Consideratii privind evolutia activitatilor antropice in valea Timisului Mort ASUI LVI-XVIII (2010-2012)

•ANALELE ŞTIINŢIFICE

ALEUNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA”

DIN IAŞI(SERIE NOUĂ)

ISTORIE

TOM LVI-LVIII2010-2012

Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUPRINS

Dănuţ Prisecaru, Consideraţii privind evoluţia activităţilor antropice învalea Timişului Mort ............................................................................... 11

Octavian Bounegru, Cercetări recente privind episkopion de la Histria ..... 49Nelu Zugravu, Arheologia identităţii etnice ................................................... 61Iulia Dumitrache, Procedee de obţinere a sosurilor de peşte în Antichitatea

romană .................................................................................................... 73Valentin Piftor, Speranţa de viaţă şi structura de vârstă a populaţiei

feminine din Moesia Superior (secolele I-III d. Hr.) .............................. 83Ana Odochiciuc, Câteva consideraţii privind contubernales din Dacia

romană .................................................................................................... 97

***

Maria Magdalena Székely, Imposibila biografie. Vieţi de femei dinMoldova de altădată ............................................................................... 103

Alexandru Pînzar, Câteva lămuriri cu privire la înrudirile primilor domniai Moldovei cu dinastia lituaniană ......................................................... 117

Mihai-Cristian Amăriuţei, Ludmila Bacumenco-Pârnău, Moşia Giuleşti dinţinutul Neamţului şi stăpânii acesteia până în primele decenii alesecolului al XIX-lea ................................................................................. 129

Mihai-Bogdan Atanasiu, Doi mari dregători ai Ţării Moldovei la cumpănaveacurilor XVII-XVIII – Ionaşco şi Ion Balş .......................................... 157

Paul Daniel Nedeloiu, Noi precizări cu privire la identitatea şi familia luiStanciul, pârcălab de Cetatea Albă ........................................................ 173

***

Mihai Cojocariu, Din recuzita propagandei unioniste: Rugăciuneapatriotului român şi Pluguşorul ............................................................ 183

Ion Gumenâi, Politica confesională a autorităţilor ruse în guberniile denord-vest ale Imperiului .......................................................................... 193

Simion-Alexandru Gavriş, Guvernarea Manolache Costache Epureanu dinŢara Românească (1860-1861) .............................................................. 205

Gabriel Leanca, Empires et nations dans la stratégie diplomatique duSecond Empire: quelques observations autour des écrits d’HippolyteDesprez ................................................................................................... 241

Cuprins

***

Ioana-Ecaterina Cazacu, Românii din Banatul sârbesc în al doilea deceniuinterbelic ................................................................................................. 251

Lucian Leuştean, „Un frate la locul potrivit” – sau cum o legătură derudenie a avut implicaţii în relaţiile româno-maghiare. „Cazul CamilManuilă” ................................................................................................. 265

Ion I. Solcanu, Un concurs ,,epic” la Facultatea de Filozofie şi Litere de laUniversitatea din Iaşi pentru ocuparea catedrei de Istorie modernă şicontemporană (octombrie 1929 – mai 1931) .......................................... 277

Ina Chirilă, Profesorul Gheorghe Ghibănescu – candidat „invalid” pentruocuparea unei catedre universitare ........................................................ 299

Bogdan-Alexandru Schipor, Turcia – o soluţie de rezervă a puteriloroccidentale în 1939 ................................................................................. 323

Daniel-Valeriu Boboc, Trăsăturile partizanatului şi implicării politice înRomânia interbelică ................................................................................ 335

Adrian Viţalaru, Marian Hariuc, Practici administrative şi mize academice.Universitatea din Iaşi şi problema Facultăţii de Teologie în anul 1941 347

Liviu Cărare, Două anchete şi o fărâmă de umanitate. Generalul VasileIonescu în contextual deportărilor din Cernăuţi (1941) ......................... 359

Ovidiu Buruiană, Partidul Naţional Liberal în perioada post Restauraţie(iunie 1930). Rezistenţă şi adaptare politică .......................................... 371

Iulian Ghercă, Reprezentarea presei catolice din România la Expoziţiamondială a presei catolice ...................................................................... 409

Dan Lazăr, Ipostazele postcomunismului balcanic: iugonostalgia ca formăde „recuperare” a memoriei .................................................................. 423

Mihaela Teodor, Despre condiţiile de finanţare a organului oficial alCominform şi contribuţia RPR pe anul 1948 .......................................... 437

***

Petronel Zahariuc, O ctitorie uitată din vremea lui Vasile Lupu: schitulRuşi (ţinutul Roman) ............................................................................... 449

Mircea Ciubotaru, Testamentul domniţei Elenco Hangerli (1860) ............... 467Florin Marinescu, Documente noi privitoare la Panaiot Moruzi şi Războiul

Crimeei (II) ............................................................................................. 481Ionuţ Nistor, Istorie şi propagandă la microfonul Radio România în timpul

celui de-al Doilea Război Mondial. Documente (Gh. I. Brătianu, Th.Capidan, Emil Diaconescu, Silviu Dragomir, C. C. Giurescu, VictorPapacostea) (I) ........................................................................................ 499

Marcel Lutic, Eugen D. Neculau – un cercetător aproape necunoscut alsatelor din nordul Moldovei .................................................................... 533

Eugen D. Neculau, Clasele sociale şi raporturile dintre ele .......................... 543Ion Donat, Şerban Papacostea, Ţinuturile dintre Carpaţi şi Siret într-o

descriere austriacă de la sfârşitul secolului XVIII (VI) .......................... 583

Cuprins

***

Ioan Ciupercă (Lucian Leuştean) ................................................................... 609Vasile Munteanu (1966-2012) – un ctitor aparte şi un model demn de

urmat (Marcel Lutic) ............................................................................... 611

***

Recenzii şi note bibliografice ......................................................................... 617Roxana Munteanu, Începutul Bronzului Mijlociu în depresiunile marginaleale Carpaţilor Orientali, Piatra Neamţ, Editura „Constantin Matasă”, 2010,Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, XXIV, 251 p. (Sebastian Andrei Drob);Allison Glazebrook, Madeleine M. Henry (Eds), Greek Prostitutes in theAncient Mediterranean, 800 BCE – 200 CE, The University of WisconsinPress, 2011, 324 p. (Elena Adam); Paraschiva-Victoria Batariuc, Contribuţiimărunte la istoria arhitecturii din Ţinuturile Suceava şi Cernăuţi (secoleleXIV-XVIII), Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, 2011, 183 p., 102 planşe(Petronela-Raluca Podovei); Miri Shefer-Mossensohn, Ottoman Medicine:Healing and Medical Institutions, 1500-1700, Albany, NY: Suny Press, 2009,277 p. (Sorin Grigoruţă); Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţările Române înEvul Mediu (sfârşitul sec. al XIII-lea – începutul sec. al XVII-lea), Iaşi,Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2011, 652 p. + 3 hărţi (PetronelZahariuc); Documente huşene, volumul I (1655-1883), întocmit de CostinClit, Iaşi, Editura „Pim”, 2011, 488 p. (Ioan-Augustin Guriţă); BogdanBucur, Devălmăşia valahă (1716–1828): o istorie anarhică a spaţiuluiromânesc, [Piteşti], Paralela 45, 2008, 312 p. (Nicoleta Roman); GheorgheLazăr, Mărturie pentru posteritate: testamentul negustorului Ioan Băluţă dinCraiova (studiu introductiv, ediţie, arbori genealogici şi glosar), MuzeulBrăilei, Editura Istros, 2010, 199 p. (Petronel Zahariuc); Antoaneta Olteanu,Rusia imperială. O istorie culturală a secolului al XIX-lea, Bucureşti, EdituraAll, 2011, 408 + XVI p. (Mircea-Cristian Ghenghea); Gheorghe Cliveti,Europa franceză şi cauza română (1789-1871), Iaşi, Editura Junimea, 2010,729 p. (Adrian-Bogdan Ceobanu); Diplomaţie şi destine diplomatice în lumearomânească, coord. Paul Nistor, Adrian-Bogdan Ceobanu, Târgovişte,Editura Cetatea de Scaun, 2011, 425 p. (Ionuţ Nistor); Istoria Universităţiidin Iaşi, coord. Gheorghe Iacob, Alexandru-Florin Platon, Iaşi, EdituraUniversităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2010, 907 p. (Laurenţiu Rădvan); GlennE. Torrey, The Romanian Battlefront in World War I, University Press ofKansas, 2011, 422 p. (Lucian Leuştean); Gheorghe E. Cojocaru, Cominternulşi originile „moldovenismului”. Studiu şi documente, Chişinău, EdituraCivitas, 2009, 500 p. (Cătălin Botoşineanu); Gheorghe Median, Nicolae Iorgaşi Botoşanii. Legături epistolare, Botoşani, Editura Agata, 2006, 145 p.(Cătălin Botoşineanu); Dezmembrarea Maramureşului Istoric, deciziipolitice, reacţii şi consemnări în mărturii contemporane (1919-1923), EditorCristina Ţineghe, Bucureşti, Editura Centrul de Studii pentru ResurseRomâneşti, 2009, 195 p. (Cătălin Botoşineanu); Mircea Goga, Veturia Goga:„privighetoarea lui Hitler”, Bucureşti, Editura RAO International, 2007, 704 p.(Nicoleta Roman); Virgil Coman, Nicoleta Grigore, Schimbul de populaţie

Cuprins

româno-bulgar. Implicaţiile asupra românilor evacuaţi. Documente (1940-1948), Constanţa, Editura Ex Ponto, 2010, 422 p. (Cătălin Botoşineanu);Victor Neumann, Armin Heinen (editori), Istoria României prin concepte.Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Iaşi, EdituraPolirom, 2010 (Alexandru-Florin Platon); Anatol Petrencu, Istoriacontemporană: studii, materiale, atitudini, Chişinău, Editura Cartdidact, 2011(Alexandru-Florin Platon); Henry Kissinger, On China, New York, ThePenguin Press, 2011 (Alexandru-Florin Platon); Timothy Garton Ash, Factsare Subversive. Political Writing from a Decade Without Name, AtlanticBooks, London, 2009 (Alexandru-Florin Platon); Teodor Ardelean, Limbaromână şi cultivarea ei în preocupările ASTREI. Prefaţă de Prof. univ. dr.D.H.C. Victor V. Grecu, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2009, 286 + VI p.(Mircea-Cristian Ghenghea); Teodor Ardelean, Asociaţiunea ASTRA şi limbaromână, Sibiu, Editura Asociaţiunii ASTRA, 2011, 82 p. (Mircea-CristianGhenghea); Dumitru Acu, Asociaţiunea ASTRA – 150 de ani. Reperecronologice 1861-2011, Sibiu, Editura Asociaţiunii ASTRA, 2011, 132 p.(Mircea-Cristian Ghenghea).

Abrevieri ......................................................................................................... 685

Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s.n., Istorie, LVI-LVIII (2010-2012), p. 11-48.

Dănuţ PRISECARU

Consideraţii privind activităţile antropiceîn valea Timişului Mort1

Prin poziţia sa geografică şi datorită factorilor climatici prielnici, Banatul areprezentat o zonă în care activităţile antropice s-au putut desfăşura încă dinvremuri preistorice2. Din acest areal, ne interesează judeţul Timiş, a cărui denumireprovine de la râul Timiş, fapt ce evidenţiază importanţa pe care cursul de apă o arepentru cei ce sălăşluiesc în apropiere sau au activităţi interferente cu albia. Demnde luat în seamă este faptul că râul Timiş, aşa cum se prezintă astăzi, este rezultatulunor intervenţii antropice de regularizare şi sistematizare a apelor ce inundauperiodic arealul. Sistematizarea s-a realizat destul de recent, în sec. al XVIII-lea, cuconcursul administraţiei austro-ungare, care gestiona zona la acea dată.

Astfel, cu toate că astăzi Timişul are o albie diferită, nu trebuie pierdut dinvedere faptul că Timişul Mort reprezintă un vechi curs de apă de-a lungul căruia s-audesfăşurat activităţile umane. Aceasta cu atât mai mult cu cât pârâul străbate sateactuale sau trece prin apropierea lor.

După cum am menţionat, Timişul Mort se regăseşte sub forma unui pârâu,alimentat de izvoarele din diverse zone sau de canale auxiliare de scurgere a apei(Fig. 1). Pe unele tronsoane ale cursului său, Timişul Mort este obturat. Totodată,constituie un canal ce preia din sarcina actualului râu Timiş, precum şi din anumeroaselor rigole din areal.

Pe ultimul tronson al Timişului Mort, chiar la confluenţa acestuia cu RâulTimiş, se află amplasată o staţie de control a debitului apei (Fig. 1). Astfel sepermite fie scurgerea Timişului Mort atunci când este cazul, fie preluareasurplusului apelor Timişului atunci când aşezările de pe cursul acestuia suntameninţate cu inundaţii.

La momentul redactării lucrării de faţă, Timişul Mort atinge limita de sud-est a satului Pădureni în zona 45°35'28.76"N/21°13'35.07"E3, cursul apei coborândspre sud-vest către satul Jebel, cu care se intersectează în punctele

1 Unele aspecte din această lucrare au fost prezentate în noiembrie 2012 la Alba Iulia, în cadrul uneicomunicări intitulate Consideraţii privind arheologia peisajului. Valea Timişului Mort. Prezentuldemers are la bază lucrarea de disertaţie susţinută la Alba Iulia în 2011.2 Florin Draşovean, Cultura Vinča târzie (faza C) în Banat, Timişoara,1996, p. 10.3 Datele au fost prelevate cu ajutorul programului Google Earth.

12 Dănuţ Prisecaru

45°34'18.27"N/21°12'36.26"E în amonte, respectiv 45°34'15.38"N/21°12'19.47"Eîn aval (zonă în care cursul apei părăseşte satul, îndreptându-se pe un scurt tronsoncătre nord-vest). În punctul 45°34'21.32"N/21°12'13.67"E Timişul Mort estetraversat de D.J. 693 B. Următoarea localitate de pe cursul apei este satul Obad,însă aici fostul râu nu pătrunde în sat, cel mai apropiat punct fiind45°32'31.41"N/21°8'48.47"E. Ulterior, vechiul curs de apă se îndreaptă pe odirecţie relativ sudică, ajungând în vestul satului Ciacova în punctul45°31'8.87"N/21°7'27.14"E; Timişul Mort îşi urmează cursul prin vestul satuluipână în zona punctului 45°29'58.43"N/21°7'16.62"E, de unde face o buclă cătrevest. Ultimul tronson al Timişului Mort este orientat pe direcţia vest-sud-vest, pânăla confluenţa cu Râul Timiş (satele Rudna/Crai Nou), intersecţia avândcoordonatele 45°29'18.85"N/21° 0'28.72"E.

Lucrarea de faţă îşi propune evidenţierea activităţilor umane din ValeaTimişului Mort, prin consemnarea acestora pe baza artefactelor descoperite încadrul cercetărilor de teren, semnalarea unor obiective arheologice inedite şiindicarea acestora prin coordonate geografice.

Totodată, intenţionăm să descriem modificările produse în peisajul zoneiaferente albiei analizând unele izvoare cartografice

Metode de studiu

Pentru redactarea prezentului demers, într-o primă etapă, au fost parcurseinformaţiile din literatura de specialitate cu privire la arealul discutat, pentru a aveao perspectivă asupra activităţilor umane din zonă. Astfel au fost identificate şiconsultate lucrări ce menţionează şi descriu descoperiri arheologice din spaţiul delucru.

Ulterior, au fost efectuate o serie de cercetări de teren de-a lungul albieiTimişului Mort, pe o lungime transversală de aproximativ 300 de metri, pentru aidentifica şi recolta material arheologic. Totodată, punctele găsite (inedite sau dejaexistente în literatura de specialitate) au fost marcate cu ajutorul unui GPS, iarposibilele erori au fost corectate în momentul cartografierii cu ajutorul programuluiGoogle Earth4, pe baza coordonatelor GPS şi a observaţiilor din teren. S-a efectuatapoi procesarea materialului arheologic recoltat şi încadrarea cronologică.

Totodată, pentru sesizarea modificărilor produse în spaţiul de lucru, au fostconsultate diferite izvoare cartografice.

Istoricul cercetărilor

Pentru facilitarea construcţiei, dar şi a înţelegerii prezentului demers,abordarea istoricului cercetărilor va fi realizată fragmentar. Aceasta datorităfaptului că în literatura de specialitate lipsesc studii care să vizeze exhaustiv

4 http://www.google.com/earth/index.html

Consideraţii privind activităţile antropice 13

spaţiul, iar descoperirile din arealul avut în vedere au fost publicate cu indicaţii ceutilizează repere administrative actuale.

Astfel, cu privire la satul Pădureni (com. Pădureni) se regăsesc descoperirimenţionate într-o lucrare care, deşi este reeditată în 2006, include satul pe teritoriulcomunei Jebel, cu toate că Pădureni este comună din 20045. Aceasta repertoriazădescoperirile arheologice din Banat6 în diverse puncte, fără a se oferi indicaţii clareîn ceea ce priveşte locul descoperirilor. Astfel, nu putem preciza dacă informaţiilecu privire la existenţa unei bisericuţe medievale7 se referă la spaţiul de lucru vizatde prezentul demers. Lucrarea monografică a lui Marian Gumă8 semnaleazădescoperiri de fragmente ceramice de tip Gornea-Kalakača, singurele repere cuprivire la locul descoperirii fiind cele administrative9. De asemenea, pentru satulPădureni mai sunt semnalate unele descoperiri fortuite de monede maghiare, dincare unele sunt datate în anul 167310.

Următoarea localitate din zona cercetată este satul Jebel, reşedinţa comuneiomonime, unde s-au descoperit artefacte dintr-o aşezare (?) încadrată cronologic înepoca bronzului11, însă informaţiile lacunare nu permit cartografierea datelor. Totpe teritoriul acestui sat au mai fost descoperite un cimitir de înhumaţie şi un bordeidatate în sec III-IV A.D.12. Acestea sunt însă descoperiri din spaţiul Fabricii decărămidă, aflată la cca. 280 m. de cursul Timişului Mort, astfel încât nu se înscriuîn arealul vizat de lucrarea de faţă. Informaţii despre locuirea aparţinând sec. III-IVsunt prezente şi în lucrarea monografică dedicată provinciei Dacia13.

Din informaţiile analizate, în zona satului Obad nu au fost semnalateobiective arheologice. Situaţia diferă în cazul zonei Ciacova, unde la fostul C.A.P.,pe locul numit Gheorghianu au fost descoperite obiecte aparţinând epociibronzului14. Tot pe teritoriul localităţii Ciacova, fără a i se menţiona loculdescoperirii, a fost găsit în anul 1940 un denar Antoninus Pius15. În Ciacova se maipăstrează un donjon de piatră patrulater, fiind singura structură ce a rezistat din cele

5 http://www.comunapadureni.ro/index.php?meniuId=28&lg=ro&viewCat=5446 Sabin Adrian Luca, Descoperiri arheologice din Banatul românesc: repertoriu, Alba Iulia, 2006.7 Ibidem, p. 194; Florin Medeleţ, Ion Bugilan, Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelor depământ din Banat, în „Banatica”, 9 (1987), p 155.8 Marian Gumă, Civilizaţia primei epoci a fierului în sud-vestul României, Bucureşti, 1993.9 Ibidem, p. 293 (cu bibliografia).10 Sabin Adrian Luca, op. cit., p. 194; Margareta Drăgoescu, Descoperiri arheologice şi numismaticepe teritoriul Banatului între anii 1872-1918, în „Analele Banatului”, s.n., IV (1995), 1, p. 368.11 Nicolae Gudea, Ion Moţiu, Observaţii în legătură cu istoria Banatului în epoca romană, în„Banatica”, 7 (1983), p. 183, 192.12 Adrian Bejan, Complexul ceramic de la Lenauheim (jud. Timiş), Banatica 2 (1973), p. 136; idem,Aşezări rurale daco-romane din Banat în din sec. III-IV e.n. în lumina unor recente cercetăriarheologice, în „Analele Banatului”, s.n., I (1981), p. 21.13 Doina Benea, Dacia sud-vestică în secolele III-IV, 1, Timişoara, 1996, p. 267.14 Ortansa Radu, Descoperiri întâmplătoare de la Ciacova, jud. Timiş, Tibiscus, 2, 1972., p 61-64.15 Bucur Mitrea, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques et byzantines enRoumanie, în „Dacia”, N.S., 9 (1965), p. 496.


care au alcătuit odinioară cetatea de aici, menţionată documentar încă din sec.XIV16.

Descoperiri inedite în Valea Timişului Mort

Acest segment al lucrării reprezintă o abordare realizată exclusiv pe bazamaterialului arheologic descoperit în urma cercetărilor de teren efectuate în toamnaanului 2010 şi 2011-primăvara. Artefactele identificate în cadrul cercetărilor deteren se află în custodia Muzeului Banatului din Timişoara. Pentru o mai bună şimai facilă înţelegere a demersului menţionăm faptul că numerotarea descoperirilora fost realizată în ordinea identificării din cadrul cercetărilor de teren. Localizareageografică a limitelor posibilelor situri nu este posibilă, cercetarea exhaustivă azonelor identificate fiind singura în măsură să furnizeze informaţii cu privire la ariade întindere a eventualelor situri arheologice.

Încadrarea cronologică a artefactelor descoperite în cercetările de suprafaţăeste realizată de către autorul prezentei lucrări.

a. Preistoria

În urma cercetărilor de teren, segmentul cronologic denumit preistorie estereprezentat, în zona de interes ştiinţific, de o suită de descoperiri din diverseepoci17. Pentru evitarea unor erori create de încadrări greşite (datorită faptului căfragmentele ceramice găsite sunt atipice şi prin urmare, atribuirea lor la o culturăpreistorică este riscantă), voi folosi termenul general de preistorie pentrudesemnarea epocii căreia îi aparţin artefactele.

Astfel, artefacte datând din preistorie au fost identificate în P. 2, constândîn fragmente ceramice de factură grosieră şi semifină (Fig. 15/1). Tot din perioadapreistorică a fost recoltat material din P. 6, fragmentele ceramice fiind de aceastădată descoperite împreună cu ceramică aparţinând perioadei medievale (Fig.15/2,3); în aceeaşi perioadă am încadrat şi materialul descoperit la P. 7, acolo undedescoperirile sunt asociate cu ceramică medievală (Fig. 15/4).

Următoarea zonă cu artefacte datând din preistorie este cea a P. 8, unde afost identificată ceramică grosieră (Fig. 16/1). Materialul arheologic de la P. 10(Fig. 16/2), constând în fragmente ceramice este, de asemenea, preistoric. Imagineadin satelit (vezi Repertoriul descoperirilor) sugerează posibilitatea existenţei unuisit arheologic „tăiat” de cursul Timişului Mort. O zonă de interes reperată curelativă dificultate este reprezentată de P. 11, acolo unde materialul preistoric,redus cantitativ, apare asociat cu cel medieval (Fig. 16/3). La P. 14, aproape deconfluenţa Timişului Mort cu râul Timiş a fost de asemenea identificat materialceramic preistoric (Fig. 17/1;).

16 Gheorghe Anghel, Primele donjoane de piatră din Transilvania, în „Apulum”, XVIII (1980), p.205-206.17 Vezi anexa: Repertoriul descoperirilor.


În Punctul 16, materialul ceramic preistoric a fost descoperit împreună cuun fragment de obsidian (Fig. 17/2, 2a).

Descoperirile de materiale preistorice menţionate susţin ipoteza conformcăreia arealul vizat de prezentul demers a fost locuit de oameni încă cele mai vechiepoci. Mai mult, posibilităţile multiple oferite de areal au făcut catalizatperpetuarea locuirii umane, începând cu preistoria şi până în zilele noastre, dupăcum vom vedea.

b. Epoca romană şi romană târzie

Cea mai importantă şi impresionantă totodată urmă a activităţilor umanedin segmentul cronologic cuprins între sfârşitul preistoriei şi începutul evuluimediu este, fără îndoială, Valul Roman ce traversează Timişul Mort la Nord desatul Jebel18. Pe traiectul probabil al sistemului de fortificaţii roman am identificatPunctul 1, acolo unde o ridicătură de pământ pare a semnaliza un tumul. Lipsamaterialului arheologic din zonă face imposibilă încadrarea cronologică aposibilului monument arheologic, dar aflarea acestuia pe traseul probabil alValului face ca punctul să fie menţionat în acest segment al demersului. Asupratraseului urmat de Valul Roman, precum şi a importanţei, modului de construire şifuncţionare nu vor fi făcute aici precizări, datorită faptului că o astfel de abordarenu ar aduce informaţii suplimentare faţă de cele cuprinse în lucrarea dedicatămonumentului19.

În Punctul 13 a fost identificată ceramică aparţinând secolelor III-IV A.D,asociată cu ceramică specifică Evului Mediu (Fig. 18).

c. Perioada medievală

La P. 4 a fost identificat material arheologic medieval, în exteriorul unuicot al Timişului Mort (Fig. 19). Foarte aproape de această zonă a fost identificat P.5, unde de asemenea, au fost recoltate materiale medievale (Fig. 20). Nu esteexclusă existenţa unei relaţii între cele două puncte sau posibilitatea ca ele să facăparte din acelaşi sit. Au fost marcate ca fiind diferite, datorită faptului că la P. 5materialul pare a avea o altă textură şi identificarea s-a realizat mai facil.Cantitativ, ceramica de la P. 5 este mai numeroasă decât cea de la P. anterior.

Descoperiri medievale se regăsesc şi la P. 6, unde urmele activităţiiumane datează din epoci preistorice, existând şi ceramică medievală, dar şi uneleartefacte mai târzii (Fig. 21). Situaţia este similară la P. 7 (Fig. 22). Trebuie

18 Sabin Adrian Luca, op. cit., p. 150; Florin Draşovean, Doina Benea, Mircea Mare, Daniela Tănase,Florentina Chiu, Simona Regep-Vlasici, Atalia Ştefănescu, Marius Muntean, Mariana Crânguş, DorelMicle, Alexandru Szentmiklosi, Călin Timoc, Săpăturile arheologice preventive de la Dumbrăviţa.DN 6 - varianta ocolitoare Timişoara km.549+076-DN 69, km. 6+430, Timişoara 2004, p. 16. Încontinuare se va cita Draşovean et alii.19 Draşovean et alii, op. cit. (cu bibliografia).


menţionat că întreaga zonă a P. 4, 5, 6 şi 7 pare a reprezenta o arie unitară dinpunct de vedere al habitatului uman din preistorie şi până în prezent.

În P. 9, la sud de satul Pădureni, au fost identificate doar materiale defactură medievală, constând în fragmente ceramice, dintre care unele sunt torţiprovenind probabil de la vase de dimensiuni mai mari (Fig. 23). Şi din P. 11 aufost recoltate fragmente de ceramică medievală, într-o zonă în care acestea suntasociate cu ceramică preistorică, materialul arheologic identificându-se cugreutate (Fig. 24).

De lângă podul de cale ferată, aflat în apropiere de satul Jebel, a fostrecoltată o altă serie de materiale medievale (P. 12 - Fig. 25).

Urme ale activităţii omului din epoci mai timpurii combinate cu celemedievale au fost regăsite în P. 13, acolo unde au fost descoperite şi fragmenteceramice de factură sarmatică (Fig. 26). Material relativ redus cantitativ a fostdescoperit la P. 17. Doar factura materialului oferă indicii cu privire la încadrareacronologică, fragmentele fiind atipice.

Cea mai mare densitate de materiale arheologice întâlnită în cadrulcercetărilor de teren a fost identificată la P.19, acolo unde materialul medievaleste extrem de abundent (Fig. 27). Situaţia este explicabilă dacă avem în vederefaptul că zona unde au fost identificate artefactele se află lângă satul Ciacova,unde este recunoscută locuirea medievală, datorită elementelor de fortificaţiepăstrate20.

Ultimul din repertoriul descoperirilor este P. 20 unde a fost identificatmaterial atipic.

d. Epoca modernă

Discutând strict prin prisma datelor oferite de descoperirile din cercetareade teren ce a premers lucrarea de faţă, epoca modernă este reprezentată prindescoperirile de la P. 6 unde am identificat fragmente ceramice.

Acesta nu este singurul punct unde s-au descoperit artefacte de epocămodernă. La P. 18 au fost identificate de asemenea alte artefacte, printre care şi unnasture militar (Fig. 28, Fig. 30).

La P. 15 am descoperit un fragment de lamă din fier (Fig. 29). Deşi înmomentul descoperirii am considerat că este vorba despre un fragment din fierprovenind de la un utilaj, după curăţare, forma obiectului, cât şi existenţa uneişănţuiri aflată de-a lungul lamei au avansat posibilitatea ca fragmentul să provinăde la o armă.

Monumentele arheologice identificate şi prezentate până în acest momental prezentului demers (re) demonstrează continuitatea locuirii spaţiului, iarsuprapunerile cronologice relevate de materiale aparţinând diferitelor epoci potsemnala o preferinţă a comunităţilor umane pentru anumite zone.

20 Vezi supra, nota 15.


Informaţii cartografice cu privire la Timişul Mort

Dincolo de descoperirile realizate în cadrul cercetării de teren, informaţiicu privire la aşezările şi activităţile umane din Valea Timişului Mort se regăsesc însurse iconografice sau cartografice referitoare la cursul de apă vizat.

Unul dintre primele izvoare ce ilustrează ţinuturile din S-V României de astăzieste Columna lui Traian, ce prezintă un teritoriu împădurit, nu de puţine ori cumlaştini împădurite. Mai mult, regiunea intracarpatică a României este denumită înperioada evului mediu Transilvania21; toponimul denotă faptul că ţinuturile eraucunoscute ca existând „peste păduri”.

Informaţii privind regiunea Banatului se regăsesc în izvoarele cartograficeaustriece. Din seria de preocupări cartografice ale Administraţiei Habsburgice seremarcă prima cartare („Iosefină”) a Banatului. Demersul (desfăşurat pentru a serviArmatelor Imperiale) a fost iniţiat sub domnia Mariei Tereza şi continuat sub cea alui Iosif al II-lea, între anii 1764 şi 1785. Hărţile erau desenate de mână şi eraufăcute aproximativ la scara de 1:28.800. Variaţiile de altitudine erau redate prinhaşuri şi nu prin curbe de nivel. Cele aproximativ 4000 de planşe realizate aucaracter neunitar, fără o unitate de măsură comună şi nu pot fi puse într-unansamblu22.

Dintre aceste planşe, trei interesează lucrarea de faţă şi au fost realizate între1769 şi 1772. Prima dintre acestea ilustrează zona satelor Pădureni (Liget pe hartă)şi Jebel (Schebel) (Fig. 3 - Sectio 79). Din această imagine se poate lesne observafaptul că la sud de satul Pădureni actualul Timiş Mort se despărţea, cele două braţerezultate reunindu-se la nord-est de marginea satului Jebel. De asemenea, seremarcă faptul că exista o pădure ce înconjura satul Pădureni din nord-vest, prinnord până la nord-est; pâlcuri de copaci existau şi în unele dintre meandrelebraţului sudic dintre cele două aşezări. Porţiunea mai mare de pădure era străbătutăde râul Timiş. În zilele noastre braţul de nord - vest este cel mai important cel sudicreprezentând un canal auxiliar, în care apa bălteşte (Fig. 1).

A doua planşă oferă detalii cu privire la zona satului Obad (Obadie), existent înmomentul cartării, ce este traversat pe un traseu asemănător cu cel pe care îl areastăzi Timişul Mort (fig. 4 - Sectio 78). Remarcabil este faptul că malurile râuluisunt aproape în întregime împădurite, mai ales zonele de la nord, nord-vest şi sud-vest ale satului Obad. De aici, Timişul curgea către Ciacova, localitate pe care oocolea prin nord nord-vest şi îşi urma cursul, având maluri împădurite, pe o direcţieaproximativ estică, apropiată de cursul actual (Czakova - Fig. 5 - Sectio 90). Dinaceastă ultimă planşă se poate vedea că satele actuale Rudna şi Crai Nou nu existaula acea vreme, prima localitate din aval, pe vechiul curs al Timişului fiind Gad.

Realizarea celei de-a doua serii de documente cartografice importante pentruzonă a fost iniţiată cu prilejul războaielor napoleoniene, deoarece vechea cartare

21 Draşovean et alii, op.cit., p. 14.22 Răzvan Ioan Pinca, Ioan Stremţan, Cercetări de geografie istorică şi arheologie medievală laCoşteiu (jud. Timiş), în „Analele Banatului”, XX (2012), p.191.


iosefină nu mai corespundea realităţilor din teren şi cu necesităţile tactice. Multmai detaliate, beneficiind şi de un sistem de triangulaţie, hărţile care fac parte dincartarea franciscană reprezintă un instrument mult mai precis de lucru, atât pentrucontemporaneitatea care le-a creat, cât şi pentru noi23. Aceste hărţi arată o cu totulaltă configuraţie a zonei, deoarece au fost realizate după desecarea mlaştinilor decătre Imperiul Habsburgic, şi modelarea antropică a actualei văi a Timişului (Fig.6-10)24.

Se poate observa, de asemenea, faptul că mare parte din zonele împădurite de pecursul Timişului Mort au dispărut ca urmare a intervenţiilor antropice de regularizarea zonei. Situaţia din teren, ilustrată de aceste hărţi, este destul de apropiată de ceaprezentă. Un alt aspect important regăsit în planşele amintite este reprezentat deapariţia satului Rudna.Cea de-a treia ridicare topografică austro-ungară a fostrealizată între 1869 şi 1896. Acest demers este, fără îndoială, mult mai profesionist.Din Fig. 1125 şi 1226 se remarcă despăduririle accentuate ale zonelor, fiind însăvizibile şi multe dintre canalele de irigaţii sau ameliorare a debitului, existente şiastăzi. Localităţile din zona de studiu sunt prezente pe aceste hărţi, desigur,identificate prin denumiri maghiare. În zona de la est de Rudna se remarcă existenţaunei zone împădurite destul de extinse, care se prelungeşte către sud.

Ultima suită de izvoare avute în vedere care oferă informaţii cu privire la valeaTimişului Mort, este reprezentată de hărţile topografice militare realizate în secolulXX de U.S. Army Map Service. Hărţile militare americane sunt realizate în urmacelui de-al Doilea Război Mondial, la scara de 1:250 000, şi sunt publicate onlinede către Biblioteca Perry-Castaeda de la Universitatea din Texas, Austin, StateleUnite ale Americii. Dintre aceastea, harta cu indicativul NL 34-8 conţine dateprivind zona de interes a lucrării de faţă (Fig. 13, 14).

Harta oferă informaţii cu privire la aspectul topografic şi fizico-geografic alarealului, dar totodată conţine informaţii de natură toponimică. Dintre acestea, sedistinge cel care desemnează Timişul Mort prin toponimul Timişul Bătrân (Fig. 14).

În acelaşi timp, din datele oferite se poate remarca faptul că apar înregistratecanalele de scurgeri/irigaţii din vecinătatea cursului de apă studiat.

Un alt element inedit este reprezentat de apariţia satului Crai Nou lângălocalitatea Rudna, precum şi de nominalizarea pădurii din zona ultimului segmental pârâului, cu numele de Pădurea Macedonia.

Informaţii şi imagini cu privire la zona de interes pot fi lesne obţinute cuajutorul programului Google Earth, ce oferă imagini satelitare ale zonei.

23 Gábor Timár,Gábor Molnár, Baláz Székely, Sándor Biszak, József Varga, Annamária Jankó,Planurile celei de-a doua ridicări topografice şi varianta lor georeferenţiată, în RGCC, 17 (2008), nr.1-2, p. 4.24 http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html25 http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/200e/39-46.jpg26 http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/200e/39-45.jpg


***

Importanţa vechiului curs al Timişului, astăzi cunoscut sub denumirea deTimişul Mort, nu poate fi pusă la îndoială, deoarece se remarcă faptul că zona afost locuită încă din cele mai vechi perioade istorice.

Deşi desecarea mlaştinilor din Banat (secolul XVIII) a făcut ca acest cursde apă (zona de interes ştiinţific a prezentului demers) să fie „retrogradat” lanivelul unui pârâu ce este doar pe alocuri apă curgătoare, aşezările şi activităţileumane din zonă au caracter perpetuu şi evolutiv.

Demersul de faţă a încercat, pe lângă oferirea unei viziuni mai largi asuprazonei şi istoricului acesteia, să ralieze metodele de cercetare la cerinţele actuale.Astfel, consemnarea exactă a localizării geografice este un element relativ ineditpentru descoperiri rezultate în urma cercetărilor de teren în arealul studiat. Seîncearcă astfel eliminarea situaţiilor neavenite pe care le-ar fi generat plasarearelativă a locului de descoperire (situaţie frecventă în literatura de specialitate).

Totodată, realizarea unui amplu material ilustrativ vine în sprijinul unoradintre demonstraţii şi este o necesitate irefutabilă, în măsura în care avem de-a facecu materiale arheologice inedite.

Astăzi, pârâul Timişul Mort este încă „viu” datorită localităţilor pe care lestrăbate sau care sunt aflate în vecinătatea sa, reprezentând un element importantpentru memoria locurilor, fiind totodată un factor în ceea ce priveşte activităţilelegate de subzistenţă, agrement sau control al mediului.

Fig. 1. Timişul Mort. Vedere generală(Google Earth. http://www.google.com/earth/index.html)


Fig. 2. Harta generală a descoperirilor din Valea Timişului Mort(Google Earth. http://www.google.com/earth/index.html)

Fig. 3. Timişul între Pădureni şi Jebel. Planşă din cartarea iosefină(http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Banat_Josephinische_

Landaufnahme_pg079.jpg&flash=no)


Fig. 4. Timişul în zona Obad. Planşă din cartarea iosefină(http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Banat_Josephinische_


Fig. 5. Timişul în zona satului Ciacova. Planşă din cartarea iosefină(http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Banat_Josephinische_



Fig. 6. Timişul Mort în zona satului Pădureni. Cartarea Franciscană(http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html)

Fig. 7. Timişul Mort în zona satului Jebel. Cartarea Franciscană(http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html)


Fig. 8. Timişul Mort în zona satului Obad. Cartarea Franciscană(http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html)

Fig. 9. Timişul Mort în zona satului Ciacova. Cartarea Franciscană(http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html)


Fig. 10. Timişul Mort în zona satului Rudna. Cartarea Franciscană(http://archivportal.arcanum.hu/maps/html/katfelm2b_google.html)

Fig. 11. Timişul Mort în zona Pădureni-Ciacova.A treia ridicare topografică austro-ungară


Fig. 12. Timişul Mort în zona Rudna. A treia ridicare topografică austro-ungară(http://lazarus.elte.hu/hun/digkonyv/topo/200e/39-45.jpg)

Fig. 13. Valea Timişului Mort. Harta militară U.S. Army Map Service - NL 34-8(http://www.lib.utexas.edu/maps/ams/western_europe/txu-oclc-6472044-nl34-8.jpg)


Fig. 14. Detaliu al hărţii militare U.S. Army Map Service - NL 34-8


Fig. 15. Fragmente ceramice preistorice descoperite în Valea Timişului Mort.1. Punctul 2. 2. Punctul 6. 3. Punctul 6. 4. Punctul 7.


Fig. 16. Fragmente ceramice preistorice descoperite în Valea Timişului Mort.1. Punctul 8. 2. Punctul 10. 3. Punctul 11.


Fig. 17. Fragmente ceramice preistorice descoperite în Valea Timişului Mort.1. Punctul 14. 2. Punctul 16. 2a. Fragment obsidian. Punctul 16.

Fig. 18. Fragment ceramic descoperit în Valea Timişului Mort. Sec. III-IV. Punctul 13.


Fig. 19. Fragmente ceramice medievale descoperite în Valea Timişului Mort. Punctul 4.












Fig. 26. Fragment ceramic medieval descoperite în Valea Timişului Mort. Punctul 13.




Fig. 28. 1-Fragmente ceramice moderne descoperite în Valea Timişului Mort.2-Nasture militar. Punctul 18.

Fig. 29. Fragment lamă din fier descoperit în Valea Timişului Mort.. Punctul 15.

Fig. 30. Detaliu nasture militar descoperit în Valea Timişului Mort. Punctul 18.


Repertoriul descoperirilor

a. Latitudineab. Longitudineac. Localitatead. Toponim/localizare pe baza observaţiilor din terene. Cronologief. Materialeg. Factori de risc pentru sith. Observaţii

1. a. 45 36 46.6 N.b. 21 14 06.1 E.c. Pădurenid. Ridicătură de pământ.e. -f. -g. -h. Posibil tumul, acoperit cu vegetaţie înaltă, aflat probabil pe traiectul

Valului Roman.


2. a. 45 36 48.5 N.b. 21 13 37.3 E.c. Pădureni.d. Cot al Timişului Mort.e. Preistorie.f. Fragmente ceramice.g. -h. Posibilă aşezare.

3. a. 45 36 41.2 N.b. 21 13 28.2 E.c. Pădureni.d. Malul de V al Timişului Mort.e. -f. -g. -h. -


4. a. 45 35 23.7.b. 21 14 34.0.c. Pădureni.d. Malul de E al Timişului Mort.e. Ev Mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. Zonă destul de înaltă, neinundabilă. Actualmente, arealul este acoperit cu

vegetaţie sălbatică, specifică zonei de câmpie. Materialul a fost recuperatdin apropierea Timişului Mort, pe marginea unui drum de acces, dinrâmături de mistreţ şi muşuroaie.

5. a. 45 35 27.6 N.b. 021 14 36.4 E.c. Pădureni.d. Malul de E al Timişului Mort.e. Ev Mediu.f. Fragmente ceramice: atipice, buze de vas.g. -h. -


6. a. 45 35 32.7 Nb. 021 14 36.0 Ec. Pădureni.d. Fragmente ceramice.e. Preistorie, Ev Mediu, Epoca Modernă.f. -g. -h. -

7. a. 45 35 35.7 N.b. 21 14 38.1 E.c. Pădureni.d. Malul de E al Timişului Mort.e. Preistorie, Ev mediu.f. Ceramică.g. -h. Zonă mai înaltă; probabil are legătură cu Punctele 5 şi 6.


8. a. 45 35 52.7 N.b. 021 14 33.5 E.c. Pădureni.d. Malul de E al Timişului Mort, la nord de tufe.e. Preistorie.f. Fragmente ceramice.g. -h. -

9. a. 45 35 04.7 N.b. 021 13 24.4 E.c. Pădureni.d. Malul de E al Timişului Mort, la sud de satul Pădureni.e. Ev Mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. Posibilă aşezare plană, pe mal.


10. a. 45 35 01.7 N.b. 21 12 57.9 E.c. Jebel.d. Pe malul drept al Timişului Mort, la circa 100 m de cursul apei.e. Preistorie.f. Fragmente ceramice.g. -h. Material arheologic relativ redus cantitativ. Zonă ce pare a fi inundabilă.

11. a. 45 34 34.3 N.b. 21 12 30.8 E.c. Jebel.d. Malul dinspre vest al Timişului Mort, la 7-800 m de şosea, în direcţia N-E

de la pod.e. Preistorie, Ev Mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. -


12. a. 45 34 19.5 N.b. 21 11 39.1 E.c. Jebel.d. Lângă podul de cale ferată.e. Ev Mediu târziu.f. Fragmente ceramice.g. -h. -

13. a. 45 34 19.0 N.b. 21 11 58.2 E.c. Jebel.d. Lângă şosea, pe malul dinspre V al Timişului Mort.e. Sec. 3-4 şi Ev Mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. -


14. a. 45 29 09.0 N.b. 21 00 52.5 E.c. Crai Nou/Rudna.d. 1 km. E de Crai Nou peste Timiş.e. Preistorie.f. Fragmente ceramice.g. -h. Înainte de staţia de ameliorare a debitului apei, posibilă aşezare tăiată în

două de un canal de drenaj ce se varsă în Timiş.

15. a. 45 29 05.3 N.b. 21 01 21.8 E.c. Crai Nou.d. La ieşirea din ultimul cot al Timişului Mort (înainte de confluenţa cu râul

Timiş), către amonte.e. -f. Lamă din fier.g. -h. Material arheologic relativ rar, mai degrabă o descoperire izolată.


16. a. 45 29 11.3 N.b.21 06 30.1 E.c. Hotar Ciacova-Ghilad.d. -e. Preistorief. Fragmente ceramice.g. -h. -

17. a. 45 31 05.2 N.b. 21 07 10.1 E.c. Ciacova.d. -e. Ev Mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. Resturi de locuire medievală.


18. a. 45 30 97.8 N.b. 21 07 05.4 E.c. Ciacova.d. Cot al Timişului Mort.e. Preistorie, Epoca modernă.f. Fragmente ceramice, nasture militar.g. -h. -

19. a. 45 30 36.5 N.b. 21 07 02.4 E.c. Ciacova.d. -e. Ev mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. Material ceramic abundent, cea mai mare densitate de material descoperit

în cercetările de suprafaţă.


20. a. 45 31 19.8 N.b. 21 07 33.1 E.c. Ciacova.d. Zonă mai înaltă, înconjurată de canale.e. Ev Mediu.f. Fragmente ceramice.g. -h. -

Considerations regarding the human activities in theValley of Timişul Mort

Abstract

The study describes the human activities in Timişul Mort Valley, throughconsiderations made after the inquiry of cartographic sources. The picture iscompleted by the presentation of few original discoveries made by the author in hisfield surveys. The paper aims to highlight the human-environment relationship indifferent historical periods.

Keywords: Timişul Mort Valley, human activities, surface research, cartographicinformation.

ABREVIERI

AARC = Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice, BucureştiAARMSI = Analele Academiei Române, Memoriile Secţiunii IstoriceAARMSL = Analele Academiei Române, Memoriile Secţiunii LiterareAB = Arhivele BasarabieiACNSAS = Arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor SecurităţiiAD = Acte şi documente relative la istoria renaşterii RomânieiAE = L'Année EpigraphiqueAEA = Annona Epigraphica Austriaca, în „Tyche”, VienaAHR = American Historical ReviewAIR = Arhiva Istorică a RomânieiAIIAC = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie ClujAIIAI = Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol”, IaşiAIIC = Anuarul Institutului de Istorie ClujAIINC = Anuarul Institutului de Istorie Naţională, ClujAIIX = Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, IaşiAJA = American Journal of ArchaeologyAMAE = Arhiva Ministerului de Externe al RomânieiAMEM = Anuarul Muzeului Etnografic al MoldoveiAMM = Acta Moldaviae Meridionalis, VasluiAMN = Acta Musei NapocensisAMR = Arhivele Militare RomâneAnnales HSS = Annales Histoire, Sciences SocialesANB = Arhivele Naţionale, BucureştiANDMB = Arhivele Naţionale. Direcţia Municipiului BucureştiANI = Arhivele Naţionale, IaşiANIC = Arhivele Naţionale Istorice CentraleANRM = Arhivele Naţionale ale Republicii MoldovaANV = Arhivele Naţionale, VasluiAO = Arhivele OltenieiAP = Analele PutneiAPH = Acta Poloniae Historica, VarşoviaAR = Arhiva RomâneascăArhGen = Arhiva Genealogică„Arhiva” = „Arhiva”. Organul Societăţii Ştiinţifice şi Literare, IaşiArhMold = Arheologia MoldoveiASRR = Arhiva Societăţii Române de RadiodifuziuneASRI = Arhiva Serviciului Român de InformaţiiASV = Archivio Segreto VaticanoAŞUI = Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, IaşiAUB = Analele Universităţii „Bucureşti”BAR = Biblioteca Academiei RomâneBBR = Buletinul Bibliotecii Române

686 Abrevieri

BCIR = Buletinul Comisiei Istorice a RomânieiBCMI = Buletinul Comisiei Monumentelor IstoriceBCU = Biblioteca Centrală Universitară, IaşiBE = Bulletin EpigraphiqueBF = Byzantinische Forschungen, AmsterdamBMCR = Bryn Mawr Classical ReviewBMI = Buletinul Monumentelor IstoriceBNB = Biblioteca Naţională BucureştiBNJ = Byzantinisch-Neugriechische JahrbücherBOR = Biserica Ortodoxă RomânăBS = Balkan StudiesBSNR = Buletinul Societăţii Numismatice RomâneBT = Biblioteca Thracologica, BucureştiCA = Cercetări arheologiceCAI = Caiete de Antropologie IstoricăCB = Cahiers balkaniquesCC = Codrul Cosminului, Suceava (ambele serii)CDM = Catalogul documentelor moldoveneşti din Arhivele Centrale de Stat,

Bucureşti, vol. I-V.CDŢR = Catalogul documentelor Ţării Româneşti din Arhivele Statului, Bucureşti,

vol. II-VIII, 1974/2006CI = Cercetări istorice (ambele serii)CIL = Corpus Inscriptionum Latinarum, BerlinCL = Cercetări literareCPP = Cronica Politică şi ParlamentarăCv.L = Convorbiri literare (ambele serii)„Dacia”, N.S. = Dacia. Nouvelle Série, Revue d'archéologie et d'histoire ancienne, BucureştiDANIC = Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice CentraleDBFP = Documents on British Foreign Policy, 1919-1939DGAS = Direcţia Generală a Arhivelor StatuluiDGAIC = Direcţia Generală a Arhivelor Istorice CentraleDI = Diplomatarium ItalicumDIR = Documente privind istoria RomânieiDOP = Dumbarton Oaks PapersDRH = Documenta Romaniae HistoricaDUP = Documente privind unirea PrincipatelorEB = Études BalkaniquesEBPB = Études byzantines et post-byzantinesEpigrAnat = Epigraphica Anatolica, MünsterFHDR = Fontes Historiae Daco-RomanorumGB = Glasul BisericiiHU = Historia UrbanaIDRE = Inscriptions de la Dacie romaine. Inscriptions externes concernant l'histoire

de la Dacie, I-II, Bucarest, 1996, 2000IGLR = Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România,

Bucureşti, 1976IMS = Inscriptions de la Mésie supérieureIN = „Ioan Neculce”. Buletinul Muzeului Municipal IaşiISM = Inscripţiile din Scythia Minor greceşti şi latine, Bucureşti, vol. I-III, 1983-1999JGO = Jahrbücher für Geschichte OsteuropasJL = Junimea literarăJÖB = Jahrbuch der Österreichischen ByzantinistikJRA = Journal of Roman Archaeology

Abrevieri 687

LR = Limba românăMA = Memoria Antiquitatis, Piatra NeamţMCA = Materiale şi cercetări arheologiceMEF = Moldova în epoca feudalismuluiMI = Magazin istoricMM = Mitropolia MoldoveiMMS = Mitropolia Moldovei şi SuceveiMO = Mitropolia OltenieiMOF = Monitorul Oficial al RomânieiMPN = Ministerul Propagandei NaţionaleNEH = Nouvelles études d’histoireOI = Opţiuni Istoriografice, IaşiOPEL = Onomasticon provinciarul Europae latinarum, Budapesta-Viena, 1994PCM = Preşedinţia Consiliului de MiniştriRA = Revista arhivelorRC = Revista catolicăRdI = Revista de istorieRER = Revue des études roumainesRESEE = Revue des études Sud-Est européennesRGCC = Revista de Geodezie, Cartografie şi Cadastru, Uniunea Geodezilor din RomâniaRH = Revue historiqueRHSEE = Revue historique de Sud-Est européenRI = Revista istorică (ambele serii)RIAF = Revista pentru istorie, arheologie şi filologieRIR = Revista istorică românăRIS = Revista de istorie socialăRIU = Die römischen Inschriften Ungarns, Budapest, 1972-1984RITL = Revista de istorie şi teorie literarăRJMH = The Romanian Journal of Modern History, IaşiRM = Revista muzeelorRMM (-MIA) = Revista muzeelor şi monumentelor (seria Monumente istorice şi de artă)RPP = Revista politică şi parlamentarăRRHA = Revue roumaine de l’histoire de l’artRRH = Revue roumaine d'histoireRsl = RomanoslavicaSAI = Studii şi Articole de IstorieSCB = Studii şi cercetări de bibliologieSCIA = Studii şi cercetări de istoria arteiSCIM = Studii şi cercetări de istorie medieSCIV/SCIVA = Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie)SCŞI = Studii şi cercetări ştiinţifice, IstorieSEER = The Slavonic and East European ReviewSMIM = Studii şi materiale de istorie medieSMIMod = Studii şi materiale de istorie modernăSOF = Südost-Forschungen, MünchenSRdI = Studii. Revistă de istorieStAntArh = Studia Antiqua et Archaeologica, IaşiUSHMM = United States Holocaust Memorial MuseumZB = Zeitschrift für BalkanologieZPE = Zeitschrift für Papyralogie und EpigraphikZSL = Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde