PRAHOVA COUNTY COUNCIL*

PRAHOVA COUNTY MUSEUM OF HISTORYAND ARCHAEOLOGY

ARCHAEOLOGYOF THE FIRST MILLENNIUM A.D.

IV

Nomads and the autochtonous in the firstmillennium A.D.

IPublisher Istros

2015

Editor: dr. Bogdan Ciuperca

Coordonatorul seriei: dr. Bogdan Ciuperca

Coperta: Violeta StrecheTehnoredactare: Violeta Streche

Coperta I: u/cior cu douB toarte din /ocuinta L 2 de /a Bucov Rotari

Coperta IV: vas de tip "chafing dish"din /ocuinta B4 de la Bucov Tioca.

Responsabi/itatea continutu/ui, interpretarilor ;;i calitatii grafice a materiale/orrevin exclusive autori/or.

~-

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiArheologia mileniului I p. Chr. : cercetari actuale privind istoria ~i

arheologia migratiilor / [arhg. Bogdan Ciupercii(coord.), dr. Lia Maria Voicu (ed.), Dan Lichiardopol, .. .].­Bucure~ti : Oscar Print, 20 I0-ISBN 978-973-668-260-5Vol. 4. : Nomazi ~i autohtoni in mileniul I p. Chr. - Briiila: Editura

Istros a Muzeului Briiilei "Carol I", 2015. - ISBN 978-606-654-160-2

1. Ciupercii, Bogdan (coord.)

902(498)903'15

@ Muzeul Judelean de Istorie 'ii Arheologie Prahova

CUPRINS

$tefan OlteanuUn episod din activitatea ~tiinIificii a colegei noastre Maria Com~a,

privitoare la istoria primului mileniu cre~tin la Dunarea de Jos

Bogdan ClupercaMaria Com9a 9i arheologia mileniului I de la Curbura Carpaptor .

Mark FoxTwo numismatic puzzles from 1st century Sestus

Constantin C. PetolescuL'apparition des Goths dans l'espace nord-pontique et les pn§liminairesdu bellum Scythicum

George Dan HanceanuVase dacice ~i de import cu semne ~i inscripIii, din siturile secolelorII - IIIp. Chr., descoperite fn judeIul NeamI

Liana OtaDespre mormintele apartinand unor indivizi cu cranii deformate lasarmal/i din Muntenia 9i Moldova

Alexandra Com~a

An overview regarding the anthropological investigations about thesarmatians in the Muntenia and Moldova funerary finds .

Svetlana SharapovaOn the turn of erae: cranial deformation as a form of self-mutilationamong the population ofSargat culture

Virgil Mihailescu-BlrlibaNeu daten von der nekropole aus Tarzia: HOge/grab nr. 10

Bogdan Ciuperca, Vlad-Andrei Lazarescu, Alin Antono noua descoperire funerara apar.tinand orizontului post cernjachoviandin Muntenia: Necropola de la Ciorani, jude.tul Prahova .

Nikola Rusev, Varbin VarbanovThird century pits, found on the temtory of roman fortressTrimammium

Dumitru ProtaseExchange in nature and for currency in the economy of post-romanDacia - a few considerations

Maurizio Buora, Ergun Lafll, Gulseren Kan $ahinSome new ampullae from Western Asia Minor

17

19

33

49

57

119

145

167

187

203

233

267

273

Sebastian BratherMittelalterarchiiologie und Identitat das beispiel der westlichen Slawen ..

Perica Spehar(Dis) Continuity of the life in late antique danubian fortresses in earlymiddle ages: from Belgrade to the confluence of Timok river

Drago~ MandescuCezar Bolliac ~i inceputurile explorarii vestigiilor arheologice de la Sion ...

Corneliu Beldiman, Diana-Maria SztancsFortifjcaJja de la Sion - "La Ciuga'; jUdo Prahova (sec. VIII-X): dateprivind artefactele din materii dure animale

Cristina Paraschiv-Talma\chi, Gabriel Talma\chi, Vitalie Bodolicao noua aJezare medievala timpurie la HarJova (jud. Constanta) .

Krassimira LukaThe Region ofMontana (northwetem Bulgaria) dUring the middle ages ....

Galina Grozdanova, Hristo Popov,Mary Kovacheva, Maria Kostadinova-AvramovaThe early mediaeval settlement at Kapitan Andreevo, south eastBulgaria: relative and absolute chronology

Victoria RussevaPreliminary results from the anthropological investigation of the earlymiddle age necropolis in Balchik, Bulgaria

Virginia Burghelea, Drago~ GheorghiuCeramica medievala timpurie (secolele IX - Xl) de la Radovanu,punctul" Valea Coadelor'; jude.tul caJara~i (analize ceramice)

Iharka SzOcs-CsillikOrientarea astronomica a fortifica/iei medievale de la Fundu Hertii .

Silviu O\aParticularitiiJj funerare in zona granitei sudice a regatului Ungariei inepoca bizantina (secolele Xl-XIII). Studiu de caz: sudul Banatului JiVojvodina

Liubov Geraskova, Ion PaslaruNomazii turcicj Ji sculptura cumana in vestul Pontului Euxin in secoleleXl-XIII .

293

329

351

359

397

425

451

477

495

517

525

555

601

Stella Doncheva, Bojan TotevApplication of three-dimensional (3-D) design and animation inreconstruction ofreligious building 587

Sorin PaligaEtnicjtatea in mileniulI p. Chr.: continuitati, fracturi, reformari

CEZAR BOLLIAC ~I INCEPUTURILE EXPLORARII VESTIGIILORARHEOLOGICE DE LA SLON

Drago~ Mandescu

Rezumat: Acest articol evoca una dintre cele mai vechi pagini ale arheologieijude/ului Prahova. Pe baza informa,tiilor de presa din gazeta "TrompetaCarpa,tilor"?i a rapoartelor catre ministrul Cultelor ?i Instruc,tiunii Publice, suntreconstituite cele doua explorari arheologice pe care Cezar Bolliac, in calitate depre?edinte al Comitetului Arheologic din Bucure?tf, Ie face la SIan (lS-16 iulie1869 ?i iulie 1871). Cu toate ca informa,tiile ofente de Bolliac nu suntintotdeauna dintre cele mai riguroase ?i precise, autorul acestui articol incearcasa surprinda contextul in care explorarile au avut lac, detalii/e legate departicipan,ti?i de resursele logistice ?i financiare remarcabile pentru acea vreme,precizarile privind localizarea sltuluf, precum 9i repertorierea principalelordescoperiri. Desigur, in epoca, descoperirea de catre Bolliac la SIan a a9a-zisului"alfabet dacic" a stamit mari valuri de interes, beneficiind de a importanta dozade senza/ional alimentata 9i de talentul gazetaresc al autorului descoperirii. infina!, sunt urmarite ecounle in epoca ale descoperirilor lui Bolliac de la SIan, dar9i reaqia lumii academice 9i a comunita.tii 9tiin,tifice fa/a de ele 9i mai ales faNde aser{:iunile lui Bolliac legate de ele. Dar cea mai importanta urmare pe careexplorarile lui Bolliac la SIan au putut sa a genereze in societatea romaneascaal/ata in plin proces de modemizare, a fast, fara indoiala, adoptarea"Regulamentului asupra explorarilor 9i cumpararilor de obiecte antice'~ Semnatde ministrul Cultelor 9i Instruqiunii Publice, Vasile Boerescu, la 4 aprilie 1874,acesta era primul act legislativ destinat reglementarii cercetarilor arheologicedin Romania.Cuvinte cheie: SIan, Cezar Bolliac, istoria arheologief, semne graficeprotoliterate, legisla,tie arheologica

***Prima etapa a cercetarii monumentelor arheologice de la Sion (jud.

Prahova) este legata de activitatea energica ~i perseverenta unui adevaratpionier ai arheologiei rom€me~ti, ~i anume Cezar Bolliac (1813-1881). Cunoscutposteritatii mai ales prin intermediul imaginii sale de poet, literat, jurnaiist saurevolutionar, exponent al generatiei pa~optiste, Bolliac a fost ~i un pasionatarheolog autodidact, colecj:ionar de antichitati, neobosit explorator in cautare devestigii antice ~i preistorice, fiind un deschizator de drumuri in arheologianoastra'.

, Potra 1944, p. 233-248; Papadima 1966, p. 314-348; Mandescu 2001, p. 17-28; Mandescu 2006,185-186; Mandescu 2009, p. 205-2013; Bolliac 2005; Bolliac 2006; Bolliac 2007; Ghi\a 2010, p. 20-21.

351

Contextul general in care a avut loc acest episod initial al explorariiSionului este marcat de turnura ireversibila catre modernitate pe care 0 capatasocietatea romaneasca in timpul domniei lui Alexandru-Ioan Cuza.

La 25 noiembrie 1864, Alexandru-Ioan Cuza semneaza doua decretesuccesive, nr. 1648 ?i nr. 1649, de mare insemnatate pentru ceea ce avea sainsemne destinul arheologie romane?ti. Primul decret continea Regulamentulpentru administrarea ?i organizarea Muzeului de Antichitati din Bucure?ti, iar princel de-aI doilea se infiinta Comitetul Arheologic din Romania. Acest comitet a fostalcatuit initial din patru membri: Nicolae Mavros (numit pre?edinte pe viata),Alexandru Odobescu, Vasile Alexandrescu Urechia ?i August Treboniu Laurian2

.

Cilteva zile mai tarziu, la 3 decembrie, de asemenea prin decretdomnesc, Comitetul Arheologic avea sa-?i sporeasca numarui de membri cuinca unul, ?i anume Cezar Bolliac, pentru ca in anii urmatori sa mai fie cooptate?i alte personalitati amatoare de antichitati ?i posesoare ale unor importantecoleqii arheologice ?i numismatice: Dimitrie Berindei din 1865, D. A. Sturdzadin 1870 $i tot in 1870, ia recomandarea lui Bolliac, a fost primit in comitet, caata$at, tanarul Dimitrie Butculescu3•

La 23 martie 1868, Nicolae Mavros, pre$edintele comitetului arheologic,moare. Noul pre?edinte, incepand de la 6 iunie 1869, cand a fost numit de catreAlexandru Cretescu - ministrul cultelor, avea sa fie Cezar Bolliac. Timp de optani, Bolliac va exercita neintrerupt aceasta functie, pana in 1877 cand a fostnevoit sa se retraga, rapus de boala'.

La 11 iunie 1869, a$adar la nici macar 0 saptamana de ia numirea sa infunqia de Pre$edinte al Comitetului Arheologic, Bolliac este insarcinat deministrul cultelor $i instruqiunii publice sa realizeze 0 ancheta ?i 0 explorare laSion.

Ce se intamplase, de fapt? Aflam totul dintr-un reportaj cu titlul 0descoperire noua, pe care Bolliac il publica in gazeta sa, Trompeta Carpatilor, lascurta vreme de la finalizarea expeditiei de la Sions. Reportajul abunda in detaliioferite cu generozitate cititorilor, Bolliac cautand probabil sa dea $i 0 oarecareprestanta ?i insemnatate noii functii pe care 0 detinea. Era, totu?i, prima luimisiune pe teren, in calitate de pre$edinte al Comitetului Arheologic.

Aflam a?adar ca zvonurile privind existenta unei comori ascunse subruinele de la Sion declan?ase 0 isterie in masa. Deja 0 societate particularaincepuse sapaturile acolo pentru a descoperi comoara, totul cu aprobareaministerului cultelor.

Pentru a nu pierde contactul cu activitatea pe teren a societatiiparticulare ?i cu a$teptata descoperire a comorii, ministrul a solicitat comitetuluiarheologic 0 urgenta cercetare de teren, la fata locului.

1 P~unescu. casan-Franga, Diaconu 1984, p. 24-28, fig. 9-13; P~une5CU 2003, 30-35, fig. 13-17;Ghitl! 2010, p. 19,24.3 paunescu, casan-Franga, Diaconu 1984, p. 28 $i urm'l fig. 14-15, 21; Paunescu 2003, 35, 38, 42,60, fig. 18-20, 24; BUlculescu 2010, p. 13-16.4 P~unescu, casan-Franga, Diaconu 1984, p. 37; Paunescu 2003, p. 42.5 Bolliac 1869, p. 1; Bolliac 2007, p. 15-20.

352

Cum pre~edintele Bolliac nu reu~este reunirea comitetului arheologic,totul fiind organizat In pripa, pleaca singur la Slon, la 15 iunie 1869. In cele dinurma 11 vor insoti Benich, arhitectul ministerului de interne ~i Grigore Murat,subprefectul pla~ii Teleajen.

Generos in amanunte, Bolliac ne ofera chiar ~i informatii privind costulexpeditiei, ~i anume 24 de napoleoni (din propriul buzunar, dar care urmau sa-ifie returnati de minister), din care a fost platita mana de lucru: nu mai putin de114 oameni adu~i de primarii din localitatile vecine Sionului, la care s-auadaugat inca 50 de voluntari amatori.

In privinta localizarii ~i identificarii in teren a monumentului arheologicexplorat de Bolliac, inca se mai pot purta discutii. EI noteaza ca ruinele se aflaula doua ore de mers calare din slon, "pe terasa ce se cheama Coliba Veche, pea ina(time intre gada Teleajenului la stanga 9i gada Drujn(ta la dreapta, in talaVarfului lui Crai".

Toponimul "Coliba Veche" nu se mai pastreaza in prezent, dar dintretoate punctele cu ruine plasate la nord de Sion ~i pana la Varful lui Crai ("DealulCetatii", "Dealul Grohoti~ului" ~i "La Ciuga''), punctul unde a avut loc cel maiprobabil explorarea lui Bolliac trebuie sa fi fost "Dealul Grohoti~ului" de astazi.Ruinele din punctele "Dealul Cetatii" ~i "La Ciuga" trebuie excluse din acestepisod. Bolliac spune ca ruinele explorate de el se aflau catre Muntele Crai, iarlnaltimea "La Cetate" se afla la stanga, dincolo de Teleajen. Nici punctul "LaCiuga", unde sunt alte ruine, nu se potrive~te descrierii lui Bolliac, acesta fiindmai aproape de satul Sion ~i nu la poalele Varfului lui Cra}.

Care sunt rezultatele acestei expeditii-fulger? In primul rand, Bolliacmentioneaza descoperirea unei cetati de piatra ~i caramida, lnsa devastata,demantelata de cautatorii de comori. Dezvele~te ce mal ramasese intreg dinzidurile de piatra ~i deseneaza planul cetatii. Aduna toate blocurile de piatra(circa 400) ~i caramizi (circa 1000) impra~tiate, zidaria fiind "azvarlita de petemeliile ei de catre turbarea cautatorilor comorii", cum plastic se exprima.Totodata, propune ministrului restaurarea cetatii, 0 initiativa cu totul fara sortide izbanda pentru acele vremuri, cum se va vedea in continuare. Printre celemai relevante descoperiri, Bolliac mentioneaza cateva vetre cu carbuni, unapeduct, un pinten, caramizi ~i pietre cu semne incizate pe ele. Chiar daca nupoate determina cu certitudine epoca respectivei fortificatii, inclina totu~i spreperioada romana.

Dintre toate aceste descoperiri, este foarte atras de blocurile de piatra~i de caramizile cu a~a numitele inscriptii, pe baza carora avea sa-~i elaborezeulterior teoria alfabetului dacic. Bolliac spune ca astfel de pietre cu inscriptii segaseau din abundenta in zona: )a stanga, dincolo de Teleajen, pe 0 inaltime cese cheama La Cetate", precum ~i "in fata, spre Transilvania, pe braul munteluiCrai". Le copiaza meticulos si Ie va publica, doi ani mai tarziu, in aceea~i gazetaprin intermediul careia i~i facea cunoscute, popularizandu-Ie in randul publiculuilarg, descoperirile arheologice, epigrafice ~i numismatice - " TrompetaCarpatilor',(; (fig. 1).

6 Bolliac 1871a, p. 2-3; Bolliac 2007, p. 212-215.

3S3

Convins de importanta descoperirii sale ~i constatand la fata loculuivandalismul cautatorilor de comori, Bolliac propune 0 initiativa legislativa indomeniul arheologiei, revolutionara pentru acele timpuri:

"Acestor nenoroc(ti care au cautat comori aci Ii s-a dat autorizare chiar dela guvem sa savfi~eascacrima despre care nu aveau cuno~tin.tii. [ .... .] Trebuie 0

lege elaboratii ~i votatii cat mai curand care sa opreasca pe oricine , pe onceparticular; pe orlcare proprietar ~ipe oricare fun¢onar alstatului spre a pune manasacrilege pe un monumentantic, fie chiar spre a-I repara sau cura.ti"'.

Din pacate, initiativa lui Bolliac nu s-a concretizat la nivel guvernamental ~i

in anii imediat urmatori nimic nu s-a schimbat in peisajul arheologic de la Slon,dovada fiind a doua campanie a lui Bolliac aici, peste doi ani.

A doua explorare a lui Bolliac la Slon, tot in punctul Coliba Veche, areloc in vara anului 1871. Un alt ministru al cultelor, de data aceasta ChristianTell, il insarcineaza pe Bolliac cu aceea~i supervizare a sapaturilor furibunde alea~a-numitei "Companii de comorari", care se bucura in continuare deautorizarea binevoitoare a guvernului.

La scurta vreme de la finalizarea expeditiei, ~i aceasta aqiune estedescrisa de Bolliac in "Trompeta Carpatilor", pe prima pagina a numarului din18 iulie 18718

.

Dar ce era acea exotica "Companie a Comorarilor Asociati" pe urmelecareia Bolliac ajungea din nou ia Slon? Era yorba de 0 adunatura pestrita deaventurieri, impostori ~i naivi, ce alcatuisera 0 adevarata tabara in jurul ruinelor,sositi la Slon, deseori de la mare distanta, cu intreaga familie adapostita incarutele cu coviltir, scene absolut incredibile, ce amintesc de cucerirea preerieiamericane prezentate in productiile de tip western. Bolliac ii descrie ca la "circa200 oameni de toata cond(tiunea din Bucure~t!, Ploie~ti ~i Valen!, cu caru.te, cupastrami ~i saci de malai ", rascolind asiduu situI arheologic, convin~i ca vorgasi "cula cu bani sub zidurile ruinate".

De asta data, Bolliac petrece la Sion cinci zife, cu acelea~i costuri de 25de napoleoni, ca ~i in 1869.

Acum el parase~te ideea cetatii de epoca romana, fiind convins ca arede a face cu un "monument dac", iar semnele de pe pietre ~i caramizi ar fireprezentat un "aIfabet dac" necunoscut pana atunci, alciltuit dintr-un amalgamde simboluri ~i semne grafice "celte, celtiberiane, celto-grece ~i rune'"'.

Fara a reu~i sa se impuna in fata "Companiei Comorarilor Asociati",Bolliac demanteleaza ~i demonteaza tot ceea ce mai ramasese in picioare dinfortificatia de piatra ~i caramida, cu exceptia unui "ultim picior al zidului", pecare il pastreaza drept martor a ceea ce a insemnat zidaria de la Sion. Toataaceasta opera~iune de demontare a zidului a fost inso~ita, spune Bolliac, de"urletele de satisfactiune" ale comorarifor, in speranta ca "astfel vor da mairepede peste cula cu bani", pe care, evident, n-au gasit-o niciodata.

, Bolliac 1869, p. 1; 80lliac 2007, p. 17.8 80lliac 1871b, p. 1; 80lliac 2007, p. 43-47., Bolliac IB71a, p, 2.

354

Bolliac a preluat pentru propria colectie Cilteva dintre caramizile purtandsemne incizate, sugerand In final ministrului ca materialul de construc1;ie (piatra~i caramida) demantelat din vechea fortificatie sa fie utilizat la cladirea uneicazarmi la pichetul de granita. Mentiona lnsa ca toate pietrele cu "litere" sa fiea$ezate lntr-un zid interior al cladirii, pe care sa-I poata studia pe-ndelete la aproxima vizita la Sian.

Desigur ca nimic din toate acestea nu s-a lntamplat, iar teza alfabetuluidacic promovata de Solliac nu a avut succes 10

. Ecourile, in epoca, n-au intarziatsa apara, dar acestea au fast unele critice. Totu$i, doua mari operecontemporane semnate de savanti de talia lui Ha~deu $i Tocilescu, includ, chiardaca cu rezervele necesare, referiri la descoperirile lui Solliac de la Slon".

Insa marea izbanda a lui Solliac, la originea careia stau experientelesale directe de la Sian, avea sa se produca in 1874, cand ministrul cultelor,Vasile Soerescu, semna "Regulamentul asupra explorarilor $i cumpararilor deobiecte antice"l2. La cinci ani de la lamentarile lui Solliac in fata cetatii distrusede la Sian, initiativa legislativa propusa atunci se concretizase. Era a primabatalie ca~tigata pentru protejarea patrimoniului arheologic romanesc. Cu acestact legislativ, actiuni de genul celor intreprinse de "Campania ComorarilorAsociati", chiar daca nu vor disparea cu totul 13

, vor deveni din ce in ce mai rare~i cu a amploare tot mai redusa.

Bibliografie:

Bolliac 1869

Bolliac 1871a

Bolliac 1871b

Bolliac 2005

Bolliac 2006

Bolliac 2007

Cezar Boliac, Va descoperire noua, TrampettaCarpatiloru, 7, 1869, 737 (28 iunie/3 iulie), p. 1.Cezar Solliac, Arche%gia, Trompetta Carpatiloru, 9,1871, 939 (9/21 septembrie), p. 2-3.Cezar Solliac, Comorarii ~i archeo/ogia, TrompettaCarpatiloru,9, 1871, 928 (18/30 iulie), p. 1.Cezar Solliac, Excursiuni arhe%gice, antologie, prefata~i realii de Nicolae Georgescu, studiu introductiv, note,comentarii ~i glosar de Mariana Marcu, nota asupraeditiei, verificarea $i colationarea realiilor de DoinaRizea, vol. I, Sucure$ti, 2005.Cezar Solliac, Excursiuni arheo/ogice, antologie, prefata~i realii de Nicolae Georgescu, studiu introductiv, note,comentarii ~i glosar de Mariana Marcu, vol. II, Sucu~i,

2006.Cezar Solliac, Excursiuni arheo/ogice, note filologice deNicolae Georgescu, note ~i comentarii de MarianaMarcu, vol. III, Sucure~ti, 2007.

10 Com$a 1998-2000, p. 615-622.II Ha$deu 1984, p. 541-543; Tocilescu 1880, p. 565.12 P~unescu, casan-Franga, Diaconu 1984, p. 38-40; Paunescu 2003, 43-47, fig. 25."Opri$ 2011, p. 33-41.

355

Butculescu2010

Com~a 1998­2000

Ghi~a 2010

Ha~deu 1984

Mandescu 2001

Mandescu 2006

Mandescu 2009

Opri~ 2011

Papadima 1966Paunescu 2003

Paunescu,Casan-Franga,Diaconu 1984

Potra 1944

Tocilescu 1880

Dimitrie C. Butculescu, Calatorii ~i explorapuniarheologice rn Muscel, edifie critic1l, studiu introductiv,note, comentarii ~i traduceri de Drago~ Mandescu,editia a II-a, Bucure~ti, 2010.Maria Com~a, InscripJii "runice" din secolele IX-Xdescoperite la Slon-Prahova (Nota preliminara), CA, 12/2,1988-2000, p. 615-622.Constantin lulian Ghif1l, Perioada romantica a arheologieiromane$li. in Alexandru Barnea (coordonator) - Primulseeolde arheologie rn Romania, Bucure~, 2010, p. 17-24.Bogdan Petriceicu Ha?deu, Istoria critica a romani/or,editie critica ?i studii introductive de Grigore Brancu?,Bucure?ti, 1984.Drago? Mandescu, Cezar Bol/iac - pagini uitate din zoriiarheologiei romane~tl, aC5A - Buletinul centrului delstorie Comparata a 5ocietatilor Antice, 3, 2001, p. 17-28.Drago~ Mandescu, Preoccupations d'archiologie funeraireen Roumanie i/ y a 125 ans. Aspects de l'activire de CezarBol/iac, in V. Lungu, G. 5imion, FI. Topoleanu (editori) ­Pratiques funeraires et manifestatiOns de IJdentire culturelle(Age du Bronze et Age du Fer), AdE5 du IVe Col/oqueIntemational d'ArcMologie Funeraire, Tulcea, 22-28 mal,2000, Tulcea-Constanta, 2006, p. 185-186.Drago? Mandescu, Descoperirea sitului arheologic de laZimnicea ~i prima etapa a cercetarii sale:"ExploraJiuni/e" lui Cezar Bol/iac (1845, 1858?, 1869,1871-1873), Buletinul Muzeului Judetean Teleorman,5eria Arheologie, 1, 2009, p. 205-213.loan Opri~, Muzeul Na.tlonal de Antichitap ~i cautatoriide comorl, in Despina Magureanu, Drago~ Mandescu,Sebastian Matei (editori) - Archaeology: making of andpractice. Studies in honor of Mircea Babe~ at his 7d"anniversary, Pite~ti, 2011, p. 33-41.Ovidiu Papadima, Cezar Boliac, Bucure~ti, 1966.Alexandru Paunescu, Din istoria arheologiei romane~tipe baza unor documente de arhiva, Bucure?ti, 2003.Alexandru Paunescu, Irina Casan-Franga, PetreDiaconu, inceputuri/e arheologiei romane~ti. IstoriculMuzeului Naponal de Antichitap, 1(1834-1880), SCIVA,35, 1984, 1, p. 3-44.George Potra, Cezar Bol/iac numismat ~i arheolog, CronicaNumismatica ~i Arheologtca, 18, 1944, 130, p. 233-248.Grigore Tocilescu, Dacia rnainte de romani. Cercetariasupra popoarelor care au loeuit .tarde romane de-astanga Dunaril, mai rnainte de conchista acestor .tari decatre rmparatul Traian, Bucure~ti, 1880.

356

Ji ~ h~~~~Cs?

II' .J\.. n ~ ~

";:j -j .-ee. ~ <?'\)

:t W IItQ ,,(I' \\\ <8>// IJI ~

A

r~~

B

~

"Il+

ex

J 1IV VA

o3

~

A ?/f'.- ~'*' A Lf r -¥ If\ X' '" £ 1T1

~~"z 7 ~ <> r?R1 t1

~<1

Figura 1. Simboluri ~i semne grafice pe blocurile de piatra (A) ~i caramizi (B)din fortificatia de la Slon-"Coliba Veche" (="Dealul Grohoti~ului"-?) desenate de

Cezar Bolliac in 1869 ~i 1871. Dupa Bolliac 1971a.

357

Cezar Solliac and the beginning of the exploration of thearchaeological vestiges from Slon.Abstract: The present paper evokes one of the oldest moments of thearchaeology in Prahova County. Based on media information from thenewspaper 'Trompeta carpa.ti/or" as well as on the reports to the minister ofCults and Public Instruction, two archaeological explorations are reconstituted.They were performed at Sion (15-16 July 1869 and July 1871) by Cezar Bolliac,as the president of the Archaeological Committee from Bucharest. Although theinformation that Bolliac gave was not always very rigorous and precise. theauthor of the article tries to present the context of the explorations. as well asthe details about the logistical and financial resources (which were remarkablefor that times) and the data about the location of the site. as well as thecataloguing of the main discoveries. It is beyond any doubt that the discoverythat Solliac made - i.e. the so called 'Vacian a/phaber - was ofa great interestat the time. due to the fact that the authors journalistic skills add an amazingfeature to it. Finally there are presented the responses that Bolliacs discoveryfrom Sion aroused at the time. as well as the responses that the academic andscientific societies gave to that discovery and especially to Bolliacs assertionsregarding it But the most important consequences of those explorations uponthe Romanian society (which was in the middle of the modernization process atthat time) were without any doubt the endorsement of the "Regulationregarding the explorations and the purchase of the antique objects'; signed bythe Ministry of the Cults and Public Instruction. Vasile Boerescu. on the 4'" ofApril 1874. It represented the first legislative document regarding thearchaeological researches in Romania.Figure 1. Graphical symbols on stone blocks (A) and bricks (B) from thefortification ofSlon-"Coliba Veche" (="Dealul Grohoti9ului" -?) drawn by caesarBolliac in 1869 and 1871. According to Bolliac 1971a.Keywords: Sion. Cezar Bolliac. the history of the archaeology, graphicalprotoliterary symbols. archaeological legislation

dr. Drago$ MandescuMuzeul Jude~ean Arge$,str. Armand Calinescu, nr. 44,cod 110045, Pite$ti, judo Arge$, Romania.e-mail: dragos_mandescu@yahoo.com

358