, p\rin]i, nevast\, copil, socri [i prieteni [i m-am dus la Ia[i, în vara anului 1978, s\ m\ fac inginer agronom. Diploma mi-am luat-o patru ani mai târziu. Se p\rea c\ destinul m\ readusese pe f\ga[ul meu. Experien]a pe care o acumulasem [i referin]ele m-au propulsat „din prima” în postura de director al Asocia]iei Economice Intercooperatiste de Cre[tere a Vacilor cu Lapte de la Ardeoani. Din agronom fusesem reconvertit în zootehnist. O nou\ experien]\. De aici am trecut, mai apoi, la Asocia]ia Economic\ Intercooperatist\ pentru Cre[terea Tineretului Taurin de la Tescani. Este locul de unde, în 1992, avea s\ se produc\ o nou\ migrare. Spre lumea afacerilor, deschis\ de revolu]ia din decembrie 1989. A[a am ajuns directorul Filialei din Moine[ti a Camerei de Comer] [i Industrie din Bac\u, unde am avut [ansa [i posibilitatea de a cunoa[te mecanismele economiei capitaliste de pia]\. {i-ar fi fost un nonsens s\ nu le pun s\ lucreze [i în interesul meu. A[a am pus pe picioare o firm\ de comer] [i panifica]ie - S.C. ROSID PROD S.R.L. Moine[ti. M-am implicat, apoi, în turism, construind pensiunea Montana, o nou\ perl\ a sta]iunii Sl\nic Moldova, recunoscut\ sub denumirea de Perla Moldovei,

235 

 

sau Sinaia Moldovei (Vlahu]\). A urmat pensiunea Royal din Moine[ti. Sigur c\ lucrurile nu s-au f\cut de la sine, a fost nevoie de implicare [i de eforturi greu de explicat. Important e faptul c\ ambele proiecte s-au finalizat cu bine, func]ioneaz\ [i au [anse s\ se dezvolte. Fondurile de investi]ii - nodul gordian al fiec\rei afaceri - le-am asigurat atât din resurse proprii, cât mai ales din programe europene [i împrumuturi bancare, confirmându-mi-se astfel dictonul cum c\ cine nu risc\, nu câ[tig\. Iar pe acest al doilea plan, condi]ional al reu[itei [i motivant în acela[i timp, trebuie incluse acumul\rile de ordin calitativ, în spe]\ dobândirea titlului de doctor în turism în anul 2005, primul din Moldova pe profilul agroturismului montan în general, cu particulariz\ri din jude]ul Bac\u. Totodat\, sunt autorul volumului Itinerarii turistice montane, ap\rut în anul 2006 la Editura „Terra Nostra” din Ia[i, coautor la lucrarea monografic\ dedicat\ comunei Gl\v\ne[ti, ap\rut\ în anul 2012, precum [i autor a numeroase articole [i studii [tiin]ifice publicate în reviste [i volume de specialitate, dar [i în unele reviste de turism, ori în cotidiene b\c\uane. La acest palmares se cuvine ad\ugat, cred, [i titlul de cercet\tor [tiin]ific gradul III în domeniul agroturismului montan.

Îndatoririle de serviciu, de afaceri, [tiin]ifice sau pur [i simplu curiozitatea de a cunoa[te, mi-au purtat pa[ii prin vreo dou\zeci de ]\ri str\ine, între care: Italia, Fran]a, Germania, Elve]ia, Austria, Ungaria, Grecia, Tunisia, Turcia, Dubai, Cehia, Suedia, Portugalia, Spania, Ucraina, dar consider c\ „locul cel mai sfânt de pe planet\” este

236 

 

Gl\v\ne[tiul natal al V\ii Zeletinului, iar aerul cel mai pur din Univers este cel de la Sl\nic Moldova. M\ consider un familist devotat, [i posed, totodat\ un adev\rat cult al prieteniei [i al armoniei între oameni. În februarie, 2014 personalitatea mea a fost omagiat\ prin editarea volumului „M\rturii… Constantin Popa la 65 de ani”, cuprinzând gândurile [i m\rturisirile a peste 80 de personalit\]i publice care mi-au fost apropiate, m-au cunoscut [i apreciat de-a lungul anilor. În cuvântul de binecuvântare a c\r]ii, Preasfin]itul episcop Ioachim B\c\uanul ne ofer\ cea mai sugestiv\ apreciere: ,,Cred c\ Dumnezeu a a[ezat în sufletul domnului Constantin Popa darul de a multiplica, cu pasiune creatoare [i responsabil\, talan]ii primi]i, dar nu într-un mod egoist, ci comunitar [i agapic-hristic. Având o inteligen]\ sclipitoare, creativitate pozitiv\, viziune intuitiv\ [i discern\mânt selectiv, dl. Popa a [tiut s\ g\seasc\ modalitatea de a le fructifica în multele locuri [i situa]ii în care a activat”.

Pentru a nu c\dea în p\catul laudei de sine [i al mândriei disimulate, e cazul s\ m\ opresc aici. Nu înainte de a-mi m\rturisi cea mai frumoas\ [i important\ realizare a vie]ii mele: familia. Pentru c\ f\r\ în]elegerea [i sprijinul ei neprecupe]it nu a[ fi avut acest parcurs al reu[itelor [i împlinirilor. So]iei Rodica - Giurgioana - Valea Zeletinului, celor doi copii - Silviu [i Ovidiu -, nepotului Tudor - Alexandru, p\rin]ilor [i socrilor. Dar [i prietenilor. Tuturor, le mul]umesc cu aceea[i ardoare sincer\ [i binecuvântat\.

237 

 

{i, pentru a încheia în tonuri optimiste, voi apela la în]elepciunea unuia dintre titanii gândirii clasice: „omul este criteriul tuturor realit\]ilor”. Cred c\ m\ reg\sesc [i eu, prin faptele mele, în aceast\ cugetare...!”

* Constantin Popa are [i un demn

urma[ `n e[alonul urm\tor: pe Ovidiu Popa.

Pe val, la `n\l]ime chiar, se afl\ deputatul Ion Melinte, doctor `n [tiin]e, un model de lupt\tor, chiar `nving\tor… ca [i Directorul Direc]iei Silvice Bac\u, din Moto[eni de origine (unde fratele s\u e primar), fostul secretar de stat Viorel Ghelas\.

Din informa]ii orale, se pot completa multe alte pagini. Numai c\ ,,scripta manent…”.

Ovidiu Popa 

238 

 

Neculai ROTARU

S-a n\scut la 21 iunie 1949 `n Podu-Turcului. A urmat Liceul ,,Alexandru Vlahu]\” din comuna Podu-Turcului, p=n\ `n anul 1966. ~n perioada 1967 - 1970 a urmat {coala Militar\ de Ofi]eri Activi de

Artilerie, iar `n 1976 - 1978 Academia de ~nalte Studii Militare - Facultatea de Artilerie. A absolvit Facultatea de Matematic\ `n anul 1984 [i a devenit doctor `n matematic\ `n 1995, prilej cu care a elaborat lucrarea ,,Modelarea matematic\ a gestion\rii crizelor [i conflictelor armate. Analiza [tiin]ific\ a factorilor care conduc la ob]inerea deciziilor menite s\ solu]ionize oportun [i eficient crizele `nainte de izbucnirea conflictelor armate [i determinarea pe baze [tiin]ifice a acestor decizii”. De-alungul carierei sale militare, a ocupat func]ii de conducere importante, precum: lector la Catedra de trageri [i conducerea focului artileriei la Centrul de Instruc]ie al Artileriei Rom=ne, [ef de stat major la Centrul de Instruc]ie al Artileriei Rom=ne, comandantul Brig\zii 17 Artilerie ,,Alexandru Tell” din garnizoana B=rlad, comandantul {colii de Aplica]ii a Artileriei Rom=ne, comandantul Brig\zii 95 Artilerie din garnizoana Ploie[ti unde a [i fost avansat la gradul de general de brigad\. {i-a adus contribu]ia la elaborarea unor lucr\ri `n domeniul militar.

239 

 

Nicolae SECAR|

N\scut la 12 aprilie 1941, `n comuna Podu - Turcului, jude]ul Bac\u. {coala general\ `n comuna natal\, Liceul Militar de Marin\, la Gala]i, {coala Militar\ de Ofi]eri C\i Ferate, c=te un an la Bucure[ti, Rm. V=lcea, Sibiu. 1962 - 1963: locotenent, comandant de pluton, `n Batalionul 171

C\i Ferate Bra[ov. ~n 1974, dup\ absolvirea Facult\]ii de Transporturi, este numit inginer `n Comandamentul Trupelor de Geniu [i r\spunde de tehnica de geniu [i c\i ferate pentru Brigad\ de C\i Ferate [i batalioanele ei. 1974 - 1990: lucreaz\ `n Direc]iunea Transporturi [i Comunica]ii Militare din Statul major General. 1990 - 1997: este mutat `n Guvernul Rom=niei, la Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, `n func]ia de director de direc]ie. Dup\ pensionare, `mpreun\ cu doi asocia]i elve]ieni, a `nfiin]at firma privat\ de consultan]\ ,,Fine Consulting GmbH”, cu sediul `n Elve]ia [i Rom=nia.

240 

 

Conf. dr. Marius TELETIN

,,~mi amintesc cu nostalgie anii copil\riei cu [coala [i dasc\lii ei devota]i, care m-au preg\tit pentru via]\ [i care m-au marcat pentru totdeauna. Printre toate amintirile, cele legate de muzic\ [i profesorul care ne-a descoperit-o, ocup\ un loc

aparte `n sufletul meu. Cum celelalte materii se adresau mai cu seam\ min]ii, disciplina profesorului de muzic\ se adresa `n egal\ m\sur\ min]ii [i inimilor noastre de copii. Descoperirea armoniilor `n corul de copii `n paralel cu descifrarea tainelor unui instrument de muzic\, nu numai c\ mi-au procurat multiple ocazii de bucurie [i comuniune cu colegii mei `n timpul repeti]iilor [i spectacolelor noastre, dar mi-au deschis [i gustul pentru muzic\ `n general [i cu siguran]\ au contribuit `n mod decisiv la dezvoltarea personalit\]ilor noastre de copii. Un Mul]umesc din toat\ fiin]a mea respectabilului profesor Popa!”

Marius Teletin Conferen]iar doctor la Facultatea de Medicin\

Universitatea din Strasbourg, Fran]a

241 

 

Ioan }ARIN|

N\scut la 8 noiembrie 1948 `n comuna Podu-Turcului. A absolvit [coala primar\ [i general\ `n D\m\cu[a - Podu-Turcului. Parcurge clasele VIII [i IX la Liceul Teoretic ,,Al. Vlahu]\” prin concurs, apoi se transfer\ la Liceul Militar ,,{tefan cel Mare” din C=mpulung Moldovenesc pe care `l absolv\ `n 1966. Prin examen este admis s\ urmeze cursurile {colii Superioare de Ofi]eri de Avia]ie `n 1966 - 1969, la absolvire fiind brevetat ca pilot militar `n grad de locotenent. ~n 1969 este repartizat la Regimentul 49 Avia]ie - v=n\toare - bombardament din Ianca, jude]ul Br\ila. ~n 2001 se retrage din activitate, pension=ndu-se civil. Triplu pensionat: de stat, de societate multina]ional\ (Bell-Helicopter), pilot militar [i civil, a zburat 34 de ani b\tu]i pe muchie, peste 6000 de ore de zbor. Fie [i cei aproape 3 ani de director de zbor (sau al]i ani [eful sec]iei de avia]ie din cadrul Marinei Militare), `l fac pe comandorul Ionel }arin\ un personaj spectaculos, interesant [i… viabil! Absolventul Academiei Militare [i comandantul sec]iei de elicoptere Tuzla (17 ani), pensionarul `[i scrie memoriile.

242 

 

*

E teribil de greu s\ enumer\m at=]ia copii buni, `nv\]a]i bine, cu p\rin]i ei `n[i[i `nv\]a]i, cu dot\ri intelectuale cu care-[i dep\[esc `nainta[ii, de[i pare doar c\ trebuie s\-i re-nominaliz\m pe cei aminti]i de p\rin]i. Dat fiind `ndep\rtarea lor de oameni, de locuri, de preocup\rile celor de pe Valea Zeletinului, inten]ia pare nesustenabil\. P=n\ la urm\ de ce s\ nu l\s\m pe cititor s\-i g\seasc\ spre oarece folos? Poate ar fi la fel de incitant s\ ,,vedem” E{ALONUL IV, adic\ pe cei de v=rsta [colar\ [i chiar mai mici… dar cum nu avem fotografii, tot r\u e. Ce-ar fi s\ schimba]i adrese, g=nduri, telefoane, mail-uri, s\ v\ pute]i folosi unii de al]ii; acum pute]i.

243 

 

G@nduri pentru cei de ieri [i de azi

Fiecare [coal\ s-a remarcat prin oamenii de valoare ce i-au trecut pragul dar, mai ales, prin oamenii care au adus contribu]ii fundamentale `n istoria disciplinei `n care au activat, au fost [i r\m=n prezen]e vii `n via]a [tiin]ific\. Iat\ c=]iva oameni de seam\ care au dat dovad\ de valoare intrinsec\ fiind considera]i deschiz\tori de drumuri `n diferite domenii de activitate: Ovidiu B\lan, mare compozitor [i dirijor (la Bac\u) n\scut la Bouro[ - Corbi]a, Ioan Berdan (n. la T\v\d\re[ti, comuna Vultureni, 9 august 1941), chimist, Ioan Druic\ (n. la Podu-Turcului dar absolvent al Liceului ,,Gh. R. Codreanu” Bârlad, în 1957) fizician, Dumitru V. Marin, etnolog (n. la Giurgioana, 28 aprilie 1941, absolvent în 1959, romancier, mare jurnalist român, istoriograf, monografist), Valentin Moraru din R\chitoasa, absolvent în 1959, analist [i fost cu înalte func]ii de r\spundere, Gheorghe Popa (n. 14 august 1940, Boghe[ti), deschiz\tor de drumuri în Geochimie. Ace[tia sunt doar c=]iva din oamenii care merit\ deplina noastr\ apreciere. Ei sunt exemple vii pentru elevii [colii noastre care au certitudinea c\ pot activa `n orice domeniu indiferent de locul din care provin, posibilit\]ile financiare [i [ansele de promovare. Dac\ tinerii a c\ror personalitate o model\m nu vor devia de la drumul ini]ial, indiferent de obstacolele `nt=lnite, vor da dovad\ de receptivitate fa]\ de tot ce este nou [i vor fi cuprin[i de o pasiune nest\vilit\ pentru erudi]ie, se vor putea eviden]ia `n c=t mai multe ramuri ale [tiin]ei, ilustr=nd voin]a de fier [i setea de cunoa[tere. S\ facem a[adar o reveren]\ simbolic\ `n fa]a celor ce au menirea de a fi modele pentru genera]iile descendente.

Mirela Balan, director, Liceul ,,Al. Vlahu]\” Podu-Turcului, jud. Bac\u

244 

 

Primar

GELU CIORAV|: PREZENT !

Nu m-a]i cuprins la catalogul dumneavoastr\ dar sunt [i eu aici: ca om, ca cet\]ean al comunei, ca primar. Domnul Marin m-a atras `ntr-un joc frumos al v=rstelor, cu toate c\ eu am pe jum\tate

dec=t dumneavoastr\. M\ pune acum fa]\ `n fa]\ cu at=tea personalit\]i ale ]\rii, plecate de aici, cu rug\mintea s\ rostesc… unele cuvinte. Pot observa lesne c\ dumneavoastr\ to]i [i fiecare `n parte v-a]i f\cut datoria fa]\ de }ar\, de Valea Zeletinului, de Liceul pe care l-a]i onorat, de familii, de urma[i. F\r\ s\ v\ laud… nu pute]i fi dec=t exemple. Constat c\ mi se umple inima de bucurie c\ a]i revenit pe plaiurile noastre, unde, acum, noi suntem la datoria vie]ii, cu por]ia noastr\ de lupt\: `n `nv\]\m=nt, `n s\n\tate, `n agricultur\, `n via]a economic\, `n Prim\rie. Pot s\ v\ asigur c\ facem [i noi ce putem s\ nu ne par\ vreodat\ r\u c\ n-am ridicat standardul vie]ii cu priceperea, mintea, eforturile noastre. A]i observat str\zile. Parc\ altele dec=t pe vremea [col\ritului dumneavoastr\. Casele actuale poart\ pecetea noului. Avem spital (privat), judec\torie, Liceu cu construc]ie nou\, C\min cultural [i bibliotec\. Avem o prim\rie func]ional\.

245 

 

Mai avem `ns\ proiecte cu fonduri atrase. Despre care s\ v\ vorbesc pentru c\ toate-s mari, frumoase, generatoare de optimism. Avem ap\, canalizare, leg\turi cu transportatori, avem colectiv t=n\r `n [coli, avem Privighetorile Zeletinului, forma]ie condus\ de un mare `mp\timit, prof. Nicolae Popa. Multe mai avem de ar\tat dar [i mult mai multe de f\cut. V\ invit\m s\ vede]i ce este azi, [i vrem s\ reveni]i peste un timp [i mai mul]i ani, c=nd va fi mai altfel. ~mi este imposibil s\ nu v\ doresc mul]i ani `n numele meu [i al comunei. Cum scrie Dumitru V. Marin `n carte, s\ d\rui]i ani noi vie]ii [i via]\ (nou\) c=t mai plin\ `n anii urm\tori. Noi vom sta drep]i `n fa]a vremurilor care vin [i pe care le dorim la to]i mai u[oare. Concet\]eanul dumneavoastr\ Gelu Ciorav\ v\ asigur\ de deplina sa gratitudine. S\ tot tr\i]i cu s\n\tate [i spor `n via]\.

Podu-Turcului 9 mai 2014

246 

 

Predic]ii [i previziuni

Globalizarea devine fapt `mplinit [i la noi: ce-am

v\zut `n Fran]a [i `n lume `mi d\ certitudinea c\ a[a va fi. Se amestec\ limbile [i va rezulta foarte cur=nd un hibrid de comunicare unic\, un fel de englez\ cu mul]i termeni tehnici, cu influen]ele cele mai diverse.

Se amestec\ ]\rile, oamenii ca fiin]\ [i idealurile lor. Banul devine cel mai important factor de progres, apropiere, dep\rtare, dezumanizare. Comuni[tii adoptaser\ sloganul ,,proletari din toate ]\rile, uni]i-v\”… [i nu s-au unit ! Banul [i… nevoia unui trai mai bun poart\ pe om pretutindeni. ,,E ]ara lui, p\m=ntul” scria profetic Tudor Arghezi, poate intuind dezvoltarea comunica]iilor [i a infrastructurii (informare, deplasare [i mi[care u[oare) [i mersul lumii.

{i, cum ,,A LUMII-NTREGUL S+MBUR... DO-RIN}A-I {I M|RIREA” (M. Eminescu) deci motorul lumii ar fi sexul [i pofta m\ririi `n societate, personajele risc\ sau, pur [i simplu caut\ alt loc sub soare. Fiul meu Sergius-Lucian Marin avea c=mp de afirmare `n ]ar\; locuie[te cu so]ia [i copiii `n Montreal - Canada. Alt fiu, Daniel,e avocat `n Bucure[ti (ei au condus [i pus la punct Radio Unison Vaslui [i Radio Unison B=rlad), cel de-al treilea, Radu e tot la Bucure[ti, e t\tic; copiii altora `n ,,neagr\” str\in\tate. C=]i dintre cei prezen]i `n carte sau aici nu v\ l\uda]i cu copii pleca]i nu numai de pe acas\ (a]i r\mas tot singuri, nu…?), nu numai prin ]ar\ ci c\ au `mp=nzit lumea… [i asta pentru c\ au avut educa]ie, au

247 

 

avut zestre genetic\ [i i-a]i `nv\]at s\ fie oameni! Am demonstrat [i a[a c\ poate pleca oriunde [i oric=nd tot omul ? C=t mai p\streaz\ limba, tradi]ia, obiceiurile ? Poate vor sta, un timp, cu dorul de p\rin]i. Pentru perpetuarea rom=nismului, e de ajuns?

Dac\: - Identitatea Rom=niei se va pierde printre europeni,

atunci [i limba va fi modificat\ p=n\ la dispari]ie; - Scade importan]a structurilor administra]iei locale; - {i…Podu - Turcului nu va mai fi important centru

administrativ; Atunci: - MOMENTUL ACESTA 1990-2014 [i al]i pu]ini

ani - de mare av=nt social - cultural [i informa]ional r\m=ne absolut UNIC {I IREPETABIL.

DECI, Pentru c\ am legat informa]iile publice [i faptele cu

g=ndurile mele: - demersul nostru cap\t\ valoare de DOCUMENT de epoc\; bun sau r\u dar EXISTENT. - CARTEA de fa]\ e [i depozi]ia unui martor [i actant pentru ATESTATUL DE NOBLE}E MATERIAL| {I SPIRITUAL| a unui timp, a unor persoane, chiar pentru genera]ii viitoare… din acest volum mul]i `[i vor procura devenirea „nobil\” pentru ei [i urma[ii lor. - pe c=t omene[te se poate prevedea, va urma o perioad\ de „libertate [i intimitate controlat\” indiferent dac\ se vor purta cip-uri de urm\rire sau nu. P=n\ la

248 

 

acestea nu mai e deloc mult timp (sub pretextul terorismului)… Cine va fi st\p=nul inelelor (cifrului) va dirija destine [i min]i, va influen]a mersul „lumii” imediate … Nu se va putea opune dec=t dragostea sau o alt\ form\ a ei prin imprevizibilul omenesc. - ~n societatea capitalist\ exist\ democra]ia vorbelor. La munc\ nu se cr=cne[te ! - {i noi, cei de azi, de aici, ne-am primit por]ia de libertate necontrolat\ ! ~ncepe alt\ por]ie de lupt\ (W. Withman) sau …zodia omului din ce `n ce mai robotizat ? Ce leg\tur\ au aceste `ntreb\ri cu con]inutul volumului de fa]\ ? Simplu. {i de aici s-a pornit la o nou\ er\ `n istoria neamului pentru c\ cele `nf\]i[ate au deplin\ reprezentativitate pentru un MEDIU {I UN MOMENT chiar dac\ ar fi numai ... Valea Zeletinului. Nu e un e[antion din devenirea na]ional\? Pentru cunoa[terea unui trecut (p=n\ la urm\ al p\m=ntului rom=nesc) pentru previziuni de viitor. C=t va folosi o asemenea CARTE - DOCUMENT ? …Noi am `ncercat s\ fim de folos.

249 

 

CAPITOLUL VI.

PERSONALIT|}I DE PE VALEA

ZELETINULUI

Un capitol de rezisten]\, `n istoria socio - cultural\ a locurilor… acum, sigur, incomplet, dar care schi]eaz\ varietatea preocup\rilor, puterea [i autoritatea na]ional\ a unora (efigii mai str\lucitoare), mul]imea aspiran]ilor la mai dreapta lor pre]uire. Putem fi siguri c\ nu e doar aceast\ list\ de personalit\]i. Regret\m c\, uneori, nu avem mai multe informa]ii. 1. Sergiu Adam - p\rin]ii din Frumu[elu, poet. S-a n\scut

`n comuna Cosme[ti, jude]ul Gala]i, la 16 iulie 1936. Urmeaz\ Liceul internat „C. Negruzzi” din Ia[i, pe care-l absolv\ `n 1954. Continu\ studiile `n acela[i ora[, la Facultatea de Filologie a Universit\]ii „Al. I. Cuza”, sus]in=ndu-[i licen]a `n 1958. Un timp este profesor, apoi lucreaz\ ca metodist [i bibliotecar la Bac\u (`ntre 1961 [i 1965); din 1965 lucreaz\ ca redactor la revista „Ateneu” din localitate. ~n 1994, volumul Scrisori din ]ara cocorilor albi a fost laureat cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor. Este romancier [i traduc\tor.

2. {tefan Antohi - n\scut 19 mai 1939 `n comuna Moto[eni - Praja, jude]ul Bac\u. A absolvit Liceul din Podu-Turcului `n 1957, iar `n perioada 1957 - 1963 a studiat la Facultatea de matematic\ - Mecanic\ a Universit\]ii ,,Al. I. Cuza” din Ia[i. ~n activitatea

250 

 

didactic\ a condus seminare [i a predat cursuri la discipline ca: algebr\, aritmetic\ [i teoria mul]imilor, logic\ matematic\, fundamentele matematicii, analiza matematic\, geometrie, sintetic\, algebra liniar\ [.a. ~n anul 1982 `[i sus]ine teza de doctorat la Facultatea de Matematic\, Universitatea Bucure[ti cu tema: ,,Reprezent\ri [i descompuneri algebrice de grafuri”. Concomitent cu activitatea didactic\ [i [tiin]ific\, a fost membru al SSMR, AOS, a f\cut parte din colectivul de redac]ie al Analelor Universit\]ii ,,Dun\rea de Jos” din Gala]i, a participat `n comisiile de titularizare a cadrelor didactice [i de ob]inere a gradului didactic I.

3. George Apostu - n\scut 20 decembrie 1934; decedat 13 octombrie 1986, la Paris. Mare sculptor rom=n, n\scut la St\ni[e[ti, pe unde prin 1974-1975, instructorul U.T.C., `nv\]atul de azi Cornel Galben (n\scut 28 decembrie 1950) `[i desf\[ura activitatea. Prima expozi]ie personal\ în 1964 la Bucure[ti, când prime[te Premiul I al Uniunii Arti[tilor Plastici din România [i premiul ,,Ion Andreescu” al Academiei Române. Din 1982 se stabile[te la Paris. În Bac\u a fost înfiin]at Centrul Interna]ional de Cultur\ [i Arte ,,George Apostu”. Anual, se organizeaz\ o tab\r\ interna]ional\ de sculptur\ [i se acord\ premiul ,,George Apostu”. Numele sculptorului a fost dat [colii din satul în care s-a n\scut, unei str\zi din Bac\u [i Liceului de Art\.

4. Nicu I. Aur - n\scut 4 ianuarie 1937, sat C\be[ti. Conferen]iar universitar. Doctor în geografie. Autor al unor c\r]i de specialitate.

251 

 

5. Profirica S. Aur - medic primar cardiolog la Spitalul Jude]ean Gala]i, n\scut\ la C\be[ti.

6. Toader A. B. Aur - doctor inginer, general maior, n\scut la C\be[ti, profesor.

7. Viorel T. Barbu - academician profesor universitar doctor, n\scut la 14 iunie 1941, comuna Deleni, jude]ul Vaslui, cu p\rin]ii din C\be[ti.

8. Ovidiu B\lan - mare compozitor [i dirijor, n\scut: 11 august 1942 în Corbi]a, jude]ul Vrancea. Gimnaziul, la Podu-Turcului; Liceul de Muzic\ nr. 1 Bucure[ti cu diploma de bacalaureat, anul 1963, Conservatorul de Muzic\ ,,Ciprian Porumbescu”, cu diploma de licen]\ `n muzic\, `n anul 1968. ~n februarie 1976 i s-a decernat Premiul criticii muzicale pentru interpretarea simfoniei a IX-a de Beethoven [i a crea]iei rom=ne[ti. A primit numeroase titluri [i premii la concursuri interna]ionale. Universitatea ,,George Bacovia” i-a conferit, ca recunoa[tere a `ntregii activit\]i `n afirmarea spiritualit\]ii b\c\uane, titlul de Membru de onoare al comunit\]ii academice. ~n anul 2004 a primit titlul de Cet\]ean de onoare al ora[ului Ploie[ti pentru merite artistice [i promovarea culturii muzicale ploie[tene peste hotare.

9. Felix B\nil\ - procuror [ef, n\scut la 26 decembrie 1972, Adjud, Bac\u. C\s\torit, doi copii. So]ia: B\nil\ Maria - Nicoleta, avocat în cadrul U.N.B.R. - Baroul Bac\u. Absolvent al facult\]ii de drept din cadrul Universit\]ii „Al. I. Cuza” Ia[i.

252 

 

10. Ioan Berdan - profesor universitar doctor, chimist, n\scut la 9 august 1941 `n satul T\v\d\re[ti, comuna Vultureni, jude]ul Bac\u, din p\rin]ii Ioan [i Elisabeta Berdan. La v=rsta de 7 ani este `nscris ca elev `n clasa a-I-a la {coala general\ nr. 5 din Tecuci, unde va absolvi, de altfel, `n 1955, cursurile ciclului gimnazial. ~n septembrie 1955 devine elev `n clasa a-VIII-a la Liceul Teoretic ,,Alexandru Vlahu]\” din Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Pe parcursul preg\tirii liceale, dob=nde[te solide cuno[tin]e de cultur\ general\ [i aptitudini practice, printre care cele de chimie `i vor marca evolu]ia sa viitoare. Nu `nt=mpl\tor, `n iulie 1959, `n urma examenului de admitere, devine student la cursurile de zi ale Facult\]ii de Chimie din cadrul Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i. Aici, `i are ca profesori printre al]ii, pe Radu Ralea, Margareta Poni, Eugen Papafil, Ion Zugr\vescu, Magda Petrovanu etc. Dup\ terminarea studiilor universitare, `n 1964, este numit preparator la Catedra de Chimie Anorganic\, din cadrul aceleia[i facult\]i. Ulterior, urc\ treptele ierarhiei universitare, `n urma unor concursuri, [i ocup\ succesiv func]iile de asistent (1966), lector (1972), conferen]iar (1990) [i profesor (1992). ~n perioada 2006 - 2010 func]ioneaz\ ca profesor consultant.

11. Vasile Constantin Berheciu - general, n\scut la Boghe[tii de Jos. A fost `naintat pe 12 ianuarie 1990 ca general de brigad\, trecut `n rezerv\ pe 25 iulie 1996.

253 

 

A fost coleg de genera]ie cu generalul Viorel Cheptine. Afl\m `n ultim moment c\ locuie[te `n Ploie[ti.

12. Petrache Bicer - n\scut 6 iulie 1944, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u. Artist plastic, ziarist. Membru în Uniunea Arti[tilor Plastici, filiala Ia[i.

13. Alexandru Br\escu - n\scut 30 noiembrie 1860, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u - decedat 17 februarie 1917, la Ia[i. Medic psihiatru.

14. Nicolae Br\escu - n\scut 6 martie 1880, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u - decedat 23 februarie 1960, la Bucure[ti. Tenor [i magistrat.

15. Iulian Breahn\ - n\scut 24 iunie 1934, în R\chitoasa, jude]ul Bac\u - decedat 30 iulie 2013, la Ia[i. Astronom.

16. Tache Brum\ - n\scut la 14 octombrie 1914, H=nte[ti/ Nicore[ti, decedat 26 ianuarie 1988. Trecut prin filtrele r\zboiului, prizonieratului [i… sovietismului rom=nesc, ca `nv\]\tor [i profesor suplinitor, `ntemeietor de [coli [i om de `nv\]\m=nt. Era de o con[tiinciozitate [i seriozitate rar\.

17. Tatiana (Galan) Bulboac\ - profesor, n\scut\ la 20 ianuarie 1942 `n satul Frumu[elu, comuna Gl\v\ne[ti, jude]ul Bac\u.

18. Nicolae C=rlan - istoric literar, editor, publicist, om de cultur\; n\scut la 15 decembrie 1939, în com. Vultureni (azi: Dealu Morii), jud. Tecuci (azi: Bac\u), c\s\torit, trei copii, doi nepo]i; a fost redactor la revista

254 

 

„Bucovina literar\” (1997-2010) [i membru în Comitetul de Conducere al Societ\]ii Scriitorilor Bucovineni (2000-2010); Membru al Uniunii Scriitorilor din România [i al Societ\]ii Scriitorilor Bucovineni; Merite deosebite în organizarea de a[ez\minte muzeistice: Casa Memorial\ NICOLAE LABI{ (com. M\lini) [i Casa Memorial\ EUSEBIU CAMILAR (Ude[ti), Expozi]ia memorial\ permanent\ ION LUCA (Vatra Dornei), Expozi]ia permanent\ de istorie a Muzeului Jude]ean Suceava - istoria culturii; Valorificarea cultural\, publicistic\ [i editorial\ a unor fonduri [i colec]ii bibliofile - în principal manuscrise -: „Nicolae Labi[”, „Petru Comarnescu”, „Ion Luca”, „S. Fl. Marian”, „Eusebiu Camilar”, colec]ia de carte româneasc\ veche de la M\n\stirea Dragomirna, jud. Suceava.

19. Viorel Cheptine - general, n\scut la data de 28 iunie 1948, `n satul Str=mba, comuna Corbi]a, jude]ul Vrancea (fosta regiune Bac\u). ~n anul 1962, `n urma examenului de admitere, urmeaz\ cursurile Liceului ,,Alexandru Vlahu]\” din Podu-Turcului, clasa real\. ~n anul 1976 sus]ine examen de admitere la Academia de ~nalte Studii Militare din Bucure[ti, Facultatea de Comand\ [i Stat Major. P=n\ la ie[irea la pensie a condus cu competen]\ [i profesionalism, `mpreun\ cu subordona]ii, for]ele armate din Zona de Opera]ii de Est (armata din Moldova) [i Brigada 61 V=n\tori de Munte, dislocat\ `n jude]ele Harghita [i Covasna. Este

255 

 

c\s\torit cu Cheptine Dorina, din satul Giurgioana, comuna Podu-Turcului, are un b\iat, Andi-Claudiu.

20. Gheorghe Cioc=rlan - doctor inginer, n\scut la C\be[ti, fost director la Apele Siret - Prut din Ia[i.

21. Nicolae Ciochin\ - n\scut 9 noiembrie 1933, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u. Pictor.

22. Gelu Ciorav\ - n\scut la 13 februarie 1969, One[ti, c\s\torit, un copil. PRIMARUL comunei Podu-Turcului din 2012, provine din mediul de afaceri; s-a remarcat prin valoroase ini]iative menite s\ `mbun\t\]easc\ via]a social-cultural\ [i mai ales economic\ a comunei.

23. Ion Corodeanu (Baer) - n\scut 1900, în Podu-Turcului, jude]ul Bac\u - decedat 1978, la Bucure[ti. Inginer.

24. Vasile Cruceanu - profesor universitar doctor, [ef catedra Geometrie. N\scut la 1 noiembrie 1931, `n C\be[ti, jude]ul Bac\u.

25. Viorel Cruceanu - n\scut la 13 martie 1959, la Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. A urmat cursurile Facult\]ii de Istorie [i Filosofie din cadrul Universit\]ii ,,Al. I. Cuza” din Ia[i. Este autorul a cinci c\r]i de specialitate, a 110 articole [i studii de specialitate, ap\rute `n publica]ii prestigioase din Rom=nia: Ateneu (Bac\u), Carpica (Bac\u), Dosarele Istoriei, Historia, Istorie [i Civiliza]ie, Magazin istoric, Revista istoric\ [i Zargidava (Bac\u). A colaborat [i la volume de studii sau volume dedicate unor distinse personalit\]i ale istoriografiei rom=ne[ti.

256 

 

26. Alexandru Demetriad - n\scut 28 martie 1903, în satul Putini, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u. Pianist.

27. Vasile Dobrovici - n\scut 30 decembrie 1904, sat Godine[tii de Jos, jude]ul Tecuci. Medic. Doctor Docent în {tiin]e Medicale. Absolvent al Facult\]ii de Medicin\ din Ia[i, a parcurs prin concursuri întreaga ierarhie spitaliceasc\ activând succesiv ca extern, intern, medic secundar, medic primar. A desf\[urat o activitate [tiin]ific\ valoroas\ care a adus contribu]ii originale [i de o real\ valoare practicii atât obstetricale, cât [i ginecologice, prezentate la manifest\ri [tiin]ifice din ]ar\ [i din str\in\tate (Paris, Edinburg, Tel-Aviv, Nancy). A publicat în revistele din ]ar\ [i str\in\tate numeroase lucr\ri [tiin]ifice (49 ca singur autor [i 19 în colaborare ca prim autor).

28. Elena Nolica Druic\ Zeletin - (p\rin]i Druic\ Ioni]\ [i Minodora). n\scut\ la Podu-Turcului, jud. Bac\u la 21 iunie 1971. A urmat clasa I la Boghe[ti, apoi la Foc[ani a continuat cursurile primare, gimnaziale [i liceale. A urmat Facultatea de Matematic\ a Univ. Bucure[ti (1989-2004). A ob]inut imediat un post `n `nv\]\m=ntul universitar unde a parcurs toate etapele de matematician, preparator universitar, asistent universitar, lector universitar [i profesor universitar. A ob]inut titlul de Doctor `n Matematici (2003) [i titlul de Doctor `n Economie (2006). ~n prezent este profesor universitar la Facultatea de Administra]ie [i Afaceri de la Universitatea Bucure[ti. A publicat peste 30 de materiale de specialitate `n reviste [i alte suporturi din

257 

 

]ar\ [i din str\in\tate. A elaborat numeroase culegeri de probleme `n domeniul matematicilor financiare, `n statistic\, `n riscul financiar. Este membra Societ\]ii Na]ionale de Statistic\ din Rom=nia [i membr\ a Societ\]ii Interna]ionale de Biometrie.

29. Ioan Druic\ Zeletin - n\scut la Boghe[ti, fostul jude] Tecuci, la 24 iunie 1938. A absolvit cursurile gimnaziale la Podu-Turcului - 1952, cursurile liceale la B=rlad la Liceul ,,Gh. Ro[ca Codreanu” - 1955, Facultatea de Electronic\ de la Univ. Bucure[ti - 1960. Doctor `n Fizic\ nuclear\. A lucrat doi ani ca inginer geofizician - prospec]iuni geologice metale rare, dup\ care a ob]inut un post de asistent universitar la Institutul de Construc]ii Bucure[ti, unde a parcurs toate func]iile didactice. De la acest Institut s-a [i pensionat `n 2011. A decedat `n 2013 `n urma unei boli necru]\toare. A elaborat lucr\ri de specialitate `n domeniul fizicii, a colaborat la numeroase reviste de specialitate, a fost membru al unor Societ\]i [tiin]ifice din S.U.A. A elaborat singur sau cu al]i colegi culegeri de probleme pentru preg\tirea examenului de bacalaureat sau admitere `n `nv\]\m=ntul superior.

30. Ioni]\ Druic\ - Zeletin - n\scut la Boghe[ti la 13 iulie 1940. A absolvit cursurile gimnaziale la Podu-Turcului - 1954, cursurile liceale la Podu-Turcului 1957, Facultatea de Matematic\ de la Univ. Gala]i - 1969. A func]ionat `n `nv\]\m=ntul preuniversitar peste 40 ani unde a ob]inut toate gradele didactice posibile. A fost director de [coal\ [i inspector [colar, a

258 

 

reprezentat jude]ul Vrancea `n Ministerul ~nv\]\m=ntului `n calitate de consilier pentru `nv\]\m=ntul pre[colar, primar [i gimnazial. Are rezultate deosebite `n extinderea [i dotarea spa]iilor de [colarizare din localitatea natal\. A publicat `mpreun\ cu fiica sa Elena Nolica Druic\ Zeletin un num\r de patru c\r]i de Matematici Financiare pentru uzul studen]ilor [i al elevilor din liceele economice sau de administra]ie.

31. Miltiade Filipescu - academician, n\scut la 14/27 februarie 1901, Burdusaci, Bac\u - decedat la 10 ianuarie 1993, Bucure[ti. Geolog, paleontolog. Membru corespondent al Academiei de {tiin]e din Fran]a, Polonia, Cehia. Laureat al Premiului de Stat pentru activitate stratigrafic\ [i paleontologic\ (1952). Membru al Academiei Române (1963). Om de [tiin]\ Emerit (1970).

32. Puiu Filip Filipescu - n\scut 18 iulie 1935, în comuna Burdusaci (azi, sat component al comunei R\chitoasa), jude]ul Bac\u - decedat 7 august 2002, la Ia[i. Profesor, autor de carte [colar\.

33. Viorel Ghelas\ - n\scut pe 6 iunie 1963 la Moto[eni, jude]ul Bac\u, silvicultor, director general al Direc]iei Silvice Bac\u, are 26 de ani vechime `n aceast\ munc\. S-a ocupat cu organizarea, coordonarea [i controlul activit\]ii direc]iei silvice, a reprezentat unitatea `n rela]iile externe [i oficiale. A parcurs etapele specifice de munc\ `n sistem. Un silvicultor autentic, excelent organizator. Lucr\ri publicate: ,,New Pesticides in

259 

 

Forest Protection in ROMANIA” PISEK - CEHIA; ,,Dinamica grada]iei Apethymus Abdominalis `n gorunetele de pe Valea Trotu[ului `n perioada 1944 - 1998” - Universitatea Bra[ov.

34. Mihai Glod - medic primar specialist chirurgie la Spitalul CFR Ia[i, n\scut la C\be[ti.

35. Petrache Glod - profesor inginer doctor, cercet\tor, n\scut la C\be[ti, Institutul Energetic Bucure[ti.

36. Iancu Grama - poet, profesor, n\scut la 8 noiembrie 1933 la Bac\u; Studii: Facultatea de Geologie - Geografie - Ia[i; Debut literar: ,,Solsti]iu” - 1993; C\r]i publicate: ,,Solsti]iu”, ,,Meridele”, ,,T\cerea cu sufletul gol”, ,,Acul Cleopatrei”, ,,Molizii din fa]a casei”, ,,Noctalia” [.a. Premii: Premiul de debut al Filialei Ia[i pentru volumul ,,Solsti]iu”; Premiul ziarului ,,De[teptarea” pentru volumul ,,Meridele”; Premiul Mihail Ursachi - Filiala Ia[i pentru volumul ,,Bastonul Euclidei”. Colabor\ri la reviste: Ateneu, Convorbiri Literare, Cronica, Vatra, Cronica veche [.a.

37. Loredana Groza - mama din C\be[ti, tata din Biche[ti. N\scut\ 10 iunie 1970. Interpret\ de muzic\ u[oar\. Peste 1000 de concerte live, peste 200 de piese înregistrate, peste 2.500.000 albume vândute. Cel mai vândut album de debut ,,Bun\ seara iubito” (peste 1.000.000 de exemplare, 1988). Distinc]ii: Trofeul Mamaia sec]ia interpretare (1986), titlul ,,Cânt\rea]a anului” (1986-1989), Marele Premiu al Festivalului de la Bucure[ti (1991), Trofeul Mamaia, sec]ia [lag\re

260 

 

(1992), Discul de Aur Electrecord pentru albumul ,,Tomillo” (1996).

38. Marius Homoceanu - statistician. N\scut la Podu-Turcului, doctorat la Lyon - Fran]a, cu comisie multina]ional\.

39. Cornel Iacob - n\scut 22 noiembrie 1952. Judec\tor. A participat cu lucr\ri la peste 20 de simpozioane interne [i interna]ionale pe teme juridice, a publicat numeroase articole în reviste de specialitate. Distins cu Ordinul Na]ional ,,Pentru Merit” în grad de Mare Ofi]er.

40. Dorinel Ichim - n\scut la 19 iulie 1941, C\be[ti. Doctor în etnologie (1998). Autor al mai multor c\r]i despre zonele etnografice Trotu[ [i Bac\u. Peste 60 de studii [i comunic\ri [tiin]ifice în anuarele muzeelor din ]ar\. Premiul II [i medalia de argint pentru lucrarea ,,Comori de art\ popular\ trotu[an\” - Bucure[ti, 1981.

41. Vasile Iosif - s-a n\scut în 1919, la 16 mai, în satul C\uia, din comuna Dealu Morii, jude]ul Bac\u. Ziarist la „Flac\ra”, cursant al {colii de Literatur\ „Mihai Eminescu” a Uniunii Scriitorilor din România, redactor la „Tân\rul scriitor”, corespondent al ziarului „România liber\” [.a. Ca scriitor, a publicat volume de versuri, proz\ [i dramaturgie, din 1979 pân\ în 2004. Din 2001, dup\ decesul so]iei, s-a retras la C\uia (R\spochi), combinând via]a de condeier cu cea de s\tean.

42. Neculai Gh. Machidon - n\scut 17 august 1939, în satul Giurgioana, comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u, zootehnist; `ntreprinz\tor privat.

261 

 

43. Dumitru V. Marin - promotor `n pres\, etnolog, romancier, jurnalist, istoriograf, monografist, n\scut la 28 aprilie 1941, localitatea Giurgioana, comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974); Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop). Activitate didactic\: profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani; inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui - martie 1970 - februarie 1974. Activitate editorial\ [i de pres\: editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag.; editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi); 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 750 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 9 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni etc.; Diferite extrase [i bro[uri, printre care ,,UNISON RADIO, continu\...”, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980) [.a.; Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D. Xenopol”, an XVII, 1980 [.a.; Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A.D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri

262 

 

Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\ etc. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din Rom=nia (din 2006).

44. Victor Marin - n\scut la Giurgioana, 26 iulie, 1945. Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Ia[i; Facultatea de Matematic\ Mecanic\; Fac. Meteorologie; Fac. Hidrologie (echivalare); Fac. Informatic\ (echivalare), (Programator); director de [coal\ - 10 ani Comuna Pris\cani; profesor de matematic\ - Liceul Belce[ti, Jud. Ia[i (cea mai mare comun\ din ]ar\ - 3300 elevi); inspector Apele Rom=ne pe jude]ele din Moldova; [eful Partidului Ecologist, Filiala Ia[i - peste 1 an; administrator de bloc - 12 ani; `n prezent, administrator de securitate la o mare firm\ din Ia[i.

45. Vasile Z. Mastacan ^ Claudiu [i Gheorghe Marin din Giurgioana - campioni olimpici canotaj (8^1) Barcelona. Vasile este n\scut la 5 noiembrie 1968 `n Podu-Turcului. Marin (Florinel) Claudiu [i Gheorghe din Giurgioana au ajuns campioni olimpici la canotaj.

46. Patriciu Mateescu - n\scut 19 mai 1927, în comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u. Sculptor, decorator. Debuteaz\ în 1948 la Bucure[ti. Particip\ la manifest\ri interna]ionale: Praga, Sofia, Budapesta, Geneva, Washington, Moscova, Munchen [.a. Expozi]ie personal\ în 1972 la Bucure[ti. Premiul Uniunii Arti[tilor Plastici pentru art\ decorativ\ (1965).

263 

 

47. Gheorghe M\rmureanu - n\scut pe 3 decembrie 1939, `n Once[ti, jude]ul Bac\u. Mare seismolog. În 1963 a absolvit Facultatea de Construc]ii a Institutului Politehnic din Ia[i (în prezent Universitatea Tehnic\ „Gheorghe Asachi”). Între 1990-1996 este [ef al Laboratorului de seismologie inginereasc\, cercet\tor [tiin]ific principal gradul II. Din 1993 în 1996 este pre[edintele Consiliului {tiin]ific, din 1994 secretar [tiin]ific, din 1996 director [tiin]ific al Institutului Na]ional pentru Fizica P\mântului (INFP). Din 2000 pân\ în 2011 a fost director general al Institutului [i cercet\tor [tiin]ific principal gradul I. Este profesor la Facultatea de Fizic\ a Universit\]ii din Bucure[ti. În 2011, dup\ numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, este numit director onorific. Este membru al Societ\]ii Române de Fizic\. Lucr\ri publicate: Postbuckling Strength, Editura Academiei Române, Bucure[ti, 1985; Wenzel, F. (Ed.), Facke, A., Gottschammer E., M\rmureanu Gh., Ritter J. R. [.a. - Perspectives in Modern Seismology, Lecture Notes in Earth Sciences, SpringerVerlag, Berlin, Heidelberg, New York, 2005.

48. Ion Melinte - n\scut la 22 iunie 1959 la Moto[eni; Liceul agroindustrial F\lticeni, profil Horticultur\, absolvent `n 1995 al Universit\]ii ,,Alexandru Ioan Cuza” Ia[i, numeroase cursuri de specializare, Doctor `n agronomie cu ,,Studii privind determinan]ii dezvolt\rii produc]iei pomicole `n Bazinul Zeletin, jude]ul Bac\u”. A lucrat `n agricultur\ `ncep=nd ca

264 

 

laborant, horticultor, [ef ferm\, director la Agroind Vultureni, director la Direc]ia pentru Agricultur\ [i Dezvoltare Rural\, apoi la APIA Bucure[ti.

49. Carmen Mihalache - critic literar, publicist\, eseist\, redactor la Ateneu. S-a n\scut la 18 februarie 1953 `n Podu-Turcului, Bac\u.

50. Valentin Moraru - n\scut 30 martie 1942. Inginer, scriitor, cu mari func]ii de r\spundere `n C\l\ra[i, n\scut la R\chitoasa, jude]ul Bac\u, fiu de `nv\]\tori.

51. Costic\ Moro[anu - n\scut 27 iulie 1954, Boghe[ti, Vrancea; 1969-1973 Liceul ,,Al. Vlahu]\” Podu-Turcului, Bac\u, sec]ia real\, Diplom\ de Bacalaureat; 1976-1980 Facultatea de Matematic\, Sec]ia Informatic\, Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i, Diploma de Licen]\ elabor=nd lucrarea: ,,Probleme de control `n economie”, `ndrum\tor: Prof. dr. doc. Adolf Haimovici; 1998 - Doctor `n matematic\, specialitatea ecua]ii cu derivate par]iale [i control optimal, Univ. ,,Al. I. Cuza” din Ia[i, conduc\tor [tiintific: Acad. Prof. dr. Viorel Barbu. 1992-1995: asistent cercetare I la Colectivul de Cercetare Interdisciplinar\ prin Modelare Matematic\ (CCIMM), Univ. ,,Al. I. Cuza”, Facultatea de Matematic\, Ia[i, promovat prin concurs; 1995-1997: Cercet\tor {tiintific principal III `n cadrul Colectivului de Cercetare Interdisciplinar\ prin Modelare Matematic\ (CCIMM), Univ. ,,Al. I. Cuza”, Facultatea de Matematic\, Ia[i, promovat prin concurs; 1997-2004: Lector, Univ. ,,Al. I. Cuza”, Facultatea de Matematic\, Catedra de Matematici Aplicate, Ia[i,

265 

 

promovat prin concurs; 2005 - prezent: Conferen]iar, Univ. ,,Al. I. Cuza”, Facultatea de Matematic\, Departamentul Matematic\, Ia[i, promovat prin concurs.

52. I. D. Mu[at (Dimoftache, Ion) - n\scut 17 ianuarie 1898, în Podu-Turcului, jude]ul Tecuci (azi, jude]ul Bac\u) - decedat 23 septembrie 1983, la Cluj-Napoca. Scriitor, publicist, doctor `n [tiin]e, academician.

53. George Nestor - n\scut 18 mai 1921, sat Chetreni, comuna Moto[eni. Scriitor pentru copii. Ziarist. Impresiile din copil\rie, via]a de pe Valea Zeletinului se reg\sesc în primele sale povestiri. Unele lucr\ri au fost introduse în manuale [colare. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1950).

54. Constantin (Costache) Opri[an - s-a n\scut la 16 martie 1921, în comuna Once[ti, jude]ul Bac\u. Dup\ liceu, în anul 1940, se înscrie în Fr\]iile de Cruce. Începând prigoana regimului Ion Antonescu împotriva legionarilor, este nevoit s\ plece o vreme din ]ar\, mergând în Germania. Revine în ]ar\ [i preia [efia Fr\]iilor de Cruce, la nivel na]ional. În anul 1946 se înscrie la Facultatea de Litere [i Filozofie din Cluj. Trece la Domnul în luna iunie 1958, la închisoarea Jilava, de lâng\ Bucure[ti.

55. Ion Grigore Opri[an - n\scut 1 ianuarie 1890, decedat `n 1964 `n Bucure[ti. A fost un scriitor român. N\scut în C\be[ti, jude]ul Tutova (în prezent, în jude]ul Bac\u). Opri[an a absolvit Facultatea de Drept. El a colaborat cu scriitorul Alexandru Vlahu]\, primul

266 

 

publicat, prima monografie complet\ pentru Vlahu]\. Apoi a scris o serie de alte volume, printre care: ,,21 luni pe drumuri la sclavie”, ,,Lan]uri rupte”, ,,Poieni” [i ,,Flagrance dulce”. De asemenea, el a scos pentru reviste, cum ar fi ,,R\s\ritul”, ,,}ara de Jos”, ,,Poporul Românesc” [i ,,Independen]a Rom=niei”. A fost activ în organiza]ii culturale, cum ar fi ,,Funda]ia Regele Carol al II-lea” [i ,,Liga Cultural\”, conduse de Nicolae Iorga. Scriitor, preot militar.

56. Leti]ia Opri[an - pictor, n\scut\ 27 martie 1937, în satul C\be[ti, comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Plastician\, profesoar\, muzeograf\. Expozi]ii personale în ]ar\ [i str\in\tate (Düsseldorf - 1979, Amboise - 1998). Expune la majoritatea expozi]iilor organizate de Filiala Bac\u a Uniunii Arti[tilor Plastici. Membr\ a Uniunii Arti[tilor Plastici din România.

57. George Emil Palade - n\scut 19 noiembrie 1912, Ia[i - decedat 8 octombrie 2008. A fost un medic [i om de [tiin]\ american de origine român\, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie [i medicin\. A copil\rit la {endre[ti, comuna Moto[eni.

58. S=nic\ Palade - preot, profesor doctor, fost director al Seminarului teologic Roman.

59. Toader Palade - profesor educa]ie fizic\, antrenor categoria II handbal, arbitru republican categoria V.

60. Tudor Palade - asistent universitar, doctor Univ. de Educa]ie Fizic\ [i Sport, antrenor Dinamo.

267 

 

61. Victoria Palade - profesoar\ muzic\, excep]ional\ specialist\ `n arta dirijoral\, de]in\toare a numeroase premii na]ionale.

62. Dorian Pocovnicu - Doctorat la Universitatea Transilvania din Bra[ov, `n marketing: ,,Comunicare [i persuasiune `n administra]ia public\ din Rom=nia”, - de loc din St\ni[e[ti, prefect de Bac\u.

63. Pompiliu Poghirc - n\scut 19 martie 1927, în satul C\be[ti, comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u - decedat 24 ianuarie 1997, la Ia[i. Geograf.

64. Constantin Popa - doctor în turism, cercet\tor [tiin]ific. N\scut la Gl\v\ne[ti, jud. Bac\u, la 22 februarie 1949. Studii: Gl\v\ne[ti, Podu-Turcului, Facultatea de Agronomie Ia[i: Diferite func]ii de r\spundere, inclusiv primar un mandat. Director la SC Siltur care se ocup\ cu turism [i comer]; De la `nfiin]are a coordonat activitatea de produc]ie conform obiectului de activitate, a selectat [i recrutat personalul, a manageriat proiecte cu fonduri europene. SC Rosid Prod SRL `[i l\rge[te activitatea realiz=nd, printre altele, vila Montana din Sl\nicul Moldovei. Este c\s\torit cu Rodica, fiica `nv\]\toarei M\ndi]a T\t\r\scu. Are doi copii, Ovidiu, drd. [i Silviu, [i un nepot. Doctorat `n [tiin]e agricole, silvice [i agroturism. Cercet\tor [tiin]ific: Oportunit\]i de dezvoltare a turismului [i agroturismului `n regiunea de N-E a Rom=niei; Coautor cu Dorinel Ichim la monografia comunei Gl\v\ne[ti. ~n 2014 i s-a consacrat o carte la aniversarea a 65 de ani.

268 

 

65. Ovidiu Cristian Popa - n\scut 29 mai 1976, drd. Geografia turismului, Universitatea Bucure[ti.

66. Gheorghe Popa - profesor universitar doctor, geochimist, n\scut 14 august 1940, localitatea Boghe[ti, jude]ul Vrancea. Studiile gimnaziale [i liceul din Podu-Turcului, jude]ul Bac\u; Licen]iat în Geochimie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i; Studii postuniversitare cu durata de 1 an (1973-1974), limba englez\, Facultatea de Filologie, Universitatea „Al. I. Cuza” din Ia[i; Doctor în geologie (1971) Institutul de Petrol, Gaze [i Geologie din Bucure[ti.

67. Neculai Popa - n\scut în anul 1939, luna martie, ziua 4 în comuna L\le[ti, sat C\lim\ne[ti, raionul Zeletin, (regiunea Bârlad) actualmente sat C\lim\ne[ti, comuna Puie[ti (jud. Vaslui). 1947-1951, {coala primar\ în satul natal; Din 04 august 1964, încadrat în munc\ la Direc]ia de Sistematizare, Arhitectur\ [i Proiectare în construc]ii Ia[i, în func]ia de proiectant, în specialitatea arhitectur\. A lucrat la întocmire proiecte de arhitectur\ independent ori în colective de arhitec]i proiectan]i. A desf\[urat munc\ de [ef proiect [i proiectant arhitectur\ indepndent pentru obiective ca: blocuri locuin]e, magazii pentru depozitare cereale, [coli etc.

68. Nicolae Popa - profesor, dirijor ,,Privighetorile Zeletinului” din Podu-Turcului. Ansamblul folcloric „Privighetorile Zeletinului” a luat fiin]\ în anul 1975 prin ini]iativa profesorului Nicolae Popa. Minunea a început prin selectarea micu]elor talente, atât de

269 

 

gr\dini]\ cât [i din clasele a I-a [i a II-a. Ace[tia au fost instrui]i dup\ diferite metode, în func]ie de instrument, dup\ care s-a trecut la alegerea unui repertoriu adecvat vârstei [i puterilor lor de pricepere. La concursurile organizate na]ional, jude]ean, au fost selecta]i pentru a putea participa, reu[ind s\ ob]in\ premii [i locuri în fruntea clasamentului, ansamblul ajungând s\ fie cotat ca fiind unul dintre cele mai bune ansambluri din jude]. ~n anii 1981, la `nt=lnirea cu fiii satului, [i 2011 a participat la S\rb\toarea satului Giurgioana, organizate de Dumitru V. Marin. Între anii 1975-1982, a participat la mai multe concursuri jude]ene [i de asemenea a fost selectat pentru a a reprezenta jude]ul Bac\u de mai multe ori la Festivalul Interjude]ean de Folclor de la Târgu-Jiu, reu[ind s\ ob]in\ premiul II la nivel na]ional. În anii 1983, 1985, 1987, 1989, a ob]inut locul I pe jude] [i premiul III pe ]ar\, medalia de bronz [i titlul de Laureat. La concursurile na]ionale la care a luat parte, a ob]inut pân\ în prezent 59 de premii I [i trei premii II. S\ nu uit\m c\ Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului” a participat la diferite festivaluri muzicale la Buhu[i, Sl\nic-Moldova, Bac\u, One[ti, B\lu[e[ti, C\iu]i, Ia[i, Boto[ani, Suceava, Vaslui [i în alte regiuni ale ]\rii. A ap\rut foarte des în emisiuni de televiziune la posturi precum: TVR Ia[i, Etno TV, DDTV, Favorit, Antena 1, TVR 1, de asemenea [i în emisiuni radio la: Radio Ia[i, Radio România Antena Satelor, Radio România Actualit\]i. Au fost scrise nenum\rate articole în presa

270 

 

jude]ean\, na]ional\ [i interna]ional\. Ansamblul a participat la turnee în Ucraina, cântând pe marea scen\ a Filarmonicii din Cern\u]i [i în alte localit\]i din Ucraina, Republica Moldova, Italia - Festivalul Interna]ional de la Treviso, la Festivalul Mondial de la Norma-Latina, Italia, unde a avut onoarea s\ deschid\ festivalul. Ansamblul „Privighetorile Zeletinului” este a[teptat la festivaluri interna]ionale din Olanda, Armenia, Serbia, Treviso-Italia, Egipt, Croa]ia, Grecia. Din anul 1975 pân\ în prezent, ansamblul a activat continuu, f\r\ întrerupere, a reprezentat cu mândrie localitatea Podu-Turcului, jude]ul Bac\u la concursurile na]ionale, ob]inând tot timpul premiul I, a reprezentat România cu cinste [i onoare la Festivalurile Interna]ionale [i Mondiale.

69. Ion Gh. Popescu Zeletin - n\scut 30 ianuarie/ 1 februarie 1907, în Buda, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u - decedat 20 mai 1974, la Bucure[ti. Inginer silvic, academician. Membru corespondent al Academiei Române (1955).

70. Constantin Prangati - n\scut 11 noiembrie 1934, în satul Opri[e[ti, comuna Burdusaci (azi, R\chitoasa), jude]ul Bac\u. Publicist, istoric literar. În 1999 public\ ,,Dic]ionarul oamenilor de seam\ din jude]ul Neam]”.

71. Hristache Pricopie - n\scut la 17 iunie 1939, `n satul Lehancea, comuna Giurgioana - ast\zi Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Dup\ terminarea celor 4 clase `n satul natal, urmeaz\ clasele V-VII [i Liceul la Podu-Turcului (1950 - 1956). Face parte din prima promo]ie a liceului

271 

 

- 1956. Dup\ 2 ani de profesor suplinitor la {coala Buda (com. R\chitoasa) [i Galbeni (com. T\n\soaia), a afectuat studiile universitare la Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Ia[i, Facultatea de {tiin]e Naturale - Geografie, sec]ia geografie fizic\. La terminarea studiilor universitare, i s-a oferit post de cercetare la Sta]iunea de Cercet\ri Geografice P=ng\ra]i, de pe l=ng\ Universitatea ,,Al. I. Cuza” din Ia[i. ~n anii 1996 - 2000, `n calitate de primar, a introdus pentru prima dat\ alimentarea cu gaze `n localitatea Podu-Turcului `ncep=nd cu 30 noiembrie 1998 - 2000, la [colile [i gr\dini]ele Podu-Turcului 1, 2, 3, liceu, spital, prim\rie, blocuri (296 apartamente), locuin]e particulare (354) [i construirea judec\toriei Podu-Turcului (dec. 1998 - 25 aug. 2000). Istoric: ,,O istorie a `nv\]\m=ntului din Podu-Turcului” (2008).

72. Nicolae Rotaru - S-a n\scut la 21 iunie 1949 `n Podu-Turcului. A urmat Liceul ,,Alexandru Vlahu]\” din comuna Podu-Turcului, p=n\ `n anul 1966. ~n perioada 1967 - 1970 a urmat {coala Militar\ de Ofi]eri Activi de Artilerie, iar `n 1976 - 1978 Academia de ~nalte Studii Militare - Facultatea de Artilerie. A absolvit Facultatea de Matematic\ `n anul 1984 [i a devenit doctor `n matematic\ `n 1995.

73. Nicolae Secar\ - n\scut la 12 aprilie 1941, `n comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. {coala general\ `n comuna natal\, Liceul Militar de Marin\, la Gala]i, {coala Militar\ de Ofi]eri C\i Ferate, c=te un an la Bucure[ti, Rm. V=lcea, Sibiu. 1962 - 1963: locotenent,

272 

 

comandant de pluton, `n Batalionul 171 C\i Ferate Bra[ov. ~n 1974, dup\ absolvirea Facult\]ii de Transporturi, este numit inginer `n Comandamentul Trupelor de Geniu [i r\spunde de tehnica de geniu [i c\i ferate pentru Brigada de C\i Ferate [i batalioanele ei.

74. Costic\ Soare - n\scut 17 decembrie 1937, în comuna Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Inginer.

75. Gheorghe Spiridon - n\scut 11 aprilie 1923, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa. Pictor monumentalist. Decedat `n 9 iulie 1992, la Bucure[ti. Debuteaz\ în 1948. Expozi]ii personale în 1956, 1959, 1964. Premiul II al Uniunii Arti[tilor Plastici (1964) pentru panourile în metal [i ceramic\ de la cinematograful din One[ti.

76. Dorian Spulber - profesor universitar doctor. Profesor de matematic\ - disciplina Algebr\, la Facultatea de Matematic\. A absolvit Colegiul ,,Gh. Ro[ca Codreanu” din B=rlad `n anul 1959 [i Facultatea de Matematic\ de la ,,Al. I. Cuza” `n 1964.

77. Virgil Spulber - lector universitar doctor, redactor [ef al revistei ,,Tehnium”, Bucure[ti.

78. Cezar Stegaru - profesor, poet. S-a n\scut la 20 aprilie 1925 `n comuna C\be[ti, fostul jude] Tutova `ntr-o familie de frunte a satului. A urmat [coala primar\ la C\be[ti p=n\ `n 1936 c=nd s-a `nscris la Liceul ,,Gh. Ro[ca Codreanu” din B=rlad, absolvent din promo]ia 1945. A debutat cu poezie trimis\ la Radio Bucure[ti. A scris un poem intitulat ,,Apus de soare pentru apus”,

273 

 

cu v\dite elemente filosofice, titlu asupra c\ruia a revenit [i l-a numit ,,A r\s\rit soarele”. A scris numeroase volume de versuri, `n forme clasice [i moderne, fabule, epigrame.

79. Gheorghe Stegaru - n\scut 17 septembrie 1898, decedat `n 1973. ~nv\]\tor eminent, de ne`nlocuit `n cele pedagogice. Informa]ii disparate: a fost `ndrum\tor `n `nv\]\m=nt `n Basarabia, s-a retras la C\be[tiul natal. ~n anii ‘50 era director de [coal\ [i avea v=rsta de 50 de ani. Fost inspector `n `nv\]\m=nt, director [i `nv\]\tor la C\be[ti.

80. Alina Tacu - n\scut\ 4 octombrie 1971. Poet\, fiica lui Alexandru Tacu Zeletin.

81. Maria Tacu - n\scut\ 15 februarie 1949, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Bac\u. Scriitoare.

82. Elena Tîrziman - n\scut\ 26 iunie 1967, în Podu-Turcului, jude]ul Bac\u. Bibliolog.

83. Marius Teletin - conferen]iar doctor la Facultatea de Medicin\, Universitatea din Strasbourg, Fran]a.

84. Ionel }arin\ - n\scut la 8 noiembrie 1948 `n comuna Podu-Turcului. A absolvit [coala primar\ [i general\ `n D\m\cu[a - Podu-Turcului. Parcurge clasele VIII [i IX la Liceul Teoretic ,,Al. Vlahu]\” prin concurs, apoi se transfer\ la Liceul Militar ,,{tefan cel Mare” din C=mpulung Moldovenesc pe care `l absolv\ `n 1966. Prin examen este admis s\ urmeze cursurile {colii Superioare de Ofi]eri de Avia]ie `n 1966 - 1969, la

274 

 

absolvire fiind brevetat ca pilot militar `n grad de locotenent. (vezi medalion)

85. Sorana }opa - doctor în istorie, (14 februarie 1898, Podu Turcului, jude]ul Bac\u - 1 noiembrie 1986, Bucure[ti) este o actri]\ [i autoare dramatic\. }opa (al c\rei prenume la na[tere era Ana) este fiica Ioanei (n\scut\ Boghiu) [i a lui Panainte }opa, negustor. Înva]\ la Podu-Turcului, Bârlad [i Bucure[ti (1906-1916) [i urmeaz\ Conservatorul de Art\ Dramatic\ din Ia[i (1918-1921), avându-l profesor pe State Dragomir. Stagiar\ a Na]ionalului ie[ean din 1918, va deveni societar\ a Teatrului Na]ional din Bucure[ti (1926-1949). E prima interpret\ a protagonistei din piesa Domni[oara Nastasia de G.M. Zamfirescu (1927) [i se afirm\ cu roluri ca Amalia (Ho]ii de Schiller), Hilda (Constructorul Solness de Henrik Ibsen), Anca (N\pasta de I. L. Caragiale), Tofana (Patima ro[ie de Mihail Sorbul) sau Alta (Act vene]ian de Camil Petrescu). Prezen]\ fascinant\ a genera]iei ‘30, este eroina unor pove[ti de iubire cu Mihai Codreanu, Sorin Pavel, Mircea Eliade [i Emil Cioran, treze[te admira]ia lui E. Lovinescu (particip\ la [edin]ele cenaclului Sbur\torul), Nae Ionescu, Ion Vinea, Adrian Maniu. Public\ sporadic versuri, eseuri [i articole în „Adev\rul literar [i artistic”, „Facla”, „Via]a”, „Vremea”, pentru ca la un moment dat s\ opteze pentru dramaturgie. Opera literar\: C\l\torie-n întuneric, Bucure[ti, 1943; Omul ascuns, Bucure[ti, 1947.

275 

 

86. Dorinel Umbr\rescu - n\scut 9 noiembrie 1961 în T\n\soaia, jude]ul Vrancea. Este un important om de afaceri român.

87. Mircea Varvara - n\scut 13 august 1932. Biolog, profesor universitar. Doctor în biologie. Zeci de lucr\ri [tiin]ifice publicate. Particip\ri la congrese interna]ionale de specialitate: Anglia, Cehia, Elve]ia.

88. Alexandru Tacu Zeletin - poet, profesor. S-a n\scut la Burdusaci, jud. Bac\u pe 9 iulie 1931. A condus Cenaclul literar „Lupta cu iner]ia” din Ia[i (1973-1983). A publicat volume de versuri: Omul interzis (1992), Flaut Tenebra (1996) etc.

89. C. D. Zeletin (Dimoftache, Constantin) - n\scut 13 aprilie 1935, în satul Burdusaci, comuna Burdusaci (azi, R\chitoasa), jude]ul Tecuci (azi, Bac\u). Scriitor, medic, profesor universitar, poet, traduc\tor. Cercet\ri în domeniul citospectrofotometriei. Autor de c\r]i [i articole publicate în ]ar\ [i str\in\tate - Anglia, Fran]a, Germania, Italia. Membru al Academiei de {tiin]e Medicale. Pre[edinte al Societ\]ii Medicilor Scriitori [i Publici[ti din România.

90. Ion Florea Zeletin - poet, publicist. N\scut 25 octombrie 1899, sat Cr\ie[ti, comuna St\ni[e[ti.

91. {tefan Zeletin (Mot\[ {tefan) - n\scut 18/19 iunie 1882, în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Tecuci (azi, Bac\u). Decedat 20 iunie/ iulie 1934, la Bucure[ti. Filosof, sociolog, economist, profesor universitar. Doctor în filosofie.

276 

 

{tefan ZELETIN, `ntre valoarea peren\

[i… dispari]ie ! (Comunicare [tiin]ific\, Ia[i, 30 mai, 2014)

Vineri, 25 aprilie 2014 ,,am ref\cut” calea marilor valori de pe Valea Zeletinului, c\ut=nd expres p\strarea `n memoria locului a unei mari personalit\]i ca {tefan (Mot\[) Zeletin, mare sociolog [i folozof rom=n. N-a fost o mi[care ,,Din ]ara m\garilor” (1916, reeditare în 2006, Editura Nemira), ci efortul pentru redescoperirea unor urme relevante legate de `nainta[ii cu contribu]ii esen]iale `n istoria na]iunii rom=ne. Mai `ntâi o selec]ie din biobibliografia filosofului. S-a n\scut în satul Burdusaci, comuna R\chitoasa, jude]ul Tecuci (azi, Bac\u), a studiat la Burdusaci, `n diverse locuri din ]ar\, doctorat `n str\in\tate. Oper\ foarte important\ cu impact na]ional puternic: ,,Evanghelia naturii”, 1914; ,,Din ]ara m\garilor. Însemn\ri”, 1916, reeditare în 2006, Editura Nemira; ,,Scurt\ expunere a filosofiei sceptice”, 1923; ,,Burghezia român\. Originea [i rolul ei istoric”, 1925, reeditare în 2008, 416 pagini, Editura Minerva. ,,Neoliberalismul. Studii asupra istoriei [i politicii burgheziei române”, 1927; ,,Nirvana, gânduri despre lume [i via]\”, 1928.

277 

 

~n stadiul de azi al cercet\rilor noastre, filosoful din Burdusaci este perl\ str\lucitoare (de `nceput) `ntr-o reconstituire rotund\ care se `ntoarce tot la Burdusaci, la câ]iva metri de casa `n care s-a n\scut, adic\ acolo unde s-a ivit pe lume vivacele acad. C. D. Zeletin. Casa veche a acestuia din urm\ este o construc]ie impun\toare, `nc\ locuit\, unde, dup\ dona]ia sa c\tre Prim\ria R\chitoasa, s-a `ncercat un muzeu local. ~n satul Burdusaci [i `mprejurimile sale nu mai exist\ nici vreo rud\, nici vreo construc]ie, nici vreo idee cine ar fi fost {tefan (Mot\[) Zeletin! ~n schimb, la [coala veche din v\l\tuci, gata s\ se d\râme, cu pardoseala putred\, g\urit\, inestetic\, unde `nva]\ circa 110 copii strân[i din câteva sate apropiate, `n cele 8 clase de elevi, `n curte exist\ o statuie, bust pe un soclu [i (`n [coal\) mai multe tablouri, extrase din pres\ [i men]iuni despre s\rb\torirea sociologului la centenarul na[terii (1982). Cercet\torul mai mult sau mai pu]in avizat, observ\ u[or c\ aici [i azi: a) nu exist\ nici umbr\ de cult al valorilor locale; b) `n sate [i comun\ e aproape inexistent\ opera, autoritatea sau memoria sa; c) Statuia [i cele cateva extrase (de pe pere]ii cancelariei) par neglijate, sunt `nnegrite [i inutile; d) oficialit\]ile au doar prea slabe cuno[tin]e [i cu totul minim\ voin]\ de a oferi MODELE, chiar dac\ au la dispozi]ie materialul didactic [i probatoriu, numai s\ `ntind\ mana sau vorbirea spre acest aspect; e) componenta educa]ional\ actual\ nu cuprinde [i ,,triada” local\ sociologul {tefan Zeletin - sculptorul

278 

 

Patriciu Mateescu - academicianul C. D. Zeletin la care s\-l adauge pe scriitorul Valentin Moraru ([i al]ii ca cei 11). Totul pe fondul dezintegr\rii satului (fost c=ndva centru de comun\) cu popula]ie foarte `mb\tr=nit\, tineret plecat `n str\in\tate, [osea balastat\ (`n lateral fa]\ de cea asfaltat\) [i doar c=teva construc]ii noi `n ultimii 25 de ani! ,,Dac\ nu avem de lucru, ce s\ facem?”, se `ntreab\ s\tenii. Nici elevii [colii n-au vreun fel de mandrie legat\ de valoro[ii lor cons\teni: ,,nu [tim” (cine a fost {tefan Zeletin). La moartea lui {tefan Zeletin, Ion Petrovici scria: „Un om deosebit [i eminent, despre care ast\zi s-a vorbit cu mult mai pu]in decât o s\ se vorbeasc\ mâine.” Reeditarea unei bune p\r]i din opera sociologului [i filosofului, dup\ 1990 `nseamn\ un fel de repunere `n rama figurilor importante din istoria noastr\ cultural - [tiin]ific\. S-ar dovedi astfel c\ niciodat\ cartea nu putreze[te. Dar modul de preluare a acestei opere, neintegrarea `ntr-un sistem educa]ional, lipsa din circuitul valoric actual, necesar, toate acestea duc inevitabil la estomparea unor contribu]ii cu mult peste nivelul vremii (adic\ `ntre cele dou\ R\zboaie Mondiale). ,,Redescoperirea” operei lui {tefan Zeletin se face [i se va tot face prin promovarea ideilor sale, a c\r]ilor sale.

279 

 

P\m=ntul natal `nc\ mai p\streaz\ o statuie, unele extrase din oper\, un portret al eminentului s\u fiu. Din p\cate, doar atât ! Orice investiga]ie a momentului ar putea cuprinde elemente de remanen]\ `n randurile persoanelor (popula]iei), dovezi materiale de anduran]\ (case, statui, inscrip]ii, cruci, monumente etc.) [i desigur opera tip\rit\ cat de cat sus]inut\ de articole `n pres\ ori de reviste literare [i de profil. Evident, cea mai perisabil\ este remanen]a, avându-se `n vedere rapida deteriorare a memoriei publice `n condi]iile asaltului mediatic, al bombardamentului video-tv [i al atacului prelungit, letal asupra limbii romane prin tot ce reprezint\ internetul; c\, datorit\ congruen]ei mijloacelor de informare moderne sufer\ ideea de romanism, na]ionalitate, dragoste de ]ar\ [i de teritoriu local, aspect fundamental `n sistemul educativ pan\ de curand; mai tot efectul negativ se vars\ otr\vitor `n posibilitatea ap\r\rii limbii romane. Ast\zi e de domeniul eviden]ei. Modific\rile ce survin vor fi din ce `n ce mai evidente pe m\sura globaliz\rii [i europeniz\rii. S\ nu cread\ cineva c\ este acela[i lucru cu men]inerea oazei de latinitate sau cu explozia tipografic\ determintat\ de inven]ia lui Guttenberg. Pe firul restitutiv men]ionat, s\ constat\m c\ `n afar\ de {tefan Zeletin nici o personalitate nu mai are vreo statuie. Se mai p\streaz\ case care n-au devenit memoriale sau muzee pentru George Emil Palade la {endre[ti - Moto[eni unde popula]ia con[tientizeaz\ permanen]a

280 

 

premiatului Nobel [i repede face leg\turi cu familia sa din care ar mai exista un str\nepot din partea locului. Mai exist\ casa `n care a locuit [i crescut C. D. Zeletin, la Burdusaci - R\chitoasa, dar nu se mai p\streaz\ nimic local dup\ Ion Berdan, D. V. Marin, V. Moraru, Gh. Popa, M. Varvara [.a. Totu[i oamenii ace[tia n-au devenit ni[te des]\ra]i ! Memorabil\ ,,Coloana dorului de ]ar\” `nalt\ de circa 30 de metri, de l=ng\ biserica de lemn R\chitoasa, (cel mai vechi monument istoric), a sculptorului de origine rom=n\ din America, executant [i donator, Patriciu Mateescu. Despre biseric\, scurte men]iuni: - Este cel mai vechi monument istoric, datat 1457, anul `ntron\rii lui {tefan cel Mare. ~n chirilic\ o inscrip]ie consemneaz\ vizita domnitorului Vasile Lupu (,,eu, Vasilie v.v.), din p\cate 70% degradat\. - Cimitirul este, de asemeni, foarte vechi (cu incrip]ii despre I. Mustea, Toader Zeletin [.a. [i cu morm=ntul familiei profesorului [i medicului C. D. Zeletin care-mi m\rturisea telefonic (pe 28 aprilie 2014) starea Domniei sale cu ,,sufletul plin, de ruine” [i afirma c\ unchiul s\u George. Emil Palade nu s-a n\scut la {endre[ti (punctual, V\ratic) ci c\ a copil\rit `n casa construit\ `n anii ’30, care se mai p\streaz\, dar altfel, [i nu are leg\tur\ cu Moto[eni. Tot Domnia sa crede c\ istoria cultural\ consemnat\ a locului ar trebui s\ `nceap\ cu Episcopul Ioanichie al Romanului care a murit `n 1759, provenit tot de la Mot\[eni (!) iar din list\ nu trebuie s\ lipseasc\ Alexandru

281 

 

Br\escu, medic, primul profesor universitar din Moldova, creatorul Spitalului Socola din Buz\u [i prof. Palade fost [i directorul {colii Normale din Buz\u. ~l adaug pe romancierul I. D. Mu[at - Horia, rex Daciae, `ntemeietorul dac\ nu creatorul P.S.D., aripa (uman\, al\turi de {tefan Voitec). Datorit\ s\rb\toririi centenarului (1982) {tefan Zeletin, sociologul, are monumentul [i expozi]ia amintit\ `n [coala Burdusaci, mult prea departe de ochii lumii. ,,Domnul C. D. Zeletin a donat casa (construc]ie impun\toare dar gata s\ se pr\bu[easc\) pentru muzeu dar n-avem fonduri s\-l amenaj\m”, zice primarul care se fotografiaz\ satisf\cut l=ng\ ,,Coloana dorului de ]ar\” a lui Patriciu Mateescu (sculptor american de origine rom=n\, n\scut la R\chitoasa), replic\ la Coloana Infinitului a lui Br=ncu[i, de l=ng\ cimitirul ne`ngr\dit al satului [i cu vechea biseric\ din lemn, monument istoric! Cum `n `ntregimea ei cultura video este foarte volatil\, sunt destul de rare imprim\rile pe internet sau pe band\ magnetic\. Noua cultur\ care se prefigureaz\ are `ns\ nevoie permanent\ [i de acest fel de dovezi materiale ca semn al continuit\]ii spirituale, deci [i `ntr-un spa]iu cu totul unic prin afirmarea at=tor personalit\]i izvor=nd dintr-un singur loc: Burdusacii. Not\: L\udabil Simpozionul Na]ional de la Ia[i, 30 mai 2014, Facultatea de istorie, U.A.I.C., consacrat lui {tefan Zeletin.

282 

 

* Not\: Mai sunt numeroase alte persoane care pot fi nominalizate pentru contribu]iile lor, mereu suplimentare fa]\ de func]ia sau munca zilnic\.

Gelu C. Aur - inginer doctor, fost director al Palatului Culturii Ia[i, n\scut la C\be[ti. Decedat de cur=nd, nu am g\sit alte date. Neculai S. Aur - profesor universitar, n\scut la C\be[ti, Facultatea de {tiin]e Economice Bucure[ti. Gheorghe Ifrim - realizeaz\ un volum de ,,Versuri” consacrate unui `nainta[ care l-a consacrat [i tovar\[ei sale de via]\. Gheorghe Neagu - profesor `n Bac\u, a publicat sporadic `n diferite reviste mai ales `n Ateneu, unde a lucrat un timp.

283 

 

DAR MONUMENTELE EROILOR ?

Strecuram mai sus ideea c\ pe aceast\ Vale a Zeletinului nu sunt statui care s\ aduc\ aminte de mari personalit\]i ale locului. Cea ridicat\ lui {tefan Zeletin `n Burdusaci este singura excep]ie. Ca [i cum pe aici n-au existat oameni valoro[i. Cercetarea la fa]a locului demonstreaz\ c\ chiar avem reprezentan]i serio[i `n plan na]ional [i universal. P=n\ la urm\, e vorba de recuno[tin]\ pentru min]ile care au `nnobilat ideea de rom=n [i au contribuit la progresul omenirii. Fa]\ de oameni, aceasta nu exist\! Dar fa]\ de pre]uirea eroismului popular, sunt semne? R\spuns: nu, nu destule, nu `n toate comunele [i nicidecum `n sate!

Periplul din ziua de 24 aprilie 2014 consemneaz\: `n CIMITIRELE din Boghe[ti [i Giurgioana exist\ cruci speciale ridicate `n anii ’30 de c\tre asocia]ia CULTUL EROILOR patronat\ de Nicolae Iorga. La nivel de comun\ ar fi trebuit s\ existe

Monumentul eroilor - R\chitoasa

Monumentul Eroilor -

Podu-Turcului

284 

 

`n toate un monument al eroilor m\car ca loc pentru pomenirea jertfelor din r\zboaie. Deci? Exist\ un monument `n fa]a prim\riei Podu-Turcului [i un altul aproape de prim\ria R\chitoasa, la intersec]ia unor [osele asfaltate. Ultimul e ref\cut recent [i `ngrijit.  N-a f\cut obiectul cercet\rilor de teren, dar nici alte asemenea monumente n-am mai v\zut. Poate s\ mai existe cel de la {coala Lehancea, dar `n rest?

O fi el globalizarea ]inta omenirii, dar memoria unui popor trebuie s\ p\streze acest cult care ne-a ajutat s\ trecem prin v=rtejurile istoriei. Cine va reu[i s\ pun\ `n direc]ia dorit\, m\car

pentru MODELELE necesare, aceast\ necesar\ ac]iune?

P. Mateeescu - Coloana Dorului de

}ar\ - R\chitoasa

Monumentul Eroilor, din 1933 - Giurgioana

285 

 

BIBLIOTECA, centru de cultur\

~n prezent func]ioneaz\ `n cadrul C\minului Cultural. Rolul cultural al acesteia este de net\g\duit, mai ales c\ profesoara Gabriela Damian este o profesionist\ priceput\. Fie [i numai biblionet-ul instalat, conecteaz\ comuna la explozia informa]ional\.

Istoricul Bibliotecii Publice „{tefan Zeletin” din comuna Podu-Turcului

Biblioteca din comuna Podu-Turcului a fost înfiin]at\ în anul 1957. În ace[ti 57 de ani, biblioteca a func]ionat în diverse loca]ii: o cl\dire na]ionalizat\, C\minul Cultural, într-o cl\dire a [colii. Din septembrie 2010 biblioteca func]ioneaz\ `n cl\direa C\minului Cultural. Pân\ în anul 1990 Biblioteca Podu-Turcului a avut filiale în cl\dirile [colilor din satele C\be[ti [i Lehancea. De la 1 ianuarie 2011, biblioteca a primit 4 calculatoare [i face parte din programul de informatizare a bibliotecilor din România „Biblionet”. Dintre bibliotecarii care [i-au desf\[urat activitatea în aceast\ bibliotec\ amintim pe: Chiriac Maria, Alexandru (Ciochin\) Viorica, Scânteie Vasilica [i `n prezent Gabriela Damian.

286 

 

ECHIPA DIN PRIM|RIA

PODU-TURCULUI, la apari]ia c\r]ii

- Primarul: Gelu Ciorav\ (n.13.02.1969), om de afaceri. - Viceprimarul: Liviu Bucur (n\scut 28 noiembrie 1968, Podu Turcului, so]ia - Mariana, un copil `n clasa a II-a, Mihai. - Secretar\: Elena Irina Apetroaie, (n\scut\ 22 iunie 1975, Bac\u) continuatoarea unui secretar [i om de cultur\, Ioan Grigora[. - Contabil\: Doina Zaharia, n\scut\ 17 iulie 1961, C\be[ti, c\s\torit\, 1 fat\, absolvent\ a Facult\]ii de Psihologie. - Cristina Herghelegiu - Consilier: S.P.A.S. - n\scut\ 24 aprilie 1991, Facultatea de Geografia Turismului. Dintre Consilierii locali: Apostu Maricel Grigora[ Nicolae H`rl\u Vasile Marin Gheorghe Nedelcu Romic\ Petrea Alecu Purcel Romel Vrabie Rodica

287 

 

Din colectivul didactic al Liceului:

Profesori - Liceul Tehnologic

,,Alexandru Vlahu]\” Podu-Turcului

1. Antohi Roxana - limba francez\

2. B\lan Mirela - matematic\

3. B\lan Liviu - matematic\

4. Coman Maria - tehnologie

5. Costache Alina - limba rom=n\

6. Costache Marius - matematic\

7. Damian Mihai - istorie

8. D\sc\lescu Carmen - limbi str\ine

9. Enache Daniel - geografie

10. Grosu Neculai - limba francez\

11. Ifrim Dumitru - chimie

12. Ifrim Maria - fizic\

13. Neagu Silvia - limba rom=n\

14. Pagu Nelu - limba rom=n\

15. Ple[ca Ioana - limba englez\

16. Proca Elena -matematic\

17. Secretar\ - Ursoiu C\t\lina

18. {elaru Penelope -biologie

19. Bibliotecar\ - Teac\ Rodica, Boghiu Viorica

20. T\t\r\scu Liviu - geografie

21. Vrabie Carmen - limba rom=n\

288 

 

S|RB|TOARE

la Podu - Turcului

~ncerc\m s\ v\ suger\m c\ s\rb\toarea min]ii din comuna Podu-Turcului, din Liceul ,,Alexandru Vlahu]\” s-a conturat. Pe 29 mai, joi, de ~n\l]are se vor reuni oameni de mare valoare [tiin]ific\, generali, mari spirite locale [i na]ionale. O garan]ie a seriozit\]ii, vigorii [i valorii este c\ Uniunea Ziari[tilor Profesioni[ti [i Grupul de pres\ Cvintet Te-Ra sunt organizatorii. Programul: - 10:00 - 11:00 - Parada suspinelor. Dac\ unii dintre cei 22 nu s-au rev\zut de 55 de ani… dac\ alte 12-14 familii cu personalit\]i de dinainte [i de dup\ anul absolvirii 1959 se vor afla invita]i de suflet, suspinarea nu poate lipsi. - 11:00-12:00 - Catalogul - martor! Dintre cei 4 profesori (Domnica Murgoci, Mircea Varvara, Elena Tudorache, Iancu Grama) unul `i va lua ,,la ascultat” pe cei prezen]i. Inutil s\ spun c\ 22 din cei 32 se vor str\dui s\ nu lipseasc\ la aniversarea lor. - 12:00-13:00 - Filmul cu interviurile realizate `n preg\tirea `nt=lnirii. - 13:00 - 13:40 - Concert ,,Privighetorile Zeletinului” - 13:40 - 15:00 - Lansarea c\r]ii ,,Prima clas\.../ Personalit\]i de pe Valea Zeletinului”.

289 

 

Aten]ie c\ este [i prima clas\ absolvent\ cu 11 ani ciclu liceal dar [i prima clas\ cu mari personalit\]i ale acestui areal. C=nd s-au pornit cercet\rile erau 10-14 nume, acum sunt peste 90. Dintre ace[tia nu vor fi mul]i prezen]i, nici n-au prea fost invita]i dar C.D. Zeletin (?), Mircea Varvara, Ioan Berdan, Iancu Grama, Dumitru V. Marin, Gheorghe Popa, generalii Cheptine [i Rotaru, nu pot lipsi. Vin, cred, [i Dorinel Ichim, poetul Dumitru Br\neanu (de la Bac\u), Leti]ia Opri[an - pictori]\ de la Bucure[ti, comandorul Ionel }arin\ de la Constan]a [i mul]i al]ii. Pare mai mult dec=t interesant? ~n pauze se vor admira tablourile Leti]iei Opri[an, `ntr-o expozi]ie special\. - 15:00 - 16:00 - ~n ,,alerg\tura” dup\ vreo m\slin\ se vor derula amintiri, `nt=mpl\ri, momente de via]\. Pe l=ng\ cei aproximativ 50 de invita]i, vor fi [i cei din Podu-Turcului [i mai ales elevi ai acestui prestigios liceu ,,Alexandru Vlahu]\”. ~n speran]a c\ aceste cuvinte sunt un preambul care s\ anun]e o manifestare social - cultural - spiritual\ de excep]ie, pentru c\ ne `ndoim c\ a[a ceva se va mai putea organiza vreodat\. Invit\m s\ vin\ la fa]a locului pe oricine dore[te.

(Meridianul, nr. 20 (1.044), joi, 22 mai 2014, editorial)

290 

 

Concluzii: Ei, [i ?

(Final deschis, deschis…) (Vrem s\ d\m cu tifla istoriei, anilor, v=rstei,

ne`mplinirilor, b\tr=ne]ii... printr-un acest fel de titlu)

Un demers istorico - sentimental pe care nu l-am crezut a[a de dificil c=nd m-am hot\r=t s\ realizez `nt=lnirea, cartea, filmul. A fost libera mea voin]\, cheltuielile mele, riscul deplas\rilor [i al posibilit\]ii e[ecului. La `ntrebarea c=nd poate s\ pun\ cineva vreun ban, trebuie s\ m\ iau cu alt\ vorb\...

Dar: Pe c=]i i-am descoperit `n via]\, de at=tea ori am retr\it momentul zborului nostru `n lume. E `ntrebarea la care nu putem r\spunde adesea: a nel\muritului sau neinformatului (ori r\uvoitorului!) Ce vrem ? Ei… iat\: A fost prima clas\ de liceu cu 11 ani de studiu, la sf=r[itul c\reia (`n etape) am ajuns cei 32 de `nscri[i. Nu-i obliga nimeni s\ mearg\ pe calea intelectual\ a existen]ei pentru care s\ schimbe alerg\tura de pe miri[ti, spin\rii, cosituri, mersul prin noroaiele desfundate ori c\ldu]a c\mar\ s\rac\ a familiei. Calitatea principal\ a acestei c\r]i e aceea de SEMNAL. E greu, chiar impun\tor, lan]ul cu nume `nc\rcate de merite [tiin]ifico - literare - sociale - artistice. Am considerat c\ schi]area unor aspecte se poate `mplini cu g=ndurile, reac]iile [i operele actan]ilor cu

291 

 

dreptul de a se integra no]iunii sugerate: prima clas\ dintr-un ciclu (liceal), prima adunare a unor mari ambi]io[i ([i foarte muncitori), prima clas\ cu at=tea nume realizate `n plan na]ional! C=nd at=tea zeci [i sute… de dup\ aceea, n-au ca exprimare, nici un v=rf ! {i: ~ncercarea de a completa florile valorii `n ghirlanda… personalit\]ilor de pe Valea Zeletinului. F\r\ `ndoial\ e prima `ncercare de acest fel [i dac\ ea cap\t\ `nf\]i[area unui dic]ionar, el este deja foarte sugestiv. Mai ales c\ se deta[eaz\ cu pregnan]\... Burdusacii lui C. D. Zeletin. Enum\r vreo 11: P. Bicer, Al. Br\iescu, N. Br\iescu, N. Ciochin\, M. Filipescu, Puiu Filipescu, Gh. Spiridon, Maria Tacu, Al. Tacu Zeletin, C. D. Zeletin, {tefan (Mot\[) Zeletin (numai din Burdusaci, c=t o istorie cultural\...) [i dac\ se adaug\ pe cei din R\chitoasa (la 5 km de Burdusaci) lista este… impun\toare. E comparabil cu ,,mul]imea” de la C\be[ti (m\car 8) de unde s-au ridicat mai ales matematicieni. Trecerea `n revist\ a contribu]iilor acestor complexe personalit\]i sus]ine ideea unui izvor valoros pentru cultura, [tiin]a, arta [i istoria na]ional\.Prima clas\ valoric\ `n cultura zonei, este o depistare impus\ de cercetare: Capitolul VI `n care se materializeaz\ aceast\ selec]ie `nseamn\ o constatare ,,liber\” c\ aportul V\ii Zeletinului la cultura material\ [i spiritual\ a neamului rom=nesc [i a lumii este cuantificabil [i… absolut real precum [i pe durat\ istoric\! Nasc deci [i `n aceast\ parte a Moldovei, oameni!

292 

 

Privighetorile Zeletinului, vocile V\ii, emblemele sale, valorile cu mari [anse de a r\m=ne `n structura intelectual\ a neamului rom=nesc, ale unui altfel de continuitate dac\ ne g=ndim la lumea nou\, absolut nou\, (care se re-`ncheag\ ast\zi) care se afl\ `n c\utarea noii sale identit\]i, sunt [i aici identificate. Numai Domnul ar putea cunoa[te acest viitor, dac\ n-ar fi computerul, telefonul mobil, imaginea [i sunetul calate pe informa]ie [i `n final, poate, g\sirea solu]iilor ceva mai viabile pentru progresul omenirii. Sclipirile de geniu [i din aceast\ parte a lumii, cu toate noxele, tarele, imperfec]iunile, problemele de zi cu zi, pot [i trebuie s\ fie o form\ de participare la via]a lumii. Chiar, doar, n\scute aici, geniile pot aprinde numai speran]e sau, [i solu]ii de mare viitor. Energia regenerabil\ sau conversia luminii solare `n energie electric\ (deja realitate) ar apar]ine acelui viitor. F\r\ exemplul trecutului, chiar `n starea de destr\mare - dezintegrare - ruinare de ast\zi nu s-ar putea visa la genera]ia viitorului sau… la viitorul unor genera]ii!

* ~n ambele sale componente, PRIMA… clas\ de liceu [i PERSONALIT|}I din prima clas\ valoric\ a V\ii Zeletinului, adic\ de nivel na]ional, aceast\ carte e, foarte sigur, m\rturia deosebit de important\ a unor `ntregi genera]ii (se accept\ `ndeob[te `n cercetare c=te 30 de ani, pentru o genera]ie) !

293 

 

Demonstra]ia din aceste pagini impune o concluzie… anticipat\. Un num\r important de personalit\]i au beneficiat urm=nd cursurile, sau au fost stimulate de existen]a acestui l\ca[ de minte, inim\ [i cultur\ - `nv\]\m=nt, Liceul ,,Al. Vlahu]\”. ~n anii ‘50 au existat doar 3 - re]ine]i bine, 3 clase absolvente, dou\ cu 10 ani (total 82 de ,,maturi”[i cei 32, adic\ au luat examenul de Maturitate) [i prima cu ciclul de 11 ani. Chiar dac\ fra]ii Spulber, Ion Druic\, Leti]ia Opri[an [.a. au urmat cursurile altor unit\]i liceale, mai to]i au avut con[tiin]a apartenen]ei la zon\ [i tradi]iile ei de orice fel, pentru c\ doar `n 3-4 ani nu se poate `ncet\]eni aceast\ stare de spirit. Persoane [i grupuri de valori `nzestrate genetic de pe aceste plaiuri [i-au dob=ndit, prin munc\, dotare, inteligen]\, perseveren]\, recunoa[terea contribu]iei lor personale `n contextul na]ional, [i, cu [i mai mare greutate, `n plan universal.

294 

 

Mesaj... c\tre... viitori !

Considerând c\ orice om trebuie s\-[i propun\ S| FAC| `n via]a lui ceva, conchidem c\ esen]a vie]ii const\ `n urm\rirea unui Ideal. Acela care s\ permit\ fiec\ruia s\ moar\ cât mai pu]in. Visul eminescian al mor]ii eterne trebuie `n]eles ca posibilitate de statornic\ aducere aminte a genera]iilor pentru cel care [i-a implantat numele printr-o oper\ durabil\. Un Dimitrie Cantemir, un Alexandru I. Cuza sau oricare alt mare `nainta[ al nostru (de pe aceste meleaguri) vor r\mâne etern `n con[tiin]a noastr\, mai ales dac\ stimul\m ne-uitarea ! ,,C\ vis al mor]ii eterne evia]a lumii-ntregi”. (M. Eminescu)

Cu cei chei se poate dezlega curgerea vremii peste numele nostru?

Desigur, `n primul rând cu ce Har ne-a `nzestrat Domnul, Mama natur\ sau Mama noastr\, [i apoi acel „`ntreg/dorin]a [i m\rirea”, adic\ efort f\r\ preget `n numele unei autodep\[iri personale; O fi existând ea [i Datoria (pe care a[ traduce-o ca fa]\ de sine `nsu[i) dar Munca r\mâne cea de c\p\tâi, ca manifestare exclusiv [i profund omeneasc\. Cu cât mai mult cu mintea, cu atât mai mult omenesc - dumnezeiasc\. Marile valori ale umanit\]ii au izvorât [i din cerin]a social\, dar mai ales din c\ut\ri, zbucium, chin personal [i Chemare, la por]ia de lupt\ pentru frumos.

Cum niciodat\ nu vom [ti dac\ am realizat ceva cu adev\rat trainic, vom disp\rea cu con[tiin]a `mp\cat\ c\ m\car ne-am str\duit, cu `ndoial\ c\ n-am realizat destul [i

295 

 

cu convingerea c\ n-am [tiut c=t trebuia. C\ iert\m totul gre[i]ilor no[tri… tocmai pentru c\ suntem `nving\tori prin VALOARE - MUNC| [i NOROC.

„Nosce te ipsum” zicea latinul, [i v\ `ndemn\m [i noi s\ v\ evalua]i, pentru ca astfel s\ fie posibil a aduce ceva `n comoara de spirit a acestui neam.

{i cartea aceasta ar putea s\ fie icoana cunoa[terii de sine precum [i a recunoa[terii unor mari valori `n concertul na]ional.

Prin spirit spre astre, prin spirit c\tre noi `n[ine, prin spirit c\tre cunoa[tere, pace, bun\stare. Nu putem fi mai oameni decât printr-o permanent\ dezvoltare spiritual\. Pân\ la urm\, r\mânem prin ce reu[im `n aceast\ direc]ie.

A[a cum ne-am p\strat limba, a[a cum to]i am `mbog\]it-o prin permanenta lupt\ cu cuvântul, cred c\ des\vâr[irea spiritual\ va fi cerin]a mereu actual\ indiferent de r\zboaie, de foamete, de mizerie, de bani, de dragoste...

Oricine [i oricând [i oriunde te-ai afla, cititorule, noi mai ales aceasta `]i dorim…

*

Noi ne punem `ntrebarea: cât, [i, pentru cât, am reu[it? Voi, cei care veni]i, ce `ntrebare v\ pune]i?

296 

 

~n edificiul spiritual na]ional

De fapt COLOANA F|R| SF+R{IT a neamului

rom=nesc s-a individualizat doar un moment, [i, plec=nd

de la PRIMA CLAS| absolvent\ la finalul anilor ’50,

s-au schi]at valorile mari, de PRIM| CLAS| `ntr-un

r\stimp de aproximativ un secol [i jum\tate, poate dou\,

(dac\ ne g=ndim [i la Episcopul Ioanichie, m. `n 1759),

pentru aceast\ parte a Moldovei, }\rii [i Europei !

Pentru un mediu [i un moment clar, anii de la

mijlocul secolului XX, de preg\tire [i formare, urma]i de

55 de ani de munc\ [i realiz\ri, volumul de fa]\ poate sta

ca o c\r\mid\ trainic\ `ntr-un edificiu spiritual na]ional

mereu `n schimbare, mereu durabil, mereu viu, mereu

pentru urma[i.

Edificiul spiritual na]ional a `ncorporat tradi]ii,

persoane, particularit\]i, valori `ntr-o `n\l]are perpetu\ a

Coloanei sale f\r\ sf=r[it sau `nceput, extr\g=nd esen]ele

tari ale acestor personalit\]i, mereu gata de sacrificiu sau

jertf\. Pe l=ng\ M\ria Sa - Timpul, oamenii pieritori care

au fost sau mai sunt, con[tien]i sau nu, sprijin\ imensa

construc]ie a m=ndriei [i reprezentativit\]ii rom=ne[ti.

F\r\ florile valorii din Valea Zeletinului, `ns\[i

istoria noastr\, noi `n[ine am fi mai altfel [i mai s\raci.

P=n\ la urm\, fiecare nominalizat `n parte [i to]i la un loc,

297 

 

din m=ndrie, din con[tiin]a de neam, din nevoia de noi

`n[ine, contribuie la acest destin Na]ional [i European.

Cum niciodat\ nu le vom [ti pe toate, vom re]ine

Coloana f\r\ sf=r[it a V\ii Zeletinului, men]inut\ vizual

prin Coloana Dorului de }ar\ (P. Mateescu), `n art\

plastic\ prin picturile Leti]iei Opri[an, poate [i vreo

imagine fotografic\, ilustrativ\, dar [i, cel mai sigur,

Coroana cu luceferi, stele [i fondul uman, (re)compus\ de

Personalit\]ile V\ii Zeletinului : ~N ACEAST| CARTE !

298 

 

ADDENDA

299 

 

Curriculum Vitae Nume: MARIN Prenume: Dumitru, V. Data na[terii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bac\u Studii superioare: Facultatea de Filologie, Ia[i (1965), Facultatea de Filologie (limbi str\ine), Bucure[ti (1974). o Doctorat `n filologie, 1998, cu teza „Importan]a revistei Ion Creang\ `n folcloristica rom=neasc\”, Univ. Bucure[ti (`ndrum\tor, Mihai Pop). Activitate didactic\: o profesor de limba [i literatura rom=n\ [i director la M\c\re[ti-Ia[i, la liceele 2, 3, 4 [i Mihail Kog\lniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. o inspector la Comitetul de Cultur\ [i Art\ Vaslui - martie 1970 - februarie 1974. Activitate editorial\ [i de pres\: - editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. - editor publica]ii: Vl\starul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 [i azi). - 60 de studii [tiin]ifice publicate `n ziare [i reviste, peste 750 de editoriale, mii de emisiuni [i interviuri, inclusiv cu 8 Pre[edin]i de Stat, 14 Prim-mini[tri, mini[tri, Regele Mihai, parlamentari europeni, etc. - Diferite extrase [i bro[uri, printre care <UNISON RADIO, continu\...>, 1999, O datin\ spectacol - Ursul (1980), [.a. - Evolu]ia `nv\]\m=ntului vasluian p=n\ `n 1859, Extras din Anuarul Inst. „A.D.Xenopol”, an XVII, 1980 [.a. - Colaborator la Adev\rul, Albina, Anuarul Institutului de istorie „A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta

300 

 

de est, Revista „Baaadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. ~ndrum\torul cultural, Meridian Vaslui-B=rlad, Sc=nteia tineretului, Vl\starul, Vremea nou\, etc. Colabor\ri la numeroase unit\]i Mass-media, vicepre[edinte al UNIUNII ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI din Rom=nia (din 2005).

„Liceul M. Kog\lniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990.

„TUDOR PAMFILE [i revista ION CREANG|”, (Ed.

Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examineaz\ condi]iile formative ale revistei, contribu]ia ei ([i a lui Tudor Pamfile, n.n.) la realizarea unui corpus al folclorului rom=nesc... deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dic]ionarul etnologilor rom=ni, vol. II, Saeculum, Bucure[ti, 1998, p. 65). Lucrare de referin]\ `n domeniu.

„Z\pad\ pe flori de cire[”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p.

„TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, B=rlad, 2006, 556

pag., „...atestat de noble]e material\ [i spiritual\ a unui timp... `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui, la `nceputul mileniului...”

„Meridianul (Vaslui - B=rlad) - ax\ cultural - informa]ional\” (Vaslui, Ed. Pim, Ia[i, 2009, 416 pag.) „o oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost pre[edinte al Rom=niei), „… carte dintr-o via]\ `n ac]iune ...” (Prof. dr. Marian Petcu - Bucure[ti).

„Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 (m\rturii, documente, foto -album)” (Ed. PIM, Ia[i, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogd\nescu, Cronica, 2010).

VOLUME

301 

 

TV.V - Vaslui - Rom=nia, Europa (Fil\ de istorie, pres\ [i cultur\), ed. PIM, Ia[i, 2011, 256 p. (O istorie cultural\).

MARIN 70 (70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe pentru 70 de ani), volum omagial, ed. PIM, Ia[i, 2011, 210 p. (volum `ngrijit de Val Andreescu).

GIURGIOANA - BAC|U, Sat - Biseric\ - Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, 170 p. (Monografie).

Editoriale valabile din vremuri regretabile, ed. PIM, Ia[i, 2013, 258 p. (Carte aniversativ\ cu incursiuni `n realitate).

CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p. (Unele dintre cele mai valoroase studii publicate).

MARIN D.V.- OPERA ~N C+MPUL CRITIC {I VALORIC NA}IONAL (Th. Codreanu, C.D. Zeletin, N. Constantinescu etc.), ed. PIM, Ia[i, 2013, 202 p.

„SPIRALE” INTERNA}IONALE - Vasluieni pe spi]e din roata istoriei, Ed. PIM, Ia[i, 2013, 208 p.

PRIMARII, ca ni[te oameni acolo, [i ei, Ed. PIM, Ia[i,2014, 338 p. CEAU{ESCU - … - B|SESCU, Mitterand - Snegur - Iliescu,

Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I (evoc\ri de reporter), Ed. PIM, Ia[i, 2014, 180 pag.

PRIMA CLAS|…/ de pe Valea Zeletinului, Ed. PIM, Ia[i, 2014, 330 pag.

Activit\]i sociale, politice, profesionale, culturale: a `nfiin]at primele posturi de radio [i TV din Vaslui, B=rlad

([i Moldova); candidat la Prim\rie, Parlament, Consilier jude]ean,

pre[edinte al ecologi[tilor din jude]ul Vaslui (F.E.R.), pre[edinte al Ac]iunii Populare, Vaslui (A.P.), delegat la `nt=lniri interna]ionale;

302 

 

DIRECTOR GENERAL [i Proprietar al grupului de pres\ CVINTET TE-RA (televiziune, radio, ziar). Organizator [i conduc\tor de cercuri [i cenacluri literare;

a sus]inut moral [i material Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40 de ani;

Onorat cu numeroase diplome, distinc]ii [i premii, Ordinul Ziari[tilor Clasa I;

Invitat la BBC, `n emisiuni speciale, `n Turcia (Istanbul [i Ankara) [i televiziunea Canadian\ din Montreal;

Singurul vasluian `n DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI din toate timpurile pentru c\ „deschide o poart\ c\tre recuperarea integral\ a acestui pre]ios element de patrimoniu” revista ION CREANG| [i activitatea lui Tudor Pamfile.

9 fi[e personalizate `n ,,ISTORIA JURNALISMULUI DIN ROM+NIA, ~N DATE”.

Colabor\ri recente, dintr-o list\ impresionant\: - DUMITRU V. MARIN - 15 KM S|RUT !, fragment din „Z\pada II” - „Ecouri Literare” (Asocia]ia Cultural\ „Poesis

Moldaviae” Vaslui, nr. 6, 2010, ed. PIM, Ia[i, p. 16).

- MARIN, DUMITRU - MERIDIANUL: FIL| DIN ISTORIA PRESEI VASLUIENE {I NA}IONALE - „Studii [i Cercet\ri de Istorie a Presei” (Universitatea „Petre

Andrei” din Ia[i, Asocia]ia Rom=n\ de Istorie a Presei, Volumul II, - 180 de ani de pres\ rom=neasc\ - An II, Ia[i, 2009, ed. Junimea, Ia[i, 2009, pp. 351 - 359) etc.

- Ziarul Meridianul, editorialist, apari]ie `n fiecare num\r. - D.V.M. - „Noi [i Eminescu” - Ecouri Literare, I, 2009 [i articol program. - D.V.M. - „170 de ani de `nv\]\m=nt public la Vaslui”, Simpozion I - III, Meridianul (nr. 46, 47, 48 - 2011); - Curentul Cultural informa]ional Vasluian - serial (M);

303 

 

- OMAGIU C|R}II VASLUIENE, 25 octombrie 2013, Vaslui. - Zilele MERIDIANULUI, H=rl\u - Ia[i (23 ianuarie 2014), Pris\cani - Ia[i, 30 ianuarie 2014, simpozioane na]ionale.

DESPRE OM {I OPER|: 1. PERSONALIT|}I „Persoan\ cu numeroase calit\]i, probând pe deplin valoarea incontestabil\ a unui moldovean de elit\, erou de roman, sau de film, sau de povestioare vecine cu legenda, ecologist convins - dr. Dumitru V. Marin a vrut, a [tiut [i a putut s\ fie un om adev\rat. Mai mult: el este un model de ac]iune de-a lungul învolburatelor timpuri pe care na]iunea noastr\ le parcurge.”

Prof. Dr. Alexandru Ionescu, Laureat al Premiului Academiei „{ti]i ce-mi place cel mai mult ? Fostul meu coleg de facultate, la Ia[i, [i prietenul de idealuri, scrie, [i la propriu [i la figurat, istoria presei locale a Curentului cultural - informa]ional `n centrul c\ruia se afl\ [i iat\ a unui Festival Na]ional al Umorului unde are contribu]ii fundamentale.”

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „O oper\ pentru un timp [i o ilustrare a unui mediu unic, via]a care pulseaz\ `n editoriale, `n c\r]ile sale [i `n filmul lui Porumboiu ... un `nving\tor prin munc\, merite na]ionale prin activitatea politic\, autoritate moral\, recunoscut\. Afirm c\ a avut harul de A FACE !”

Prof. Univ. Dr. Emil Constantinescu, Pre[edintele Rom=niei, 1996 - 2000

„MERIDIANUL… coordonat\ geografic\, loc de munc\, opera unui lider de pres\ incontestabil, `n b\t\lia cu lumea ! …Document pentru Istoria culturii [i a presei rom=ne[ti !”

304 

 

Prof. Univ. Dr. Mihai Miron, Pre[edinte UZP „Dintr-un material brut imens, Dumitru V. Marin scoate o carte, dintr-o via]\ `n ac]iune realizeaz\ o oper\ cultural\ vie [i, iat\, alert scris\. Lider `n presa local\, lider al Curentului cultural - informa]ional vasluian, `n b\t\lie cu timpurile pe aceste meleaguri … F\r\ egal, ca om de pres\.”

Conf. univ. Dr. Marian Petcu, Univ. Bucure[ti

2. DIC}IONARE {I LUCR|RI DE SINTEZ| - Iordan Datcu, „DIC}IONARUL ETNOLOGILOR ROM+NI” Ed. SAECULUM I.O., Bucure[ti, 1998: MARIN, Dumitru V., pp. 65 - 66. - Petru Necula, Mihai Ciobanu, „Dic]ionarul Personalit\]ilor Vasluiene”, ed. „Cutia Pandorei”, Vaslui - 2001: MARIN, Dumitru V., p. 87. - Ioan Baban, UNIVERS CULTURAL {I LITERAR VASLUIAN, Autori - Publica]ii - Societ\]i, DIC}IONAR, Ed. PIM, Ia[i, 2008, MARIN, Dumitru V., pp. 267 - 269. - Ion N. Oprea, B+RLAD, Istorie, cultur\, amintiri, Ia[i, ed. PIM, 2010: CARTEA LUI D.V. MARIN NA{TE AMINTIRI, pp. 184 - 189. - Vasile Ghica, „NASC {I LA TECUCI OAMENI”, mic dic]ionar enciclopedic, ed. PIM, Ia[i, 2008: Marin, Dumitru V., p. 162. - Vasilica Grigora[, FRAGMENTE DE SPIRITUALITATE ROM+NEASC|, Bucure[ti, 2001. - Traian Nicola, VALORI SPIRITUALE TECUCENE, B=rlad, 2002, vol II, p. 85. - Enciclopedia Personalit\]ilor din Rom=nia, edi]ia a-V-a, 2010, Hubners Who is Who, p. 790.

305 

 

- Istoria Jurnalismului din Rom=nia `n date, Enciclopedie cronologic\, ed. Polirom, Volum coordonat de Marian Petcu (pag. 514, 655, 902, 910, 930, 936, 945, 965 [i 1002). - Cornel Galben, ,,Personalit\]i b\c\oane”, vol. VII,2014; Dic]ionarul scriitorilor b\c\oani.

3. ~N DIVERSE VOLUME {I PUBLICA}II - Avram D. TUDOSIE [i colab.: COLEGIUL NA}IONAL AGRICOL „DIMITRIE CANTEMIR” DIN HU{I (fondat ca {coal\ de Viticultur\) tradi]ie - actualitate - n\zuin]e 1908 - 2008, Volumul II `ntregit [i `mbog\]it, ed. SFERA B+RLAD - 2009: Oameni cu adev\rat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. - Simion Bogd\nescu, Revista CRONICA, revist\ de cultur\, serie nou\, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Ia[i: Un hronic … modern, pag.10. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, nov. 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-B=rlad) Ax\ cultural-informa]ional\, Editura PIM, Ia[i, 2009, 416 pag. - Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877), joi, 23 februarie 2011: TVV - mesager al actului de cultur\, pag. 9. ([i altele). - Prof. Dr. Ing. Avram D. Tudosie, Meridianul, nr. 26 (804), joi, 3 septembrie 2009: Scrisoare/ cronic\ (de la cititorul) Avram D. Tudosie, pag. 8. - Revista 13 PLUS, an XIII, nr. 1-2-3 (137), ian.-febr.-martie 2010, pp.19-23: {i la Vaslui tr\iesc Dalile (Dumitru V. Marin, Z\pad\ pe flori de cire[, `n spa]iul pentru iubire, Vaslui, 1999).

306 

 

- Gruia Novac, Ziarul Meridianul, nr. 31 (809), joi, 15 octombrie 2009: MERIDIANUL (Vaslui - B=rlad) Ax\ Cultural - Informa]ional\, O carte - document de istorie cultural\, s=mb\t\, 10 oct. 2009, B=rlad - „Biblioteca”, pag. 9. - Mihaela Z\rnescu (Apari]ie editorial\), Ziarul Monitorul de Vaslui, vineri, 21 august 2009, nr. 2020 (4001): „Un cr=mpei de monografie”, pag. 10. - Lucian Vasiliu, Ziarul Lumina, Ia[i, mar]i, 11 decembrie 2007: Lumina]i-v\ fa]a: Imagine, sunet, carte (TVV - 15). - Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, revist\ cultural-[tiin]ific\, 88 pag., fondator Vicu Merlan, an III, nr. 4 (10), noiembrie 2009, pp. 38-39: „TVV - 15 `n explozia cultural-informa]ional\ din jude]ul Vaslui”, Cartea - o permanen]\”. - Avram D. Tudosie, Ziarul Meridianul, nr. 4 (783), joi, 29 ianuarie 2009, pag. 10: Avram D. Tudosie, TVV - 15… explozia… O ENCICLOPEDIE. - George Stoian, Ziarul Meridianul, nr. 42 (861), joi, 21 octombrie 2010: Consemn\ri entuziaste - O CARTE PENTRU AZI {I PENTRU ISTORIE, pag. 8 (Festivalul Na]ional al Umorului „Constantin T\nase”, Vaslui - 40). - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, TVV - 15, considera]ii, 28 mai 2010. - Ioan D\nil\, De[teptarea, Bac\u, Vorbe care r\m=n, nr. 6096, vineri-duminic\, 28 - 30 mai 2010, p. 3 - Ecomondia, an VII, ian. - iunie 2011, p. 4 - 6, Conferin]e, `nt=lniri, Vaslui (2011). - Ecouri Literare, Oameni [i fapte, D.V. Marin, repere biografice, p. 65 (2009). - Silvia P\tr\[canu, Fiii satului s-au reunit la Giurgioana, De[teptarea, Bac\u, 7 nov. 2011, p. 4.

307 

 

- Cornel Galben, D.V. Marin, Giurgioana - Bac\u, Sat - Biseric\ - Oameni, ATENEU, ian. 2012, subt. Autori [i c\r]i, p. 4. - C. D. Zeletin, Cuv=nt `nainte, GIURGIOANA-BAC|U, Sat-Biseric\-Oameni, ed. PIM, Ia[i, 2011, p.5. - C. D. Zeletin, Aflu …, MARIN 70 - 70 de autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe, pentru 70 de ani, ed. PIM, Ia[i, 2011, p. 180. - Valeriu Lupu, Meridianul, an XV, nr. 25 (998), joi, 27 iunie 2013, pag. 12, La bra] prin istorie cu profesorul Marin. (Cu Eminescu, Dasc\l de suflet - Studii [i adnot\ri istorico-literare). - Ion N. Oprea - Ia[i, LOHANUL, Magazin cultural-[tiin]ific, 278 pag., fondator Vicu Merlan, an VII, nr. 3 (27), octombrie 2013, pp. 167-169: „Tablet\/ Marin D. V. - Un ambi]ios: ~ntre laude [i palme”. - Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLVII, nr. 12 (216), decembrie 2013, ,,V.D. Marin, Opera în c=mpul critic [i valoric na]ional, Editura PIM, Ia[i, 2013, 202 p.”, - Daniel Dragomirescu, Meridianul, an XV, nr. 39 (1.012), joi, 03 octombrie 2013, pag. 9, ,,Dumitru V. Marin [i un pariu cultural”; publicat [i `n Revista Nord-literar, anul XI, nr. 10 (125), octombrie 2013, pag. 5. - Val Andreescu, Meridianul, an XV, nr. 43 (1.016), joi, 31 octombrie 2013, p.p. 6, 7, 9, 10, 12, ,,Omagiu C\r]ii Vasluiene - Edi]ia I”; - Simpozion Na]ional, Vaslui ,,Omagiu C\r]ii Vasluiene - Edi]ia I”, 25 octombrie 2013, organizator;

308 

 

- Gruia Novac, Meridianul, an XV, nr. 43 (1.016), joi, 31 octombrie 2013, pag. 12, D.V. MARIN -INTEN}IE DE ENCOMION

- Simpozion Interjude]ean, joi, 23 ianuarie 2014 - H=rl\u, jud. Ia[i; joi, 30 ianuarie 2014 - Pris\cani, jud. Ia[i, mar]i, 25 februarie 2014 - Podu Turcului, jud. Bac\u.

- Val Andreescu - Postfa]\ la volumul ,,PRIMARII, ca ni[te oameni acolo, [i ei” (2014).

- Ioan D\nil\, PLUMB, 2014, CU EMINESCU, DASC|L DE SUFLET, studii [i adnot\ri istorico-literare, ed. PIM, Ia[i, 2013, 172 p.

- Ioan D\nil\, B\t\lia pentru limba rom=n\, dinspre jurnalism, ATENEU, An 51, nr. 535, martie, 2014, pag. 2. - Diploma de excelen]\ a Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti (dec. 2011) pentru vol. MERIDIANUL - Ax\ Cultural - Informa]ional\, Vaslui, 2009; - Diploma - Premiul de excelen]\ `n jurnalism (Pite[ti, 16 mai 2014) pentru volumul ,,Editoriale valabile din vremuri regretabile”, din partea Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti. - Ordinul Uniunii Ziari[tilor Profesioni[ti, Clasa I, Aur.

*

FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes [.a. [.a.

*

Primul Cet\]ean de onoare al comunei Podu - Turcului, jude]ul Bac\u (aprilie 2011).

309 

 

CUPRINSUL

Volumul omagial ,,MARIN 70" - 70 de

autori, 70 de m\rturii, 70 de autografe,

pentru 70 de ani

Argument.................................................................................3

1. P.S. Corneliu, episcop de Hu[i, dr. `n Teologie -

„La popas aniversar”...............................................................5

2. Traian B\sescu, pre[edintele Rom=niei - „MESAJ”................6

3. Prof. dr. Emil Constantinescu, pre[. Rom=niei

(1996 - 2000) - „Omul care sfin]e[te locul”............................7

4. Pre[. de Onoare al P.S.D. Ion Iliescu, pre[. Rom=niei

(1989 - 1996) - „Stimate domnule Marin”..............................9

5. Mircea Snegur, primul pre[. al Rep. Moldova -

„Prietenul meu de la Vaslui”.................................................10

6. Ing. Dan Albescu, dir. `ntrep. construc]ii -„Loialitate [i..”..13

7. Mihaela B\bu[anu - Amalanci, poet\, Bac\u -

„T=n\r `n g=nd [i fapt\”.........................................................15

8. Val Andreescu, redactor [ef ziarul „Meridianul”, poet -

„7 decenii de tr\ire incandescent\”........................................17

9. Prof. Petru[ Andrei, poet, membru al U.S.R. -

„Meritul nu cere r\splat\, cere cinstire”................................21

10. Mihai Apostu, scriitor, pre[edinte Asocia]ia Cultural\

„Poesis Moldaviae” Vaslui - „S\ nu uit\m ...”......................23

11. Vasile Arhire, ziarist, director TVR Ia[i -

„De la cuvinte la numere”…………………………………25

12. Prof. Ionel Armeanu-{tef\nic\ director

310 

 

Protec]ia Copilului Vaslui - „D. V. M. - la 70 de ani”...........27

13. Gheorghe Balan, consilier local, Podu-Turcului,

jud. Bac\u - „Din copil\rie...”……………………....……...29

14. Timona Balmu[, jurnalist\, redactor [ef

„Unison Radio” B=rlad - „A [ti pentru ce tr\ie[ti”.................31

15. Ing. hortiviticol Emil B\l\jan, -

„Respectul meu, al familiei [i al oamenilor”…………..…...34

16. Prof. Simion Bogd\nescu, B=rlad, poet,

prozator, critic literar - „C=nd floarea de cire[ ...”.................35

17. Mona Bujor, primar com. Sole[ti, jud. Vaslui -

„D. V. M. - O for]\ puternic\”...............................................38

18. M\rioara Buraga, pensionar\, Vaslui - „R=nduri pentru ...”..40

19. Vasile Chelaru, comisar [ef de poli]ie B=rlad -

„La mul]i ani,... S\ tr\i]i !”………………………………....42

20. Prof. Gheorghe C=rj\, director „L.M.K.” Vaslui -

„Popasul la Kog\lniceanu”....................................................44

21. Dr. Lauren]iu Chiriac, istoric, Vaslui - „{coal\ vasluian\ ”..47

22. Ing. Jan Ciupilan, primar mun. Hu[i -

„Cet\]ean [i prieten... sau invers”………………………......50

23. Prof. Costin Clit, prozator, monografist -

„Implicare [i atitudine”……………………………………..52

24. Prof. dr. Theodor Codreanu, eminescolog,

critic literar, Hu[i - „Un infatigabil c\ut\tor”........................56

25. Cercet\tor [tiin]ific Mircea Colo[enco, Bucure[ti -

„Biruin]a e a ta”………………………………………....…58

26. C. L. com. Podu-Turcului, jud. Bac\u -„Expunere de motive”,

Diplom\ „Cet\]ean de onoare al com.

311 

 

Podu-Turcului, Hot\r=re C. L. com. Podu - Turcului”……..59

27. Radu Corozel, comisar de poli]ie Vaslui -

„Respectul elevilor”…………………………………....…...65

28. Calistrat Costin, critic literar, pre[edinte U.S.R.

filiala Bac\u - „La mul]i ani, tinere septuagenar”................66

29. Adi Cristi, scriitor, publicist, dir. cotidianul „24 ore” Ia[i -

„La mul]i ani, Don Quijote”..................................................68

30. Dr. Cristian David, senator de Vaslui, fost ministru -

„A]i fost [i politician”............................................................71

31. Academician, prof. univ. dr. Ion Dediu -

„Un `ndr\zne] unionist [i un mare patriot”………………....73

32. Ing. Petru Fr\sil\, jurnalist, director PRIMA TV Ia[i -

„Primul om de televiziune din Moldova”..............................75

33. Adina Huiban, poet\, Vaslui - „Aveam unde s\ `nv\]\m”.....80

34. Dr. Gabriela Iacobescu, primar com. Podu Turcului,

jud. Bac\u - „E de-al nostru”.................................................82

35. Prof. univ. dr. Alexandru Ionescu, Bucure[ti -

„Umbre pe pere]ii universului”..............................................84

36. Prof. dr. Nicolae Ionescu, „L.M.K.” Vaslui -

„Complexitatea preocup\rilor lui D. V. Marin ...”................90

37. Dr. Valeriu [i prof. Valentina Lupu, Vaslui -

„Personalitate de larg\ cuprindere intelectual\”…………...92

38. Dr. `n medicin\ Valeriu Lupu, Vaslui - „Un om al cet\]ii”..94

39. Av. Daniel Cernat - Marin - „Povestea unor g=nduri”..........98

40. Ing. Radu D. Marin - „Tat\, dasc\l [i prieten”……..……..104

41. Ing. Sergius - Lucian Marin - „Drag\ tat\”……………….106

42. Prof. Victor Marin, pensionar, Ia[i - „E fratele meu”.........108

312 

 

43. Prof. dr. Vicu Merlan, dir. revista LOHANUL Hu[i -

„La ceas aniversar”……………………………………….111

44. Ing.Vasile Mihalache, pre[. C.J. Vaslui - „Consilierul…”.114

45. Prof. univ. dr. Mihai Miron, pre[. U.Z.P., Bucure[ti -

„Nevoia de GURU”.............................................................116

46. Jurnalist Alexandru Mironov, fost ministru - „Laudatio”...118

47. Ioan M=cnea, Vetri[oaia, poet, prozator -

„Atingerea mitului”………………………..…………......119

48. Cercet\tor, Ion N. Oprea, Ia[i - „Tezaurator ...”..................123

49. Ludovic Orban, senator, Bucure[ti - „Enervant ...”.............127

50. Ec. dr. Ioan Pav\l, dir. A.F.P. Vaslui - „Deschiz\tor ...”....128

51. Prof. Sorin Popoiu - „Coleg excep]ional”...........................130

52. Prof. Theodor Pracsiu, critic literar, jurnalist, Vaslui -

„Spectacolul unei personalit\]i”...........................................131

53. Prof. Hristache Pricope - „Voca]ie pentru limba rom=n\”..137

54. Ing. Vasile Puf, dir. A. C. A. Vaslui -

„Apicultor [i activizator”………………………..…..…......139

55. Ticu Ro[ca, fost elev, St\nile[ti - „Domnul profesor ...”....141

56. Col. Paul Sm=nt=n\, [eful Jandarmeriei jude]ului Vaslui -

„Unui om adev\rat”..............................................................145

57. Prof. Adrian Solomon, deputat - „Urare [i repro[”..............146

58. George Stoian, publicist, Slobozia - „D. V. M. - Marc\...”.147

59. Ziarist, C\t\lin Striblea, redactor Realitatea TV -

„Undeva, la `nceput”…..…………………………………...151

60. Dr. Levente Csaba Szekely, prefectul jud. Vaslui -

„Ini]iatorul curentului informatic”……..……………….....154

61. Prof. {tefan {erban, Ia[i - „M\rturie pentru un om …”…...155

313 

 

62. Prof. univ. dr. Lauren]iu {oitu, cercet\tor [tiin]ific,

Univ. A.I. Cuza Ia[i - „O prezen]\ activ\ ...”.......................158

63. C\lin Popescu-T\riceanu-„Primul ministru are `ncredere”..160

64. Acad. R\zvan Theodorescu - „~l recunosc”………….........162

65. Dr. ing. Avram D. Tudosie, cercet\tor, oenolog, Hu[i -

„Prietenul meu de suflet D. V. Marin”.................................163

66. Nicolae Viziteu, caricaturist, Vaslui - „ ...Omul”................172

67. Jurist Marius Vladu, secretar adj. al PNL, Bucure[ti -

„I-a pl\cut s\ construiasc\”..................................................176

68. Ec. Varujan Vosganian, senator, scriitor, om politic -

„Prietenul meu cel nedomolit”…………………………....178

69. Acad. Prof. dr. C.D. Zeletin, biofizician, poet - „Aflu…”..180

70. Prof. Corneliu Bichine], vicepre[. C. J. Vaslui -

„C=nd po]i spune despre cineva ...”…………………...…..182

D.V. Marin: CUV+NT … LA S|RB|TOARE !...............184

ADDENDA…………………..…………………….……...188

Foto - Documente…………………………………..…...…191

Date cronologice…………………………………....…..…193

Curriculum Vitae.................................................................195

REZUMAT..........................................................................203

CUPRINSUL…………………………………….……..…205

314 

 

FOTODOCUMENTE

315 

 

316 

 

2006, Cu Corneliu Porumboiu, `n studio

317 

 

Dumitru V. Marin [i Primul ministru

Nicolae V\c\roiu - 1992

2009, Interviu cu Varujan Vosganian

Andreea R\ducan - invitata lui Dumitru V. Marin la TV.V., 1998

Podul de flori, Vetri[oaia, 2001; de la st=nga: Gelu Bichine], Ion Baban, Dumitru Marin,

Corneliu Bichine], Ion Manole, Mircea Dinescu.... Dan Ravaru

Interviu cu primarul mun. B=rlad -

Constantin Constantinescu (2006)

318 

 

N\dejdea concret\ pentru ziua de m=ine: nepo]ii.

Ana Ilinca, {tefan Alexandru [i Eva Maria D. Marin Vlad Ioan R. Marin

319 

 

Indice de nume

1. Adam Sergiu - 250 2. Andreescu Val - 9, 84, 86,

87, 88, 89, 165, 169 3. Antohi {tefan - 250 4. Apostu George - 251 5. Aur Gelu C. - 283 6. Aur Neculai S. - 283 7. Aur Nicu I. - 251 8. Aur Profirica S. - 252 9. Aur Toader A. B. - 252 10. Balan Mirela - 22, 244 11. Viorel T. Barbu - 252 12. B\lan Ovidiu - 8, 17, 222,

252 13. B\nil\ Felix - 224 14. Berdan Ioan - 8, 16, 17, 19,

34, 35, 38, 64, 69, 109, 110, 132, 253, 281

15. Berheciu Vasile - 222, 249, 253

16. Bicer Petrache - 254 17. Br\escu Alexandru - 254 18. Br\escu Nicolae - 16, 254 19. Breahn\ Iulian - 254 20. Bulboac\ (Galan) Tatiana -

19, 34, 35, 65, 67, 72, 98, 112, 134, 254

21. Bucur Constantin - 133 22. Brum\ Tache - 16, 25, 134 23. C=rlan Nicolae - 8 24. Viorel Cheptine - 8, 17, 225

25. Chiric Antoniu - 135 26. Chiric Neculai - 137 27. Cioc=rlan Gheorghe - 256 28. Cioc=rlan Nicolae - 256 29. Ciochin\ Nicolae - 17, 256,

292 30. Ciorav\ Gelu - 22, 245, 256,

287 31. Corodeanu (Baer) Ion - 256 32. Cruceanu Vasile - 256 33. Cruceanu Viorel - 256 34. D\nil\ Ioan - 9, 87, 89, 307 35. Demetriad Alexandru - 16,

256 36. Dragomir Gheorghe - 142 37. Druic\ Zeletin Elena Nolica -

257 38. Druic\ Zeletin Ioan - 8, 258 39. Druic\ - Zeletin Ioni]\ - 258 40. Filipescu Miltiade - 16, 17,

108, 259, 292 41. Filipescu Puiu Filip - 259 42. Florea Ion -62, 73 43. Ghelas\ Viorel - 227, 237,

259 44. Glod Mihai - 260 45. Glod Petrache - 260 46. Gorun Elena - 19, 35, 38, 40,

149, 210 47. Grama Iancu - 8, 17, 28, 62,

75, 114, 183, 260, 289

320 

 

48. Grosu Mihail -19, 25,34, 36, 98, 112, 150, 209

49. Groza Loredana - 260 50. Homoceanu Marius - 16, 260 51. Iacob Cornel - 261 52. Iamandi Cornelia - 19, 25,

34, 112, 130, 209, 219 53. Ichim Dorel - 8, 17, 23, 62 54. Ioanichie - 18, 281, 297 55. Iosif Vasile - 261 56. Machidon Neculai Gh. - 261 57. Marcu Emilian - 9, 88, 89,

306, 308 58. Marin Dumitru V. - 8, 9, 17,

19, 30, 34, 36, 39, 44, 48, 59, 64, 66, 76, 110, 160, 217, 220, 243, 261, 300

59. Marin Victor - 263 60. Mastacan Vasile Z. - 16, 263 61. Mateescu Patriciu - 17, 20,

263, 279, 282, 298 62. M\rmureanu Gheorghe - 263 63. Mihalache Carmen - 264 64. Melinte Ion - 229, 237, 264 65. Moraru Valentin - 8, 18, 34,

36, 63, 66, 69, 89, 109, 243, 265

66. Moro[anu Costic\ - 265 67. Mu[at I.D. (Dimoftache, Ion)

- 17, 108, 265, 282 68. Nechifor Catinca - 19, 67,

204 69. Neagu Gheorghe - 283 70. Nestor George - 266

71. Opri[an Constantin - 266 72. Opri[an Ion Grigore - 266 73. Opri[an Leti]ia - 8, 17, 62,

222, 267, 290, 298 74. Palade George Emil - 16,

267, 280 75. Palade S=nic\ - 267 76. Palade Toader - 267 77. Palade Tudor - 267 78. Palade Victoria - 267 79. Pocovnicu Dorian - 267 80. Poghirc Pompiliu - 268 81. Popa Constantin - 8, 230, 268 82. Popa C. Ovidiu Cristian -

237, 268 83. Popa Gheorghe - 8, 16, 17,

19, 34, 36, 66, 92, 111, 170, 207, 243, 269

84. Popa Neculai - 17, 19, 34, 36, 66, 95, 188, 206, 269

85. Popa Nicolae - 8, 246, 269 86. Popescu Zeletin Ion Gh. - 16,

228, 271 87. Prangati Constantin - 17, 271 88. Pricopie Hristache - 23, 232,

271, 323 89. Radu Viorica - 25, 40, 63,

139, 144 90. Rotaru Nicolae - 238, 272 91. Rusu Laz\r - 19, 36, 39, 66,

112, 195, 208 92. Secar\ Nicolae - 239, 272 93. Serghie Mihai - 34, 37, 44,

48, 60, 66, 80, 98, 197, 208

321 

 

94. Soare Costic\ - 273, 292 95. Spiridon Gheorghe - 273 96. Spulber Dorian - 8, 273 97. Spulber Virgil - 17, 273 98. Stafie Elena - 19, 34, 35, 65,

112, 145, 207, 219 99. Stegaru Cezar - 273 100. Stegaru Gheorghe - 274 101. Stoian Floarea - 19, 35, 65, 144, 207 102. {andru Alexandrina - 19, 36, 65, 156, 207 103. Tacu Alina - 274 104. Tacu Maria - 274, 292 105. Teliba[a Ion - 19, 34, 37, 66, 201 106. Tîrziman Elena - 274 107. Teletin Marius - 8, 122, 240, 274 108. Tudorache Elena - 30, 33, 45, 54, 79, 122, 184, 289

109. }arin\ Ioan - 241, 274 110. }opa Sorana - 15, 274 111. Umbr\rescu Dorinel - 275 112. Ursoiu C\t\lina - 22, 288 113. Varvara Mircea - 8, 17,32, 46, 55, 62, 99, 105, 123, 126, 182, 217, 276, 289, 323 114. Vi]\ Valentina - 19, 35, 138, 206, 217, 220 115. Zaharia Ion -19, 34, 37, 49, 67, 203, 209, 212 116. Zeletin Tacu Alex. - 276, 292 117. Zeletin C.D. - 15,16, 17, 18, 24, 84, 88, 108, 276, 278, 308 118. Zeletin Ion Florea - 276 119. Zeletin {tefan (Mot\[ {tefan) - 15, 16, 17, 18, 108, 276, 277, 284, 286

322 

 

- ,,Marine, dac\ nu erai tu, eram cu to]ii uita]i!”

(Cornelia Iamandi)

- ,,Te felicit pentru puterea ta de munc\, pentru

valoarea ta uman\ [i [tiin]ific\ deosebit\!” (Elena Stafie).

- ,,~ndr\zneala [i munca ta, merit\ toat\ recuno[tin]a

noastr\.” (Mihai Serghie)

- ,,Nu m-am `ndoit nicicum c\, la priceperea ta, iat\,

iese o carte cu adev\rat unic\.” (prof. univ. dr. Gheorghe

Popa);

- ,,Cartea genera]iilor noastre.” (prof. univ. dr.

Mircea Varvara).

- ,,Am tr\it, am muncit, am `nv\]at, am `nv\]at [i pe

al]ii.” (prof. univ. dr. Ion Berdan).

- ,,Ne-am f\cut datoria fa]\ de noi [i fa]\ de via]a

adev\rat\.” (prof. dr. Dumitru V. Marin)

*

- ,,Cartea de fa]\ urm\re[te nu s\ distrug\ vise, ci s\

le creeze!! Nu gre[im niciodat\, vis=nd.”

(prof. dr. Dumitru V. Marin)

323 

 

Bibliografie

- Arhive diverse;

- Cornel Galben -,,Dic]ionarul personalit\]ilor”, 7 volume;

- Dorinel Ichim, Fl. Ichim, ,,T=rgul Podu-Turcului”, ed.

Egal, Bac\u, 2008; monografia fostei comune C\be[ti, ed.

Diagonal, 2001;

- M\ndica Mardare, Liliana Cioroianu - ,,Geografie

spiritual\ b\c\oan\”, ed. Studion, Bac\u, 2003;

- Dumitru V. Marin - ,,Giurgioana, Sat - Biseric\ -

Oameni”, ed. PIM, Ia[i, 2011;

- Hristache Pricopie - ,,O istorie a `nv\t\m=ntului din

comuna Podu-Turcului”, ed. Gr. T\b\c\ru, Bac\u, 2008;

- Presa timpului;

- Cercetare direct\ pe teren, cu tot ce presupune aceasta.

Not\:

Cartea de fa]\ v\ mai prezint\ un paradox: se vrea

carte de cercetare [tiin]ific\ dar f\r\ note [i trimiteri

specifice.

Se bazeaz\ (deci) pe informa]ia direct\, interviuri,

bibliografii personale adesea savant `ntocmite pe material

memorialistic [i mai ales pe cercetarea direct\ de teren.

Totu[i, se vede, nu lipse[te o bibliografie de baz\.

324 

 

REZUMAT

Investiga]ie socio - cultural\ [i [tiin]ific\, pornind

de la o realitate istoric\ respectiv absolven]a unei clase `n

1959, opera de fa]\ cuprinde: a) destinul celor 32 de

absolven]i cu cele 6 aurifere ale lor, afirmate `n context

na]ional [i European (discipline diferite), [i b) `ntocmirea

lan]ului valoric reprezentativ, cu verigi variabil

str\lucitoare, PERSONALIT|}ILE V|II

ZELETINULUI.

Prima clas\ absolvent\ a ciclului liceal de 11 ani, cu

v=rfurile ei, e integrat\ p=n\ la urm\, unui sistem de

valori, izvor=te dintr-un areal de 7200 km p\tra]i,

materializate `n ]ar\ [i `n lume.

O cercetare de ast\zi, pentru m=ine [i pentru cel mai

sigur viitor.

325 

 

SUMMARY

Investigation socio - cultural and scientific, from a

historical reality respectively class graduated in 1959, the

work of front cover: a) for the 32 graduates of the four of

them gold, stated in national and European context

(different disciplines) and b) prepare representative value

chain with alternating rings sparkling personality VALEY

OF ZELETIN.

First Class graduate of secondary education for 11

years, with its peaks, is eventually integrated to a system

of values, surging from an area of 7,200 square

kilometers, materialized in the country and the world.

A research today, tomorrow and for the future safer.

326 

 

CUPRINS

- Cuv=nt de prezentare………………………………...…7

- H\r]i: Jude]ul Bac\u ^ Jude]ul Vrancea………………10

- Motiva]ie: S\ d\m anilor via]\………………………...11

CAP. I PERLE ALE COROANEI………………...……15

a) Preciz\ri mult prea scurte.…………………….15

b) Clasa, la ordinea… alfabetului ……………....19

CAP. II PRIMA CLAS| (valoric\). AZI/ NOI...............21

1. Comuna Podu-Turcului…………………….....21

Ei sunt ai no[tri dintotdeauna……………..23

2. P\rin]ii… ^ O mam\, sacrificat\ mam\!……...24

3. Profesorii clasei……………………………….28

4. Raportul clasei………………………………...33

5. Lista cu elevii clasei…………………………..34

6. ,,Leaderul” clasei……………………………...37

7. Cultura elevilor………………………………..43

a) Tinere]ea [i dragostea…………………..46

b) Politica [i [colarii………………………49

c) Calitatea `nv\]\rii………………………53

d) Condi]ii de `nv\]are………….…………55

e) Debuturi literare sau la altceva…………59

f) ~n antitez\: sentimente/ speran]e de azi ..60

8. Un joc cu cifrele….…………………………...61

9. Facem crucea mare……………………………63

327 

 

10. C=ntar - Control, la 25 de ani, 1984…………64

CAP. III PROPUNERI PENTRU EVALUARE ………69

1. Prof. univ. dr. Ioan Berdan…..………………..69

2. Prof. Tatiana N. (Bulboac\) Galan……………72

3. Prof. Iancu Grama………………………….....75

4. Prof. dr. Dumitru V. Marin……………………76

5. Ing. Valentin Moraru……………………….....89

6. Prof. univ. dr. Gheorghe Popa………………...92

7.Proiectant ing. Neculai Popa…………………..95

8. Prof. Mihai Serghie…………………………...98

9. Prof. univ. dr. Mircea Varvara……………..…99

Valea Zeletinului, leag\n pentru florile valorii………..108

CAP. IV DEST|INUIRI {I AMINTIRI……………...113

A) Profesorii……………………………..……..113

Prof. Minea Damian……………………..113

Prof. Iancu Grama…………………….....114

Prof. Domnica Spulber (Murgoci)………116

Prof. Elena Tudorache…………………..122

Prof. univ. dr. Mircea Varvara………….123

B) Elevii………………………………………...130

Cornelia Apostol (Iamandi)……………...130

Ioan Berdan……………………………...132

Constantin Bucur………………………...133

Tatiana (Bulboac\) Galan…………..…...134

Antoniu Chiric……………...……………135

328 

 

Neculai Chiric…………………………...137

Cristea (Vi]\) Valentina…………...……..138

Gheorghe Dragomir…………………..…142

Floarea (Druic\) Stoian………………….144

Elena (Glod) Stafie……………………....145

Elena (Godoi) Gorun………………….....149

Mihail Grosu………………………...…..150

Alexandrina (Lupa[cu) {andru…………..156

Mariana (Machedon) Iolu…………….…159

Dumitru V. Marin…………………..…...160

Gheorghe Popa…………………………...170

Neculai Popa………………………….…188

Laz\r Rusu…………………………..…..195

Mihai Serghie………………………..…..197

Ion Teliba[a……………………..……….201

Ion Zaharia………………………………203

Catinca (Zisu) Nichifor……………….....204

Emo]ii la reg\sire……………………………….205

Expresii [i porecle………………………..……..212

Din glosarul activ al anilor ’50……………...….213

Nota foarte necesar\............................................217

CAP. V PENTRU CEI CARE MEREU VIN…………219

S\ vedem… dincolo de m=ine!............................219

Nume noi, pe l=ng\ noi……………...………….222

Ovidiu B\lan………………………….....222

329 

 

Oliver Felix B\nil\....................................224

Viorel Cheptine……………………….....225

Viorel Ghelas\...........................................227

Ion Melinte………………………………229

Constantin Popa…………………………230

Neculai Rotaru…………………………..238

Nicolae Secar\...........................................239

Marius Teletin…………………………...240

Ioan }arin\.................................................241

G=nduri pentru cei de ieri [i de azi....................243

Primar Gelu Ciorav\: Prezent!…………………244

Predic]ii [i previziuni…………………………...246

CAP. VI PERSONALIT|}I DE PE VALEA…….…..249

{tefan (Mot\[) Zeletin………………...………...276

Dar monumentele eroilor?...................................283

Biblioteca, centru de cultur\...............................285

Echipa din Prim\ria Podu-Turcului…………….286

Colectivul didactic al liceului…………….…….287

S\rb\toare la Podu-Turcului……………………288

Concluzii: Ei, [i? Final deschis…………………290

Mesaj c\tre…viitori…………………………….294

~n edificiul spiritual na]ional………………...…296

ADDENDA………..………..….……………...….…298

Curriculum Vitae………………….……………299

Cuprinsul ,,MARIN 70”………………………..309

330 

 

Fotodocumente…………………………………314

Indice de nume…………………………………319

Textul de pe coperta III………………….……..322

Bibliografie……………………………….…….323

Rezumat…………………….………….……….324

CUPRINSUL..…………………………………….......326

Tehnoredactare: Anca Moldoveanu

Web site: www.tvv.ro

E-mail: marintvv@gmail.com;

marin@tvv.ro; contact@tvv.ro