Colec]ia PLURAL

Colec]ia PLURAL

De acela[i autor :

1. Via]a lui Alexandru Macedonski, Bucure[ti, Edit. pentruLiteratur\, 1965

2. Opera lui Alexandru Macedonski, Bucure[ti, Edit. pentruLiteratur\, 1967

3. Introducere `n critica literar\, Bucure[ti, Edit. Tine-retului, 1968; tr. ungar\, Bucure[ti, Kriterion, 1979

4. Modern, Modernism, Modernitate, Bucure[ti, Edit.Univers, 1969

5. Rumänische Erzähler der Gegenwart, Gute Schriften,Bern, 1972 (antologie)

6. Dic]ionar de idei literare, I, A - G, Bucure[ti, Edit.Eminescu, 1973

7. Critica ideilor literare, Cluj, Edit. Dacia. 1974; tr.german\, Dacia, 1976; tr. francez\, Bruxelles,Complexe, 1978

8. ¡ Olé ! España, Bucure[ti, Edit. Eminescu, 1974; ed. II-a,Craiova, Aius, 1995

9. Carnete europene, Cluj, Edit. Dacia, 197610. Prezen]e rom^ne[ti [i realit\]i europene, Bucure[ti,

Edit. Albatros, 197811. Hermeneutica lui Mircea Eliade, Cluj, Edit. Dacia, 1980;

tr. francez\, Paris, Gallimard, 198112. Littérature roumaine. Littératures occidentales. Ren-

contres, Bucure[ti. Edit. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\,1981

13. Etiemble ou le comparatisme militant, Paris, Gallimard,1982; tr. japonez\, Tokio, Keiso Shobo, 1988

14. Tendences esthétiques, in: Les Avant-gardes littérairesau XX-ème siècle, vol.II, Théorie, Budapest, AkadémiaiKiadó, 1984

15. Hermeneutica ideii de literatur\, Cluj, Edit. Dacia,1987; tr. italian\: Teoria della letteratura, Bologna, IlMulino, 1994

16. Comparatisme et Théorie de la Littérature, Paris, PressesUniversitaires de France, 1988

17. Biografia ideii de literatur\, vol.I: Antichitate - Baroc,Cluj, Edit. Dacia, 1991; vol.II: Secolul Luminilor, Secolul19, Cluj, Edit. Dacia, 1992; vol.III: Secolul 20, parteaI-a, Cluj, Edit. Dacia, 1994

18. Evad\ri `n lumea liber\, Ia[i, Institutul European, 1993

PENTRU EUROPAIntegrarea Rom^niei

Aspecte ideologice [i culturale

Adrian Marino

POLIROMIa[i, 1995

Editura POLIROM, B-dul Copou nr.3P.O.Box 266, 6600 Ia[i, ROMANIA

Copyright © 1995by POLIROM Co. S.A., Ia[i

ISBN 973-97108-0-8

Printed in ROMANIA

Lucrare editat\ cu sprijinulFunda]iei Soros pentru o Societate Deschis\

Coperta: Silviu Lupescu

Pe copert\ : Biblioteca Batthyáneumdin Alba Iulia (interior)

PREFA}|

Sper ca timpul s\-mi rezerve r\gazul [i al unei c\r]imai sistematice [i mai bine documentate despre �Culturarom^n\ [i Europa�. Este un proiect care m\ preocup\`nc\ de la �revenirea� `n activitate. Deocamdat\, publicdoar aceast\ culegere de texte �europene�, mai mult saumai pu]in ocazionale, ap\rute `n reviste rom^ne[ti [i,uneori, str\ine, `ntre 1968 [i 1994. Ea continu\, `n feluls\u, o serie �european\� anterioar\, `nceput\ cu ¡ Olé !España (1974), recent reeditat\, Carnete europene(1976) [i `ncheiat\ de cur^nd cu Evad\ri `n lumealiber\ (1993).

Preocuparea de baz\ este afirmarea, definirea, ap\-rarea [i �popularizarea� `n cercuri intelectuale largi a�ideii europene�. P^n\ la studii politologice [i istorio-grafice ample [i riguroase, �ideea european\� arenevoie, `n primul r^nd, la noi, `n aceast\ faz\, deafirmare [i difuzare, de clarificare [i consolidare, desolidarizare [i aprofundare `n c^t mai multe con[tiin]erom^ne[ti receptive. Aceast\ etap\ preg\titoare, intro-ductiv\, este strict indispensabil\. Se impune deocam-dat\ eliminarea, m\car `n parte, a unui gol evident `npublicistica noastr\ : discutarea metodic\ a �ideii euro-pene� `n tripla sa dimensiune : cultural-literar\, ideo-logic\ [i politic\, a[a cum se reflect\ ea `n cultura [irealit\]ile rom^ne[ti actuale.

Patru obiective mi se par prioritare : 1. O afirmareenergic\ a �Europei� [i a adeziunii la acest ideal dintr-operspectiv\ rom^neasc\, printr-o asumare implicit per-sonal\ ; 2. Un punct de vedere �european� corespunz\tor

6 Adrian Marino

momentului istoric pe care-l parcurgem ; 3. O atitudine[i un stil militant prin propagarea de idei active [i, une-ori, polemice, exprimate `n mod civilizat [i urban, po-lemic\ exclusiv de �idei� [i nu de �persoane� ; 4. A�aduce� `n sf^r[it � figurat vorbind � �Europa acas\�,prin c^t mai multe idei, valori [i atitudini tot mai asimi-labile con[tiin]elor noastre. A fi `n acela[i timp �rom^n�[i �european�, `n toate domeniile de activitate [i cu toat\convingerea [i energia, constituie programul de baz\.

C^teva idei centrale se repet\, deci, `n mod inevitabil,reluate `n diferite `mprejur\ri [i contexte. Dar aceastaeste condi]ia obiectiv\ a oric\rei publicistici militante deo anume continuitate. Unele repeti]ii sunt de faptaugmentative. Altele nuan]eaz\ [i precizeaz\ principiilecentrale. Orice �lupt\ de idei� presupune � oric^nd [ioriunde � astfel de insisten]e [i relu\ri. Ele sunt tot-deauna necesare [i utile `n func]ie de un obiectiv saualtul, c^nd �repeti]ia� devine [i fireasc\ [i obligatorie.

Reduse la ultima expresie, aceste idei sunt extrem desimple, dar esen]iale, pentru viitoarea orientare a cul-turii [i politicii noastre : 1. Ie[irea definitiv\ din izolare,pe toate planurile, a Rom^niei ; 2. Orientarea decis\ spreVest [i spre toate structurile euro-atlantice ; 3. Integrareaeuropean\ progresiv\ [i ie[irea bine calculat\ din sferade influen]\ rus\, profund negativ\ ; 4. Formarea uneip\turi mijlocii urbane [i rurale. Ea singur\ poate aveaaspira]ii [i convingeri efectiv europene. Acest punct estecapital. Este absurd s\ predici �ideea european\� uneicomunit\]i rurale, `nchise, etniciste [i latent xenofobe.Deocamdat\, ideea european\ este asimilat\ din plindoar de o p\tur\ intelectual\ citadin\ destul de sub]ire.Aceast\ audien]\ trebuie `ns\ extins\ [i `mbr\]i[at\ [i deforma]iuni de diferite tipuri, care s\-[i fac\ din idealuleuropean un punct important al programului lor politic.Unele dintre acestea revendic\, `ntr-adev\r, pe fa]\, depe acum, un astfel de model �european�.

Aceast\ orientare nu poate fi, bine`n]eles, nici�neutr\�, nici �apolitic\�, nici �desideologizat\�. Dimpo-triv\ : �Europa� reprezint\ prin excelen]\ o ideologie [i

7Pentru Europa

o idee politic\ activ\, afirmat\ `n mod deschis [i f\r\inhibi]ii. Ea se exprim\ cu putere al\turi de altele, `ncadrul dezbaterilor libere de idei diferite, chiar contra-dictorii. Sunt pentru pluralism `n toate sensurile. ~n cem\ prive[te, cred c\ modelul european nu poate firealizat dec^t `ntr-un stat de drept, unde func]ioneaz\o real\ separare a puterilor, un stat deschis, democratic,pluralist � `n care libertatea trece `naintea egalit\]iipopuliste -, al drepturilor omului, cu o economie real\de pia]\ [i `n care proprietatea particular\ s\ fie efectiv�garantat\�, nu doar �ocrotit\�. Un stat [i un tip desocietate `n care structurile de tip comunist-colectivist s\fie desfiin]ate sau c^t mai reduse posibil, prin des-centralizare, capitalizare [i privatizare real\.

Exprimarea acestor idei a fost f\cut\ (cel pu]in `ninten]ie) `ntr-un stil c^t mai accesibil, limpede [i simplucu putin]\. N-am scris nici �eseuri�, nici �politologie�savant\, ci doar un anume gen de publicistic\ ideo-logic\, uneori chiar de tip �manifest�. C\ multe dintezele acestei culegeri urmeaz\ a fi aprofundate [idezvoltate este `n afar\ de orice discu]ie.

Am reprodus, `n sf^r[it, din inten]ii pur documen-tare, [i dou\ studii oarecum mai tehnice [i �aride�. Eleau fost scrise `n urma unei lecturi directe � [i uneoripentru prima dat\ � a numeroase izvoare rom^ne[ti ��europene�, de epoc\, de un deosebit interes istoric.Sunt, dac\ vre]i, doar o colec]ie organizat\ de �fi[e�.Dar care demonstreaz\ un fapt esen]ial : istoria ideiieuropene are [i `n cultura rom^n\ tradi]ia sa, bineafirmat\ [i articulat\, `nc\ din secolul 18. {i ea a fost,chiar de la `nceput, asimilat\ `n ad^ncime [i exprimat\`n sens ideologic-militant, adesea polemic. A[a cum s-adorit, de altfel, [i culegerea de fa]\. Ea se `nscrie �p\str^nd toate propor]iile � `n aceast\ serie ideologic\.{i nu `n cea diametral opus\ : izola]ionist\, na]ionalist\sau na]ional-comunist\ [i de �dreapta�, pe care, `n moddirect sau indirect, o combate.

A.M.Cluj, 2 ianuarie 1995

8 Adrian Marino

9Pentru Europa

I. ROMÂNIA {I EUROPA

10 Adrian Marino

11Pentru Europa

1. Pentru Europa

1. Rom^nii [i imaginea Europei

Ar trebui mai `ntî s\ recunoa[tem o eviden]\elementar\ : percep]ia rom^neasc\ a �Europei� a fost[i `n trecut [i, mai ales, `n epoca actual\, foartediferen]iat\, foarte diversificat\. Pentru rom^ni,�Europa� r\m^ne o no]iune-simbol. Dar dac\ o privimcu tot mai mare aten]ie, observ\m imediat mai multezone de percep]ie, chiar dac\ unele foarte joase.Exist\, de fapt, `n con[tiin]a public\ [i spiritual\rom^neasc\, mai multe �Europe�. La limit\, ele sunt,nu o dat\, str\ine unele de altele. Uneori, chiarcontradictorii.

S-au f\cut [i la noi � ca [i `n Occident de altfel,dar `n stil mult mai epigonic [i compilativ � destulespecula]ii pe aceast\ tem\. S-au definit, de fapt s-aunotat mecanic, o serie de valori specific �europene�.S-a vorbit, bine`n]eles, [i de existen]a unui �spiriteuropean�. Ca s\ nu mai spun de �mentalitateaeuropean\�, adesea foarte aerian [i eseistic analizat\[i formulat\. Dar dac\ privim cu aten]ie, la un nivelimediat perceptibil, nu este greu de observat c\exist\ o adev\rat\ scar\ gradat\, pe trepte tot mai`nalte, a `n]elegerii realit\]ilor europene. {i m\ gr\-besc s\ precizez : toate explicabile, toate justificate,`ntr-un fel sau altul, printr-un `ntreg complex decauze istorice.

Doar c\ o adev\rat\ mitologie european\, [i ea,`ntr-un sens, foarte �specific na]ional\�, trebuie `n

12 Adrian Marino

cele din urm\ demistificat\. Timpul nebulozit\]ilor aapus. Realitatea, extrem de dur\, a epocii actuale,trebuie privit\ cu luciditate. Numai `n felul acesta nevom integra efectiv �Europei�, c^ndva, dar `n modreal [i f\r\ iluzii. S\ transform\m deci �Europa�dintr-un mit `ntr-o realitate local\, pozitiv\. Trebuiearuncat\ peste bord aceast\ �form\ f\r\ fond�, vag\,literar\ sau pretins �filozofic\�, numit\ `n culturarom^neasc\, mai ales de la 1848 `ncoace, �ideeaeuropean\�. Suntem printre cei mai hot\r^]i [i con-vin[i partizani ai s\i. Doar c\ o vedem �altfel�. Cutotul altfel dec^t circul\ ea `n pres\, mai totdeaunaf\r\ bilet `n regul\.

Dac\ `ntrebi pe un rom^n, absolvent m\car deliceu, ce fel de ]ar\ este Rom^nia, el `]i va r\spundec\ este, bine`n]eles, o �]ar\ european\�, �`n Europa�.Dar dac\ insi[ti, rug^ndu-l s\ precizeze `n ce parte aEuropei ne afl\m, atunci `ncep `ndoielile, ezit\rile,aproxima]iile : unii `]i vor spune �`n Europa central\�,al]ii �`n Europa de est�, al]ii �`n Balcani�. {i to]i audreptate, `n felul lor. Situa]ia geografic\ este decidestul de nebuloas\. Acesta ar fi primul nivel alpercep]iei : vag, confuz [i de localizare imprecis\. {i,totu[i, cam unde se �opre[te� Europa ? Pe Elba ? LaCarpa]i ? La Urali ? Problema r\m^ne mereu deschis\.Nimeni nu poate decide. Dac\ vei face observa]ia c\ultimele catedrale gotice din aceast\ parte a Europeisunt cele de la Bra[ov [i Cluj � cu `n]elesul c\ eledelimiteaz\ o zon\ spiritual\ [i o tradi]ie specific\ �nu vei convinge, cred, pe mult\ lume. C^]i suntsensibili, de fapt, la acest gen de argumente arhe-ologice �europene� ?

~n schimb, mul]i, mult mai mul]i, cei mai mul]idintre rom^ni � mai ales dup\ decenii de izolaretotalitar\ � percep �Europa� `n primul r^nd ca sino-nimul generic al �str\in\t\]ii�. Pentru mul]i, o no]iuneprofund suspect\, dubioas\, `n orice caz. C\ci de

13Pentru Europa

acolo, din aceast\ direc]ie, vine �necunoscutul�,�str\inul�. Iar acesta, pentru orice societate `nchis\,cu vechi [i puternice reflexe tradi]ionaliste defensive,cum a fost [i a r\mas societatea noastr\ rural\,reprezint\ un motiv de nelini[te, o primejdie poten-]ial\ permanent\. Faptul este plin de urm\ri [i vomvedea imediat `n ce direc]ie.

{i totu[i aceast\ �Europ\�, eminamente suspect\, afascinat, a traumatizat chiar, timp de decenii, con[ti-in]ele rom^ne[ti. Dar `n ce sens ? Folosim `n mod voitideile cele mai simple [i mai limpezi cu putin]\.�Masele largi populare� n-au fost niciodat\ sensibile,nici `n Occident, nici la noi, mai ales, la valorilespirituale, ci materiale, economice, de �consum�.Coca cola a fost [i a r\mas mai �tare� dec^t oriceargument ideologic �anticapitalist�. Fiindc\ ea a deve-nit, `ntre altele, un simbol al �societ\]ii de consum�,de o contagioas\ [i invincibil\ for]\ propagandistic\.O emblem\ a celebrei affluent society. Pe J.K.Gal-braith l-au citit extrem de pu]ini. Coca cola este `ns\b\ut\, dorit\ de toat\ lumea. {i aceasta conteaz\, `nprimul r^nd. S\ nu uit nici pe mai pu]in celebrul BigMac...

Exemplul pare banal, trivial chiar, dar el ilustreaz\una din reac]iile cele mai tipice ale rom^nului, de celpu]in patru decenii `ncoace, fa]\ de �Europa�. Ea esteprivit\ ca un loc privilegiat al abunden]ei, `n primulr^nd alimentare, inimaginabil `n ]ar\. {i cum ar puteafi el condamnat pentru fascina]ia vitrinelor pline [i aenormelor supermarché-uri, c^nd `n Rom^nia el f\ceafoame, st\tea umilitor la cozi interminabile, tr\ia pecartele [i se culca `n frig ? Fiindc\ trebuia � nu-i a[a ?� s\ se sacrifice pentru... �edificarea industriei so-cialiste�.

~n fa]a acestei realit\]i teribile, orice ironie sausarcasm, fie ele [i �filozofice�, se pr\bu[esc. Penibil[i ridicol, ca orice utopie absurd\. S\ respingi

14 Adrian Marino

�Germania� sau �Europa untului�, c^nd `n �patrie� sesuferea de foame � a[a cum a f\cut-o C.Noica,`ntr-un text antologic prin irealismul s\u total (darproblema este mult mai complicat\, am analizat-oalt\ dat\)1 � este cel pu]in grotesc. Dac\ filozofulrom^n, f\c^nd din necesitate virtute, tr\ia `ntr-adev\rdemn [i ascetic `ntr-o mizerabil\ camer\, la P\ltini[,mutat de la vila 12 la 13, dup\ cum erau instalate [ifunc]ionau... microfoanele, poate fi recomandat [iimpus acela[i stil de via]\ mizer [i famelic unei ]\ri`ntregi ?

Europa a constituit deci, `n modul cel mai legitim,un t\r^m mirific, incredibil, un miraculos corn alabunden]ei, un mit paradisiac al bunurilor de consuminterzise imensei majorit\]i a rom^nilor. {i, la fel, eaa r\mas p^n\ azi, fiindc\ mizeria continu\. S\ nu ne`mb\t\m cu vorbe mari [i goale ! Noi `n[ine, c^ndajungeam `n Occident, intram `n muzee [i biblioteci,dar [i `n mari magazine. {i pe bun\ dreptate. ~mispun de o mie de ori, fiindc\ eram silit s-o fac.Fiindc\ nu se poate face cultur\ `n foame, `n frig, `nmizerie, f\r\ un anumit confort [i securitate mate-rial\. {i `ntr-o ]ar\ unde `ntr-o a[a-zis\ �papet\rie� nuse putea cump\ra nici m\car un... pix, s\ mi se deavoie s\ resping categoric `ntreg acest afectat dispre]�filozofic� antieuropean. El echivaleaz\ cu o ade-v\rat\ sfidare a unei imense suferin]e colective [i �mult mai grav � cu o justificare a �economiei�comuniste de cazan [i cazarm\. Va fi fiind ea�filozofic\�, dar nu m\ consoleaz\. {i pe cine con-soleaz\ sau convinge ea de fapt ?

�Europa� a fost, este [i trebuie s\ r\m^n\, dim-potriv\, din acest punct de vedere � foarte simplu,dar categoric [i energic spus � un model [i un idealde bun\ stare [i dezvoltare economic\. De organizare[i productivitate. De abunden]\, tot mai sporit\ [idiversificat\. De orice fel, dar mai ales de cel mai

15Pentru Europa

mare �consum� posibil. C\ci de la nivelul �buneist\ri� pleac\, pe trepte ascendente tot mai `nalte,totul. Orice realizare [i crea]ie. Capodopere se potscrie, oricum, oric^nd [i oriunde. ~ns\ o societate, `nansamblul s\u, nu poate vegeta mereu `n mizerie [i`n constr^ngere material\. A cump\ra... un pachet deunt este [i el un �drept al omului�. {i o economie,oricum s-ar numi ea, care nu-l asigur\, este unfaliment total, o catastrofal\ eroare ideologico-politic\[i un scandal, eram s\ spun, �metafizic�...

Nu numai at^t. Cel pu]in de la Dinicu Golescu`ncoace, �Europa� a umplut pe rom^ni de admira]ie[i invidie, de entuziasm [i regrete patriotice sincere,pentru nivelul s\u foarte `nalt de civiliza]ie [i cultur\.Nici un termen de compara]ie nu era ([i nu este `nc\)posibil cu situa]ia grea, umilitoare, din �]\rile rom^-ne[ti�. De atunci [i de acum. Ceea ce produce mereuuimire [i euforia descoperirii unei alte lumi, aproapeneverosimile, devenit\ subit un model absolut deorganizare a societ\]ii [i statului. Dar [i o cauz\ dedepresiune [i revolt\, de descurajare [i emula]ie,uneori eroic\, de ie[ire din starea `n care ne afl\m.Nu este vorba numai de abunden]a de care amvorbit, ci [i de ordine [i legalitate, de progres enorm`n toate domeniile. De un nivel extraordinar deridicat al vie]ii materiale [i spirituale. De un sistem`ntreg de institu]ii profesioniste, func]ionale [i efi-ciente. Atunci s-a format ceea ce am numit, `ntr-ocarte de c\l\torii, �complexul Dinicu Golescu�. Eldomin\, de fapt, [i azi pe to]i cei ce se `nc\p\]^neaz\,se resemneaz\ s\ �r\m^n\�, `nc\, `n ]ar\, s-o �euro-penizeze� cu orice pre]. De ce o fac ? Nu este numaispirit critic sau civic, sau patriotism, sau pa[optism`nt^rziat. Voi reveni imediat [i asupra acestui punctfoarte sensibil.

�Schimbarea la fa]\ a Rom^niei� ? F\r\ `ndoial\ !Dar nici pe departe `n stilul liric-flamboiant, exaltat,

16 Adrian Marino

imperialist-profetic-apocaliptic al lui E.M.Cioran. O�Rom^nie `n delir� ? Ar fi o sinistr\ caricatur\ [i ocatastrof\, un izvor al tuturor fanatismelor [i ira]io-nalismelor na]ionaliste [i totalitare, cum, `n parte, dinnefericire, s-a [i `nt^mplat. Doresc, dorim, doar�ordine, cinste, moralitate [i numai at^t�. �Deci un felde Elve]ie�... Ce calamitate, `ns\, dup\ acest profetbombastic, luat `nc\ de unii naivi `n serios. Declar pefa]\ c\ nu doresc deloc o �Rom^nie `n delir� �agitat\,contradictorie, furioas\ [i amenin]\toare�, ci doaruna, `ntr-adev\r, �logic\, ordonat\, a[ezat\ [i cu-minte�. Civilizat\ [i constructiv\, organizat\ [i produc-tiv\, `n care existen]a cotidian\ s\ nu mai fie niciblestem, nici suferin]\, nici irosire de timp, energie [is\n\tate. Cu magazine pline, accesibile pentru toat\lumea. {i cu o administra]ie de stat care s\ nu teexaspereze niciodat\ prin haos, abuz, bun plac [imitoc\nie !

Ce �plat�, ce �mediocru� este totu[i acest programpentru o Rom^nie de la periferia Europei, unde legilear trebui s\ se aplice (m\car `n parte), corup]ia(aproape) s\ nu existe, func]ionarii publici s\ r\s-pund\ (m\car `n momente de bun\ dispozi]ie) cusolicitudine [i polite]e cet\]eanului care se aven-tureaz\ la un ghi[eu ! Unde trenurile s\ circule �culmea ! � dup\ orar, iar iarna � preten]ie [i maiabsurd\ ! � s\ fie [i `nc\lzite. Str\zi [i [osele f\r\gropi, trotuare niciodat\ sparte, apa cald\ [i rece s\curg\ zi [i noapte, caloriferul s\ nu r\m^n\ doardecorativ, lumina s\ nu se sting\ c^nd ]i-e lumea maidrag\ ! Po[ta [i telefoanele s\ func]ioneze cu destul\regularitate, ziarul la care e[ti abonat s\-]i vin\(aproape) `n fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal �meschin�,�mic-burghez�, profund minor [i detestabil,`ntr-adev\r ! Ce lips\ lamentabil\ de... �spiritualitate�,de tr\ire `ntru �duh [i fiin]are�... Visez doar unmodest, foarte modest, umil de modest, `ntru (vorba

17Pentru Europa

lui C.Noica) civiliza]ie [i cultur\, definitiv p\truns deastfel de aspira]ii profund mediocre...

Aceasta este, `n linii mari, imaginea �Europei� `ncon[tiin]a individual\ a rom^nului obi[nuit, a omuluide pe strad\. N-am nici o `ndoial\ c\ un sondajserios de opinie ar da rezultate identice sau foarteapropiate. Asimilarea �Europei�, la acest nivel ele-mentar, are `n mod evident un caracter [i o con-di]ionare strict personal\, individualist\, chiar egoist\,de altfel foarte �rom^neasc\�. �Ce-mi pas\ mie deEuropa dumitale !�, se g^nde[te `nc\ `n mod curentla noi. Preocuparea esen]ial\ este [i r\m^ne, instinc-tual [i afectiv, doar pentru �]\ri[oara mea�. R\spunsultradi]ional � caragialesc sau nu � se aude `ns\ mereuori de c^te ori se invoc\ [i o alt\ �Europ\� : multi-sau suprana]ional\, federalizat\, politic\, institu]io-nal\, ideologic\.

~n aceast\ privin]\, asimilarea ideii `n profunzimeeste `nc\ slab\, incert\. Mult mai redus\, `n orice caz,dec^t se crede `n genere. {i vom vedea imediat [i dince motive. Dincolo de unele medii politice, intelec-tuale [i jurnalistice evoluate, �ideea european\�, `nforma sa activ\, militant\, are `nc\ un impact minim[i o audien]\ redus\, regretabil de redus\. Fiindc\ eapresupune un alt model politic, pentru care cele maimulte dintre con[tiin]ele rom^ne[ti n-au nici afinit\]i[i nu sunt `nc\ nici pe departe preg\tite. Tradi]iilelocale, educa]ia [i con[tiin]a actual\ n-au ajuns `nc\la acest nivel de `n]elegere [i maturizare. N-are senss\ ne iluzion\m cu sentimentalisme �europene� inu-tile [i irealiste.

~ntreaga evolu]ie politic\ a Europei occidentale,dup\ al doilea r\zboi mondial, vine `n direct\ [itotal\ contradic]ie cu mentalitatea politic\ dominant\de la noi. Barierele ideologice, r\zboiul rece, for-marea celor dou\ blocuri antagoniste, Nato [i Trata-tul de la Var[ovia etc. etc. au agravat, `ntr-adev\r,

18 Adrian Marino

foarte mult, dar nu au generat, `n esen]\, concep]iadespre stat total antieuropean\, care domin\ `nc\mentalitatea popular\ `n Rom^nia. Comunismul doara preluat [i a dus la ultimele consecin]e, absurde [imonstruoase, concep]ia statului na]ional, unitar, auto-ritar, represiv, `nchis, riguros centralizat, cu r\d\cini`nc\ din secolul 19, idee instaurat\ [i consolidat\ lanoi [i dup\ Marea Unire din 1918.

Totul se reduce, `n mod fundamental, la o dificul-tate major\ : orice form\ de participare european\,orice aliniere la standardele europene, pentru a numai aminti de un mod sau altul de �integrare�european\, se love[te de acest obstacol fundamental,deocamdat\ de ne`nvins : statul �trebuie� s\ renun]e,m\car formal, pur legislativ, la o parte din prero-gativele [i suveranitatea sa. Ceea ce pentru o anumit\mentalitate politic\, `nc\ dominant\, este imposibilde acceptat. Pentru foarte mul]i, ideea este de-adreptul insuportabil\. Spiritul totalitar, bine consolidat`n con[tiin]e, nu explic\ `ns\ totul. Ideea de �unitatena]ional\� este, cum aminteam, mai veche. {i cum arputea accepta clasa politic\ dominant\ actual\, edu-cat\ `n spiritul comunismului-na]ionalist, totalitar [imonolitic, o form\ sau alta de integrare european\,[i o serie `ntreag\ de institu]ii suprana]ionale fie [idecorative (de exemplu, �Carta european\ a ad-ministra]iei locale�), c^nd ea respinge, cel pu]indeocamdat\, `n vechi spirit totalitar, tocmaidescentralizarea administrativ\ local\ intern\, legeafinan]elor locale [i, `n general, tot ceea ce ar puteasl\bi autoritatea [i puterea de decizie a organelor [iautorit\]ilor centrale ? A nu recunoa[te aceast\ rea-litate `nseamn\ a scrie doar articole politologiceabstracte, bine inten]ionate, dar f\r\ nici un efectpractic.

Exist\ deci Comunitatea european\, F.M.I. [i multealte asemenea organisme suprana]ionale. Dar care

19Pentru Europa

este percep]ia real\ a acestor institu]ii ? A claseinoastre conduc\toare [i, `n primul r^nd a opinieipublice, c^t\ exist\, `n acest din urm\ caz ? Reac]iapare s\ fie de categoric\ respingere, cu motiva]ieprofund na]ionalist\. ~n tot cazul, de neasimilare saude mare indiferen]\. C\ci, de fapt, pe cine poate s\intereseze �Europa� � ca s\ ne exprim\m simbolic �`n �Codrul Vl\siei� ? ~n sfera politic\ � la putere sau`n opozi]ie � ideea �integr\rii euroatlantice� valoreaz\doar at^t c^t valoreaz\ [i au consisten]\ [i structurilesocio-economice ale ]\rii. Nivelul de dezvoltare [i alcon[tiin]ei civico-politice, al institu]iilor noastredemocratice, al opiniei publice `n general, este `nc\o dat\ hot\r^tor. Iar acesta, din nefericire, nu este,deocamdat\ cel pu]in (ne consol\m mereu cu aceast\speran]\), foarte dezvoltat. �Cadrele� noastre � efectiv[i autentic europene � sunt `nc\ pu]ine [i, `n oricecaz, f\r\ pondere determinant\ `n orientareapolitico-social\ actual\ a ]\rii. Este, din p\cate, unfapt indiscutabil.

Ceea ce nu `nseamn\ c\ nu se face totu[i, la noi,[i o anume �politic\ european\�. A clasei conduc\-toare, `n primul r^nd, s\-i spunem pe nume : nomen-claturist\. Politica sa are, `n aceast\ direc]ie, dou\aspecte fundamentale (ar fi regretabil dac\ r^ndurilede fa]\ ar fi privite doar ca un simplu pamflet).

Politica european\ �rom^neasc\� actual\ este `nacela[i timp de �simulare� [i �exploatare�. O foartescurt\ explica]ie este necesar\. Format\ la Moscovasau `n spiritul s\u, clasa noastr\ conduc\toare nupoate fi, n-are cum fi `n mod esen]ial, sincer,autentic, pro-european\. Originea sa social\, forma]iasa ideologic\ [i cultural\, interesele [i aspira]iile sale,totul o `ndep\rteaz\ de o aliniere efectiv european\.Dar noile realit\]i geopolitice, noul raport inter-na]ional de for]e dup\ pr\bu[irea U.R.S.S. o oblig\ s\simuleze, s\ mimeze false adeziuni la toate sau la c^t

20 Adrian Marino

mai multe principii, institu]ii [i instan]e europene.Duplicitatea [i jocul dublu sunt evidente. Uneoricusute doar cu a]\ alb\. Acceptate `n Vest, dinnaivitate, cinism, indiferen]\, incompeten]\, Real-politik ? Nu decid acum. Nu se poate nega, totu[i, oanume suple]e, o punere `n scen\ uneori abil\, o�potemkiniad\� proeuropean\ pitoreasc\. Organiz\mForumul Crans Montana [i World Trade Center dar...demitem sau arest\m, pe t\cute, pe primarii opozi]iei.Pe scurt, �spunem ca ei [i facem ca noi�. Este, nimicde spus, tot `n tradi]ia rom^neasc\ [i aceast\ per-manent\ echilibristic\ [i mistificare, de balans `ntreextreme. Trebuie ]inut seama [i de faptul � esen]ial� c\ multe se pot schimba, `n timp, dar geografia nu.Zonele de influen]\ � recunoscute direct sau indirect� r\m^n mereu o mare [i trist\ realitate. Cel pu]in `nacest spa]iu de expansiune al imperialismului rustradi]ional. Iar Rom^nia � marele s\u �blestem� istoricnu este altul � este a[ezat\ `ntr-o zon\ de domina]ieinevitabil\ [i de permanent\ interferen]\ de curentepolitice interna]ionale contradictorii.

Dar [i mai `nsemnat\ este atitudinea �economic\�fa]\ de Europa. Ea este perceput\ la nivel oficial (darnu numai), `n primul r^nd, ca un izvor inepuizabil decredite, ca o etern\ �vac\ de muls�, pentru a r\m^nela acelea[i formule etniciste [i profund tradi]ionale.Concep]ia statului care trebuie �s\ dea� (�c\ci deaceea e stat�) a fost preluat\ [i consolidat\ decomunism, dar nu [i inventat\ integral de acestsistem. Statul este v\zut la noi, `nc\ din secolultrecut, ca o institu]ie semi-filantropic\, semi-caritabil\,care `ntre]ine func]ionari, sinecuri[ti, parazi]i, la unnivel foarte redus, este adev\rat, dar cu sub`n]elesul,declarat sau nu, c\ `n rest �lumea se descurc\�. �Dac\nu curge, pic\�...

Statul deci... �d\�. Aceasta este voca]ia [i misiuneasa esen]ial\. Concep]ia statului patron, generos, pro-

21Pentru Europa

tector [i paternalist este bine consolidat\. El trebuie�s\ dea� [i aceast\ psihologie este transferat\ dinplin, [i pe fa]\, [i institu]iilor interna]ionale de credit.Europa deci �trebuie s\ dea�. Pentru a men]ineindustria ceau[ist\ neproductiv\ [i necompetitiv\, aumple periodic golurile bugetare, a salva paceasocial\, stabilitatea `n Balcani [i alte asemenea pre-texte. {i aceast\ concep]ie este bine consolidat\ [irodat\. M.Pacepa afirma, `n bun\ cuno[tin]\ de cauz\,de altfel, c\ dup\ Ceau[escu nu alta ar fi fost [i�contribu]ia rom^neasc\� la doctrina comunismuluiinterna]ional : a construi o puternic\ industrie socia-list\ cu tehnologie furat\ � [urub cu [urub � de la...occidentali, de preferin]\ americani. Istoria se repet\.B.E.R.D. trebuie s\ salveze industria ceau[ist\ fali-mentar\ mo[tenit\ etc. Destin umilitor de eternidebitori, asista]i, stipendia]i, sponsoriza]i etc. etc.Cuv^ntul magic cel mai pl\cut auzit la Guvern, laM.A.E., la Cotroceni, este, `n orice caz, amabilainvita]ie : Passez à la caisse... �Europa�, se [tie binela Bucure[ti, este �generoas\�. Dac\ a existat o zon\unde formula le mendiant ingrat are un sens [i uncon]inut profund, aceasta este, `n mod regretabil,`ntr-o anume mentalitate rom^neasc\...

Exist\, bine`n]eles, [i o alt\ �Europ\�, nefinanciar\,necaritabil\ : a normelor interna]ionale, sub egidaONU, a drepturilor omului, a libert\]ilor funda-mentale. Nu discut acum `n ce m\sur\ este efectivrespectat [i acest gen de angajamente interna]ionalesolemne. Bine`n]eles, multe dintre ele nu suntrespectate. {i, de fapt, nici nu pot fi respectate `ntr-o]ar\ unde aparatul de stat, `ncep^nd cu cel represiv,a r\mas, `n esen]\, neschimbat, dup\ a[a-zisa �revo-lu]ie�. Iar mentalitatea centralist-totalitar-represiv\ `n-c\ domin\. O schimbare de regim s-a produs, totu[i,`ntr-adev\r. Dar nu [i o �revolu]ie�. Deoarece nu s-aschimbat `n mod fundamental regimul propriet\]ii, iar

22 Adrian Marino

aparatul administrativ a r\mas, `n esen]\, acela[i. Sau,c^nd a fost `nl\turat, fie [i `n parte, el revineconfortabil [i triumfal, pe fa]\, la loc. Este ceea ce senume[te `n general, �restaura]ie�. {i din acest punctde vedere ne confrunt\m cu dou\ realit\]i pretins saupseudo �europene�.

La nivel oficial, se accept\ [i se adopt\ formalnorme, legi, principii efectiv europene, unele � nu sepoate nega � foarte avansate. Dar cu inten]ia ascuns\fie de a nu le aplica niciodat\, fie de a le interpreta,fie de a le restr^nge prin legi mai mult sau mai pu]in�organice�. Preocuparea de baz\ este, ca totdeauna(cu un sur^s larg, concesiv, cooperant), salvareaaparen]elor, punerea c^t mai reu[it\ `n scen\, misti-ficarea dac\ nu a cancelariilor, cel pu]in a unei p\r]ia opiniei publice str\ine. ~n schimb, popula]ia,muritorul de r^nd [tie c\ exist\, efectiv, o alt\�Europ\�, fie [i prin faptul c\, legal vorbind, s-auridicat restric]iile de c\l\torie. Evenimentul esteimportant, chiar capital ; cum s-a observat pe bun\dreptate, pa[aportul devenise sub regimul ceau[ist oadev\rat\ obsesie na]ional\. Azi putem, `n principiucel pu]in, circula. Libertatea de mi[care este orealitate. Apare, `n acela[i timp, [i restric]ia noii taxe(c^t de constitu]ional\ ?) de trecere a frontierei. Dardac\ avem bani, putem pleca oriunde `n Europa.Chiar [i `n Nepal [i `n Bangladesh.

Progresul �european� este, orice s-ar spune, consi-derabil. Dintre toate �drepturile omului�, libertatea dea c\l\tori r\m^ne � de departe, pentru rom^nulactual � cea mai important\. Europa � geografic celpu]in � devine, `n sf^r[it, un spa]iu imediat accesibil.Interdic]ia a disp\rut. Barierele � politico-poli]iene[ti� s-au ridicat. Obsesia, traumatismul, visul european,co[marul vizei Securit\]ii, `n principiu cel pu]in, numai exist\. �Europa� constituie, `n sf^r[it, o realitate[i o imagine tangibil\. Elementar\ sau nu, este

23Pentru Europa

probabil forma noastr\ cea mai direct\, mai autentic\[i mai intens tr\it\ de integrare `n Europa. Mult\vreme interzis\, inaccesibil\, profund mitizat\.

~n catalogul �Europelor� noastre rom^ne[ti (con-template cu nostalgie) `nscriem `nc\ o �pozi]ie�. Numai pu]in important\, dar pe alte planuri, de[i toateideile [i comportamentele rom^ne[ti, umane `n gene-ral, sunt [i `n acest caz interdependente [i con-vergente. Se vorbe[te `n mod curent [i de un anume�spirit� sau �mentalitate european\�, de un �com-portament� european [.a.m.d. Se are `n vedererespectarea [i aplicarea unui num\r de norme, mij-loace [i deprinderi considerabile, recunoscute catipic [i exemplar �europene�. Defini]ia este destul devag\. A[ formula-o, `n modul urm\tor, `n dou\sensuri :

Se impune, `n primul r^nd, aten]iei stabilirea unuinou raport cu statul [i societatea civil\. Ar fi vorba,foarte simplu spus, de saltul de la con[tiin]a de�individ� la cea de �cet\]ean�. Cu drepturi [i datorii,dar mai ales cu profunda convingere c\ el exist\,tr\ie[te [i ac]ioneaz\ dincolo, al\turi [i uneori chiar`mpotriva statului. C\ are acest drept [i legitimare. C\este, efectiv, liber [i independent. C\ nu poate fi�umflat� niciodat\ `n mod samavolnic de acas\ saude pe strad\. La noi, statul este v\zut mereu, dinnefericire, ca un supraorganism autoritar, agresiv [irepresiv. Periculos [i arbitrar. Te poate da afar\ dincas\, de la serviciu, din via]a civil\ sau cultural\ etc.etc. No]iunea �statului de drept� nu este `nc\ la noidec^t o palid\ fic]iune teoretico-juridic\, luat\ `nserios numai de naivii civici incurabili.

~n �Europa�, cet\]eanul se simte, dimpotriv\,protejat de legi, inclusiv `mpotriva agresiunii statului.C^nd cineva este arestat `n S.U.A. i se citesc imediat...�drepturile�. De a nu declara nimic dec^t `n prezen]aavocatului s\u etc. ~n Rom^nia, a[a ceva nu exist\.

24 Adrian Marino

Pare chiar neverosimil, o preten]ie ridicol\. A nu teteme de stat, a tr\i efectiv libertatea de asociere [iexprimare, a nu ]i se deschide coresponden]a [iasculta telefonul, cam acestea ar fi cele mai simpleaspira]ii civic-europene. Nu afirm c\ `n Occident nuexist\ [i ilegalit\]i, abuzuri, flagrante nedrept\]i. Darnu aceste aspecte negative domin\. Nu `n acest modfunc]ioneaz\, `n mod esen]ial, statul [i societatea�european\�.

Mult mai important, sub acest aspect, r\m^ne `ns\un anume stil de comportament social. ~n rela]iilecotidiene [i profesionale, `n moravuri [i `n `ntreagaconduit\ public\ [i particular\. El este indisociabil deo anume urbanitate [i civilitate de esen]\ profundcitadin\. A te purta ca la coada vacii, a tr^nti c\ciulade p\m^nt sau a scuipa pe jos etc. nu este, cucertitudine, o ]inut\... �european\�. Stilul salonard,monden, s\-i spun �parizian�, al c\rui exponent tipica r\mas la noi mai ales �conu Alecu� Paleologu,personaj simbolic, reprezentant al unei specii pe calede total\ dispari]ie, a apus, `ntr-adev\r. Clasa, maimult sau mai pu]in aristocratic\, �boiereasc\�, singuracare-l f\cea posibil, nu mai exist\. Dar a cultiva, `ncontinuare, o serie de comportamente �civile�, deci�civilizate� � recunoscute ca �europene� � este `ns\foarte posibil.

Mai mult chiar, de o necesitate absolut\ : a-]irespecta angajamentele [i a te ]ine de cuv^nt, a fipunctual, a r\spunde la scrisori, a fi politicos sau c^tmai pu]in �m^rlan� posibil, nu este nici pe departe opreten]ie exagerat\, un semn de snobism sau dedistan]are social\ voit superioar\. A avea dreptulinalienabil la via]a �ta� particular\ [i a te purta `nconsecin]\, a dispune cum crezi de cuviin]\ detimpul t\u liber, face parte din standardele cele maigenerale, dar [i mai profunde, ale civiliza]iei euro-pene citadine. Sunt, de fapt, lucruri foarte simple,

25Pentru Europa

elementare, dar esen]iale. Aproape c\ te sim]i st^n-jenit repet^nd asemenea banalit\]i [i truisme. Darcare definesc, totu[i, o anume �mentalitate euro-pean\� [i un stil de comportament, de care suntem,`nc\, din p\cate, foarte departe.

Exist\, `n sf^r[it, [i un �model cultural european�,efect al tuturor sincronismelor culturii rom^ne `nce-p^nd `nc\ din secolul 18. C^t a fost el de inevitabil� [i a fost `ntr-adev\r ! � nu voi insista acum. Fiecareepoc\ literar\ [i cultural\ l-a interpretat mereu altfel,cu un succes foarte variabil, totdeauna `ns\ extremde pozitiv pe o latur\ sau alta. ~n perioada actual\,imaginea cultural\ european\ este foarte variat\,caleidoscopic\, inevitabil inegal\, dar mereu de unconsiderabil prestigiu, impact [i for]\ de atrac]ie, maiales dup\ o perioad\ de mare izolare [i restric]iecultural\, impus\ de regimul comunist totalitar. Ea seconfrunt\, `n acela[i timp, dincolo de orice izo-la]ionisme [i respingeri obtuze, [i cu fenomene or-ganice de cre[tere [i maturizare, de o anume recep-tivitate critic\ pozitiv\. Pe scurt : imita]ie mecanic\sau selectiv\ ? ~ntre aceste coordonate, omul decultur\ rom^n opteaz\, `n mod firesc, pentru r\s-punsuri [i solu]ii proprii, efectiv asimilate [i specifice.

Nu voi enumera toate valorile considerate `n modcvasi-unanim drept �europene� : de la cre[tinism laumanism, de la ra]ionalism la spiritul critic, de laclasicism la rena[tere, p^n\ la romantism [i totalitateacurentelor moderne, inclusiv de avangard\. Ale uneiEurope, cum s-a [i spus, eline `n ad^ncime, latine `nextensiune, gotice `n `n\l]ime. Treptat se ajunge �chiar [i la spiritele europene cele mai profundasimilate � la o imagine tot mai personalizat\ [isubiectivizat\ a Europei culturale. Suntem, devenim,ne revendic\m de la un model cultural european dince `n ce mai interiorizat [i asumat ca o experien]\strict personal\ [i irepetabil\. Programul se trans-

26 Adrian Marino

form\ acum `ntr-o adev\rat\ confesiune, iar aceastadin urm\ se confund\ cu enun]area [i afirmarea unorop]iuni de esen]\. Purt\m fiecare din noi �idealul�unei anumite �Europe culturale�. ~n aceast\ situa]ie,ne consider\m `n acela[i timp agen]i [i exponen]i,mesageri [i modele. Despre Europa �noastr\� cul-tural\, g^ndit\ [i definit\ `n sens militant, deocamdat\doar c^teva cuvinte strict introductive. ~mi propun s\revin pe larg [i cu toat\ documentarea necesar\.

Ca orientare general\, foarte general\, dar esen-]ial\, nu cred c\ dou\ valori centrale ale culturiieuropene [i-au pierdut, de pild\, actualitatea `ncultura rom^n\ actual\. Dimpotriv\. Le cred `n conti-nuare foarte necesare [i foarte fecunde. Cultivarealor, a[ spune cu t\rie, este chiar obligatorie.

Cea dintî este �enciclopedismul�. Pentru motivulfoarte simplu c\ recuperarea noastr\ cultural\ euro-pean\, adesea foarte `nt^rziat\, are la fiecare etap\istoric\ un caracter global, necesar integralist, �to-tal�. Suntem mereu `n situa]ia de a lua peu de tout,vorba lui Pascal, pentru a recupera m\car ceva dintimpul pierdut. Din care cauz\, suntem obliga]i s\facem mereu apel at^t la opere, valori, momenteanterioare, clasice, ale spiritului european, c^t [i laaltele, foarte moderne, [i unele [i altele nou\necesare. De pild\ � pentru a da un singur exemplu� o serie de valori zise �iluministe� (libertatea deg^ndire, de comunicare, spiritul critic etc. etc.)dob^ndesc substan]\ [i o imprevizibil\ actualizare,`n plin\ epoc\ totalitar\, perfect echivalent\ cudefini]ia �tiraniei� `n secolul 18. Ceea ce pare ideo-logic perimat, dep\[it, `n Occident, redevine din-tr-odat\ foarte actual `n ]\rile comuniste din Est, `na doua jum\tate a secolului 20. A constituit pentrumine o profund\ decep]ie s\ constat c\ a[a-zisul�comparatism�, profund dezideologizat, simpl\ dis-ciplin\ academic\ tot mai inactual\, se dezinte-

27Pentru Europa

reseaz\ total [i de aceste probleme. Despre �litera-tura comparat\�, ideile mele exprimate `n unelelucr\ri str\ine sunt net deosebite.

O a doua valoare (ca perspectiv\, metod\ etc.),nu mai pu]in �clasic\�, reinterpretabil\, la fel, `n sensactual rom^nesc, este ideea de �sintez\�. {i aceasta `nplin\ epoc\ de cunoa[tere strict specializat\, parce-lat\, fragmentat\. De unde, orientarea spre genera-lizarea necesar\, spre teoretizare, globalizare, tendin]\considerat\ `n Occident ca dep\[it\, perimat\, unsemn sigur de amatorism [i diletantism. Sintez\, deci,pe toate planurile. Inclusiv � sau mai ales, `n foartemulte cazuri � `ntre referin]ele str\ine [i rom^ne[ti. ~npolitologie, filozofie, teoria literaturii etc. unde sun-tem cople[i]i adesea de valuri-valuri de trimiteristr\ine, insuficient sau deloc adaptate [i elaborate,integrate [i aplicate realit\]ilor [i datelor rom^ne[ticorespunz\toare.

De unde, o a treia �valoare� � dar la fel de bine ìputem spune [i atitudine intelectual\ � [i anume prin-cipiul �selec]iei critice�. Enciclopedism, recuperat sin-tetic, recuperat critic. Un `ntreg program cultural deurgen]\, de �stare de necesitate�, `ntr-un fel, definit `ntrei cuvinte. Selec]ion\m din vastul [i extrem deabundentul tablou [i repertoriu al culturii europene,doar ceea ce ne �intereseaz\�, ne este �util�, ne poatedezvolta `ntr-o direc]ie sau alta. Nu este, sau nu poatefi vorba de nici o imita]ie mecanic\, `n spirit com-pilativ, servil, de obsesie a informa]iei à la page.Pentru a proceda la o astfel de filtrare critic\ este`ns\ nevoie, `n prealabil, de un plan cultural, de unproiect propriu, de o filozofie personal\. Sau, m\car,de un set de aspira]ii solid documentate [i bine con-turate, de consolidat [i `mbog\]it de la caz la caz. Un�bun sim]� superior (alt\ valoare clasic\ !) ar trebui s\prezideze `ntreag\ aceast\ opera]ie creatoare de se-lec]ie [i integrare cultural\.

28 Adrian Marino

Nu poate fi deci vorba de nici un fel de �euro-peism� superficial, de improviza]ie [i diletantism, cide o adev\rat\ concep]ie, european\ `ntr-adev\r, a�lucrului bine f\cut�. S-a [i scris c^te ceva [i `n acestsens. �Europa� este [i r\m^ne pentru noi emblemaseriozit\]ii [i solidit\]ii, a crea]iei durabile, rezistente[i eficiente, de c^t mai mare randament posibil. Dedorit deci, `n acest spirit, profesionalizarea integral\[i a Rom^niei, `n spe]\ a culturii rom^ne, ie[irea sadefinitiv\ din diletantism [i improviza]ie. S\ nu maifim, s\ nu mai trecem drept ]ara lui pseudo, aformelor goale, a imposturii [i neseriozit\]ii. ~n niciun domeniu. A lucra `n spirit �european�, la nivel�european�, `nseamn\, `n aceast\ perspectiv\, careare [i ea... �mesianismul� s\u, a rupe `n mod radical[i definitiv cu sinistra fu[ereal\ [i brambureal\rom^neasc\, specific na]ional\. Cu eternele c^rpeli [isolu]ii de expedient. Este greu, foarte greu, dar nuimposibil. {i trebuie s\ `ncepem cu noi `n[ine, cufiecare dintre noi, `n propria noastr\ activitate cul-tural\. Rom^nul nu are `ns\, din p\cate, sensuldetaliului [i al organiz\rii minu]ioase. �Dumnezeu seascunde `n detalii.� Iat\ un proverb nerom^nesc, noifiind spontani [i `nclina]i, prin defini]ie, spre minimulefort [i improviza]ie. Prevederea calculat\ [iplanificarea metodic\, a [ahului mat la mi[carea 34,nu sunt, se pare, deloc proprii �geniului� nostru.

~ntreg acest contra-efort cultural echivaleaz\ �printr-o exprimare foarte figurat\ � cu �a aduceEuropa acas\�. Pe toate planurile. Este, `ntr-un sens,chiar cheia problemei, finalitatea ultim\ a `ntreguluiprogram european. Expresia are `n con[tiin]a meamai multe sensuri, unele foarte �personale�, dar pecare mi le asum p^n\ la cap\t, atribuindu-le `nacela[i timp [i o valoare general\, obiectiv\.

Afl^ndu-m\, consider^ndu-m\, spiritual cel pu]in,�`n Europa�, n-am sim]it nevoia s\ �fug�, s\ m\

29Pentru Europa

�refugiez�, s\ m\ expatriez, de[i acest g^nd m-aobsedat adesea. Nici al]ii n-au f\cut-o. Dar i-am`n]eles pe deplin pe to]i cei care au �plecat�. Nu i-amcondamnat niciodat\. Mai mult : `n nu pu]ine cazurii-am aprobat pe deplin. Dar eu n-am putut s\-i imit,s\-i urmez, s\ m\ expatriez, pl\tind din greu aceast\� cum s\-i spun ? � inhibi]ie. Nu este vorba dec^t desimpla autenticitate a integr\rii europene [i nimic maimult. M-am n\scut `nt^mpl\tor `ntr-o anumit\ cultur\,pe care mi-am asumat-o spontan. Nu discut acumnici calitatea, nici stadiul s\u de dezvoltare. M\sim]eam `ns\ pe deplin integrat, `nscris definitiv [ifiresc evolu]iei sale, `n cadrul c\reia `ncercam, `nfelul meu, s\ particip [i chiar s\ aduc o contribu]ieoarecare. Realitate sau simpl\ iluzie ? Sentimentalismsau luciditate ?

Era vorba de o reac]ie � repet mereu � structural\,pur organic\, spontan\ [i, `n ultim\ analiz\, ira]io-nal\. Puteam �pleca� de mai multe ori, evada definitivdin izolare, din condi]ia de �ostatec�, de locuitor alunui �gheto� ideologic [i politic. {i, totu[i, cevaobscur `mi spunea c\ valorile europene `n carecredeam pot [i trebuie cultivate, `n primul r^nd, aici,pe loc, acolo unde au fost cu adev\rat asimilate. Maimult : c\ ele nu pot fi tr\ite [i realizate efectiv printransplantare, ci `n primul r^nd unde au fost desco-perite, asumate [i cultivate, `ntr-un fel sau altul,pentru prima dat\. Chiar de la primele �descoperiri�� oric^t de naive ar fi fost ele la `nceput � ale culturiieuropene. Nu revendic nici un merit special. Risculacestui tip de �confesiuni-program� este de a nu finiciodat\ bine `n]elese. Mi-l asum din nou p^n\ lacap\t.

Problema s-a complicat foarte mult `n anii dic-taturii [i printr-o reac]ie de alt ordin. {i ea s-aprecizat cu cea mai mare claritate imediat dup\ 22decembrie 1989. Indiferent de ce au f\cut sau n-au

30 Adrian Marino

f\cut unii sau al]ii sub regimul ceau[ist, am verificatdin plin dou\ criterii esen]iale de sinceritate arespingerii sistemului totalitar de c\tre cei ce autrecut de partea democra]iei : 1. cei ce au intratimediat, repet : imediat `n ac]iune, `n primele ziledup\ 22 decembrie, c^nd situa]ia era `nc\ foarteconfuz\ [i soarta �revolu]iei� nici pe departe decis\ ;2. cei ce se sim]eau, `ntr-un fel sau altul, vulnerabili,[antajabili prin �colabor\ri� cu un regim extrem derigid, terorist [i de foarte lung\ durat\, [i care autrecut totu[i peste aceast\ barier\ psihologic\.

Democra]ia de tip european trebuie instaurat\, `mispuneam, [i `n Rom^nia. Oric^t de dificil\ a fost [icontinu\ s\ fie aceast\ ac]iune. A �fugi� `ntr-odemocra]ie apusean\ era [i este u[or. Sau relativu[or. A o realiza `n ]ar\ este infinit mai greu. F\ceamparte din acea categorie, restr^ns\ sau nu, de rom^nicare g^ndeau `nc\ liber, adic\ normal, chiar [i `ncondi]ii extrem de dificile. Din care cauz\ am crezut� [i continui s\ cred � c\ valorile democratice trebuieap\rate efectiv, `n primul r^nd, pe loc, `n Rom^nia,printr-un angajament ideologic [i politic declarat.Evident, exist\ [i apolitici structurali, indiferen]i laagita]ia public\ etc. Dar c^nd �apolitismul� devine `nmod evident o form\ de politic\ favorabil\ Puterii,cu avantaje multiple [i imediate, respingerea acesteiipocrizii devine necesar\ [i categoric\. Totul r\m^neo problem\ de temperament, con[tiin]\ [i con-secven]\ efectiv �european\�.

Care este situa]ia scriitorului, a omului de carte,de cultur\ rom^n, ce g^nde[te `n acest mod ? Elg^nde[te, scrie [i ac]ioneaz\ `n acela[i timp ca�rom^n� [i �european�. Spontan, organic [i definitiv.C\ci, atunci c^nd scrie, el nici nu are `n vedere, `nmod imediat, aceste categorii. Dar prin toat\ forma]ia,educa]ia, criteriile [i ideile europene pe care le-aadoptat [i le-a asimilat, el nu poate scrie dec^t `n

31Pentru Europa

acest spirit. La nivel european, cu mentalitate euro-pean\, continu^nd s\ fie `n acela[i timp scriitorrom^n integral [i f\r\ rezerve. Sinteza a devenit at^tde profund\ [i autentic\, `nc^t planurile sunt [ir\m^n indisociabile. Am publicat un num\r de c\r]i,s\ le spun �europene�, `n Rom^nia, `n mod natural,f\r\ nici o inhibi]ie [i, `n ultim\ analiz\, f\r\ nici ointen]ie de a deveni neap\rat �european�. Fiindc\,`ntr-un fel, nici nu m\ consideram altfel. Aceasta erachiar lumea mea, preocup\rile mele, convingerilemele [i at^t. Nu po]i s\ revendici o eviden]\ [i ostare fireasc\ de spirit. Scriam [i c\r]i de c\l\torie [icredeam � uneori � dintr-o suprem\ �naivitate� � c\pot aduce [i `n acest mod Europa �acas\�. Bine-`n]eles, proiectul a trecut neobservat sau r\st\lm\cit.~n `mprejur\rile de atunci [i de mai t^rziu aceast\optic\ opac\ era [i este `nc\ inevitabil\.

Problema scriitorului �rom^n� [i `n acela[i timp�european� nu este `ns\ deloc simpl\. Ce `nseamn\,de fapt, �literatura european\� ? Nu mai vorbesc de�literatura universal\� sau �mondial\� ! Am `ncercat `nmai multe texte s\ dau un r\spuns c^t mai str^ns [idocumentat posibil. Dar `ntrebarea r\m^ne [i ea n-afost `nc\ rezolvat\. ~n ce m\sur\ [i `n ce modliteratura rom^n\ este [i �european\� ? ~ntr-adev\reuropean\ ? {i, mai ales, este de ajuns s\ te proclamisingur �european� `n literatur\ ? Dar dac\ nu e[tirecunoscut, nici pe departe, ca atare, cum se [i`nt^mpl\ de cele mai multe ori ? Nu este adesea chiarridicol\ mica noastr\ gloriol\ �european\�, pe carene-o atribuim cu generozitate ? Unde sunt �dosarelede pres\� care ar confirma � fie [i la acest nivelcantitativ � circula]ia european\ efectiv\ a literaturiirom^ne ? {i `ntreb\rile de acest fel ar putea continua.

~n ultim\ analiz\, totul se reduce la rezolvarearaportului permanent [i hot\r^tor, imposibil de evitat,dintre valoarea literar\ absolut\ [i de circula]ie. Care

32 Adrian Marino

este cea mai important\ ? {i ce `nseamn\, `n definitiv,`n literatur\, valoare �absolut\� [i de �circula]ie� ?Printre problemele de teorie literar\ pe care trebuies\ le rezolve noua genera]ie de teoreticieni literarirom^ni, aceasta este, probabil, cea mai urgent\ [i maiimportant\. Fiindc\ de ea depinde [i definirea loculuinostru real `n �literatura european\�. Pentru a nu maivorbi de o politic\ `ntr-adev\r realist\ de difuzare aliteraturii rom^ne. ~n aceast\ sfer\, improviza]ia [imitologia sunt, din p\cate, mereu dominante.

O ultim\ observa]ie nu mai pu]in iritant\. Nu este`ns\ vorba, `nc\ o dat\, numai de anume idei [ipozi]ii personale. Exprim `n acela[i timp [i o stare despirit mult mai larg\, decis �proeuropean\�. Europas-a constituit cultural, economic [i politic `n timp,prin eforturi [i sacrificii enorme, considerabile. Pentrunoi aproape neverosimile. }\ri s\race au devenit,prin munc\, organizare [i spirit de economie, extremde bogate. Elve]ia, de pild\, pe care o detest\...E.M.Cioran. Progresul european nu poate fi realizat �este o eviden]\ elementar\ � dec^t prin munc\tenace, continu\ [i bine organizat\. La noi func]io-neaz\ `ns\ legea etern\ a minimului efort [i aexpedientului. Se munce[te `nc\ mult prea pu]in lanoi. Suntem, probabil, `nc\ prea �contemplativi�,prea �poetici�, prea �vis\tori-mioritici�. {i nu chiar`nt^mpl\tor, �spiritul faustic� este detestat [i el (deC.Noica, de pild\). Totul se rezolv\, s-ar zice, demulte ori, de prea multe ori, prea u[or, `n zonanoastr\. O rela]ie, un telefon, o recomandare, ointerven]ie, o... vorb\ bun\ rezolv\ multe, foartemulte dificult\]i. Spiritul activ, `nd^rjit, mereu pre-v\z\tor, metodic [i munca tenace, zi de zi, care seacumuleaz\ aproape mecanic, n-au, s-ar spune, niciteoreticieni, nici partizani rom^ni convin[i.

Prima [i cea mai puternic\ impresie pe care amavut-o, `n Japonia, n-au fost nici... ghei[ele, nici

33Pentru Europa

kimonourile de m\tase `nflorat\. De altfel, acesteexotisme au [i disp\rut. Cartierul Ioshiwara, evocatde Macedonski `ntr-un frumos rondel, a fost, depild\, desfiin]at de... americani. De la aeroportulNarita p^n\ `n cartierul Sinjuku, punctul terminus, amtrecut timp de dou\ ore, dup\ [ase seara, princartiere industriale [i periferice ale ora[ului Tokyo.Peste tot, ferestre mari, luminate, prin care se vedeausute, mii de oameni lucr^nd `n birouri, `n fa]acalculatoarelor, apleca]i peste plan[ete de proiectare.Aceste imagini ale unui efort enorm, discret [i relax-ant, `n condi]ii civilizate, au r\mas de neuitat. La optseara, str\zile din Tokyo sunt pline de lume. Se iesede la �serviciu�, de la �ore suplimentare�. Voluntare[i foarte bine pl\tite. Nu `ndr\znesc s\ fac nici ocompara]ie cu alte ora[e mie mult mai cunoscute. {ise mai `ntreab\ unii, la noi, de ce Japonia a devenita doua putere a lumii...

34 Adrian Marino

2. Obstacole

Imagine idilic\ dup\ unii, total ideal\ [i utopic\dup\ al]ii, �Europa� � trecut\ `n revist\ `n linii foartegenerale � se confrunt\, pas cu pas, `n culturarom^n\, cu o `ntreag\ ideologie [i mentalitate violent[i radical ostile. Este chiar demn de observat c\, `ntimp ce elitele rom^ne[ti, `n perioada 1848, eraudecis [i declarat europene � [i prin ele deveneamideologic vorbind, �europeni� � vocea lor a fostredus\ foarte repede la t\cere. Ne-am `ntors, spiritualvorbind, mult `nd\r\t `n timp [i spa]iu, `ntr-o zon\nebuloas\, imposibil de localizat `n �Europa�. P^n\acolo `nc^t, `n a doua jum\tate a secolului 19 [i, `nspecial, `n perioada dintre cele dou\ r\zboaie mon-diale, ideologia net dominant\ `n Rom^nia a fostpredominant na]ionalist\, etnicist\, uneori chiar ra-sist\ [i totdeauna antieuropean\2.

Evident, au existat [i unele voci `n favoarea Ideiieuropene. A ap\rut chiar [i o revist\ cu acest titlu(C.R\dulescu-Motru, 1919-1928). Dar aceste lu\ri depozi]ii [i altele c^teva, de orientare identic\, aur\mas, din nefericire, f\r\ un mare ecou. Izolate,chiar exotice. Idealul �european� constituie `nc\,p^n\ azi, un fenomen cultural marginal. Adesea chiarde �avangard\�, permanent respins [i culpabilizat.Valul ideologiei, definit\ `n mod generic [i simbolicde �dreapta�, l-a `nvins. Ceea ce nu `nseamn\ c\ nuexist\ [i o anume ideologie european\, de reflexie [iexpresie rom^neasc\. Dar ea se love[te, `n perma-nen]\, de c^teva obstacole esen]iale, ideologice,sociale, politice [i psihologice. Toate extrem deputernice [i agresive. O privire de sus, foarte sin-tetic\, re]ine c^teva aspecte esen]iale.

Reflexul antieuropean, profund [i tenace, arer\d\cini ad^nci. Ele urc\ mult `n timp, `n preistorie[i protoistorie. �Europa� este perceput\ la acest nivel

35Pentru Europa

� [i `n primul r^nd � ca imperialist\ [i expansionist\.Ea �vine peste noi�. Cu inten]ii mereu sinistre [iinsolente. Vrea mereu s\ ne �cucereasc\�, s\ ne�`ngenuncheze�. S\ ne transforme `ntr-o �colonie�.Lista acestor odio[i imperiali[ti este foarte lung\ [i ea`ncepe cu... romanii. Cu Traian [i legiunile sale. De[i,doar prin latinitate noi am intrat [i continu\m s\exist\m, `n esen]\, `n Europa. Cucerirea Daciei aconstituit, totu[i, pentru ace[ti nostalgici, lipsi]i totalde spirit istoric, o... catastrof\ istoric\ oribil\. Fiindc\n-am mai r\mas, vai,... traci. De unde [i �revoltafondului nostru nelatin� (L.Blaga), perfect legitim\ `naceast\ optic\. Ideea echivaleaz\ cu un adev\ratmanifest de independen]\ etnic\ [i spiritual\, violent,radical [i absurd antilatin\...

Nici vorb\ nu poate fi de negarea existen]eitracilor `n istorie, de marele lor rol de �substrat�, aldatelor arheologice [i istoriei, riguros controlabile. Arfi, evident, o absurditate [i mai mare. C\ se fac�studii tracologice� este foarte bine, chiar excelent,c^t timp ele r\m^n la un nivel strict [tiin]ific. Dar�tracomania� este cu totul altceva. Se invoc\ argu-mentul c\ tracii credeau `n �nemurire�, c\ aveau o�spiritualitate� foarte `nalt\, de neegalat, c\ erausingurii �monotei[ti� (ceea ce este total fals) [i c\, `ngeneral, religiozitatea traco-getic\ este net superioar\,spiritual vorbind, culturii [i mo[tenirii latine, demediocri legi[ti [i administratori coloniali. Cu astfelde concep]ii nu mai putem fi deloc de acord. Laaceast\ mo[tenire putem chiar renun]a f\r\ mariregrete. Nu este cazul a insista acum asupra acesteiabera]ii.

Se citeaz\ trunchiat, obsedant, ritual, ostentativ,c^teva pasaje din Herodot. Numai c\ c\da-l citimatent, [i mai ales `n `ntregime, lectura sa rezerv\ [inu pu]ine surprize. Unele de-a dreptul amuzante [icu o poant\ foarte... actual\. Foarte bine, foarte

36 Adrian Marino

frumos c\, �dup\ indieni, neamul tracilor este cel maimare din istorie�. �Ei ar putea fi cei mai puternici dinneamurile p\m^ntului.� Dar reproducerea citatuluidin Herodot (V, 3) se opre[te � ciudat � tocmai aici.Fiindc\ el justific\, anticip\, preveste[te, `ntr-un fel,din plin, fantasmagoricul... imperialism rom^nesc,visat `n trans\ de mul]i, inclusiv de E.M.Cioran.

{i ce mai spune Herodot ? �Dar unirea lor e cuneputin]\ [i nu-i chip s\ se `nf\ptuiasc\, de aceeasunt ei slabi.� ~n acest punct, t\cere total\, de golistoric ! Dac\ este permis\ elogierea tracismului spiri-tualist, de ce nu ne-am explica, m\car `n parte, [i oanume lips\ de voca]ie a rom^nilor pentru organizare[i cooperare, pentru coordonare [i unitate, indi-vidualismul nostru acerb, pulverizarea permanent\ acon[tiin]elor [i eforturilor, tot prin acest eminent fondtraco-getic ? ~n baza aceleia[i referin]e de prestigiu ?Este �lipsa de unire� o calitate de invidiat, de elogiat`n continuare ? Ne putem revendica mereu de laastfel de �calit\]i� ancestrale, profund antisociale,nepolitice, fundamental ostile oric\rei coeziuni [iorganiz\ri statale ? Presupun c\ nu. Sunt chiar convinsc\ nu.

S\ citim `ns\ pe Herodot [i ceva mai departe.Merit\. Poporul rom^n � [tim bine � este foarte�muncitor� etc. etc. Cum erau `ns\ tracii, str\mo[iino[tri etnici mult iubi]i ? Ce atitudine aveau ei fa]\ demunc\, de pild\ ? �La ei tr^nd\via este un lucrufoarte ales, `n vreme ce munca c^mpului, `nde-letnicirea cea mai umilitoare� (V, 6). A[a s-ar explica,poate, [i `nclin\rile noastre profund contemplative,sublim poetice, de popor c^ndva pastoral, cu vechireflexe lirice, care c^nt\ din frunz\, tol\nit subcopaci, p\zind vis\tor mioare...

Spiritul activ, energetic, �faustic�, industrios, nueste, `n orice caz, foarte trac. Dar aceasta ar constituichiar un defect, dup\ tracomani. {i `nc\ un mic citat

37Pentru Europa

nu lipsit de savoare : �La... traci exist\ urm\toarear^nduial\... `[i v^nd copiii pentru a fi du[i pestehotare� (V, 6). Parc\ citim [i azi c^te ceva, `n pres\,`n acest sens... Au inventat tracii, s\ recunoa[tem, cumult spirit de ini]iativ\ particular\, comer]ul inter-na]ional cu copii, mai mult sau mai pu]in aban-dona]i ? �Pia]a liber\� a copiilor ? A[a s-ar p\rea dup\toate indiciile arheologice-epigrafice-filologice etc.etc., dac\ ar fi s\-l credem pe Herodot. ~n orice caz,de acest gen de �tracism� nu putem dec^t s\ nedesp\r]im. Urgent, definitiv [i cu toat\ hot\r^rea.

Cu tracii lui... Herodot [i cu ambasadorii loractuali ne putem, totu[i, destul de u[or, `mp\ca. Darcu o anume interpretare a ortodoxismului (funda-mentalist, de tip �Nichifor Crainic� sau �Nae Ionescu�etc.) este ceva mai complicat. {i `n acest caz, istoriatrebuie dezideologizat\, deloc sau c^t mai pu]inmanipulat\ propagandistic. Nu se poate nega imensulrol istoric [i cultural al cre[tinismului la rom^ni. Darunele `ndoieli `ncep s\ apar\ atunci c^nd se sus]inec\ poporul rom^n s-a n\scut �ortodox�. Or, aceast\no]iune `ncepe s\ capete un con]inut tot mai precisabia dup\ anul 1054, al �Marei schisme�. ~ns\, la aceadat\, etnogeneza poporului rom^n era de mult`ncheiat\. Se poate deci afirma cu toat\ convingereac\ poporul rom^n s-a n\scut cre[tin. Perfect adev\rat.Dar nu [i neap\rat �ortodox�.

~ndoielile au ap\rut [i se vor exprima mereu oride c^te ori no]iunea de �ortodoxie� devine mai aleso idee politic\ [i `nc\ una declarat na]ionalist\, dedreapta, intolerant\ [i exclusivist\. Oric^t\ stim\ amavea pentru ortodoxia real\, profund\, autentic\(problema ierarhiei ortodoxe servile este cu totuldistinct\), atunci c^nd se enun]\ `n stil agresiv teza�ortodox [i implicit na]ional� apar, imediat, obiec]iiinevitabile. Cum se poate afirma, de pild\, c\ bisericaunit\ cu Roma nu este [i ea �na]ional\� ? C^nd se

38 Adrian Marino

cunoa[te at^t de bine, `ntre multe alte merite,contribu]ia sa hot\r^toare la trezirea [i consolidareacon[tiin]ei na]ionale `n Transilvania, `ncep^nd dinsecolul 18 ? Un catolic rom^n nu este [i �na]ional� ?Acest sofism �nae ionescian� este tenace. Catoliciin-au `ntre]inut, totu[i, con[tiin]a na]ional\ a poporuluipolonez de-a lungul `ntregii sale istorii ? Catolici [i `nacela[i timp profund na]ional-polonezi ? A acuzacatolicismul, sub o form\ sau alta, de desna]ionalizareeste deci o mare eroare, o mistificare istoric\, pentrua fi eufemistici. Se `n]elege `ns\ de la sine c\ nupoate fi vorba, `n acest plan al discu]iei, de nici unfel de propagand\ confesional\. �Uni]ii� ne-au intro-dus, pe de alt\ parte, trebuie s\ recunoa[tem, `nbun\ parte, `n Europa, f\r\ a ne desna]ionaliza c^tu[ide pu]in. �Vina lor�, `n aceast\ optic\ restrictiv\, estedoar faptul c\ ei se revendic\ de la un centruspiritual extra sau suprana]ional. Aceste biserici suntdefinite (superior ? dispre]uitor ?) drept simple... �fili-ale�. Ceea ce ideologia statului na]ional `nchis [icentralizat refuz\ s\ accepte pe orice plan. Izola-]ionismul (implicit antieuropean) este reflexul s\upermanent [i fundamental.

De fapt, problema ar trebui s\ se `nchid\ definitivprin recunoa[terea principiului constitu]ional al liber-t\]ii de credin]\. Po]i s\ �crezi�, s\ te �m^ntui�, s\�urci la cer� cum dore[ti, f\r\ a `nceta s\ fii `n acela[itimp [i rom^n. Distinc]ia `ntre �rom^n� [i �bunrom^n� (Nae Ionescu) este fals\ de la un cap\t laaltul. {i tot `n limitele constitu]ionale [i ale libert\]iide con[tiin]\ unanim recunoscute `n Europa ar trebuirezolvat\ [i problema �prozelitismului�. Interzicereasa face parte din vechile reflexe ale statului represiv,poli]ist, centralizat. Nimeni nu te `mpiedic\ s\ res-pingi un cult neoprotestant sau altul, cu argumente,cu citate din Biblie etc. Dar nu [i prin m\suripoli]iene[ti [i alte interdic]ii oficiale, care ne-ar alinia

39Pentru Europa

tuturor fanatismelor [i abera]iilor statelor funda-mentaliste islamice.

Din fericire, este vorba, cel mai adesea, doar dereac]ii foarte formale [i oficiale ale ierarhiei biserice[tisau de exalt\ri neofite superficiale de teologi [imistici juvenili, de ocazie, cu voca]ii incerte, trezitesubit dup\ 1989, dup\ o perioad\ de nu mai pu]inaberante m\suri ateiste. Reversul medaliei `n acestdin urm\ caz ? O vog\ acut\ [i superficial\ depseudo-mistic\ dubioas\, degradat\, o invazie de�yogini� [i �predicatori�, de �c\r]i ale mor]ilor� [i�revela]ii de mistere�, de un obscurantism adeseapenibil. Voca]iile mistice autentice, pentru care avemtot respectul, au fost `ns\ totdeauna [i pretutindenipu]ine. {i, mai ales, nepublicitare. Din care cauz\suntem [i noi, al\turi de al]ii � cel pu]in din acestpunct de vedere � pentru �secularizarea culturiirom^ne� (Sorin Alexandrescu)3.

Exist\, f\r\ `ndoial\, mode intelectuale, culturale,spirituale mai mult sau mai pu]in superficiale, `nEuropa, `n Occident, de unde ele vin [i la noi. Dup\cum exist\ [i se dezvolt\ `n aceea[i Europ\ [i unfoarte puternic spirit laic, de fapt dominant `n Vest.Desacralizarea lumii moderne constituie, `n Occidentmai ales, o evident\ realitate. Nu vedem de ce [i oastfel de �integrare european\� ar fi la noi, dimpo-triv\, culpabilizat\, anatemizat\. �Europa� � bine-`n]eles � `nseamn\, `n acest plan, libertatea absolut\de con[tiin]\. Iar credin]a de orice fel este [i r\m^neprofund interiorizat\ [i nepublicitar\, sau nu exist\ cafenomen spiritual autentic. �Europa� `nseamn\, `norice caz, `n aceast\ faz\ istoric\, �stat laic�, necon-fesional [i cu at^t mai pu]in fundamentalist.

Ideea european\ � trebuie subliniat mereu � esteesen]ial [i structural ideologic\. Con]inutul s\u esteun sistem de idei active, militante, implicate `n moddirect `n cea mai imediat\ actualitate, implicit rom^-

40 Adrian Marino

neasc\. Ea este expresia voin]ei de integrare, pe toateplanurile, `n structurile spirituale, culturale, politice [ieconomice europene. De unde [i necesitatea sapermanent\ de a denun]a [i elimina, una dup\ alta,toate concep]iile adverse. Ideea european\ estefundamental politico-ideologic\. Nu este [i nu poatefi �apolitic\�, alibiul suprem al neangaj\rii [i opor-tunismelor de diferite tipuri. Din care cauz\, ea nupoate fi dec^t ostil\ [i fa]\ de un alt mare [i foarteputernic obstacol antieuropean rom^nesc : spirituletnicist, na]ionalist, izola]ionist, localizat la �sat�, `ncomunitatea rural\, declarat\ unic �izvor� al tuturorvalorilor [i crea]iilor spirituale rom^ne[ti. Defini]ie [iprofund restrictiv\ [i profund inexact\.

Se pot face, foarte pe scurt, c^teva observa]ii.Dac\, istoric vorbind, se poate sus]ine `ntr-adev\r oastfel de tez\, pe m\sur\ ce se formeaz\ [i un �ora[�rom^nesc, `ncep^nd din secolul 19, ea `nceteaz\ s\mai fie integral valabil\. Culturii citadine, chiar dac\`nc\ incipient\, i se refuz\, din principiu, calitatea de�rom^neasc\� ? ~n al doilea r^nd, satul tradi]ional,ancestral, aproape c\ a disp\rut, cu excep]ia unormici insule etnografice. Sistemul [i colectivizareacomunist\ l-au distrus. El r\m^ne, `n continuare, doarun mit ideologic, nostalgic [i foarte conservator. ~nsf^r[it, `n `ntreaga Europ\ occidental\ [i, tot mai mult[i central\, �]\ranul� se transform\ `n �fermier�, iarponderea sa social\ se mic[oreaz\ progresiv. Popu-la]ia se deplaseaz\ `n ora[e. Satele se depopuleaz\.Urbanizarea este `n plin\ [i ireversibil\ desf\[urare.Este un fenomen obiectiv, de dimensiuni conti-nentale, propriu economiei de pia]\ urbane, care �mai devreme sau mai t^rziu � va p\trunde [i vadeveni dominant [i `n Rom^nia. Semnele se `ntrev\ddealtfel de pe acum.

Extrem de tenace, virulent\, profund [i radicalantieuropean\ se dovede[te `n schimb ideologia

41Pentru Europa

na]ionalist\ de dreapta [i de extrem\ dreapt\. Istoriasa a fost f\cut\ mai ales de cercet\tori str\ini(L.Volovici, K.Verdery etc.), exist^nd la noi `nc\ oevident\ inhibi]ie de a analiza [i mai ales de acombate [i denun]a deschis o astfel de ideologie. Eas-a sistematizat, mai ales, `ntre cele dou\ r\zboaiemondiale, inclusiv `n formele sale cele mai negative[i agresive : [ovine, rasiste, antisemite. Antipa[optist\[i antidemocratic\ prin defini]ie, ea denun]\ `n modconstant �Europa� drept izvorul tuturor calamit\]ilor :imita]ii goale [i superficiale (`n aceast\ privin]\, NaeIonescu [i to]i elevii s\i sunt profund [i definitiv�maiorescieni�), desna]ionalizare [i corupere a �spe-cificului na]ional�, cosmopolitism [i alienare, distru-gerea [i dizolvarea, pe toate planurile, a �fiin]eina]ionale�, a �neamului�. Aceast\ ideologie profundizola]ionist\ [i restrictiv\ duce `n mod direct lana]ionalismul primar, culminat `n doctrina statuluitotalitar na]ionalist-fascist, izola]ionist, monolitic, po-li]ist, centralizat [i represiv. Astfel de constat\ri revin`n mod inevitabil [i obsedant. Pentru simplul motivc\ ele definesc realitatea ideologic\ [i politic\ rom^-neasc\ `n ultima jum\tate a secolului nostru `n caretr\im, `n bun\ parte, [i azi.

F\r\ a intra `n nici un fel `n detalii, ci doar pentrua scoate `n eviden]\, cu maxim\ claritate, toateizvoarele esen]iale antieuropene rom^ne[ti, trebuiesubliniat c\ `mprejur\rile istorice au produs `nc\ ocircumstan]\ agravant\ : na]ional-comunismul, ideo-logia dominant\ a ultimelor decenii. Dup\ cum s-a [iobservat, na]ionalismul este [i ultima faz\ a comu-nismului. Denumit [i �na]ional-ceau[ism�, el areexplica]ii [i note specifice. A `nceput s\ se precizezetot mai mult pe m\sur\ ce, `ncep^nd cu transform\riledin U.R.S.S., s-a renun]at progresiv la stalinism. Noulspirit reformist, devenit �gorbaciovist�, ar fi subminat`n mod grav bazele regimului represiv-totalitar rom^-

42 Adrian Marino

nesc. Pentru a-l ap\ra, s-a f\cut atunci apel � curemarcabil succes, trebuie recunoscut � la vechiulreflex tradi]ional, na]ionalist, rom^nesc, antirusesc,antisovietic. {tefan cel Mare [i Mihai Viteazul au fostmobiliza]i pentru a legitima [i ap\ra regimul stalinist-ceau[ist-comunist, tot mai anacronic. Teza �`ncercuiriicapitaliste� a fost `nlocuit\ cu a vastului �complotinterna]ional�, care urm\re[te aservirea, subordonarea[i dezmembrarea Rom^niei. Ea este foarte activ\ [idup\ evenimentele din 1989, explicate de uneleoficine tocmai printr-o astfel de �conspira]ie inter-na]ional\�, �subversiv\� [i �diversionist\�. A f\cutcineva o statistic\ a acestor termeni �securi[ti�, `npresa de extrem\ dreapt\ ? Din Europa vin doarspioni [i agen]i imperiali[ti. Plus droguri, plus �crim\organizat\�, plus multe calamit\]i. Ele, bine`n]eles,exist\ `ntr-o m\sur\ oarecare, adesea exagerate. Dar�Europa� este [i altceva. Mai ales altceva. Idee `ns\imposibil de asimilat, `n ad^ncime [i programatic, devechile structuri culturale [i politice dominante.

Nu poate fi uitat\ nici realitatea profund anti-european\ : natura real\ a regimului politico-socialinstalat `n Rom^nia, dup\ 1944, de ocupa]ia sovietic\.El s-a agravat `n `mprejur\rile �r\zboiului rece�. ~ns\esen]a sa este de o cras\ eviden]\ : izolarea c^t maiermetic\ a Rom^niei, ca [i a `ntregului bloc sovietic,de Europa. Zidul Berlinului este simbolul acesteisepar\ri [i izol\ri, `n inten]ie, definitive [i radicale. C\istoria a voit altfel este o alt\ poveste. Dar o anumerealitate r\m^ne, `n Rom^nia cel pu]in, c\ci de ea neocup\m : formarea [i continuarea domina]iei claseinomenclaturiste, educat\ la Moscova sau `n spirituls\u. Toat\ sovietologia occidental\, `n treac\t fiespus, aproape c\ nu valoreaz\ c^t Noua clas\ con-duc\toare de Milovan Djilas, scoas\ din experien]acea mai direct\, sau c^t Cetatea total\ de ConstantinDumitrescu, [i ea foarte pu]in cunoscut\ la noi, care

43Pentru Europa

explic\ acest fenomen. Doi observatori lucizi dinzona noastr\.

Interesele acestei noi clase conduc\toare rom^-ne[ti sunt indisolubil legate de politica expansionist\de dominare a Rusiei. Moscova, centrul de interesnegativ al Europei, r\m^ne steaua sa polar\. Fiindc\o adev\rat\ transformare social\ `n Rom^nia (inclusiv`n �Moldova�) ar duce la pierderea tuturor pozi]iilorsale politice, economice [i culturale dominante. Deunde [i tendin]ele filoruse constante ale acestei clasenomenclaturiste, pe de o parte, propagarea concep]ieistatului rom^n vasal, `n sfera de influen]\ a Rusiei, pede alta. Inutil a aminti [i dovezile de o rar\ for]\demonstrativ\ : tratate, vizite, declara]ii solemne etc.Jocul de echilibru, unele acorduri formale de esen]\�european\�, nu [tiu ce �parteneriate� de pur\ publi-citate [i operet\ politic\ etc. nu pot s\ `n[ele. Elesunt impuse de necesit\]i economice, `n primul r^nd(obsesia na]ional\ a carit\]ii interna]ionale, denumit\[i �liniile de credit�), dar [i de nefericita noastr\situa]ie geostrategic\. Cine a f\cut studii la Moscova,a fost ilegalist, activist, nomenclaturist, nu poate fi �organic vorbind � un autentic �proeuropean�. Suntrealit\]i [i deprinderi elementare, definitive. Evocarealor este doar aparent �polemic\�. Analizez, de fapt, larece, numai idei generale [i substratul lorsocial-politic.

~n acela[i spirit � pe care l-am descris c^t maiobiectiv posibil � sunt explicabile [i alte procesesociale rom^ne[ti actuale ne sau antieuropene. Dac\structurile vechii societ\]i de tip comunist sunt `nc\prezente, active, mai mult chiar : dominante, faptulse explic\ prin revolu]ia social\ profund\ care aavut loc, efectiv, `n Rom^nia. Lupta de clas\ adistrus total p\tura mijlocie, burghez\, pentru a numai vorbi de urmele vechii aristocra]ii. Sistemulsocial comunist nu cuno[tea [i nu recuno[tea dec^t

44 Adrian Marino

dou\ realit\]i : statul �muncitorilor [i ]\ranilor�, jos,la baz\ ; clasa nomenclaturist\, de activi[ti, sus, laconducere. Ambele profund [i definitiv anti-europene. }\r\nimea [i muncitorimea n-au avut [inu pot avea niciodat\ astfel de aspira]ii. Iar nomen-clatura vede `n orice influen]\ occidental\ � careintroduce alte idei, valori, criterii de organizare [iselec]ie � primejdia imediat\ [i mortal\ a domina]ieisale. Modelul occidental, `n dou\ cuvinte, se opune[i contest\ `n mod direct [i radical modelul sovieticimpus la noi timp de decenii.

Singura p\tur\ social\ care are `n mod natural,spontan [i tradi]ional, aspira]ii [i tendin]e europeneeste cea de mijloc : mica burghezie urban\ [i rural\.Din acest punct de vedere � dar nu numai : eaasigur\ [i echilibrul social, stabilitatea, dezvoltarea ;spiritul organic de proprietate [i de liber\ `ntre-prindere o caracterizeaz\ `n mod fundamental �refacerea progresiv\ a p\turilor mijlocii rom^ne[tieste [i r\m^ne un obiectiv esen]ial. Viitorul demo-cra]iei `n Rom^nia este indisolubil [i istoric legat deviitorul p\turilor mijlocii rom^ne[ti. Este singurulgest, politic, cu adev\rat decisiv, de mare perspectiv\,al opozi]iei democratice, modelul fundamental alsociet\]ii postdecembriste. Am subliniat, `n mai multer^nduri, aceast\ necesitate social\ absolut\, vital\pentru ]ara noastr\4.

Singura [ans\ real\ a integr\rii Rom^niei, pe toateplanurile, `n Europa, pentru a ne limita acum doar laacest aspect � este deci formarea [i consolidareap\turilor rom^ne[ti mijlocii preponderent citadine.Numai omul de la ora[ poate fi �european�. Socie-tatea rural\, tradi]ional\, `nchis\, izolat\, care are oreac]ie instinctiv\ de ne`ncredere [i ap\rare fa]\ de�str\in�, nu poate g^ndi [i ac]iona `n spirit european.Ea este animat\ de alte valori [i are alte reflexe.Tradi]iile sale sunt diametral opuse, conservatoare,

45Pentru Europa

religioase. Dimpotriv\, doar ora[ul deschide noiorizonturi locuitorilor s\i. Ideile circul\ mai u[or,informa]ia prin diferite media este infinit mai variat\[i mai bogat\. Cunoa[terea limbilor str\ine este multmai mare. Se c\l\tore[te mai u[or [i mai des `nstr\in\tate. Contactul cu realit\]ile europene estedirect [i frecvent. Realizarea personal\ cap\t\ noidimensiuni stimulative. Nostalgia s\m\n\torist\ (�Dece m-a]i dus de l^ng\... boi�) dispare `n modinevitabil. Ambi]iile culturale [i sociale, spiritul deemula]ie, no]iunea de promo]ie [i ierarhie semodeleaz\ altfel la ora[. Din �Europa� vine un noustil de via]\ (cu aspecte bune, uneori [i rele), o nou\concep]ie social\ [i economic\, un nou orizont cul-tural. Mentalitatea sufer\ o transformare profund\, oadev\rat\ muta]ie. Fenomenul este fundamental,decisiv, de subliniat cu t\rie.

Nu poate fi `ns\ vorba de a inversa radicalraportul social de for]e din Rom^nia actual\, ci doarde a reechilibra, `mbog\]i [i `ntregi �statul munci-torilor [i ]\ranilor�, relicv\ ideologic\ sinistr\, leni-nist-stalinist\. Doar c\ Rom^nia viitoare nu poater\m^ne nici m\car un �stat de ]\rani [i muncitori laprima sau la a doua genera]ie�. Dar chiar [i `naceast\ perspectiv\, de nociv\ [i permanent\ lupt\de clas\, p\turile mijlocii tot se vor reface [i vorprogresa, `n dou\-trei genera]ii, `n condi]ii � bine`n]eles � de continuitate, stabilitate social\ [i pace.Procesul este de fapt ireversibil. Fiul activistului saual securistului, devenit �capitalist� peste noapte, numai poate g^ndi �]\r\ne[te� [i �proletar�, oric^t\origine social\ �s\n\toas\� ar avea. Gustul banului,independen]a economic\, spiritul de concuren]\ [ide independen]\, riscul [i investi]ia, cu toate se-duc]iile [i pericolele lor, [i multe altele, ì vortransforma `n mod salutar psihologia. Este, de altfel,`n ordinea fireasc\ a lucrurilor.

46 Adrian Marino

Acesta ar fi fundalul, substratul social al euro-peniz\rii noastre virtuale. Deocamdat\, ea se love[te� pentru a privi cu maxim\ luciditate [i `n ad^ncimerealit\]ile imediate � de lipsa �societ\]ii civile�. Este,de fapt, o no]iune-cheie `n `ntreg acest proces derecuperare [i integrare european\. Ea const\, `nesen]\, dintr-un ansamblu de institu]ii, principii [i,mai ales, de deprinderi sociale, opuse `n mod directstatului [i mentalit\]ii totalitare. ~n con[tiin]a euro-pean\, dominant\ este ideea de democra]ie,drepturile omului, regulile societ\]ii deschise [i nucon[tiin]a etnic\ sau de �clas\�. Ceea ce nu esteposibil f\r\ `ndeplinirea c^torva condi]ii, toate deinspira]ie specific �european\�.

Mai `ntî, este vorba de formarea unor grupurisociale, asocia]ii [i societ\]i autonome de stat, inde-pendente, al\turi [i eventual chiar `mpotriva structu-rilor guvernamentale de orice tip. Ceea ce presupunesaltul radical [i decisiv de la con[tiin]a de individamorf, izolat, dezarmat, la cea de cet\]ean pe deplincon[tient de drepturile sale, de for]a [i respon-sabilitatea sa social\. El are, `n principiu, sensul legii[i justi]iei, �statului de drept�, posibilit\]ilor consti-tu]ionale [i legale de a se ap\ra chiar [i `mpotrivaguvernului. Civism, legalitate [i implicare `ntr-o gam\foarte larg\ de activit\]i sociale. Acestea sunt semnelecele mai directe ale con[tiin]ei civile. Absenteismul,dezinteresul, pasivitatea, apolitismul nu sunt indiciide mare evolu]ie [i dezvoltare spiritual\, cultural\ [isocial\.

Chiar dac\, deocamdat\ cel pu]in, �ideea euro-pean\� intereseaz\ `n mod profund [i activ doar oelit\ intelectual\, citadin\, civic\, destul de restr^ns\,nu avem nici o `ndoial\ c\ aceast\ idee se vadezvolta pe parcurs, pe m\sur\ ce structura [icondi]iile de via]\ ale ]\rii se vor modifica `n sensulschi]at mai sus. Dintr-un fenomen, deocamdat\ `nc\

47Pentru Europa

predominant intelectual, �spiritul european� va devenitot mai mult o realitate public\, asimilat\ `n ad^n-cime. {i, `mpreun\ cu toate for]ele democratice ale]\rii, el va determina [i o nou\ politic\ de tip�liberal� sau �cre[tin democrat�. Este, de altfel, [isingura alternativ\ real\ [i eficace la statul nomen-claturist actual. P^n\ la urm\, raportul fundamentaltrebuie inversat : statul centralizat, care conduce,coordoneaz\ [i distribuie, face loc statului carestimuleaz\ [i protejeaz\. Func]ia sa este doar �sub-sidiar\�. Pe m\sur\ ce societatea civil\ se dezvolt\,rolul s\u se restr^nge progresiv : stat minimal � stateuropean, ca produs al unei noi evolu]ii istorice.Ceea ce impune [i o schimbare profund\ de optic\ideologic\, politic\ [i social\.

�Europeanul� � `n cadrul acestei concep]ii nulipsit\, admitem, [i de o anume �ingenuitate�, prinraportare mai ales la condi]iile imediate ale Rom^niei� nu poate fi nici de �st^nga�, nici de �dreapta�, cipur [i simplu de �centru�. Inclusiv `n cultur\, oric^tde relative ar fi aceste no]iuni `n func]ie de uncontext sau altul. Am formulat `ntr-un alt text, foartesintetic, aceste alternative : Cultur\ de st^nga, dedreapta sau de centru ? (1992)5. Definit\ foarte sumar,ea presupune echilibrul axiologic al valorilor, libe-ralismul (pe toate planurile), umanismul, europeismuldeclarat [i activ, convergen]a [i chiar sinteza dintrevalorile na]ionale [i universale, ra]ionalismul [ispiritul critic � at^t de detestat de �filozofia� dedreapta, na]ionalist-intuitiv\, dintre cele dou\ r\z-boaie � respingerea misticismului, ocultismului, atuturor formelor de mistagogie, un anumit �bun sim]�care se opune oric\rui bombasticism, oric\rei nebu-lozit\]i [i dezechilibr\ri `ntr-un sens sau altul.Impenetrabil\ la culpabilizare, aceast\ mentalitate�mic burghez\� `[i d\ `ntreaga adeziune ideologic\ ladrepturile omului [i cet\]eanului. Ea are nostalgia

48 Adrian Marino

societ\]ii civile [i a �cet\]ii universale a literelor� dincare face parte incontestabil [i literatura rom^n\6.Acestea ar fi, `n c^teva cuvinte, orient\rile culturiieuropene �centriste� spre care ne `ndrept\m. Celpu]in `n ordinea aspira]iilor ideale.

F\r\ mari tradi]ii locale, prins\ `ntre cele dou\extremisme dominante [i virulente, pozi]ia sa, trebuierecunoscut, este `nc\ dificil\, foarte slab\. {i totu[imerit\ s\ te �ba]i� pentru ea, chiar dac\ suntem `nc\�la por]ile Orientului�. Sau tocmai din acest motiv.Situa]i `ntre �Occident� [i �Orient�, nu ne mai satisfaceintegral solu]ia �pun]ii de leg\tur\� (M.Eliade). Dorimpe fa]\ ca balan]a s\ `ncline tot mai mult `n favoarea�Occidentului�. Claritatea mesajului [i voluntarismulideologic nu sunt `ns\ nici pe departe suficiente. Pel^ng\ `nl\turarea obstacolelor esen]iale trecute `nrevist\, avem [i o imperioas\ nevoie de clarificare [idifuzare conceptual\. Ea cere o propagare intensiv\prin mass media, la un nivel de popularizare, `nprimul r^nd, dar [i de serioas\ [i sistematic\ funda-mentare teoretic\ [i de educa]ie corespunz\toare prininstitu]ii gen, pentru a da un exemplu, New EuropeCollege, `ntemeiat la Bucure[ti, `n 1993, de AndreiPle[u.

~n general, se pot preconiza trei atitudini intelec-tuale foarte limpezi : 1. Racordare permanent\ lavalorile, ideile [i cultura european\ ; 2. Documentareeuropean\ c^t mai serioas\ (biblioteci, studiiuniversitare, muzee etc.), cu excluderea oric\ruidiletantism [i amatorism ; 3. Realiz\ri culturale denivel european (ca scriitur\ [i valoare), `n mediulrom^nesc, de c\tre oameni de cultur\ rom^ni. Altfelspus, �a aduce Europa acas\�, prin crea]ii propriirom^no-europene. Dac\ se vor ridica la standardele[i condi]iile recept\rii [i circula]iei europene, ele vordeveni implicit [i �valori europene�. F\r\ complexede inferioritate sau superioritate, pe care, de fapt,

49Pentru Europa

adev\ratul creator român `n orice domeniu nu le-aavut niciodat\. ~ntâi creem solid, durabil, fundamen-tal [i apoi organiz\m [i �recep]ia�. Fiindc\ doaratunci vom avea ce oferi [i prezenta efectiv�Europei�.

Aceast\ integrare cultural european\, dublat\ deasumarea acestei identit\]i spirituale, `ncepe s\ seintensifice. Dac\ pân\ `n 1940, ea a avut un caracterpredominant �istoric� [i �filologic�, prin contribu]iiimportante `n aceste direc]ii, uneori [i �artistic�, subpresiunea totalitar\ a `nceput s\ se evadeze, ca dealtfel din `ntregul lag\r socialist [i `n zona �literar\�[i chiar a �studiilor literare�. Este semnificativ faptul,`ntre altele, c\ E.Lovinescu [i G.C\linescu, privi]idrept cei mai importan]i critici rom^ni, n-au fosttradu[i, pe baze strict editoriale, `nc\ niciodat\ `nstr\in\tate, unde continu\ s\ r\m^n\ mari necu-noscu]i. Nu acela[i lucru se poate spune, chiar dac\doar `ntr-o m\sur\ incipient\, prin c^teva �cazuri�izolate, [i despre genera]ia urm\toare. Ceea ce p\rea�macedonskianism�, o extravagan]\ sau un gestinsolit, r\mas f\r\ nici o urmare (de exemplu,M.Dragomirescu), a `nceput acum s\ constituie oini]iativ\ destul de fireasc\. Ea `[i asum\, bine`n]eles,[i toate riscurile, insuficien]ele [i chiar rat\rile pio-nieratului. C\ci nu este deloc simplu s\ expor]i dinEst �teorie� sau �critic\ literar\� rom^neasc\, veninddintr-o cultur\ `nc\ �necunoscut\�, declarat\ �minor\�etc. Dar tocmai acest gen nu este lipsit de semni-fica]ia sa actual\ deosebit de profund\.

Problema are, `n sf^r[it, dincolo de orice teorii [iprograme �europene�, [i o dimensiune pur uman\.Ea nu este nici pe departe neglijabil\. Nu po]i s\ fii,`n acela[i timp, �european� [i brut\, imbecil sauprimitiv. Am citit recent un astfel de portret �al unuitip uman resping\tor, care con]ine `n formula sasufleteasc\�, `ntre alte �muta]ii� (cum le spune cari-

50 Adrian Marino

tabil [i eufemistic H.R.Patapievici)7, [i o serie deatitudini violent antieuropene : este retractil, sus-picios, ur\[te tot ce este str\in, �nu cunoa[te al]idu[mani dec^t oamenii prosperi din ]ar\, [i ungurii,`n afara ei� etc. Profund [i `n sensul cel mai negativ�rural�, �elitele intelectuale ì trezesc ne`ncredere�etc. etc. De[i brute [i imbecili exist\ `ntr-o propor]ieoarecare mai peste tot, cu un astfel de tip uman,r\sp^ndit la scar\ na]ional\, integrarea european\este imposibil\. Concluzia se impune de la sine.

(1994)

51Pentru Europa

2. Integrarea cultural\ a Rom^niei `nnoua realitate european\

(R\spunsuri la un chestionar italian)

8. Pentru a defini pozi]ia Rom^niei fa]\ de Europa� pe plan cultural [i `ntr-o perspectiv\ diacronic\ �au fost sus]inute, `n esen]\, urm\toarele trei p\reri :

a. Rom^nia a f\cut parte dintotdeauna din Europa[i continu\ s\ fac\ parte [i ast\zi ;

b. Rom^nia a f\cut parte p^n\ la instaurarearegimului comunist, apoi �a ie[it�, de fapt, dinEuropa ;

c. Rom^nia nu a reu[it s\ intre p^n\ acum `nEuropa, pe plan cultural (ultima teorie se `ncadreaz\,`ntr-o anume m\sur\, `n cunoscuta teorie a euro-centrismului).

Care este opinia Dvs. `n aceast\ chestiune ?

Se suprapun `n opiniile citate de Dvs. mai multeplanuri [i realit\]i �rom^ne[ti�. Se confund\, `n gen-eral, cadrul geografic, istoric [i cultural al problemei�europene�. Este evident, de pild\, c\ Rom^nia faceparte (geografic) din continentul european, consideratmai mult sau mai pu]in conven]ional, de la �Atlanticla Urali� (Charles de Gaulle). A[ aminti [i de formulaanticipativ\ italian\ a lui Mazzini, din secolul trecut,de la �Ebru la Neva�. Tot at^t de evident este [ifaptul c\ Rom^nia, `ncep^nd cu forma]iile statale careau precedat formarea �Rom^niei Mari� (1918), aparticipat, `n limitele sale, [i la istoria european\

52 Adrian Marino

(cruciade, rezisten]\ `mpotriva penetra]iei otomane `ncentrul Europei, �Byzance après Byzance�, pentru arelua o formul\ a lui N.Iorga) etc.

Mai complicat\ este situa]ia `n domeniul cultural.Din punct de vedere lingvistic, limba rom^n\ faceparte din grupul limbilor neolatine. Este deci, incon-testabil, o limb\ european\. Limba rom^n\ esteunitar\ cu c^teva dialecte. Inventarea unei a[a-zise�limbi moldovene[ti�, mai `ntî `n �Republica Sovie-tic\ Moldoveneasc\�, apoi `n �Republica Moldova�,face parte din instrumentele de propagand\ imperia-liste [i de anexiune ori desna]ionalizare staliniste [iruse[ti. �Moldova� este � istoric, cultural [i lingvistic� o parte a Rom^niei [i deci a Europei. Ea a fostanexat\, `n 1940, de c\tre U.R.S.S. � trebuie reamintitmereu � prin pactul Molotov-Ribbentrop de trist\amintire.

~n sfera valorilor culturale, c^teva preciz\ri suntnu mai pu]in necesare. ~ncep^nd din secolul 18, c^ndse `nregistreaz\ o prim\ [i destul de puternic\influen]\ iluminist\, printr-o dubl\ filier\ (greco-catolic\ `n Ardeal [i greceasc\ `n Muntenia [i Mol-dova), cultura rom^n\ `ncepe s\ se integreze efectivculturii europene. P^n\ atunci, unele influen]e, tra-duceri etc. au fost sporadice, intermitente [i de multmai mic\ anvergur\ [i difuzare. Peste acest stratiluminist s-a suprapus [i interferat, odat\ cu primeledecenii ale secolului 19, [i o puternic\ influen]\romantic\. Participarea noastr\ cultural-literar\ laEuropa se consolideaz\ [i devine acum dominant\.Dup\ 1848, �Europa� `ncepe s\ aib\ [i puterniceconota]ii politico-ideologice. ~ncep^nd din secolul19, prin cei doi mari poli de atrac]ie (francez, cel maiputernic, dar [i german), `ntreaga cultur\ rom^neasc\are o orientare [i un con]inut net european. Nudiscut acum c^t de asimilat\ � `n ad^ncime � a fostaceast\ influen]\. Teoria junimist\ a �formelor f\r\

53Pentru Europa

fond� a contestat realitatea, valoarea [i eficien]aacestor influen]e occidentale, `n general de suprafa]\.Ele au constituit, nu mai pu]in, o realitate.

La `nceputul secolului 20 [i, mai ales, `ntre celedou\ r\zboaie mondiale, integrarea rom^n\ euro-pean\, `n special literar\, `ncepe s\ cunoasc\ [i unalt aspect. El s-a accentuat tot mai vizibil p^n\ `nepoca actual\, inclusiv sub regimul comunist : con-flictul latent (sau declarat) `ntre valorile absolute [ide circula]ie. Altfel spus, `ntre crea]iile care selimiteaz\ a fi doar �absolute� (de semnifica]ieintrinsec universal\) [i crea]iile ce `ncearc\ s\ intre[i `n circuitul european. Deci s\ circule `n Vest, s\fie editate, discutate `n cercurile literare europeneetc. Un mare precursor `n acest domeniu a fostpoetul Alexandru Macedonski prin sfor]\rile sale dea colabora, `nc\ din secolul trecut, la reviste franco-fone simboliste, apoi de a fi editat [i jucat la Parisetc. Cariera interna]ional\, `n poezia [i plasticaavangardist\ a lui Tristan Tzara [i ConstantinBr^ncu[i, `n perioada 1920-1940, dovede[te c\ un`nceput efectiv de integrare european\ s-a produs [icu remarcabil succes.

De[i drastic fr^nat\, cenzurat\ etc., aceast\ ten-din]\ a continuat, `n zone marginale [i de penumbr\,chiar [i sub regimul comunist. Prin astfel de eforturi,care au avut [i coeficientul lor de �rezisten]\�, sepoate spune c\ literatura rom^n\ n-a ie[it de faptniciodat\, total [i radical, din Europa. Se observ\chiar [i fenomene de duplicitate la unii scriitorioficiali, foarte �pe linie� `n interior, dar vizibilpreocupa]i de a fi tradu[i, folosind pozi]iile oficiale(Uniunea Scriitorilor), `n c^t mai multe limbi str\ine.O astfel de politic\ au dus-o [i o serie de poe]i [iscriitori, mai mult sau mai pu]in tolera]i de regim.

Tendin]a integr\rii europene era, uneori, at^t deputernic\, `nc^t ea a p\truns, `n c^teva cazuri precise,

54 Adrian Marino

[i `n critica, istoria literar\ [i studiile de literatur\comparat\. P^n\ `n aceast\ perioad\, experien]aeuropean\ a acestei categorii era ca [i inexistent\.Profit^ndu-se [i de unele �deschideri� ale regimului,preocupat intens de impunerea unei imagini accep-tabile `n perioada de �liberalizare� relativ\, s-a pututconstitui un Comitet Na]ional de Literatur\ Com-parat\, afiliat la Asocia]ia Interna]ional\ de Litera-tur\ Comparat\. S-a `ntemeiat astfel [i prima revist\rom^neasc\ de literatur\ comparat\ `n limbi str\ine(Synthesis, 1973). La fel [i prima revist\ rom^n\ destudii literare `n limbi de circula]ie, Cahiers roumainsd�études littéraires (1973), (prin ini]iativa celui ce v\r\spunde la chestionar). Mai mult, fenomen extremde rar p^n\ atunci : au `nceput colabor\ri rom^ne[ti,tot mai sistematice, [i la reviste de studii literarestr\ine. ~n ce m\ prive[te, pe l^ng\ asemeneacolabor\ri, am publicat `ntre 1981-1994 (datele au `nacest context semnifica]ia lor), [ase volume de studii[i teoria literaturii, `n Fran]a, Italia [i Japonia (altevolume au fost traduse `n limbi str\ine [i editate `n]ar\). ~ntr-un astfel de studiu, un eseu cu cheie, depseudo-comparatistic\, `n realitate de ideologie li-beral\, universalist\, �cosmopolit\� etc., am contestat[i �eurocentrismul�, la care v\ referi]i [i dum-neavoastr\. (Contre l�européocentrisme, `n Etiembleou le comparatisme militant, Paris, Gallimard, 1982,pp.51-62). Substratul latent polemic era contestarea,pe de o parte, a canoanelor literare impuse doar dec\tre c^teva centre culturale occidentale (`n cazulrom^nesc, Parisul) sau estice (Moscova) [i, pe dealta, revendicarea unei egalit\]i de substan]\, de�valoare� [i pentru unele crea]ii estice sau orientale.Un alt capitol (Contre l�impérialisme et lecolonialisme, pp.63-81, cultural [i literar, fire[te) d\ [imai limpede expresie acestui `nceput, s\-i spun, deindependen]\ a con[tiin]ei literare rom^ne[ti.

55Pentru Europa

Deplin\ integrare european\, `ntr-adev\r, dar cu�drepturi� poten]ial egale `mpotriva oric\ror bariere [iierarhii date. La limit\, fiecare valoare estic\, orien-tal\, extrem-oriental\ etc. aspir\ la o recep]ie selec-tiv\ individual\, poten]ial egal\ : s\ nu fie ignorat\,respins\, dispre]uit\ etc. numai pentru faptul c\ eaprovine dintr-o zon\ cultural\ marginal\, f\r\ mareprestigiu `ntr-un centru occidental sau altul. Se potaminti [i unele studii personale care urm\resc aceea[iintegrare european\ : Littérature roumaine. Littéra-tures occidentales. Rencontres (Bucarest, 1981), pre-cum [i studii despre �letteratura europea�, publicateinclusiv `n Italia : La �Letteratura europea�, oggi, `n IQuaderni di Gaia, N.1, 1990, pp.103-116, CarruciEditore, Roma ; studiul a fost scris `n 1988). Simplerepere bibliografice [i nimic mai mult. Ele dovedescc\ problema ridicat\ de Dvs. a preocupat [i `nRom^nia, chiar [i `n condi]ii dificile, [i cu o oarecareinsisten]\. Concluzia ar fi c\ printr-un num\r (foarteredus) de spirite rom^ne[ti orientate �european�,cultura [i literatura rom^n\ n-au �ie[it�, de fapt,niciodat\ din Europa. ~n ciuda oric\rei izol\riculturale, bariere ideologice [i cenzuri totalitareextrem de dure.

9. ~n perspectiva noii realit\]i europene (prin care`n]eleg at^t cea prezent\, ca rezultat, mai cu seam\,al pr\bu[irii dictaturii comuniste `n Europa) c^t, maiales, cea viitoare (a auspicatei [i auspicabile Europeunite de mîne), care sunt, dup\ Dvs., factorii carepot facilita, pe plan cultural, integrarea Rom^niei, `naceast\ nou\ realitate european\ ?

Ace[ti factori sunt, `n mod esen]ial, interni. ~nprimul r^nd, o politic\ de integrare european\ real\,dus\ consecvent, constant [i cu tenacitate. Adic\ ceeace nu se `nt^mpl\, deocamdat\, `n Rom^nia. Sub

56 Adrian Marino

presiunea unor factori externi, predominant eco-nomici, se adopt\ unele m\suri legislative �euro-pene�. Dar ele au doar un caracter pur formal. Clasaconduc\toare, nomenclaturist\, educat\ la Moscovasau `n spirit comunist, nu poate asimila ideea uneiintegr\ri euroatlantice efective. Ea ar introduce noiprincipii, valori [i ierarhii care le-ar submina, `n modhot\r^t, pozi]ia dominant\. ~n al doilea r^nd, s-arimpune o modificare radical\ a spiritului public,p\r\sirea mentalit\]ii izola]ioniste, specifiste, tradi-]ionaliste, etniciste, protocroniste etc., cultivate timpde decenii la noi, `n Rom^nia, de c\tre dreaptana]ionalist\, `nc\ `ntre cele dou\ r\zboaie. Ideologiade tip liberal este [i azi `n net\ minoritate, cum afost, de fapt, [i `n trecut. Iar cea cre[tin-democrat\,de inspira]ie tot occidental\, se afl\ abia la primii s\ipa[i. O politic\ activ\, de contacte culturale vine abia`n al treilea r^nd, ca o consecin]\ necesar\ amodific\rii st\rii de spirit descris\ mai sus : participareconstant\ [i activ\ la diferite organisme [i asocia]iiculturale literare interna]ionale (U.N.E.S.C.O., P.E.N.-Club etc.), la congrese [i colocvii interna]ionale(burse de studii [i de c\l\torie), organizarea unorastfel de manifest\ri [i `n ]ara noastr\ (o investi]ie petermen lung, dar de mare rentabilitate cultural\),finan]area coedit\rilor [i traducerilor `n limbi str\ine(un obiectiv extrem de important al oric\rei politiciculturale active, din p\cate aproape total ignorat).

{i ini]iativa literar\ particular\, editorial\ [i indi-vidual\, a scriitorilor, oamenilor de cultur\ etc., joac\un mare rol. Ei nu mai pot a[tepta doar sprijinulipotetic al organismelor oficiale (care cel mai adeseanici nu vine), ci trebuie s\ `ncerce s\ se �integreze�[i singuri. Se pot da [i unele exemple `n acest sens(`n literatur\, critic\, teoria literaturii, comparatistic\),dar ele sunt `nc\ pu]ine [i f\r\ mare prestigiu [icircula]ie exterioar\. Abia scriitori ca M.Sadoveanu [i

57Pentru Europa

L.Rebreanu, `ntre cele dou\ r\zboaie, au `nceput s\fie preocupa]i de aceast\ problem\ [i s\ fie tradu[i `nunele limbi str\ine. O preocupare insistent\ `n acestsens a ap\rut, aparent paradoxal, doar `n perioadadictaturii comuniste, ca o form\ de evadare [i demanifestare direct\ a con[tiin]ei europene reprimate.

10. Care sunt factorii care pot `nt^rzia (sau`mpiedica) integrarea cultural\ a Rom^niei `n nouarealitate european\ ?

Privind `n ad^ncime, dincolo de factorii externi,cheia problemei integr\rii europene se afl\ `ns\, `nesen]\, `n Rom^nia. Mai precis `n structura sa social\fundamental\. O Rom^nie rural\ [i inevitabil etnicist\,conservatoare, izola]ionist\, tradi]ionalist\, �s\m\n\-torist\� nu va sim]i niciodat\ nevoia �Europei�.Dimpotriv\, o va percepe ca un grav pericol pentrup\strarea �fiin]ei na]ionale�. Ea simbolizeaz\ �str\-inul�, �necunoscutul�, �primejdia extern\�, psihologiespecific\ oric\rei comunit\]i tradi]ionale `nchise. Doaro Rom^nie citadin\, urban\, deschis\, permeabil\influen]elor str\ine, predispus\ [i la fenomene de�cosmopolitism�, poate avea reale aspira]ii [i nece-sit\]i �europene�. Structura Rom^niei actuale este`nc\ de esen]\ rural\, cu toate fenomenele salenegative. Doar viitoarea clas\ medie, citadin\, rom^-neasc\, va putea asimila [i cultiva efectiv ideeaeuropean\. Ea este azi `ntre]inut\ doar de r\m\[i]elevechii aristocra]ii [i burghezii intelectuale rom^ne[ti,c^te s-au mai putut salva. Este un proces lung, dedurat\, iar `n actualele condi]ii politico-economice,`nc\ indecis. C\ci formarea p\turii mijlocii esteesen]ial legat\ de `ncurajarea propriet\]ii particulare[i a `ntreprinderii private, de orientare capitalist\ �trebuie spus pe fa]\ � a economiei rom^ne[ti. Ceeace politica de esen]\ colectivist\, etatist\, centralizat\

58 Adrian Marino

[i de control a regimului actual, de mentalitatecomunist-marxist\, blocheaz\ prin toate mijloacele.~ntre �europenizare� [i �privatizare� exist\ o rela]iedirect\ indisolubil\. Deoarece doar independen]aeconomic\ asigur\ libertatea efectiv\ de g^ndire [i arela]iilor culturale. ~ntr-un stat strict centralizat,integrarea european\ este considerat\ � dimpotriv\ �ca un atentat la independen]a [i �suveranitateana]ional\�.

Foarte `nsemna]i sunt [i unii factori psihologici deblocaj, de respingere sau de alienare �european\�docil\ [i lipsit\ de personalitate. Complexul deinferioritate face `nc\ ravagii. Nu ne vom puteacompara [i deci integra �niciodat\� � dup\ unii �Europei. Cultura rom^n\ ar fi iremediabil �minor\�etc. De unde fenomene frecvente de satelizare,epigonism, sincronism mecanic, imita]ie, aliniere do-cil\ la diferite �[coli� europene etc. Invers, se mani-fest\ uneori [i un agresiv complex de superioritate,de esen]\ na]ionalist\, c\ruia teoria �protocronis-mului� i-a dat, sub regimul ceau[ist, cea mai direct\expresie. Rom^nii ar fi pionieri, creatori, ini]iatori,inventatori etc. `n foarte multe domenii, cu pretinsepriorit\]i europene. Unele orient\ri mistico-esoterice(dar cu r\d\cini `n tracomania mai veche), fac dinZamolxis profetul absolut al umanit\]ii, din munteleOmul polul spiritual al lumii etc. etc.

Nu pot fi trecute cu vederea nici unele atitudiniiritante ale �complexului de superioritate� occidental.Unii func]ionari culturali profund mediocri, necom-peten]i, de pe la unele servicii ale unor ambasade,institute, biblioteci, au � uneori [i din nefericire � oatitudine superioar\, distant\, unii ar spune, poate,chiar �neocolonialist\�. Au venit `n Rom^nia s\ ne...civilizeze, s\ ne cultive, s\ ne aduc\ `n secolul 20etc. Aceea[i atitudine se observ\, uneori, [i la uniiconferen]iari str\ini, la unii participan]i la colocvii,

59Pentru Europa

seminarii [i congrese, unde, o anume suficien]\ [ichiar arogan]\ intelectual\ este destul de perceptibil\.Reac]ia scriitorilor, a oamenilor de cultur\ rom^ni cucon[tiin]\ efectiv european\ este, `n asemenea cazuri,de inevitabil\ [i fireasc\ re]inere, rezerv\, necoo-perare. Orice profesora[ francez (s\ spunem, dem^na a doua-treia, ce s-a nimerit `ntr-un serviciucultural francez, numai `n baza legii �serviciuluicivil�, ca s\ scape, altfel spus, de serviciul militar) nucredem c\ poate �cultiva�, �civiliza� [i bate pe um\rsuperior pe... cineva. Unii n-au nici o informa]iedespre ]ara `n care au venit. Dar nu numai at^t, cuprecizarea � esen]ial\ � c\ o astfel de reac]ie nu se`nscrie `n nici un caz � subliniem ap\sat acest lucru� `n sfera na]ionalismului cultural. Ea reprezint\ doarun fenomen de cre[tere intelectual\, care face ca unnum\r deocamdat\ `nc\ redus de scriitori, oameni decultur\ rom^ni, critici etc. care public\ � uneori [i `nOccident � s\ cultive doar dialogul intelectual `ncondi]ii de aproximativ\ egalitate, nu [i de subor-donare [i de docilitate `n genul rela]iei�profesor-elev�. ~n aceast\ ordine de idei sunt desemnalat [i alte c^teva obstacole, mai subtile, care factotu[i parte, cu claritate, din aceea[i reac]ie, s\-ispunem, de con[tiin]\ a independen]ei intelectuale.De[i decalajul cultural, de erudi]ie [i referin]e este`nc\ imens, `n unele cazuri precise � destul de rare,`ntr-adev\r, dar existente -, se poate pune totu[i [i`ntrebarea : de ce un autor rom^n ar fi etern �obligat�s\ citeze doar referin]e str\ine, iar un anume autorstr\in, `ntr-o anume tem\ precis\, nu s-ar interesa, lar^ndul s\u, [i de ceea ce s-a publicat [i la noi ?Inclusiv, uneori, `n limbi str\ine, chiar despre aceea[item\ ? De ce aceste referin]e n-ar fi, `n principiu, celpu]in, de calitate virtual egal\ ?

Studiile de �literatur\ comparat\� au, ca voca]ie,studiul rela]iilor literare `n dublu sens. De ce ele s-ar

60 Adrian Marino

desf\[ura doar `n sens unic �eurocentric� ? {i ne mai`ntreb\m : la ce �serve[te�, `n definitiv, literaturacomparat\ dac\ ea nu se intereseaz\ [i de condi]iileliterare reale, c^te au fost, `n Est, sub regimul totalitarcomunist ? De ravagiile marxismului oficial, inclusiv`n sfera studiilor de �literatur\ comparat\� ?1 De ceele au adoptat anume atitudini ? Au cultivat anumeidei [i teme ? Anumite principii ? Au f\cut apel la unanume sistem de referin]e [i nu la altul ? etc. Maimult dec^t at^t : de ce n-ar fi studiate [i cauzele [istadiile istorice de dezvoltare spiritual\ ale unorculturi din Est ? Mentalitatea [tiin]ifico-literar\ euro-pean\ actual\ este, pe de alt\ parte, fragmentarist\,strict specializat\, pe compartiment\ri riguroase. Stu-diem [i edit\m adesea toat\ via]a doar un singurautor etc. Iar acest specialist (`ngust) european, chiardac\ de foarte bun nivel, nu `n]elege, nu poate`n]elege de ce unele culturi din Est (inclusiv cearom^n\) aspir\, este obligat\ `nc\ s\ aspire [i s\cultive un anumit enciclopedism, spirit de sintez\ [ide generalizare etc. Ca printr-o astfel de cunoa[tereglobal-selectiv\ s\ recupereze, m\car `n parte, timpulpierdut [i s\ se integreze `n sfera referin]elor euro-pene esen]iale. Mul]i critici, comparati[ti europeniconsider\ `ns\ generaliz\rile, sintezele, teoriile deansamblu, drept fenomene de diletantism [i chiar deinferioritate etc. Este evident c\ lucrurile, `ntr-o seriede cazuri precise, cel pu]in, sunt complet diferite.

Imposibilitatea, indiscutabil sincer\, autentic\, de apercepe `n mod real, obiectiv, reac]iile estice estevizibil\ `ndeosebi `n sfera ideologic\. Cercet\torul [irecenzentul occidental, format `ntr-o societate demo-cratic\, de tip liberal, unde aceste realit\]i sunt in-staurate de mult [i tr\ite `n chipul cel mai firesc dinlume, nu poate pur [i simplu `n]elege cum, `n Est, maieste (sau a fost) posibil\ `nc\ invocarea ideii de liber-tate, a drepturilor omului etc. I se pare, din punctul

61Pentru Europa

s\u de vedere ([i a[a [i este), c\ se for]eaz\ de fapt u[ideschise [i `n mod inutil. {i totu[i lucrurile nu staudeloc astfel. Un recenzent italian al c\r]ii meleEtiemble ou le comparatisme militant, recenzie foarteelogioas\ de altfel, are un singur... regret : influen]ele�iluministe�. El nu [i-a dat seama c\, `n 1981-1982,deci `n plin regim comunist restrictiv, a face elogiul�comunica]iilor libere�, a �cet\]ii universale a lite-relor�, a �cosmopolitismului� [i celelalte reprezenta �cel pu]in `n inten]ie � un act de independen]\, dac\nu chiar de �rezisten]\� spiritual\ antitotalitar\. Recen-zentul �meu�, total desideologizat, n-avea `ns\ cumasimila [i acest tip de reac]ie, specific [i epocii [ilocului. Alt exemplu, de alt tip, [i tot `n leg\tur\ cu uncritic rom^n, stabilit `n SUA, Matei C\linescu, autorullui Five Faces of Modernity (1980), lucrare excelent\,realizat\ `n prima sa form\ `n ]ar\. Un recenzentamerican marxist, obtuz, dogmatic, o critic\ prin citatedin... G.Lucács despre �modernism�, considerat caautoritate suprem\ [i unic\ posibil\. ~n foarte multecercuri occidentale de st^nga, acest tip de dogmatism`ngust (dar agresiv) este dominant [i intolerant. {iatunci ne punem `ntrebarea : cine este, de fapt, �supe-rior� ? Occidentalul intelectual comunizat, �antibur-ghez� [i care r\m^ne comunist chiar [i dup\pr\bu[irea comunismului `n Est, sau liberalul din Est,care are de luptat � `ntre altele � [i cu proprii s\imarxi[ti [i cu �gauchismul� frivol parizian ? Astfel deobstacole `[i p\streaz\ `nc\ � din nefericire � `ntreagalor actualitate.

{irul obstacolelor nu se `ncheie `ns\ aici. Aparatulcultural extern rom^n (dar situa]ia este specific\tuturor ]\rilor foste comuniste, `ntr-o m\sur\ oare-care) nu este deloc adecvat, ca mentalitate [i metode,integr\rii europene a valorilor rom^ne[ti. ~n esen]\,el nici nu are aceast\ preocupare, fiind doar o�acoperire� pentru cu totul alt gen de activit\]i.

62 Adrian Marino

Mentalitatea sa birocratic\, centralizat\, `l face pe dealt\ parte total inapt adapt\rii flexibile la diversitatearela]iilor literare `ntr-o societate, publicistic\ [i editur\european\ liber\. ~n plus � handicap esen]ial � eaeste dominat\ mereu de mentalitatea tipic totalitar\.Aceasta urm\re[te doar �impunerea� valorilor oficiale[i a �imaginii Rom^niei� pe care [i-o construiesc [i[i-o doresc cercurile oficiale. Spiritul s\u este deetern\ propagand\ [i ofensiv\ ideologic\, sortit `ns\e[ecului din capul locului. Opinia cultural\occidental\ recepteaz\ ceea ce dore[te ea, nu ce�planific\� o anume oficin\ guvernamental\ din Est.

11. Ce rol crede]i c\ poate avea exilul rom^nesc `nacest proces de integrare cultural\ ? (Prefer termenul�exil�, celui folosit azi de Putere, `n Rom^nia,�diaspora�, chiar dac\ sunt doar relativ sinonimi).

Nu-mi fac deloc mari iluzii despre acest �rol�.Unele experien]e anterioare sunt destul de negative.Exist\, de pild\, m\rturii scrise conform c\rora candi-datura la premiul Nobel a lui T.Arghezi a fostcontracarat\ � cu eficacitate, de altfel � de una sau deunele personalit\]i ale exilului. N-a[ vrea, totu[i, s\intr\m � acum � `n foarte multe asemenea am\nunte,regretabile. Recunosc, pe de alt\ parte, c\ �exila]ii� aufost [i sunt mereu obliga]i, `n primul r^nd din instinctde conservare, s\ se ocupe, cu prioritate, de supra-vie]uirea, consolidarea [i �lansarea� lor. Nu este maipu]in adev\rat c\ unele reu[ite spectaculoase `n Occi-dent � [i m\ refer la Eliade, Cioran, E.Ionescu, dar [ila al]ii, V.Horia, de pild\ � constituie bune exemplede emula]ie [i, p^n\ la un punct, chiar de �tehnic\�publicitar\. Am urm\rit destul de aproape �tehnicile�folosite de M.Eliade [i, `n parte, de E.M.Cioran [i amajuns chiar [i la unele concluzii. Uneori, le-am a-plicat... eu `nsumi.

63Pentru Europa

Ar fi fost de sperat ca exila]ii s\ sprijine prinrecenzii, referin]e, interven]ii la radio-uri libere etc.,m\car unele publica]ii rom^ne[ti `n limbi str\ine,traduceri ap\rute la edituri occidentale etc. Dinp\cate, nu s-a `nt^mplat deloc astfel. Unii `]i d\deauchiar a `n]elege cu claritate c\ s-ar... �compromite�dac\ ar scrie despre un autor din ]ar\. ~ntrebarea(uneori legitim\, alteori direct stupid\) era (deschis\sau acoperit\) : �Cine i-a dat voie ?� Adev\rul este c\rom^nii, nici cei din ]ar\ nici cei din str\in\tate, nicicele dou\ grupuri `ntre ele, nu [tiu `nc\ s\ coopereze`n scopuri comune superioare, p\str^ndu-[i fiecareindividualitatea. Suntem, probabil, un popor multprea individualist, prea fragmentat, prea pu]in ridicatla principii generale [i prea �trac�. M\ refer la unpasaj precis din Herodot (V, 3), pe care v\ las s\-ldescoperi]i... singur.

12. Care este pozi]ia Dvs. (personal\ � sic !) `nchestiunea integr\rii culturale ? Cum g^ndi]i raportul`ntre integrare [i tradi]ie (specific na]ional) ? Sunte]iun adept sau un adversar al �reflexului G.C\linescu�(reflex considerat provincial de Adrian Marino) ?

Nu [tiu ce `n]elege]i Dvs., `n mod exact, prin�reflexul G.C\linescu�, pe care l-a[ considera �pro-vincial�. Dac\ `n]elesul este de a considera c\�universul e absolutul� (o referin]\ precis\ `n IstoriaLiteraturii... ed. 1982, p.905), iar �chestiunea r\sp^n-dirii e de ordin cu totul secundar [i exterior [i de-pinde numai de legile difuziunii�, mi-a[ `ng\dui s\ nufiu deloc de acord. Este un punct de vedere totalmetafizic, ontologic, azi integral anacronic, dep\[it.Am intrat `n epoca �literaturii universale�, `n carevalorile circul\ peste tot [i `n toate sensurile. Treptat,treptat, se formeaz\ un canon [i o ierarhie universal\de valori literare. Din moment ce o carte se public\,

64 Adrian Marino

ea constituie [i un act de comunicare, av^nd deci unemi]\tor [i un receptor. �Absoluti[tii�, dac\ ar fi con-secven]i, ar `nchide pe loc cartea `n sertar sau `ntr-unsafe. Dar dac\ o punem `n circula]ie, `nseamn\ c\-iatribuim [i o valoare de circula]ie, m\car virtual\.

Cu o astfel de mentalitate, literatura rom^n\ � fieea [i �absolut\� [i �universal\� `n con[tiin]a noastr\ �n-ar mai ie[i niciodat\ `n lume. Ar a[tepta, `n zadar,ca cineva, c^ndva, s-o �descopere�, din `nt^mplare,a[a cum s-au descoperit frescele preistorice dinpe[tera Altamira. Oricine vede reflexul [i chiar com-plexul defensiv al autorului cu o `nalt\ con[tiin]\ avalorii proprii, care � dintr-un motiv sau altul � n-afost (sau nu s-a preocupat s\ fie tradus `n str\in\tate)[i `n felul acesta a evitat [i riscurile, uneori foartemari, ale �difuziunii� : respingere, refuz, compro-mitere (`ntr-o limb\ de mare circula]ie) etc. Un fel dea spune : �sunt un creator absolut [i-mi ajunge�. Tezase poate sus]ine, doar conform `n]eleptului antic ce-[iducea toate ale sale cu sine. Cu mica observa]ie c\nu tr\im totu[i `n Atena de acum dou\ milenii.Spiritul timpului este universalist, integralist, relativ-ist, comunicativ, rela]ionist. �Valoarea� este azi, `nprimul r^nd, ceea ce este recunoscut `n mod public.

C^t prive[te rela]ia dintre �specificul na]ional� [i�integrarea european\�, sunt pu]ine lucruri esen]ialede spus din punctul meu de vedere. Mai `ntî,�integrarea� nu atenteaz\ `n nici un fel la existen]a�specificului na]ional�. ~n al doilea r^nd, acest �spe-cific� evolueaz\, se `mbog\]e[te, se nuan]eaz\ printoate influen]ele [i achizi]iile fecunde ale �integr\rii�.Aceast\ alarm\ este `ntre]inut\ `n mod artificial maiales de conservatori [i tradi]ionali[ti. Procesul deasimilare, osmoz\ [i interdependen]\ este universal [iliteratura rom^n\ (ca oricare alta) nu i se poatesustrage, `n func]ie de contextul [i condi]iile saleistorice specifice.

65Pentru Europa

13. (Pentru operatorii culturali `n domeniulliteraturii.) Ceea ce se produce azi `n Rom^nia � peplan cultural � (mai ales literar) poate interesa citi-torul occidental ? Dac\ da, ce anume ? Dac\ nu, dece ?

Este capitolul, poate, cu mitologia cea mai bogat\dintre toate. Rom^nia r\m^ne `nc\, orice s-ar spune,o mare necunoscut\. De unde nevoia ([i cererea) delucr\ri introductive, de referin]\, de ghiduri, de�istorii� [i pentru marele public. La nivel editorial,ordinea ar fi aceasta : roman, eseu, teatru. Intereseaz\[i eseul istorico-politic, despre realit\]ile din Est,inclusiv Rom^nia, despre �revolu]ia rom^n\� etc. Dinnefericire, la noi, s-a mizat aproape exclusiv pepoezie. Deci pe genul de literatur\ cel mai pu]in citit`n Occident. Poe]i francezi de mare reputa]ie dac\ autiraje de 700-800 exemplare. Se poate pune [i`ntrebarea iritant\, dar necesar\ : ce ecou precis auavut `n definitiv toate volumele de poezii traduse ?C^te recenzii ? Publicate unde (categoria publica]ieiconteaz\ enorm) [i de c\tre cine ? (jurnali[ti obscurisau publici[ti cunoscu]i ?). O alt\ eroare care s-af\cut [i se mai face la noi este [i miza aproapeexclusiv\ pe francofonie. Ce ecou real, fie [i fran-cofon, a avut o traducere sau alta ? O singur\recenzie `ntr-un ziar central, parizian, transmis\repede la Europa liber\ nu `nseamn\ neap\rat [i�succes�. Este nevoie de mai multe men]iuni critice,de intrarea `n diferite sisteme de referin]\, `n enci-clopedii, istorii [i dic]ionare literare etc. M\ `ntreb :c^]i rezist\, efectiv, la acest examen dur, dar con-cludent ? S-a publicat `n actele colocviului de laRoma (3-5 decembrie 1984), Il Momento Eminescu(Casa Editrice Eminescu, 1987), un studiu, con-ving\tor, pe texte, despre Comparatisme et Réception :le cas d�Eminescu en France de G.Barthouil. Autorul

66 Adrian Marino

dovede[te c\ recep]ia lui Eminescu `n Fran]a estetotal inexistent\. Nici cu al]i poe]i rom^ni nu st\mdeloc mai bine... A nu explora `n perioada actual\ [iimensele posibilit\]i pe care le ofer\ edituraanglo-saxon\, dar [i cea italian\ [i german\,constituie, `n primul r^nd, o grav\ eroare manage-rial\. ~ntreaga problem\ trebuie pus\ pe noi baze.Orice diletantism [i spirit artizanal `n acest domeniueste ineficient [i anacronic.

14. Ce c\r]i se public\ acum `n Rom^nia ? (Sau :care este tipologia c\r]ilor ce se public\ acum `nRom^nia ?). Excluz^nd pe cele cu caracter strict[tiin]ific, v\ rog s\ le clasifica]i `n ordinea �impor-tan]ei� lor, `n func]ie de parametri ca : tiraj, v^nzareetc.

Schimbarea peisajului editorial este, `ntr-un sens,radical\. A ap\rut, `n primul r^nd, categoria literaturiistr\ine de consum, de mas\, de mare tiraj, totalnecunoscut\ `nainte de 1989. Acest gen de traducerieste, de departe, dominant. O alt\ nou\ categorieeste apari]ia traducerilor eseului politic, lucr\rilorpolitologice de referin]\, de orientare liberal-demo-cratic\, [i ea complet necunoscut\ mai `nainte. Nou\este [i specia memoriilor, jurnalelor, amintirilor (in-clusiv din deten]ie), coresponden]ei inedite. ~nc\ ocategorie insolit\ : mari cantit\]i de literatur\ eso-teric\, ocultist\, mai mult sau mai pu]in dubioas\.Fenomen, totu[i, inevitabil, dup\ o perioad\ deateism militant cu totul vulgar. Succes deosebit au [iunele �romane� sau �istorii�, pline de reale saupretinse revela]ii despre �vechiul regim�, �revolu]ie�,�Securitate� etc. Acestea ar fi genurile din prima linie.Evident, continu\ s\ apar\ [i opere literare [i critice,de tip � s\-i spunem � �tradi]ional�, dar f\r\ v^nzarea[i audien]a categoriilor enumerate. Uniunea

67Pentru Europa

Scriitorilor [i unele reviste acord\ premii literaturiirom^ne[ti originale actuale, f\r\ `ns\ un mare ecou [iinfluen]\ mai ales asupra pie]ii comerciale a c\r]ii. Laaceste necesit\]i literatura rom^n\ se adapteaz\ cumare dificultate [i, deocamdat\ cel pu]in, f\r\ succes.De unde apeluri disperate, pentru sponsoriz\ri [isubven]ii, denun]area �crizei culturii� etc.

15. Integrarea cultural\ poate fi facilitat\ ([i pre-supune, implicit) intense schimburi (contacte) cultu-rale `ntre Rom^nia [i ]\rile din Europa occidental\(acorduri culturale, burse de studii, particip\ri lamanifest\ri culturale interna]ionale etc.). Considera]isuficient\ activitatea desf\[urat\ `n acest sens dec\tre organele guvernamentale, institu]ionale sau dealt tip din Rom^nia ? (Dac\ da, de ce ? Dac\ nu, dece ?)

Din motivele evocate [i anterior, activitatea �orga-nelor guvernamentale, institu]ionale sau de alt tip�(tot din sfera oficial\, desigur) nu este [i � m\gr\besc s\ precizez � nu poate fi �suficient\�. Inter-vine, `n primul r^nd, iner]ia [i birocra]ia oric\ruiserviciu cultural guvernamental din lume. ~n cazulrom^nesc `n spe]\, aparatul cultural extern � care `nesen]\ a r\mas neschimbat dup\ 1989 � are omentalitate pur propagandistic\ [i de permanent\improviza]ie, `n spirit centralizat [i de comand\. {ilipsa de fonduri constituie un mare handicap. Dar celmai mare obstacol este spiritul antioccidental, anti-liberal [i antipluralist al acestui aparat, ce respingeorice gref\ `nnoitoare real\, `n ad^ncime. Cazul celor[ase scriitori numi]i, dup\ 1989, ca �ata[a]i culturali�,care fie c\ au fost respin[i de unele ambasade, fie c\au demisionat din cauza obstruc]iilor (o scrisoaredeschis\ profund `ndurerat\ a romancieruluiGh.Schwartz), fie c\ au renun]at s\ mai `ncerce inutil

68 Adrian Marino

regenerarea vechilor structuri, este concludent. Este,apoi, inimaginabil ca acest aparat oficial s\ �`ncu-rajeze�, `ntr-un fel sau altul, pe un autor din �opo-zi]ie�. Tot ce s-a f\cut [i se face `n str\in\tate, pentrucultura rom^n\ [i de c\tre cultura rom^n\ � care nuse reduce nici pe departe la �Ministerul Culturii� �este rezultatul aproape exclusiv al unor ini]iativeparticulare, neoficiale. Un alt exemplu foarte recent :Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen biszur Gegenwart de Eva Behring (Konstanz, Universi-tätsverlag, Konstanz, 1994, 316 p.) ap\rut\ f\r\ nici oindica]ie sau sprijin oficial rom^nesc. Sintez\ scris\ `nspirit independent [i din punct de vedere strictoccidental, german `n spe]\.

(1994)

69Pentru Europa

3. Cultura român\`ntre Est [i Vest

Un nou program cultural :a aduce Europa �acas\�

Cultura rom^n\ � mai precis : cultura rom^n\modern\, `ncepând din secolul al 18 [i 19, pentru aintra direct `n fondul problemelor � este produsulunei sincroniz\ri occidentale rapide. ~n acela[i timp,fondul tradi]ional, istoric, de Ev Mediu `nt^rziat,r\m^ne deosebit de puternic. De unde o situa]iecaracteristic\ : la confluen]a a dou\ sfere culturale,f\r\ afinit\]i reale, profunde, `ntre ele, cultura rom^n\modern\ va fi plin\ de interferen]e, de ambiguit\]i [ichiar de conflicte inevitabile. Cu o fa]\ spre �Occi-dent� [i cu o alta spre �Orient� [i �Balcani�, aceast\contradic]ie fundamental\, care prezideaz\ la dez-voltarea `ntregii Rom^nii moderne, este definit\ `nmod curent, de la Maiorescu `nainte, prin conflictulacut dintre �forme� (occidentale) [i �fond� (autohton).Suntem, sau am fi, `n mod fundamental, o cultur\ a�formelor f\r\ fond�. Defini]ie, doar par]ial, mai binespus, nu integral exact\.

Unele forme occidentale n-au fost `nc\ asimilate`n mod real. Ini]iativele goale se v\d [i azi la totpasul. Alte forme occidentale au fost asimilate doar`n parte. Imperfect [i superficial. De unde interferen]e[i hibrizi inevitabili. Altele, `n sfâr[it, au fost pedeplin asimilate, chiar dac\ `n sfere `nc\ restrânse,

70 Adrian Marino

mai mult sau mai pu]in de �elit\�. Poate noi, cei defa]\ (este vorba despre participan]ii la colocviulrevistei Familia, 6 mai 1993, n.n.) facem parte chiardin aceast\ categorie. ~n orice caz, solu]ia dat\ deE.Lovinescu acestor controverse esen]iale, ni se parecea mai realist\ [i mai just\ : mai devreme sau mait^rziu, noile �forme� `[i vor genera [i �fondul�corespunz\tor. Totul este doar o chestiune de inte-grare progresiv\, de selec]ie critic\ [i mai ales desedimentare [i deprindere. Deci de durat\ [i destabilitate. C^t timp sistemul de valori europene � [inu numai cele culturale � este pus permanent `ndiscu]ie, contestat [i chiar anulat printr-o politic\deschis\ [i agresiv\ de izolare [i de �ie[ire dinEuropa�, occidentalizarea, europenizarea noastr\real\ ([i ap\s\m cu putere asupra acestui cuv^nt) nuse va putea produce niciodat\.

Rezultat al unei culturi de confluen]\, rom^nul �[i m\ refer `n primul rând la omul de cultur\, laintelectual [i chiar la individul �mediu� � este�condamnat� s\ fie, sau s\ devin\, `n orice caz,�rom^n� [i �european� `n acela[i timp. De unde,unele `ntreb\ri : sunt de fapt, nu una, ci �dou\Rom^nii� ? Este condamnat\ ]ara noastr\ s\ fie mereusfâ[iat\ spiritual `n dou\, scindat\ `n orice caz ? Nueste posibil\ nici o sintez\, nici o conciliere, nici oformul\ realist\ [i constructiv\ `n acela[i timp ? Dealiniere [i de asimilare occidental\, dar `n ad^ncime ?Nu putem da `nc\ un �fond� real unor �forme� [i�imita]ii� inevitabile ? Europenizarea [i personalizareaculturii rom^ne[ti sunt dou\ realit\]i ce se exclud,sau ele pot de fapt coopera, prin convergen]e [isolu]ii efectiv creatoare ?

Noi credem, [i cu toat\ convingerea, c\ acestlucru este perfect posibil. Mai mult : un `nceput desolu]ie a fost realizat `n istoria noastr\ cultural\ maimult sau mai pu]in recent\. Au ap\rut [i la noi

71Pentru Europa

con[tiin]e `ntr-adev\r �europene�, opere ce pot fidefinite ca �europene�. Vom vedea imediat ce sensprecis d\m acestui cuv^nt. Respingem `n orice caz, [icu toat\ t\ria, teza conform c\reia lipsa de tradi]iieuropene face imposibil\ europenizarea noastr\ cul-tural\ efectiv\. Suntem con[tien]i, `n acela[i timp, detoate alternativele [i solu]iile curente care se propunacestei dileme �europene�.

Una, cea mai simpl\, dar foarte generalizat\, estea ignora pur [i simplu problema : �Europa� este o�fals\ problem\�. Ea �nu exist\� sau nu �ne inte-reseaz\�. Ne sim]im foarte bine la noi acas\ [i f\r\Europa. Eu �nu vreau s\ [tiu de Europa dumitale�.Astfel de dialoguri polemice [i de solu]ii radicale sed\deau la noi `nc\ de pe vremea lui Caragiale. Lapolul opus este fuga `n Europa. A te expatria, a tepierde `n Europa, a spori r^ndurile �diasporei�. Ceice r\m^n acas\, plini de resentimente [i complexe,�se� dispre]uiesc [i �ne� dispre]uiesc pentru faptul c\nu tr\im `n Europa, c\ nu suntem europeni etc.Pu]ini, foarte pu]ini, de fapt o infim\ minoritate � dincare am `ndr\zni s\ spunem c\ facem [i noi parte �adopt\ solu]ia invers\, radical opus\ : a aduce Europa�acas\�. A te comporta, ac]iona, lucra, eventual crea,ca rom^ni, dar `n spirit [i conform standardeloreuropene. C^t mai `nalte posibil. Este solu]ia cel maigreu de realizat, cea mai dificil\. Dar [i cea maiconstructiv\. Ideal vorbind.

Teoriile antieuropene :Nae Ionescu, Noica, }u]ea

Atrac]ia european\ este la noi plin\ de dificult\]i.Exigen]ele sale `n materie de civiliza]ie [i cultur\ selovesc de mari obstacole. Cel mai important este o`ntreag\ ideologie antieuropean\, pe care nu ezit\ms\ o consider\m �de dreapta�. Ea s-a manifestat [i

72 Adrian Marino

`ntre cele dou\ r\zboaie [i `n `ntreaga perioad\comunisto-ceau[ist\, reap\rut\ recent [i cu mareenergie. Ea are ca purt\toare de cuv^nt spirite de oincontestabil\ valoare. Sunt filozofii-mit, filozofii-profe]i, filozofii-simbol, filozofii-mistici, filozofii-guruai culturii actuale. Ei s-au format `nainte de anii �40.~mprejur\rile istorice ale constr^ngerii totalitare, apoievenimentele de dup\ 1989 � `n absen]a unei puter-nice [i active tradi]ii rom^ne[ti a g^ndirii liberale,pluraliste, democratice, critice, ra]ionaliste � nu numaic\ i-au readus la suprafa]\, dar s-a ajuns chiar lasitua]ia ca ea s\ domine `n mod efectiv largi sectoareale culturii actuale. Nu insist\m acum foarte multasupra cauzelor acestui �succes� asupra acestei imen-se mediatiz\ri a unei ideologii profund antieuropene[i, bine`n]eles, antidemocratice, antipluraliste. Voiaminti doar c^]iva purt\tori de cuv^nt ai uneiideologii, dup\ noi, profund perimate [i chiar nefastepentru destinul european al culturii rom^ne actuale.Fie c\ vor, fie c\ nu vor ace[ti filozofi, Rom^nia estetotu[i `n Europa, este o ]ar\ european\. {i ea nu sepoate izola, nu se poate sustrage interdependen]elorlumii actuale, politice, economice, dar [i spirituale.Iar acestea merg spre integrare, nu spre autarhiepolitic\, economic\ [i cultural\. Este domeniul carene preocup\ acum, `n aceast\ ordine de idei.

Iat\ ce scria, de pild\, `n 1932, cel mai virulentideolog antieuropean rom^n, Nae Ionescu. Cit\mdup\ edi]ia original\ : Roza V^nturilor (Bucure[ti,Cultura Na]ional\, 1937, pp.286-287). El cerea �aten]ie sporit\ � �o decuplare a noastr\ de politicamondial\ ; o `nchidere a noastr\, c^t mai departe`mpins\ (subliniat `n text), `n grani]ele noastre ; oluare `n considerare a realit\]ilor rom^ne[ti ; o sc\-dere provizorie a standardului de via]\ la nivelulacestei realit\]i� etc. etc. Aceste �teze�, ca s\ lenumim astfel, sunt profund conservatoare, ca s\ nu

73Pentru Europa

spunem �reac]ionare�. Idealul era deci : izolare, autar-hie, standard de via]\ sc\zut etc. Deci... �ceau[ism� !

Profund antieuropean, `n special `n sens politic,moral, dar [i spiritual � nu mai vorbim direct ostilciviliza]iei [i moravurilor europene, de[i a scris ocarte `ntreag\ despre Modelul cultural european, re-cent publicat\ `n volum (Bucure[ti, Humanitas, 1993)� este [i Constantin Noica. Prefa]a, Scrisoare c\tre unintelectual din Occident, pare efectiv �lipit\�, scris\probabil la sugestia autorit\]ilor, pentru a se salvacartea propriu-zis\. ~n orice caz, tonul, stilul, orien-tarea sunt profund diferite. Textul dateaz\ din 1987 [iel con]ine multe din cli[eele epocii, (dar [i ale ex-tremei drepte dintre 1930-1940) `ncep^nd cu pretinsadecaden]\ [i agonie a civiliza]iei occidentale. Ea �din nou aten]ie ! � �ur^]e[te� lumea, se caracterizeaz\prin �absurd, nonsens [i cinism�, `[i spune sie[i [ialtora adio, bye-bye (The Bye-Bye Society) etc. Osocietate care abdic\, a demisionat definitiv. Ceea cenu s-a `nt^mplat c^tu[i de pu]in : a `nvins `n al doilear\zboi mondial, a c^[tigat �r\zboiul rece� etc. etc.

Ce s\ mai spunem atunci de `nfierarea bombeiatomice care a fost folosit\ �`n ne[tire� (deci ea nutrebuia folosit\ `mpotriva Japoniei !). ~n plus, Occi-dentul, respectiv Statele Unite, �a voit s\ sperie [i peal]ii cu ea�. Deci pe ru[i ! Constantin Noica � avocatal sovietelor ! Cine s-ar fi a[teptat ? Tez\ bine cunos-cut\, `n orice caz a propagandei sovietice... Este,oricum `ntoarcem lucrurile, un text destul de trist, cas\ nu spunem penibil, care reia � de fapt � toateatacurile dintre cele dou\ r\zboaie, pe tema �agonieiOccidentului�. Ce s\ mai spunem iar\[i, de elucu-bra]ia, de anatemizarea �Europei untului� ? Aceasta`ntr-o ]ar\ [i `ntr-o epoc\, unde [i c^nd alimenteleerau pe cartel\ [i se f\cea efectiv foamete ! Rupereade realit\]i � [i se va observa c\ folosim mereueufemisme � era total\. Dar r\fuiala (nu g\sim un alt

74 Adrian Marino

cuv^nt mai bun) cu spiritul �faustic� european ?Filozoful se felicit\ c\lduros de �condi]ia noastr\spiritual\ de popor nefaustic�. Dar ce `nseamn\�faustic� dup\ Constantin Noica ? �Este setea decunoa[tere cu orice pre] [i setea de putere, iar\[i cuorice pre]� (R.I.T.L., 3-4/1987, p.9). Ne `ntreb\m `ns\dac\ a fi �nefaustic� este `ntr-adev\r un motiv de afi foarte `nc^nta]i de noi `n[ine. {i, `n orice caz, dac\avantajele spiritului faustic, inventat de �penibiluldeterminism cultural al lui Spengler�, nu dep\[esc cumult dezavantajele lipsei sale. De altfel, cartea `ntrea-g\ st\ pe o contrazicere fundamental\ : dac\ modeluleuropean este unul faustic, iar acest model esteparadigma `ntregii lumi (eurocentrismul lui ConstantinNoica este manifest [i total eronat), rezult\ c\ spiritulfaustic are, `n orice caz, [i eficien]\ [i o putereenorm\ de expansiune. Superioritatea sa a fostdovedit\. Cel pu]in pe plan istoric.

S\ ne reamintim, `n sf^r[it, de `nc\ un profet altimpurilor noastre : Petre }u]ea. El este, dup\ cumbine se [tie, Socrate al Rom^niei. Al doilea, dup\ NaeIonescu. Va fi fiind �penibil� Oswald Spengler. Dar arelua cuv^nt cu cuv^nt formule pur ceau[iste, repe-tate `n zeci [i zeci de discursuri, oare cum este ? Decice `nseamn\ suveranitate [i independen]\ na]ional\total\ dup\ Petre }u]ea ? Citez : �Egalitate `n drepturi,neamestec `n afacerile interne, avantaj reciproc,colaborare pa[nic\ [i multilateral\ cu toate popoarele,indiferent de or^nduirea lor social\ [i de stat. ~nsf^r[it, dreptul de a-[i face propria istorie� (Proiectulde tratat, Eros..., Bra[ov-Chi[in\u, 1992, p.46). Deci,`n concluzie, Europa n-are voie s\ se amestece`n...afacerile noastre interne nici prin Liga DrepturilorOmului, nici prin Comisia Comunit\]ii Europene(unde facem totu[i eforturi ca s\ intr\m) etc. Nu maivorbesc de F.M.I., de B.E.R.D. [i alte institu]ii finan-ciare interna]ionale.

75Pentru Europa

{tim bine pe de alt\ parte c\ aceste texte au fostscrise `ntr-o alt\ epoc\ [i `ntr-un context foartediferit. Dar a le reactualiza azi cu o imens\ venera]ie,a vorbi extatic de �Sf^ntul Petre }u]ea�, `nseamn\ asuspenda orice spirit critic, orice luciditate istoric\,orice sim] al realit\]ilor actuale interna]ionale, dinVest dar [i din Est (ca [i cum El]`n, `ntre altele, n-arfi c^[tigat [i un referendum pro-reform\ �euro-pean\�). A fi nu numai �ne-europeni�, dar pur [isimplu naiv-fanatici antieuropeni. Ne oprim `ns\ aicipentru c\ nu dorim s\ orient\m discu]ia `ntr-o direc]iepur politic\. Mult mai interesant [i mai edificator dinpunctul nostru de vedere, este s\ observ\m cuoarecare aten]ie izvoarele acestei mentalit\]i ciudate.{i mai ales s\ ne `ntreb\m ce i se poate opune `nmod efectiv [i constructiv `n domeniul cultural. Este,de altfel, [i preocuparea noastr\ de baz\ la acestcolocviu.

~ntre complexul occidental [i cel oriental

Confruntat\ `ntre Vest [i Est, cultura rom^n\ estedominat\, `nc\ din secolul trecut, de dou\ maricomplexe : vestic (occidental) [i estic (oriental).Am^ndou\ au o dubl\ fa]\, ca m\tasea. Sunt `nacela[i timp complexe de superioritate [i inferioritate.{i ne gr\bim s\ preciz\m : cultura rom^n\ va ajungela maturitate, la echilibru [i calm interior abia atuncic^nd va dep\[i ambele complexe. Ceea ce noi amnumit `ntr-o carte mai veche (Carnete europene,1976), �complexul Dinicu Golescu�. Expresia a c\zut`n folclorul publicistic [i este azi f\r\ �paternitate�.Nu numai c\ nu ne sup\r\ faptul, dar � `n treac\t fiespus � chiar ne bucur\ acest mic �succes�. Deci s\ nevindec\m de complexe. Mai `ntî de cele vestice,occidentalizante. Ele sunt mai multe la num\r.

76 Adrian Marino

Poate cel mai important, `n orice caz dominant `ncultura rom^n\, este complexul �canonului� occi-dental. O anume �revolt\� moderat\ se impune.Cultura vestic\ ar fi canonic\, paradigmatic\, simbo-lic\ pentru `ntreaga cultur\ a lumii, `ncep^nd cu ceaestic\. ~mpotriva acestui eurocentrism ne-am pro-nun]at [i anterior, `ntr-o carte mai veche, scris\ [ipublicat\ doar `n limba francez\, practic necunoscut\la noi, o carte cu cheie. Sub pretextul literaturiicomparate � singurul alibi posibil la acea dat\ �discutam [i respingeam `n Etiemble ou le compa-ratisme militant (Paris, Gallimard, 1982), `ntre altele[i �eurocentrismul� (ch. 4). Respectiv domina]iaabsolut\ a centrelor culturale occidentale. Deci [idefini]ia literaturii [i a criteriilor sale fixate doar `naceste centre exclusive.

Ulterior, `n S.U.A., s-a declan[at o `ntreag\ pole-mic\ anticanonic\, la care a luat parte [i compatriotulnostru Virgil Nemoianu (un rezumat al `ntregii pro-bleme `l g\sim `n articolul s\u : B\t\lia canonic\ �de la critica american\ la cultura rom^n\, `n Rom^-nia literar\, nr. 41/11 octombrie 1990). ~ntr-adev\r,de ce literatura francez\ � mai exact cea care se face`n arondismentul 6 al Parisului � ar fi modelul nostrudefinitiv [i absolut ? De ce Roland Barthes ar fimodelul criticii rom^ne ? O asemenea `ntrebare debun sim] [i-o pusese anterior [i G. C\linescu. Centreleculturale actuale nu mai sunt nici pe departe `n modexclusiv francofone. Niciunul nu domin\, de fapt, pealtele. {i toate se echilibreaz\ `ntr-un moment saualtul. Iar noi putem `mprumuta, imita, emula maiales, ceea ce ne convine. De oriunde. F\r\ nici oinhibi]ie. Policentrismul poate deci stimula mult maibine jocul [i creativitatea afinit\]ilor elective. Neintegr\m, cultural vorbind, acolo unde surprindem oposibilitate de valorificare creatoare mai bun\, maifecund\, a unor virtualit\]i proprii.

77Pentru Europa

Complexul estic, dimpotriv\, exalt\ fenomenuloriginar (exemplul tipic : tracomania � `n revista NoiTracii se afirm\ c\ noi, �noi tracii� suntem str\buniiculturii europene [i alte elucubra]ii), c\ izolarea [isubdezvoltarea sunt, de fapt, calit\]i, fiindc\ neprezerv\ autenticitatea [i originalitatea. ~n plan politicintervine victimizarea perpetu\ (de la cronic\rescul�`n calea tuturor r\ut\]ilor�, p^n\ la denun]areasferelor de influen]\ de la Yalta [i Malta),abandonarea occidental\, decep]ia profund\ c\ nu�vin americanii� toat\ epoca noastr\ a tr\it-o din plin,inclusiv `n `nchisoare). Constantin Noica, vorbe[te, `nacela[i sens, de �sentimentul fratelui neluat `n seam\,cum suntem to]i aici� (Modelul cultural european,p.10). De unde alte gesturi tipic rom^ne[ti, inten-sificate [i agravate `n epoca �anilor-lumin\�, ceau-[ist\ : a fugi `n Occident sau m\car a �pleca� oficial,a fi citat [i prezentat � dac\ e[ti scriitor � la Europaliber\ (c^]i n-au f\cut �anticamer\� la �emisiunealiterar\�), marele ideal literar al aceleia[i epoci, a ficitat oriunde, oricum [i oric^nd `ntr-o publica]iestr\in\ (mitul �prezen]elor rom^ne[ti�) etc. ~ntreizolare [i evadare, `ntre na]ionalismul orgolios [i[ovin, furia na]ionalist\ exacerbat\ [i aliniereaoccidental\ docil\, chiar umil\, b\t^nd pe la toatepor]ile din zona vestic\ a continentului, con[tiin]acultural-rom^neasc\ nu [i-a g\sit `nc\, din p\cate,echilibrul [i lini[tea de spirit necesar\ [i creatoare.

Psihologia seduc]iei occidentale, a emigr\rii, afugii chiar cu orice pre], a atins straturi ad^nci alepopula]iei. Avem [i o mic\ experien]\ personal\recent\ [i foarte semnificativ\ : `ntors `n toamnaanului trecut dintr-o c\l\torie `n str\in\tate, o func-]ionar\ de la un ghi[eu po[tal a exclamat spontan :�V-a]i `ntors ? De ce v-a]i `ntors ?� Este trist c\ s-aajuns la aceast\ situa]ie pe care n-o mai analiz\macum `n cauzele sale profunde. Spunem doar at^t : o

78 Adrian Marino

enorm\ vin\ au at^t �guvernele� dinainte de 22decembrie, c^t [i cele de dup\... 22 decembrie. Ca s\nu mai nominaliz\m cunoscu]i oameni politici.

A fi rom^n [i european `n acela[i timp

~n fa]a acestei mentalit\]i precare, adesea cople-[itoare, `n orice caz dominante, singura formul\cultural\ recomandabil\ este � dup\ noi � a fi, a vois\ fii, a ac]iona s\ fii [i s\ r\mî � repet\m de o sut\de ori � rom^n [i european `n acela[i timp. Altfelspus, a g^ndi, a ne comporta, a ne manifesta, culturalvorbind, ca �europeni�, r\m^n^nd totodat\ �rom^ni�.A avea deci aceast\ dubl\ con[tiin]\ activ\. A c\utas-o conciliezi, s-o armonizezi [i s-o realizezi, pas cupas, `ntr-o sintez\ superioar\. Ceea ce `nseamn\, `nprimul r^nd, a r\m^ne [i a produce cultur\ `nRom^nia. Sau, `n primul r^nd, `n Rom^nia. Dar f\r\complexe. De nici un fel. ~n mod natural, organic.

Cine circul\ prin �Europa� [i nu se �sperie� denimic, nu este nici umil, dar nici arogant, nici foarteadmirativ, nici mereu `mbufnat, nici facil cosmopolit,nici [ovin, acela face parte dintr-o categorie supe-rioar\ de la care se poate a[tepta un mare saltcalitativ. Nu avem nici un fel de elemente statistice.Dar am cunoscut efectiv astfel de oameni de cultur\rom^ni. Nu mul]i, din p\cate. ~ns\ am cunoscutc^]iva. {i ei ne-au dat mari speran]e. S\ ne propunemdeci un alt viitor cultural.

Pentru a-l defini c^t mai concis posibil [i `ntr-oformul\ de sintez\ � refuz^nd `n mod categoric oricena]ionalism, orice protocronism sau orice eurocen-trism � obiectivul cultural fundamental ar trebui s\ fieurm\torul : a aduce Europa acas\, ceea ce echi-valeaz\, aparent paradoxal, cu a intra `n Europa. Darnu oricum, ci cu personalitatea noastr\. S\ cultiv\mdeci o metod\ proprie de integrare, recuperare [i

79Pentru Europa

dezvoltare. S\ ne dezv\luim din plin voca]ia noastr\european\, ie[ind din izolare, dar nu la `nt^mplare,dezordonat [i improvizat. Altfel spus, nu prin imita]iisuperficiale, mecanice, prin sincroniz\ri precipitate,ci printr-un efort de personalitate [i de originalitate.Nu credem deloc `n valori na]ionaliste, dar `n valoripersonalizate [i originale, altfel spus `n crea]ii rom^-ne[ti, care s\ dezv\luie o evident\ originalitate, deciirepetabile, credem cu t\rie. Ceea ce dorim este aproduce c^t mai multe crea]ii reale [i autentice. Elevor fi atunci [i �specifice�, ]in^nd seama c\ �specificulna]ional� este `n acela[i timp [i un proces organic,evolutiv.

Pe scurt, nu dorim o cultur\ pur epigonic\,imitativ\, `n b\taia tuturor modelor culturale euro-pene. Dup\ cum suntem departe, foarte departe, [ide idealul culturii etniciste, izolate, adesea [ovine [iintolerante. Idealul nostru este o sintez\ de influen]eoccidentale constructive [i de ini]iative proprii, lo-cale [i originale, care se pot concretiza `n operecompetitive, capabile s\ intre `ntr-un dialog culturalreal, neconven]ional, neoficial, f\r\ complexe de niciun fel. Deci : opere rom^ne[ti de semnifica]ie [ivaloare interna]ional\. Recunoa[tem enorma supe-rioritate a culturii occidentale. Dar s\ nu ne re-semn\m, ci s\ urm\rim s\ reducem pe c^t posibilacest decalaj [i s\ recuper\m c^t mai mult din timpulpierdut. Nu s\ ne aliniem sincronic, mecanic, ci s\ne aliniem prin opere pe c^t posibil de cel mai `naltnivel �european�, arz^nd � `ntr-un fel � o serie deetape. Este, dup\ noi, miezul problemei. Este saltulde la cultura rom^n\ �minor\� la cultura rom^n\�major\�.

Dificult\]ile � recunoa[tem deschis � sunt, pe dealt\ parte, enorme. Orient\rile dominante ale culturiirom^ne actuale pot face fa]\ efectiv competi]iei [iemula]iei europene ? O cultur\ predominant poetic\

80 Adrian Marino

[i publicistic\, a fragmentului [i a compila]iei poateavea, `ntr-adev\r, [anse reale de afirmare ? Nu credemacest lucru. Dup\ noi este vorba de o criz\ cultural\de structur\. Am subliniat unele aspecte [i `ntr-unarticol foarte recent din Rom^nia literar\ (Criz\ destructur\, nr. 15/93). {i al]ii, de pild\, Ion Vartic, `nApostrof (Et in Liliput ego !, nr. 1-2/93), depl^ngaceea[i situa]ie, acela[i handicap : lipsa sintezelor, amarilor lucr\ri rom^ne[ti de referin]\, a marilor reperecapabile s\ orienteze [i pe rom^ni [i pe str\inidespre istoria [i cultura rom^neasc\ `n tr\s\turile lorfundamentale, originale.

~n acela[i timp, nu sunt suficiente doar eforturileindividuale. Este nevoie [i de un mare efort colectiv.Deci de o adev\rat\ politic\ a culturii, inclusiv dedifuzare cultural\ `n str\in\tate. ~n domeniul studiilorliterare noi `n[ine am acumulat [i am atins unelerezultate, o anume experien]\. Dar, bine`n]eles, estevorba de o alt\ problem\, pur tehnic\. S\ spunemdoar at^t pentru a `ncheia, c\ o politic\ a culturiioficial\, propagandistic\, de tip ceau[ist, festivist,n-are absolut nici o [ans\ `n Europa cultural\contemporan\. Dar despre toate acestea cu alt\ocazie.

(1993)

Subtitlurile apar]in redac]iei revistei Familia

81Pentru Europa

Literatura rom^n\ �intr\� `n Europa

Necesitatea de a transforma prezentareaculturii [i literaturii rom^ne `n acte sistematice

de cunoa[tere [i difuzare

Ce reprezint\, de fapt, dorin]a � legitim\ � de avedea cultura [i literatura rom^n\ bine cunoscute [icorect prezentate `n str\in\tate ? �Na]ionalism� ? Com-plexe de inferioritate ? Ac]iune propagandistic\ detipul �imaginea Rom^niei� ? etc.

Nimic � dup\ mine � din toate acestea. Sau, `norice caz, reflexele psihologice [i tendin]ele psiho-logice amintite, `n definitiv explicabile `ntr-un fel saualtul, urmeaz\ a fi subordonate, absorbite [i reorien-tate de o necesitate intelectual\ fundamental\ : trans-formarea prezent\rii culturii [i literaturii rom^ne `nacte sistematice de cunoa[tere [i difuzare. Obiectivecompetente, oneste [i libere, prin instrumente [iorgane c^t mai organizate, calificate [i active posibil.At^t [i nimic mai mult.

Avem nevoie � vital\ � de competen]\ [i profe-sionalism, de spirit de cooperare `n `ntreg spa]iul�european�, de participare cu drepturi egale la �repu-blica european\ a literelor�. Micii activi[ti, birocra]i,�diploma]i� (vorba vine), litera]i diletan]i, preocupa]idoar de �ei�, n-au ce c\uta `ntr-o astfel de opera]ie(care de altfel nici nu-i intereseaz\). Dup\ cum niciizolarea, nici na]ionalism-[ovinismul, nici Agitprop-ul

82 Adrian Marino

nu sunt deloc indicate. Doar cooperare [i spirit deechip\ `n noul spirit european, ce se impune [i pecare nu putem nici s\-l ignor\m, nici s\-l boicot\m,nici s\-i `ntoarcem, stupid, spatele. A g^ndi [i ac]ionaastfel `nseamn\ a nu fi integrat nici pe departe `nritmurile sincronice ale lumii contemporane. ~n-seamn\ a r\m^ne p^n\ la cap\t un obtuz izola]ionist[i antieuropean.

Recenta [i masiva (total necunoscut\ `nc\ la noi)Histoire de la littérature européenne. Lettres euro-péennes, �oper\ realizat\ de o echip\ de 150 deuniversitari din `ntreaga Europ\ geografic\�, subdirec]ia lui Annik Benoit-Dusausoy [i Guy Fontaine(Bruxelles-Paris, De Boeck, 1992, 1023 pp., `n 40)pune, din plin, `ntreaga problem\ a prezen]ei noastreactuale literare �europene�. Este, de fapt, `n ciudaunor titluri anterioare, prima `ntreprindere de acestgen. O lucrare de pionierat, conceput\ [i realizat\, `nprincipal, de speciali[ti belgieni, `n spiritul [i ambi-an]a comunitar\ de la Bruxelles. ~n fruntea institu]iilorce o patroneaz\ figureaz\, deci, `n mod firesc, (la)Commission des Communautés européennes. Urmeaz\o serie de ministere, funda]ii [i universit\]i occiden-tale, toate �sensibile `n mod deosebit la ideeaeuropean\�.

O a doua not\ specific\ este metoda de realizare.~n bun\ parte, o adev\rat\ premier\. ~n sensul c\ `nlocul monografiilor �na]ionale� de literaturi, curenteetc., suprapuse [i inseriate cronologic (cum s-aprocedat p^n\ acum), s-a trecut la adev\rate sinteze`n cadrul unor mari perioade cronologice [i stilistice.Iar `n interiorul acestor compartimente este introdus\,`n seria respectiv\ de fapte literare, contribu]iaaproape a fiec\rei literaturi europene. Totul subsumatcategoriei generale : �Umanismul Rena[terii�, �Barocultriumf\tor [i Clasicismul francez�, �Luminile�, �Sf^r-[itul secolului�, �Timpul ideologiilor�, �Dup\ r\zboi�

83Pentru Europa

etc. ~n cadrul acestor compartimente largi � unde sefac eforturi deosebite de a dep\[i �eurocentrismul�tradi]ional al acestor istorii colective � pot fi `nt^lnite[i o serie de referin]e rom^ne[ti. Ne gr\bim s\preciz\m : ele sunt departe de a fi satisf\c\toare. Dardac\ n-ar fi existat colaborarea parizian\ a profe-sorului Titus B\rbulescu (citat pe lista colaboratorilor�Europei centrale�), ele n-ar fi fost nici m\car at^teac^te [i cum sunt. Inutil `ns\ a protesta, a ne indigna,c^nd �noi� n-am ridicat, de fapt, un deget, n-am`ntreprins nimic din ]ar\, `n direc]ia cea bun\. Vomreveni asupra acestui aspect, aparent pur tehnic.Esen]ial `ns\.

C^te [i cum sunt referin]ele rom^ne[ti `nHistoire de la littérature européenne.

Lettres européennes

Literatura rom^n\ `[i face apari]ia � dac\ lecturanoastr\ a fost atent\ � abia `n perioada �Baroculuitriumf\tor�, la subcapitolul De l�histoire anecdotique àl�histoire raisonnée. Este amintit Miron Costin, care�privilegiaz\ dimensiunea evenimen]ial\� a istoriei.Dar i se aminte[te doar Cronica Moldovei scris\ `nlimba... polon\ (p.372). Tot dintre operele salepoloneze i se citeaz\ [i Descrierea Moldovei [i aValahiei (1684, p.445). Nu [i altele. Pe I.Neculce (de[ifigureaz\ `n indice, p.1014) nu izbutim s\-l localiz\m`n text. D\m, totu[i, peste D.Cantemir. Dar numaipentru faptul c\ a tradus `n latin\ [i rus\... Coranul(p.446). Cam at^t. C�est bien peu, ne vine s\ spunem[i noi, pe limba colegilor no[tri... francofoni...

Mai departe �st\m� ceva mai bine. Dup\ �ungurul�Petöfi (la capitolul Prima jum\tate a secolului alXIX-lea, subcapitolul Poésie et Nature) vine la r^nd�rom^nul� Vasile Alecsandri. El este un �conciliator alinfluen]ei occidentale [i al tradi]iei rurale (cam-

84 Adrian Marino

pagnarde) a ]\rii sale, pe care el `nsu[i `ncepe s-orecupereze [i s-o `nvioreze ; descrie `ntr-un modcvasi-virgilian peisajul de iarn\ `n Peintures au pastel(1868-1870)�. ~l re`nt^lnim [i `n capitolul Al doileasecol al XIX-lea (Survivances d�un romantismetransformé. Le Romantisme en poésie). �~n Rom^nia,Nasile (sic) Alecsandri (1821-1890) cu balada Miori]a(Agneau, 1852) pune bazele poeziei rom^nemoderne� (p.659). Inutil s\ glos\m.

Ca [i `n cazul urm\tor : �Dar poetul cel maiimportant al epocii este Mihail (sic) Eminescu(1850-1889). Opera sa, publicat\ `n `ntregime ( ?,n.n.) `n 1883, este plin\ de nostalgie pentru lumeapierdut\ a «Doinelor» (c^ntece populare rom^ne). Eaeste str\b\tut\ de legende din toate provinciilerom^ne[ti� (p.660). Urmeaz\ �Garibaldi bulgar�,Georgi Sava Rakovski... Stil expeditiv, aproximativ,lacune [i erori c^te vrem, cam acesta este modul deprezentare. I.L.Caragiale `[i g\se[te [i el un mic loc`n Le Thé^tre réaliste. Dar cum ?�(...) Introduce pescen\ dou\ fa]ete ale realit\]ii rom^ne[ti : s\teanul �a c\rui via]\ [i rela]ii sociale sunt conforme cu legeacre[tin\ a unei civiliza]ii populare profund legate dep\m^nt (N\pasta, 1889) � [i lupta intern\ a uneisociet\]i care `ncearc\ s\ se europenizeze prinadoptarea unor obiceiuri [i idei occidentale� (De alecarnavalului. Aventures carnavalesques, 1885). At^t ?At^t...

Compartimentele secolului 20 sunt ceva maigeneroase. La �Primele Decenii� (Héritage et dépas-sement du symbolisme), `nt^lnim, `ntr-o bun\ socie-tate, pe Alexandru Macedonski (1854-1920) (care)�introduce simbolismul `n Rom^nia, `n timp ce OvidDensu[ianu (1873-1938) devine teoreticianul mi[c\rii.Poezia lui Ion Pillat (1891-1957), Ion Minulescu(1881-1944) [i George Bacovia (1881-1957) amestec\tr\s\turi neoromantice cu tendin]e simboliste�

85Pentru Europa

(p.750). La Révolte dadaïste re]ine c\ ea s-a n\scut `n1916, la Zürich [i Cabaretul Voltaire, �`n s^nul unuigrup cosmopolit, care are ca [efi pe rom^nul TristanTzara (1896-1903), germanii Hugo Ball (1886-1927) [iRichard Huelsenbeck (1892-1974)� (p.774). Se dauc^teva titluri din opera lui T. Tzara, i se reproduce [iportretul. Numele s\u este citat [i `n subcapitolul LeSurréalisme, cu alte dou\ volume (p.817). ~n schimb,L.Rebreanu, M.Sadoveanu, Camil Petrescu lipsesc laapel. Connais pas.

~n Dup\ r\zboi : 1945-1968, ne mi[c\m ceva mai`n voie. Subsec]ia La �Trümmerliteratur� (�literaturaruinelor�) re]ine mai `ntî un succes : �~nc\ de laapari]ia sa la Paris, `n 1952, romanul La 25e Heure derom^nul Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992)este primit cu un mare interes ; el produce odezbatere legitim\ asupra drepturilor cet\]eanului,libert\]ilor sale fundamentale [i pune `ntreb\ri releicon[tiin]e a omului occidental, eliberat `ntr-adev\r defascism [i rasism, dar care `nchide ochii `n fa]apracticii fascismului [i rasismului la al]ii� (p.889). Nueste chiar r\u spus... S-ar fi putut `ns\ ad\uga : [i `nfa]a totalitarismului stalinist `n ]\rile din Est.

La Le Néoréalisme este clasat autorul rom^n MarinPreda (1922-1980), `ntre o romancier\ bulgar\ (BlagaDimitrova) [i un romancier grec (Dimitris Hatzis),c\ruia i se datoreaz\ Morome]ii (Les Moromoto (sic),I, 1966, II, 1967), roman social naturalist, carepoveste[te via]a ]\r\neasc\ a anilor de dinaintear\zboiului, apoi de dup\ r\zboi, cuprinz^nd perioadacolectiviz\rii agrare. Noului discurs socio-politic,b\tr^nul tat\, expropriat de mica sa bucat\ dep\m^nt, ì opune credo-ul s\u de victim\ : �Eh, drag\domnule de la ora[ (traducem textul francez � n.n.),am tr\it totdeauna independent, din capul meu [i cubra]ele mele...�. Autorul se inspir\ de asemenea dinmediul citadin, din evenimentele care �`nghea]\� sau

86 Adrian Marino

�dezghea]\� periodic istoria contemporan\ : Risipitor(sic) (Les Prodigues, 1962) [i Delirul (Le Délire, 1975).

Un alt subcapitol, Réalisme socialiste et dissidence,introduce `n scen\ nume la fel de cunoscute. C^t deexact se va vedea imediat : �Nicolae Labi[ (1935-1956)c^nt\ iubirea solului natal, mutilat de n\v\litorulstr\in� (se citeaz\ [i o strof\ din Moartea c\prioarei,al\turi de versiunea francez\ : �Seceta a ucis oriceboare de v^nt etc.� ; este de altfel [i singurul citat `nlimba rom^n\ din `ntreg volumul LettresEuropéennes). Cariera de poet �blestemat� arom^nului Ion Caraion (1923-1987), autor de C^ntecenegre (Chants Noirs, 1946) se va dezvolta mai alesdup\ �dezghe]ul� anilor �60 : scriitorul este o �urechede dulcea]\ [i o ureche de venin�. Anatol Baconski(1925-1977) este un poet [i un prozator baroc (Poezii/Poésies, 1950) ; Fluxul memoriei/Le Flux de la mé-moire, 1957 ; Echinoxul nebunilor/L�Equinoxe desfous, 1967). Parabolele sale se hr\nesc din �cadavrulviu� al cotidianului degradat `ngrozitor prin agre-sivitate [i din grotescul hilariant. Petre (sic) Dumitru(1924) nu `nt^rzie s\ se refugieze `n Occident undepublic\ Incognito (1962), roman cu cheie, revelatoral moravurilor [i practicilor oculte ale societ\]iicomuniste pe care tocmai le-a p\r\sit. Anii �60-�65sunt favorabili literelor rom^ne[ti pe care o nou\genera]ie le cultiv\ : Nikita (sic) St\nescu [i MarinSorescu `n poezie [i teatru, {tefan M\nulescu (sic) `nproza artistic\ [i foarte t^n\ra poet\ Ana Blandiana�(pp.893-894). Tabloul este, evident, sumar.

Subcapitolul urm\tor, La littérature en exil, p\rea([i pentru rom^ni) destul de promi]\tor. ~n realitateel nu con]ine dec^t dou\ nume. ~n str\in\tate, `nFran]a mai ales, apar `n rom^ne[te sau `n francez\operele lui Eugène Ionesco (n\scut `n 1912) [i ale lui�Emil Mihaï� Cioran (p.896). Acesta din urm\,singurul !, se bucur\ [i de un scurt articol separat, `n

87Pentru Europa

capitolul final Figures contemporaines (pp.987-988),de Titus B\rbulescu. Despre Paul Goma [i alte numeale epocii pariziene, nimic. Pas un mot. De totsumar [i dezam\gitor, paragraful respectiv este [i o(dur\) lec]ie de relativism al valorilor [i notoriet\]ii,al efemerit\]ii publicit\]ii ocazionale, mai mult saumai pu]in locale.

Cum se poate `ndrepta o astfel de situa]ie ?

Cine �selec]ioneaz\� [i �de ce� ? Cum [i c^nd ?~ntreb\ri esen]iale [i, din punctul nostru de vedere,`nc\ insolubile. Cum se poate `ndrepta o astfel desitua]ie ? Ne-am pus-o din anii �70-�80, `n plin\dictatur\ ceau[ist\, c^nd am `nfiin]at tocmai `n acestscop Cahiers roumains d�études littéraires. (La 26octombrie 1993, revista �fundat\�, `n 1973, de noi,[i-a aniversat dou\ decenii de apari]ie. Evenimentula fost re]inut de presa central\ � n.n.). Ac]iunea`ncepe s\ fie recunoscut\ : dou\ emisiuni recente laEuropa liber\ (dintre care una, inspirat\ de Al.Du]u,editor al revistei de literatur\ comparat\ Synthesis, cucare eram `n str^ns\ leg\tur\), fericit denumiteAlternativa comparatist\ (la blocajul [i cenzuraepocii) [i multe detalii revelatorii, obiective [iconcludente, `n interviul Paul Cornea despre [anselecomparatismului (Rom^nia literar\, 1/7 dec. 1993).Dar dac\ evoc\m acum acest episod o facem numaidin ra]iuni strict demonstrative, de metodologieaplicat\. CREL n-au mizat (ca [i Al.Du]u [i PaulCornea, de altfel, singurii care au `ntreprins ceva `nacest domeniu `n cadrul �comparatist� prin ac]iuniprecise, pozitive), nici pe �ata[a]i�, nici pe �acorduriculturale�, nici pe �ministere�, nici pe �colegii� � o,vai ! � din �diaspora�, ci numai pe rela]ii personale [i,s\ spunem, pe un minim dar indispensabil credit�[tiin]ific� individual. Putem oferi exclusiv `n acest

88 Adrian Marino

spirit (eram s\-i spun... �schimb de experien]\�) `nc\un exemplu precis [i foarte recent.

Aceast\ Histoire de la littérature européenne estedublat\, la aceea[i editur\ belgian\, De Boeck, de unvast proiect de antologie conceput\ `n 12 volume :Patrimoine littéraire européen. Dintre acestea, primelepatru au [i ap\rut. Pentru volumele 5,6 [i 7, careacoper\ literaturile europene `ntre anii 1304-1400,1400-1515, 1515-1616, editorul [tiin]ific al `ntregiiserii, profesorul belgian de la Universitatea dinLouvain, Jean Claude Polet, mi s-a adresat mie. A fostprobabil urmarea unui scurt raid belgian din toamnaanului trecut, c^nd am discutat pe larg �prezen]elerom^ne[ti� [i cu d-na Martine De Clerq, coautoareacapitolului L�Après-Guerre : 1945-1968 din Histoire.

D^ndu-mi seama imediat c\ �oferta� primit\ pre-supune colaborarea unei echipe, m-am adresat d-luiM.Anghelescu, directorul Institutului de Istorie [iTeorie literar\ �G.C\linescu� al Academiei, a c\ruicompeten]\ este bine cunoscut\. F\r\ ezit\ri, a preluat`ntreaga comand\. Promite s\ respecte graficul indicat,printr-o colaborare eficient\ [i cu toat\ exigen]a ne-cesar\. ~n felul acesta, literatura rom^n\ poate s\ intre`n bune condi]ii `n prima antologie a `ntregii literaturieuropene. Un adev\rat eveniment cultural.

Iar dac\ nu vom reu[i, nu vom mai putea da vinape al]ii. Dar noi suntem convin[i c\ vom reu[i. {i laun alt nivel de informare [i acribie bibliografic\.Literatura rom^n\ se bucur\ `n Histoire doar de dou\trimiteri : Anthologie de la poésie roumaine (Paris,Nagel, 1984) [i Dic]ionar cronologic/literatura ro-m^n\ (Budapeste (sic), 1979, 1019 p.). Bucarest-Budapest, de la Paris, de la Bruxelles sunt, deci,cam... acela[i lucru. Cel pu]in deocamdat\...

(1994)

Subtitlurile apar]in redac]iei revistei 22

89Pentru Europa

5. Difuzarea criticii rom^ne[ti `nstr\in\tate

Mai `ntî, dou\ preciz\ri : `n]eleg prin �criticarom^n\� totalitatea studiilor literare rom^ne[ti, inclu-siv istoria [i teoria literar\, poetica [i comparatistica.Iar prin �difuzare�, totalitatea ac]iunilor de traducere,editare, prezentare [i difuzare comercial\ a acestorlucr\ri rom^ne[ti `n limbi de mare sau de mic\circula]ie, dup\ `mprejur\ri. Este o problem\ care, defapt, n-a fost pus\ [i studiat\ niciodat\ `n ansambluls\u [i cu at^t mai pu]in `n mod sistematic. S\ punemdeocamdat\ doar un num\r de jaloane, f\r\ apretinde c\ am g\sit solu]ii la toate aspectele acesteiprobleme deosebit de complicate [i nu o dat\, s-orecunoa[tem deschis, destul de iritant\ pentru maimulte categorii de factori implica]i.

~n mare, urmeaz\ s\ d\m r\spunsuri c^t maiexacte [i mai complete posibil la dou\ serii de`ntreb\ri esen]iale : 1. ce s-a f\cut, mai bine spus, cenu s-a f\cut p^n\ acum, pentru a vedea ; 2. ce sepoate face `n viitor, `n mod necesar, practic [i cu[anse de succes. La ambele `ntreb\ri va trebui s\ neamintim ce au f\cut rom^nii, traduc\torii [i editoriirom^ni, dar apoi ce au f\cut traduc\torii [i editoriistr\ini pentru difuzarea efectiv\ a criticii rom^ne[ti `nlimbi str\ine, pe plan interna]ional.

Deci ce au f\cut criticii rom^ni, `n primul r^nd,pentru ei `n[i[i ? Trebuie observat de la `nceput c\aproape toate realiz\rile `n acest domeniu se dato-

90 Adrian Marino

reaz\ unor ini]iative individuale, unor rela]ii perso-nale, sau unor situa]ii strict particulare, care nuapar]in nici unui plan de ansamblu. La Science de lalittérature a lui M. Dragomirescu (3 vol., Paris,Gamber, 1921-1929), probabil prima lucrare de�critic\� literar\ rom^neasc\ de circula]ie interna-]ional\, se datoreaz\ unei ini]iative personale, auto-finan]ate dup\ toate indiciile. Urmeaz\ un mare gol� nu iau acum `n discu]ie publica]iile de istoriecultural\ ale lui N.Iorga, `n primul r^nd, sau cele delingvistic\ ale lui O.Densu[ianu, Al.Rosetti [i al]ii �pentru a semnala, `n plin\ epoc\ de izolare stalinist\,doar o carte tradus\ a lui Tudor Vianu, `n spaniol\,Las problemas de la metafora (Buenos Aires, EditorialUniversitario de Buenos Aires, 1967).

Dup\ 1970, `n urma unei oarecari destinderi [i�liberaliz\ri�, se pot semnala [i unele progrese. Apare,de pild\, prima revist\ de studii literare rom^ne[ti, `n1973. Cahiers roumains d'études littéraires (de carem-am ocupat personal, p^n\ `n anul 1980) [i primarevist\ rom^n\ de literatur\ comparat\, Synthesis (decare s-a ocupat Al.Du]u). Aceste publica]ii `n limbistr\ine au jucat un rol precis � [i destul de important� `n cunoa[terea criticii rom^ne[ti de c\tre mediilecritice, universitare [i, uneori, chiar editoriale str\ine.Dar, bine`n]eles, tot ini]iativele [i rela]iile personaleau fost esen]iale [i `n aceste edit\ri `n str\in\tate.Astfel s-a `nt^mplat, de pild\, cu toate lucr\rile depoetic\ ale lui Solomon Marcus, `n englez\ [igerman\, cu o tez\ de doctorat �de 3-ème cycle� a luiDan-Ion Nasta, Saint-John Perse et la découverte del�être (Paris, PUF, 1980), cu lucr\rile `n italian\ ale luiMarin Mincu, cu studiile `n limba german\ ale Dr.EvaBehring, dar [i cu colocviile organizate de Dr.KlausHeitmann, Rumänisch-deutsche Interferenzen (Heidel-berg, 1986), ori cu culegerea Rumänistik in derDiskussion... (Tübingen, 1986).

91Pentru Europa

Precizez, cu toat\ claritatea : nu ofer c^tu[i depu]in o bibliografie complet\, ci doar puncte dereper [i de orientare din care se pot trage, totu[i,unele concluzii. S\ mai adaug, `n sf^r[it, c\ tot unorini]iative [i rela]ii strict personale, f\r\ nici un sprijindin partea statului sau a editurii rom^ne[ti (ca [i `ntoate cazurile enumerate mai sus) au ap\rut laGallimard [i la P.U.F. [i cele... 5 c\r]i de idei literare,hermeneutic\, teorie literar\ [i comparatist\ ale mele,editate `ntre 1977-1988. Actor [i spectator `n acela[itimp, trebuie � vr^nd, nevr^nd � s\ m\ citez. Estepoate, foarte `n treac\t fie spus, cel mai mare efortpe care l-a f\cut critica rom^n\, `n]eleas\ `n sens larg,de a p\trunde `n str\in\tate. Una din c\r]ile franceze(Etiemble ou le comparatisme militant, din 1982) astat la baza [i a unei versiuni japoneze editate laTokyo, `n 1988. Primul critic rom^n `n japonez\... Ocuriozitate, dac\ vre]i, foarte �exotic\�...

Ce au f\cut `n tot acest timp statul [i editurarom^n\ comunist\, `n ]ar\, pentru critica rom^n\ `nlimbi str\ine ? Trebuie din nou spus deschis : foartepu]in. Cu prilejul unui congres interna]ional deestetic\ de la Bucure[ti s-au tradus � totu[i � laUnivers, `n 1972, doar din ini]iativa directorului deatunci al acestei edituri, Romul Munteanu, dou\volume de G.C\linescu, `n francez\ (Etudes depoétique) [i englez\ (Studies in Poetics) [i unul deTudor Vianu (Aesthetische Studien. Metapher Kunst-symbolphilosophie). Ele n-au avut, practic, spus cu totregretul, nici un ecou. Asupra unor cauze de ordingeneral voi reveni mai jos.

O alt\ form\, deloc practicat\ pe scar\ larg\, a fostcoeditarea, prin tip\rire `n ]ar\ [i difuzare extern\. A[as-a realizat, de pild\, printr-un acord `ntre Ed.Academiei [i Editions Klincksieck de la Paris, `n 1978,volumul : La sémiotique formelle du folklore. Approchelinguistico-mathématique sous la direction du prof.

92 Adrian Marino

Solomon Marcus. Este un savant cu spiritul rela]iilorinterna]ionale. Se pot nota [i unele ini]iativeuniversitare, dar `n tiraj foarte mic [i cu o difuzareconfiden]ial\, gen Rumänischdeutsche Kulturinter-ferenzen, volum `ngrijit de Andrei Corbea [i OctavianNicolae (Ia[i, 1986). Nu m\ refer acum la criticiirom^ni stabili]i `n S.U.A. [i care au publicat exclusiv `nlimba englez\ numeroase volume [i studii. Cam aces-tea ar fi datele problemei noastre, evocat\ f\r\ iluzii,`ntr-o prim\ aproximare [i evaluare de ansamblu.

S\ vedem acum ce se poate face efectiv � dincolode orice mituri, prejudec\]i sau interese, mai multsau mai pu]in personale � prin eforturile noastreinterne. S\ `ncepem deci, de aceast\ dat\, cu noi`n[ine, cu noi rom^nii, cei mai direct interesa]i `ntr-otot mai bun\ cunoa[tere a criticii noastre `n str\i-n\tate. Dar, mai `ntî, trebuie s\ avem curajul s\recunoa[tem [i anumite aspecte, care r\m^n, deocam-dat\, negative. {tim bine : exist\ explica]ii [i cauzeistorice precise. Nu le discut acum. S\ vedem � totu[i� urm\rile pentru a g\si [i solu]iile.

Un fapt incontestabil pentru a `ncepe : o maretradi]ie critic\, s\ spunem na]ional\, de a publica `nlimbi str\ine, de a colabora la publica]ii str\ine, nuexist\ `nc\. Ne amintim totu[i c\ Al.A.Philippidecolabora, `nc\ `nainte de al doilea r\zboi mondial cuo cronic\ literar\ lunar\, la Le Mois, pentru a nu maicita prezen]a interna]ional\ a lui Basil Munteanu,care a fost mult timp secretar de redac]ie al impor-tantei Revue de littérature comparée [i care a publicatla Paris, `n 1938, o foarte cunoscut\ Panorama de lalittérature roumaine, tradus\ [i `n englez\. Daracestea sunt, s\ spunem, fenomene marginale [i�universitare�. Se mai pot aminti o serie de colabor\rirom^ne[ti la unele publica]ii critice specializate,str\ine, gen : Poétique, New Literary History, Bulletindes amis de Montaigne etc. Adev\rul este c\ nici

93Pentru Europa

E.Lovinescu, nici G. C\linescu, cei mai mari criticirom^ni, nu s-au preocupat, ei `n[i[i, de circula]ia lorextern\ [i n-au dat, `n mod regretabil, un astfel deexemplu. Acesta ar fi fost f\r\ `ndoial\ fecund.

Un al doilea handicap provine din structura `ns\[ia criticii rom^ne. Ea este orientat\ `n principal sprecomentarea, sub form\ de cronici, de foiletoane, aliteraturii strict actuale, ea `ns\[i destul de pu]incunoscut\. O astfel de critic\ � oric^te merite literareinterne ar avea, [i ea le are f\r\ `ndoial\ � atragetotu[i pu]in aten]ia, prin for]a lucrurilor, traduc\torilor[i editurilor str\ine. Trebuie re]inut un fapt esen]ial [idup\ mine hot\r^tor : tot ce s-a editat p^n\ acum `nmod direct [i comercial `n str\in\tate au fost `nprimul r^nd c\r]i de idei, de probleme [i de metodegenerale, accesibile [i asimilabile unui public inter-na]ional larg : teorie literar\ modern\, hermeneutic\,literatur\ comparat\. ~n al doilea r^nd, au fost editatenumai c\r]i despre autori bine cunoscu]i `n str\i-n\tate, `n Occident `ndeosebi, gen : Saint-John Perse,Etiemble, Mircea Eliade. A[ ad\uga `n aceast\ ordinede idei [i pe Nicolae Tertulian cu al s\u GeorgesLukács (Paris, Le Sycomore, 1980), care `ntruneatoate calit\]ile unei bune edit\ri [i difuz\ri `n inte-lighen]ia parizian\ de atunci : autor marxist, revizio-nist, excomunicat de stalinism etc.

Legat\, `n sf^r[it, de tradi]iile noastre � sau maiexact de lipsa de tradi]ie `n acest domeniu � mi-a[aminti [i de o vorb\ a lui Goethe, care spunea c\�prezen]a este o puternic\ zei]\�. Or, p^n\ `n1970-1972, criticii rom^ni, clasici sau nu, n-aucirculat, n-au participat � au fost `mpiedica]i s-o fac\� la congrese [i colocvii interna]ionale, n-au cola-borat la reviste str\ine etc. A fost `nc\ unul dinefectele nocive ale politicii de izolare cultural\. Oexcep]ie, foarte rar\, o constituie Tudor Vianu, care

94 Adrian Marino

are � efectiv � o serie de colabor\ri interna]ionale.Dar prezen]a sa r\m^ne foarte sporadic\. Adev\ruleste c\ G.C\linescu [i E.Lovinescu au fost [i aur\mas, din p\cate, doi mari necunoscu]i `n str\in\tate.De `ndat\ ce un autor rom^n, fie [i al unei teze dedoctorat, a fost editat `n str\in\tate, el a avut totu[io [ans\ de a fi citit, citat [i cunoscut. Amintesc doarc\ `n jurnalul lui Cesare Pavese este comentat\favorabil teza lui Liviu Rusu, Essai sur la créationartistique, iar René Wellek citeaz\, la r^ndul s\u, cuelogii, teza lui D.D.Ro[ca, L�Influence de Hegel surTaine. Numai dou\ rapide indica]ii, care ne arat\, `miplace s\ cred cel pu]in, o cale de urmat.

Ce pot face acum, pentru ei `n[i[i, criticii rom^nide azi, admi]^nd c\ este totu[i f\r\ sens s\ pl^ngemla infinit pe ruinele Troiei ? Mai `ntî, o ac]iune capi-tal\ : intensificarea la maxim a rela]iilor [i prezen]eipersonale la toate congresele, colocviile literare [i t^r-gurile de carte. La toate. Apoi s\ fim convin[i c\ doarc\r]ile de teorie [i idei generale [i sintezele au, `nprimul r^nd, o [ans\ real\. Istoria literaturii românede I.Negoi]escu a g\sit, de pe acum, un editorgerman. Contractul a fost semnat. De ce aceea[i [ans\n-ar avea-o, s\ spunem, [i Istoria critic\ a literaturiiromâne de N.Manolescu ? ~n al treilea r^nd : nutrebuie ratat\ nici o ocazie de colaborare la opublica]ie str\in\. Cum s\ fie ea cunoscut\, criticarom^n\, dac\ nu circul\, nu se exprim\, nu se defi-ne[te pe ea `ns\[i [i prin ea `ns\[i ?

Bine`n]eles, voluntarismul [i ini]iativa personal\nu rezolv\ totul. Intervine acum rolul statului prinMinisterul Culturii, dar [i Uniunea Scriitorilor [i alteorganisme. Nu [tiu `nc\ foarte bine cu ce se ocup\exact Funda]ia cultural\ român\, fost\ asocia]iaRomânia. A[ vedea la acest capitol urm\toareleforme practice principale, de sprijin, ale prezen]eicriticii rom^ne[ti `n str\in\tate :

95Pentru Europa

1. Finan]area sub form\ de avansuri [i `mpru-muturi, dintr-un fond special constituit, a unor tra-duceri � de tipul celor amintite mai sus � pentru a fioferite pentru coeditare sau `n vederea altor forme deeditare [i difuzare str\in\. Mai precis : de `ndat\ ce uncritic rom^n vine cu o ofert\ [i cu un angajamentprecis (`n cazul c^nd editura str\in\ nu are tra-duc\torul s\u), acesta s\ fie sprijinit financiar de oeditur\ rom^n\, care s\ preia `ntreaga lucrare. Iarselec]ia s-o fac\ cererea [i oferta, `n primul r^nd.N-are sens a investi bani `n c\r]i ce, evident, n-au nicio [ans\, solu]ie, [tim bine, iritant\, mai ales pentruveleitari, dar care trebuie privit\ lucid [i `n fa]\.

2. Reactivarea energic\ a tuturor revistelor rom^-ne[ti de critic\, literatur\ comparat\ [i istorie literar\,care apar `n limbi str\ine. M\ g^ndesc, `n primulr^nd, la Cahiers roumains d'études littéraires (de ac\ror reapari]ie se preocup\, de pe acum, actualuldirector al editurii Univers, cunoscutul critic MirceaMartin), la Synthesis, un anuar de fapt, organ al�Comitetului na]ional de literatur\ comparat\�, laRevues des études sud-est européennes. Toate treipublica]iile au disp\rut practic, `n mod regretabil, dincircula]ie, prin apari]ii neregulate. Reactivarea lor,printr-o subven]ie hot\r^toare, se impune cunecesitate. Dar a[ aminti [i seria, conceput\ ini]ialdup\ model sovietic, Revue roumaine, Rumänischerundschau etc., care, reorganizat\ [i bine difuzat\, arputea aduce [i ea o serie de servicii. Ar trebui s\ nereamintim [i de International Journal of RomanianStudies, Dialogue, Revue d'Etudes Roumaines...,Miori]a etc.

3. O investi]ie serioas\ � [i ea prive[te `ntreagaliteratur\ rom^n\ original\ sau tradus\ � prive[te [iasigurarea prezen]ei c\r]ii rom^ne[ti `n libr\riilestr\ine, `n primul r^nd, cele specializate. Ar trebuicomplet modificat\ [i optica [i legisla]ia `n vigoare.

96 Adrian Marino

Urmeaz\ a fi imaginate noi tipuri de concesion\ri [icomisioane. S\ fie desfiin]at\ preten]ia veche, maiales a Ileximului, ca partenerul str\in s\ achiteanticipat `ntreaga comand\ de carte rom^neasc\. Numai vorbesc de birocra]ia prealabil\ : comand\, r\s-puns de acceptare, apoi virarea sumei corespun-z\toare `ntr-un cont bancar, confirmarea b\ncii, apoi,`n sf^r[it, expedierea. Cu aceast\ metod\, oriceoperativitate dispare. Comer]ul socialist de carte afost o adev\rat\ catastrof\ a culturii rom^ne.

Am ajuns, `n sf^r[it, la punctul cel mai sensibil : cepot face, efectiv, invita]ii no[tri, traduc\torii [i editoriistr\ini, pentru critica rom^neasc\ ? Dar, mai `ntî, s\semnal\m [i `n acest caz unele dificult\]i. ~ntre colegi[i prieteni este bine s\ discut\m cu toat\ sinceritatea[i onestitatea.

S-a spus din capul locului : este, obiectiv vorbind,mult mai u[or s\ traduci proz\, nuvel\ sau romandec^t critic\ [i teorie literar\. Evident, exist\ printredvs. [i astfel de speciali[ti. A[ aminti doar pe MarcoCugno, de la Universitatea din Torino. Intervin apoideprinderea [i competen]a, ca [i posibilit\]ile edito-riale reale de care dispune fiecare. ~n trecut, `ntre]\rile socialiste [i Uniunile de scriitori � condusepeste tot de scriitori � existau `n acest sens [iacorduri de colaborare [i chiar de reciprocitate,declarat\ sau mai cur^nd tacit\. Iar `n aceste com-bina]ii critica literar\ n-avea, de fapt, mai nici uncuv^nt de spus. Ea nu �spunea� ceva dec^t unuinum\r restr^ns de universitari, de speciali[ti, deromani[ti, `n primul r^nd. Intervine [i comoditatea [irapiditatea execu]iei. Lucr\rile de critic\, teorie [iistorie literar\ sunt voluminoase. Pe c^nd o plachet\de 40-50 de pagini, `ndeosebi `n versuri, nu implic\� `n mod curent � acela[i efort. Faptul mi se pareevident. {i el spune destul de multe.

97Pentru Europa

Un rol important joac\ [i existen]a rela]iilor per-sonale ale traduc\torilor cu casele de edituri. Cepoate interesa o editur\ occidental\ `n acestdomeniu am amintit. Au to]i traduc\torii capacitateade a lua ini]iative [i de a le duce p^n\ la cap\t ?R\m^ne de v\zut de la caz la caz. ~n sistemuleditorial comunist, care s-a pr\bu[it, exista o anumespecializare, pe literaturi [i compartimente. Unanume debu[eu era asigurat. Acum, `n condi]iileeditoriale de pia]\, totul devine mult mai complicat,mai riscant. Se cere mai mult spirit de ini]iativ\ [iingeniozitate, rela]ii [i tenacitate. Acesta poate fistimulat, cum am v\zut, prin diferite forme decointeresare [i de coeditare. Dar pentru ca acestemecanisme s\ intre efectiv `n func]iune, trebuie �mai `ntâi � s\ existe un num\r de proiecte [i oferteprecise [i realizabile.

Se poate porni, de pild\, de la un num\r decritici rom^ni, care au p\truns deja � `ntr-un fel saualtul [i `ntr-o m\sur\ oarecare � `n str\in\tate,urm^nd a se extinde treptat raza vizual\. ~n oricecaz, vechiul sistem zis �socialist�, de a traduce doarv^rfurile oficiale ale Uniunilor respective, f\r\ a maiurm\ri apoi v^nzarea, ecourile de critic\ [i celelalte[i-a pierdut actualitatea. Am intrat, `n mod evident,`ntr-o perioad\ editorial\ nou\. Grani]ele Europeiliterare s-au modificat. Ele s-au l\rgit considerabil. Alucra `n spirit european `nseamn\ a da aten]ie [icriticii literare. Mai ales `ntr-o perioad\ c^nd, `nOccident, critica a devenit un gen foarte important[i, `ntr-o anume privin]\, chiar dominant. Mariedituri pariziene, ca Seuil [i Presses universitaires deFrance, chiar [i Gallimard ([i multe altele), audevenit celebre ([i au f\cut [i avere) edit^nd dinplin critic\, eseuri, studii, lucr\ri de referin]\,dic]ionare de toate tipurile posibile. Este unfenomen nou [i el ar trebui s\ dea de g^ndit

98 Adrian Marino

oric\rui traduc\tor [i editor `ntreprinz\tor de azi.Inclusiv celor care sunt cunosc\torii [i prieteniiadev\ra]i ai culturii rom^ne.

(1991)

99Pentru Europa

II. IDEEA EUROPEAN| {ILITERATURA EUROPEAN|

100 Adrian Marino

101Pentru Europa

1. Europa : o idee `n expansiune

Se poate pune `ntrebarea : c^t de dezvoltat\ estecon[tiin]a �european\� printre rom^ni, ce audien]\efectiv\ are ea `n cercurile politice [i intelectuale [icare este tradi]ia sa `n cultura noastr\ ? R\spunsurile,s\ recunoa[tem, sunt destul de modeste [i mai alesneconcludente. Noi `n[ine am explorat doar par]ialaceast\ problem\ f\r\ s\ fi ajuns la rezultate com-plete [i definitive. Ne-am interesat totu[i de`nceputurile ideii europene `n cultura noastr\, `nspe]\ de �descoperirea� sa de c\tre Iluminismulrom^nesc1 [i de con]inutul exact al ideii de �literatur\european\�2. Profit^nd [i de o recent\, concis\ [iinformat\ lucrare italian\3, `ncerc\m o prim\ sintez\aproximativ\, strict introductiv\. O spunem de la`nceput : ea este susceptibil\ de complet\ri [inuan]\ri. Dar c^teva repere precise ne par de peacum bine l\murite [i consolidate. S\ plec\m deci dela datele elementare, esen]iale [i incontestabile aleproblemei noastre.

Ce `nseamn\, de fapt, �Europa� [i pe ce planuri sepoate pune o astfel de `ntrebare ? Prima solu]ie este,bine`n]eles, cea �geografic\�. �Europa� este expresia,pe toate planurile, a continentului european. Dardificult\]ile nu `nt^rzie s\ apar\. Despre ce �Europ\�este de fapt vorba : cea de vest, central\ sau de est,unde ne afl\m [i noi ? Disocierea este capital\,impus\ de `ntreaga tradi]ie istoric\, politic\ [i cultu-ral\, extrem de diferen]iat\, a continentului. Accep]ia

102 Adrian Marino

central\, dominant\, care face `nc\ autoritate, este c\prin �Europa� se `n]elege deocamdat\ doar Europaoccidental\. Trecem peste institu]iile politico-econo-mice europene realizate dup\ al doilea r\zboi, `nplin\ dezvoltare, consolidare [i expansiune, pentru ane limita doar la dimensiunea cultural\ [i literar\european\.

~nc\ de la `nceputul secolului, `ntr-un articolcelebru, F. Brunetière (1900) `n]elegea prin �literaturaeuropean\� doar cele cinci mari literaturi occidentale :francez\, german\, englez\, italian\ [i spaniol\. A-ceast\ concep]ie a dominat � [i de departe � `nistoria culturii, literaturii, inclusiv `n literatura com-parat\, p^n\ prin deceniul al [aptelea, c^nd Etiemble,`ntr-o r\sun\toare comunicare (1964), a contestat-o `nmod radical. Noi `n[ine ne-am asociat polemic acestuipunct de vedere al lucr\rii publicate doar `n limbafrancez\ (1982, 1988). ~n �literatura european\��intr\� toate literaturile continentale, dup\ cum `n�literatura universal\�, `n Weltliteratur (dup\ formulagoethean\), �intr\� toate literaturile lumii. Deci toateliteraturile estice, inclusiv cea rom^n\, sunt de fapt [ide drept �europene�. {i al]i comparati[ti [i scriitoribalcanici [i central-europeni au anticipat, sus]inut [ipolemizat pe aceast\ tem\ iritant\.

Pe cine trebuie s\ convingem noi, esticii ? Evident,`n primul r^nd, pe purt\torii de cuv^nt ai con[tiin]eiliterare �europene�, respectiv vestice. Opera]ia nueste deloc simpl\. {i vom vedea imediat [i din cemotive. Mul]i dintre noi nu `n]eleg [i nu asimileaz\`nc\ astfel de obstacole. De unde necesitatea uneidiscu]ii lucide, obiective [i f\r\ prejudec\]i. S\ ad-mitem, totu[i, de pe acum, din punct de vedere strictteoretic, un adev\r incontestabil : Europa constituie,`n primul r^nd, o totalitate cantitativ\, de culturi [iliteraturi, indiferent de localizarea lor geografic\ `ninteriorul continentului [i de limba folosit\. Accep-

103Pentru Europa

tarea acestei solu]ii constituie deja un mare progres,deoarece ea contest\ `n mod radical prejudecataeurocentrist\ (vestic\) `nc\ dominant\ `n foarte nume-roase cercuri politice [i culturale de pretutindeni.

Dar Europa nu constituie numai o totalitate can-titativ\, ci [i una calitativ\. {i din aceast\ perspectiv\,`nc\ predominant eurocentrist\, acordul [i consensulse realizeaz\ cu cea mai mare dificultate. Adesea, eledevin practic imposibile. C\ci ideea esen]ial\ nupoate s\ nu irite con[tiin]ele r\s\ritene : chiar dac\ seadmite teza � devenit\ `ntre timp adev\rat loc comun� a �unit\]ii `n diversitate�, aceast\ �unitate� serealizeaz\ doar `n jurul culturilor [i literaturiloroccidentale. Ele singure se simt [i se proclam\ `ncontinuare [i cu insisten]\ drept �suma�, �sinteza�,�mama�, �r\d\cina� etc. culturii [i literaturii europene.�Patrimoniul comun� lor le apar]ine. Ceea ce pare lao privire gr\bit\ [i complexat\ drept exclusivism [idiferen]iere nejustificat\. Corec]iunile care s-au adus :o Europ\ a �dialogului�, a �schimburilor� [i a altorforme de comunicare [i colaborare sunt `nc\ nesa-tisf\c\toare. Europa r\s\ritean\ se simte mereu frus-trat\ [i exclus\. Are sau n-are dreptate ? S\ privimmai departe cu oarecare aten]ie.

Mul]i dintre noi uit\ sau ignor\ totu[i o mare, ocople[itoare realitate. Ea este de fapt cheia `ntregiiprobleme [i controverse : �Europa� � a[a cum seimpune ea con[tiin]ei noastre culturale actuale �reprezint\ rezultatul unei tradi]ii [i al unui patrimoniude valori spirituale comune milenare. Unii l-au definitprintr-o imagine tridimensional\ : Europa este elin\`n ad^ncime, latin\ `n extensiune, cre[tin\ `n `n\l]ime.Al]ii vorbesc de un �corp istoric�, de �caracterecomune�, de un �tezaur�, de un conservatorio etc.etc. Dar to]i, f\r\ excep]ie � [i nu putem s\ nu led\m dreptate � revendic\ o tradi]ie [i o identitatecultural\ comun\, de o mare vechime, prestigiu [i

104 Adrian Marino

soliditate. Iar a fi �european� `nseamn\, `n consecin]\,a cultiva, a ap\ra, sau m\car a adera la aceste valorirecunoscute, cu respect, uneori cu venera]ie, dreptspecific �europene�. Evident, trebuie neap\rat s\preciz\m [i s\ enumer\m aceste �valori�. Dar f\r\ orezolvare de principiu a problemei, confuzia vast\p^ni, `n continuare, multe din con[tiin]ele estice.Despre ce valori este deci vorba ?

S\ deosebim, mai `ntî, [i `nc\ `n mod radical,`ntre valorile spirituale, `ntre �Europa spiritului� [ivalorile societ\]ii europene de consum. La acesteadin urm\ rom^nii, mai ales, sunt deosebit de sensibili.Ei sunt atra[i, `n primul r^nd, de aceast\ �Europ\� [inu de alta. Nu trebuie condamna]i : dup\ decenii demizerie economic\ [i lipsuri [i de criz\ `n continuare,cine nu dore[te magazinele pline, o affluent society ?Sigur, Europa nu este doar un gigantic supermarché.Dar aceasta este vitrina sa cea mai imediat\ [i maiseduc\toare pentru o popula]ie care a stat decenii lacozi. Trebuie s\ dai dovad\ de o mare ipocrizie saude afectare neg^nd aceast\ trist\ realitate. Sau de orupere total\ de realitate, dispre]uind superior-filo-sofic �Europa untului� (C.Noica).

Numai c\ rom^nii [i, `n general, locuitorii ]\rilordin Est � dup\ al doilea r\zboi mondial, c^ndEuropa a fost `mp\r]it\ `n dou\ blocuri antagonice �au suferit [i sufer\ `nc\ [i mai mult din cauza lipseialtor valori europene. Mult mai importante [i funda-mental europene. Europa [i-a realizat unitatea `njurul unor valori ideologice esen]iale : democra]ie,libertate, drepturile omului, pluralism, economieliber\ de pia]\. Aceast\ Europ\ fascineaz\,obsedeaz\, constituie un adev\rat model, un idealpentru con[tiin]ele estice. Regimurile totalitarecomuniste din Est au comb\tut cu violen]\ tocmaiaceste valori. Sistemul lor represiv era prin defini]ieantieuropean, `n timp ce `ntreaga rezisten]\ din Est

105Pentru Europa

era fundamental [i structural european\. A fi�european�, pentru con[tiin]a civic\ a acestor ]\ri, a`nsemnat [i `nseamn\ deci a ap\ra, introduce [iasimila c^t mai repede [i mai multe din aceste valoriideologice, brutal reprimate de comunism.

De unde un alt caracter specific al valoriloreuropene : ele sunt prin defini]ie active, militante [i`n continu\ expansiune. Iar dinamica lor interioar\nu le poate restr^nge doar la un singur continent.Voca]ia lor este `n acela[i timp polemic\ [i univer-sal\. Ele vin inevitabil `n conflict cu toate valorileneeuropene, restrictive [i deci reac]ionare oriundeacestea sunt `nt^lnite.

O prim\ confruntare, cea mai direct\ [i mai bru-tal\, `nc\ departe de a fi consumat\, este `ntrena]ionalismul [i provincialismul latent al Estului [i�interna]ionalismul� european. Principiul europeancontrazice `n mod radical principiul na]ional, fecund`n secolul trecut, `n perioada de formare a statelorna]ionale, devenit `ns\ tot mai anacronic azi, la sf^r-[itul secolului 20. Conflictul izbucne[te cu violen]\mai ales atunci c^nd el se prezint\ sub forma noilororganiz\ri statale europene : federalizarea [i comuni-tatea european\, cu pierderea inevitabil\ a unoratribute ale suveranit\]ii na]ionale, sau ale statuluina]ional unitar, `nchis, centralizat etc. Este evident c\mentalitatea autoritar\, mai mult chiar : totalitar\, nupoate ap\ra dec^t principiul statului na]ional centra-lizat, controlat, autarhic. Drept urmare : conflictulna]ionalism/europeism se dubleaz\ ([i de fapt el seconfund\) cu conflictul : democra]ie/totalitarism,libertate/opresiune, federalizare/suveranitate na]iona-l\. Tot ce este �european� devine deci [i transna]ional,antitotalitar, antina]ionalist, anti[ovin, antirasist, `mpo-triva antisemitismului [i a oric\ror altor discrimin\ri.

~n aceste domenii, idealul european este exem-plar, intransigent [i activ. El nu mai reprezint\ o

106 Adrian Marino

simpl\ idee abstract\, a priori, o construc]ie purideologic\, ci o realitate vie [i combativ\. El recu-noa[te `n acela[i timp, din plin, alteritatea [i diver-sitatea cultural\ a tuturor ]\rilor europene. Dar elurm\re[te, totodat\, realizarea unit\]ii europene, `nprimul r^nd `n jurul unor valori ideologice comune [inu doar specific culturale sau estetice. Crea]ia literar\[i artistic\ �specific na]ional\� r\m^ne original\, indi-vidual\, inconfundabil\, irepetabil\, `n orice limb\european\. Ea nu poate, n-are cum fi nivelat\,anihilat\ etc. Ea se prezint\ Europei cu `ntreaga sapersonalitate. Dar f\r\ asigurarea libert\]ii de comu-nicare, suprimarea barierelor de orice fel [i anularearestric]iilor de orice natur\, ea nu poate fi cunoscut\.Riscul de a vegeta `n continuare `n obscuritate [iprovincialism devine inevitabil. O mare pierdere nunumai pentru ea, dar [i pentru `ntreg patrimoniulcultural-literar european.

Ne exprim\m deci `ntreaga solidaritate cu prin-cipiile �umanismului militant� (T.Mann), cu ale �euro-peismului� definit prin valori active (Denis deRougemont) : m\sura omului, spirit critic permanent.Cu at^t mai mult cu c^t ideea european\, `n aceast\accep]ie, vine `n conflict [i cu alte obstacole nu maipu]in enorme. Ce a reprezentat Europa dup\ Yalta ?Un continent `mp\r]it `ntre dou\ sfere de influen]e [iimperialisme. Evident, nu de aceea[i calitate [istructur\. Dar care a dus `n mod inevitabil la definireaa dou\ modele [i blocuri ideologic-culturale `n con-flict [i competi]ie : american [i sovietic.

Mul]i teoreticieni ai �Europei� au conceput-o, `nconsecin]\, drept o a treia for]\ `ntre cele dou\blocuri. Aceast\ schem\ pare azi `n esen]\ totaldep\[it\ dup\ pr\bu[irea blocului sovietic. Dar con-fruntarea continu\ totu[i s\ existe. Na]ionalismeleestice, eliberate de constr^ngerea pseudo-interna]io-nalismului comunist, se arat\ `n continuare agresive,

107Pentru Europa

intolerante. Ele par s\-[i ia revan[a. Vechile aparateideologice de represiune dominante sunt [i ele pefa]\ [i `n mod incisiv antieuropene. O privire aruncat\asupra presei rom^ne[ti de dreapta, camuflat\diversionist sub eticheta �Europa�, este suficient\pentru a ne convinge de acest fapt. Rezisten]eleslavofile sunt [i ele enorme. Este Soljeni]`n, s\spunem, un �european� ? Identitatea cultural\ unic\este refuzat\. Iar c^nd la aceast\ respingere seadaug\ [i motiv\ri de ordin religios (catolicism/ortodoxism), putem fi siguri c\ activismul europeanva `nt^lni `n continuare mari [i greu de dep\[itobstacole. Cel pu]in pentru viitorul previzibill. Oriceiluzie trebuie `ndep\rtat\.

Problema se complic\ [i mai mult prin chiarnatura ideilor europene. Ele sunt fundamental ac-tive, militante. For]a lor de impact [i expansiuneeste extraordinar\. Fenomenul este de altfel originar,perceptibil `nc\ din faza Goethe-Mazzini, care con-cepeau �literatura european\� ca pe o idee `nac]iune. Dincolo de orice limit\ri [i �]arcuristr^mte� : mai `ntî na]ionale, apoi � prin logicaintrinsec\ a ideii � vest-continentale, continentale,extracontinentale. C^nd formula astfel de idei,Goethe avea un roman chinez `n m^n\. Ideeaeuropean\ are o voca]ie universalist\ prin faptul c\ea ofer\ un principiu, un �ghid�, un model deorientare [i organizare global\, universal\. Eapropag\ toate valorile universal umane, unificatoare,cu func]ie efectiv planetar\. De la democra]ie lapluralism, de la drepturile omului la umanism.Aceste valori nu mai pot fi considerate ca exclusiv«occidentale»�. Ele apar]in `n epoca noastr\ `ntregiiumanit\]i. Ea pune [i rezolv\, `n acela[i timp, toateproblemele lumii moderne : colonialismul, imperia-lismul, eurocentrismul, federalismul, principiul su-perstatului metana]ional, p^n\ la criza energetic\ [i

108 Adrian Marino

ecologic\ [i bomba atomic\. Sunt probleme careintereseaz\ toate statele, toate tipurile de societate,`ntreaga colectivitate uman\, f\r\ nici o deosebire.

Aceast\ idee european\ `n expansiune poateduce, `n ultim\ analiz\, la efecte aparent paradoxale.Riscul s\u este chiar s\ dispar\, s\ se dizolveprintr-o generalizare [i r\sp^ndire extrem\. A[a cums-a teoretizat �sf^r[itul istoriei� prin generalizareaprobabil\ `n `ntreaga lume a modeluluidemocratic-economic american, tot astfel s-ar putea`nt^mpla [i cu ideea european\. Ea devine modelul[i etapa final\ a `ntregii culturi [i a tuturor lite-raturilor lumii. Literatura �european\� [i cea �univer-sal\� tind astfel s\ se confunde. Iar aceasta din urm\s\ se identifice cu literatura pur [i simplu. Noi `n[ineam avansat `n mai multe `mprejur\ri o astfel deipotez\.

Ea nu este deloc utopic\. ~n 1970, Asocia]iaInterna]ional\ de Literatur\ Comparat\ a lansat pro-iectul ambi]ios al unei �Istorii Comparate a Litera-turilor `n limbi europene�. C\ proiectul, foarte dificil,n-a fost `nc\ realizat dec^t `n parte este o alt\problem\. Dar el include, pentru prima dat\, `ncategoria �european\�, literaturile africane [i asiaticescrise `n limbile vechilor imperii coloniale. Nu seomologheaz\, de fapt, dec^t o realitate evident\. {iodat\ cu limba p\trund [i `n aceste literaturi [ivalorile culturale [i ideologice europene. Nu poate fivorba de dezna]ionalizare [i nici m\car de acultu-ralizare. Doar de o sintez\ de valori ideologicecomune [i de valori estetice etern particulare. Serealizeaz\, `n felul acesta, modelul ideal al ideii`ns\[i de Literatur\.

Modul cum spiritul [i cultura rom^neasc\ `n]eleg[i asimileaz\ aceast\ �Europ\� `n expansiune repre-zint\ o problem\ de cea mai mare actualitate [i`nsemn\tate. Se confrunt\ un num\r de solu]ii pe

109Pentru Europa

care noi le reducem, printr-un efort de sintez\ [isimplificare maxim\, la trei. Evident, problema estedeocamdat\ doar pus\ :

1. Ignorarea pur [i simplu a Europei. �Nu-mi pas\de Europa dumitale�. Curios (sau mai cur^nd semnifi-cativ) este faptul c\ acela[i punct de vedere nu se`nt^lne[te numai `n Caragiale, ci [i la E.Lovinescu [iG.C\linescu. Trecem peste `mprejurarea c\ ace[timari critici nu s-au preocupat niciodat\ s\ fie tradu[i,s\ colaboreze, s\ �p\trund\� `n Europa, opera lor s\�circule� etc. Ba ultimul sus]inea chiar polemic tezac\ �universalul este absolutul. Chestiunea r\sp^ndiriieste de ordin cu totul secundar [i exterior [i depindenumai de legile difuz\rii.� Aceast\ indiferen]\ (defapt agresiv\) la confruntarea, verificarea [i accep-tarea universal\ este rezultatul, `n realitate, al unuimare complex de inferioritate-superioritate. Toaterezisten]ele � [i azi extrem de active ale spirituluirom^nesc na]ionalist-[ovin la ideea european\ � nusunt de fapt dec^t efectul acestui inevitabil [i tristcomplex. El este dealtfel tipic tuturor culturilor �mici�,�minore�, practic `nc\ necunoscute `n �Europa�.

2. Expatrierea, renegarea, renun]area definitiv\ lalimba [i cultura rom^n\, prin ruperea oric\ror leg\turicu tradi]ia cultural\ originar\. Este solu]ia, nu maipu]in tipic\, a lui E. Cioran. {i este dominat\ de unviolent complex de inferioritate, tradus prin sarcasmulbombastic pentru condi]ia, pretins oribil\, de a firom^n. Dispre]ul s\u pentru poporul rom^n c\ nueste �european� atinge intensit\]i nihiliste, maxime,aproape maladive. Semn de dezechilibru interior `norice caz. Ne afl\m chiar `n fa]a unui �caz�. Probabil`ns\ [i a unei poze. Singura reac]ie fireasc\ este doaraceea de a fi, a scrie [i a r\m^ne rom^n [i `nRom^nia. F\r\ complexe de nici un fel : rom^n [i

110 Adrian Marino

european `n acela[i timp. Simplu, natural, con-structiv. F\r\ ifose [i pamflete deplasate. De unde,`nc\ o solu]ie. De fapt singura, practic\ [i re-comandabil\ :

3. A aduce, cu orice pre], Europa acas\. La noi,`n Rom^nia. Altfel spus : a crea `n limba rom^n\valori de semnifica]ie [i circula]ie � m\car virtual\,poten]ial\ � european\. ~n acela[i timp, a `ntemeia lanoi `n ]ar\ institu]ii culturale rom^ne [i europene(funda]ii, reviste, edituri etc.), a `ntre]ine f\r\ restric]iiun climat [i regim de rela]ii europene, a cultivacriteriile europene, a importa (c\r]i, reviste etc.)valorile europene. A duce, `n sf^r[it, o politic\cultural\ european\, de stat [i mai ales particular\.

Dar a blestema de la Paris c\ nu suntem �eu-ropeni� [i a nu face nimic, dar absolut nimic, pentrucultura rom^n\, ca ea s\ se apropie, fie doar [i princ^teva v^rfuri, sau sub unele aspecte, de culturaeuropean\, ni se pare egocentric [i steril. Nu estevorba de lips\ de patriotism, ci pur [i simplu deautism, grimas\ [i uneori chiar de cabotinism. Oatitudine regretabil\. Oricum am privi lucrurile. Chiardac\ destule rezerve sunt, sau pot fi, adesea [i dinnefericire, `ndrept\]ite, `n leg\tur\ cu realit\]ilerom^ne[ti, multe negative.

(1992)

111Pentru Europa

2. Literatura european\, azi

O documentat\ [i util\ tez\ italian\ reactualizeaz\`n mod fericit conceptul de �literatur\ european\�1.Este un bun prilej de a reciti unele izvoare, de a leprivi `ntr-o nou\ lumin\ [i de a reg^ndi `ntreagaproblem\ din perspectiva actual\. Ea nu mai este, numai poate fi aceea[i, ca `n epoca Goethe-Mazzini,spiritele care au �lansat� `n mod explicit, manifest,ideea european\ `n literatur\. Dar unele premise aur\mas acelea[i, chiar dac\ o serie de complet\ri,retu[\ri [i nuan]e au devenit, `ntre timp, necesare.Mai mult chiar : defini]ia �originar\� a �literaturiieuropene� este, sub nu pu]ine aspecte, mai limpede,mai fecund\, mai stimulativ\ dec^t multe dinreelabor\rile ulterioare, adesea pur academice. C\cidintr-o problem\ ideologic\ militant\ de prim\importan]\ [i de o actualitate evident\, �literaturaeuropean\� se transform\ repede `ntr-o tem\ puristorico-literar\ de factur\ universitar\ tradi]ional\.Din fericire, o serie de lu\ri de pozi]ii actuale,puternic motivate ideologico-politic `n contextulepocii contemporane, ì redau din vechiul suflu,pierdut pe parcursul a nu pu]ine considera]ii neutre,descriptive, strict documentare. ~n mod evident,�literatura european\� este ceva mai mult. Cu multmai mult...

Privit\ `n miezul s\u, problema ridic\ o `ntrebareesen]ial\ : ce este �literatura european\� ? De undealte dou\ `ntreb\ri-cheie : 1. Care sunt dimensiunile

112 Adrian Marino

(spa]iale, lingvistice etc.) ale acestei literaturi ? [i 2.~n ce const\ ea : care este specificul s\u, care sunttendin]ele [i valorile sale tipice ? R\spunsul oblig\ nunumai la idei limpezi, dar [i la op]iuni precise. ~nplus, ideea �literaturii europene� se cere g^ndit\p^n\ la cap\t, `n toate implica]iile sale. Multe suntparaliterare, inclusiv de ordin ideologic. Aceast\reac]ie dep\[e[te cu mult obiectivele comparatismuluistrict academic. Termenul originar, goethean,Weltliteratur (Eckerman, 31 ian. 1827) care introduce[i pune `n circula]ie `ntreaga problem\, este plin deambiguit\]i. Se sus]ine, `n genere, c\ �literaturaeuropean\� nu se confund\ cu cea �universal\� ; c\Goethe nu avea `n orice caz aceast\ no]iune ; c\ else g^ndea de fapt doar la marile literaturi occidentaleetc. Textul este `ns\ foarte clar : c^nd Goethe a vorbitpentru prima dat\ de Weltliteratur, el avea `n m^n\traducerea unui roman chinez. Deci dimensiunea�universal\� a lui Weltliteratur era nu numai im-plicit\, ci [i explicit\ `n spiritul [i limbajul s\u.Resping^nd ideea de �model literar�, el precizeaz\ :�Nu trebuie s\ ne spunem c\ modelul s\ fie chinezescsau s^rbesc, sau Calderon, sau Nibelungii�. Deci, nicichinez, nici slav, nici spaniol, nici german. Chiar [iaceast\ simpl\ enumerare dovede[te c\ �literaturauniversal\� (sub form\ canonic\ sau nu) era g^ndit\de Goethe ca o totalitate, c\ ea cuprinde literaturina]ionale din toate zonele geografice [i lingvistice [ic\ ea se confund\, de fapt, cu literatura ca atare, culiteratura pur [i simplu. Orice limitare este, `n oricecaz, exclus\ din principiu [i de la `nceput.

S\ redeschidem [i cel\lalt mare precursor, Mazzini,cu al s\u celebru manifest. D�una letteratura europea(1829). Observ\m imediat aceea[i ambiguitate [ialternan]\ de sensuri, produs\ de faptul c\ la aceaepoc\ literatura �european\� era, `ntr-adev\r, singura

113Pentru Europa

bine cunoscut\, [i c\ `ntregul context al discu]iei era�european� : o revist\ european\, o limb\ european\etc. {i el vorbe[te de o entitate �Europa�, de �unatendenza europea�, caracterizat\ prin noteuniversale : �o armonie de necesit\]i [i dorin]e, og^ndire comun\, un suflet universal, care orienteaz\no]iunile pe drumuri conforme aceluia[i ]el� (XIX)etc. To]i cei care i-au urmat au g^ndit �Europaliterar\� `n aceia[i termeni : patrimoniu comun,comunitate a spiritelor creatoare, izvoare [i idealuricomune, `ntr-un cuv^nt unitate cultural\. Ea esteasigurat\ de o serie de valori specifice. Culturaeuropean\ este, `n esen]\, latin\ `n extensiune, elin\`n ad^ncime, cre[tin\ `n `n\l]ime. Aceste valori desinvocate de to]i teoreticienii �Europei literare� (exem-plul cel mai tipic este oferit de E.R.Curtius) nu sunt`n exclusivitate valori vest-europene. Limitele lor suntefectiv fluide, dar ele nu se reduc `n nici un caz laun patrimoniu `nchis, restrictiv vest-european. Europa(cultural\, literar\ etc.) formeaz\ o unitate g^ndit\ideal, f\r\ bariere. Este un punct de vedere reafirmatde toate spiritele paneuropene contemporane. Denisde Rougemont `ntre al]ii, de amintit pentru claritateamesajului2. Ideile de umanism, persoan\, pluralism,democra]ie, drepturile omului etc. sunt cel mai desinvocate. Un filosof rom^n, Constantin Noica, adaug\[i �primatul valorilor autonome�3...

Adversarii �literaturii europene� � mult mai nume-ro[i dec^t s-ar crede � invoc\ existen]a literaturilorna]ionale (incontestabil\ !) pentru a combate o presu-pus\ unificare, omogenizare, nivelare pe care ideea�european\� ar presupune-o. Interpretarea este cutotul abuziv\. �Literatura european\� (ideal sau reali-tate) nu implic\ desfiin]area, anihilarea sau primej-duirea `ntr-un fel oarecare a literaturilor na]ionale.Realitatea evolutiv\ a tradi]iilor [i limbilor na]ionaler\m^ne `n continuare la fel de vie, `n ciuda oric\rei

114 Adrian Marino

r\sp^ndiri a unei sau a unor limbi interna]ionale.Raportul esen]ial dintre �european� (�universal�) [i�na]ional� este numai unul de unitate `n diversitate,de diferen]iere `n uniformitate, de implicare [i inte-grare reciproc\. Nici un teoretician serios al �literaturiieuropene�, `ncep^nd cu critici [i esei[ti ca T.S.Eliot [itermin^nd cu comparati[ti ca L.Foscolo Benedetto,n-au g^ndit altfel5. Dreptul european la pluralitate [idiversitate literar\ este imprescriptibil [i inviolabil.Nu se poate vorbi `n nici un caz de un bloc coerent,de omogenizare latent\ sau programat\. �Interna]io-nalizarea� [i �europenizarea� literaturii (vom vedeaimediat `n ce sens) este una, uniformizarea [i supra-na]ionalizarea este alta. Din convergen]a hetero-geneit\]ilor na]ionale rezult\ general-umanul `n ex-presie literar\, nu o literatur\ apatrid\ [i nedi-feren]iat\. Ideea este larg `mbr\]i[at\, inclusiv decomparati[ti6. Scriitorul �european� pleac\ de larealit\]i na]ionale, dar el sub`n]elege `n mod con-stant, `n `ntreaga sa oper\, existen]a [i prezen]a�Europei� `n totalitatea dimensiunilor sale. El scrie `nperspectiv\ european\, cu �Europa� integral\, `ntre-v\zut\, visat\, imaginat\ `n filigran. Idealul este deciscriitorul �na]ional�7 cu spirit, educa]ie [i aspira]iieuropene. Acest tip de scriitor va r\m^ne `nc\ mult\vreme figura polar\ a literaturii efectiv europene `ncurs de constituire.

Nota dominant\ a acestei literaturi este un modelspecific de rela]ii literare [i culturale, de definit cutoat\ claritatea. Este sensul tare, am spune, al ideiide �literatur\ european\�. Bazele sale au fost puse`n secolul 19, `n perioada Goethe-Mazzini, D-na deStaël, urma]i de Villemain, J.-J.Ampère, PhilarèteChasles, Carlyle. To]i ace[ti precursori urmeaz\ a firelua]i, sistematiza]i [i reformula]i `n termenii actualide la sf^r[itul secolului 20. ~n orice caz, se simte

115Pentru Europa

nevoia unei puternice reactualiz\ri [i reafirm\ri aacestui model devenit clasic `ntr-o perioad\ c^ndnu pu]ine obstacole [i bariere i se opun `nc\ :

1. Literatura european\ � [i implicit �universal\�,sinonimia celor dou\ no]iuni fiind, la acest nivel,fundamental\ � presupune comunicare [i circula]ialiterar\ liber\, stimularea [i intensificarea continu\ aschimbului de valori de pretutindeni. Goethe vor-be[te de �u[urin]a comunica]iilor�, de �multiplicarea[i rapiditatea rela]iilor�. �Cine vrea s\ `n]eleag\ pepoet/ Trebuie s\ mearg\ `n ]ara poe]ilor�8. Expresiafrancez\ corespunz\toare a epocii este �circula]ialiterar\�, �comer]ul interna]ional�, �liberul schimb�.Ideea reapare [i la mul]i comparati[ti moderni9.Realizarea acestor schimburi se produce `n primulr^nd prin traduceri (un important articol al Dnei deStaël din 1816), dar [i prin colabor\ri interna]ionale,asocia]ii, colocvii etc.

2. Literatura european\ (=universal\) cere [i sti-muleaz\ cooperarea [i influen]a reciproc\. Ea promo-veaz\ o literatur\ permeabil\, receptiv\, sensibil\,deschis\ asimil\rilor creatoare, diferen]ierii [i alte-rit\]ii. Cultivarea raporturilor amicale (�pa[i prie-tene[ti�), �corectarea� [i �toleran]a� reciproc\ devinnecesit\]i [i imperative morale [i literare de primordin. {i aceste expresii sunt goetheene. De aceea[iorientare sunt [i alte formule excelente (uitate), totde epoc\ : �Weltliteratur... altfel spus conciliereapunctelor de vedere opuse� (Villemin) sau �schimbulmultilateral� (ein wechselseitiger Austausch)(T.W.Danzel)10. Studiul �influen]elor� literare str\ine,care `ncep s\ fie recunoscute [i studiate sub aceast\emula]ie ([i care se transform\ `n perioada pozitivist\`n simpl\ erudi]ie istorico-literar\), are la originecon[tiin]a particip\rii la tradi]ii [i valori europene,recunoa[terea [i cultivarea elementelor literare co-

116 Adrian Marino

mune, interna]ionalizarea crea]iilor locale, ie[irea dinizolare, l\rgirea orizontului. �Cine nu cunoa[te dec^to literatur\ nu cunoa[te dec^t o singur\ pagin\ ac\r]ii� (Mazzini).

3. Literatura european\ (=universal\) `ncurajeaz\competi]ia [i spiritul de emula]ie al literaturilorna]ionale, care-[i p\streaz\ `n continuare indivi-dualitatea, specificul [i aspira]iile specifice. Fiecareare `ns\ un rol de jucat [i Goethe apas\ `nc\ o dat\pe ideea necesit\]ii ie[irii din �]arcul strâmt�, prindep\[irea izol\rii [i a provincialismului, `n primulr^nd a literaturii germane. Ea are �misiunea� sa, darf\r\ complexe, infatu\ri [i �`nfumurare pedant\�. ~naceast\ situa]ie se afl\ de fapt toate literaturile. D-nade Staël f\cuse aceea[i teorie : De l�émulation (De laLittérature, II, III). Concuren]\ constructiv\ deci, `nspirit amical, colegial, confratern. ~n termenii luiMazzini de �fraternitate� universal\. Personalitateana]ional\ nu se pierde, nu se estompeaz\, ci estestimulat\ s\ dezvolte un spirit de colaborare crea-toare, s\ cultive universalitatea general-uman\,diversificat\ [i exprimat\ `n forme na]ionale. ~n felulacesta, agresivit\]ile na]ionaliste [i [oviniste se [terg,se estompeaz\, devin chiar imposibile.

4. Literatura european\ (=universal\) constituiebunul comun al `ntregii umanit\]i, care devine � totcu o expresie goethean\ � o �patrie l\rgit\�, �extins\�(erweitertes Vaterland). Ea constituie o comunitate devalori, idei, forme literare etc., la care to]i au liberacces. Europa literar\ reprezint\ deci un patrimoniucomun. Ea este rezultatul unei colabor\ri active inter-continentale. Goethe, apoi Mazzini `ntrev\d �auroraunei Literaturi europene : nici un popor nu va puteaspune c\ a f\cut-o singur, toate au contribuit la fun-darea sa�. Astfel de idei pluteau `n aer [i ele `[ip\streaz\ [i azi `ntreaga lor actualitate [i for]\ de

117Pentru Europa

impact. Foarte pu]in cunoscut este [i un text francezdin 1826 : literatura este o �proprietate public\ [i obog\]ie na]ional\ [i chiar universal\� (N.Lemercier)11.Deci un bun care devine general-accesibil f\r\ res-tric]ii de nici un fel. Dep\[irea prejudec\]ilor na]io-naliste, �r\ut\]ii intolerante�, �mediocrit\]ii lene[e�(am citat din nou pe Mazzini) devin necesit\]ile abso-lute ale acestui spirit european, obstacole de dep\[itcu orice pre]. Un �nou umanism�, o �civiliza]ie uni-versal\� se cer deci instaurate. Astfel de apeluri se facauzite cu mult\ insisten]\ mai ales `n epoca noastr\dup\ terminarea celui de al doilea r\zboi mondial,chemat\ la reconstruc]ie [i reorganizare interna]ional\(T.Mann, 1945)12. Evolu]ia evenimentelor pe con-tinentul european din ultimele decenii, `n Vest [i Est,reactualizeaz\ tot mai urgent [i mai energetic ideeacomunit\]ii (literare etc.) europene.

Noile realit\]i � dar [i `ntreaga tradi]ie a ideiiliterare europene � readuc `n discu]ie [i o alt\problem\ esen]ial\ : care sunt dimensiunile [i fron-tierele literaturii europene ? R\spundem f\r\ nici oezitare : �literatura european\� nu se poate restr^nge,`n nici un caz, doar la c^teva mari literaturivest-europene. Literaturile central-europene [iest-europene sunt nu mai pu]in europene. Estul faceparte [i el din Europa. A-i recunoa[te identitateaeuropean\ [i a-l integra `n sistemul european deschimburi literare, `n dublu sens, `n `n]elesul definitmai sus, constituie concluzia logic\ a conceptului de�literatur\ european\� astfel definit. Este o necesitateesen]ial\ a epocii, o consecin]\ fireasc\ a modului dea g^ndi european `n literatur\. Scriitorii estici, detoate na]ionalit\]ile, au tot dreptul, ca europeni cupersonalitate distinct\, s\ circule, s\ publice, `n modfiresc, oriunde `n Europa [i `n lume. Nu este vorbanici de �cosmopolitism�, nici de pierderea identit\]ii

118 Adrian Marino

na]ionale, ci de necesitatea dialogului literar � intenseuropean � f\r\ restric]ii [i obstacole artificiale.Deprovincializarea radical\ presupune europenizareagradual\, selectiv\, constructiv\ [i integrarea pro-gresiv\ � `n diferite forme de cooperare, la scarainterna]ional\ � a tuturor scriitorilor din Europa.

Trebuie reamintit, `n acela[i timp, c\ to]i mariipromotori ai �literaturii europene� au g^ndit aceast\realitate f\r\ restric]ii, ierarhiz\ri [i bariere geograficesau de alt\ natur\. Limitarea doar la marile literaturioccidentale a fost de la `nceput exclus\. Goethe, amv\zut, recuno[tea [i existen]a literaturii s^rbe[ti [i�boeme� (din care a [i tradus). Mazzini vorbea de oEurop\ �de la Neva la Ebru� (anticip`nd formula luiDe Gaulle �de la Atlantic la Urali�). El cita scriitorispanioli, danezi [i ru[i (Kozlov, Pozharscky, Pu[kin,to]i de �tendin]\ european\�), credea `ntr-o literatur\�unic\ pentru toat\ Europa�. Cultura european\comun\ est-vest (referin]\ mai pu]in cunoscut\) afost afirmat\ [i de Jules Michelet13.

Comparati[tii a[a-zic^nd �clasici� (to]i de forma]ieoccidental\) n-au mai revenit cu insisten]\ [i cuaten]ia necesar\ asupra ideii europene. Nu acesta afost totu[i cazul lui Arturo Farinelli `n Il signo di unaletteratura �mondiale� (1925). Dup\ 1945, recunoa[-terea literaturilor central [i sud-est europene, rus\ [islave `n general, devine cu at^t mai mult o eviden]\,nu numai literar\, dar [i geopolitic\ [i ideologic\.Cine ar mai concepe azi cu seriozitate o �literatur\european\� f\r\ ru[i, polonezi, jugoslavi, unguri,cehi, bulgari etc ? Contribu]iile slave la literatura [icon[tiin]a european\ au atras, nu o dat\, aten]iacercet\torilor [i comparati[tilor14. Faptul c\ Denis deRougemont `n Lettre ouverte aux Européens, care nuuit\ nici pe albanezi, nu se adreseaz\ [i ru[ilor (careau adus totu[i at^tea contribu]ii esen]iale la dez-voltarea literaturii europene [i mondiale � Dos-

119Pentru Europa

toievski, Tolstoi � etc.) nu poate fi considerat dec^tca regretabil.

Toate valorile recunoscute ca specific europeneau circulat [i au fost receptate, reinterpretate etc. [i`n estul Europei. Teritoriul [i frontiera lor sunt acolounde aceste valori sunt asimilate, cultivate, ap\rate,oriunde `n spa]iu. Este [i cazul culturii [i literaturiirom^ne care `ncepe s\ descopere `n mod precipitat,intens [i entuziast, Europa, `nc\ din perioadaLuminilor15. Literatura rom^n\ cult\ este, `n esen]\,de structur\ [i voca]ie european\. To]i marii s\iclasici [i `n primul r^nd Eminescu sunt anima]i [iexprim\ un spirit european. Ideea rom^n\-european\are o curb\ sinuoas\, este adev\rat, mai ales `nultimele decenii, dar este semnificativ c\ o revist\literar\-ideologic\ Ideea european\ a ap\rut `n Rom^-nia `ntre 1919-1928. Tradi]ia bizantin\, at^t deputernic\ `n sud-estul continentului, este la fel deeuropean\ ca [i cea latin\. S-a afirmat de altfel, tot`n aceast\ zon\, c\ `nceputul culturii europenedateaz\, de fapt, de la Conciliul de la Niceea, din325, continuat `n alte [ase reuniuni p^n\ `n anul78716. ~n orice caz, �na[terea� Europei este plural\,policentric\. Roma [i Bizan]ul sunt, `n perspectiv\european\ � convergente [i complementare. La felParisul [i Atena. {i alte centre. Se poate chiar spunec\ �centrul� actual al Europei este oriunde se ia oini]iativ\ sau se realizeaz\ o convergen]\ [i o coope-rare de semnifica]ie [i audien]\ european\, `n Vestsau Est. Monopolul elitist al unui singur centru(Parisul, de pild\) a devenit `n orice caz inacceptabil.

Expresia tradi]ional\ a tendin]ei care neag\concep]ia regenerat\, modern\, a �literaturii euro-pene� poart\ numele � bine cunoscut � de �euro-centrism�. Termenul exprim\ un ansamblu deatitudini [i orient\ri care se opun direct sau indirect

120 Adrian Marino

constituirii [i dezvolt\rii �literaturii europene� `ntermenii defini]i mai sus :

1. ~n forma sa cea mai direct\ [i agresiv\,eurocentrismul (respectiv : restr^ngerea literaturiieuropene la c^teva mari literaturi vestice ale unor]\ri cu foarte mari imperii coloniale) constituie oform\ de imperialism [i colonialism cel pu]in cul-tural. Ideologie, `n mod evident, dep\[it\ de noiletendin]e [i realit\]i ale lumii contemporane, dar cuurm\ri `nc\ evidente `n unele studii comparatiste [iliterare. A vorbi, de pild\, `ntr-o revist\ com-paratist\, de existen]a �literaturii coloniale�, chiar [idup\ lichidarea imperiilor coloniale, este doar unsingur exemplu17. Imaginea restrictiv\, manipulat\,tenden]ioas\ a �Orientului� pus\ `n circula]ie deunii occidentali, apar]ine aceleia[i mentalit\]i ana-cronice. Refuzul literaturilor nonoccidentale [iabsen]a schimburilor culturale constituie vestigiiimperialiste, denun]ate energic [i `n studii com-paratiste foarte recente18.

2. Proclamarea explicit\ sau implicit\ a superio-rit\]ii indiscutabile a modelului literar vest-european,urmat\ de ierarhizarea `ntregii literaturi mondiale `nfunc]ie de criteriile [i scara de valori vest-europeneconstituie o alt\ form\ (clasic\) de eurocentrism. Elapare cu claritate `nc\ la F.Brunetière, `n articolul s\udin 1900, deschis totu[i pentru epoc\, La Littératureeuropéenne. Critici actuali, ca R.M.Albérès [iW.Weidlé, `n sintezele [i pledoariile lor �europene�,sunt anima]i mai mult sau mai pu]in explicit deaceea[i convingere. Ea este mult mai r\sp^ndit\ dec^ts-ar b\nui, de[i spiritul timpului impune � cu oinsisten]\ tot mai evident\ � o surdin\ unor astfel deprofesiuni de credin]\.

3. Eurocentrismul cunoa[te [i forme de exclu-sivism radical, uneori absurd. Teza, larg r\sp^ndit\ `n

121Pentru Europa

unele sfere comparatiste, conform c\reia doar thewestern heritage formeaz\ obiectul acestei disciplineeste una dintre acestea. O formul\ ca a lui FernandBaldensperger (ceva mai veche), La Littératureuniverselle selon l�esprit occidental (Annales del�Université de Paris, 6/1934, pp.532-560) exprim\`ntreg spiritul eurocentrist : literatura universal\ estedoar ceea ce Occidentul recunoa[te ca atare. ~nforma sa extrem\, eurocentrismul ajunge la afirma]iica acestea, care ne scutesc de orice comentariu :

�Nu exist\, la drept vorbind, literatur\ dec^t `nEuropa occidental\ sau dup\ exemplul s\u� (RenéM.Guastalla)19.

Existen]a literaturilor tradi]ionale (indiene, arabe,africane, chineze, japoneze etc. etc.) este negat\dintr-un condei...

4. O consecin]\ a acestor convingeri exagerateeste proclamarea Europei occidentale [i a literaturilorsale drept �centrul� unic de radiere [i educare alliteraturilor lumii. Europa de vest este �metropolageniului uman�, �motorul lumii�. Ea a inventat totul`n cultur\ [i civiliza]ie. Modelul s\u se impune cunecesitate lumii `ntregi care doar �copie� Europa.Hegemonia Vestului este [i r\m^ne indiscutabil\. Setransfer\ fenomenul sincroniz\rii civiliza]iei [itehnicii, `ntr-adev\r `n plin\ [i inevitabil\ expansiune,`ntreg domeniului cultural. Ceea ce, `n mod teoretic[i practic, duce la prejudecata c\ toate literaturilelumii au un singur �centru�, un singur �izvor�, unsingur �model�, vestic de inspira]ie (anglo-saxon,francez, german etc.). Studiile [i bibliografiilecomparatiste grupate pe capitole : �influen]efranceze�, �engleze�, �germane� etc. asupra tuturorcelorlalte literaturi sunt un reflex al acestei mentalit\]irestrictive, unilaterale, chiar dac\ inocente, maitotdeauna de bun\ credin]\. Experien]a, dac\ nu

122 Adrian Marino

convingerea european-universalist\, dovede[te totu[ic\ nu o singur\ literatur\ poate fi �centrul� sau�motorul� tuturor celorlalte, c\ nu succesul �parizian�sau �londonez� este unicul criteriu de consacrare [iform\ de existen]\ literar\. Unii comparati[ti actualidenun]\ de altfel pe fa]\ aceast\ concepciónantipática (Claudio Guillén)20.

5. Exist\, `n sf^r[it, [i alte forme mai pu]indeclarate de eurocentrism, ceea ce nu `nseamn\ c\ar fi mai pu]in evidente, radicale [i active. Una,foarte r\sp^ndit\, este ignorarea, dezinteresul tacit,`nv\luit `n forme politicos distante, pentru tot ceeace nu constituie literatur\ occidental\ saupro-occidental\ (influen]at\ `n mod direct, tradus\,cu program literar vestic etc.). O astfel de atitudineeste frecvent\, am spune chiar tipic\, marilor mediaactuale, spiritelor jurnalistice de pretutindeni, f\r\preg\tire literar\, filologic\, lingvistic\ etc., carepropag\ doar literatura ultimelor apari]ii imediataccesibile. ~n acela[i sens lucreaz\ [i specializareaacademic\, necunoa[terea limbilor str\ine, o serie`ntreag\ de restric]ii [i obstacole de ordin purpractic. Nu poate fi negat\ realitatea acestor fapte.R\spunsul este specializarea necesar\ (recomandabil\nu numai studiilor vest-est, extrem-orientale depild\21, dar [i europene), dublat\ de con[tiin]a con-stant\ a existen]ei �literaturii universale�. Altfel spus,al specializ\rii, care, chiar atunci c^nd `[i restr^nge`n mod con[tient, metodologic, raza vizual\, nuneag\ `n vreun mod oarecare existen]a literaturilorce se sustrag competen]ei sale fatal limitate. Estevorba de a avea doar preconceptul constant almodelului rela]iilor literare interna]ionale definitanterior [i de a-l aplica `n mod consecvent `n sferaproprie � fie ea [i inevitabil restr^ns\ � de activitate.At^t [i nimic mai mult. O astfel de exigen]\ nu esteexcesiv\, ci strict recomandabil\.

123Pentru Europa

Este cazul a reaminti c\ reac]ii antieurocentricefoarte limpezi s-au putut semnala � [i nu de azi � lao serie `ntreag\ de comparati[ti europeni [i americani.Orientarea unui Etiemble sau Wellek este binecunoscut\. O sintez\ a acestor lu\ri de pozi]ii,`mpreun\ cu noi argumente, am realizat chiar noi`n[ine `ntr-o lucrare anterioar\22. Activitatea Asocia]ieiinterna]ionale de literatur\ comparat\, ca [i proiectuls\u de vast\ sintez\ (Histoire comparée des littératuresde langues européennes) p\r\se[te tot mai decisvechea orientare eurocentric\ tipic\ mediilor aca-demice occidentale tradi]ionale. Ea este tot maievident\ `n domeniul studiilor comparate East-West-Relations, `n]eleg^nd prin �Est� literaturileextrem-orientale (studii animate mai ales de A.OwenAldrige), latino [i sud-americane23, central [i sud-esteuropene etc. Se accept\ tot mai pu]in prejudec\]ileprovincialiste, proclamarea tendin]elor vest-europene(efectul unor accidente social-istorice) ca universale,aplicarea mecanic\ a termenilor occidentali la genuri,forme [i structuri literare orientale, impunerea mode-lelor vestice `n Est etc.24. Antieurocentriste erau, `nesen]\, [i concep]iile anterioare ale lui T.S.Eliot, carecerea `nc\ `n Tradition and the Individual Talent(1919) considerarea `ntregii literaturi europene`ncep^nd cu Homer ca av^nd o �existen]\ simultan\�,`n cadrul unei �ordini simultane�. La fel, ideea luiHarry Levin conform c\ruia �toate literaturile�formeaz\ one organic continuum (Grounds for Com-parison, 1972, p.35). Estul � apropiat sau dep\rtat �este inclus `n defini]ie.

Pentru a p\stra m\sura dreapt\ a lucrurilor, trebuieprecizat [i uneori chiar subliniat c\ eurocentrismul aavut � [i sub unele aspecte continu\ s\ aib\ [i azi �[i un rol pozitiv. Cu toate limit\rile sale, culturavest-european\ a adus [i aduce o contribu]ie emi-

124 Adrian Marino

nent\ la conservarea, transmiterea [i studierea tuturorculturilor orientale moarte sau vii. Sinologia, depild\, este � a fost `n orice caz � o [tiin]\ �francez\�.Pe de alt\ parte, ap\rarea valorilor occidentaleamenin]ate `n diferite `mprejur\ri istorice (mai vechisau mai noi) a constituit [i constituie un enormserviciu adus `ntregii umanit\]i. Pe m\sur\ ce noilevalori europene se vor cristaliza [i impune, �ap\rareaOccidentului� (tem\ clasic\ `n cultura vestic\ : HenriMassis et al.) ì va schimba con]inutul [i, `n orice caz,raza de ac]iune. Dar aceast\ capacitate mereuverificat\ de rezisten]\, continuitate [i expansiune nupoate fi negat\ `n nici un caz Occidentului. Merituls\u este istoric.

S\ re]inem [i faptul c\ eurocentrismul, `n condi]iiistorice date, constituie un fenomen normal, natural.Tradi]iile culturale [i literare comune, o cunoa[tereinevitabil mai bun\ a literaturilor apar]in^nd acestuipatrimoniu, popularizarea lor fireasc\ prin `ntregulsistem de studiu [i educa]ie, cunoa[terea limbiloroccidentale de circula]ie, toate acestea i-au datinevitabil na[tere. {i apoi de ce s-ar pl^nge `n toate`mprejur\rile literaturile estice c\ nu sunt de multeori bine cunoscute, luate `n considera]ie, cultivateetc. ? Vina nu este numai a culturilor occidentale.Culturile estice (`mprejur\ri istorice nefavorabile,profund coercitive, totalitare, izola]ioniste, lips\ deaspira]ii europene, complexe [i tradi]ii restrictive,teorii evazioniste, chiar capitularde � de tipul �sabo-tarea� [i �ie[irea din istorie� etc.) n-au f\cut adeseatot ce puteau face pentru a �intra� efectiv `n Europa[i deci a fi socotite ca partenere legitime, egale `nprincipiu, de dialog [i schimburi intelectuale.

Prejudec\]ii eurocentrice, azi `n reflux, i se opuneo deschidere tot mai consecvent\ [i mai energic\spre universalitatea literaturii. Doar c\ antieuro-centrismul a devenit, mai ales `n perioada actual\, o

125Pentru Europa

teorie mai complex\ [i mai complet\. Ea este literar\[i trans-literar\ `n acela[i timp. �Literatura european\�nu mai este, nu mai poate fi g^ndit\ azi doar `ntermeni pur literari. ~n defini]ia sa intr\ [i valoriideologice, morale, o adev\rat\ sintez\ spiritual\.Mazzini `nsu[i (pentru a ne `ntoarce din nou laizvoarele literar-europene) vorbe[te, cum am v\zut,de o �g^ndire comun\�, de un �suflet universal�, deun �gust mai universal� care absoarbe, dep\[e[te [irectific\ �gustul exclusiv� na]ional. Se preconizeaz\de pe acum o dubl\ universalizare, c\reia studiileliterare actuale, comparatiste `n primul r^nd, nu i semai pot sustrage : 1. Literatura universal\ includetoate literaturile din Vest (extremul occident) [i Est(extremul orient) ; 2. Literatura european\, a c\reivoca]ie universal\ a fost proclamat\ de to]i ini]iatoriis\i, exprim\, ap\r\ [i propag\ toate valorile uni-versal-umane. Acestea din urm\ constituie o realitateincontestabil\, chiar dac\ europeanul are uneoritendin]a abuziv\ s\ se identifice doar el cu �omuluniversal�. Universalitatea uman\ este rezultatul uneiconvergen]e, aspira]ii [i voca]ii comune a con[ti-in]elor active, lucide [i evoluate de pretutindeni. ~nstilul mesianic-retoric al epocii, Mazzini proclamaseacela[i mesaj : �Noi renun]\m la orice prejudecat\na]ional\ [i spunem tuturor scriitorilor cei maiimportan]i ai tuturor popoarelor [i de toate v^rstele :veni]i !� Acest limbaj, altfel formulat, `[i p\streaz\`ntreaga sa actualitate [i semnifica]ie.

Reflec]ia comparatist\ modern\ � c^nd dep\[e[testadiul pur istoricist al studiului rela]iilor literareinterna]ionale � recunoa[te existen]a fenomenuluiliterar european deschis, dinamic, `n plin\ expan-siune. Altfel spus, al realiz\rii sale progresive, peetape, prin asumarea universalit\]ii literare integrale.Dar nu conform unui model normativ eurocentric, ciprin l\rgirea continu\ a ideii �literaturii europene�.

126 Adrian Marino

Nu `n sensul extinderii geografice nivelatorii, ci alidentific\rii treptate cu ideea `ns\[i de �literatur\universal\� [i, la limit\, cu `ns\[i ideea de �literatur\�.Procesul devine posibil prin subsumare, induc]ie [igeneralizare continu\. Ori de c^te ori se de-monstreaz\, de pild\, realitatea [i migra]ia curentelorliterare dincolo [i peste frontierele literaturilor na]io-nale, sau conceptul de literatur\ (european la origine)este sau poate fi raportat [i unor scriitoriextra-europeni (africani, asiatici etc.), este evident c\�literatura european\� a primit o alt\ defini]ie, multmai extins\ [i v\dit generalizant\. Dac\ se recunoa[te�literaturii europene� o pluralitate de r\d\cini [iizvoare comune (greco-latine, iudeo-cre[tine, ger-mane, celtice, arabe25, slave etc.), de ce acela[i modelnu s-ar aplica [i literaturilor din alte zone, la limit\totalit\]ii literaturilor ? Dac\ se admite acest principiupentru Europa, de ce el n-ar fi valabil [i pentru alteliteraturi [i chiar pentru `ntreaga literatur\ universal\ ?

Tendin]a, tot mai evident\, de a identifica `n acestsens �literatura european\� [i cea �mondial\� estedeci fireasc\ prin `ns\[i voca]ia universalist\ originar\[i intrinsec\ a �literaturii europene�. Dac\ ea p\s-treaz\ `nc\ o determinare geografic\ aparent limitat\,restrictiv\, faptul se explic\ `n primul r^nd prin loca-lizarea `n Europa a primelor teorii universaliste. Apoi,mai ales, prin considerarea implicit\ sau explicit\ aEuropei ca simbol al `ntregii mondialit\]i literare. Sepleac\ totdeauna de la cunoscut la necunoscut. ~norice caz � [i o antologie de texte [i manifestecomparatiste esen]iale de tipul La letteratura delmondo (1984) de Armando Grisci, preocupat\ de�mondialitatea literaturii� o dovede[te din plin � re-flexia comparatist\ fundamental\ (de la G.Mazzini, laA.Farinelli [i L.Foscolo Benedetto [i E.Auerbach)tinde `n mod constant la omologarea teoretic\. Nufactual\, ci de substan]\ : european-mondial `n

127Pentru Europa

literatur\. Se pot ad\uga [i alte nume mai recente :Claudio Guillén, A.Owen Aldridge [i din nouEtiemble cu recenta sa carte : Ouverture(s) sur uncomparatisme planétaire (1988) etc. Nu este vorba,repet\m, de a revendica o competen]\ universal\(utopic\) � specializarea [i lucrul pe echipe r\m^nmereu tot mai necesare � ci doar de a g^ndi `n modconstant literatura � toat\ literatura, f\r\ nici o discri-minare � sub specia universalit\]ii. Ceea ce seimpune este `n primul r^nd o schimbare de menta-litate, de paradigm\ [i unghi de recep]ie. Ierarhizarea[i clasificarea tradi]ional\ a literaturilor `n �majore� [i�minore�, �centrale� [i �marginale�, devine atunci f\r\sens. Astfel de scheme trebuie `n orice caz aban-donate.

Vechiul vis universalist al �cet\]ii literelor�, Repub-lica litteraria, pe care Rena[terea [i Umanismul `nceps\ le propun\ cu insisten]\ Europei, cap\t\, `n felulacesta, o nou\ [i puternic\ actualizare. Mesajul s\unu prive[te numai libertatea [i eficien]a comu-nica]iilor literare `n timp [i spa]iu, ci [i solidarizareaactiv\ `n jurul valorilor general-umane. Egalitatea,libertatea, toleran]a, ideea de Weltbürgertum literar\,con[tiin]a vocilor distincte `ntr-un cor unic, unitatea`n diversitate sub toate raporturile, sunt c^teva dintreacestea. Ele sunt cultivate nu numai de unii compa-rati[ti, care au dep\[it studiul erudit-pozitivist, dar [ide scriitorii pentru care idealul �universal� coincidecu cele mai `nalte aspira]ii morale. Sau, pentru a citape A.Soljeni]`n, cu prilejul decern\rii Premiului Nobelpentru Literatur\, literatura este �capabil\ s\ comuniceo expresie condensat\ de la o ]ar\ la alta, `n scopulde a nu mai fi diviza]i [i deruta]i [i ca diferitelenoastre sc\ri de valori s\ coincid\�. Scopul final estede a �dezvolta `n noi o viziune capabil\ de a`mbr\]i[a lumea `ntreag\�26.

128 Adrian Marino

Este semnificativ c\ astfel de voci se aud [i `n Est(M.Kundera, de pild\, printre cehi). Se pot aminti [irom^ni, Constantin Noica, `ntre al]ii, care `ntrevede,`n curs de formare, o nou\ specie de om, homoplanetarius27, sau Mircea Eliade, `n ultimul s\uinterviu : �Simt aici ceva, nu cosmopolit ci universal.~n Chicago sunt americani de tot felul, diferi]i nunumai etnic sau rasial, dar [i cultural ; aceasta `ns\nu-i `mpiedic\ s\ formeze o unitate ; iat\ un fapt carem\ fascineaz\. Ce se `nt^mpl\ aici se va petreceoriunde pe planet\ `n urm\toarele trei sau patru sutede ani.�

~ntr-o astfel de perspectiv\, obiectivul final alstudiilor literare �comparatiste� se modific\ `n modnecesar `n sens universalist [i generalizant. Dac\ nuliteraturile na]ionale izolate ci totalitatea literaturilorformeaz\ adev\ratul c^mp de investiga]ie [i punere`n rela]ie, de analiz\ [i sintez\ literar\, dac\ exist\ `nultim\ analiz\ doar o singur\ literatur\, rezult\ c\�literatura universal\� se confund\ cu �literatura� pur[i simplu. Iar dac\ unui text dintr-o literatur\ na]io-nal\ i se recunoa[te calitatea de �literar� prin `ns\[iliteraritatea sa, aceea[i calitate urmeaz\ a fi recu-noscut\ [i tuturor textelor literare de pretutindeni,din toate literaturile lumii. Ele apar]in literaturii `nm\sura `n care particip\ sau nu la literaritate.

Aceast\ literaritate, peste tot verificat\, poate finumit\, pentru a ne men]ine `n tradi]ia goethean\,allgemeine Weltliterarität, o �literaritate universal\�28.Noi am propus `ntr-o lucrare anterioar\ termenul de�literaritate comparatist\�. Dar indiferent de termi-nologie, rezult\ limpede c\ unitatea de structur\,fenomenologic\ [i morfologic\ a literaturilor lumii,nu poate participa dec^t la aceea[i unic\ �esen]\� sau�substan]\� literar\. Dac\ se admit pentru o astfel derealitate, la un nivel maxim de generalitate, defini]iiclasice universale ale artei [i literaturii de tipul

129Pentru Europa

mimesis, idee, intui]ie, expresie, reflectarea realit\]iietc. etc., aplicabile peste tot, de ce nu s-ar admite [io astfel de defini]ie a literaturii ? La fel de universalaplicabil\ [i verificabil\ `n timp [i spa]iu ? Problemaare implica]ii estetice [i filozofice evidente. Totuldepinde de acceptarea (sau nu) [i a unei astfel deperspective.

(1990)

130 Adrian Marino

3. Literatura �european\�[i �universal\� : o nou\ perspectiv\

comparatist\

Literatura comparat\ care n-a avut niciodat\, `ntreac\t fie spus, un statut foarte precis � cunoa[te `nultimul timp noi reformul\ri [i defini]ii. Se vorbe[tede un �nou spirit comparatist�1, vechea, tradi]ionalaaccep]ie a literaturii comparate, conceput\ ca �simpl\disciplin\ academic\�, nu mai d\ satisfac]ie. Suntformulate noi obiective [i imaginate noi metode.

Se desprind, `n mare, dou\ categorii de noiorient\ri [i direc]ii. Ambele preocup\ri au un caracterideologic manifest. Ar fi fost [i cu neputin]\ ca, `ntr-operioad\ de mari tensiuni [i confrunt\ri ideologice,�literatura comparat\� s\ r\m^n\ `n continuare neutr\,o disciplin\ academic\ oarecare, oscilant\ [i neim-plicat\. Simplul studiu istoric al rela]iilor literareinterna]ionale, al influen]elor [i �izvoarelor�, al cir-cula]iei temelor [i tipurilor literare, al imagologiei [ialte cercet\ri de aceea[i factur\, predominant facto-logice, pozitiviste, nu mai corespunde noilor exigen]e`n acest domeniu de investiga]ie.

Pentru unii comparati[ti din ]\rile de Est (printrecare ne num\r\m), comparatismul este animat [iorientat cu at^t mai mult de o dinamic\ ideologic\specific\. Nu trebuie uitat `ndeosebi faptul c\ timp dedecenii, cultura academic\ [i neacademic\ � a ]\rilordin Est, a suferit crunt de izolare, dogmatism, dirigism[i constr^ngere. ~n perioada stalinist\, comparatismul

131Pentru Europa

era declarat pur [i simplu disciplin\ �cosmopolit\� [iinterzis cu des\v^r[ire. Politica de izolare condamna[i reprima orice leg\turi literare interna]ionale nedi-rijate [i necontrolate. Din care cauz\, sub acest regimde dictatur\, orice preocupare comparatist\ � inter-na]ional\ prin esen]\ � `nsemna a `ntre]ine leg\turicu lumea liber\, prin `ncerc\ri de ie[ire din izolare,de solidarizare cu preocup\rile critice, istorice [iteoretice ale `ntregii lumi necomuniste. A nu ]ineseama de acest context ideologic specific � de unde[i o nou\ concep]ie comparatist\ � reprezint\ o mareeroare. {i, `n definitiv, la ce serve[te �comparatismul�dac\ el nu ne ajut\ s\ `n]elegem [i s\ ne transpunem[i `n alte contexte, [i `n alte situa]ii [i `n alte realit\]iculturale, dec^t cele dominante `n dou\-trei centreoccidentale de mare prestigiu ?

~n aceste condi]ii specifice am propus conceptulde �comparatism militant�. Am folosit ca pretext,`ntr-o carte cu cheie, publicat\ doar `n limbafrancez\, `n 1982, printr-o dezvoltare personal\,sistematizat\, opera [i ideile comparatismului francezEtiemble, luate doar ca punct de plecare2. Pentru ce�militeaz\� comparatismul militant ? Tabla de materiia acestui eseu o spune cu claritate : rela]ii Est-Vest,antina]ionalism, antieurocentrism, antiimperialism [ianticolonialism, interna]ionalism, cosmopolitism,universalism, rela]ii, schimburi, cooperare, comuni-ca]ii libere, pentru un nou umanism, pentru un noucomparatism. Deci, tot at^tea teme care contestau,direct sau indirect, ideologia cultural\ oficial\ comu-nist\. Amintim acest episod doar ca simplu documentilustrativ al noului spirit comparatist care s-a format`n r\s\rit, `n Rom^nia `n spe]\, `n condi]iile totalitare.

~n Occident, sub presiunea noilor configura]iigeopolitice, comparatismul a sim]it nevoia unei des-chideri analoage, dar cu obiective diferite. Problema�comunica]iilor libere� era, bine`n]eles, rezolvat\. Nu

132 Adrian Marino

`ns\ [i a eurocentrismului, imperialismului, colo-nialismului, cu toate consecin]ele lor teoretice [i demetod\. Apari]ia noilor state `n fostele imperiicoloniale, cu literaturile lor �emergente�, pentru a numai sublinia intrarea pe scena mondial\ a Chinei [iJaponiei, toate aceste realit\]i ale lumii contemporanemodificau nu numai raporturile existente de for]\,dar obligau [i la o revizuire radical\ a conceptelor [icanoanelor tradi]ionale cu care a operat, timp dedecenii, comparatismul academic. Se mai putea ellimita doar la sistemul de preconcepte [i referin]eformat [i cultivat numai `n dou\-trei centre culturaleoccidentale `ntr-o epoc\ anterioar\ ? R\spunsul vinede la sine : nu, `n nici un caz !

Formarea Comunit\]ii Europene, dup\ al doilear\zboi mondial, repune `n mod inevitabil `n discu]ie[i conceptul de �literatur\ european\�. El are unmare [i str\lucit precursor `n persoana lui G.Mazzini : D�una letteratura europea (1829). El oconcepea � detaliu esen]ial ! � �de la Neva la Ebru�,formul\ care o anticipeaz\ pe a lui De Gaulle �de laAtlantic la Urali�. Este chiar nodul chestiunii, deoa-rece el fixeaz\ `n acela[i timp [i grani]ele efectiveale �literaturii europene�, problem\ mai mult dec^tiritant\. Pentru mul]i, �literatura european\� se re-duce `nc\ la literatura vestic\. Un sondaj al ziaruluiDie Zeit, din 1984, `n colaborare cu alte patruorgane occidentale (Lire, El Pais, La Stampa [i TheTimes), pleac\ doar de la recunoa[terea tradi]ieivest-europene comune, `n baza c\reia pot fi selecta]icei 10 scriitori mai importan]i din toate timpurile.Europa oriental\ (central-european\, de sud-est [irus\) este exclus\. Poate fi `ns\ acceptat\ o �lite-ratur\ european\� f\r\ Dostoievski [i Tolstoi, pentrua nu mai aminti de scriitorii polonezi, unguri, greci,rom^ni etc. etc., de prim ordin ? Reac]iile n-au`nt^rziat s\ se produc\3. Problema este de altfel mai

133Pentru Europa

veche [i un cercet\tor cubanez, Desiderio Navarro,a f\cut chiar un inventar destul de complet alpolemicii antieurocentriste `n ]\rile din Est4. Mareleprecursor modern r\m^ne, bine`n]eles, Etiemble.Urmeaz\ a trage toate consecin]ele, din punct devedere comparatist, al recunoa[terii � pe deplinlegitime � a existen]ei �literaturii europene�. F\r\grani]e [i bariere ideologice. Ele pot fi rezumatefoarte concis astfel :

1. Renun]area la sistemele de referin]\ exclusivvest-europene ; literaturile est-europene sunt nu maipu]in �europene� [i demne de o egal\ aten]ieselectiv\ ;

2. Renun]area la preconceptele [i categoriile ex-clusiv vest-europene. Defini]ia �literaturii comparate�care circul\ [i, mai ales, spiritul s\u istoricizant [i deextrem\ specializare, de negare a posibilit\]ii sintezei,de refuz al categoriilor generale aplicabile tuturorliteraturilor (vezi problema �constantelor�, a �inva-riantelor� literaturii), este un produs tipic al men-talit\]ii neopozitiviste occidentale. Ea `nceteaz\ totu[is\ mai fie canonic\ pentru ansamblul studiilor com-paratiste de pretutindeni ;

3. Existen]a unui �proces literar european� poatefi nu numai postulat\, dar [i studiat\ cu condi]iadefinirii c^t mai precis posibil a no]iunii de �euro-pean� [i de �Europa�. ~n literatur\ [i `n toate celelaltedomenii de cercetare ;

4. Dac\ �cea mai bune defini]ie� a �literaturiicomparate� este �studiul literaturii dincolo de grani-]ele unei singure ]\ri�5, frontiera comparatismuluidep\[e[te atunci, `n mod necesar, nu numai limitelevestice, dar [i ale continentului european ; literaturileafricane, sud-americane [i asiatice formeaz\ nu maipu]in, `n mod legitim, obiectul �studiului literaturii�.Defini]ia nu este `ns\ �cea mai bun\� [i nici m\car�bun\�. Ea nu precizeaz\ ce fel de �studii� se are `n

134 Adrian Marino

vedere : teoretic, istoric, calitativ, cantitativ etc.Fiecare din aceste domenii presupune un obiect [i ometod\ specific\, net deosebite unele de altele. Deunde diferite comparatisme inevitabile ;

5. De aici [i necesitatea de a `ntreprinde �studiulliteraturii� prin concepte, categorii, pretutindeni apli-cabile [i deci, la limit\, �universale�. Ele urmeaz\ afi elaborate, prin induc]ie [i deduc]ie, `n func]ie deexisten]a [i experien]a �tuturor� literaturilor. Nu dis-cut\m acum problema competen]ei universale [i nicia cercet\rii `n echipe pe domenii specializate, ci doaroperativitatea, din punct de vedere comparatist, acriteriilor �universale�. Ceea ce duce `n mod direct lareformularea [i la redefinirea conceptului tradi]ionalnu numai de �literatur\ european\�6, dar [i de�literatur\ universal\�.

Dup\ cel de al doilea r\zboi mondial este, `nprincipiu, unanim admis c\ `n conceptul de �literatur\universal\� intr\ toate literaturile lumii, inclusiv lite-raturile africane [i asiatice, estice `n general.Geografic vorbind este, mai cur^nd, un paradox :dac\ �estul� constituie `ntreg domeniul literar situat laest de Europa, deci Asia, aceasta este de fapt situat\la vest de Lumea Nou\. ~mprejurare simbolic\ pentrucircularitatea ideii de literatur\ universal\. Ea acunoscut toate etapele l\rgirii con[tiin]ei literare,`ncep^nd din secolul 18 : Europa de vest, apoi deest, apoi literaturile hispanofone, apoi literaturileafricane [i asiatice etc. Dificultatea nu este `ns\, dinperspectiv\ comparatist\, de a trage o astfel deconcluzie, ci de a o articula unei concep]ii [i teoriicomparatiste bine `ntemeiate [i general admise.Examin^nd situa]ia actual\ a comparatismului se pottrage unele concluzii :

1. Recunoa[terea existen]ei �literaturii universale�(alte formule : �mondial\�, �planetar\�) schimb\ sta-tutul `nsu[i al disciplinei literaturii comparate. Modi-

135Pentru Europa

ficarea statutului lui A.I.L.C din 1985 propune urm\-toarea defini]ie : �A.I.L.C. tinde s\ dezvolte studiulliteraturii dintr-un punct de vedere interna]ional.�Precis [i vag `n acela[i timp dac\ �punctul de vedereinterna]ional� nu este definit cu claritate. Se poatepresupune totu[i c\ preconceptul de baz\ al compa-ratismului � tot ce dep\[e[te frontiera literar\na]ional\, deci referin]a la �altul�, la �alteritatea�literar\ � extinde raza vizual\ a comparatismului `ntimp [i spa]iu f\r\ nici o restric]ie.

2. ~n mod practic, o astfel de concep]ie duce laincluderea studiilor tuturor literaturilor neeuropene `ndomeniul literaturii comparate. Astfel, literaturileafricane au intrat `n preocup\rile congresului A.I.L.C.de la Innsbruck (1980). S-au organizat colocvii [iculegeri de studii (d\m doar foarte scurte indica]ii) petema : Chinese � Western Comparative Theory andStrategy. Edited by John I. Deeney (Hong Kong, 1980)sau : Comparative Literature East and West. Traditionsand Trends. Edited by Cornelia N.Moore, RaymondA.Moodi (University of Harvard and The East-WestCenter, 1981), Marián Gálik, Milestones in Sino-West-ern Literary Confrontation, 1898-1979 (Wiesbaden,1986). ~n aceea[i logic\ se `nscrie [i volumul-manifestrecent, Ouverture(s) sur un comparatisme planétaire(Paris, 1989) de Etiemble. Este exclus nu numai oriceeurocentrism, dar [i orice etnocentrism.

3. Capital\ r\m^ne mai ales orientarea acestorstudii. Ele au dou\ direc]ii esen]iale :

a) Cea dintî, tradi]ional\, `n prelungirea compa-ratismului european a[a-zic^nd �clasic�, studiaz\ rela-]iile [i contactele istorice, raporturile factuale dintreliteraturile europene [i asiatice, extra-europene `ngeneral. Circula]ia operelor literare [i influen]ele lorreciproce, studiul �izvoarelor�, traducerilor [i imita-]iilor literare, formeaz\ obiectul de predilec]ie alacestor cercet\ri.

136 Adrian Marino

b) A doua, mult mai ambi]ioas\, urm\re[te ele-mentele comune detectabile, deci universale, aletuturor literaturilor accesibile. Este vorba, `n acela[itimp, de diferen]iere [i unitate, de alteritate [igeneralitate literar\. Pentru a da doar c^teva exemplecurente : cultura african\ se proclam\, cu `ndrept\]ire,ca o parte a universalit\]ii7, `n timp ce literaturileindiene multilingue se definesc [i ca o totalitateliterar\, printr-o serie, bine`n]eles, de elementecomune8. Un text l\muritor `n aceast\ privin]\apar]ine comparatistului american A.Owen Aldridge,care este [i un animator al studiilor comparatisteest-vest : The Universal in Literature (Neohelicon, X,1/1983). Iar acesta demonstreaz\ deopotriv\ existen]a�variet\]ii `n mijlocul uniformit\]ii�, dar [i a �uni-formit\]ii sau unit\]ii `n mijlocul variet\]ii� (p.172).

4. De unde ultima concluzie � foarte `ndep\rtat\,este adev\rat, de preocup\rile comparatismului facto-logic [i istorizant tradi]ional � privitoare la posi-bilitatea unei �poetici� sau �teorii literare� comune,elaborat\ pe baza experien]ei �tuturor� literaturilor.Problem\ complicat\ [i controversat\, care duce �`ntr-o form\ sau alta � la recunoa[terea existen]ei�invariantelor� sau �constantelor� literare. A �con-ceptelor� [i �universalelor� literare. Este evident c\ideea literaturii universale ca totalitate presupune,foarte expeditiv spus, existen]a unor elemente comu-ne, comparabile, deci omologabile, `ntre �toate�literaturile lumii. Chiar [i vechile �paralele� plecau,de fapt, de la aceea[i constatare. ~ntreaga dificultate,pur tehnic\ [i documentar\, const\ doar dintr-ometod\ bine pus\ la punct, capabil\ s\ detecteze [is\ ilustreze aceste �invariante�. Etiemble este un marepionier [i `n acest domeniu. Noi `n[ine am propus oserie de solu]ii `n acela[i sens `ntr-o carte : Compa-ratisme et théorie de la littérature (Paris,1988). ~nultim\ analiz\, literatura universal\ astfel definit\ se

137Pentru Europa

confund\ cu `ns\[i defini]ia literaturii, cu Literaturapur [i simplu, scris\ cu L mare. Astfel conceput, noulcomparatism poate aduce o contribu]ie esen]ial\ laelaborarea unei estetici literare generale. Doar c\perspectiva se schimb\ `n mod radical : din specu-lativ\ [i deductiv\, aceast\ nou\ estetic\ se vreainductiv\ [i experimental\, von unten [i nu von oben,`n terminologie german\.

~n acela[i timp � `n consonan]\ cu `ntreg climatul[i contextul ideologic actual de care aminteam la`nceput � noul comparatism se vrea [i militant. S-aobservat, de altfel, c\ pentru noile literaturi �emer-gente�, africane [i altele, literatura constituie [i o�arm\ de lupt\�9, `n mod esen]ial `mpotriva colo-nialismului. Se pot observa patru direc]ii ale acesteiimplic\ri ideologice directe, din nou foarte `nde-p\rtate de comparatismul strict academic.El este total�apolitic� [i radical �dezideologizat�, cultivat de pro-fesori f\r\ nici un �angajament�. Se cere, dimpotriv\:

1. Ie[irea din izolare a culturii [i literaturii na]io-nale `nchise, f\r\ leg\turi [i contacte interna]ionale,f\r\ �influen]e� str\ine, autarhic\ [i `ngust-specific\.Literaturile na]ionale nu se pot rupe de marilecurente literare interna]ionale ale lumii actuale.

2. Dep\[irea oric\ror forme de provincialism [icomplexe de inferioritate. Teza Petits pays, grandeslittératures. Une enquête internationale... (Budapest,1979) devine mai actual\ ca oric^nd. �Provincia estepeste tot, `n timp ce centrul lumii nu mai poate fig\sit... capitala literar\ a lumii se poate numi la fel,de bine Dublin sau Alexandria� (H.M. Enzesberger)10.Voci chineze libere se pronun]\, la fel `mpotrivaprovincialismului literar, asiatic de aceast\ dat\11.

3. Contestarea oric\ror tendin]e de na]ionalism [i[ovinism literar. Ele exist\ `n forme latente saudeclarate, trebuie recunoscut pe fa]\ [i `n mai toatemarile literaturi ale lumii. ~n Fran]a, de pild\, au fost

138 Adrian Marino

denun]ate � nu o dat\ � de Etiemble, de Pierre-HenriLevy, `n L�Idéologie française (Paris, 1984), de al]ii.Nici o literatur\ nu poate pretinde drepturi lapriorit\]i, privilegii, exclusivism, ierarhiz\ri eterne [idefinitive. Se `n]elege de la sine c\ aceea[i exigen]\prive[te [i noile literaturi, `n plin\ criz\ de cre[tere[i afirmare, cum ar fi literaturile arabe, indiene saualtele recent ie[ite din aceea[i zon\ �colonial\�.

4. Combaterea oric\ror tendin]e de imperialism [ineocolonialism literar. Literatura universal\ nu maipoate fi supus\ canoanelor de drept sau de fapt, doarde trei centre �mari� ale lumii [i aliniat\ lor. Rela]iafundamental\ [i obligatorie �maestru�/�elev� literardispare. Nu trebuie s\ existe literaturi dominatoare [iliteraturi dominate, �literaturi de st\p^ni� [i �literaturide sclavi� (Etiemble). Cultura dominant\ producepeste tot resentimente legitime. Lumea zis\ a treia numai poate fi supus\ nici unei tendin]e culturale unifi-catoare, anglofile, francofile sau altfel. Orice hegemo-nism estetic [i ideologic este de neconceput [i decirespins. �Eurocentrismul�, �rusocentrismul� sau oricealte �centre� [i �centrisme� sunt `n principiu excluse.

Aceste principii pot constitui argumente pentru onou\ politic\ a culturii [i a rela]iilor literare inter-na]ionale12, de inspira]ie comparatist\. Ele pot con-duce la o serie de tendin]e [i solu]ii practice binearticulate, `n spiritul ideologic al noului �comparatismmilitant� al epocii. Exist\, de altfel, o `ntreag\ tradi]ie,`ndeosebi european\, `n acest sens, `ncep^nd chiarcu Goethe [i cu concep]ia sa despre Weltliteratur. Eas-ar putea rezuma, foarte pe scurt, astfel :

1. Comunica]ie [i circula]ie literar\ liber\, f\r\obstacole, f\r\ restric]ii de nici un fel. Comparati[tiicare au tr\it [i supravie]uit, de bine de r\u, subregimuri `nchise, totalitare, dogmatice, timp de de-cenii (dar nu numai ei), sunt deosebit de sensibilimai ales la acest aspect. Rela]iile literare inter-

139Pentru Europa

na]ionale [i �liberul schimb� literar, `n continu\ l\rgire[i diversificare, constituie o condi]ie esen]ial\ anoului spirit literar modern. Acesta se concepe [i sevrea cu adev\rat �universal�.Pentru ei, acest spirit�iluminist� p\streaz\ actualitatea sa. Polemicaanti-tiranie din secolul 18 este perfect echivalent\ ([iinvers) cu rezisten]a anti-totalitar\ (fascist\ [i co-munist\) din secolul 20.

2. Cooperare [i stimulare. Recunoa[terea plu-ralismului cultural [i literar este conceput\ ca unmijloc (`ntre altele) al elasticiz\rii percep]iei �altuia�[i al experien]ei literare de pretutindeni, influen]eireciproce, `mbog\]irii mutuale, prin grefe, `mpru-muturi [i adapt\ri. Totalitatea acestor rela]ii dezvolt\,pe de o parte, con[tiin]a particip\rii la o activitatecomun\ `n cadrul unei culturi globale, pe de altastimuleaz\ dep\[irea specificului izola]ionist [irestrictiv. Exemplul japonez este, `ntre toate, deosebitde elocvent pentru aceast\ tendin]\ de acumulare [imodernizare fecund\13. �Str\inul� devine nu �adver-sar�, ci partener, coleg [i confrate literar. Adversitatea,ne`ncrederea sau necunoa[terea reciproc\ fac loccolabor\rii pe scar\ tot mai `ntins\. ~ntr-o astfel deperspectiv\, rolul traducerilor cre[te enorm. El devinechiar esen]ial [i hot\r^tor.

3. Competi]ie [i emula]ie creatoare. Bine`n]eles,literaturile [i culturile na]ionale nu sunt chemate s\dispar\, ci doar s\ se cunoasc\ [i s\ se stimezereciproc, `n cadrul unei competi]ii libere, tot maidiversificate, de valori autentice. Respectul pentruorice fel de sensibilitate literar\ duce nu numai laforme variate de receptivitate deschis\, dar [i lastimularea virtualit\]ilor creatoare ale tuturorliteraturilor. Alinierea docil\ la un canon oarecare,�eurocentric�, de pild\, � [i `n cadrul s\u la un canon�parizian� sau altul � nu mai poate fi posibil\.Egalitatea de fapt, recunoscut\ `n principiu `ntre

140 Adrian Marino

literaturile na]ionale, se continu\ `n mod firesc prinrecunoa[terea [i stimularea unei egalit\]i de �[anse�.Competi]ia se reduce, la limit\, `ntre valorile literareindividuale de pretutindeni, dincolo de oricediscriminare ideologic\, estetic\, etnic\ saulingvistic\.

4. Un nou umanism literar. Cultivarea �ideii deliteratur\ universal\� � peste frontiere, bariere,restric]ii � echivaleaz\ cu recunoa[terea existen]eiumanit\]ii universale [i a literaturii sale ca bun al`ntregii omeniri. Ea ofer\ o imagine [i o idee mailarg\ asupra naturii [i societ\]ii umane, pune `nvaloare c^t mai multe elemente comune ale umanit\]iide pretutindeni. ~n acest mod, literatura universal\poate s\ inspire o adev\rat\ solidarizare universal\.Ea se constituie `n primul r^nd la nivel literar,imaginar, emo]ional [i ideatic, dar se prelunge[te `nmod firesc [i `n sfera rela]iilor interumane. Literaturauniversal\, astfel `n]eleas\, are `n centrul s\u �omuluniversal� exprimat `n orice limb\, `n orice literatur\.Marele s\u erou literar este homo archetypus.

Pe scurt, noua perspectiv\ comparatist\ propuneun nou umanism f\r\ frontiere, `n perspectiva unit\]iide atitudini, preocup\ri [i idei, care va fi cu cer-titudine specific\ secolului 21. Noua mentalitateumanist\ se `ntemeiaz\ pe recunoa[terea priorit\]ii [isuperiorit\]ii tuturor valorilor [i intereselor umaneuniversale. Lumea de mîne nu va fi �cosmopolit\�,ci universal\ `n acest sens plin al cuv^ntului.

(1991)

141Pentru Europa

III. CULTURA EUROPEAN| �CULTURA DE �CENTRU�

1. Cultur\ de st^nga,de dreapta sau de centru ?

Dou\ scurte l\muriri prealabile : 1. no]iunile dedreapta, st^nga [i centru sunt relative [i necesarconven]ionale ; sensul se precizeaz\ doar `n contexteclare, bine delimitate istoric ; 2. orient\rile culturalece pot fi denumite de st^nga, dreapta [i centru au labaz\ op]iuni [i direc]ii ideologice [i politice specifice.Ne afl\m, de fapt, `n fa]a unor alternative ideo-logice-politice cu aspecte [i prelungiri culturale.

La cinci ani de la �revolu]ie�, se poate pune deci,`n mod legitim, `ntrebarea deloc retoric\ : ce tip decultur\ este preferabil ? ~n ce direc]ie urmeaz\ culturarom^n\ s\ se `ndrepte ? S\ se dezvolte ? S\ fiecultivat\ [i sprijinit\ ? Ne afl\m, `n mod evident, la or\sp^ntie. De r\spunsul dat depinde, pentru o lung\perioad\, `ntreaga noastr\ `naintare [i politic\ aculturii. At^t cea oficial\, c^t mai ales cea particular\.S\ privim `ntreaga problem\, desc\rnat\, f\r\ frazeliterar-eseistice (boala copil\riei publicisticii rom^nelibere), redus\ la esen]\. C^teva idei simple, clare [idistincte, sunt deci necesare. Ne men]inem voit`ntr-un cadru schematic pentru claritatea maxim\ aexpunerii.

Nu mai `ncape nici o `ndoial\ : am tr\it timp dedecenii sub regimul unei culturi de �st^nga�. Efectelesale se fac [i azi sim]ite din plin. ~n m\suri legislative[i administrative. ~n deprinderi de limbaj [i de cli[ee.Notele cele mai evidente [i predominante sunt :

144 Adrian Marino

valorile colective, �comanda social\� [i normativele.De unde autoritatea ideii unice, centralismul, diri-jismul, planificarea, controlul, uniformizarea, intole-ran]a. Statul este [i r\m^ne marele patron-proprietar,marele �mecena�, marele administrator al culturii.Exist\ o clas\ conduc\toare [i o cultur\ conduc\-toare : a nomenclaturii culturale. Ea exercit\ cenzura[i politica cultural\. {i a[a cum ordinea totalitar\respinge pluralismul, frac]ionarea, diziden]a, tot astfelcultura de st^nga detest\, combate ([i, c^nd poate,pur [i simplu suprim\) pluralismul cultural, ini]iativaparticular\, libertatea intelectual\. Cu toate urm\rilesale : expresia personalit\]ii, originalitatea, experi-mentul, ie[irea din norm\. Principiul crea]iei indi-viduale neag\ `n esen]\ cultura de st^nga.

Scriitorul [i creatorul liber profesionist sunt bestiilesale negre. Idealul culturii de st^nga este ca to]ioamenii de cultur\ s\ fie [i s\ r\m^n\ func]ionari destat. Pentru a fi c^t mai bine `ncadra]i, dirija]i,supraveghea]i, controla]i, sanc]iona]i. Destui scriitorinu s-au eliberat `nc\ de astfel de m\suri [i deprinderi.

Schimb\m cultura de st^nga pentru cea dedreapta ? A[a s-ar p\rea, dup\ o serie `ntreag\ deindicii. Dup\ o lung\ perioad\ de opresiune, reac-tualizarea sa este cu totul fireasc\. Care sunt valorileculturale ale dreptei ? ~n plan teoretic, no]iunile cheiesunt : cultul ira]ionalului, lichidarea spiritului critic,misticismul, spiritualismul, noua etic\, �omul nou�,mesianismul. La ele se adaug\ : cultul violen]ei,experimentalismul, aventura (�vivere pericolosamen-te�), ortodoxismul fundamentalist, tr\irea, autentici-tatea pe toate planurile. ~n domeniul politic : elogiuldictaturii (`n primul r^nd fasciste, dar [i... staliniste,vezi versiunea original\ a unei �Schimb\ri la fa]\ aRom^niei�), lichidarea democra]iei pluraliste, parla-mentare, respingerea radical\ a �Occidentului�, [i�Europei�, oroarea de masonerie [i, `n general,

145Pentru Europa

respingerea oric\rei formule interna]ionaliste. Idealuleste statul na]ional `nchis, etnicist, tradi]ionalist,autoritar, bazat pe o economie de tip agrar, anti-industrial. Accentele xenofobe, adesea antisemite,sunt [i ele frecvente. {i am putea continua. S\ nu uit,totu[i, celebrul, hitleristul Führerprinzip, care `n sferafilzofic\ [i cultural\ echivaleaz\ cu mistica exorbi-tant\ a �maestrului spiritual�, �profetic�, guru, care�`ndrum\� [i �salveaz\�, cu �filozoful-mitic�, ce seproclam\ � neinvitat [i imperios � profesorul de`n]elepciune al na]iunii...

~n Rom^nia s-a `nt^mplat deci, dup\ 22 decembrie,un fenomen cu totul firesc, inevitabil. ~ntreag\aceast\ ideologie de dreapta a revenit masiv lasuprafa]\. Mai mult : ea domin\ � [i de departe �cultura rom^n\ actual\. Cea intelectual\ `n primulr^nd. Ea a g\sit, la centru, un spa]iu gol. Exponen]iis\i sunt filozofi, esei[ti, scriitori de mare valoare.Imposibil de contestat acest fapt : de la Nae Ionescula Emil Cioran, de la Mircea Eliade la ConstantinNoica. Dar acest lucru nu ne poate `mpiedica s\vedem, `n fa]\, lucid [i realitatea : cu toate meritelelor considerabile, ace[ti autori sunt orice, numai mariprofesori de democra]ie, pluralism [i liberalism n-aufost, nu sunt [i nu pot fi. Sub acest aspect, ei nu potconstitui reperele noastre culturale democratice, decentru. Sunt, foarte `n treac\t fie spus, autorul primeic\r]i rom^ne[ti despre Mircea Eliade, ap\rut\ cu greu`n condi]ii de dictatur\. N-am prejudec\]i de nici unfel. Dar c^nd v\d recent reeditate texte net anti-democratice, unele f\]i[ de extrem\ dreapt\, ale unorexponen]i ai acestei genera]ii, cu mari calit\]i, nimicde spus, dat^nd de prin 1940 ([i mai `nainte), `mispun c\ delimitarea ideologic\ este necesar\. Unii sepot chiar `ntreba (naivi sau speria]i) : am sc\pat deun totalitarism cultural spre a ne `ndrepta spre unaltul ?

146 Adrian Marino

~ntre aceste dou\ blocuri compacte, culturarom^n\ de centru, firav\, intimidat\, izolat\, f\r\ maritradi]ii actualizate, prins\ `ntre dou\ focuri, subpresiunea extremismelor de st^nga [i de dreapta, seafl\ `ntr-o pozi]ie foarte dificil\. Ea este slab\, mai`ntî din cauza oscil\rii [i ambiguit\]ii oric\rui �cen-tru� : din �st^nga� el pare de �dreapta�, privit din�dreapta�, el pare de �st^nga�. Valorile sale sunt pede alt\ parte detestate din ambele direc]ii : echilibrulaxiologic `ntre valori, liberalismul, pluralismul (cutoate urm\rile sale), umanismul, europeismul, conver-gen]a [i chiar sinteza dintre valorile na]ionale [iuniversale, ra]ionalismul [i spiritul critic, un anumit�bun sim]�, pe care extremi[tii `l dispre]uiesc ca �micburghez�, adeziunea militant\ la drepturile omului [icet\]eanului, nostalgia societ\]ii civile prin integrarea,participarea [i responsabilitatea direct\ a individuluisunt [i r\m^n aspira]iile perfect legitime ale oric\reisociet\]i post-totalitare. Ele fac parte din `ns\[i fiin]aadev\ratului democrat.

~n Rom^nia, `n ]\rile din R\s\rit `n general, acesttip de g^ndire [i de cultur\ nu este, orice s-arspune, nici perimat, nici epuizat, nici utopic. Maimult : el reprezint\ o mare necesitate, o adev\rat\alternativ\. Singura care se poate opune extremelor.Este adev\rat c\ tradi]ia g^ndirii �liberale�, la noi,nu are � nici pe departe � marele prestigiu aldreptei intelectuale. C\ {tefan Zeletin, E.Lovinescu [iceilal]i n-au de fapt nici un ecou. C\, `n publicisticaactual\, doar Alexandru George [i, intermitent,Alexandru Paleologu (cel din Desp\r]irea de Noica,dar [i din Souvenirs) ap\r\ valorile culturii decentru. Nu trebuie omis nici Iordan Chimet. G.D.S.poate fi considerat, `n linii mari, de aceea[iorientare.

{i totu[i, o alegere trebuie f\cut\. ~ntre dou\totalitarisme culturale, singur\ cultura de centru

147Pentru Europa

reprezint\ libertatea spiritual\, adev\rul democratic [iintegrarea real\ `n Europa. Aceast\ Rom^nie esteidealul nostru [i nu alta.

(1992)

148 Adrian Marino

2. Din nou : stânga,centru sau dreapta ?

Pe Mircea Vulc\nescu l-am cunoscut � acum,c^nd `mi amintesc, dup\ mai bine de patru decenii� `n `mprejur\ri de-a dreptul... suprarealiste. Scenas-a petrecut `n `nchisoarea de la Aiud, `n 1951. ~ns\nu oricum, ci la... baie, sub un du[. Omul era `nalt[i foarte masiv, cred c\ suferea `ngrozitor de foame,ajunsese aproape un schelet cu falduri de piele`ncre]it\. Dar altceva m-a izbit, impresie consolidat\[i ulterior : ]inuta sa stilizat\, u[or hieratic\, pre-ocupat de efecte tulbur\toare chiar [i `n situa]iilimit\. Stilul Nae Ionescu ì intrase parc\ `n s^nge.I-am pus sub du[ (`mprejurarea pare absurd\) o`ntrebare esen]ial\, despre cei ce tr\iesc p^n\ lacap\t o experien]\, o existen]\, sau cam a[a ceva,tem\ pe care o adusese `n discu]ie. Mi-a r\spuns c\el [tie pe cineva. {i c^nd m-am `ntors (tot sub du[)s\-l `ntreb : �Dar cine este ?�, Mircea Vulc\nescudisp\ruse spre marea mea consternare. ~ntrebarea ar\mas f\r\ r\spuns, enigmatic\ [i tulbur\toare, p^n\la cap\t. Adic\ p^n\ azi. L-am mai `nt^lnit dedou\-trei ori, foarte fugitiv, `n curte, la plimbare,c^nd abia puteam schimba c^teva cuvinte. Ultimadat\, cred c\ `n toamna sau iarna lui 1951, c\ci purtapalton, apari]ia sa era [i mai greu de uitat : seplimba absent, mecanic, epuizat vizibil, cu o batist\alb\ la gur\. S\ se apere de microbi, probabil, `n...ambian]a pestilen]ial\ a Aiudului. Cred c\ f\cuse o

149Pentru Europa

fobie, o fixa]ie. L-am comp\timit sincer. Apoi nul-am mai v\zut niciodat\.

Mi-am reamintit toate acestea ([i multe altele)citindu-i ultima carte : Nae Ionescu. A[a cum l-amcunoscut (Bucure[ti, Humanitas, 1992, 174 p.) Docu-ment memorialistic important, f\r\ `ndoial\. Darinegal, amestec de analize [i m\rturii esen]iale, al\turide multe detalii anodine [i nesemnificative, de anec-dote oarecare [i scene nelegate `ntre ele, insuficientelaborate. Uneori se simte [i o anumit\ discre]ievoit\. Alteori, efectul rememor\rii este predominant,`n dauna stiliz\rii [i organiz\rii finale a manuscrisului.Este vorba, `n mod evident, de o prim\ redactarer\mas\ imperfect\. Dar [i `n acest stadiu textul vaface, nu m\ `ndoiesc, referin]\.

Dou\ �capitole�, mai ales, sunt de prim ordin : oanaliz\ lucid\, obiectiv\, a �mi[c\rii legionare� [i osintez\ a ideilor politice esen]iale ale lui Nae Ionescu.Sensul discret apologetic [i chiar de reabilitare nulipse[te. Expuneri limpezi, scrise de un profesionistal ideilor, care oblig\ la delimit\ri tot at^t de limpezi.Orient\rile mele sunt radical deosebite. Le-am expus,de cur^nd, `n aceea[i ordine de idei, `ntr-un micarticol : Cultur\ de st^nga, de centru sau de dreapta ?din Tribuna Ardealului (nr. 53, 15 aprilie a.c.)reprodus `n vreo dou\-trei publica]ii centrale [imarginale, comentat `n Timpul [i `n alte locuri. Noteztoate acestea doar pentru a ilustra �miza� dezbaterii.Ea este considerabil\. Esen]ial\. Ce Rom^niepost-ceau[ist\ urm\rim : de st^nga, de centru sau dedreapta ? Nimeni nu se poate sustrage de la aceast\`ntrebare [i responsabilitate fundamental\.

Nu insist asupra capitolului �legionar� [i al rela-]iilor lui Nae Ionescu cu �Mi[carea�. Ea revine,`ntr-un fel, `n mod inevitabil la suprafa]\. Se poatere]ine, `n trecere, [i faptul c\ `n Gazeta de Vest(Timi[oara) se reediteaz\ chiar [i articole pur

150 Adrian Marino

legionare de... C.Noica, din perioada 1940. I se faceun serviciu ? Nu cred. Analizele lui Mircea Vulc\nescuprivesc influen]ele interne (oameni politici,industria[i, Carol II, Mare[alul Antonescu) [i�externe� : Germania hitlerist\, dar, se pare [i...Uniunea Sovietic\. Un argument ar fi, `ntre altele, c\,�[eful mi[c\rii muncitore[ti s-ar fi refugiat la Moscova,dup\ e[ecul ac]iunii sale, ceea ce `ns\ pare dubios�(p.85). {tirea, `ntr-adev\r, nu se confirm\. DimitrieGroza, c\ci despre el este vorba, s-a refugiat dup\1940 `n Germania. L-am `nt^lnit `n fabric\ (strungar)la Aiud. Mi-a povestit c\ a fost un timp de]inut ca�prizonier special�, Sonderhäftling (dac\ am re]inutbine) `n `nchisoarea Spandau de l^ng\ Berlin. C^nd[i cum a revenit `n ]ar\ nu mi-a mai spus. Am p\strato foarte bun\ imagine : distinc]ie [i demnitate per-sonal\, ]inut\, o lini[te superioar\. Era, f\r\ `ndoial\,un tip �rasat�, f\r\ nimic �proletar� `n el. Mi-a l\satuneori s\ `n]eleg, cu o vag\ ironie, c\ era `n aten]iafavorabil\ a... autorit\]ilor. Este una din cele dou\-treifiguri legionare care mi-au r\mas pl\cut `n memorie.Altele nu. Deloc. Exact\, `n esen]\, mi se pare maiales analiza �structurii mi[c\rii� (grupul `nteme-ietorilor, mica burghezie, muncitori, intelectuali),chiar dac\ nu complet\. Unde pot fi totu[i clasa]i, defapt, elevii, studen]ii, tinerii `n general, care au dat�efectivele� cele mai mari de de]inu]i legionari ? Dars\ r\m^n doar pe terenul strict al ideilor politice. ~nacest punct, desp\r]ire net\, limpede, total\ [idefinitiv\.

Nae Ionescu, `n viziunea lui Mircea Vulc\nescu,apare a[a cum a fost `ntr-adev\r : un ideolog radicalde extrem\ dreapt\, de o real\ personalitate [idistinc]ie intelectual\ [i un adept convins al statuluitotalitar. C\ acesta era de �dreapta� [i nu de �st^nga�nu m\ consoleaz\. Nu mai vreau, foarte simplu spus,dar ferm [i irevocabil, nici un fel de stat totalitar :

151Pentru Europa

nici de dreapta, nici de st^nga. Exprim o aspira]iestrict democratic\, legitim\, conform\ [i cu `ntreagaordine interna]ional\ actual\. Deci, chiar `n termeniimemorialistului, Nae Ionescu a fost un �reac]ionar deextrem\ dreapt\ `n tehnica politic\� (p.91). El sedeclarase �pentru controlul permanent al partidului,`n]eles ca organ de contact cu ]ara [i ca organ decontrol al aparatului administrativ de execu]ie, sub-stituit parlamentului � asupra guvernului� (p.90).Oricine vede identitatea doctrinar\ total\ cu politicaP.C.R., cu ideea statului totalitar, respectiv cel comu-nist-ceau[ist.

�Atitudinea f\]i[... antidemocratic\� (p.9) a lui NaeIonescu `l orienta spre �na]ionalism-socialism�, sprehitlerism, opus �societ\]ii aritmetizante, a perioadeidemocratice, `n agonie� (p.141). Viziune total gre[it\,`n treac\t fie spus : democra]ia occidental\, `ndeosebicea anglo-saxon\, n-a fost nici `nainte, nici `nperioada r\zboiului, nici dup\, nici azi, mai ales, �`nagonie�. Dovad\ c\ ea a `nvins, cel pu]in pe planpolitic [i economic, sistemul comunist. Dar iat\ [iimaginea statului totalitar rom^n `n concep]ia lui NaeIonescu. O lu\m iar de la cap\t ?

�I se p\rea c\ singur\ comunitatea spiritual\,religioas\, poate justifica comunitatea politic\ dedestin, [i ]ara unde vedea el posibil\ realizareadeplin\ a na]ionalismului socialist era mai alesR\s\ritul [i Sud-estul european, [i mai ales Rom^nia,unde scindarea apusean\ a individului de grup este`nc\ superficial\ [i unde se poate `nf\ptui o comu-nitate spiritual\ deplin\, pe plan religios, a societ\]iipolitice, poporul fiind `n `ntregime ortodox� (p.142).

C\ Mircea Vulc\nescu nu asimilase deloc acestfundamentalism multilateral dezvoltat o dovede[te`ntre altele (inclusiv atitudinea sa politic\) [i consta-tarea c\ nu este vorba, de fapt, dec^t � aten]ie ! � deo �fantomatic\ re`ntoarcere la comunitatea de destin

152 Adrian Marino

dup\ care (Nae Ionescu, n.n.) alergase� (p.62). Drepturmare, erau respinse, `n mod radical, �universul [ivalorile epocii moderne, pe care o detesta� (p.75).Descartes [i Iluminismul, democra]ia [i liberalismul(p.91) figurau pe lista sa neagr\. Aceste valoriesen]iale � `ntr-o form\ sau alta � `[i p\streaz\ `ns\mereu actualitatea. S\ nu uit\m nici refuzul �ispiteioccidentalizante� (p.80), deci �Europa� [i nici idealul�dezrobirii rom^ne[ti de scoria tiparelor str\ine�(p.61). La acest capitol, Nae Ionescu ne apare ca unsuper-junimist, adversar ireductibil al �formelor f\r\fond�. El visa �s\ scoat\ ]ara de pe f\ga[ul pe carei-l croise, de aproape un secol, liberalismul, re-aduc^nd Rom^nia `n matca dezvolt\rii ei fire[ti�(p.55). Deci, din nou, regresiune [i utopism conser-vator, pur reac]ionar. Cum pot fi `ntoarse din drumetapele istoriei care sunt totdeauna ireversibile ?

Este de mirare c\ Mircea Vulc\nescu nu [i-aconsolidat aceste constat\ri [i observa]ii [i cu citatedin Roza V^nturilor (Bucure[ti, Editura na]ional\,1937). Admir^nd stilul jurnalistic, pur ideologic,limpede, concis [i uscat al acestei vestite culegeri �`n total\ contradic]ie de altfel cu dilatarea verbal\descusut\ [i adesea literaturizarea ideologic\ actual\� am f\cut din nou o serie de confrunt\ri [i sondaje.Ceea ce m-a surprins acum mai mult dec^t alt\dat\a fost nu at^t antidemocratismul [i antiparlamen-tarismul declarat (�Parlamentarism ? Nu�, p.273), c^tdogmatismul agresiv [i intolerant, utopia [i contra-dic]ia flagrant\ dintre premise [i concluzii. Oric^t arfi elogiat Nae Ionescu �contrazicerea� [i lipsa de�sistem�, unele incongruen]e mi se par destul degrave. Chiar foarte grave pentru un �filozof�. S\ lu\mfoarte pe scurt [i `n ordine aceste �n\isme� triste [igre[ite :

1. Programul, redus la ultima esen]\, este de outopie total\, o pur\ fantasmagorie ideologic\, pro-

153Pentru Europa

fund reac]ionar\ : �O decuplare a noastr\ de politicamondial\ : o `nchidere a noastr\ c^t mai departe`mpins\ (sublinierea lui N.I., n.n.) `n grani]elenoastre ; o luare `n considera]ie a realit\]ilor ro-m^ne[ti, o sc\dere provizorie a standardului de via]\la nivelul acestor realit\]i [i a[ezarea temeiurilor unuistat ]\r\nesc de structur\ ]\r\neasc\, singura form\ `ncare noi putem cu adev\rat tr\i dup\ indica]iile firiinoastre [i singura care poate `ng\dui o adev\rat\ [icomplet\ rodire a puterilor rasei noastre�(pp.286-287). Izola]ionism, anti-occidentalism, autar-hie, subdezvoltare, �]\r\nism� (deci nu burghezie,clase mijlocii, industrie etc.), rasism, nimic nu lipse[te(articol din 1932). Numeroase pasaje condamn\ f\r\apel [i �formele arbitrare� (p.213), formele importate,�toat\ falsitatea [i artificialitatea culturii rom^ne, deaproape 100 de ani `ncoace� (de exemplu,pp.216-217). Or, tocmai `n acest punct apare din nouutopia, dar [i o grav\ contradic]ie... filozofic\. Maibine spus : logic\. Ea este cam... ciudat\ la un�logician� brevetat...

2. Dac\ este foarte adev\rat c\ �toate se leag\ `nlumea asta [i formeaz\ sistem� (p.261), dac\ exist\`ntr-adev\r o �lege� a �corela]iei� (p.215), ceea ceeste iar\[i incontestabil, cum se mai poate imagina oRom^nie integral [i ermetic sustras\ �corela]iei� curealit\]ile europene inevitabile ? Cum poate fi ]aranoastr\ complet izolat\ de �corela]iile [i structurile�(p.301) lumii contemporane ? Peste tot se face la NaeIonescu elogiul proceselor organice. {i totu[i, og^ndire ce se vrea consecvent [i ostentativ �organic\�[i �realist\� se dovede[te, dimpotriv\, profund irea-list\. O Rom^nie care s\ nu ]in\ seama nici deinfluen]e, nici de legile imita]iei, nici de raportulinterna]ional de for]e, nici de dinamica integr\riieuropene, este o pur\ imposibilitate. IntegrareaRom^niei `n Europa este, deci, nu mai pu]in, un

154 Adrian Marino

proces firesc, �organic�. El nu poate fi `mpiedicat [iinterzis dec^t pe cale �mecanic\� (p.300). Respectiv,prin metode poli]iene[ti, teroriste, totalitare. Adic\tocmai prin metodele aplicate `n Rom^nia de aproapecinci decenii `ncoace... S\ le continu\m de dragul...�firii noastre� ? De sus [i p^n\ jos, prin urmare,ilogism [i contradic]ie flagrant\. C^t prive[te importul�formelor�, singura solu]ie cu adev\rat organic\r\m^ne tot cea `ntrev\zut\ de E.Lovinescu : importinevitabil de �forme�, care � `n timp � [i, mai ales,`n condi]ii de stabilitate, continuitate [i dezvoltaredemocratic\ � `[i vor genera [i �fondul� cores-punz\tor. Toat\ abilitatea politic\ va consta doar `n aorganiza [i stimula acest proces istoric. El va fi reluattot mai mult [i `n epoca noastr\. Este singura solu]ielucid\, realist\ [i constructiv\ posibil\.

C\ �dreapta� actual\ reia `n forme degradate toateideile lui Nae Ionescu nu este `ns\ deloc de mirare.Exist\ un �sistem� al ideilor de �dreapta�, dup\ cumexist\ [i unul de �st^nga�, ambele cu logica lorintrinsec\. Faptul este de `n]eles. Numai c\ mai exist\[i un al treilea �sistem� : cel de �centru� al c\ruipartizan declarat sunt (nu numai eu, de altfel), chiardac\ `nc\ `n net\ minoritate [i inferioritate. {i dac\am un regret este c\ ideologia de �centru�, liberal\,democratic\, pluralist\, ra]ionalist\, individualist\,�european\� etc. etc., este `nc\ pu]in prezent\,combativ\ [i eficient\ `n confruntarea ideologic\actual\. (Reviste ca Sfera politicii [i, recent, Polis suntpromi]\toare). {t.Zeletin sublinia aceast\ caren]\ aliberalismului rom^nesc `nc\ din anii treizeci. Oideologie rom^neasc\ de centru este [i r\m^ne vital\pentru viitorul democra]iei rom^ne, prins\ `ntre dou\totalitarisme agresive, deloc disp\rute. N-ar trebui s\uit\m niciodat\ [i `n nici o `mprejurare aceast\necesitate esen]ial\.

(1992)

155Pentru Europa

IV. ASPECTE DOCUMENTAREROMÂNE{TI

1. �Luminile� române[ti[i descoperirea Europei

La sf^r[itul secolului 18 [i la `nceputul lui 19,intelectualitatea rom^neasc\ face o adev\rat\ �criz\�de con[tiin]\ european\. Primele semne de soli-darizare spiritual\ cu civiliza]ia, cultura [i istoriaoccidental\, cu ideile [i valorile sale, cu stilul [iconcep]ia sa de via]\ dateaz\ din aceast\ epoc\.Aspira]ia de a pleca �`nl\untru� � cum se spunea peatunci � era direct\ [i invincibil\ ; nevoia de a fi `n�Europa�, de a o aduce la noi acas\, acut\ [iimperioas\. Aceast\ no]iune magic\ avea un con]inutglobal : admira]ie [i complex de inferioritate, emula]ie[i invidie, speran]\ [i revolt\, ideal [i integrare,dorin]\ de progres, regenerare [i reabilitare. Ade-v\rat\ muta]ie spiritual\, moment crucial al istorieicon[tiin]ei rom^ne[ti [i care se confund\ cu prima safaz\ de modernizare, descoperirea Europei de c\tre�Luminile� rom^ne[ti pune o problem\ esen]ial\ deistorie cultural\ [i comparat\ [i a ideilor.

Produs al unor �influen]e�, al unor cauzalit\]iistorice ? F\r\ `ndoial\. Realitatea este `ns\ mai com-plex\ [i mai profund\ [i ea trebuie semnalat\ [iistoricilor [i comparati[tilor str\ini care `nc\ ignor\(din lipsa unei document\ri adecvate) destinul ideiieuropene `n aceast\ parte a continentului1 : p\trun-derea �Luminilor� europene nu constituie numai unfenomen de contaminare [i circula]ie ideo-logic\-literar\, de influen]\, adaptare [i remodelare,

158 Adrian Marino

ci [i de adev\rat\ osmoz\ [i cataliz\ spiritual\.Luminile europene au fost `ntr-adev\r fecunde [icreatoare [i `n spa]iul spiritual [i cultural rom^nesc,deoarece ele determin\ revela]ia propriei noastrefiin]e, ne dezv\luie pe noi `n[ine `n fa]a proprieinoastre con[tiin]e. Luminile europene ajut\ `n modhot\r^tor spiritul rom^nesc s\-[i descopere propriaidentitate, s\-[i formuleze propriile aspira]ii,convingeri [i dimensiuni europene. El are dintr-odat\revela]ia fiin]ei [i con[tiin]ei sale europene.Exponen]ii culturali ai poporului rom^n simt [iproclam\ f\r\ emfaz\, dar cu energia unei certitudiniabsolute, un fapt `ntr-adev\r tulbur\tor : de a fieuropeni, a fi �`n Europa�, a vorbi o �limb\european\�, a tr\i `ntr-o �]ar\ european\�. Dac\ sepoate cita undeva, `n sud-estul european, o asimilare`ntr-adev\r total\ [i `n profunzime a acestui aspect alspiritului Luminilor, cu greu s-ar g\si un exemplumai concludent dec^t cel rom^nesc. Doar `n spa]iulneohelenic se mai poate `nt^lni o asemeneaasimilare, efervescen]\ [i fervoare. Acest fenomenformeaz\ o not\ esen]ial\ [i original\ a Luminilorrom^ne[ti, preciz^ndu-le adev\rata fizionomie `nistoria comparat\ a iluminismului european.

Realitatea fundamental\ a epocii este urm\toarea :pentru ilumini[tii rom^ni, �Europa� nu constituia `nmod esen]ial o no]iune geografic\ sau geopolitic\, ciuna cultural\, un pol spiritual. El exprim\ valori,crea]ii [i tendin]e ideologice originale ; o nou\ cultur\[i literatur\ ; noi [i `naintate institu]ii politico-sociale ;realizarea unui `nalt nivel de progres, cultur\ [iciviliza]ie. Dar mai presus de toate, acest concept eralegat de convingerea � tot mai r\sp^ndit\ � c\�Europa� radiaz\ [i d\ impuls unui proces culturalnou, calitativ deosebit de tot ceea ce rom^nii aucunoscut p^n\ atunci. Sensul s\u echivaleaz\ cu oadev\rat\ ruptur\, muta]ie [i �revolu]ie� spiritual\.

159Pentru Europa

�Europa� avea deci toate caracterele unui �model�cultural `n accep]iunile sale fundamentale : 1) idealnormativ, de �idee-for]\�, care propune modele,exemple, c\i de urmat, imitat, asimilat ; 2) sistemideologic, ce organizeaz\ `n mod unitar, conformunei structuri de baz\, toate datele care intr\ `n sferasa de ac]iune ; 3) schem\ teoretic\, abstract\, auto-nom\, ce func]ioneaz\ conform �logicii� saleinterioare, chiar dac\ imaginea nu ]ine seama detoate datele realit\]ii occidentale2. Ideea european\func]ioneaz\ `n mod unitar `n toate ]\rile rom^ne[ti,cu particularit\]i regionale specifice, dar `n cadrulaceluia[i sistem de g^ndire. Modul cum rom^niidescoper\, adapteaz\ [i formuleaz\ propria lor ima-gine despre �Europa�, printr-un act de adeziunespiritual\ spontan\, constituie `nsu[i modul defunc]ionare al acestui �model european�.

S\-l urm\rim pe texte [i documente, `n generaluitate sau pu]in cunoscute. Studiul Iluminismuluirom^nesc are nevoie `n mod esen]ial de o nou\ [idirect\ lectur\ a izvoarelor3. Ele rectific\ multescheme, generalit\]i neverificate, expuneri didacticedep\[ite, repeti]ii de locuri comune. Numai o herme-neutic\ `n ad^ncime a textelor poate regenera [iclarifica `ntreaga problem\ a Iluminismului rom^nesc,care-[i a[teapt\ `nc\ adev\rata sintez\. Ea nu poate fielaborat\ dec^t pe baze comparatiste [i prin metodede istorie a ideilor.

*Frecven]a mult mai mare a contactelor directe [i

indirecte (lecturi, traduceri, c\l\torii, activitatea insti-tu]iilor de `nv\]\m^nt, a profesorilor str\ini, ambian]aintelectual\ mult mai �deschis\� [i �cosmopolit\� ainfluen]ei fanariote etc.) face ca �modelul european�s\ se precizeze [i s\ se afirme cu putere mai `ntî `n]\rile rom^ne[ti, Moldova [i Muntenia, la sf^r[itul

160 Adrian Marino

secolului 18. Idealul european rom^nesc apare subforma no]iunii [i imaginii �Apusului luminat�, ceea cedovede[te `nc\ de la `nceput con]inutul tipic iluministal acestei formule. Ea se men]ine neschimbat\ [i `nsecolul urm\tor, admirator integral al �apusului lumi-nat al Europei�4. De la aceast\ �lumin\� spiritelerom^ne[ti preiluministe [i iluministe se revendic\ dela primii lor pa[i : �Dasc\lii Europei � scria Ien\chi]\V\c\rescu `n 1794 � sunt oameni vrednici [i delaud\�5. ~n 1798, arhimandritul Grigore, un lupt\torpentru introducerea limbii rom^ne `n c^nt\rile bise-rice[ti, are urm\toarea imagine global\ ([i foartelaic\) despre Europa, care-i inspir\ elogii entuziaste :

�Oamenii Evropei au minte ascu]it\, sunt nepre-get\tori [i viteji ; [i cum `ntr-`nsa s-au n\scut at^]ia`n]elep]i, atâ]ia puitori de pravile, doftori, ritori [ivoevozi ale[i, carii au domesticit, au `nv\]at [i aubiruit pre toate celelalte neamuri ale lumii cu putereamin]ii lor, a limbii [i a mînii ; `ntr-`ns\ au `nflorit [i`nfloresc [tiin]ele, me[te[ugurile, bunele obiceiuri [ibuna nemurire ; [i cum c\ iaste cu cuviin]\ ca aciast\Evrop\ s\ se numeasc\ podoaba lumii�6.

C\ ne afl\m `n fa]a unei adev\rate defini]ii nevarietur, al unui topos ideologic bine constituit, odovede[te [i un text dintr-o cronic\ a lui NaumR^mniceanu, scris\ c\tre 1800. Prestigiul teoretic alEuropei era at^t de mare `nc^t umplea de admira]iep^n\ [i �marea cuviin]\ a zidirilor Evropii� (pe careautorul nici nu le v\zuse). Acest continent :

�Asemenea cov^r[e[te [i cu mul]imea nenum\rat\ aoamenilor `ntru care totdeauna au str\lucit darurilefire[ti [i la bunele obiceiuri, [i la [tiin]a `nv\]\turilor[i la iscusin]a armelor [i la tot lucrul cel de folos `nvia]a oamenilor ; s-au aflat `n Evropa mai toateme[te[ugurile, [i mai v^rtos cea mai mare laud\, �tabla cor\biilor care cu degetul arat\ ascu]irea min]iievropenilor, tipariul s-au aflat `n anul 1440 de la Hr.,

161Pentru Europa

praful de pu[c\ de oarecare Berhold la leat 1390,cum [i organele cele de r\zboi�7.

C^nd atinge coarda liric\, ideea inspir\ ode pre-cum lui Paris Mumuleanu :

�Tineri, b\tr^ni, `ndemn^nd,Patria s-o folosimLa izvor nou alerg^nd{tiin]e s\ dob^ndim.Pild-avem pe europeiAst\zi s-au descoperitUn izvor prea minunat� etc.8.

Momentul urm\tor � al lui Dinicu Golescu � estecrucial. El este al revela]iei entuziaste [i instructive aEuropei, al marilor satisfac]ii intelectuale [i patriotice,al aspira]iilor verificate peste a[tept\ri � pe teren [isur le vif � confirmate zi de zi prin simpl\ plimbare`n �ailvagen�. ~nsemnare a c\l\toriii mele este tipic\pentru satisfac]ia intelectualului rom^n, care g\se[te`n �Evropa� numai �`nlesnire�, adic\ civiliza]ie,cultur\, ordine, progres, dreptate, confort. Pe scurt,tot ceea ce acest boier patriot ar fi dorit s\ g\seasc\[i `n ]ar\, la Gole[tii s\i [i peste Olt. Din aceast\cauz\, Europa, pentru Dinicu Golescu, nu are numaio dimensiune material\, ci mai ales una spiritual\.No]iunea exprim\ `n acela[i timp [i toate virtualit\]ilerom^ne[ti ale bunului sim] natural, ale omeniei,echit\]ii [i iubirii de ]ar\. Europa, `n spiritul acestuipatriot rom^n avid de �luminare�, este [i r\m^ne,prin defini]ie, o posibilitate permanent\ de exemple[i solu]ii. Obsesia sa european\ va produce oadev\rat\ tensiune [i frenezie imitativ\, consumat\abstract, asemenea unei idei incandescente.

Logica patriotic\ a �modelului� european se gene-ralizeaz\ [i ea devine tot mai imperativ\. Ce poate fimai firesc, atunci c^nd `]i iube[ti ]ara, dec^t s-o veziluminat\ ? {i dac\ �lumina� este valoarea suprem\ nu

162 Adrian Marino

constituie un act de bun sim] [i de evident\ nece-sitate, de economie inteligent\ de for]e, de a o luadirect de la surs\ ? De acolo unde ea izvor\[te maiputernic [i este mai str\lucitoare dec^t oriunde ?Acest mod de argumentare este tipic ilumini[tilorrom^ni [i el se reg\se[te, `n zeci de variante, la poe]i[i �lumin\tori� profesioni[ti, la oficialit\]i, `n pres\ [iliteratur\. To]i vor s\ lumineze na]ia rom^neasc\ :

�Negura s\ dep\rtezeCi dimult se-au r\sp^nditP�acest continent sl\vit.�

Era convingerea naiv exprimat\, dar autentic\ [iad^nc\, a unui versificator obscur, G.Stihi9. Ea este`ns\ a epocii, a curentului iluminist `ntreg, plin deadmira]ie pentru �luminata Europ\�10, `n cadrul c\reiacon[tiin]ele rom^ne[ti `n]eleg s\ se integreze [i s\ac]ioneze. Nu cu ostenta]ie, nici cu umilin]\, nici prinuitarea calit\]ii de rom^n. Ci din patriotism [i pur\obiectivitate, din convingerea c\ na]iunea nu sepoate dezvolta spiritual dec^t printr-o astfel deorientare european\. Con[tiin]a literar\ a epocii serevendic\ de la acela[i model, care `ncepe s\ inspire[i s\ legitimeze `ntreaga activitate a traduc\torilor, aanimatorilor teatrului na]ional etc. Programul lor esteidentic cu al �europenilor�, al �Europei luminate�(texte din 1829-1830)11.

Acest ideal european constituie `n Principateprima form\ de manifestare a spiritului iluministrom^nesc. La `ntrebarea esen]ial\ : cum putem fi�europeni�, r\spunsul este unul singur : prin �lumi-nare�. Reciproca este [i ea la fel de valabil\,�luminarea� fiind ideologia fundamental\ a `ncepu-turilor culturii [i civiliza]iei rom^ne[ti moderne.

~n con[tiin]a ilumini[tilor rom^ni, Europa a ajunsla acest prodigios grad de �luminare� datorit\ unuiproces istoric ascendent, propriu virtualit\]ilor [icondi]iilor sale de dezvoltare. Europa este �luminat\�

163Pentru Europa

fiindc\ epoca, `nsu[i sensul de evolu]ie al spiritului[i culturii sale determin\ [i `ncurajeaz\ difuziunea�luminii�. Europa este luminat\ fiindc\ veacul `n care�lumina� sa devine evident\ este el `nsu[i �luminat�.Cu alte cuvinte, istoria european\ a ajuns la o etap\`n care �lumina� constituie nota sa specific\ [iimanent\, con]inutul esen]ial, tr\s\tura dominant\.Europa, pentru to]i ilumini[tii no[tri, tr\ie[te `ntr-un�veac luminat�. Sub aceast\ dimensiune temporal\este ea cunoscut\ `nc\ de la primele contacte [i la felva r\m^ne `n continuare. Orientarea apusean\ aculturii rom^ne extinde �luminile veacului� asupra`ntregului s\u con]inut. �Europa�, �lumin\� [i �pro-gres� devin `n felul acesta no]iuni nu numai solidaredar [i sinonime. A fi neeuropean echivaleaz\ cu a fi�neluminat�, spirit retrograd, du[man al progresului,nepatriot etc. Este evident c\ orientarea spiritual\european\ constituie structura de baz\ a con[tiin]eirom^ne[ti a epocii. Nu o form\ ideologic\ de imi-ta]ie, ci `nsu[i con]inutul [i forma aspira]iilor fun-damentale cele mai generale ale spiritului rom^nescpe `ntreaga durat\ a perioadei iluministe.

�Veac luminat� vrea s\ spun\, `n diferite variante,[i veac al �[tiin]ei�. Noua accep]ie apare pentru primadat\ `n cultura rom^n\ `n aceast\ epoc\, semn c\mentalitatea medieval-teologic\ `ncepe s\ sl\beasc\.�Lumina� veacului este produsul laiciz\rii, al spirituluicritic `n plin\ expansiune, concep]ie pe care �despo-tismul luminat� o oficializeaz\. ~n lupta sa `mpotrivaignoran]ei, prejudec\]ilor [i supersti]iilor, jozefinismultransmite intelectualilor rom^ni urm\torul mesaj :

�Orice patriot cu g^nd bun consider\ acest veac cabaz\ pentru ridicarea [tiin]elor�12.

Teza, formulat\ pentru rom^nii din Banat `nc\ din1776, voia s\ justifice politica [colar\ a imperiuluihabsburgic. Ea este `ns\ tipic\ [i tendin]elor deluminare din Principate, care se revendic\ de la

164 Adrian Marino

acela[i principiu. ~n 1836, P.Poenaru, deschiz^ndanul [colar la �Sf.Sava�, f\cea la o distan]\ de pestejum\tate de veac declara]ii identice `n spirit [i liter\ :

�M\ria Sa v\ `ncurajeaz\ a v\ face vrednici de o nou\epoc\, str\duindu-v\ a v\ p\trunde de duhulveacului de acum, care este duhul [tiin]ei, al lini[tei,al iubirei de oameni, al supunerii c\tre pravil\ [iobl\duitori etc.�13.

Noua defini]ie este plin\ de urm\ri [i ea duce lamodificarea tuturor no]iunilor fundamentale [i chiarla r\sturnarea `ntregii sc\ri de valori tradi]ionale. Unaeste s\ spui ca Dionisie Eclesiarhul : �Un veac fericitera...� sub domnitorul Al.Ipsilanti, `n `n]elesul c\...bucatele erau ieftine (spre convingere se dau [ipre]urile) � [i asta despre anul 177514, anul impor-tantei reforme [colare a domnitorului amintit � [i altas\ scrii ca Filaret, episcop de R^mnic, `n Mineiul peluna mai din 1780 : �auritul veacul nostru ce curge�15,`n noul s\u `n]eles cultural [i ideologic. Explica]iaeste simpl\ : unul nu citise dec^t c\r]i biserice[ti,cel\lalt consultase [i citase [i Enciclopedia francez\.Dou\ culturi, dou\ mentalit\]i, dou\ stiluri de ag^ndi. Una este s\ r\sfoie[ti Vie]ile sfin]ilor [i alta s\cite[ti traducerea manuscris\ a lui Oxenstiern, undeexist\ [i un paragraf �Pentru haractirul veaculuinostru�16. C^t prive[te pe Gh. Laz\r, acesta avea `nbiblioteca sa c\r]i care tratau tocmai aceast\ prob-lem\ : Lorenz Hübner, Der philosophische Geist unsersJahrhunderts (München, 1781)17.

Pentru `ntîa dat\ apare `n felul acesta `n culturarom^n\ con[tiin]a unui adev\rat �salt calitativ� peplan spiritual ; pentru prima dat\ se formeaz\ convin-gerea c\ istoria face efectiv schimb\ri de con]inut, c\ruperea de trecut nu este absurd\ [i arbitrar\, cinecesar\ [i pozitiv\, motivat\ de idealuri ce se impun`n mod evident [i cu toat\ autoritatea ; pentru `ntîadat\ istoria cap\t\ la rom^ni dimensiune [i durat\

165Pentru Europa

spiritual\, `n care etapele nu mai sunt fixate decronologia domniilor, ci de idei [i de schimbarea lor.C^nd Gh.Laz\r scria : �Iat\ o epohie noao, o`nt^mplare str\lucitoare�18, la fel C.Conachi : �Un nouveac se de[chide supt ochii no[tri�19, con]inutul�veacului� nu mai este cronic\resc, tradi]ional. Elexprim\ intui]ia [i no]iunea unei noi realit\]i spiri-tuale `n plin\ desf\[urare, sentimentul particip\rii lao nou\ faz\ istoric\, la un moment revolu]ionar alistoriei ideilor europene intuit cu deplin\ exactitate.

Aceast\ orientare se observ\ nu numai la expo-nen]ii {colii ardelene, care vorbesc cei dintî de�veacul luminat�, ci [i la to]i ilumini[tii rom^ni, p^n\la pa[opti[tii revolu]ionari din Principate. D. }ichin-deal, `n 1808, era con[tient de �vremile [i]ircumstan]ele acestui veac�20. Asemenea lui D.Obradovici � care considera veacul 18 �fericit�,deoarece �razele `nv\]\turii [i filozofiei ajung p^n\ lagrani]ele t\t\re[ti�21 � fabulistul b\n\]ean scrie c\ :�Acum au `nceput popoarele ca din somn a sede[tepta...�22 Ideea �de[tept\rii� `[i face deci apari]ia[i ea va avea, dup\ cum vom vedea, un ecouconsiderabil. Petru Maior era indignat la r^ndul s\uc\ episcopul Bob saboteaz\ tip\rirea multor �plase dec\r]i�. {i asta c^nd ? �~ntru acest veac prea luminat !�23.I.Budai-Deleanu `[i justific\ Lexiconul rom^nesc-nem]esc (1818) cu argumentul, dup\ el hot\r^tor, c\�toate neamurile Europei, care au f\cut cel mai `ntîpas c\tr\ cultur\, mai `ntî de toate s-au grijit delexicon `ntru limba sa�24. �Au sosit prim\vara luminiineamului rom^nesc�, proclam\ [i C.Diaconovici-Loga`n 182125. Declara]ii identice pot fi `nt^lnite [i `nPrincipate, precum `n Oda r^vnitoare spre `nv\]\tur\a lui Paris Mumuleanu :

�Fra]ilor simpatrio]iUn veac nou ni s-au ivit (s.n.)Cu bune lumini spre to]i

166 Adrian Marino

{tiin]e au `nfloritRostul cel de mult ohtatAst\zi la to]i s-au ivit~n fapt\ invederat�26.

Aceast\ Od\, `mpreun\ cu ~n[tiin]are. De toat\cinstea vrednic\ tinerime a lui Gh. Laz\r (1818) [iChiemare la tip\rirea c\r]ilor rom^ne[ti (1821), a luiC.Diaconovici-Loga, sunt primele adev\rate �mani-feste� iluministe rom^ne[ti, concepute [i redactate `nacest spirit foarte modern pentru epoc\. O men]iunespecial\ cer [i �~nv\]\turile� la Fabulele lui }ichindeal(1814) [i pasajul din Privirea re]ensiei... a lui PetruMaior (1816) referitor la valorile etice ale �lumin\rii�.No]iunea este deci pe deplin consolidat\ `n al doileadeceniu al secolului 19. Generalizarea [i nuan]area saprogresiv\ se constat\ `n toate provinciile rom^ne[ti.

Fenomenul nu este `ns\ numai rom^nesc, ci [ieuropean [i general uman. ~ntreaga umanitate a f\cutun mare [i hot\r^tor salt `nainte pe un alt plan decultur\. De-abia `n epoca modern\ � care pentruConachi apar]ine secolului 18 � poate fi atins\ :

�Adev\rata stare a omului [i a lumin\rii lui, [i pecare p^n\ acum a nu o lua `nsu[i europenii, nu auie[it din haosul ideilor, `n care s-au t\v\lit filosofiagrecilor [i a europenilor `n [ir de multe veacuri.�

Este `nsu[i punctul de vedere al lui Voltaire, dinintroducerea la Essai sur les moeurs, al Iluminismului`n genere, critic violent al Evului mediu [i pu]inadmirator al Antichit\]ii. {i a[a cum acela[i Voltairedeclara marchizei de Ch^telet c\ spiritul filosofic af\cut numeroase progrese `n Fran]a de patruzeci deani `ncoace, tot astfel Conachi constat\ c\ :

�Cea]a aceea carele prin stelele cele ad\ugitoarear\t^ndu-se cei puternici ca ni[te manine `ngrozitoaretr\gea supunere [i cucernicirea, un soare a ade-v\rului, un v^nt a veacului au risipit-o...� (s.n.)27.

167Pentru Europa

Noul spirit al timpului � adev\rat �soare� spiritual� alung\ `ntunericul, �cea]a�, i.e. obscurantismul,ignoran]a, �prostia� din mintea oamenilor, printr-oac]iune dubl\ : negativ\, criticist\ pentru trecut,pozitiv\ pentru viitor, prin noile idei pe care leintroduce polemic. Esen]a Iluminismului european,inclusiv rom^nesc, nu este alta. Aceasta din urm\doar `mpinge cu un secol `nainte cronologia �veaculuiluminos�, esen]a sa r\m^n^nd una [i aceea[i :

�Viforile nop]ii � observ\ Heliade R\dulescu `n1838 � au trecut [i diminea]a rum^nimii a r\s\rit cusoarele cel ve[nic ale c\ruia raze sunt luminile ce`nc\lzesc veacul al 19-lea�28.

Veacul �nou�, veacul �luminat� este `n acela[i timpveacul �progresului luminilor�. No]iunile devin dinnou circulare [i sinonime. Faptul de a fi efectivcontemporan, sincronic cu istoria, cu spiritul timpuluidob^nde[te pentru `ntîa dat\ prestigiu [i valoare `nideologia rom^neasc\. Acest istorism tr\it [i g^nditautentic dovede[te limpede c\ bazele Iluminismuluirom^nesc nu sunt abstract-metafizice, ci grefate orga-nic pe ideea de devenire istoric\. Faptul constituie onou\ rupere de nivel, de mentalitatea teologic\ `ncare prefacerea este negat\, fixism specific oric\reiculturi medievale. Veacul actual introduce, dimpo-triv\, o realitate nou\, dinamic\, dominant\, numit\�progres� [i autoritatea sa este invocat\ de ilumini[tiirom^ni cu toat\ fervoarea :

�Veacul al 19-lea � constat\ `n 1838 Florian Aaron� fu primit de rom^ni ca un veac de `nc^ntare, veac deciviliza]ia lor�29.

Mesianismul s\u vine `n `nt^mpinarea celei maiprofunde aspira]ii rom^ne[ti : prop\[irea, regenerarearapid\ pe toate planurile, recuperarea lungului somnmedieval, alungat ca un vis ur^t. Maghiarii [i ei, dup\I.Codru-Dr\gu[anu :

168 Adrian Marino

�Parc\ f\cur\ un pas mare spre `naintare [i au decuget s\ se scuture de datinele Evului mediu, ce [ia[a au trecut departe marginile timpului�30.

Aceste �margini� istorice demonstreaz\ c\ istoriatuturor popoarelor este ireversibil\, c\ veacul nu mai`ng\duie nici un fel de r\m\[i]e medievale�`ntr-aceast\ epoc\ de `ntrecere general\ pe stadiulprogresului�, dup\ expresia lui P.Poenaru, din 183931.�Veacul are `naintare�, constat\ [i C.Bolliac `n 1844,cu referiri directe la dezvoltarea virtu]ilor morale32.Este o idee-for]\ care-[i p\streaz\ `ntreg prestigiul,mai ales la ideologii pa[opti[ti. Ziarul Pruncul rom^n,prin pana lui I.Catina, declar\ c\ :

�Orice na]ie care nu ia parte la muvimentul secolului,r\m^ne `napoiat\�33.

Principiu [i azi foarte actual...

*Acestui ideal european, definit `n liniile sale

generale [i esen]iale, ì corespunde o serie dereac]iuni nu mai pu]in tipice `ntregului Iluminismrom^nesc. Peste tot acela[i miraj, aceea[i fascina]ie [ifor]\ de atrac]ie, acelea[i aspira]ii de integrare,solidarizare [i emulare european\, aceea[i convingerefundamental\, principiu ideologic de baz\ al Ilumi-nismului rom^nesc : Ex Occidente Lux. Gest spiritualreflex, joc spontan de afinit\]i, nostalgii sentimentale,satisfac]ii complexe � foarte personalizate [i totodat\foarte obiective, de mare entuziasm patriotic � con-[tiin]a european\ a ilumini[tilor rom^ni reprezint\ unact de adeziune fundamental\. Aceast\ aspira]ieatinge prin idealizare [i frecven]\ dimensiunile unuiadev\rat curent cultural [i de idei.

Animatorii s\i, tot mai numero[i dup\ 1800, sunt,dup\ expresia lui Naum R^mniceanu, �inimile dori-toare de cuno[tin]a Evropei� (el `nsu[i fiind astfel de�inim\�), viu preocupa]i de a fi �`nl\untru�. ~ns\[i

169Pentru Europa

expresia �`nl\untru� este un indiciu c\ aceste spiriteaveau con[tiin]a de a fi integrate efectiv Europei.Situate deci �`n\luntrul� acestui continent geografic [ispiritual, participante [i solidarizate cu destinul s\uistoric, cultural [i politic. Nu spunea acela[i NaumR^mniceanu, protosinghelul, f\c^nd o `ntreag\ ale-gorie, c\ �neamul nostru al R^mlenilor� a ie[it �dinbra]ele Evropei�34 ? Etimologie riscat\, dar plin\ desemnifica]ii. Expresia traduce o tendin]\ precis\, oorientare lucid\ spre o zon\ specific\ a geografieispirituale. Europa constituie un adev\rat ideal colectival epocii, o not\ fundamental\ a Iluminismuluirom^nesc. R\sp^ndirea sa este general\. La Ion BudaiDeleanu referin]a la �toate neamurile politice aEuropei�35 este insistent\ [i fundamental\. La fel, laPetru Maior, care are nu numai no]iunea � pentru elparadigmatic\ � a �cump\nirilor na]iilor Occidentuluicelor luminate�, dar [i pe aceea � tipic iluminist\ �a cet\]ii universale, a marii comunit\]i a na]iunilor :

�Toate na]iile se cuprind `n marea na]ie a neamuluiomenesc, iar deosebitile numiri a singuratecilor na]iisunt numai `nt^mpl\toare�.

Pentru ilumini[tii rom^ni integrarea european\deschide o adev\rat\ perspectiv\ spre universalitate.Textul lui Petru Maior dateaz\ din 181536.

Aceast\ con[tiin]\ prooccidental\ se define[te princ^teva aspecte tipice, dintre care cele mai evidentesunt participarea [i solidarizarea istorico-politic\.Istoria poporului rom^n constituie un capitol alistoriei europene. }\rile rom^ne[ti sunt `n modindiscutabil ]\ri europene. Mai mult : prin contribu]iaistoric\ a poporului rom^n (�ap\r\toare [i pieptulcre[tin\t\]ii asupra preaputincio[ilor otomani�), �na]iaaceasta nu o dat\ au pus adev\rate merituri pentrutoat\ Europa�37. Experien]a istoric\ a �str\lucitelorghinte ale Europei� este deci valabil\, dup\ PetruMaior38, [i pentru poporul rom^n, confruntat cu

170 Adrian Marino

dificult\]i identice. Aceast\ con[tiin]\ istoric\ estebine consolidat\. Ideea identit\]ii lingvistice areaceea[i putere de atrac]ie [i circula]ie. Limba rom^n\�, dup\ cum se exprim\ tot Petru Maior � este o�limb\ de Europa�39, de origine latin\, argumentfundamental al `ntregii concep]ii lingvistice a {coliiardelene40. Prestigiul european [i interna]ional allimbii latine se r\sfr^nge [i asupra limbii rom^ne :

�Limba l\tineasc\ este una dintre cele mai `nv\]ate [imai vechi `n Europa�.

Din aceast\ situa]ie decurge [i argumentul utilit\]iisale :

�{i, drept aceasta, cea mai trebuincios\ la tot neamulrom^nesc, fiindc\ toat\ `nv\]\tura [i toate scrisorilecele mai vechi sunt alc\tuite `ntru aceast\ de ob[telimb\�.

Luminarea european\ a poporului rom^n nu sepoate deci lipsi de acest instrument lingvistic :

�Nice s\ poat\ zice ast\zi c\ este cineva `n Europa`nv\]at care nu va [ti latine[te, m\car s\ fie `ntru altec^t de procopsit�41.

Situa]ia particular\ a limbii rom^ne de originelatin\, dar scris\ `n alfabet chirilic, determin\ pePetru Maior s\ accepte aceea[i compara]iedefavorabil\ cu limbile occidentale. Condi]iile istoriceau f\cut (din nefericire) ca

�scrisoarea rom^neasc\ s\ ese mult mai cov^r[it\dec^t toate ale apusului�42.

Aspira]ia integr\rii europene, a particip\rii rom^-ne[ti la binefacerile sale spirituale, la un `nalt nivelde �luminare�, este o alt\ consecin]\ direct\ a acesteiidei-for]\. Ea anim\, `ntr-o faz\ de pionierat, aprimelor ini]iative de r\sp^ndire a culturii `n mase,totalitatea `ntreprinderilor culturale ale epocii : pres\,tipar, editur\, cultur\ [i literatur\, `nv\]\m^nt. ~n

171Pentru Europa

toate aceste domenii, modelul european se dovede[tedominant [i determinant.

Pentru T.Racoce, care voia s\ scoat\ un ziarrom^nesc, la Lvov (Lemberg), `n 1817, rom^niiformeaz\ o na]ie de mai multe milioane :

�Care demult acum sim]e[te bun\t\]ile politiciei [idore[te a fi p\rta[\ culturii aceloralalte neamuriEuropii�43.

Gh.Asachi `n]elege s\ ac]ioneze `n Moldova, `nacela[i sens [i din aceea[i perspectiv\. ~n primulnum\r al Albinei rom^ne[ti, el face o profesie decredin]\ european\ riguros identic\ (nr.1, 1 iunie,1829) :

�Cine nu simte `n ]ara noastr\ lipsa a[ez\m^nturilorprin a c\rora lucrare precum suntem politice[te, s\ne putem face [i moralice[te m\dulari folositoare alefamiliei evropiene, a c\ria raze de `nv\]\tur\, deat^tea veacuri, se refr^nge pe orizonul nostru ?�

Introducerea culturii [i civiliza]iei, echivalent\ cuintegrarea european\, constituie o vie preocupare [ipentru M.Kog\lniceanu, mare animator al ideii impri-meriei ca instrument de luminare :

�Tiparul ar fi cel mai sigur [i mai grabnic mijloc cas\ ajungem la civiliza]ia societ\]ii europene�44

Prin �canalul tiparului� � `ntr-un cuv^nt � serevars\ toat\ �lumina�. Preocuparea esen]ial\ devineaceea de a `nmul]i c^t mai repede tocmai aceste�canale� [i de a stimula � prin toate mijloacele �apari]ia de publica]ii [i c\r]i rom^ne[ti, ieftine,accesibile [i c^t mai r\sp^ndite45.

Concep]ia culturii active ca metod\ de integraredemonstreaz\ `n mod concludent con]inutul pre-dominant al acestei aspira]ii, care dep\[e[te � caintensitate, frecven]\ [i arie de r\sp^ndire � orice alt\form\ de solidarizare european\. Doar participarea lacultur\, la �lumin\�, poate legitima aceast\ aspira]ie,

172 Adrian Marino

printr-o evident\ spiritualizare a sentimentului na]io-nal. Dreptul la o identitate na]ional\ [i european\ �[i deci la existen]\ a poporului rom^n � trece deci `nprimul r^nd prin cultur\. Pozi]ia r\stoarn\ `n sensiluminist-progresist `ntreaga concep]ie na]ionalist\.C\ci, dup\ cum observ\ Ion Budai-Deleanu, la 1818,�neamul rom^nesc� este o

�na]ie de frunte dintru mai multe milioane alc\tuit\,care nu dore[te alta, numa ca prin o mai marecultur\ s\ se poat\ apropia de celelalte neamuripoliticite a Europei�46.

O astfel de concep]ie constituie prin ea `ns\[i unact de revolu]ionare a tradi]iei, de progres ideologic[i de integrare calitativ\ `ntr-un sistem nou, unitar [ifecund, de cultur\ [i g^ndire :

�Din prostie, din pruncie ne vom scoate � scriaD.}ichindeal � [i nu vom veni, nici nu vom c\dea `nbarbarie, ci vom fi des\v^r[i]i `n `n]elep]i b\rba]i, [i `nnum\rul celor `n]elepte, luminate [i m\rite popoare aleEuropei vom fi�47.

Aspira]ia spre culturalizare este organic\ Ilumi-nismului rom^nesc [i ea impune tuturor ]\rilor rom^-ne[ti ca punct esen]ial de program :

�S\ `mbr\]o[eze cu cea mai des\v^r[it\ s^rguin]\`ntî `nv\]\turile de tot feliul, care acestea aducluminarea, str\lucirea, lauda [i toate `mbun\t\]irile laun neam, carele voie[te s\ fie `n num\rul neamurilorcelor luminate [i m\rite, iar\ nu s\ voiasc\ a s\vedea `n veci cufunda]i `n `ntunerecul ne[tiin]elor [i`n la]urile tic\lo[ii�48.

Mi[cat de acela[i impuls pedagogic superior,Gh.Asachi proclam\ un ideal identic. S\ studiem,c\ci :

�Atunce nu `n zadar Europa ne va fi m\rturisit at^teasimpatie, nu ni vor fi invitat `n s^nul familiei sale�49.

173Pentru Europa

Gh.Laz\r pune pe acelea[i baze `ntreaga sa poli-tic\ [colar\. Numai prin `nsu[irea unei `nalte culturi� dup\ cum se exprima `n ~n[tiin]area sa din 1818� poporul rom^n poate :

�pretenderisi intrarea `n num\rul [i ocolul celprosl\vit al celorlalte popoare luminate�50.

Condi]ie elementar\, absolut imperativ\. Ceea ceexplic\ [i marea pasiune a epocii pentru studii `nstr\in\tate, �s\v^r[irea cursurilor `nv\]\turilor `n Evro-pa cea luminat\�, cum spune [i Dinicu Golescu51,pentru metodele cele mai bune de a importa [ir\sp^ndi `n mase aceast\ cultur\. De unde, puterniculinteres ar\tat problemelor de `nv\]\m^nt [i peda-gogie, preocuparea febril\ de `ntemeiere [i organizarede [coli. Problema capital\ este permanent aceea a :

�mijloacelor de a `ntemeia o sistem\ de `nv\]\tur\public\, `nlesnitoare, potrivit\ cu gradul luminateiEurope [i cu trebuin]a acestei ]\ri�52.

Nu poate fi trecut\ cu vederea nici vechea tradi]iea acestei orient\ri, care se contureaz\ `n ]\rilenoastre, mai `ntî `n mediile [i sfera culturii grece[ti,`nc\ din secolul 18. ~n aceast\ privin]\, exemplul luiAlexandru Mavrocordat Exaporitul, care face studii `nItalia, se dovede[te fecund pentru to]i fanario]ii. ~n1744, C. Mavrocordat, devenit domn `n }ara Rom^-neasc\, trimite 12 fii de boieri la Vene]ia, pentru`nv\]\tur\. Este primul lot de �bursieri� rom^ni `nstr\in\tate, chema]i acas\ dup\ trei ani, `n urma unorintrigi politice53. La universit\]ile apusene este educat\`ntreaga intelectualitate greac\, `ncep^nd mai ales dina doua jum\tate a secolului 18. Devenise o adev\rat\tradi]ie care, atunci c^nd `mprejur\rile o permit,constituie un bun exemplu [i pentru boierimearom^n\. Cu prilejul deschiderii cursurilor Academieigrece[ti din Bucure[ti, marele postelnic Al.Mavro-

174 Adrian Marino

cordat face o adev\rat\ teorie a exodului sprelumin\ :

�De[i f\r\ mijloace [i s\raci cei mai mul]i dintre noi,l\s\m totul, [i patrie [i cons^ngeni [i casnici, dispre-]uim orice fel de nenorocire [i suferin]\ [i mergemla universit\]ile Europei ca s\ ne lumin\m�54.

Aceea[i preocupare se constat\, dup\ 1800, [i laboierimea rom^n\. Ea prefer\ s\-[i trimit\ odraslelemai cur^nd `n colegii sau s\ le pun\ `n pensiune laprofesori particulari55 � din pruden]\, pentru a nu se�evropeniza� dintr-odat\ prea tare � dar, `n tot cazul,cum declar\ [i boierul Gr.Br^ncoveanu, la deschi-derea cursurilor [colii lui Gh.Laz\r :

�S\ se bucure p\rin]ii care trimit copiii la AcademiileEuropei pentru a sorbi apele filozofiei�56.

~ntre 1802�1826, Dinicu Golescu face nu maipu]in de patru c\l\torii `n Occident, pentru a-[i ducefiii la `nv\]\tur\, doi `n Bavaria, doi la Geneva. To]ipionierii [colii rom^ne[ti studiaz\ `n str\in\tate cuscopul de a aduce �luminata Evrop\� la ei acas\,prin introducerea sistemei sale pedagogice. A[a auprocedat Gh. {incai [i Gh. Laz\r, a[a m\rturise[te [iSimeon Marcovici, `n calitate de profesor la �Sf.Sava�57 [i mul]i al]ii. Aceste profesii de credin]\ serepet\ `n prima jum\tate a secolului cu prilejul maifiec\rei festivit\]i [colare. No]iunea `ns\[i de �Europ\luminat\� este un produs al acestei influen]e :

�Cum c\ toate neamurile Evropii sunt poleite cu`nv\]\turile, noi vedem � recuno[tea Paris Mumu-leanu � prin lumina [tiin]elor ce dob^ndim de lad^n[ii�58.

Dar �lumina� european\ are [i un alt con]inut.Efervescen]ei culturale generale i se asociaz\ unputernic impuls na]ional. �Luminile Europei� contri-buie `n mod hot\r^tor la descoperirea propriei

175Pentru Europa

noastre identit\]i etnico-spirituale [i la ceea ce s-anumit �de[teptarea sentimentului na]ional� :

�Razele luminilor Europei � recuno[tea FlorianAaron, `n 1838 � p\trund mai de mult `n p\m^ntulacesta, de[teptar\ sim]\m^ntul na]ional [i patriotic [iaceasta `ncepu a aduce frupturile sale cele f\c\toare debine�59.

Concep]ia devine `ntre timp un adev\rat loccomun, pe care pa[opti[tii (prima genera]ie deintelectuali rom^ni cu con[tiin]\ european\ deplin\)[i-l `nsu[esc f\r\ excep]ie. Din aceast\ `mprejurare eiscot pentru ]\rile noastre, pentru `ntreaga cultur\rom^neasc\, pentru to]i exponen]ii s\i [i pentru`ntreaga lor activitate, o entuziast\ judecat\ de va-loare. C.Negruzzi este, de pild\, dup\ opinia luiV.Alecsandri, �un spirit luminat de razele soareluioccidental�60. Acest lucru se poate spune aproapedespre to]i marii scriitori din secolul 19. Istorialiteraturii rom^ne nu face, `n felul acesta, dec^t s\confirme o str\lucit\ anticipa]ie iluminist\.

Efectele acestei �de[tept\ri� na]ionale sunt fecunde[i ad^nci. Con[tiin]a rom^neasc\ `[i descoper\ noinecesit\]i [i obiective spirituale, cu profunde urm\riculturale [i ideologice : reabilitarea [i emula]ia eu-ropean\, dep\[irea st\rii de subdezvoltare, dorin]a deintegrare [i, poate mai mult dec^t toate acestea,recunoa[terea, validarea din partea Europei a acestoreforturi [i progrese. Spiritul rom^nesc `ncepe s\aspire, cu toat\ fiin]a sa, o anume �consacrare�european\. El `[i d\ seama c\ afirmarea sa nu esteposibil\ dec^t prin �luminare�, aliniere [i participarela mediile europene pe care le admir\ [i le invidiaz\.De unde apari]ia unui adev\rat �complex� al recu-per\rii decalajului existent, stimul\rii [i dob^ndiriiunei noi identit\]i, `n acela[i timp rom^ne[ti [ieuropene. �Vremea este a ne de[tepta.� Aceasta este

176 Adrian Marino

convingerea intim\ a lui Dinicu Golescu61 [i a`ntregului Iluminism rom^nesc, a c\rui sensibilitatepentru realit\]ile timpului, actualit\]ii, sincroniz\riinecesare [i inevitabile este indiscutabil\. Problema�sincroniz\rii� `n cultura rom^n\ dateaz\ de altfel dinaceast\ perioad\. Este o adev\rat\ constant\ a spiri-tului rom^nesc `n permanent\ expansiune, confrun-tare [i dezvoltare european\, `n plin elan de realizarea �modelului� european.

~nc\ din 1795, ~n[tiin]area unei proiectate Socie-t\]i filosofe[ti a neamului rum^nesc `n marePrin]ipatul Ardealului atrage aten]ia c\ ne afl\m `n :

�Epoca vremii cei de acum, c^nd ne de[teapt\`n]eleptul Apollo [i pre noi, s\ ne `ndeletnicim asprijini din s^nul Sciin]elor, darurile visteriilor sale�62.

Prin urmare, c^nd ilumini[tii rom^ni `ncep s\spun\ c\ �Europa cere�, spiritul lor este orientat [istimulat tocmai de acest ideal de �de[teptare�, progres[i luminare. Metod\ `n acela[i timp foarte eficace deincitare a spiritului rom^nesc la crea]ie, care-[i preci-zeaz\ `n felul acesta obiectivul prioritar [i esen]ial.

Se pune problema adopt\rii alfabetului latin ?Vasile Gergely de Csokotis aduce [i acest argumentsuprem :

�Ma [i Europa `ntreag\ `nc\ a[teapt\ aceasta de lanoi !�63.

Progresul multilateral devine `n felul acesta oproblem\ de prestigiu interna]ional, dovad\ [i Mar[ulrom^nesc din 1829, al lui Iancu V\c\rescu :

�C^t de cur^nd v\ `n\l]a]iEuropa v\ prive[te�64.

~nfiin]area mili]iei na]ionale are aceea[i semni-fica]ie, vezi [i Mar[ul lui Vasile C^rlova :

�Vie-v\ copii, aminteC\ Europa `ns\[i simte~n ce cale a]i intrat�65.

177Pentru Europa

Ideea are `n aceast\ chemare o caden]\ mar]ial\,eroic\. Momentul revolu]ionar 1848 este pus [i el, `ntoate provinciile rom^ne[ti, sub semnul aceluia[iimperativ. Proclama]ia de la Islaz con]ine acel apel :

�Ofi]eri rom^ni ! Camarazii vo[tri din Europa v-au datexemple. Europa luminat\ e cu ochii deschi[i asupravoastr\�66.

Proclama]ia partidului Na]ional din Moldova are[i ea `n vedere �Europa care v\ prive[te�67. ~nTransilvania, peste mun]i, Avram Iancu este animatde convingeri `ntrutotul identice :

�Deie-[i p\rerea Europa, judece popoarele civilizate,noi ne lupt\m pentru libertatea noastr\�68.

Europa devine prin urmare mentor, arbitru, opiniepublic\, juriu de onoare, comisie de premiere, auto-ritate care decide `n toate problemele culturale,sociale [i politice esen]iale ale poporului rom^n. ~nperioada tratatului de la Paris :

�Europa azi ne cereCe dorim s\ ar\t\m...................Dreptu-ne de ap\rare.Europa l-a prescris�69.

Acest certificat de calitate reprezint\ pentru CezarBolliac (ca [i pentru `ntreaga sa genera]ie) o garan]iefundamental\ [i `n acela[i timp cea mai `nalt\obliga]ie. Trebuie s\ progres\m, s\ ne lumin\m, s\ne regener\m, s\ facem, `ntr-un cuv^nt, figur\ bun\,c\ci � aten]iune ! � Europa ne prive[te, ne cereaceasta...

O astfel de psihologie `[i f\cuse de fapt apari]ia `n}\rile rom^ne[ti cu cel pu]in o sut\ de ani `n urm\.Primele manifest\ri de emula]ie european\ apar]inprogramului cultural al fanario]ilor, care-[i demon-streaz\ [i prin acest fapt esen]a iluminist\. CronicarulIon Neculce scrie c\ domnitorul C.Mavrocordat, `n a

178 Adrian Marino

doua sa domnie `n Moldova (1741�1742) :

�Au dat de [tire tuturor mazililor ca s\ `nve]e oricelimb\ ce i-a fi voia, pentru ca s\ afle oameni `nv\]a]i[i `n p\m^ntul nostru al Moldovei, precum sunt [iprin alte ]\ri [i p\r]i de loc�70.

Hrisovul avut probabil `n vedere de cronicar estedin 9 mai 1746, care ordon\ `nfiin]area de [coli :

�Pentru ca s\ nu r\m^n\ de tot `n pr\pastia `nv\]\turii[i s\ fie mai jos dec^t alte neamuri, dup\ `mprejurul]\rei noastre�71.

Preocup\ri [i compara]ii asem\n\toare se constat\[i la Gr.Al. Ghica. El admir\ �neamurile care au demult [coli�, care te �minuneaz\� prin �r^nduiala lor`nflorit\ [i prin me[te[uguri�. De aceea, `n a[e-z\mintele sale, acest domnitor ia drept model tocmaiaceste neamuri

�la care vedem or^nduiala pravilelor celor politice[ti[i cele `nflorite me[te[uguri�72.

Deci, departe de a produce o �revolu]ie�, oinova]ie `n sensul strict al cuv^ntului, Gh.Laz\rre`nnoad\ de fapt, `n 1818, firul unei argument\ritradi]ionale, pe care I.Caragea o reluase [i el de lapredecesorii s\i : �M\ria sa�, dup\ �ce au privitcelelalte popoare [i limbi, mai ales evropene[ti�, carese afl\ bine `mpodobite cu [coli mari [i Academii de[tiin]e str\lucitoare�, a socotit c\ este o �ru[ine� capoporul nostru :

�S\ nu aib\ [i el o [coal\ mai de treab\, o Academiecu [tiin]\ chiar `n limba maicii sale, ci s\ se lase maislab, mai sc\zut [i mai batjocorit dec^t toate celelaltelimbi [i popoar\ ale fe]ii p\m^ntului�73.

Motiva]ia psihologic\ a emula]iei culturale estedeci limpede. {coala �academiceasc\� de la �Sf.Sava�este deschis\ de acele �duhuri rom^ne[ti�, care numai pot �mai `ncolo suferi ocara neamului lor�.

179Pentru Europa

Cum r\spund ele acestei umilin]e, acestei �pro-voc\ri�, tot Gh.Laz\r ne-o spune : �Lu^nd pild\ de lacelelalte popoare luminate�74. Este `ns\[i esen]apoliticii [colare a lui I.Caragea, care declar\ � dinizvor grecesc � c\ �ambi]ioneaz\ a o or^ndui dup\modelul Academiilor europene�75.

~n acest curent de emula]ie se resimte, f\r\`ndoial\, influen]a Academiei grece[ti din Bucure[ti.Colonia elen\ `ntre]ine de altfel `n str\in\tate bursieri,care, dup\ ce se vor re`ntoarce de la studii, vor dao [i mai mare str\lucire [colii :

�Dac\ nu s\ ambi]ioneze `ntîetatea, dar m\car s\ sea[eze al\turi cu cele mai faimoase Universit\]i aleEuropei�76.

Ilumini[tii rom^ni urm\reau obiective identice.Gh.Asachi dorea un `nv\]\m^nt �la nivel european�77.Prin Regulamentul organic, [colile na]ionale sunta[ezate �pe acela[i temei, precum sunt ale neamurilorluminate�78. ~n 1845, Epitropia [coalelor se ap\r\ `nacela[i mod de acuza]ia lipsei de progres a `nv\]\-m^ntului. Doar el �s-a f\cut pe principii adoptate `n]\rile cultivate !�79. Nu se poate s\ nu fi dat rezultate...

O not\ caracteristic\ a perioadei iluministe const\`n faptul c\ psihologia emula]iei dep\[e[te sfera[colar\ propriu-zis\. Ea anim\, `n esen]\, `ntreaganoastr\ mi[care cultural\. Din acest unghi �european�sunt privite [i rezolvate toate problemele epocii,`ncep^nd cu limba [i activitatea editorial\ [i ter-min^nd cu `nv\]\tura [i progresul literar, istoric [i[tiin]ific.

Dac\ instrumentul de expresie se dovede[te s\rac,concluzia este evident\ [i imperativ\ : �Trebuie s\ sesporeasc\ [i limba noastr\, precum [i a altorneamuri�80. Asemenea lui Gh.{incai g^ndeau [i mul]iilumini[ti ardeleni, care trec ne`nt^rziat la fapte.C^nd, `n 1808, se proiecteaz\ Societatea pentru

180 Adrian Marino

cultivarea limbii rom^ne, ea are `n vedere, printreobiectivele sale, [i realizarea acestui mare exemplu :

�Azi `ntre toate na]iile Europei st\p^ne[te dorin]aspre lumin\, [i timpurile acestea par a fi `nceputulunei epoce `nsemnate, c^nd multe popoare ]inutep^n\ acum `n robie [i `ntuneric `[i `ndreapt\ privirilespre o nou\ libertate [i o nou\ civiliza]ie�81.

Un spirit de emula]ie filologic\ identic\ anim\ [ipe Budai-Deleanu, care porne[te s\ compun\ unLexicon rom^n-german :

�V\z^nd c\ toate neamurile Europei au de multlexicoanele sale, numai la neamul nostru lipse[te ocarte ce se poate zice spi]a cea dintîa a culturii, m\simt cu totul r\pit spre acest scop `nalt82 :

Acordul `n jurul acestei idei este unanim [i cuv^n-tul de ordine, `n formularea lui Vasile Gergely deCsokotis, nu poate fi dec^t urm\torul :

�S\ nu ne l\s\m mai `napoi dec^t toate na]iileEuropei�

[i s\ `mbog\]im c^t mai ne`nt^rziat limba83.~n materie de [coli, tip\rituri, cultur\ `nt^lnim

acela[i imperativ [i aceea[i motivare superioar\ :repetarea gestului infailibil de luminare al popoareloreuropene :

�A[a au f\cut [i alte neamuri � scria C.Diaco-novici-Loga `n 1821 � care ast\zi str\lucesc pe fa]ap\m^ntului, a[a s\ facem [i noi acum, [i s\ ne`mb\rb\t\m c\ prea departe am r\mas�84.

Vindecarea complexului de inferioritate recoman-d\, prin `ns\[i logica lumin\rii [i a spiritului deemula]ie, solu]ia imperios necesar\ : teoria [i practicaimita]iei. Este `nc\ una din descoperirile ideologiceale epocii de aceea[i evident\ genez\ iluminist\.~mprumutul de bunuri culturale constituie metodacea mai rapid\ [i mai sigur\ de progres : regenerarea

181Pentru Europa

]esuturilor printr-o gref\ direct\ [i masiv\. Dinaceast\ cauz\, cele trei probleme � reabilitarea,emula]ia [i imita]ia � sunt mereu [i indisolubilasociate la Eufrosin Poteca, la mul]i al]ii :

�Oare noi rom^nii... trebuie s\ r\m^nem apurureadeparte de neamurile cele luminate, departe de fra]iino[tri europeni ? Oare noi, pe l^ng\ cele pu]ine ce[tim, n-am pute s\ ne `mprumut\m de la d^n[ii ?�85

Procesul de �de[teptare� implic\ deci o con-vingere [i un program unitar de ac]iune :

�Duh `ndemn\tor de a n\zui c\tr\ dreapta luminare,cu care se `ndulce[te neamurile celelalte aleEuropei�86.

S\ ne punem deci �la lucru� [i s\ ne ru[in\m s\fim mai jos dec^t �pleava celorlalte neamuri�87,lupt^nd [i p\[ind

�c\tre luminarea noastr\ pe toate c\ile care suntdeschise [i `naintea altor neamuri�88.

Repetarea obsedant\ a acelora[i formule este odovad\ tipic\ de �mentalitate colectiv\�. De altfel,`ntreg acest studiu predominant documentar se`nscrie � `n felul s\u � tocmai `ntr-o astfel deperspectiv\ metodologic\.

~n epoca Regulamentului Organic, a reformelorpozitive, problema pildelor de urmat, a imita]ieiconstructive ajunge [i mai mult la ordinea zilei. Unicasolu]ie posibil\ este numai [i numai imitarea �Evro-pei�. Iar p\[irea `n r^ndul na]iunilor �luminate�, ceamai profund\ [i acut\ preocupare, inspir^nd unadev\rat lirism al progresului �lumin\rii� [i rege-ner\rii. Aflat la Londra, `n 1831, P.Poenaru [tie c\ `n]ar\ `l a[teapt\ :

�O munc\ din cele mai spinoase, pentru a m\ sili s\`ntorc recuno[tin]a mea Patriei, `n schimbul ajutorului

182 Adrian Marino

primit de la ea [i s-o fac s\ se `mp\rt\[easc\, `ntr-unfel, de la luminile na]iunilor civilizate�89.

Problem\ de esen]\, de con[tiin]\, de respon-sabilitate moral\ ce poate fi satisf\cut\ numai prinurgentarea [i intensificarea acestei integr\ri, a c\reiprim\ form\ � cea mai facil\ [i mai r\sp^ndit\ � esteimita]ia :

�Acestei puternice [i luminate Europe, din care facemparte geografic � a[a cum scria un membru alEforiei [coalelor, din 1832, C.{u]u � [i pe caredorim s-o imit\m `n institu]ii, `n fericire, `n [tiin]e�90.

Tinerimea plecat\ la studii � pentru a aminti oimagine a timpului � este `n situa]ia �albinei�care�culege din s^nul str\in\t\]ii... miere... `nv\]\tura ceamult pre]ioas\ [i de to]i dorit\�91. La `napoiere, multe�lucruri folositoare aduc cu sine�92. Programul acestortineri, c\tre 1848, nu poate fi dec^t urm\torul :

�Cuno[tin]ele [i `nv\]\turile ce le dob^ndim `n str\-in\tate s\ c\ut\m a le pune `n lucrare spre `nt^m-pinarea nevoilor de fa]\ a ]\rii noastre�93.

Simpla emulare [i incitare nu sunt totu[i suficiente.Aceste atitudini nu definesc `n toat\ complexitatea saprocesul interior al �lumin\rii europene�. Acesta`ncepe s\ determine [i reac]iuni teoretice de com-peti]ie, de �concuren]\� direct\, printr-o r\sturnaredialectic\ a resentimentelor acumulate. Reabilitareapresupune [i o anume rivalitate creatoare, a faptei [icrea]iei competitive ca form\ de compensa]ie :

�Vie la noi � scria Paris Mumuleanu � `ntrecerea la`nv\]\turi cu celelalte neamuri, c\ci acesta este numailucru ce este [i va fi cu noi�94.

Concuren]a este deci posibil\ nu numai `n condi]iide egalitate, dar chiar [i de superioritate. Nimic nuopre[te ca poporul rom^n s\ ajung\ din urm\ pe cele-lalte neamuri. {i chiar s\ le `ntreac\, a[a cum preco-

183Pentru Europa

nizeaz\ � `n spirit vizionar � socialistul utopic T.Dia-mant95. Pentru aceasta este `ns\ neap\rat nevoie :

�S\ credem c\ `nrûrirea asupra lumin\rii nu va fimai pu]in str\lucit\ dec^t au fost `n acele ]\ri...�96.

De unde aceast\ `ncredere total\ ? Ea decurge � `nspiritul epocii � din constatarea cea mai rece [i maiobiectiv\ cu putin]\ : existen]a legii [i ritmului progre-sului, o alt\ idee tipic iluminist\ de mare r\sp^ndire`n epoc\97. Fenomenul, observat pe plan european,subliniat `ntre al]ii [i de Eufrosin Poteca98, nu poates\ nu ac]ioneze [i `n ]\rile rom^ne[ti cu aceea[ieficien]\.

Lec]ia pe care o scoate Iluminismul rom^nesc estedeci limpede : s\ avem `ncredere `n noi `n[ine, s\ nevindec\m de timidit\]i, de blazare [i scepticism,`ntruc^t toate [ansele sunt de partea noastr\. Procesulemula]iei creatoare constituie cea mai bun\ verificarea for]elor proprii. Numai acest examen poate `nvinge`ntr-adev\r [ov\irile [i ezit\rile, care `nso]esc proce-sele de cre[tere, preg\tind marile elanuri [i ascensiuniale viitorului.

Primele rezisten]e [i semne de scepticism apar]inaceleia[i perioade, efecte ale unei st\ri identice despirit. Con[tiin]ele rom^ne[ti `ncep s\-[i dea seama [ide riscurile �occidentaliz\rii� rapide [i for]ate : buneinten]ii neacoperite de fapte, imita]ii superficiale etc.Pentru ca integrarea european\ s\ devin\ `ntr-adev\ro realitate de substan]\, asimilarea trebuie s\ devin\ osintez\ creatoare. Sau, cu vorbele lui Gr.Ple[oianu,din 1829 :

�Dea Dumnezeu, d-acuma `ncolo s\ urm\meuropenilor mai d-aproape ca s\ ne putem numieuropeni [i cu faptele nu numai cu numele�99.

Ceea ce se va numi, dup\ formula junimist\, critica�formelor f\r\ fond� are deci aceast\ origine, con-secin]\ direct\ [i imediat\ a valului de �europenizare�

184 Adrian Marino

de la sf^r[itul secolului 18 [i `nceputul celui urm\tor.De altfel, frecven]a [i amploarea acestor lu\ri depozi]ii `mpotriva �formelor exterioare ale Europei�(dup\ cum se exprim\ [i M.Kog\lniceanu), caredateaz\ din aceast\ perioad\100, dovede[te c\ pro-blema devenise de cea mai mare actualitate [i a-cuitate. Imita]ia mecanic\, exterioar\, neasimilat\, `npropor]ii de mas\, cu urm\ri profund negative : neasi-milare, artificialitate, adaptare grotesc\, alterareafondului na]ional `ncepe de pe acum s\ produc\reac]ii inevitabile din partea spiritului critic, trezit,educat [i orientat de aceea[i ideologie iluminist\.

*

Aceast\ analiz\ a descoperirii Europei de c\tre�Luminile� rom^ne[ti ar fi incomplet\ f\r\ men]io-narea [i a unui complex spiritual nu mai pu]incaracteristic. Format `n aceea[i perioad\, el esteconsecin]a sa direct\ : un foarte insistent complex deinferioritate [i superioritate, de iluzionare [i luciditate,infatuare propagandistic\ [i con[tiin]\ a particip\riieuropene efective. Obsesia de a ne face cunoscu]i,recunoscu]i, consacra]i, elogia]i de Europa are aceast\origine [i ea tr\deaz\, mai presus de orice, o aspira]ieorganic\, spontan\, un sentiment elementar, `nn\scut,de co-existen]\ [i co-participare. C\ci cum s-ar puteaexplica altfel reac]iunea lui Zilot Rom^nul fa]\ dedomnitorul Hangerli, care ne-ar fi... compromis `nfa]a Europei (erou [i scen\ cu des\v^r[ire obscure [iperfect ignorate de Europa) :

�Stricase acea m\rire ce are acest PrincipatCare la toat\ Evropa e vestit [i l\udat�101.

Iluzia atinge propor]iile unui adev\rat mit [imesianism na]ional, precum `ntr-o prefa]\ la o cartedespre patriotism din 1822 :

�Ajung^nd cu to]ii la o r^vn\ [i la o unire cu sporire`ntru cele bune pentru toat\ ob[tea, s\ dob^ndim

185Pentru Europa

dorite fericiri cu `n\l]area neamului rom^nesc a fil\udat `n toat\ Evropa (s.n.), ce acum st\ la mirarede at^ta ne`ngrijire a noastr\� 102.

Mitul � dealtfel profund stimulator, creator, al�prezen]elor rom^ne[ti� � acum ia na[tere [i elimpulsioneaz\ totalitatea activit\]ilor culturale [i lite-rare. Toate sunt concepute `n perspectiv\ european\,au o finalitate european\, sunt destinate inform\riiEuropei, scoaterii noastre din obscuritate [i uitare.

~ncerc\rile de istorie, gramatic\ [i lexicologierom^neasc\ ale lui Ion Budai-Deleanu sunt consacrate�acestei limbi pu]in cunoscute p^n\ acum `n Europa�,�`ndep\rtat\ [i ascuns\ `n str\fundul Europei� ; la fel�purcederea rom^nilor� [i �`nceputul [i alc\tuirealimbii rom^ne[ti, pu]in p^n\ acum cunoscute la ceilal]ieuropeni�103. Petru Maior recomand\ adoptarea orto-grafiei italiene �fiindc\ este cunoscut\ `n `ntreagaEurop\�104. Astfel de exemple sunt numeroase. Amin-tim doar c^teva texte foarte explicite. M.Kog\lniceanupublic\ Histoire de la Valachie, de la Moldavie et desValaques transdanubiens (Berlin, 1837), cartedestinat\ s\ `nl\ture �ad^nca necuno[tin]\ `n care seafl\ lumea civilizat\ despre destinele (poporului ro-m^n)�, `ntr-o perioad\ c^nd p^n\ [i �cele mai mici ]\riale Africei [i Americei sunt mai cunoscute dec^t acestedou\ Principate�105. Scriind-o, M.Kog\lniceanu estecon[tient c\ face �o lucrare patriotic\�. Mai ales :

�Ast\zi c^nd am^ndou\ principatele vin s\-[i reia unloc printre statele civilizate, c^nd se ridic\ glasuri `nFran]a [i `n Germania `n favoarea lor, mi-am impussarcina de a face cunoscut\ ]ara mea Europei [i dea da o istorie a Moldovei [i a Valahiei scris\fran]uze[te�106.

A ne impune `n Europa cu o carte despre Istoriarom^nilor �care s\ merite s\ fie tradus\ `n toate

186 Adrian Marino

limbile europene [i a[ezat\ `n toate bibliotecilepublice ale Europei� formeaz\ [i mai t^rziu, `n 1864,o preocupare acut\. Dovad\ ner\bdarea [i iritarea luiC.Bolliac. El se face interpretul

�ru[inii ce simte un rom^n `n conversa]iune cuoamenii lumina]i ai Europei c^nd `l `ntreab\ undepoate afla istoria acestei na]iuni at^t de `ntins\...�

Acelea[i lacune esen]iale � urmate de acela[icomplex de inferioritate (E.M.Cioran are deci... pre-cursorii s\i) � se constat\ [i `n celelalte domenii ale[tiin]ei :

�Cine n-a sim]it umilin]\ c^nd i s-a adresat vreun`nv\]at, vreun limbist european, s\-i cear\ un dic-]ionar, un vocabular, o gramatic\ rom^n\ [i a fostsilit s\ r\spunz\ : dic]ionar rom^n, vocabular rom^nnu avem : gramatic\ nu [tim pe care s\ reco-mand\m...�107.

Atitudinea fa]\ de prestigiul literaturii originaleoscileaz\ `ntre iluzionare patriotic\, exaltare, entu-ziasm naiv, zel propagandistic [i spirit rece, pozitiv.Acesta contrasteaz\ cu mitologia `nceputurilor, dintr-odat\ glorioase, foarte r\sp^ndit\ `n `ntreaga publi-cistic\ rom^neasc\ a epocii.

De pild\, pentru Z.Carcalechi, Ien\chi]\ V\c\rescu�pe care to]i evropienii cei `nv\]a]i `l l\udau [i `n veci`l va pomeni�108 era � `n 1829 ! � un nume de...reputa]ie interna]ional\. Literatura rom^n\ � `n 1840 !� �se num\r\ � dup\ Kog\lniceanu � cu m^ndrie `ntreliteraturile Europei�. Ea a f\cut �pasuri de urie[�109. Ca`ncurajare pedagogic\, afirma]ia din programul Dacieiliterare era legitim\. Se-n]elege c\ [i D.Cantemir [i fiuls\u Antioh �au nemurit numele Moldovei� :

�Toat\ Europa se mir\ de ace[ti doi oameni `nsem-na]i, numai noi, moldovenii, am r\mas neb\g\tori desam\ la slava lor care `ns\ se revars\ [i asupranoastr\� 110.

187Pentru Europa

Una peste alta, concluzia lui Kog\lniceanu estetotu[i cea just\ :

�Din zi `n zi prin]ipaturile noastre ]intesc mai multluarea aminte a politicilor [i a litera]ilor�111.

Versiunile franceze (1855) [i engleze (1854, 1856)ale poeziilor populare culese de V.Alecsandri (careau interesat [i pe Prosper Mérimée) constituiau`ntr-adev\r un `nceput de dovad\ obiectiv\. Dealtfel,tot dup\ Kog\lniceanu, reabilitarea noastr\ literar\n-ar `nsemna, de fapt, dec^t restituirea unei contra-valori, o competi]ie de la egal la egal. Dovad\ acesttext din 1846 :

�Trebuie [i noi s\ d\m ceva Europei civilizate, carene-au dat at^ta : trebuie ca [i literatura noastr\ prinlucr\rile sale s\ `nceap\ a-[i face loc l`ng\ surorilesale�112.

C^nd V.Alecsandri constat\, `n 1842, c\ exist\str\ini care se ocup\ de literatura rom^n\, faptulreprezint\ pentru el una dintre cele mai mari [i maipl\cute surprize113.

Se poate deci spune c\, sub raportul �recep]iei� [ial sociologiei �succesului�, `nceputurile literaturiirom^ne sunt efectiv dominate (pentru a nu spuneobsedate) de prestigiul s\u european, latent, poten]ial.Chiar dac\ realiz\rile r\m`n `nc\ minore, prin �c\r]ilenoa ce se tip\resc�, �`n scurt\ vreme limba noastr\ seapropie cu literatura de surorile ei [i na]ia rom^n\s-a[az\ cu drept cuv^nt `ntre na]iile Europei�114. Tonuldevine moderat, realist [i el `[i g\se[te cea maipotrivit\ expresie `ntr-o formul\ ca aceasta ce apar]inetot lui Kog\lniceanu :

�O literatur\ de care s\ ne putem f\li [i `nainteastr\inilor�115.

Venind `n `nt^mpinarea acestui program, Gh.Asachipublic\ o culegere de Nouvelles historiques de la Mol-do-Roumanie (Jassy, 1859), fiind p\truns de ideea c\ :

188 Adrian Marino

�Prin muse [i-a virtutei dorul dulce [i fierbinte~n noi lumea s\ cunoasc\ str\nepo]i romanei ginte�116.

De acelea[i convingeri este animat [i D.Bolin-tineanu c^nd face nu pu]ine eforturi s\ fie editat laParis : Brises d�Orient. Poésies roumaines (traduitespar l�auteur lui-même), précédées d�une préface deM.Philarète Chasles (Paris, 1866). Astfel de publica]iireprezint\ o dovad\ c\ �desvoltarea intelectual\� arom^nilor constituie `ntr-adev\r o realitate. Dealtfel :

�Aceasta este o condi]ie sine qua non � scria [iG.Sion `n 1860 � pentru ca s\ poat\ cu drept cuv^ntmerita titlul de na]iune european\, care p^n\ acum lise contesta de c\tre str\ini�117.

O psihologie [i optic\ identic\ explic\ [i motivulpentru care intelectualul de forma]ie iluminist\ tr\-ie[te o adev\rat\ dram\ c^nd constat\ c\ mini-malizarea, critica sau def\imarea patriei sale se face`ntr-o limb\ de circula]ie european\. Reac]iune evi-dent\ `n polemica Petru Maior � Kopitar, DamaschinBojinca � Tököly, la Dinicu Golescu. El traduce peThomas Thomson, a c\rui carte vorbe[te `n termenicritici [i despre rom^ni, c\rora trebuie s\ li se oferetotu[i o compensa]ie :

�Ceale spre r\u, hula [i tic\lo[ua acestui dos\ditnorod sunt scrise [i prea scrise [i tip\rite `n toatelimbile str\ine de mul]ime de scriitori engleji, gher-mani, unguri, ru[i ; [i cei mai mul]i au scris pentrup\catele neamului `n limba fran]uzeasc\ [i pentrup\cate zic : c\ci aciast\ limb\ fiind ob[teasc\ `n toatelumea, mai lesne s-au `mpr\[tiat [i s-au tr^mbi]atdef\im\rile obidatului meu neam.�

Astfel de traduceri trebuiesc deci f\cute `n scopautocritic, demonstrativ [i de emula]ie patriotic\:

�Ca s\ [tie [i cei ce scriu [i `n ce stare de cinste [ide necinste ne au Evropenii [i toate celelalteneamuri�118.

189Pentru Europa

Se pune prin urmare problema, pe de o parte, anecesit\]ii r\spunsului, pe de alta a elimin\rii obiec-tului acestor critici, prin suprimarea radical\ acauzelor ce le dau na[tere. Ca s\ nu mai fim critica]i,cea mai bun\ solu]ie este s\ ne corect\m, s\ neregener\m moravurile. Deci s\ ne �europeniz\m�.Demonstra]ie `n permanen]\ circular\ `n interiorulaceluia[i sistem de idei :

�{i atunci, [i noi, fie[care, vom c^[tiga adev\ratacinste [i fericire [i norodul peste pu]in timp negre[itva ajunge `ntru acea stare `ntru care se afl\ noroadelea ceilal]i evropei�119.

Dezvoltarea concep]iei integr\rii social-politice, acon[tiin]ei �poporului occidental� ce aspir\ s\ intre `n�familia european\� formeaz\ un alt capitol solidar [idistinct al �Luminilor� rom^ne[ti, care nu intr\ `ns\ `npreocup\rile de fa]\. El trebuie studiat din aceea[iperspectiv\ [i dup\ aceea[i metod\, pe texte.

Aceast\ voca]ie a integr\rii europene are, `nsf^r[it, nevoie [i de o confirmare obiectiv\, de oratificare �oficial\� din partea str\in\t\]ii. Prezen]arom^neasc\ aspir\ deci [i la aceast\ form\ devalidare, care `ncepe s\ se materializeze pe plancultural destul de repede. ~n 1833, se produce primaparticipare rom^neasc\ la un congres [tiin]ific inter-na]ional. Este vorba de Societatea de medici [i natu-rali[ti din Ia[i, care :

�Prin lucr\rile sale [i coresponden]ii [tiin]ifici cu`nv\]a]ii Europei au atras ei luarea aminte a societ\]ii`nv\]a]ilor Germaniei�120.

Societatea este invitat\ la congresul de [tiin]enaturale de la Freiburg [i dr. Cihac, care o reprezint\,]ine s\ declare c\ ]ara sa, Moldova :

�Prin a ei plec\ri de a se lumina `nf\]o[eaz\ o`nchiez\[luire cum c\ se va face vrednic\ de

190 Adrian Marino

so]ietatea european\ `n care au `ntrolocat-o a salea[ez\m^nturi�121.

Leg\tura `ntre luminare, integrare [i recunoa[tereeuropean\ constituie un adev\rat principiu ideologic.Iar aceste particip\ri � concepute `n principiu pepicior de egalitate � vor deveni tot mai frecvente pem\sur\ ce cultura rom^n\ se dezvolt\ [i ]\rile noastrese dovedesc tot mai capabile de ini]iative [i mani-fest\ri pe plan interna]ional. ~n 1840, doctorii Cihac[i Mayer, reprezent^nd aceea[i societate, pleac\ la unnou congres de naturali[ti, la Erlangen122. ~n 1845,numita societate savant\ nutre[te ambi]ia ca �numeleMoldovei s\ dob^ndeasc\ dritul cet\]eniei `n Evropaliterar\�123. ~n 1851, are loc prima participare rom^-neasc\ la o expozi]ie interna]ional\ : �Expozi]ia uni-versal\ de industrie [i comer]� de la Londra124. ~n1859, ideologul francez Roger-Collard se declar\m\gulit s\ devin\ la Paris corespondentul bursierilorrom^ni125. Societatea studen]ilor rom^ni din capitalaFran]ei era dealtfel patronat\ de Lamartine, `nc\ din1848. La r^ndul lor, Edgar Quinet [i Jules Michelet`ntre]in rela]ii str^nse [i amicale cu emigra]ia rom^n\,pe care o patroneaz\ [i o binecuv^nteaz\ cu aerepontificale. Ace[ti animatori romantici transmit ]\rilornoastre mesajul lor mesianic de mare eleva]ie [i for]\stimulatoare `ntregului proces rom^nesc de integrare,reabilitare [i afirmare `n Europa. Dinamica �Lumi-nilor� rom^ne[ti `[i p\streaz\ `n permanen]\ `ntreagasa for]\ de propulsie [i eficien]\. Ea este [i azideosebit de actual\.

(1979)

191Pentru Europa

2. Din istoria teoriei �form\ f\r\ fond�

~n toate studiile consacrate junimismului, pater-nitatea cunoscutei teorii a �formelor f\r\ fond� a fostatribuit\, f\r\ excep]ie, lui Titu Maiorescu. Este `nafar\ de orice `ndoial\ c\ Maiorescu, `ntr-adev\r, aformulat-o cu deosebit\ claritate, �lans^nd�-o `n ves-titul s\u articol, din 1868, ~n contra direc]iei de ast\zi`n cultura rom^n\, apoi `n conferin]a din 1870,Form\ [i fond, al c\rei text nu ni s-a p\strat,comunicat numai prin rezumatul lui Miron Pompiliu,din �Convorbiri literare� (mai, 1871, p.60). De fapt, laaceast\ dat\, chiar dac\ numai fugitiv [i `ntr-o form\embrionar\, teoria era pe deplin constituit\ `n spiritul[i chiar `n litera sa. Maiorescu n-a f\cut `n fondaltceva dec^t s-o reia, s\-i dea sistematizare, prestigiu[i str\lucire polemic\. Meritele sale nu sunt [tirbiteprin proiectarea concep]iilor sale pe un fundal ideo-logic mai larg, anterior, `n perspectiv\ istoric\.

Ce reprezint\ `n esen]\ aceast\ teorie a �formelorf\r\ fond� `n vechea noastr\ ideologie ? Nimic altcevadec^t chintesen]a criticii adapt\rii foarte rapide a�formelor� civiliza]iei moderne, occidentale, bur-gheze, peste un �fond� propriu, na]ional, de structur\`nc\ tardiv feudal\. Teoria este expresia unei anumiterezisten]e, ideologice [i practice, inevitabile, fa]\ deimita]ia mecanic\, nefiltrat\, a institu]iilor, mora-vurilor, culturii [i ideilor apusene. �Rezisten]\� tipic\for]elor interne boiere[ti, conservatoare, dar [i cercu-rilor burgheze moderate, `ndeosebi intelectuale.

192 Adrian Marino

Aceast\ reac]iune, cunoscut\ [i studiat\ `n linii mari,este mult anterioar\ �Junimei�, care n-a ie[it dingoluri. Ea precede, fie [i `ntr-o form\ incipient\, cucel pu]in dou\ decenii, chiar [i momentul 1848.Mi[care constituit\ cu primele valuri de �occi-dentalizare�, determinat\ de cele dintî importurimasive de �forme� apusene `n ]ara noastr\.

~ntr-o m\sur\, aceste idei au fost atinse, `n lim-bajul s\u, `nc\ din 1909, de G.Ibr\ileanu, `n Spiritulcritic `n cultura rom^neasc\. Critica �imita]iei� esteurm\rit\ aici la c^]iva autori moldoveni, pre-maiores-cieni (Asachi, Negruzzi, Al.Russo, Alecsandri). Azidispunem de o documentare mai larg\. ~n plus,�originea spiritului critic� `n cultura noastr\ nu maipoate fi atribuit\ unor reac]iuni [i particularit\]ipsihologice strict provinciale, ci � `n esen]\ � influ-en]ei ideologiei iluministe, r\sfr^nt\ `n propor]iivariabile `n toate provinciile rom^ne[ti. De bun\seam\ c\ studiul ar trebui reluat `n ad^ncime. Se vavedea atunci c\ argumentele invocate de autorii cita]ide G.Ibr\ileanu (nivel necorespunz\tor, neevoluat alsociet\]ii noastre ; respect pentru bunele tradi]ii na]io-nale ; necesitatea `mprumuturilor selective �critice� ;adaptare progresiv\ la civiliza]ie etc.) se reg\sesc [ila : C.Conachi, la pa[opti[tii C.Negri, Mihail [i AlecuKog\lniceanu, Ion Ionescu de la Brad, D.Rallet,{tefan Scarlat D\sc\lescu, B.P.Hasdeu, [.a.

{i mai semnificativ este faptul c\ exact aceea[icritic\ a imita]iei formelor apusene, [i deci a �for-melor f\r\ fond�, este f\cut\ `n aceea[i perioad\ [i deo serie de scriitori, publici[ti [i oameni de cultur\munteni, ca : Paris Mumuleanu, Heliade R\dulescu,Gr. Ple[oianu, C.B\l\cescu, C.Caragiale, Cezar Bolliac,Ion Ghica [.a. Texte exprim^nd o opozi]ie identic\ lainvazia culturii [i civiliza]iei apusene, pot fi culese [idin al]i �autori�, mai obscuri, `nc\ din 1820 � 1826,printr-o participare la un curent ideologic larg, care

193Pentru Europa

ar merita un studiu monografic special. ~n acest cadrune mul]umim s\ d\m doar c^teva sugestii [i indica]ii,de aprofundat ulterior, cu toat\ documentarea [irigoarea necesar\.

Dac\ mai trebuie o dovad\ suplimentar\, se poatedemonstra oric^nd, [i cu citate la fel de abundente,c\ [i ardelenii : Z.Carcalechi, Fl.Aaron, I.Codru-Dr\gu-[anu, G.Bari], S.B\rnu]iu, D.P.Mar]ian [.a. aveau, `nlinii generale, aceea[i orientare critic\, negativ\ fa]\de invazia �formelor� str\ine. O men]iune special\ secuvine, cum vom vedea imediat, `ndeosebi lui IonMaiorescu, foarte pre-�maiorescian� mai ales `naceast\ privin]\.

Este apoi aceast\ teorie a �formelor f\r\ fond� ocrea]ie pur rom^neasc\, a lui Maiorescu, sau aoric\rui alt �spirit critic� anterior ? ~nc\ din 1943, `narticolul s\u Titu Maiorescu [i g^ndirea post-revolu-]ionar\ (Kalende, II,3), reluat [i `ntr-o sintez\1, TudorVianu atrage aten]ia asupra faptului � esen]ial � c\g^ndirea lui Titu Maiorescu nu constituie, sub raportsocial-politic, dec^t o prelungire a ideologieieuropene post-revolu]ionare. La g^nditori politiciimportan]i ca : Burke, de Bonald, de Maistre, criticarevolu]iei franceze duce `n mod direct la respingerea�formelor� sale politice-sociale, pe care convulsia dela 1789 le introduce `n Fran]a [i le r\sp^nde[te `nEuropa. Ruperea firului tradi]iei, negarea realit\]ilor[i etapelor istorice, neaderen]a construc]iei politicepur ra]ionale la aspectele ireductibile ale specificuluivie]ii popoarelor formeaz\ temele de predilec]ie ale`ntregii reac]iuni europene. Aceste idei au circulat [isub restaura]ie [i sub monarhia din iulie [i `nainte [idup\ 1848, [i nu numai `n Fran]a.

Pentru cine vrea s\ verifice rapid chestiunea,Politiques et moralistes du dix-neuvième siècle (vol.I)de E.Faguet ar fi `nc\ de consultat. Dar critica�formelor f\r\ fond� are o circula]ie mai larg\ dec^t

194 Adrian Marino

rezult\ din aceste cercet\ri, destul de dep\[ite `nansamblul lor2. Chateaubriand, `n Essai sur les revolu-tions (1797), pled^nd teza legitimist\, respinge, la fel,�aceast\ furie de a da popoarelor constitu]ii uniformef\r\ nici o preocupare pentru gradul de civiliza]ie lacare au ajuns� (1, II, ch.X). Iar socialistul utopicSaint-Simon va sus]ine [i el, `n L�Industrie (1818), c\nici o institu]ie politic\ nu este �admisibil\�, niciposibil\, nici durabil\, �dec^t aceea care nici nudep\[e[te, nici nu `ntrece starea actual\ a societ\]ii�.

~n ultim\ analiz\, ideologii no[tri, at^t de reticen]ila imita]ii [i adopt\ri de institu]ii str\ine, apusene �evolu]ioni[ti [i reformi[ti `n politic\ � n-au alt\ optic\,nici alt mod de a g^ndi, nici alt limbaj. Ar fi, de ase-menea, de ad\ugat, c\ r\d\cinile acestei pozi]iiscoboar\ [i ele `n aceea[i ideologie iluminist\ asecolului 18, de unde pleac\ diferite fire : refor-mist-evolu]ioniste, radical-revolu]ionare, conserva-tor-reac]ionare. Tema merit\ a fi studiat\ [i ea pe larg.Deschidem acum doar pe Montesquieu : �Guvernul celmai conform naturii este acela a c\rui constitu]ie par-ticular\ convine cel mai bine dispozi]iilor poporuluipentru care a fost stabilit�. (De l�esprit des lois, 1, I,ch.III). Idei asem\n\toare `nt^lnim [i la J.J.Rousseau(Du contrat social, 1, III, ch. III, IX).

Dar atunci, m\car expresia ca atare, formula purverbal\ a �formei f\r\ fond�, apar]ine totu[i lui TituMaiorescu. Nici acest fapt nu se poate dovedi.Expresia circula cu mult timp `nainte de 1868 [i amspune c\ ideologul junimist a g\sit-o, gata constituit\,chiar `n... familie, la tat\l s\u, Ion Maiorescu. Acesta,`ntr-o coresponden]\ de pres\ din Craiova, datat\ 11februarie 1838, critic\ `n termeni violen]i �maimu]\rialucrurilor str\ine, prea iubirea asupra tuturorlucrurilor str\ine [i deosebit fran]uze[ti�. Pe mine,Ion Maiorescu, �nu m\ va `n[ela forma din afar\,niciodat\� (s.n.)3. Pentru el, moravurile [i cultura

195Pentru Europa

apusean\, ideile noi, progresiste, sunt deci simple�forme�, �forme din afar\�, goale. Adic\ a[a cum vaspune peste trei decenii [i Titu Maiorescu. Prin tonuls\u, acest articol, publicat de Gh.Bari] `n Foaia sa, asurprins, provoc^nd o adev\rat\ polemic\, r\sfr^nt\negativ [i `n cariera didactic\ a lui Ion Maiorescu.

Se va zice, poate, c\ acest critic avea `n vederedoar aspectul cultural al problemei [i c\ fiul s\u ageneralizat formula aplic^nd-o totalit\]ii `mprumu-turilor institu]ionale, politice [i sociale. Reticen]\deschis\ la transplantarea direct\ de institu]ii arat\`ns\, `nc\ din 1846, al\turi de al]ii, [i pa[optistulmoldovean Scarlat V^rnav. {i pentru acesta �formeledinafar\ ale civiliza]iei� sunt deosebit de sup\r\toare.De notat c\ ideea se consolidase la Paris, `n cercuriletineretului rom^n plecat la studii :

�Pentru noi nu este numai m^ngîerea aceastasingur\, care trebuie s\ ne fac\ a c\uta s\ ducem `n]ear\ ceva mai mult dec^t formele din afar\ aleciviliza]iei� (s.n.)4.

Nu va sus]ine [i Maiorescu necesitatea umplerii cu�fond� adecvat, corespunz\tor, a acestor �forme dinafar\� ? Dar `nainte de junimi[ti, ele nemul]umeau`ntr-un grad `nalt [i pe Kog\lniceanu, care le respingecategoric `n romanul s\u Tainele inimei, publicat `n1850 : �Am luat luxul, corup]ia [i formele exterioarea Europei�...5. C^nd, `n 1851, limba greac\ estescoas\ din `nv\]\m^nt, argumentul a fost c\ aceast\limb\ are �trebuin]\ de o `nv\]\tur\ serioas\, iar nus\ figureze drept singur\ form\�6. Despre `nv\]\-m^ntul universitar, se [tie, Maiorescu nu va g^ndiniciodat\ altfel, de vreme ce inten]iona s\ suprimecatedre `ntregi la recent `nfiin]ata Universitateie[ean\. Dar, este de notat c\, `nc\ din 1855-1856,Gh.Asachi preconiza aceea[i desfiin]are a facult\]ilorde drept [i filozofie, pe motivul c\ ofereau studen-]ilor o slab\ preg\tire7. A[a va sus]ine ulterior [i Titu

196 Adrian Marino

Maiorescu, nu tocmai original `n toate ini]iativele [iideile sale.

C\ se pot produce [i alte dovezi, la fel deconcludente, nici nu este de mirare. ~n 1859,C.Negruzzi observ\ `n cel mai pur spirit pre-junimist:

�Un popor simplu, patriarhal, ce se ocup\ mai multcu lucrarea p\m^ntului, nu avea nevoie de acestbel[ug de legi, apanagiu a na]iunilor civilizate, deacest n\mol de forme care adese `nghite fondul�(s.n.)8.

N.Iorga a descoperit [i publicat opera cuge-t\torului politic moldovean {tefan Scarlat D\sc\lescu,progresist moderat, mare adversar al precipit\rilor [iimita]iilor politice nestudiate. El a l\sat, `ntre altele,[i o relatare de c\l\torie f\cut\ `n 1858, `n Occident,plin\ de reflexii incipient junimiste. Liberalii, dup\ el,�copiaz\, maimu]eaz\ institu]iile ]\rilor civilizate [i nile impun�. De mentalitate conservatoare, D\sc\lescurefuz\ ideea c\ �ne-am civilizat [i c\ ei sunt rege-neratorii na]iei ; dar nu pot s\ nu mai repet c\civiliza]ia e numai `n forme [i pe h^rtie� (s.n.)9.

Lucrurile sunt deci limpezi [i ne oprim aici, de[icitatele ar putea continua. S-ar zice totu[i c\, `npreajma lui 1868, Titu Maiorescu este singurul careexprim\ aceast\ teorie [i cu cea mai mare ori-ginalitate. La acea dat\ partidul conservator nug^ndea altfel. De pild\, `n 1866, `n plin\ agita]ieunionist\ [i anti-unionist\, N.Ionescu, ManolacheCostache Epureanu [i al]ii combat ideea sufragiuluiuniversal pe considera]ia, tipic maiorescian\, c\poporul rom^n n-ar fi `nc\ preg\tit pentru o astfel dereform\10. Dar chiar cu pu]in timp `nainte de atacul~n contra direc]iei de ast\zi `n cultura rom^n\,B.P.Hasdeu, public\ `n Rom^nul (11 ianuarie 1868)articolul Caracterul na]ionalit\]ii rom^ne ca bazalegisla]iunii sale, `n care se dezvolt\ o tez\ identic\ :legisla]ia democratic\ este definit\ �ve[minte exotice,

197Pentru Europa

aduse cine mai [tie de unde [i croite cine mai [tiepentru cine�. La fel g^nde[te [i Cezar Bolliac care, `nTrompeta Carpa]ilor (7/19 aprilie 1868), combateaceea[i traducere formal\, mecanic\, de legi str\ine,neelaborate. De altfel, tot el declarase, `n 1861, c\�noi facem legi, ca s\ nu se ]ie, facem [coli ca s\ nuse poat\ `nv\]a `ntr-`nsele, facem tot ce nu voim s\fie�11. S\ ne reamintim [i de Maiorescu : �Am depre]iat[i falsificat toate aceste forme de cultur\�, �s-au imitat[i s-au falsificat toate formele civiliza]iunii moderne�etc.

Identitatea de g^ndire [i de limbaj este deciizbitoare. Ni se pare dovedit c\ Maiorescu esteexponentul unei st\ri de spirit anterioare, gene-ralizate, bine consolidate `n cercurile de mentalitateconservatoare [i reformist\, sensibilizate prin refor-mele structurale ale lui Cuza [i mai ales de reformaagrar\ din 1864. Dac\ formula � ce exprim\ nea-probarea ideii de progres social, totala neaderen]\ lanoile forme institu]ionale, la importul superficial deciviliza]ie [i cultur\ � i-a fost totu[i unanim atribuit\,faptul vine de acolo c\ Titu Maiorescu i-a datstringen]\ deosebit\, o formulare precis\, categoric\,de la `n\l]imea unui mare prestigiu cultural, social [ipolitic, la care nu se ridicase nici unul dintreprecursorii s\i incontestabili.

~n materie de circula]ie a ideilor, `n timp [i `n spa-]iu, �originalitatea� constituie o no]iune foarte relativ\.De acest adev\r ne p\trundem `nc\ o dat\ arunc^nd oprivire [i peste grani]\. ~n 1872, criticul italian Fran-cesco de Sanctis, `ntr-un discurs inaugural la Univer-sitatea din Neapole (exprim^nd `n mod evidentconvingeri mai vechi, de circula]ie `n Risorgimento),combate [i el �formele goale� (�vacue forme�), ap\rute`n Italia dup\ realizarea unit\]ii politice a ]\rii, printr-oanalogie evident\ de situa]ii. Limbajul este surprin-z\tor de �maiorescian�. De unde rezult\ c\ `n cele

198 Adrian Marino

dou\ ]\ri, aflate la acela[i moment al evolu]iei istorice,afluxul de concep]ii [i institu]ii democratice str\ine,insuficient sau gre[it aplicate, a produs reac]iuniidentice. Se `ntreba deci Francesco de Sanctis :

�Ce este libertatea f\r\ oameni liberi ? Sunt formef\r\ con]inut (s.n.)... rug\ciuni f\r\ credin]\, solda]if\r\ patrie�12.

Expresiile ne sunt cunoscute : �forme f\r\ fond�,�stafii f\r\ trup�, �iluzii f\r\ adev\r� etc. Tonul supe-rior distant, solemn [i categoric apar]ine `ns\ `n totcazul, `n primul r^nd, lui Titu Maiorescu.

(1968)

199Pentru Europa

Note

I. Rom^nia [i Europa

1. Pentru Europa, in : Cotidianul. Supliment Cultural.Litere, Arte. Idei, IV, 48, 19 decembrie 1994.1 Adrian Marino, �Dosarul Constantin Noica�, in : 22, 1. III,40, 9-13 octombrie 1992; 2. 41, 15-21 octombrie 1992; 3.42, 22-28 octombrie 1992; 4. 43, 24 octombrie-5 noiembrie1992; 5. 44, 12-18 noiembrie 1992.2 Leon Volovici, Nationalist Ideology and Antisemitism. TheCase of Roumanian Intellectuals in the 1930�s (Oxford-NewYork-Seoul-Tokio, Pergamon Press, 1991). Traducererom^neasc\: Ideologie na]ionalist\ [i antisemitism `n via]aintelectual\ rom^neasc\ din anii�30 in : Dialog. Cerculdemocrat al rom^nilor din Germania, 147/151, mai-sep-tembrie 1993 (Dietzenbach); Antisemitism in Post-Commu-nist Eastern Europe: Marginal or Central Issue ? (The He-brew University of Jerusalem, Analysis of Curent Trends inAntisemitism), Acta nr.5, 1994; Katherine Verdery, NationalIdeology under Socialism. Identity and Cultural Politics inCeau[escu�s Romania (Berkeley-Los Angeles-Oxford, Uni-versity of California Press, 1991); From Parent-State toFamily Patriarchs: Gender and Nation in ContemporaryEastern Europe, in : East European Politics and Societies,vol.8, nr.2, Spring 1994, pp.225-255, `n special Exemplesfrom Romania, pp.236-250; Dan Pavel, �De[teapt\-te,Rom^ne !�. O cercetare `n ideologia na]ionalismului, in :Polis, 2/1994, pp.153-190.3 Sorin Alexandrescu, Pentru o secularizare a culturiirom^ne, in : 22, IV, 43, 26 octombrie-1 noiembrie 1994.

200 Adrian Marino

4 Mai multe texte personale pe aceast\ tem\ central\.Ultimul: P\turile mijlocii - o problem\ esen]ial\, in :Rom^nia Liber\, 1406, 8 noiembrie 1994.5 Tribuna Ardealului, I, 53, 15 aprilie 1992.6 Adrian Marino, Literature and Ideology in the Republic ofLetters, in : Aesthetics and the Literature of Ideas. Essays inHonor of A. Owen Aldridge. Ed. by François Jost (Newark,University of Delaware Press; London and Toronto, Asso-ciated University Press, 1990), pp.214-224.7 H.R. Patapievici, Anatomia unei catastrofe, in : 22, IV, 42,19-25 octombrie 1994.

2. Integrarea cultural\ a Rom^niei `n noua realitateeuropean\ (R\spunsuri la un chestionar italian). Lachestionarul pe care mi l-a adresat prof. G. Caragiani(Roma) cu prilejul vizitei sale la Cluj (15 august 1994) `nvederea unei anchete italiene `n preg\tire, pe aceast\tem\, n-am r\spuns la primele 7 `ntreb\ri.1 Adrian Marino, Marxist Ideology and East EuropeanComparative Studies, in : Europa Provincia Mundi. Essaysin Comparative Literature and European Studies Offered toHugo Dyserinck on the Occasion of His Sixty-fifth Birthday.Ed. by Joep Leersen and Karl Ulrich Syndram (Amsterdam-Atlanta, Ga., Rodopi, 1992), pp.45-51.

3. Cultura rom^n\ `ntre Est [i Vest. Interven]ie laColocviul revistei Familia, 6 mai 1993 (29, 5-6, mai-iunie1993).

4. Literatura rom^n\ �intr\� `n Europa, in : 22 , IV, 51,29 decembrie 1993-4 ianuarie 1994.

5. Difuzarea criticii rom^ne[ti `n str\in\tate. Comu-nicare prezentat\ la �Colocviul Traduc\torilor [i Editorilorde Literatur\ Rom^n\�, Sinaia, 20-21 iunie 1991, in :Rom^nia Literar\, XXIV, 27, 4 iulie 1991.

II. Ideea european\ [i literatura european\

1. Europa: o idee `n expansiune, in : Transilvania, serienou\, XXI, 3-4, 1992, pp.6-10 (num\r �european�

201Pentru Europa

monografic). Text tradus `n limba maghiar\ `n revistaKorunk, 6/1992 (Cluj); reprodus `n versiunea rom^n\ aredac]iei [i `n Cump\na. Antologia revistei de cultur\�Korunk� (Cluj, 1994), pp.55-59.1 Adrian Marino, Les Lumières roumaines découvrent�l�Europe� in : Littérature roumaine. Littératures occi-dentales. Rencontres (Bucarest, Editura {tiin]ific\ [iEnciclopedic\, 1982), pp.10-48.2 Idem, La �letteratura europea�, oggi, in : I Quaderni diGaia, 1/1990, pp.103-116; tr. rom. in : România Literar\,34, 22 august 1991.3 Carla Valentino, Idee d�Europa nella cultura letteraria delNovecento (Roma, Editrice Dimensione Europea/EuropeanDimension, 1990), p. 95.

2. Literatura european\, azi, in : Rom^nia Literar\, XXIV,34, 22 august, 1991, pp.12-13 (versiunea rom^neasc\ atextului publicat\ `n I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp.103-116).1 Carla Valentino, Il concetto di Europa Letteraria nellaComparatistica del Novecento, Tesi di Laurea. AnnoAccademico 1987/1988, Università degli Studi di Roma �LaSapienza�, Cattedra di Letteratura Comparata, 247 pp.,Relatore: Prof. Armando Gnisci.2 Denis de Rougemont, Lettre ouverte aux Européens (Paris,1970), p.23, 25, 66-67, passim.3 Constantin Noica, De Dignitate Europae, trad. germ.(Bucure[ti, Kriterion Verlag, 1988) pp.44-48.4 O antologie de texte �europene-comparatistice�: Arman-do Gnisci, La letteratura del mondo (Roma, 1984).5 Dou\ texte pu]in citate: R.D.Jameson, A Comparison ofLiteratures (London, 1935), p.13; Wladimir Weidlé, L�Unitélittéraire del�Europe, in : La Table Ronde, 9/juin 1948,pp.1011-1017.6 Claudio Guillén, Entre lo uno y lo diverso. Introduccióna la literatura comparada (Barcelona, 1985), pp.60-63.7 Leo Ferrero, 1929, cf. Armando Gnisci, L�Europa nellaparola letteraria in : Appuntamenti, (Palermo,1988),p.37,38.

202 Adrian Marino

8 Goethe, Ferneres über Weltliteratur, in : J.A., B. 38, 202-203; Allgemeine Betrachtungen über Weltliteratur (1829),in : Werke (Stuttgart, 1967), 29, pp.672, 674.9 O sintez\ [i o reactualizare in : Adrian Marino, ch. 7,Relations, échanges , coopération; ch.8, Communicationslibres, in : Etiemble ou le comparatisme militant (Paris,1982), pp.107-148.10 Villemin, Études sur l'antiquité (Paris, 1847), p.11;T.W.Danzel, 1847, in : Meisterwerke Deutschen Literatur-kritik, Hrgb. Hans Mayer (Berlin, 1956), III, p.367.11 N. Lemercier, Principes et développements sur la naturede la propriété littéraire (Paris, 1826), pp.6-7.12 Thomas Mann, Welt-Zivilisation, in : Gesammelte Werke(Oldenburg, 1960), XII, pp.692-697.13 Jules Michelet, Histoire de France au XVI-ème siècle.Reforme (Paris, 1855), pp.488-490.14 La documentarea Carlei Valentino, op.cit., pp.147-153, semai pot ad\uga: Felix Vodièka, Die Struktur derliterarischen Entwicklung (München, 1976), pp.206-226;Halina Janaszek Ivanickova, cf. Canadian Review of Com-parative Literature. Revue des revues, VII, 3, Summer 1980,p.313.15 Adrian Marino, Les Lumières roumaines découvrent�l�Europe�, in : Littérature roumaine. Littératuresoccidentales. Rencontres (Bucarest, 1982), pp.10-48.16 Constantin Noica, op.cit., pp.52-53 (Wann beginnt dieeuropäische Kultur ?).17 Num\r tematic: Littérature coloniale, in : Cahiers delittérature générale et comparée, 5/automne 1981.18 Earl Miner, Études comparées interculturelles, in : Théorielittéraire. Problèmes et perspectives... (Paris, 1989), pp.163,177-178.19 René M. Guastalla, Le Mythe et le Livre (Paris, 1940),p.45.20 Claudio Guillén, op.cit., p.55.21 A.Owen Alridge, Foreword, in : Chinese-Western Com-

203Pentru Europa

parative Literature. Theory and Strategy. Ed. by John J.Deeney (Hong-Kong, 1980), pp.V-VI.22 Adrian Marino, ch. 4, Contre l�européocentrisme; ch.5,Contre l�impérialisme et le colonialisme, in : Etiemble ou lecomparatisme militant (Paris, 1982), pp.51-81.23 Desiderio Navarro, Otras reflexiones sobre eurocentrismoy antieurocentrismo en la teoría literaria de la AméricaLatina y Europa, in : Casa de las Américas, XXV, 150/1985,pp.68-78 (autorul are [i alte contribu]ii `n acela[i sens).24 Un excelent rezumat la Earl Miner, op.cit., p.129, 165,166, 168; A. Owen Alridge, op.cit., p.IV.25 Ramón Menéndez Pidal, España, eslabón entre laCristianidad y el Islam (Madrid, 1968 2).26 Alexandre Soljénitsyne, Les droits de l�écrivain suivi deDiscours de Stockholm, tr. fr. (Paris, 1972).27 Constantin Noica, La ruse de la raison et le destin d�unhomme, in : 70 Duiliu Sfintesco. L�ingénieur et l�homme(Orléans, 1980), p.384.28 Adrian Marino, Comparatisme et théorie de la littérature(Paris, 1988), pp.291-296; unele din ideile acestui text aufost expuse [i `n articolul: Literatura universal\,in : Convorbiri literare, 7/1989.

3. Literatura �european\� [i �universal\�: o nou\perspectiv\ comparatist\. Comunicare prezentat\ la alXIII-lea Congres al �Asocia]iei Interna]ionale de Literatur\Comparat\� (Tokyo, 23-30 august 1991), in : Luceaf\rul,serie nou\, 10 (109), 25 martie 1992, p.10, 12. Versiuneaenglez\: �European� and �World� Literature. A NewComparatist View, in : Proceedings of the I.C.L.A. �91, TokyoCongress, Section V, `n curs de apari]ie.1 Adrian Marino, The Modern Trend of Comparatism, in :Comparatistica. Annuario italiano, II, 1990, pp.137-151.2 Idem, Etiemble ou le comparatisme militant (Paris,Gallimard, 1982).3 De ex. Florian Potra. O �Comunitate literar\ european\�[tirb\, in : Via]a rom^neasc\, 12/1984, pp.25-27.

204 Adrian Marino

4 Desideri Navarro, En ejemplo de lucha contra elesquematisimo eurocentrista en le ciencia literara de laAmérica latina y Europa, in : Casa de las Américas, 1/1980,pp.79-81; Eurocentrismo y antieurocentrismo en la teoríaliteraria de América Latina y Europa, in : Revista de CríticaLiteraria Latinoamericana, 16/1982; Otras reflexiones sobreeurocentrismo y antieurocentrismo en la teoría literaria dela América Latina y Europa, in : Casa de las Américas, 150/1985, pp.68-78.5 H.H.H.Remak, cf. Roland Mortier. Cent ans de littératurecomparée, in : Proceedings of the IX Congres of I.C.L.A.(Innsbruck, 1981), I, p.12.6 Adrian Marino, La �letteratura europea�, oggi, in : IQuaderni di Gaia, 1/1990, pp.103, 116.7 Théophile Obenga, Culture et intégration africaine,Fondements culturels du Panafricanisme, in : Afrika,Afrique, Africa (Leuven, 1991), p.22.8 Nagendra, Editor�s Note, in : Comparative Literature (DelhiUniversity, 1977).9 Daniel-Henri Pageaux, Pour un nouveau programmed�études en littérature comparée: les relations interlittéraireset interculturelles, in : György M. Vajda, Janos Riez (Hg),The Future of Literary Scholarship... (Frankfurt a M.- NewYork, 1986). p.69.10 Hans Magnus Enzesberger, Einzelheiten (Frankfurt a. M.,1962) pp.265-266.11 Hen-hsiang Yuan, East-West Comparative Literature...,in : Chinese-Western Comparative Literature. Theory andStrategy... (Hong Kong, 1980), p.1.12 Ernest Erich Noth, Literature and International Rela-tions, in : Yearbook of Comparative and General Literature,VII (1958), pp.23-30.13 Deguchi Hiroshi. Accumulative Character of JapaneseCulture and Modernization, in : Hikaku Bunka Zasshi, TheAnnual of Comparative Literature, Tokyo, vol. 5/1991,pp.14-15.

205Pentru Europa

III. Cultura european\ � cultura de �centru�

1. Cultur\ de st^nga, de dreapta, sau de centru ? in :Tribuna Ardealului, I, 53, 15 aprilie 1992. Text reluat demai multe ori, uneori cu titlul schimbat, [i de alte c^tevapublica]ii. Reprodus [i `n Contrafort, 1, octombrie 1994(Chi[in\u).

2. Din nou: st^nga, centru sau dreapta ? in : 22, III, 32,14-20 august 1992.

IV. Aspecte documentare rom^ne[ti

1. �Luminile� rom^ne[ti [i descoperirea Europei, in :Revista de istorie [i teorie literar\, T. 28, nr. 1, 1979, pp.27-48. Versiune francez\: Les Lumières roumaines découvrent�L�Europe�, in : Littérature roumaine. Litteraturesoccidentales. Rencontres. Traduction par Annie Bentoiu(Bucarest, Ed. {tiin]ific\ [i Enciclopedic\, 1982), pp.10-48.Versiune german\: Die rumänische Aufklärung und die�Entdeckung� Europas, in : Komparatistik. TheoretischeÜberlegungen und südosteuropäische Wechselseitgkeit.Festschift für Zoran Konstantinoviè (Heidelberg, CarlWinter Universitätsverlag, 1981), pp.457-465.1 Dou\ exemple culese aproape la `nt^mplare: Denis deRougemont, Vingt-huit siècles d�Europe (Paris, 1961);Roland Mortier, Diversité des �Lumières� européennes, in :Romanistische Zeitschrift für Literaturgeschichte. Cahiersd�histoire des littératures romanes, I,3/1977, pp.281-292.2 Al. Du]u. Cultura rom^n\ `n civiliza]ia european\ mo-dern\ (Bucure[ti, 1978), p.186.3 O prim\ [i sumar\ sistematizare, `n articolul nostruanterior : Ilumini[tii rom^ni [i �afacerile Europei�, in :Lumea, II, 39, 24 septembrie 1964.4 V.Alecsandri, Opere complete (Bucure[ti, 1876), III, p.5565 Ianache V\c\rescul, Istorie a prea puternicilor impera]iothomani, in : Tesaur de monumente istorice pentruRom^nia (Bucure[ti, 1863,) II, p.287.

206 Adrian Marino

6 Grigore Arhimandrit, Triod (Bucure[ti, 1798), cf. IoanBianu - Nerva Hodo[, Bibliografia rom^neasc\ veche(Bucure[ti, 1910), II, p.406.7 {t. Bezdechi, Cronica inedit\ de la Blaj a protosingheluluiNaum R^mniceanul, Partea I (Cluj, 1944), p.67.8 Paris Mumuleanu, Rost de poezii adec\ stihuri (Bucure[ti,1822, ed. a 2-a), p.5.9 G. Bogdan-Duic\, Eftimie Murgu (Bucure[ti, 1937), p.63.10 D. }ichindeal, Filosofice[ti [i politice[ti prin moralnice`nv\]\turi (Bucure[ti, 1838), (fab. 139, ~nv\]\tura), p.355.11 Adrian Marino, Lumières roumaines : Idées sur le thé^tre,la poésie et la littérature, in : Cahiers roumains d�étudeslittéraires, 2/1977, p.33.12 Din istoria pedagogiei rom^ne[ti (Bucure[ti, 1956), p.86.13 V.A. Urechia, Istoria [coalelor de la 1800-1864 (Bucu-re[ti, 1892), I, p.317.14 Dionisie Eclesiarhul, Hronograful }\rei-Rum^ne[ti, de la1764 p^n\ la 1815, in : Tesaur de monumente istoricepentru Rom^nia (Bucure[ti, 1863), II, p.166.15 Ioan Bianu - Nerva Hodo[, op.cit., II, p.258.16 Ioan Bianu, Catalogul manuscriptelor rom^ne[ti(Bucure[ti, 1899), I, p.220.17 G. Bogdan-Duic\, op.cit., p.155.18 G. Bogdan-Duic\ [i G. Popa-Lisseanu, Via]a [i opera luiGheorghe Laz\r (Bucure[ti, 1924), p.20.19 Logof\tul Costachi Conachi, Poezii. Alc\tuiri [i t\lm\ciri(Ia[i, 18872), p.323.20 Ioan Bianu-Nerva Hodo[, op.cit., II, p.528.21 M. Jivcovici, Dositei (Dimitrie) Obradovici, in : Studii deliteratur\ universal\, 1961, III, p.133.22 D. }ichindeal, op.cit., (fabula 84, ~nv\]\tura), p.165.23 Petru Maior, Diserta]ie pentru literatura cea vechie aRom^nilor, § 4, in : Istoria pentru `nceputul Rom^nilor `nDachia (Buda, 1834), p.258.

207Pentru Europa

24 Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice (Bucure[ti, 1970),p.167.25 C. Diaconovici-Loga, Chiemare la tip\rirea c\r]ilorrom^ne[ti (Buda, 1821), p.8.26 Paris, Mumuleanu, op.cit., p.1.27 Logof\tul Costachi Conachi, op.cit., pp.327-328, 325-326.28 D.}ichindeal, op.cit., prefa]a, pp.XII-XIII.29 V.A. Urechia, op.cit., II, p.105.30 I. Codru-Dr\gu[anu, Peregrinul transilvan, ed. {erbanCioculescu (Bucure[ti, 1942), p.56.31 V. A. Urechia, op. cit., II, p. 105.32 Cezar Bolliac, Pagini alese, ed. Andrei Rusu (Bucure[ti,1961), p.167.33 Nerva Hodo[ - Al.Sadi Ionescu, Publica]iunile periodicerom^ne[ti (Bucure[ti, 1913), I, p.531.34 {t. Bezdechi, op. cit., p.67, 68.35 Ion Budai-Deleanu, Scrieri inedite, ed. Iosif Pervain,(Cluj, 1970), p.199.36 Petru Maior, Scrieri, ed. Florea Fugariu (Bucure[ti,1976), II, pp.217, 241.37 Ion Budai-Deleanu, op. cit., p.175.38 Petru Maior, op. cit., I, p.190.39 Idem, op. cit., I, p.260.40 Victor V. Grecu, {coala ardelean\ [i unitatea limbiirom^ne literare (Timi[oara, 1973), p.27.41 Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p.170.42 Petru Maior, op.cit., II, p.218.43 Ioan Lupa[, Din trecutul ziaristicei rom^ne[ti (Arad,1916), p.70.44 M. Kog\lniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu(Bucure[ti, 1956), p.209.45 Adrian Marino, Iluminismul rom^nesc : idei despre carte,editur\, lectur\, in : Limb\ [i literatur\, 2/1977, pp.419-428.

208 Adrian Marino

46 Ion Budai Deleanu, op.cit., p.188.47 D. }ichindeal, op. cit., (fabula 120, ~nv\]\tura), p.271.48 Dinicu Golescu, Starea de acum... a Prin]ipaturilorValahiei [i a Moldovei (Buda, 1826), p.XV.49 cf. N. C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul [colilorna]ionale din Moldova (Bucure[ti, 1962), p.248.50 G. Bogdan-Duic\, op. cit., p.81.51 Dinicu Golescu, ~nsemnare a c\l\toriii mele, ed. Per-pessicius (Bucure[ti, 1952), p.21.52 V.A. Urechia, op.cit., I, p.106, 287.53 N. Iorga, Istoria `nv\]\m^ntului rom^nesc (Bucure[ti,1928), p.87.54 N. Iorga, Am\nunte din istoria noastr\ `n veacul al XIX-lea, An. Ac. Rom., Mem. sec]. ist. s. II, T.XXXVII (Bucure[ti,1916), pp.381-382.55 Idem, Via]a [i domnia lui Barbu Dimitrie {tirbei(��)(Bucure[ti, 1905), p.327.56 Idem, Etudes roumaines (Paris, 1924), II, p.61.57 I. Verbin\, Simeon Marcovici, traduc\tor [i teoretician alproblemelor sociale [i literare, in : Studii literare, IV, 1948,p.3.58 Paris Mumuleanu, op.cit., p.1.59 Arune Pumnul, Lepturariu rom^nesc (Viena, 1862), IV,2, p.54.60 V.Alecsandri, Opere complete (Bucure[ti, 1876), III.p.574.61 Dinicu Golescu, op.cit., p.21.62 cf. Romul Munteanu, Contribu]ia {colii ardelene laculturalizarea maselor (Bucure[ti, 1962), p.224.63 Vasile Gergely de Csokotis, Omu de lume... (Viena,1819), �Cuv^nt `nainte�.64 Poe]ii V\c\re[ti, Scrieri alese, ed. Elena Piru (Bucure[ti,1961), p.110.65 Vasile C^rlova, Poezii... (Bucure[ti, 1906), p.151.

209Pentru Europa

66 N.B\lcescu, Opere, ed. G.Zane (Bucure[ti, 1940) I, 2,p.153.67 Anul 1840 `n Principatele rom^ne (Bucure[ti, 1902), I,p.458.68 Texte privind dezvoltarea g^ndirii social-politice `nRom^nia (Bucure[ti, 1954), I, p.268.69 Cezar Bolliac, op.cit., p.102.70 Ion Neculce, Letopise]ul }\rii Moldovei, ed. I.Iordan(Bucure[ti, 1959), p.386.71 V.A. Urechia, op.cit., I, p.14.72 cf. {tefan B^rs\nescu, Academia domneasc\ din Ia[i(Bucure[ti, 1962), pp.54, 56.73 G.Laz\r, ~n[tiin]are, cf. G.Bogdan-Duic\ [i G.Popa-Lisseanu, op.cit., pp.19-20.74 Gh. Laz\r, Prochiamarea la subscriere pentru publicareaunui curs de mathematic\ (1822), cf. P.Poenaru, Memoriudespre [coala lui Georgiu Laz\r (Bucure[ti, 1871), pp.39-40.75 N.Iorga, Am\nunte din istoria noastr\ `n veacul al XIX-lea, p.382.76 Idem, op.cit., pp.382-383.77 N. C. Enescu, op.cit., p.159.78 V.A.Urechia, op.cit., vol. I, p.193.79 Idem, op.cit., vol. II, p.280.80 Gh. {incai, Catehismul cel mare cu `ntreb\ri [ir\spunsuri (Blaj, 1783), �Cuv^nt `nainte�, cf. RomulMunteanu, op.cit., pp.210-211.81 Z. P^cli[anu, O veche societate pentru cultivarea limbiirom^ne, in : Revista istoric\, VII (1921), pp.129-130.82 Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, p.163.83 Arune Pumnul, op.cit., vol. IV, 1, p.37.84 Const. Diaconovici-Loga, Chiemare la tip\rirea c\r]ilorrom^ne[ti, p.8.85 G. Dem. Teodorescu, Viea]a [i operile lui Eufrosin Poteca(Bucure[ti,1889), p.57.

210 Adrian Marino

86 Iordache M\linescu, Precuv^ntare, in : Petru Maior,Istoria pentru `nceputul Rom^nilor `n Dachia, (Buda, 1834).87 I.Eliade-R\dulescu, Curierul rom^nesc, no.1, 8/20 april1829.88 N.Iorga, Istoria presei rom^ne[ti (Bucure[ti,1922), p.67.89 N.Iorga, Contribu]ii la istoria literaturii rom^ne `n veaculal XVIII-lea [i al XIX-lea, II, Scriitori mireni, An. Ac. Rom.,Mem. Sec]. Lit., s. II, T. XXVII, (Bucure[ti,1906), pp.18-19.90 V.A. Urechia, op.cit., IV, p.260.91 N.Iorga, op.cit., p.186.92 Vasile Popp, C\tre cinstit dumnealul Ioan Prale, in :Psaltire... `n versuri (Bra[ov, 1821).93 N.Iorga, op.cit., p.239.94 Paris Mumuleanu, Caracteruri (Bucure[ti,1825), p.50.95 Texte..., p.44.96 N.Iorga, op.cit., p.61.97 Adrian Marino, Ilumini[tii [i progresul, in : Lumea, 31/1965, pp.21-23; idem, Ilumini[tii rom^ni [i progresul[tiin]ei, idem, 20/1965, pp.21-22.98 G.Dem. Teodorescu, op.cit., p.55.99 Gr.Ple[oianu, in : Marmontel, Aneta [i Luben(Bucure[ti,1829).100 Adrian Marino, Din istoria teoriei �formelor f\r\ fond�,in : Anuar de lingvistic\ [i istorie literar\ XIX, 1968,pp.185-188; in edi]ia de fa]\, pp.191-198.101 B.P.Hasdeu, Ultima cronic\ rom^n\ din epoca fana-rio]ilor (Bucure[ti,1889), p.5.102 cf.Emil V^rtosu, 1821, date [i fapte noi (Bucure[ti,1932),p.221.103 Ion Budai-Deleanu, Scrieri lingvistice, pp.42, 46; idem,Scrieri inedite, pp.173, 209.104 Petru Maior, op.cit., II, p.257.105 M.Kog\lniceanu, Opere, Scrieri istorice, ed. AndreiO]etea (Bucure[ti,1946), I, p.49.106 Idem, Scrisori, ed. P.V.Hane[ (Bucure[ti,1913), p.236.

211Pentru Europa

107 Cezar Bolliac, op.cit., p.199.108 Ioan Lupa[, Studii, conferin]e [i comunic\ri istorice(Sibiu, 1941), III, p.136.109 M. Kog\lniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu(Bucure[ti,1956), p.164.110 Dan Simonescu, Mihail Kog\lniceanu, ca tipograf [ieditor la Ia[i, in : Studii [i cercet\ri de bibliologie, II, 1957,pp.178-179.111 M. Kog\lniceanu, op.cit., p.169.112 Idem, op.cit., p.197.113 V. Alecsandri, Coresponden]\, ed. Marta Anineanu(Bucure[ti,1960), p.50.114 Gr. Ple[oianu, Frumoase dialoguri fran]ezo-rom^ne[ti(Craiova( ?), 1830). Prefa]a.115 M. Kog\lniceanu, op.cit., p.300.116 Gh. Asachi, Scrieri alese, ed. N.A. Ursu (Bucure[ti,1961), p.32.117 cf. Dan Berindei, Proiecte de infiin]are a unei societ\]iacademice `n vremea lui Alexandru Ioan Cuza, in : Studii[i articole de istorie, III, 1961, p.225.118 (Dinicu Golescu), in : Starea de acum ... a Prin]ipatelorValahiei [i Moldovei (Buda, 1826).119 (Dinicu Golescu), ~nsemnare a c\l\toriii mele, p.93.120 V.A. Urechia, op.cit., II, p.63.121 A.D. Xenopol [i C. Erbiceanu, Serbarea [colar\ de laIa[i (Ia[i, 1885), p.154.122 V.A. Urechia, op.cit., II, p.181.123 Idem, op.cit., II, p.305.124 Gh. Georgescu-Buz\u, Aspecte ale dezvolt\rii manu-facturilor `n }ara Rom^neasc\ [i Moldova, in : Studiiprivind Unirea principatelor (Bucure[ti, 1960), p.1.125 V.A. Urechia, op.cit., III, p.117.

2. Din istoria teoriei �form\ f\r\ fond�, in: Anuar delingvistic\ [i istorie literar\, Tomul XIX, 1968, Ia[i, pp.185-188.

212 Adrian Marino

1 {erban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istorialiteraturii rom^ne moderne, I (Bucure[ti, Casa {coalelor,1944), p.193-196.2 Noi elemente, `ntre al]ii, la B. Reizov, L�Historiographieromantique française, 1815-1830 (Moscou, Editions enlangues étrangères).3 Ioan Maiorescu, (Coresponden]\ din Craiova), in : Foaieliterar\, nr.16, 16 aprilie 1838, pp.121-123.4 Anul 1848 `n Principatele Rom^ne (Bucure[ti, 1902), I,p.24.5 M. Kog\lniceanu, Scrieri alese, ed. Dan Simonescu(Bucure[ti, ESPLA, 1956), p.150.6 N. Iorga, Istoria `nv\]\m^ntului rom^nesc (Bucure[ti,1928), p.288.7 N.C. Enescu, Gheorghe Asachi, organizatorul [colilorna]ionale din Moldova (Bucure[ti, 1962), pp.100-181.8 C.Em. Krupenski, Patru scrisori ale lui Costache Negruzzic\tre Ioan Ionescu (de la Brad) din 1859, in : Convorbiriliterare, XXXI, 1902, pp.608-617.9 {tefan Scarlat D\sc\lescu, C\l\toria mea `n Europaoccidental\ f\cut\ `n anul 1858, in : Cuget clar, V, 1-4,ianuarie-februarie 1932, p.48.10 A.D. Xenopol, Istoria partidelor politice (Bucure[ti, 1910),pp.535-536.11 Cezar Bolliac, Opere alese (Bucure[ti, 1950), p.256.12 Francesco de Sanctis, Saggi critici (Milano, 1933), III,p.269.

*

Pentru orientarea general\, `n lipsa unui studiu serios,care s\ urm\reasc\ formarea [i dezvoltarea ideii �euro-pene� `n cultura [i ideologia rom^neasc\, re]in foarteselectiv [i alte c^teva contribu]ii anterioare, paralele, sauposterioare textelor personale. Nu `mp\rt\[esc, `n toatecazurile, unele din tezele sau concluziile lor. Notez, `ntr-o minim\ sistematizare, doar contribu]ii semnate (de-ocamdat\) aproape exclusiv de autori rom^ni. Semni-ficativ\ mi se pare, `n primul r^nd, imaginea noastr\despre noi `n[ine.

213Pentru Europa

I. Studii `n limbi str\ine

1. Pompiliu Eliade, L�Influence française sur l�esprit publicen Roumanie (Paris, 1898; tr. rom., Bucure[ti, Univers,1982).

2. Eugène Ionesco, The Austro-Hungarian Empire.Forunner of a Central European Confederation, in : CrossCurrents. A Yearbook of Central European Culture, 4(1985), pp.3-8 (tr. by Susan Huston); tr. rom., in : Aurora,nr.4/1994, pp.33-36.

3. Neagu Djuvara, Les Pays Roumains entre Orient etOccident (Paris, Publications orientalistes de France, 1983).

4. Eugenio Co[eriu, Limba rom^n\ `n fa]a occidentului, tr.rom. (Cluj, Dacia, 1994).

II. Prezentarea [i integrarea literaturii rom^ne

1. Basil Munteanu, La littérature roumaine et l'Europe(1941), in : Permanen]e române[ti. Discursuri [i portrete.Edi]ie `ngrijit\ de Eugen Lozovan [i Ruxandra Shelden(Cleveland, 1994), pp.228-288.

2. Virgil Ierunca, Littérature Roumaine (`n sec]iunea �Litté-ratures balcaniques�, situat\ editorial `ntre cea bulgar\ [ialbanez\) in : Histoire des Littératures. Littératuresoccidentales. Sous la direction de Raymond Quéneau(Paris, Gallimard, 1957), II, pp.1389-1403.

3. D.Micu - N.Manolescu, Rumänische Literatur der Gegen-wart, 1944-1966 (München, 1968).

4. Dora Litani-Littmann, Rumanian Literature, in : Encyclo-pedia Judaica (Jerusalim, The Macmilian Company, 1971),vol. 14, col. 416-428.

5. Virgil Nemoianu, Recent Romanian Criticism: Subjecti-vity as Social Response, in : World Literature Today, 51, 4,Autumn 1977, pp.560-563.

6. Marian Popa, Geschichte der Rumänische Literatur.Deutsch von Thomas Kleininger (Bukarest, Univers, 1980).

7. Virgil Nemoianu, Romanian Literature, in : Encyclopediaof World Literature in the 2o th. Century. Rev. ed. (New

214 Adrian Marino

York, 1984), 4, pp.79-84 (In German, Virgil Nemoianu,p.72; In Hungarian, Ann Demaitres, pp.85-86).

8. Keith Hitchins, Moldavian (S.S.R. Literature), op.cit., 4,pp.297-298.

9. Marcel Corni[-Pop, Marin Preda and the Poetics ofContemporary Political Fiction in : Critique, Winter 1986,pp.117-128.

10. Matei C\linescu, Romanian Literature: Dealing with theTotalitarian Legacy, in : World Literature Today, Spring,1991, pp.244-248.

11. Lettres Européennes, Histoire de la Littératureeuropéenne. Sous la direction d�Annick Benoit-Dusausoy etde Guy Fontaine (Paris-Bruxelles, De Boeck, 1992).

12. Marcel Corni[-Pope, Critical Theory and the �Glasnost�Phenomenon: Ideological Reconstruction in Romanian Lit-erary and Political Culture, in : College Literature, GeneralIssue, 21, 1, February 1994, pp.131-155.

13. Eva Behring, Rumänische Literaturgeschichte von denAnfängen bis zur Gegenwart (Konstanz, UVK, Univer-sitätsverlag, 1994, 315 pp.). Dou\ prezent\ri critice rom^-ne[ti : `n Rom^nia Literar\ , 47/1994, de Ovid S. Crohm\l-niceanu [i `n Cotidianul. Supliment Cultural. Litere, Arte,Idei, 5 decembrie 1994, de Adrian Marino.

III. Contribu]ii rom^ne[ti la istoria ideii de�Europa�

1. B.Munteanu, Les �Européens�, in : Panorama de lalittérature roumaine contemporaine (Paris, ed. duSagittaire, 1938), pp.172-175.

2. Adrian Marino, Contre l�européocentrisme, in : Etiembleou le comparatisme militant (Paris, Gallimard, 1982),pp.51-62.

3. Gh. Ceau[escu, Laus Europae, Manilius, �Astronomica�,4, 681-695, in : Revue des Etudes Sud-Est Européennes,XXIII, 3, 1985, pp.249-251.

4. Constantin Noica, De dignitate Europae, tr. germ.

215Pentru Europa

(Bukarest, Kriterion, 1988); Modelul cultural european(Bucure[ti, Humanitas, 1993).

5. Gh. Ceau[escu, Der Europabegriff, in : Synthesis, XX,1993, pp.3-10.

6. Veniamin Ciobanu, Evolu]ia conceptului de �Europa� [i�European�. C^teva considera]ii istoriografice, in : Istoriaca lectur\ a lumii. Profesorului Alexandru Zub, la`mplinirea v^rstei de 60 de ani. Volum coordonat deGabriel B\d\r\u, Leonid Boicu [i Lucian N\stas\ (Ia[i,1994), pp.145-153.

IV. Numere monografice recente de reviste

1. Na]ionalism [i europeism, in : Alternativa. Suplimentpolitic, in : Cotidianul, II, 11, 5 noiembrie 1993.

2. Europa actual\: criz\ [i misiune, in : Transilvania, XXI,serie nou\, 3-4 / 1992.

3. Cump\na. Antologia revistei de cultur\ �Korunk�, I, Cluj,1994.

(Numeroase articole pe tema �Europa�, �Europa central\�[i rela]iile Est-Vest.)

V. Studii [i articole rom^ne[ti

1. G.Ibr\ileanu, Spiritul critic `n cultura rom^n\ (Ia[i 1909;ed. a II-a, Ia[i, 1922).

2. Orient sau occident ? Orientalism sau europeism ?Europeism sau rom^nism ?, in : Eugen Filotti, G^ndulnostru (1924); Liviu Rebreanu, Europeism sau rom^nism ?(1924); Eugen Filotti, Europeism sau rom^nism ? (1924);Mihai Ralea, Europeism sau tradi]ionalism (1924), in :Dreptul la memorie. ~n lectura lui Iordan Chimet (Cluj,Dacia, 1993), IV, pp.220-233.

3. E. Lovinescu, Istoria civiliza]iei rom^ne moderne(Bucure[ti, Ancora, I, 1924; II, 1925; III, 1925).

4. Idem, Biruin]a occidentului, in : Aquaforte (Bucure[ti,Editura contemporan\, 1941), pp.240-243.

216 Adrian Marino

5. Anton Dumitriu, Orient [i Occident (Bucure[ti, 1943);nou\ versiune: Culturi eleate [i culturi heracleitice(Bucure[ti, Cartea Româneasc\, 1987).

6. Adrian Marino, L�Indépendance de la Roumanie - Con-science nationale, Conscience européene, in : Cahiersroumains d�études littéraires, 3/1977, pp.35-40.

7. Z. Ornea, Tradi]ionalism [i modernitate `n deceniul altreilea (Bucure[ti, Editura Eminescu, 1980).

8. Adrian Marino, Occident [i Orient, in : Hermeneutica luiMircea Eliade (Cluj, Dacia, 1980), pp.302-314; tr.fr. pp.293-306.

9. Sorin Alexandrescu, Taking a View of Europe: AdrianMarino, in : International Journal of Rumanian Studies,vol.2 (1980), Nr.3/4, pp.117-121.

10. Mircea Martin, G.C\linescu [i �complexele� literaturiirom^ne (Bucure[ti, Albatros, 1981).

11. Alexandru Paleologu, A fi european, in : Alchimiaexisten]ei (Bucure[ti, Cartea rom^neasc\, 1983), pp.7-14.

12. Sorin Alexandrescu, �Junimea�: Discours politique etdiscours culturel in : Libra. Etudes roumaines offertes àWillem Noomen... (Groningen, 1983), pp.47-79.

13. Ilie B\descu, Sincronism european [i cultur\ critic\rom^neasc\ (Bucure[ti, 1984).

14. Al. Zub, Integrare �european\� [i solidaritate�balcanic\�, in : Istorie [i istorici `n Rom^nia interbelic\(Ia[i, 1989), pp.203-211.

15. Liga Pro Europa, Scurt istoric, Platforma, T^rgu Mure[,31 decembrie 1989.

16. L�Appel de la Ligue �Pro Europa� de T^rgu Mure[,Roumanie, aux peuples de l�Europe, 1990.

17. Al. Zub, Europa, o problem\ deschis\, in : Convorbiriliterare, serie nou\, 32-33, octombrie 1990.

18. Adrian Marino, Revenirea `n Europa, in : Tribuna, nr.2, 11 ianuarie 1990.

19. Idem, Revenirea `n Europa, in : Dreptatea, XXII, s IV,142, 28 iulie 1990 (textele nu sunt identice).

217Pentru Europa

20. Ibidem, Ie[irea din Europa ?, in : Agora, II, 7, februarie1991.

21. Szilágyi Iulia, Europa mea, in : Korunk, iunie 1990 (`nlimba maghiar\).

22. Alina Mungiu, Salva]i Statele Unite ale Europei, in : 22,5-11 iulie 1991.

23. Dan Petrescu: �Tentatio Orientis interbellica�, in :Cultur\ [i societate. Studii privitoare la trecutul rom^nesc.Al. Zub ed. (Bucure[ti, Ed. {tiin]ific\, 1991), pp.397-442.

24. Adrian Marino, Cum se manipuleaz\ informa]ia `npres\. Imaginea Rom^niei `n presa occidental\, in :Cotidianul, II, 104, 1 iunie 1992.

25. Liga Pro Europa - Scurt\ prezentare, 1993.

26. Victor Durnea, Europenitate [i europeism `n revista�Ideea european\�, in : Echidistan]e, nr. 3-4, martie 1993,pp.8-11.

27. Ion Negoi]escu, Rom^nii `ntre Europa [i Occident.Convorbire cu Ion Solacolu `nregistrat\ pe band\, 17 iulie1991, in : Scriitori contemporani (Cluj, Dacia, 1994),pp.515-534.

28. Virgil Neumann, Tenta]ia lui Homo Europeus. Genezaspiritului modern `n Europa central\ [i de sud-est (Bucu-re[ti, Ed. {tiin]ific\, 1991) tr. engl. The Temptation of HomoEuropeus (New York, Columbia University Press, 1994).

29. Adrian Marino, Intrarea `n Europa ?, in : TribunaArdealului, I, 13, 19 februarie 1992.

30. Octavian Paler, Noi [i Europa, in : Rom^nia liber\, 6martie 1992.

31. Alexandru Paleologu, Europa [i �triburile� sale, in : 22,25, 1992 (tr. rom. a textului publicat `n Express, Neuch^tel,18 mars 1992).

32. Andrei Pippidi, Les �Formes Vides�, Hier et aujourd�hui,in : Revue des Etudes Sud-Est Européennes, XXX, 3-4, 1992,pp.209-216.

33. László Ferenc, Spre Paneuropa, in : Korunk, iunie 1992(`n limba maghiar\).

34. Victor Neumann, Europa central\: semnifica]ia istorico-

218 Adrian Marino

politic\ a conceptului, in : 22, IV, 19, 20-26 mai 1993.

35. Octavian Paler, �Europa� o diversiune ? (I,II,III), in :Rom^nia Liber\, 1 iunie 1993, 4 iunie 1993, 5 iunie 1993.

36. Adrian Marino, A �intra� `n Europa ..., in : Dreptatea,seria V-a, 4, 13-20 octombrie 1993.

37. Dosarul �Aurorei�: identitatea Europei centrale.Antologie de texte de Ion Simu], John Wilett, MilanKundera, Czeslaw Milosz, Vladimir Tism\neanu: Europacentral\: o comunitate de supliciu [i memorie, in : Aurora,2, 1993, pp.111-137; 3, 1994, pp.9-11, 47-74; 4, 1994,pp.33-48.

38. Al. Husar, Ideea european\ sau Noi [i Europa (istorie,cultur\, civiliza]ie) (Ia[i, Institutul european; Chi[in\u,Hyperion, 1993).

39. Sorin Antohi, Europa comunitar\, Europa cultural\:Identit\]i reticulare (Alocu]iune la �Forumul Re]elelorCulturale Europene�, Pele[, Sinaia, 17 septembrie 1993),in : 22, IV, 37, 22-28 septembrie 1993.

40. Adrian Niculescu, Prima intrare a Rom^niei `n Europa:pa[opti[tii, in : 22, V, 37-43, 28 septembrie-3 noiembrie1993.

41. Adrian Dinu Rachieru, Cele dou\ Rom^nii ? (Timi[oara,Helicon, 1993).

42. Al. Zub, Europeism [i francofonie, in : Dacia literar\,IV (serie nou\), 4 (II) 1993, pp.3-5.

43. Istoriografie româneasc\ [i sincronism european (grupajde articole de Liviu Antonesei, Valeriu Gherghel, Al. Zub,Andrei Pippidi), in : Xenopoliana, I, 1-4/1993, pp.5-31.

44. Mircea Iorgulescu, St^nga de dreapta [i dreapta dest^nga, in : 22, 37, 14-20 septembrie 1994.

45. Octavian Paler, Vest contra est, in : Rom^nia Liber\, 19ianuarie 1994.

46. Na]ionalism cu fa]\ uman\. Patru `ntreb\ri pentruAlexandru Paleologu, in : Cuv`ntul, V, 3, 18-24 ianuarie1994.

47. Romul Munteanu, Mondializarea culturii rom^ne,

219Pentru Europa

Dialogul dintre culturi sau cine d\ [i cine profit\, in :Jurnal de c\r]i (Bucure[ti, Libra, 1994), 5, pp.11-13, 14-18.

48. Andrei Marga, Ideea unific\rii europene, in : Tribuna,15-16, 14-27 aprilie 1994.

49. Idem, Europa [i spiritul european (I-II), in : Tribuna,VI, 48, 25 noiembrie-2 decembrie 1994; 51, 16-22decembrie 1994.

50. Dialog cu prof. dr. Andrei Marga, �Apartenen]a cul-tural\ se judec\ consider^nd st\ri de fapt, dar [i idealuridefinitorii pentru Europa�..., in : Tribuna, 48, 25 noiembrie- 2 decembrie 1994.

51. Radu Antim, Taxa pe prostia ad\ugat\ (Ortodoxie [ieuropeism), in : Rom^nia Liber\, 3 decembrie 1994.

52. Octavian Paler, Iliescu [i Montesquieu, in : Rom^niaLiber\, 9 decembrie 1994.

53. Mioara Apolzan, �Occidentul e `n Est� (cf. Al.Paleologu), in : Cotidianul. Supliment cultural. Litere, Arte,Idei, 12 decembrie 1994.

54. Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie [i utopie `ncultura rom^n\ (Bucure[ti, Litera, 1994).

55. Marius Ghica, Europa, azi, in : Ramuri, 9-10-11, sep-tembrie-octombrie-noiembrie 1994, pp.8-9.

56. Gabriel Chifu, Estul Europei [i mo[tenirea comunist\,in : Ramuri, 9-10-11, septembrie-octombrie-noiembrie1994, pp.1-27.

57. Smaranda Enache, Din Raportul Anual pe 1993 alL.P.E., in : Pro Europa. Buletin Informativ al Ligii ProEuropa, nr. 1/1994.

58. Marian Chiriac, Rom^nia la por]ile Uniunii Europene,in: 22, VI, 2, 1-17 ianuarie 1994.

59. Viorel Roman, România `n Europa (1992). Edi]ia a 2-acompletat\ [i actualizat\. Postfa]\: Mihai Ungheanu(Bucure[ti, Editura Tehnic\, 1994).

60. Radu Enescu, Europa central\: `ntre helvetizare [ibalcanizare ?, in : Aurora, 3/1994, pp.70-74.

220 Adrian Marino

61. Andrei Marga, {ansa rena[terii europene, in: Familia,30/12, decembrie 1994, pp.9-18.

62. Virgil Mihaiu, Cât de Central ? Cât de European ?, in :Aurora, 4/1994, pp.45-48.

63. Sud-Estul [i contextul european. Academia Român\.Institutul de Studii Sud-Est Europene, Buletin II, 1994.

64. Roxana Iordache, Un pericol major [i o [ans\ istoric\,in : România Liber\, 1483, 11 februarie 1995.

65. Mioara Apolzan, �Stânga� [i �dreapta� `n cultur\, in :Cotidianul. Supliment cultural. Litere. Arte. Idei, 13februarie 1995.

66. {erban Lanescu, Provocarea european\, in : Luceaf\rul,6 [i 7/15-22 februarie 1995.

67. Lauren]iu Ulici, Strategia integr\rii, in : Luceaf\rul, 7/22 februarie 1995.

68. Dan Stanca, S\ nu ne facem iluzii, in : România Liber\,1493, 23 februarie 1995 (problema viitoarei federaliz\ri aEuropei).

69. Dr.{tefan Issarescu, Angajat `n construc]ia Europeiunite, in: Jurnalul literar, VI, 5-8, februarie-martie 1995(Contribu]ia diplomatului Leontin-Jean Constantinescu;revista con]ine [i alte materiale pe aceast\ tem\ [ibibliografia lucr\rilor sale pro-europene.)

70. Adrian Marino, Dificult\]ile integr\rii europene, in:Românul Liber, XI, 3, martie 1995.

71. Varujan Vosganian, România [i integrarea european\,in: Românul Liber, XI, 3, martie 1995.

72. Ioan Anghelescu, �Vânt de R\s\rit, Vânt de Apus�, in:Românul Liber, XI, 3, martie 1995.

73. Alexandru George, România `n Europa [i Europa `nRomânia, in: Luceaf\rul, 9, 8 martie 1995.

74. Emil Hurezeanu, Bravos, Lume nou\, in 22, 10, 8-14martie 1995.

75. Mircea Mih\ilescu, Integrarea european\ condi]ionat\de infrastructur\, in: Dreptatea, 70, martie 1995.

221Pentru Europa

Sumar

Prefa]\ 5

I. ROMÂNIA {I EUROPA 9

1. Pentru Europa 111. Rom^nii [i imaginea Europei 112. Obstacole 34

2. Integrarea cultural\ a Rom^niei `n noua realitateeuropean\ 51

3. Cultura român\ `ntre Est [i Vest 694. Literatura român\ �intr\� `n Europa 81 5 .Difuzarea criticii rom^ne[ti `n str\in\tate 88

II. IDEEA EUROPEAN| {I LITERATURAEUROPEAN| 99

1. Europa : o idee `n expansiune 1012. Literatura european\, azi 1113. Literatura �european\� [i �universal\� : o nou\

perspectiv\ comparatist\ 130

III. CULTURA EUROPEAN| �CULTURA DE �CENTRU� 141

1. Cultur\ de st^nga, de dreaptasau de centru ? 143

2. Din nou : stânga, centrusau dreapta ? 148

IV. ASPECTE DOCUMENTARE ROMÂNE{TI155

1. �Luminile� române[ti[i descoperirea Europei 157

2. Din istoria teoriei �form\ f\r\ fond� 191

Note 199

~n aceea[i colec]ie vor apare:

Lev {estov : Noaptea din gr\dina Ghetsimani

Matei C\linescu : Via]a [i opiniilelui Zacharias Lichter

Emile Durkheim : Formele elementareale vie]ii religioase

Barbey d'Aurevilly : Dandysmul

Henri Bergson : G`ndirea [i mi[carea

Virgil Nemoianu : Micro-Armonia

Editura Polirom, B-dul Copou nr.3, P.O. Box 266Tel. & Fax (032) 214100 ; (032) 214111

Lector : Mariana Codru]

Bun de tipar : martie 1995Ap\rut 1995

Tiparul executat laPolirom S.A., Calea Chi[in\ului nr.32,

Tel. (032) 230323 ; (032) 230485

Valoarea timbrului literar este de 70 lei.Suma se vireaz\ la ASPRO, cont nr. 45.108.012.108

deschis la BCR, filiala sector 1, Bucure[ti

Documents

Colec]ia PLURAL