Carol KACSO - Importuri Suciu de Sus în culturile epocii bronzului din Transilvania

"Importuri" Suciu de Sus în culturile epocii bronzului din Transilvania

Carol KACSO

În foarte multe statiuni pre- şi protoistorice se găsesc artefacte care se deosebesc de ansamblul obiectelor cu care se află în asociere, acestea din urmă recunoscute ca tipice şi caracteristice pentru cultura arheologică căreia îi aparţine staţiunea respectivă. Cauzele concrete ale apariţiei unor astfel de artefacte sunt greu de precizat. Ele se pot datora unor schimburi de obiecte, cadouri, căsătorii, expediţii de jaf, tribut etc. 1

• Ceea ce se poate afirma cu siguranţă, aşa cum s-a remarcat deja2

, este că aceste piese au fost mişcate din spaţiul lor de origine, respectiv din aria de răspândire a comunităţilor cărora le sunt specifice.

Începând cu neoliticul, în stabilirea ariilor culturale ceramica oferă unul din criteriile cele mai importante, ea având trăsături definitorii, mai ales în privinta tehnicilor de ornamentare şi a motivelor decorative folosite, care sunt limitate spaţial şi temporaP. Această ceramică se poate diferentia în general fără dubii de cea caracteristică altor spaţii. Fireşte, există şi alte elemente ale producţiei materiale cu specificitate teritorială şi cronologică, cum sunt obiectele de piatră sau de metal, raportarea lor exclusivă la anumite culturi arheologice întâmpină însă dificultăţi mai mari. Mobilitatea mai accentuată a ideilor care au stat la baza confecţionării unor astfel de obiecte a putut duce la apariţia lor simultană în mai multe arii culturale. De asemenea, imitarea lor în alte zone decât cele de geneză a fost mult mai frecventă.

În cele ce urmează prezint, în ordine alfabetică, statiunile din Transilvania aflate în afara ariei de răspândire a culturii Suciu de Sus, în care a ieşit la iveală ceramica menţionatei culturi, reprezentând "importuri" sau "exporturi". În multe cazuri lipsesc datele mai exacte cu privire la condiţiile de descoperire a acestei ceramici, la contextul în care ea a apărut şi la piesele cu care a fost asociată. Totuşi, analiza acestor descoperiri contribuie la cunoaşterea legăturilor şi raporturilor cronologice ale unei culturi ce rămâne încă puţin cunoscută.

Cultlll'a Suciu de Sus este răspândită în Transilvania de Nord şi de Nord-Vest, Ungaria de Nord-Est. Slovacia orientală şi Ucraina Transcarpatică. Aria transilvăneană a culturii se plasează într-un teritoriu delimitat la est de Dealurile Năsăudului, Munţii Ţibleşului, Rodnei şi Maramureşului, la nord de Tisa, la nord-vest de Câmpia Someşului, respectiv de graniţa de stat, la vest de Crasna, iar la sud de Munţii Meseşului şi Podişul Someşan4 • Cel puţin parţial, acelaşi spaţiu este ocupat şi de grupul Lăpuş, aflat în relaţie genetică cu cultura Suciu de Sus.

Lista descoperirilor

1. Acâş, jud. Satu Mare, punct Veresret (Râtullui Veres) Fragmente ceramice Suciu au fost găsite într-o aşezare Cehăluţ.

1 Neugcbauer, Gemeinlebarn, 5G sq. cu literatură; Hiinsel, Einfiihrung, 9 sqq.; Kacs6, Sebeş, 22G; a se vedea şi studiile din volumul B. Hiinsel [ed.]. Handel, Tcwsch und Verkehr im bronzeund friiheisenzeitlichen Siidosteuropa, SiidosteuropaSchriflen 17, PAS 11, Munchen-Berlin.

' BoroffKa, Wietenberg, 285, nota GO. • Pentru epoca bronzului din România cf. şi Vulpe, Stand, 390 sqq. 4 Kacs6, Descoperiri, 119 sq., pl. 38; Kacs6, Suciu de Sus, 327, fig. 1. Dintre localilătile mcntionale trebuie eliminate Doh şi

Supuru de Jos, ambele aflate în stânga râului Crasna. Tol în stânga acestui râu se plasează şi locali lalea Moftinu Mic. De aici, dintr-un punct desemnat drept "marginea Drumului National Carei-Salu Mare", au fost publicate în exclusivitate fragmente ceramice Suciu cu decor incizat sau strial (Ncmeti, Moftin, 109, fig. lG-17, 3. 5-8). Ele provin dintr-o groapă partial distrusă, aflată într-o aşezare care nu a putut fi cercetată sistematic. Având în vedere situatia din teren, nu se poate stabili cu certitudine dacă aşezarea din punctul mentionat apartine într-adevăr culturii Suciu de Sus sau, eventual, unui alt aspect.

Revista Bistriţei, XX.l/1, 2007, pp. 43-62

43

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

Lit.: Nemeti, Repertoriu, 85, nr. 70 d2

(date despre aşezare). Informaţii suplimentare J. Nemeti cu privire la descoperirile Suciu. Aşezarea Cehăluţ figurează pe hărţile ariei de răspândire a grupului publicate de Nemeti, Contribuţii, fig. 17, 1 şi Kacs6, Arpăşel, fig. 10, iar o parte a materialului descoperit este publicat, cu permisiunea autorului săpăturilor de salvare, N. lercoşan, de Kacs6, Endphase, 93 sqq., pl. 5-9, 1-2.

2. Andrid, jud. Satu Mare, punct Bikadomb (Dealul taurilor) Fragmente ceramice Suciu cu decor excizat au fost găsite pe teritoriul unei întinse aşezări cu prilejul

unui sondaj efectuat de către dr. E. Andrassy, piesele descoperite fiind păstrate în colecţia sa din Valea lui Mihai. Potrivit lui T. Bader, fragmentele menţionate au apărut împreună cu ceramică Otomani, caracteristicile acesteia nu sunt însă precizate. După 1. Nemeti şi Zs. Molnar, aşezarea din Bronzul mijlociu aparţine fazei II a culturii Otomani, iar fragmentele Suciu de Sus II apar răzleţ pe teritoriul aşezării, fără a fi în legătură directă cu materialele Otomani. În acelaşi punct se află şi o aşezare din Bronzul timpuriu.

Lit.: Bader, Suciu de Sus (1}, 511, nr. 1; Bader, Epbronz, 119, nr. 4; Bader, Suciu de Sus (Il}, 27, nr. 2;

Nemeti, Repertoriu, 27, nr. 13 a1

; Nemeti, Molnar, Tell, 105.

3. Archiud, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Fundătura Fragmente Suciu cu ornament excizat-incizat provin dintr-un strat de locuire din care au mai fost publicate

materiale Wietenberg II-III, Cehăluţ şi Noua. Lit.: Marinescu, Agrieş, nota 43; Marinescu, Epbronzului, 6, pl. 4, 11, pl. 5, 11.

4. Berea, jud. Satu Mare, punct Dollâros (Togul dolamlui) Au fost culese de la suprafaţă fragmente ceramice Suciu din "faza clasică, finală" împreună cu materiale

.,gavoide sau de tip Pişcolt-Cehăluţ (Hajdubagos)". Lit.: Nemeti, Repertoriu, 56, nr. 37, IX b

5•

5. Berea, jud. Satu Mare, punct Berei sz616 (Viile Berei) În urma arăturilor au fost găsite la suprafaţă fragmente ceramice Suciu şi cu decor de caneluri late, definite

drept "gavoide". De aici provine şi un fragment de ceaşcă joasă, care are corespondente în mai multe aşezări Suciu, dar şi în faza a doua necropolei de la Lăpuş, precum şi în complexe Gava. Probabil că la acest punct se referă şi M. Rusu când menţionează că pe Dealul viilor de la Berea se află "diferite aşezări... din epoca bronzului, cultura Otomani şi Suciu de Sus".

Lit.: Rusu, Biharea, nota 37; Bader, Suciu de Sus (1), 511, nr. 4; Bader, Epbronz, 120 sq., nr. 11; Nemeti, Contribuţii, 39. Nemeti, Repertoriu, 57, nr. 37, XII b

3•

6. Berea, jud. Satu Mare · La muzeul din Baia Mare se păstrează mai multe fragmente ceramice Suciu, marea lor majoritate provenind

de la oale cu decor incizat (fig. 1, 1-4) şi cu decor plastic sau striat (fig. 1, 5-17), precum şi un topor fragmentar de piatră (fig. 1, 18). Nu există nici un fel de date despre contextul în care au apărut aceste materiale şi nici despre punctul în care ele au fost descoperite, este precizat doar anul lor de apariţie -1955. La muzeul din Satu Mare se află, de asemenea, un fragment de ceaşcă Suciu găsit la Berea, fără indicarea punctului de descoperire.

Lit.: Bader, Suciu de Sus (1}, 511, nr. 4, pl. 1, 2; Bader, Suciu de Sus (Il}, 27, nr. 75•

7. Berveni, jud. Satu Mare, punct Kecske-n!:t (Râtul caprei) Ceramică numeroasă cu decor excizat-incizat de factură Suciu din stratul de cultură şi din gropile unei

aşezări, unde a mai apărut şi ceramică canelată, inclusiv vase negre în exterior, cărămizii-roşiatice în interior. Lit.: Nemeti, Contribuţii, 19 sqq., fig. 1, 5. 11, fig. 4, 1, fig. 6, 7, fig. 9, 4. 6-7; Nemeti, Repertoriu, 73, nr. 49

8. Biharia, jud. Bihor, punct Grădina S. A. A. Într-o locuinţă ce aparţine unui aspect cultural încă insuficient clarificat din Bronzul târziu au fost

găsite şi două fragmente, unul cu decor excizat, celălalt cu decor incizat de factură Suciu. Lit.: Dumitraşcu, Biharea, 101 sqq., pl. 45, 7-8.

B. Într-un complex cultic al aceluiaşi aspect cultural au apărut fragmente dintr-un vas de mari dimensiuni decorat cu grupuri de incizii adânci în formă de arcadă însoţite de crestături şi triunghiuri, care flancau o proeminenţă teşită. Maniera de decorare este apropiată de cea a ceramicii Suciu, vasul însă ar putea să fie de

tip Lăpuş.

5 Ambele trimiteri bibliografice se referă la fragmentul de vas al1at la muzeul din Salu Mare.

44 http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro

Lit.: Dumitraşcu, Emodi, Biharea (II], 76, fig. 3; Dumitraşcu, Biharea, 106, pl. 44, 2. Este de menţionat că cu oca.zi~ primei publicări a complexului, numit Mormântul (?) nr 4 (Dumitraşcu, Emodi, Biharea [1], 48) nu sunt ammt1te fragmentele cu decor Suciu (Lăpuş), iar atunci când ele sunt prima dată descrise, nu este specificată apartenenta lor la complexul cultic.

9. Bistrita, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Cighir

Fragmente ceramice Suciu au apărut într-o aşezare alături de fragmente Wietenberg şi Noua. Nu sunt precizate caracteristicile materialelor.

Lit.: Marinescu, Agrieş, 99, nota 43. Într-o lucrare mai recentă (Descoperiri, 23 sq.), prezentând săpăturile arheologice din anul 1979, acelaşi autor afirmă că aşezarea apartine purtătorilor culturii Noua, existând aici şi elemente Wietenberg, ultima fază, fără a menţiona prezenta materialelor Suciu. Într-o lucrare publicată la începutul anilor '60 ai secolului trecut, Şt. Dănilă (Urme, 46 sqq.), descriind săpăturile efectuate în aprilie 1960, atribuie aşezarea din epoca bronzului de pe terasa Cighir în exclusivitate culturii Wietenberg. Fragmentele Wietenberg atunci prezentate se înscriu în faza a treia a culturii. O selecţie de fragmente din epoca bronzului este publicată şi de N. Boroffka (Wietenberg, pl. 12).

10. Carei, jud. Satu Mare, punct Bobâld 1 (Bobald 1-Livada) În nivelul cel mai recent al aşezării Otomani de tip tell au fost găsite materiale Suciu timpurii, cu decor

incizat. Tot aici, la suprafaţă, au apărut câteva fragmente ceramice definite drept "gavoide". Lit.: Roman, Nemeti, Epbronz, 40; Nemeti, Repertoriu, 64, nr. 43 I a-b. (date cu privire la aşezare şi

descoperirile de la suprafaţă); Nemeti, Molnâr, Tell, 118 (date cu privire la aşezare); Nemeti, Bob6.ld. 11. Carei, jud. Satu Mare, punct Ferma I. A. S-Moftin (Spitz) Un fragment cu decor Suciu provine dintr-o extinsă aşezare care a furnizat şi ceramică canelată. În acest

punct au apărut şi materiale Otomani II şi III. Lit.: Nemeti, Contribuţii, 29 sqq., fig. 11, 1; Nemeti, Repe1toriu, 68, nr. 43 XVI d; Nemeti, Molnâr, Tell, 123

(descoperirile Otomani). 12. Căpleni, jud. Satu Mare, punct Malul Crasnei (Grădinărie) Mai multe fragmente ceramice Suciu au fost adunate de la suprafaţă împreună cu alte fragmente, inclusiv

canelate. Lit.: Nemeti, Contribuţii, 39, fig. 15, 12; Nemeti, Repertoriu, 78, nr. 52 i

2•

13. Cehălut, jud. Satu Mare, punct Tatar lalt (Fântâna Tătaruhzi) Cu prilejul unui sondaj, împreună cu alte materiale, ale căror caracteristici nu sunt precizate6

, au fost descoperite şi două fragmente de la o ceaşcă cu ornament spiralat realizat în tehnica excizii-inciziei. De aici provine şi ceramică Otomani.

Lit.: Bader, Suciu de Sus (1], 511, nr. 7, pl. 1, 4. 6; Bader, Suciu de Sus (II], 27, nr. 11; Nemeti, Repertoriu, 93, 94 d; Nemeti, Molnâr, Tell, 126.

14. Cehei, jud. Sălaj, punct Misig Într-o aşezare a grupului Cehălut au apărut mai multe fragmente ceramice cu decor Suciu, precum şi un

fragment de buton de os cu ornament similar. Lit.: Bejinariu, Lak6, Cehei, pl. 3, 5, pl. 9, 2, pl. 12, 9; Bejinariu, Descoperiri, 72. 15. Ciceu-Corabia, jud. Bistrita-Năsăud, punct Sub Cetate Mai multe fragmente ceramice Suciu cu ornament incizat, precum şi cu striuri găsite într-o aşezare

Wietenberg III-IV cu prezente masive Cehăluţ. Nu sunt precizate complexele din care provin fragmentele Suciu.

Lit.: Marinescu, Agrieş, nota 43; Boroffka, Wietenberg, 30, nr. 113, pl. 52, 12-13, pl. 54, 10, pl. 55, 3-4, pl. 56, 7.

16. Cipău, cătunul Sf. Gheorghe, jud. Mureş, punct După coşuri

6 Aşezarea este atribuită de T. Bader, Epbronz, 122, nr. 22 culturii Suciu de Sus. Dintre descoperiri nu au fost publicate decât cele două fragmente Suciu men~ionate, precum şi două ace de bronz (Bader, op.cit, pl. 88, 33-34), acestea din urmă putin semnificative din punct de vedere al atribuirilor culturale şi cronologice. Ţinând seama de faptul că aşezarea se află în afara ariei Suciu de Sus, dar şi de prezen~a în apropiere, în punctul Telek, a unei aşezări Cehălut (Bader, op.cit, 122, nr. 22, pl. 31, 12-18 şi pl. 88. 32; Nemeti, Repertoriu, 92 sq., nr. 94 b,). pare exclusă existenta unei statiuni Suciu de Sus în această localitate.

45


Fragmente Suciu cu decor incizat-excizat şi cu striuri au fost culese de la suprafaţă împreună cu materiale

Wietenberg. . Lit.: Vlassa, Cercetări, 26, fig. 7, 4. 9; Bader, Suciu de Sus (I), 512, nr.9; Bader, Sucm de Sus (II}, 27, nr. 13;

Lazăr, Repertoriu, 171, C. 17. Coldău, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Varbă Un fragment de margine de vas ce poate fi atribuit doar cu probabilitate culturii Suciu de Sus a fost găsit

împreună cu ceramică Wietenberg III-IV într-o aşezare fortificată. Lit.: Vlassa, Coldău, 17, fig. 12, 1; Bader, Suciu de Sus (I), 512, nr. 10; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 14;

Boroffka, Wietenberg, 32, nr. 129 (se consideră că ideea prezenţei unor influenţe Suciu de Sus în aşezarea de

aici trebuie respinsă). 18. Crasna, jud. Sălaj, punct Într-o aşezare Cehăluţ a apărut şi un fragment Suciu de Sus cu decor incizat-excizat. Lit.: Bejinariu, Lak6, Crasna, fig. 7, 4; Bejinariu, Descoperiri, 72. 19. Curtuişeni, jud. Bihor, punct Egetohegy (Dâmbul ars) Trei fragmente de ceşti ornamentata cu motive excizate-incizate, descoperite cu prilejul unei săpături

efectuate în 1968 de muzeul din Oradea într-o aşezare cu un singur nivel de locuire, pe care N. Chidioşan o atribuie fazei târzii a culturii Otomani. În realitate, ea aparţine grupului Cehăluţ, după cum rezultă din materialele publicate de aici (I. Nemeti, C. Kacs6). Probabil că tot culturii Suciu de Sus îi aparţin fragmentele de vas-vatră găsite incidental în 1976, împreună cu alte materiale ceramice, printre care şi un vas de mici dimensiuni decorat cu striuri şi patru proeminente aplatizate.

Lit.: Chidioşan, Contribuţii, 288, fig. 1, 6-7; Bader, Suciu de Sus (I}, 512, nr. 12; Chidioşan, Sincronisme, 154 sq., nr. 4; N. Chidioşan în Dumitraşcu (red.), Repe1toriu, 30; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 18; Nemeti, Descoperiri, 103, fig. 2, 7-8. 10 (ceramică Cehălut); Kacs6, Endphase, 93, pl. 4, 5-6 (ceramică Cehăluţ); Nemeti, Repe1toriu, 41, nr. 30 a

1; Nemeti, Molnar, Tell, 133.

20. Deuş, jud. Cluj, punct Lrmga Mai multe fragmente ceramice Suciu cu ornament excizat-incizat au fost descoperite împreună cu materiale

Cehăluţ şi Wietenberg IV. Lit.: Lazarovici, Deuş, 71 sqq., fig. 2, 1-2, fig. 3, 2-4, fig. 4, 8. 12. 14. 20-24; Bader, Suciu de Sus (I), 512, nr.

13; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 19.

21. Dindeşti, jud. Satu Mare, punct Vardomb (Cetate) Un fragment Suciu având un decor cu incrustaţie albă, fără precizarea contextului din care provine, a

ajuns în colecţia dr. E. Andrassy, mai târziu la muzeul din Oradea. În localitate, în punctul Var (Cetate), se află o aşezare întărită Otomani de tip tell. Nu există date, pe baza cărora s-ar putea afirma că fragmentul Suciu provine din această aşezare.

Lit.: Bader, Suciu de Sus (I), 512, nr. 14; Bader, Sr1ciu de Sus (II}, 27, nr. 20; Nemeti, Repe1toriu, 25,nr. 12 a

1; Nemeti, Molnar, Tell, 134 (date despre aşezarea Otomani).

22. Doh, jud. Sălaj, punct La izvoare Într-o aşezare Cehăluţ au apărut mai multe fragmente Suciu cu decor excizat, precum şi un fragment de

vas vatră Suciu. Lit.: Lak6, Repe1toriu, 75, nr. 26; Kacs6, Beitrăge, 59, nr. 11; Bejinariu, Descoperiri, 72; Kacs6, Descoperiri,

136, nr. 51; Bejinariu şi alţii, Doh, pl. 5, 4, pl. 7, 1. 23. Foieni, jud. Satu Mare, punct MalomMt (Spatele Morii) Mai multe fragmente ceramice Suciu de Sus II au fost găsite împreună cu ceramică Cehăluţ. Informaţie J.

Nemeti. Lit.: Nemeti, Repe1toriu (date cu privire la aşezarea Cehăluţ din acest punct). 24. Geoagiu de Sus, jud. Alba, punct "Intrarea în localitate" Dintr-o groapă cu mult material ceramic Wietenberg IV, câteva fragmente Cehăluţ, fragmente de vetre

decorate şi chirpici, au mai ieşit la iveală un vas fragmentar cu corp puternic bombat, aproape bitronconic cu decor Suciu incizat, precum şi fragmente, tot dintr-un vas asemănător ca formă, cu proemeninenţe canelate spiralice, de asemenea, probabil, de factură Suciu de Sus.

Lit.: Ciugudean, Consideraţii, 71, fig. 6, 1, fig. 9, 7; Ciugudean, Betrachtungen, 110 sqq., fig. 8, 1, fig. 11,

7.


25. Girişu de Criş, jud. Bihor, punct Alceu Un fragment Suciu cu decor excizat-incizat, precum şi încă un fragment care ar putea aparţine tot culturii

Suciu de Sus s-au aflat în colecţia E. Potoran, care a fost achiziţionată în 1964 de Institutul Pedagogic de 3 ani din Oradea. Potrivit lui S. Dumitraşcu, aceste fragmente provin dintr-o aşezare aflată în punctul Alceu. Aici a efectuat săpături şi muzeul din Oradea, în ultimul nivel ieşind la iveală şi fragmente Suciu de Sus7• Din acest punct mai sunt publicate vase Otomani II, precum şi fragmente Wietenberg III. După D. Ignat, în punctul menţionat se află o aşezare întărită de tip tell, ce aparţine culturii Otomani, fazele I-III.

Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 36; Dumitraşcu, Colectia, 74, pl. 4, 1.3; Chidioşan, Contributii, 289, fig. 1, 2; Bader, Suciu de Sus (I}, 512 sq., nr. 15; Chidioşan, Sincronisme, 155, nr. 10; D. Ignat în Dumitraşcu (red.), Repe1toriu, 37; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 22.

26. Gorneşti, jud. Mureş, punct Cserepcs{ir (Şura hârburilor) De la suprafaţă, într-o aşezare din epoca bronzului menţionată de M. Roska cu precizarea prezenţei aici şi

a unui "fragment de urnă villanova (neagră în exterior, roşie în interior)", N. Vlassa a cules mai multe fragmente ceramice, dintre care unele cu decor excizat-incizat sunt de factură Suciu, iar altele Wietenberg III-IV.

Roska, Repert6rium, 97 sq., nr. 29; Vlassa, Cercetări, 20, fig. 2, 2-3. 13-15. 17-21; Bader, Suciu de Sus (I), 513, nr. 16; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 24; Lazăr, Repertoriu, 138, C.

27. Lechinţa, corn. Bistriţa-Năsăud, punct Poderei Fragmente ceramice Suciu au apărut într-o aşezare alături de fragmente Wietenberg şi Noua. Nu sunt

precizate caracteristicile materialelor. Lit.: Marinescu, Agrieş, 99, nota 43.

28. Margita, jud. Bihor, punct Sandor major Un fragment ceramic cu decor excizat Suciu de Sus II a fost găsit la suprafaţă împreună cu ceramică

Cehăluţ.

Lit.: Hag6, Adatok. 29. Năsăud, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Păşcăneasa În colecţia I. Marţian se afla un fragment Suciu cu decor excizat, pe care colecţionarul l-a cules de la

suprafaţă împreună cu alte fragmente din epoca bronzului. Lit.: Lit.: Roska, Agyagmiivesseg, 10, nr. 22; Kalicz, Felsăszocs, 7, nr. 34; Bader, Suciu de Sus (I), 514, nr.

22; Bader, Suciu de Sus (II}, 27, nr. 35. Potrivit lui G. Marinescu, Agrieş, nota 42, materialul Suciu de la Năsăud din colecţia I. Marţian poartă marcajul 'Valea Caselor".

30. Nicula, jud. Cluj, punct Podul Mic Dintr-o aşezare din care provin cu preponderenţă materiale Wietenberg III sunt publicate, fără precizarea

contextului, şi două fragmente Suciu cu decor incizat. Tot aici şi un vas Cehăluţ. Lit.: Boroffka, Wietenberg, 59, nr. 294, pl. 99, 6-7. 31. Nimigea de Sus, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Cetăţele În colecţia I. Marţian se aflau mai multe fragmente ceramice Suciu cu decor excizat descoperite în asociere

cu ceramică din epoca bronzului. Potrivit lui M. Rusu, acestea din urmă erau de factură Wietenberg târziu. Lit.: Roska, Agyagmiivesseg, 11, nr. 27; Kalicz, Felsăszăcs, 7, nr. 36; Rusu, Rebrişoara, nota 36; Bader, Suciu

de Sus (I}, 514, nr. 23; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 37.

32. Oradea, jud. Bihor, punct Cimitiml din strada Rrrlikovszky Un fragment Suciu provenit dintr-un context neprecizat se păstra într-o colecţie şcolară din localitate. Lit.: Chidioşan, Contribuţii, 289; Bader, Suciu de Sus (I}, 515, nr. 25; Bader, Suciu de Sus (II), 27, nr. 41.

33. Oradea, jud. Bihor, punct Cărămidăria Guttmann Două fragmente Suciu provenite dintr-un punct din care mai sunt semnalate fragmente Otomani III şi

Wietenberg III au ajuns _în colecţia L. Galamb, de aici la muzeul din Oradea8•

Lit.: Chidioşan, Contribuţii, 289; Bader, Suciu de Sus (I), 515, nr. 25; Chidioşan, Sincronisme, 156 sq., nr. 16.

7 Este greu de precizat dacă afirma~ia făcută de N. Chidioşnn [Sincronisme, 156) se referă la fragmente apărute în cursul săpăturilor sau la cele aflate în colectia E. Poloran.

8 A. Mozsolics [Tumulus, 118) mentionează un vas (î. 0,37 m), aflat în acelaşi muzeu şi provenit Lot de la Oradea, despre care afirmă că seamănă pregnant cu vasele Suciu de In Bcregovo, dar păstrează şi Lrăsiilurile culturii f'iizesabonyOllomany.

47


34. Otomani, jud. Bihor, punctele Vârhegy (Cetătuia) şi Făldvâr (Cetatea de pământ] Ilustrând descoperirile apărute cu prilejul săpăturilor din anul 1925 de la Otomani, M. Roska publică

în numărul doi al revistei Dacia şi trei fragmente ceramice, dintre care unul (fig. 5, 7) apartine în mod cert culturii Suciu de Sus, alte două probabil aceleiaşi culturi (fig. 5, 3. 11). Din păcate, autorul nu precizează dacă ele provin din punctul Vârhegy (Cetă!uia) sau din punctul Făldv6.r (Cetatea de pământ). În lucrări ulterioare (Asat6.sok, Kolozskorpâd), acelaşi autor republică fragmentul ce poate fi atribuit cu certitudine culturii Suciu de Sus, cu mentiunea că el a apărut în stratul superior de pe V6.rhegy (Cetătuia). Potrivit lui N. Chidioşan, M. Roska a găsit în 1925 aproape de suprafată, în punctul Făldv6.r (Cetatea de pământ), câteva fragmente Suciu, printre care şi un fragment de ceaşcă cu ornament spiralic. Este vorba de fragmentul fig. 5, 3 din lucrarea publicată în 1925. T. Bader reia datele comunicate de N. Chidioşan cu privire la descoperirile de la Otomani, în acelaşi timp mentionează aparitia unor fragmente Suciu la Cetatea de pământ cu prilejul unui sondaj efectuat de dr. E. Andrassy în 1920. Şi cu ocazia cercetărilor din anii 1958-1961 au apărut în nivelul superior al aşezării de la Făldv6.r (Cetatea de pământ) fragmente Suciu de Sus.

Lit.: Roska, Rapport, 400 sqq., fig. 5, 3. 7. 11; Roska, Asat6.sok, 166 sqq., fig. 4, 1; Roska, Kolozskorp6.d, 28, nr. 50, fig. 16, 1; OpAeHTAnx, Omo:waHb, 137; Chidioşan, Contl'ibutii, 288 sq., fig. 1, 9; Bader, Suciu de Sus (1), 515, nr. 26; Chidioşan, Sincronisme, 157, nr. 17; Bader, Suciu de Sus (Il}, 27, nr. 42; Nemeti, Repertol'iu, 34, nr. 22 c

2; Nemeti, Molnar, Tell, 1509

•

35. Pericei, jud. Sălaj, punct Keller tag Fragment ceramic Suciu de Sus II printre materiale de factură Cehălut. Lit.: Bejinariu, Descoperiri, 72; A. V. Matei şi altii. Pericei, 262, nr. 166. 36. Pericei, jud. Sălaj, punct Poly6.s Dintr-o aşezare Cehălut provin şi fragmente Suciu cu decor excizat. Lit.: Bejinariu, Descoperiri, 72. 37. Pişcolt, jud. Satu Mare, punct Homokos-domb (Nisipărie) Numeroase vase şi fragmente ceramice Suciu de Sus II în stratul de cultură şi în gropile unei aşezări Cehălut. Lit.: Nemeti, DescoperiTi, 106 sqq., fig. 6, 1. 3-4, fig. 7, 1-3. 5-6, 8-9. 11, fig. 8, 1. 9, fig. 10, 3-4; Bader,

Epbronz, pl. 30, 7. 14. 17-18; Bader, Suciu de Sus (Il}, 28, nr. 43; Nemeti, Repe1toriu 44, nr. 33 e5

• Alte materiale Cehălut sunt publicate, cu permisiunea autorului săpăturilor, I. Nemeti, de Kacs6, Endphase, 93, pl. 1-4, 1.

38. Podeni (fost Hidaş), jud. Cluj, punct Gruiu ungurilor Un fragment ceramic Suciu cu ornament excizat se afla în colectia lui E. Orosz. Potrivit afirmatiilor lui

M. Roska, acesta a apărut într-o aşezare din care au mai fost recoltate materiale ceramice cu decor meandric, asemănătoare celor găsite la Lăpuş, adică Wietenberg III-IV. Descoperirile Wietenberg din această localitate, respectiv din acest punct sunt mentionate de mai multe ori (M. Roska, K. Horedt, N. Boroffka), dar materiale ce apartin acestei culturi sunt publicate doar recent, odată cu introducerea în circuitul ştiintific a însemnărilor arheologice ale lui I. Teglas.

Lit.: Roska, Agyagmiivesseg, 7, nr. 12; Roska, Repe1torium, 105, nr. 35; Roska, Kolozskorp6.d, 25, nr. 23; Horedt, Wietenberg, 113, nr. 116; Kalicz, Felsoszocs, 7, nr. 32; Bader, Suciu de Sus (I], 513, nr. 17; Bader, Suciu de Sus (II], 27, nr. 25; Boroffka, Wietenberg, 67, nr. 337; Bajusz (ed.), Tegl6.s, 331, fig. 29/43.

39. Poderei, jud. Bistrita-Năsăud, punct Vatra satului Fragmente ceramice Suciu au apărut într-o aşezare alături de fragmente Wietenberg şi Noua. Nu sunt

precizate caracteristicile materialelor. Lit.: Marinescu, Agrieş, 99, nota 43. 40. Poiana, jud. Bihor, punct La Pădure Multe "importuri" Suciu de Sus-Lăpuş printre materiale Igrita. Nu sunt precizate caracteristicile ceramicii

"importate". Lit.: Crişan şi altii. Poiana, 283, nr. 177. 41. Racoş, jud. Braşov, punct Piatra Detunată Un fragment Suciu cu decor excizat într-o aşezare cu material Wietenberg III. Lit.: Costea, Piatra Detunată, 40, pl. 27, 2.

9 În u!Limele două dintre lucrările citate se fac referiri la descoperirile Cehălu~ din acest punct. Ele figurează, cu bibliografie, şi în lista descoperilor grupului publicată de mine (Endphase, 105, nr. 13).

48


42. Rebrişoara, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Râpa cu coarne În colecţia 1. Marţian se afla un fragment Suciu cu ornament excizat, care a fost descoperit împreună cu

alte fragmente din epoca bronzului (Wietenberg ?). Lit.: Roska, Agyagnulvesseg, 8, nr. 14; Kalicz, Fels6sz6cs, 7, nr. 33; Bader, Suciu de Sus(!), 515, nr. 28;

Bader, Suciu de Sus (Il), 28, nr. 45. 43. Rebrişoara, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Poiana Fragmente ceramice Suciu sunt menţionate, fără a fi precizate caracteristicile lor, dintr-o aşezare Wietenberg

târzie. Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 34; Boroffka, Wietenberg, 68, nr. 347 (probabil că autorul se referă la acest

punct, când aminteşte staţiunea cu materiale Wietenberg şi Suciu de Sus). 44. Rebrişoara, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Valea Babei Fragmente ceramice Suciu sunt menţionate, de asemenea fără precizări cu privire la caracteristicile lor,

dintr-o altă aşezare Wietenberg târzie. Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 34. 45. Sălacea, jud. Bihor, punct Vidahegy (Dealul Vida) În colecţia dr. E. Andrassy se aflau mai multe fragmente cu decor excizat Suciu şi un fragment cu incrustaţie

albă. La prima menţionare în literatură a acestor fragmente, T. Bader nu precizează condiţiile lor de descoperire şi contextul din care provin, apoi afirmă că au apărut într-o aşezare a culturii Otomani. Pe Vidal1egy (Dealul Vida) se găseşte o importantă aşezare întărită Otomani de tip tell, atribuită de 1. Ordentlich fazelor I şi II ale culturii, iar de J. Nemeti şi Zs. Molnar fazelor I-III. Nu există date care să permită conexiunea certă între materialele Otomani şi Suciu de Sus descoperite în acest punct10

•

Lit.: Ordentlich, Sălacea (date cu prvire la aşezarea de tip tell şi la descoperiri); Bader, Suciu de Sus(!), 515, nr. 29 ("Salaei"); Bader, Suciu de Sus (Il), 28, nr. 48; Nemeti, Molnar, Tell, 163 (date cu privire la aşezare).

46. Sântandrei, jud. Bihor Un fragment de ceaşcă Suciu cu motiv vegetal a fost descoperit la suprafaţă într-un punct neprecizat. Lit.: Chidioşan, Contribuţii, 289; Bader, Suciu de Sus (II], 28, nr. 48. 47. Sibişeni, jud. Alba, punct Deasupra Satului. În mormântul1 din cimitirul Wietenberg III este prezent un vas cu decor spiralic incizat Suciu. Lit.: Boroffka, Wietenberg, 75, nr. 389, pl. 120, 2; Paul, Sibişeni, pl. 5, 1b. Autorii nu atribuie vasul menţionat

culturii Suciu de Sus. 48. Supuru de Jos, jud. Satu Mare M. Roska a publicat mai multe fragmente ceramice din colecţia muzeului din Cluj (inv. Nr. IV. 2394-2402),

dintre care unul aparţine cu certitudine culturii Suciu de Sus, având specificul decor spiralic. Este posibil ca măcar două dintre celelalte fragmente cu decor incizat, să fie tot de factură Suciu. Nu am regăsit în colecţia muzeului materialul (cercetare decembrie 2005), am obţinut doar câteva precizări, pe baza informaţiilor din registrul de inventar, în legătură cu data la care au fost achiziţionate piesele şi locul lor de descoperire. Fragmentele au ajuns la muzeul din Cluj în 1922-1923 şi au fost inventariate de M. Roska în 1943. Ele au apărut într-un loc aflat deasupra Hanului Buda, în apropiere de un pârâu, pe un platou cu o uşoară inclinatie. Doar la faţa locului s-ar putea stabili dacă punctul indicat este identic sau nu cu Dealul Sentiului din apropierea gării, de unde J. Nemeti a cules în mai multe rânduri, începând cu 1977, fragmente ceramice din epoca bronzului, inclusiv unele ce aparţin culturii Suciu de Sus, potrivit informaţiilor pe care mi le-a furnizat autorul cercetării, materialul recoltat aflându-se în muzeul din Carei.

Lit.: Roska, Agyagmiivesseg, 4, nr. 2, fig. 2, 1, eventual şi fig. 2, 4-5; Roska, Repert6rium, 21, nr. 74; Kalicz, Fels6sz6cs, 7, nr. 30; Rusu, Rebrişoara, 246, nota 36 ("Supuru de Sus"); Horedt, Ceramica, nota 38; Bader, Suciu de Sus(!}, 516, nr. 33; Bader, Epbronz, 129, nr. 85; Bader, Suciu de Sus (Il}, 28, nr. 51; Nemeti, Descoperiri, 114 (se consideră posibilă provenienţa fragmentului Suciu menţionat de M. Roska din aşezarea de pe Dealul Sentiului); Nemeti, Repe1toriu, 86, nr. 71 a, d

2 (nu sunt amintite materiale Suciu în punctul Dealul Sentiului);

Kacs6, Descoperiri, 119, nr. 33.

10 La un moment dal (Kacs6, Contributions), am crezul că descoperirile de la Sălacea pot fi luate în consideralie la discutarea raporturilor cronologice dintre cullurile Otomani şi Suciu de Sus. În realitate, lipsa datelor cu privire la contextul în care au ieşit la iveală materialele Suciu la Sălacea nu permite o astfel de abordare.

49


49. Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj, punct Obse1vator În mai multe gropi Cehăluţ au apărut fragmente ceramice cu decor excizat de factură Suciu de Sus Il.

Dintre acestea, cea mai interesantă pare groapa G 190, a cărei cercetare a fost finalizată în 2006. Ea conţinea, în afară de o cantitate mare de ceramică Cehăluţ şi Suciu de Sus, fragmente dintr-un model de casă, greutăţi de lut ars, o râşniţă din micaşist. Tot aici au apărut un fragment de vas pe care este reprezentat un cap de berbec,

precum şi un fragment de vas cu model de picior uman. Lit.: Bejinariu, Descoperiri, 72; Pop şi alţii, Şimleul Silvaniei (I], 332, nr. 188; Pop şi alţii, Şimleul Silvaniei

(II}, 359, nr. 185. 50. Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj, punct Centm Într-o aşezare Cehăluţ sunt prezente fragmente ceramice Suciu cu decor excizat.

Lit.: Bejinariu, Descoperiri, 72. 51. Tarcea, jud. Bihor, punct Tăiw~nydomb (Dealul legii) Cană Suciu de Sus cu ornament spirala-geometric incizat-excizat, descoperit cu ocazia unor lucrări de

construcţii. Nu sunt menţionate alte descoperiri din acest punct. Lit.: Chidioşan, Contributii, 288, fig. 1, 4; Bader, Suciu de Sus {I], 517, nr. 35; Bader, Epbronz, 129, nr. 88;

Bader, Suciu de Sus (II], 28, nr. 54; Nemeti, Repe1toriu, 36, nr. 24 d. 52. Tiream, jud. Satu Mare, punct Kendereshalom (Cânepişte) Într-un sondaj efectuat în aşezarea Otomani de tip tell (1959) a fost găsită o rotiţă de lut ars, apreciată de

T. Bader ca ornamentată în manieră Suciu, în timp ce N. Boroffka nu exclude posibilitatea ca ea să aparţină culturii Wietenberg, a cărei elemente au fost găsite în nivelul superior. Probabil din acest nivel provine şi o strachină cu un decor combinat Wietenberg şi Cehăluţ.

Lit.: Bader, Suciu de Sus (I], 517, nr. 36, fig. 2; Bader, Suciu de Sus (II}, 28, nr. 55; Boroffka, Wietenberg, 85, nr. 463, pl. 137,6 (tot acolo, pe pl. 137, 5, strachina cu decor Wietenberg şi Cehălut); Nemeti, Molnar, Tell, 171

(date cu privire la aşezare). 53. Tonciu, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Dealul pietros De la suprafaţă au fost culese fragmente ceramice Suciu şi Wietenberg III, ale căror caracteristici nu sunt

precizate. Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 36; Bader, Suciu de Sus (I], 517, nr. 37; Bader, Sl!ciu de Sus (II], 28, nr. 57;

Marinescu, Agrieş, 99; Boroffka, Wietenberg, 86, nr. 470. 54. Unimăt, jud. Satu Mare, punct Dâlboci Câteva fragmente Suciu de Sus cu ornament spiralic excizat-incizat au fost găsite într-un strat din care au mai

fost recoltate ceramică, definită de autorul săpăturilor, S. Dumitraşcu, drept Otomani III. În realitate, ea aparţine grupului Cehăluţ, aşa cum remarcă şi I. Nemeti şi Zs. Molnâr. Tot aici au apărut şi "cioburi hallstattiene".

Lit.: Dumitraşcu, Unimăt, 45; Bader, Sucir1 de Sus (I], 517, nr. 38; Nemeti, Descoperiri, 115; Bader, Epbronz, 130, nr. 97; Bader, Suciu de Sus (II], 28, nr. 60; Nemeti, Repe1toriu, 17, nr. 2 a

4; Nemeti, Molnar, Tell, 172.

55. Valea lui Mihai, jud. Bihor, punct Uj s6rgafăldes gădăr (Noua groapă cu lr1t) Ceaşcă joasă, fragmentară, probabil de factură Suciu de Sus, ornamentată pe gât cu spirale alungite şi

înlănţuite, pe corp cu caneluri oblice, descoperită cu prilejul unor cercetări de suprafaţă (1951). Nu este precizat contextul în care a apărut ceaşca. Doar în Repe1toriul redactat de S. Dumitraşcu se afirmă că în acest punct se află o aşezare din care provin numeroase vase Otomani, precum şi un vas Suciu de Sus.

Lit.: Chidioşan, Contributii, 287, fig. 1, 5; 1. Ordentlich în Dumitraşcu [red.), Repertoriu, 83; Chidioşan, Sincronisme, 160, nr. 32; Bader, Suciu de Sus (II], 28, nr. 64.

56. Valea lui Mihai, jud. Bihor, punct S6rgafăldes gădăr (Groapa cu lut) A. Două ceşti Suciu de Sus cu proeminente canelate, una având şi un decor incizat, sunt prezente într-un

depozit de vase Otomani târziu. Lit.: Ordentlich, Valea lui Mihai, 188, pl. 3, 2. 4; Kemenczei, Adatok, 165, fig. 2, 17; Bader, Sucil! de Sus (1),

517, nr. 39; Nemeti, Repe1toriu, 40, nr. 29 g1

; Nemeti, Molnar, Tell, 176. B. Din acelaşi punct sunt semnalate fragmente ceramice Suciu de Sus II cu ornament excizat-incizat.

Probabil că la acest punct se referă M. Rusu când menţionează localitatea printre cele în care s-au descoperit materiale Suciu de Sus în aşezări Otomani III. N. Chidioşan nu precizează contextul din care provin aceste materiale. Din acest punct sunt publicate şi patru vase Cehăluţ, descoperite încă în 1950 (I. Nemeti). Pare destul de verosimil că tot de aici provin materialele Cehălut puse mai recent în circulaţie (C. Kacs6).

50


Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 36; Chidioşan, Contribuţii, 287, fig. 1, 1. 3. 10; Bader, Suciu de Sus (I], 517, nr. 39; Chidioşan, Sincronisme, 160, nr. 32; Nemeti, Descoperiri, 115, fig 4, 1-4 (vase Cehălul); Kacs6, Endphase, 97, pl. 9, 3-8, pl. 10-11 (ceramică Cehăluţ); Nemeti, Repertoriu, 40, nr. 29 g

1•

57. Vermeş, jud. Bistriţa-Năsăud, punct Pe toacă Fragmente ceramice Suciu au fost culese de la suprafaţă împreună cu fragmente Wietenberg şi Noua. Nu

sunt precizate caracteristicile materialelor. Lit.: Marinescu, Agrieş, 99, nota 43.

58. Viile Tecii (fost Iuda), jud. Bistriţa-Năsăud, punct Peste vale Mai multe fragmente Suciu cu ornament incizat, publicate de G. Marinescu, aparţin probabil culturii Suciu

de Sus. Ele provin dintr-o aşezare Wietenberg, din care au fost publicate şi descrise fragmente din faza III. Tot aici au apărut şi câteva fragmente Cehăluţ. Probabil că la acest punct se referă şi M. Rusu, precum şi alţi autori, cu menţionarea unor fragmente ceramice de tip Suciu de Sus într-o aşezare Wietenberg, faciesul târziu.

Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 36; Bader, Suciu de Sus (I], 513, nr. 19; Bader, Suciu de Sus (II], 27, nr. 29; Marinescu, Epbronz, 27, pl. 17, 6. 16. 20.

59. Viişoara (înglobat în oraşul Bistriţa), jud. Bistriţa-Năsăud Dintr-o aşezare Wietenberg, aflată într-un punct neprecizat, au fost culese de la suprafaţă fragmente Suciu.

Caracteristicile lor nu sunt menţionate. Lit.: Rusu, Rebrişoara, 246, nota 36; Bader, Suciu de Sus (I], 517, nr. 40; Bader, Suciu de Sus (II], 28, nr. 66

Marinescu, Agrieş, 99. După Boroffka, Wietenberg. 90, nr. 507, aşezarea s-ar afla în punctul Livada intensivă, iar materialele Suciu nu se găsesc la muzeul din Bistriţa.

60. Zăuan, jud. Sălaj, punct Dâlma Spânzuraţilor Materiale Suciu cu decor excizat provin dintr-o aşezare Cehăluţ. Lit.: Bejinariu, Descoperiri, 72.

61. Zoreni, jud. Bistriţa-Năsăud, punct La curte Fragmente ceramice Suciu au fost culese de la suprafaţă împreună cu fragmente Wietenberg şi Noua. Nu

sunt precizate caracteristicile materialelor. Lit.: Marinescu, Agrieş, 99, nota 43. Cele 63 de descoperiri provin din 61 11 de puncte, care se află pe raza a 52 de localităţi. În timp ce materialele

de "import" prezente în cele două complexe din aşezarea de la Biharia- Grădina S. A. se găsesc în asociere cu artefacte ce aparţin aceluiaşi aspect culturaP2

, cele ce provin de la Valea lui Mihai-Sargafăldes gădăr (Groapa cu lut) se încadrează, aproape cert, în aspecte culturale diferite, distanţate şi cronologic: cultura Otomani, faza târzie, respectiv grupul Cehăluţ.

Materialele Suciu de Sus mai sus menţionate sunt în majoritatea cazurilor doar sumar descrise, numai o mică parte a lor fiind şi ilustrată. Din păcate, nici contextele din care provin ele nu sunt în cele mai multe cazuri decât semnalate, fără precizări mai ample, care ar face posibilă o înţelegere mai adecvată a semnificaţiei acestor materiale, dar şi a poziţiei lor cronologice. Mai ales în legătură cu· descoperirile mai vechi există incertitudini cu privire la aspectul cultural căruia îi aparţin staţiunile în care au ieşit la iveală "importurile" Suciu. Se poate totuşi aprecia că acestea apar într-un larg interval de timp, ce acoperă aproape întregul parcurs evolutiv al culturii Suciu de Sus.

Primele manifestări ale culturii Suciu de Sus datează, foarte probabil, din etapa Bronz mijlociu 1, corespunzătoare fazei Reinecke Bronz A

2, cu depozite de tip Hajd(Isamson-Apa şi tezaure de aur de tip Ţufalău

(Kacs6, Daten, 99). La acest nivel cronologic nu sunt cunoscute, cel puţin deocamdată, piese de «import» Suciu în culturile contemporane transilvănene.

Cea mai timpurie aşezare cert datată şi cu apartenenţă culturală clar stabilită din Transilvania în care se găsesc astfel de «importuri» este cea de tip tell de la Carei-Bobald I (Bobald I- Livada). Aşa cum s-a precizat foarte recent (Nemeti, Bob6ld), ceramica Suciu prezentă aici este relativ numeroasă, inclusiv sub forma unor vase întregibile, şi apare doar în nivelul ce aparţine perioadei Koszider.

Ceva mai recent decât mentionata aşezare este depozitul de vase de la Valea lui Mihai-Sargafăldes gădăr (Groapa cu lut), în care apar de asemenea "importuri" Suciu. Acest depozit aparţine celui mai târziu moment

11 Eventual 62, dacă materialele Suciu de la Otomani au fost descoperite în două puncte diferite. 12 Sunt mentionate separat, întrucât complexele de care apartin au avut semnificatii diferite.


din evoluţia culturii Otomani, datat în finalul celei de a doua etape a Bronzului mijlociu, într-o perioadă corespunzătoare sfârşitului fazei Reinecke Bronz B,, caracterizată de depozitele recente de tip Koszider (Kacs6, Endplwse, 85). Cele două ceşti Suciu aparţin unei forme care se găseşte pe tot parcursul evolutiv al culturii (vezi mai recent T6th, Marta, Gefăfidepot, 111 sqq.), lipsind însă din repertoriul ceramic al grupului Lăpuş.

Având în vedere prezenţa atât de îndelungată a discutatei forme de ceaşcă, este greu de apreciat în care dintre fazele culturii Suciu de Sus se încadrează "importurile" de la Valea lui Mihai. Dificultatea încadrării mai precise a acestor vase se datorează şi faptului, devenit din ce în ce mai evident pe măsura cunoaşterii mai aprofundate a ceramicii Suciu, că tehnica în care este executat decorul nu constituie un criteriu absolut pentru periodizarea internă a culturii Suciu de Sus. Rămâne totuşi valabilă constatarea că ceramica excizată se înscrie în exclusivitate în cea de a doua fază a culturii. Prin urmare, este posibil ca ambele ceşti Suciu din depozitul de vase de la Valea lui Mihai, chiar dacă una dintre ele este decorată în tehnica inciziei, să aparţină fazei Suciu de Sus Il.

Aproximativ contemporană cu depozitul de vase de la Valea lui Mihai este aşezarea Wietenberg de la Racoş-Piatra Detunată. Materialele Wietenberg de aici aparţin celei de a treia faze a culturii, iar fragmentul Suciu are un decor realizat în tehnica exciziei. Prezenţa unui fragment cu un astfel de decor într-un mediu atât de timpuriu este încă o dovadă, alături de fragmentele Suciu dintr-o aşezare Vatya de la Alpar (Bona, Novaki, Al par, 82, pl. 11, 18, pl. 40, 7, eventual şi pl. 38, 2), că ceramica Suciu cu decor excizat îşi are începuturile încă la sfârşitul perioadei Koszider, respectiv la sfârşitul etapei Bronz mijlociu 2 (sfârşit Reinecke Bronz BJ

Cimitirul de la Sibişeni aparţine tot fazei Wietenberg III. Vasul fragmentar Suciu de aici are însă decorul realizat în tehnica inciziei. Este de remarcat că această tehnică se menţine alături de cea exciziei şi în faza Suciu de Sus II, iar în anumite regiuni din aria de răspândire a culturii (Maramureş, Slovacia orientală) ea este preponderent sau exclusiv utilizată şi în Bronzul târziu pentru decorarea ceramicii fine sau semifine.

Este posibil ca şi fragmentele Suciu cu decor incizat din aşezarea de la Viile Tecii-Peste vale să provină tot dintr-un nivel Wietenberg III.

Sunt semnalate şi alte aşezări din Bronzul mijlociu cu "importuri" Suciu, mai ales în aria culturii Otomani, unele dintre acestea fiind atribuite fazei Otomani II. Este însă foarte puţin probabil ca ceramică excizată Suciu să apară într-un nivel al acestei faze. Acolo unde există precizări mai nuanţate (Carei, Otomani), se ştie că fragmentele Suciu provin din straturile superioare ale aşezărilor. Acestea s-au aflat deci în asociere cu artefacte Otomani III sau provin, eventual, dintr-un nivel post-Otomani. Un astfel de nivel este prezent şi în aşezarea de la Otomani-Făldvar (Cetatea de pământ), după cum indică câteva vase mai demult publicate (0p;'l,eHTlli1X, Omo.MaHb, fig. 15, 1-2. 4)1 3

, asupra cărora atrage atenţia T. Kovacs (Hajdubagos, 42), apreciind că acestea sunt de factură Hajdubagos14

• Tot de aici provine şi un castron cu decor combinat Cehăluţ-Wietenberg (Boroffka, Wietenberg, pl. 106, 7)

Majoritatea aşezărilor cu atribuire culturală clară în care se găsesc "importuri" Suciu aparţine grupului Cehăluţ. Mai ales în aşezarea de la Pişcolt-Homokos-domb (Nisipărie) se află o cantitate mare şi variată de ceramică Suciu, bogat decorată în tehnica exciziei-inciziei. "Importurile" sunt reciproce, în mai multe aşezări Suciu de Sus aflate în vecinătatea ariei de răspândire a grupului Cehăluţ fiind prezentă ceramica acestui grup, de ex. Oarţa de Jos-Vâlceaua Rusului (Kacs6, Suciu de Srrs, fig. 3, 3, fig. 7, 3-4), Bicaz-Igoaie (Kacs6, Bicaz, pl. 1, 19), Someş-Uileac-Bicirig (Pop D., Someş-Uileac, fig. 4, 13). Este de menţionat că, în timp ce materialele Cehăluţ în staţiunile Suciu de Sus apar doar în zona de contact dintre cele două aspecte culturale, graniţa dintre ele reprezentând-o râul Crasna, vase Suciu se găsesc şi în aşezări Cehăluţ relativ îndepărtate de această zonă.

"Importuri" Suciu au fost identificate şi la Poiana-La Pădure în cadrul grupului Igriţa, precum şi la BihareaGrădina S. A., într-o aşezare ce pare a aparţine aceluiaşi aspect cultural.

Mai recente decât staţiunile mai sus discutate sunt cele de la Berveni - Kecske-ret (Râtul caprei), CareiFerma I. A. S-Moftin (Spitz) şi, probabil, cea de la Căpleni - Malul Crasnei (Grădinărie). Ele sunt încadrate

13 O cantitate relativ mare de materiale identice ca factură se află în depozilele muzeului din Oradea. Acestea nu apartin, cum afirmă 1. Ordentlich, fazei Otomani III, ci unei locuiri ulterioare, ce apafline grupului Cehălut. Aşezarea este mentionată în lista descoperirilor Cehălut din nord-vestul României (Kacs6, Endphase, Lista 1, nr. 13; Przybyla, Epoka brqzu, 623), în repertoriul descoperirilor arheologice din zona Carei (Nemcli, Uepertoriu, 34, nr. 22, cJ, precum §i în lucrările lui J. Em6di (Leletek, nota 5; Palota, 33).

14 T. Kovacs esle de părere că prezenta vaselor Hajdubagos ( =Cchălut)la Otomani esle dovada relatiilor dintre grupul Hajdubagos şi cultura Otomani lârzie.


de către l. Nemeti (Contribuţii, 43 sqq.) "în perioada finală a epocii bronzului târziu şi la începutul epocii hallstattiene (Br. D/Ha. A)" şi sunt atribuite "fazei de început a culturii Gava-Holyhradi".

Cercetările care au pus în lumină materialele provenite din aceste staţiuni sunt, chiar potrivit autorului lor, sumare. O parte însemnată a ceramicii a fost recuperată de la descoperitori incidentali, iar o altă parte, de asemenea numeroasă, a fost adunată de la suprafaţă.

Caracterul materialelor Suciu provenite din aceste staţiuni nu a fost, tocmai datorită condiţiilor de descoperire, indubitabil lămurit. În afară de posibilitatea ca vasele Suciu să fie piese de "import" în staţiuni Gava, cum susţine 1. Nemeti, care vorbeşte chiar de eventuala lor apartenenţă la faza Lăpuş II, se poate presupune că ceramica Suciu şi cea Gava aparţin unor locuiri diferite. Pentru o astfel de alternativă ar putea să pledeze situaţiile constate în staţiuni relativ apropiate, cum sunt cele de la Petea-Vamă (Marta, Petea) sau Lazuri-Lubi tag, unde au fost puse în evidenţă locuiri Suciu de Sus şi Gava distincte. Este adevărat însă, că aceste aşezări se află în arie bine conturată Suciu de Sus, care într-o etapă ulterioară va aparţine în mod cert teritoriului de geneză a culturii Gava.

În cazul în care presupunerea enunţată cu privire la aşezările din zona Carei ar corespunde realităţii, atunci vasele Suciu din cele trei staţiuni ar reprezenta tot "importuri" în cadrul unor staţiuni anterioare culturii Gava, iar acestea ar trebui să aparţină grupului Cehăluţ, posibilitatea existenţei unor aşezări Suciu independente la vest de Crasna fiind foarte mică 15 • Este totuşi de menţionat că, având în vedere doar materialele deja ilustrate, în cele trei aşezări discutate nu sunt cunoscute elementele decorative tipice Cehăluţ, cum sunt ghirlandele haşurate, liniile în zig-zag, proeminenţele mici mărginite de caneluri sau înscrise într-un spaţiu adâncit înconjurat de mici puncte etc. Prin urmare, componenta Cehăluţ sau, eventual, chiar un nivel de locuire Cehăluţ nu sunt aici, cel puţin deocamdată, evidenţiate.

Desigur, dacă, în cele din urmă, contemporaneitatea materialelor Suciu şi Gava în cele trei aşezări, eventual şi în altele va fi dovedită, va trebui totuşi găsit un răspuns cu privire la provenienţa ceramicii Suciu. Un "import" din mediul Lăpuş II este exclus, formele de vas cu decor excizat-incizat ale acestui aspect fiind diferite faţă de cele apărute în staţiunile din zona Carei. De asemenea, trebuie să ne punem întrebarea în ce măsură această zonă aparţine ariei primare de răspândire a culturii Gava.

Este tot mai evident că teritoriul în care s-a format cultura Gava coincide în bună măsură cu arealul de răspândire a culturii Suciu de Sus în etapa sa cea mai recentă. Din acest areal lipseşte deja spaţiul ce aparţine grupului Lăpuş, unde evoluţia se desfăşoară pe coordonate diferite, chiar dacă manifestările de cultură materială Lăpuş sunt în multe dintre aspectele lor apropiate sau identice cu cele întâlnite în cadrul culturii Suciu de Sus. Am formulat deja o ipoteză (Kacs6, Endphase, 112 sq.), potrivit căreia sfârşitul grupului Cehăluţ, apoi al grupului lgriţa îşi are cauza în înaintarea culturii Gava din regiunea Tisei superioare înspre sud, sud-est, văzută mai ales ca o răspândire a unor trăsături similare ale culturii materiale în cadrul unor comunităţi înrudite, decât ca o mişcare de populaţie propriu-zisă. Această ipoteză se bazează totuşi mai mult pe considerente teoretice, decât pe fapte consemnate prin cercetări de teren, eventuala ei infirmare sau confirmare putând fi obţinută doar în urma unor astfel de cercetări.

În momentul de faţă este greu de apreciat în ce măsură este îndreptăţită împărţirea evoluţiei timpurii a culturii Gava în zona Carei în două faze. De asemenea, lipsesc datele sigure pentru încadrarea primelor manifestări Gava de aici deja în faza Reinecke Bronz D, cum presupune J. Nemeti. Se poate afirma însă cu siguranţă că şi în acestă zonă cultura Gava a avut o evoluţie îndelungată, care acoperă etapele Bronz târziu 3

şi 4 (Hallstatt A-BJ Doveziile în acest sens sunt oferite de descoperirile de la Cănaş-Sziget (Sighetiu) (Nemeti, Hallstatt, 48 sq., pl. 14, 3-12, pl. 15; Nemeti, Contribuţii, fig. 21; Nemeti, Repertoriu, 18 sq., nr. 6 g), PişcoltOregszolo (Via veche) (Nemeti, Coif, 114; Nemeti, Hallstatt, 51, pl. 16; Nemeti, Repertoriu, 44, nr. 33 c

1),

Sanislău-Uvada (Bader, Fibule, 209 sq.; Nemeti, Hallstatt, 51 sqq., pl. 17-19; Nemeti, Repe1toriu, 47, nr. 35 e1

)

şi din alte localităţi.

Pentru a lămuri problemele evoluţiei culturale din Bronzul târziu în zona Carei sunt necesare săpături de amploare, cu prilejul cărora vor putea fi fixate cu exactitate poziţiile diferitelor artefacte.

15 Riimân deocamdată neinterpretabile allfel decât ca "importuri" fragmentele ceramice Suciu ce provin dintr-un punct neprecizat de pe raza localităţii Berea (11g. 1}. Este totuşi destul de straniu faptul că în colcc\ia muzeului din Baia Mare a ajuns din acest punct încă neidentificat doar ceramică Suciu.


Revenind la descoperirile Suciu din mediul Wietenberg, trebuie precizat că ele apar în număr relativ mare în Transilvania de Nord-Est, în cele mai multe dintre cazuri însă condiţiile lor de descoperire nu sunt suficient clarificate. Unele dintre localităţile de descoperire sunt chiar contestate [după Horedt, Ceramica, nota 38, Nimigea, Năsăud şi Rebrişoara sunt îndoielnice ca puncte de descoperire Suciu, iar Hidaş ar trebui eliminată). De altfel, aspectul cultural posterior prezenţei aici a fazei Wietenberg III stă, de asemenea, sub semnul incertitudinii măcar pentru o parte a zonei în discuţie. În afara unor staţiuni Noua, plasate mai ales la sud, sud-est de valea Someşului Mare [Soroceanu, Obreja, Anexa; Marinescu, Archiud; Florescu, Repertoriu; Andriţoiu, Vasiliev, Noua), există numeroase altele, câteva cercetate deja prin săpături (Ilişua, Şieu-Odorhei etc.), în care a fost evidenţiată o ceramică cu componente variate: Wietenberg târziu, Noua, Suciu de SusLăpuş, Cehăluţ. Aceste aşezări nu pot fi atribuite vreunuia dintre aspectele mai înainte înşirate, ci mai degrabă unui fenomen de mixtură, încă insuficient definit. S-ar putea deci ca elementele Suciu identificate în mai multe puncte din regiunea Someşului Mare să nu fi fost "importuri", ci chiar părţi constitutive ale acestui nou aspect, interpus cronologic între faza Wietenberg III şi cultura Gava, aceasta din urmă aflându-se în teritoriul discutat deja în cursul perioadei Hallstatt A.

Tot din nord-estul Transilvaniei este menţionată o posibilă prezenţă Suciu într-un mormânt Noua. Este vorba de un vas decorat cu arcade canelate din cimitirul de la Archiud-Hânsuri (Marinescu, Archiud, fig. 4, 5).

Din păcate, vasul se păstrează doar parţial, fragmentele existente nepermiţând o reconstituire grafică sigură. Arcadele canelate proeminente reprezintă într-adevăr un motiv decorativ caracteristic culturii Suciu de Sus pe tot parcursul evoluţiei sale, moştenit şi de grupul Lăpuş. De regulă, pe vase apar patru astfel de motive, plasate în cruce. Pare destul de evident că vasul de la Archiud nu este astfel decorat, şi din acest motiv raportarea sa la cultura Suciu de Sus nu pare suficient dovedită. De altfel, şi G. Marinescu se gândeşte şi la alte posibilităţi de atribuire culturală a acestei descoperiri. O părere similară este exprimată şi de E. Sava, care nu exclude însă nici eventualitatea unei apropieri a vasului în cauză de cultura Suciu de Sus (Sava, Bestattungen, 165 sq.). în timp ce 1. Andriţoiu şi V. Vasiliev văd o legătură cu ceramica primei faze a necropolei de la Lăpuş (Andriţoiu, Vasiliev, Noua, 103 sq.).

În Transilvania centrală sunt trei staţiuni care au furnizat şi materiale Suciu: Geoagiu de Sus, CipăuDupă coşuri şi Gorneşti-Csenipcs(lr (Şura hârburilor). În legătură cu cea de a treia localitate s-a afirmat încă în literatura de la cumpăna dintre secolele XIX şi XX16

, informaţia fiind apoi reluată de numeroşi autori, că de aici provin vase Suciu de Sus întregi, decorate cu motive spirala-geometrice, respectiv florale 17

• Acestea se aflau în colecţia D. Teleki şi au fost descoperite în realitate la Suciu de Sus, probabil în cimitirul plan din punctul Poduri pe coastă.

Complexul de la Geoagiu de Sus este atribuit, alături de alte descoperiri dintr-un areal relativ restrâns din zona cursului mijlociu al Mureşului, fazei târzii a culturii Wietenberg (Ciugudean, Consideraţii, 75 sqq.). Alături de componenta de bază Wietenberg, ce reprezintă etapa recentă, probabil ultima, a unei îndelungate evoluţii locale, se remarcă aici prezente variate, fapt subliniat şi de H. Ciugudean. Din cele publicate rezultă că elementele alogene cele mai numeroase aparţin grupului Cehăluţ. Eventual purtătorii acestui grup au vehiculat şi ceramica Suciu de Sus. Interesant este însă că lipsesc de aici, cel puţin deocamdată, vasele cu decor excizat, iar la Geoagiu de Sus forma şi decorul vaselor Suciu au analogii în descoperiri atribuite fazei Suciu de Sus I: Medieşu Aurit (Bader, Epbronz, pl. 44, 9. 11). Lăpuşel (Kacs6, Daten, fig. 10, 1. 5)18

• Pare destul de probabil că şi la Măhăceni a apărut un astfel de vas (Ciugudean, Consideraţii, fig. 2, 2). Această descoperire nu a fost introdusă în lista: "importurilor" Suciu întrucât decorul său, deşi nu lipseşte nici din repertoriul Suciu, nu este suficient de caracteristic pentru o atribuire culturală certă.

Aşezarea de la Cipău, cătunul Sf. Gheorghe-După coşuri figurează în lista de descoperiri Wietenberg întocmită de către K. Horedt (Wietenberg, 112). Această în cadrare culturală este acceptată de M. Rusu (Rebrişoara, 246) şi N. Boroffka (Wietenbe1g, 73, nr. 381). Materialul publicat, cules de la suprafaţă, nu permite o datare mai restrânsă. Ar fi posibil ca şi fragmentele cu decor striat să trădeze influenţe din aria Suciu de Sus.

16 ArchErt 20, 1900, fig. la p. 208 §i 213. 17 Mai recent Lazăr, Repertoriu, 138, C. lH Un vas Suciu de formă pronun!at bilronconică §i un vas, de asemenea Suciu, cu corpul puternic bombat, decorat cu

proeminen!e canelate spiralice §i proeminen!e mărgini te de caneluri semicirculare au apărut §i în a§ezarea Otomani de la Esztar-Fenyvesdomb [Mâthe, Tells, pl. 38, 7. 10).


Fragmentele Suciu de la Gorneşti-Cserepcslir (Şura hârburilor) provin, foarte probabil, tot dintr-o aşezare Wietenberg19

• Am formulat la un moment dat ipoteza, sugerată de altfel de N. Vlassa, că ceramica Suciu găsită la suprafaţă la Gorneşti ar putea proveni chiar din colecţia D. Teleki păstrată vreme îndelungată în această localitate, consideram însă necesară efectuarea unor săpături arheologice în acest punct (Kacs6, Beitrăge, 72).

În anii '8020, apoi în ultimul deceniu al secolului XX21 s-au desfăşurat într-adevăr cercetări arheologice în

mai multe puncte de pe raza localităţii Gorneşti, inclusiv în punctul Cserepcslir (Şura hârburilor). Rapoartele preliminare publicate cu privire la cercetările efectuate de muzeul din Tg. Mureş (Petică, Zrinyi, Raport; Petică, Zrinyi, Materiale) nu permit însă o cunoaştere detaliată a rezultatelor obţinute. Se vorbeşte în mai multe rânduri despre descoperiri ale "culturii Gorneşti", de ex. "ciob uri de culoare neagră, lustruite, ornamentale cu împunsături succesive, dispuse pe nervuri, în relief', încadrate în "epoca târzie a bronzului-Hallstatt timpuriu" (Petică, Zrinyi, Raport, 36) sau "buza unui vas-castron ... lucrat dintr-o pastă cenuşie cu urme de Instruire" datând din "plină epocă a fierului" (Petică, Zrinyi, Raport, 37). În lipsa ilustraţiei acestor materiale, este evident că nu poate fi luată în discuţie atribuirea lor culturală22 • Menţionez totuşi că autorii cercetărilor recente din punctul Cserepcslir (Şura hârburilor) vorbesc de descoperirea aici a unui "material ceramic reprezentativ pentru epocile: bronz final-Hallstatt", precum şi de "ceramică din bronz final- Wietenberg retardat" (Petică, Zrinyi, Materiale, 333 sq.).

* În literatura de specialitate mai sunt amintite, în afara localităţilor mai sus enumerate, alte două, despre

care se afirmă că au furnizat "importuri" Suciu: Band şi Bădeni. M. Rusu (Rebrişoara, notele 36 şi 46) spune că trei dintre vasele din epoca bronzului publicate încă în

1913 de către 1. Kovacs (Mezoband, fig. 5), şi anume piesele fig. 5, 1-3 aparţin culturii Suciu de Sus, ele fiind prezente în morminte de incineraţie Noua. Această încadrare culturală este acceptată de T. Bader, localitatea Band apărând în cele două liste de descoperiri Suciu publicate de acest autor (Suciu de Sus[!], 511, nr. 2, Suciu de Sus [II], 27, nr. 5).

În studiile mai recente în care se discută sau se menţionează şi mormintele de incineraţie de la BandOml6:shegy (Dealul Surpat): Boroffka, Wietenberg, 19 sq., nr. 44, Florescu, Repertoriu, 28, nr. 26, Andriţoiu,

Vasiliev, Noua, 107, nr. 14, Sava, Bestattungen, 100, 166 lipsesc referirile la eventualele prezente Suciu în cadrul acestor descoperiri. N. Boroffka şi E. Sava sunt de părere că strachina lobată este caracteristică culturii Wietenberg, în timp ce A. C. Florescu, care are o părere identică cu privire la acest vas, consideră că ceştile sunt în legătură cu cultura Monteoru. O poziţie diferită exprimă doar V. Lazăr (Repertoriu, 57), care crede că aceste morminte ar putea aparţine culturii Suciu de Sus.

În articolul despre descoperirile de la Deuş, Gh. Lazarovici aminteşte localitatea Bădeni atunci când ridică problema legăturilor dintre culturile Suciu de Sus şi Wietenberg (Lazarovici, Deuş, 79). Publicarea ulterioară a descoperirilor de la Bădeni-Movilă (Lazarovici, Milea, Bădeni) arată însă că lipsesc de aici artefactele Suciu de Sus, astfel că enumerarea acestei localităţi printre cele ce au furnizat materiale Suciu (Bader, Suciu de Sus [!],

1° Cel putin două dintre fragmentele publicate de N. Vlassa [Cercetări, fig. 2, 12. 1G) apartin acestei culturi. O aşezare Wietenberg, probabil cea din punctul Cserepcsiir [Şum hrîrburilor), apare şi în lista descoperirilor acestei culturi publicată de K. Horedt [Wietenberg, 112, nr. G3), precum şi în cea întocmită de N. Boroffka [Wietcnbcrg, 4G sq., nr. 215. Tot în acest punct au găsit ..fragmente ceramice din epoca hallstattiană" D. Popescu şi colaboratorii săi (Popescu şi altii, Ciisteşti, 283). De la Gorneşli, fără precizări topografice, provine, probabil dintr-un mormânt. şi o ceaşcă Noua cu două torti. mentionată de K. Horedt [Cercetări, 80G, nr. 14), N. Vlassa [Contributii, 353, fig. 1, 3), A. C. Florescu [Noua, hartă fig. 2G; Hepertoriu, 74, nr. 248, fig. 17G, 5), T. Soroceanu [Obreja, Anexă, nr. 21- urme Wietenberg şi Noua, fără a se afirma că ambele provin din acelaşi punct), I. Andritoiu, V. Vasiliev [Noua, 109, nr. 71," Vatra satului"), V. Lazăr, [Repertoiiu, 137), E. Sava [Bestattungen, 120).

20 Săpături de salvare executate de Muzeul de Istorie a României din Bucureşti, sub conducera lui G. Trohani. Un raport despre rezultatele oi.J1inute a fost înaintat către beneficiarul investitiei, acesta fiind citat în mai multe rânduri de către V. Lazăr [Repertoriu, passim).

21 Şăpături efectuate de A. Zrinyi şi M. Petică de la Muzeul judetean Mureş-Tg. Mureş. 22 In anul1994 am încercat să văd ceramica din epoca bronzului recent găsită la Gorneşti. Cu toată amabilitatea colegilor

de la muzeul din Tg. Mureş, în primul rând a regretatului M. Petică, nu am reuşit să identific nici un fragment din epoca bronzului printre materialele de la Gorneşti ce mi-au fost puse la dispozitie.


511, nr. 3; Bader, Suciu de Sus [II], 27, nr. 6). cel puţin pe baza materialului până în prezent pus în circulaţie, nu este motivată23 .

* Sintetizând cele afirmate mai sus, se poate conchide că cele mai timpurii ,.importuri" Suciu în Transilvania

apar în culturile Otomani ITI şi Wietenberg III. În timp ce în aşezarea tell de la Carei-Bobald 1 (Bobald 1-Livada} este prezentă o ceramică Suciu cu corespondente sigure în aşezările primei faze a culturii, nu este exclus ca cele două ceşti Suciu din depozitul de vase de la Valea lui Mihai-Sargafăldes gădăr (Groapa cu lut} să aparţină deja fazei a doua a culturii. În această fază se încadrează şi fragmentul de vas Suciu identificat în aşezarea de la Racoş-Piatra Detunata.

Cele mai numeroase ,.importuri" Suciu se găsesc în aşezările grupului Cehăluţ din Bronzul târziu. Sincrone, cel puţin parţial. cu aceste aşezări sunt câteva descoperiri din centrul şi nord-estul Transilvaniei cu ,.importuri" Suciu, inclusiv groapa de cult de la Geoagiu de Sus, unde apar în exclusivitate vase Suciu cu decor incizat.

Problematică rămâne apartenenţa culturală a câtorva aşezări din Bronzul târziu din zona Careiului (Berveni-Kecske-ret [Râtul caprei], Carei-Ferma 1. A. S-Moftin [Spitz]. Căpleni- Malul Crasnei [Grădinărie]} unde apar, de asemenea, ,.importuri" Suciu. Asocirea acestora cu ceramică Gava timpurie este posibilă, dar nu este încă cert dovedită.

Suciu de Sus-"importe" in den bronzezeitlichen kulturen transsilvaniens (Zusammenfassung)

Die Anwesenheit cler verschiedenen, sogenannten ,.Keramikimporten" in den vor- und friihgeschichtlichen Befunden ist den unterschiedlichen Ursachen zu verdanken: Tausch, Geschenke, Heiraten, Plunderungen etc. llue Untersuchung kann an ScluBfolgerungen hinsichtlich cler Verhaltnissen zwischen den Gemeinschaften, der Fremdgutenbewegungen, cler zeitlichen Parallelisierung cler Kulturen fiihren.

Es gibt relativ viele Suciu de Sus-,.Importen" in den transsilvanischen Kulturen. Die fruhesten solchen Artefakten kamen in den Befunden cler Otomani III und Wietenberg III-Kulturen zum Vorschein. In der TellSiedlung von Carei-Bob6ld 1 (Bobald 1-Livada} wurde Suciu-Keramik gefunden, die Entsprechungen in den Siedlungen cler I. Phase der Suciu de Sus-Kultur (Medişu Aurit, Lăpuşel u. a.} hat. Es ist nicht ausgeschlossen , daB die Suciu-Tassen aus dem GefaBdepot von Valea lui Mihai-Sargafăldes gădăr (Groapa cu lut). trotz ihrer eingeritzten Dekor, zur Il. Phase cler Suciu de Sus-Kultur gehoren. In derselbe Phase wird auch das in RacoşPiatra Detzmata (Wietenberg III} entdeckte Suciu-Fragment mit gekerbtem Dekor eingereiht.

Die meisten Suciu-,.Importen" befinden sich in den Siedlungen cler spatbronzezeitlichen CehăluţGruppe. Wenigstens teilweise, sind zeitgleich mit diesen Siedlungen manche Befunde aus Zentral- und NordOsttranssilvanien, einschlieBlich die Kultgrube von Geoagiu de Sus, in welche Wietenberg IV-, Cehăluţ- und Suciu de Sus-Keramik niedergelegt wurde.

Problematisch bleibt die kulturelle Angehorigkeit einiger spatbronzezeitlichen Siedlungen (BerveniKecske-ret [Râtul caprei], Carei-Ferma 1. A. S-Moftin [Spitz], Căpleni- Malul Crasnei [Grădinărie]} aus der CareiZone, wo ebenfalls Suciu-"lmporten" ans Licht kamen. Ihre Vergesellschaftung mit Fruhgava-Keramik ist es mi:iglich, aber nocht nicht gewiB beweist.

Bibliografie

Andritoiu, Vasiliev, Nolla

Bader, Fibule

1. Andriţoiu, V. Vasiliev, Quelques considerations concernant la culture Noua en Transylvanie, CultCivDunJos 10, 1993, 101-123. T. Bader, Fi bulele cu scut dintr-un singur fir- Fibules a bouclier travaillees dans un seul fii ("eingliedrige Schildfibeln}, SCIV 21, 1970, 209-224.

Z3 Rotea, A§ezări, nota 25 afirmă că, potrivit precizărilor verbale ale lui Gh. Lazarovici, la Bădeni a fost pus în evidentă şi un nivel de locuire ce apartine Bronzului târziu. Dacii în această localitate au fost descoperite într-adevăr şi materiale Suciu, ele puteau proveni doar din acest nivel, iar între acesta şi cel care a furnizat ceramica Wietenberg II trebuie sii fi existat un hiatus de timp, corespunzător evolutiei fazei Wictcnberg III.


Bader, Suciu de Sus (I)

Bader, Suciu de Sus (II) Bader, Epbronz

Bajusz (ed.), Teglas Bejinariu, Descoperiri

Bejinariu, Lako, Cehei

Bejinariu, Lako, Crasna

Bejinariu şi altii, Doh

Bona, Novâki, A/par

Boroffka, Wietenberg

T. Bader, Cultura Suciu de Sus în nord-vestul României - Die Suciu de Sus-Kultur im Nordwesten von Rumănien, SCIV 23, 1972, 509-535. T. Bader, Die Suciu de Sus-Kultur in Nordwestrumănien, PZ 54, 1979, 3-31. T. Bader, Epoca bronzului în nord-vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi tracică, Bucureşti, 1978. 1. Bajusz (ed.), Teglâs Istvân jegyzetei. Regeszeti feljegyzesek, I/1, Kolozsvâr, 2005. 1. Bejinariu, Noi descoperiri ale culturii Suciu de Sus din judetul Sălaj - New descoveries belonging to the Suciu de Sus Culture from Sălaj County, Marmatia 7/1, 2003, 65-81. 1. Bejinariu, E. Lak6, Despre sondajul arheologic de la Cehei, punctul "Misig" (1987) - Few words about the digging campaigns from Cehei-"Misig" Point (1987), ActaMP 20, 1996, 11-33. Bejinariu, Lak6, Contributii la cunoaşterea Bronzului târziu din nord-vestul României. Aşezarea de la Crasna, ActaMP 23, 2000, 153-219. 1. Bejinariu, E. Lak6, D. V. Sana, Materiale arheologice din epoca bronzului de la Doh (corn. Măierişte), jud. Sălaj - Bronze Age archaeological materials from Doh (the Măierişte commune), Sălaj County, ActaMP 26,2004,111-131. 1. Bona, Gy. Novâki, Al pâr. Bronzkori es Ărpâd-kori vara- Al pâr. Eine bronzezeitliche und mittelalterliche Burg, Cumania 7, 1982, 17-268. N. G. O. Boroffka, Die Wietenberg-Kultur. Ein Bei trag zur Erforschung der Bronzezeit in Si.idosteuropa, UPA 19, Bonn, 1994.

Boroffka, Soroceanu (ed.), Transsilvanica = N. Boroffka, T. Soroceanu (ed), Transsilvanica. Archăologische

Chidioşan, Contribuţii

Chidioşan, Sincronisme

Ciugudean, Consideraţii

Ciugudean, Betrachtungen

Costea, Racoş

Crişan şi altii. Poiana

Dănilă, Urme

Dumitraşcu, Colecţia

Dumitraşcu, Unimăt

Untersuchungen zur ălteren Geschichte des si.idostlichen Mitteleuropa. Gedenschrift fi.ir Kurt Horedt, IntArcăologie Studia honoraria 7, Rahdem/Westf., 1999. N. Chidioşan, Contributii la cunoaşterea grupei Suciu de Sus în contextul epocii bronzului din Crişana - Contribution a la connaissance du groupe Suciu de Sus dans le contexte de l'epoque du bronze de Crişana, SCIV 21, 1970, 287-293. N. Chidioşan, Sincronismele apusene ale culturii Wietenberg stabilite pe baza importurilor ceramice, Crisia 1974, 153-170. H. Ciugudean, Consideratii privind sfârşitul culturii Wietenberg, în H. Ciugudean, Cercetări privind epoca bronzului şi prima vârstă a fierului în Transilvania, BiblMusApulensis 7, Alba Iulia, 1997, 65-97. H. Ciugudean, Betrachtungen zum Ende der Wietenberg-Kultur, în Boroffka, Soroceanu (ed.), Tfanssilvanica, 107-131. E Costea, Aşezarea Wietenberg de la Racoş-"Piatra Detunată" - The Wietenberg Settlement from Racoş- "Piatra Detunată", Angustia 2, 1997, 39-76. 1. Crişan, G. Fazecaş, C. Ghemiş, R. Arcuş, A. Costescu, B. Bobână, A. Leş, 1. Mutiu, S. Victor, Poiana, corn. Tăuteu, jud. Bihor. Punct: La Pădure, CronCercArh Campania 2004, Bucureşti, 2005, 283-284, nr. 177. Şt. Dănilă, Urme de aşezări din epoca veche şi feudală timpurie la Bistrita, Probleme de Muzeografie, Cluj, (f. a.), 46-51. S. Dumitraşcu, Colectia arheologică "Eugen Potoran" (Notită asupra istoriei vechi a hotarului unui sat) - Die archăologische Sammlung "Eugen Potoran", Lucrări Ştiintifice 1, Oradea, 1967, 73-78. S. Dumitraşcu, Să păturile arheologice de la Unimăt- Archăologische Ausgrabungen in Unimăt, StComSatu Mare 1, 1969, 41-47.

Dumitraşcu (red.), Repertoriu S. Dumitraşcu (red. responsabil), Repertoriul monumentelor naturii, arheologice, istorice, etnografice, de arhitectură şi de artă din judetul Bihor, Oradea, 1974.

Dumitraşcu, Biharea S. Dumitraşcu, Biharea I. Săpăturile arheologice din anii 1973-1980, Oradea, 1994. Dumitraşcu, Emădi, Biharea (I) S. Dumitraşcu, 1. Emădi, Materiale arheologice de la sfîrşitul epocii bronzului şi de

la începutul epocii fierul ni descoperite la Biharea- Archeological material from the End of the Bronze and the Beginning of the Iron Age revealed at Biharea, ActaMP 4, 1980, 47-67.

Dumitraşcu, Emădi, Biharea (Il) S. Dumitraşcu, 1. Emădi, Descoperiri arheologice hallstattiene de la Biharea -

Emădi, Leletek Decouvertes archeologiques hallstattienes de Biharea, Ziridava 13, 1981, 75-109. J. Emădi, Kesăbronzkori leletek a Szâlka-dombrol, în J. Emodi, Torteneti adatok Nagyvârad multjâb6l 1, Nagyvârad, 1999, 95-96.


Emodi, Palota

Florescu, Noua

Florescu, Repertoriu

Hag6, Adatok

Hănsel, Einfiihrung

Horedt, Cercetări

Horedt, Wietenberg Horedt, Ceramica

Kacs6, Contributions

Kacs6, Beitriige

Kacs6, Arpăşel

Kacs6, Daten

Kacs6, Endphase

Kacs6, Descoperiri

Kacs6, Suciu de Sus

Kacs6, Sebeş

Kacs6, Bicaz

Kalicz, Felsăszăcs

Kemenczei, Adatok

Kovacs 1., Mezăb6nd

Kovacs, Hajdubagos

Lak6, Repertoriu

Lazarovici, Deuş

58

J. Emodi, O aşezare din epoca bronzului de la Palota Veche- A Bronze Age settlement from Palota Veche, EphNapocensis 12, 2002, 5-35. A. C. Florescu, Contribuţii la cunoaşterea culturii Noua - Contributions a la connaissance de la civilisation Noua, ArhMold 2-3, 1964, 143-216. A. C. Florescu, Repertoriul culturii Noua-Coslogeni din România. Aşezări şi

necropole, Bib!Thracologica 1- CultCivDunJos 9, Călăraşi, 1991. A. N. Hag6, Adatok Margitta kornyekenek regeszeti topogrâfiajâhoz, comunicare la III. Erdelyi Magyar Regeszeti Konferencia, Csikszereda, 2005, november 11-13. B. Hănsel, Einfiihrung, în B. Hănsel (ed.), Handel, Tausch und Verkehr im bronzeund fruheisenzeitlichen Sii.dosteuropa, Sii.dosteuropa-Schriften 17, PAS 11, Miinchen-Berlin, 1995, 9-19. K. Horedt, Cercetările arheologice din regiunea Hoghiz-Ugra şi Teiuş, Materiale 1, 1953, 785-815. K. Horedt, Die Wietenbergkultur, Dacia N.S. 4, 1960, 107-137. K. Horedt, Problemele ceramicii din perioada bronzului evoluat în Transilvania -Probleme der jii.ngerbronzezeitlichen Keramik in Transsilvanien, StComSibiu 13, 1967, 137-156. C. Kacs6, Contributions a la connaissance de la culture de Suciu de Sus a la lumiere des recherches faites a Lăpuş, Dacia N.S. 19, 1975, 45-68. C. Kacs6, Beitrăge zur Kenntnis des Verbreitungsgebietes und der Chronologie der Suciu de Sus-Kultur, Dacia N.S. 31, 1987, 51-75. C. Kacs6, Der Hortfund von Arpăşel, Kr. Bihor, înT. Soroceanu (ed.), Bronzefunde aus Rumănien, PAS 10, Berlin, 1995,81-130. C. Kacs6, Nene Daten zur ersten Phase der Suciu de Sus-Kultur, în N. Boroffka, T. Soroceanu (ed), Transsilvanica, 91-106. C. Kacs6, Die Endphase der Otomani-Kultur und die darauffolgende Entwicklung im Nordwesten Rumăniens, în Die Otomani-Fiizesabony-Kultur - Entwicklung, Chronologie, Wirtschaft, Materialen der archăologischen Konferenz Dukla, 27-28. 11. 1997, Krosno, 1999, 85-112. C. Kacs6, Noi descoperiri Suciu de Sus şi Lăpuş în nordul Transilvaniei - Neue Suciu de Sus- und Lăpuş-Funde im Norden Siebenbiirgens, Marmatia 7/1, 2003, 105-181. C. Kacs6, Zu den Problemen der Suciu de Sus-Kultur in Siebenbiirgen, în J. Batora, V. Furmanek, L. Veliacik (ed.), Einfliisse und Kontakte alteuropăischer Kulturen. Festschrift fiir Jozef Vladar zum 70. Geburtstag, Nitra, 2004, 327-340. C. Kacs6, Der Bronzefund von Sebeş, Kr. Alba, în Soroceanu (ed.), Bronzefunde II, 219-234. C. Kacs6, Contribuţii la cunoaşterea Bronzului târziu din nordul Transilvaniei. Cercetările de la Bicaz-Jgoaie- Beitrăge zur Kenntnis der Spătbronzezeit im Norden Transsilvaniens. Die Ausgrabungen in Bicaz-Igoaie, RevBistriţei 19, 2005, 51-70. N. Kalicz, A kesobronzkori fels6sz6csi csoport leletei es kronol6giai helyzete- Funde und chronologische Situation der Fels6sz6cs-Gruppe der Spătbronzezeit, ArchErt 87, 1960, 3-15. T. Kemenczei, Adatok a karpat-medencei halomsiros kultura vandorlasanak kerdesehez - Beitrăge zur Wanderung der Hiigelgrăberkultur im Karpatenbecken, ArchErt 95, 1968, 159-187. 1. Kovacs, A mezobândi asatasok. Oskori telepnyomok es temet6, La-Tene izlesii temetkezes, nepvandorlaskori temet6 - Les foillages de Mezobând, DolgozatokTravaux Kolozsvar 4, 1913, 265-429. T. Kovacs, A hajdubagosi bronzkori temet6 - Bronze Age cemetery at Hajdt1bagos, FolArch 21, 1970, 27-47. E. Lak6, Repertoriul topografic al epocii bronzului şi al Hallstattului timpuriu în judeţul Sălaj - The topographical Catalogue of the Bronze Age and Early Iron Age in Sălaj District, ActaMP 7, 1983,69-100. Gh. Lazarovici, Sondajul arheologic de la Deuş (jud. Cluj) - Die Suchgrabung von Deuş (Bez. Cluj), Apulum 9, 1971, 71-82.


Lazarovici, Milea, Bădeni

Lazăr, Repertoriu Marinescu, Agrieş

Marinescu, Archiud

Marinescu, Descoperiri Marinescu, Epbronz

Marta, Petea

Matei şi alţii, Pericei

Mâthe, Tel/s

Mozsolics, Tumulus

Nemeti, Coif

Nemeti, Descoperiri

Nemeti, Hallstatt

Nemeti, Moftin

Nemeti, Contribuţii

Nemeti, Repertoriu

Nemeti, Bobald

Nemeti, Molnâr, Tel/

Neugebauer, Gemeinlebarn

Ordentlich, Valea lui Mihai

Ordentlich Să/acea

Paul, Sibişeni

Petică, Zrinyi, Raport

Gh. Lazarovici, Z. Milea, Săpăturile arheologice de la Bădeni. Campania din 1968- Die archii.ologischen Grabungen des Jahres 1968 van Bădeni, ActaMN 13, 1976, 7-35. V. Lazăr, Repertoriul arheologic al judeţului Mureş, Tg. Mureş, 1995. G. Marinescu, Depozitul de bronzuri de la Agrieş (corn. Tîrlişua, jud. BistriţaNăsăud) şi unele probleme ale Bronzului tîrziu în Transilvania nord-estică - Der Bronzehort van Agrieş, Apulum 17, 1979, 91-101. G. Marinescu, Necropola de la sfrrşitul epocii bronzului (cultura Noua) de la Archiud, comuna Teaca, judeţul Bistriţa-Năsăud- Das spii.tbronzezeitliche Grii.berfeld der NouaKultur van Archiud, Gem. Teaca, Jud. Bistriţa-Năsăud, Thraco-Dacica 7, 1986, 46-58. G. Marinescu, Noi descoperiri de epoca bronzului la Bistriţa, FI 5, 1988, 21-37. G. Marinescu, Cercetări şi descoperiri arheologice de epoca bronzului în nord-estul Transilvaniei- Recherches et decouvertes appartenant de l'âge de bronze au NordEst de la Transylvanie, RevBistriţei 7, 1993, 5-27. L. Marta, Der bronzene Nadeldepotfund van Petea, Kr. Satu Mare, în Soroceanu (ed.), Bronzefunde II, 75-94. A. V. Matei, S. Băcueţ Crişan, I. Bejinariu, H. Pop, D. Băcueţ Crişan, A. Cârstea, Pericei, cam. Pericei, jud. Sălaj. Punct: Keller tag, CronCercArh Campania 2004, Bucureşti, 2005, 259-263, nr. 166. M. Sz. Mâthe, Bronze Age Tells in the Beretty6 valley, în Bronze Age Tell settlements on the Creat Hungarian plain 1, IPH 1, Budapest, 1988, 27-122. A. Mozsolics, Der Tumulus van Nyirkarâsz-Gyulahâza, ActaArchHung 12, 1960, 113-123. I. Nemeti, Coiful de bronz de la Pişcolt- Bronzehelm van Pişcolt, StComSatu Mare 1972, 113-120. I. Nemeti, Descoperiri de la sfîrşitul epocii bronzului în zona Carei ului- Decouvertes de la fin de l'epoque de bronze aux environs de Carei, SCIVA 29, 1978, 99-122. 1. Nemeti, Descoperiri de la începutul Hallstatt-ului în zona Carei ului- Entdeckungen vom Beginn der Hallstattzeit in der Gegend um Carei, StComSatu Mare 5-6, 1981-1982, 45-58. 1. Nemeti, Descoperiri arheologice din teritoriul localităţii Moftinu Mic (jud. Satu Mare) - Archii.ologische Entdeckungen auf dem Gebiet des Dorfes Moftinu Mic (Kreis Satu Mare), StComSatu Mare 7-8, 1986-1987, 101-137. 1. Nemeti, Contribuţii la cunoaşterea sfîrşitului epocii bronzului din nord-vestul României - Beitrii.ge zur Erforschung der Spii.tbronzezeit in Nordwestrumii.nien, SCIVA 41, 1990, 19-54. J. Nemeti, Repertoriul arheologic al zonei Carei ului, BiblThracologica 28, Bucureşti, 1999. J. Nemeti, A nagykârolyi "Bobâld" teleptiles legfiatalabb kăzepsă bronzkori telepulesszintje es a hozza kapcsol6d6 kerdesek, comunicare la V. Erdelyi Magyar Regeszeti Konferencia, Kolozsvâr, 2007, november 9-11. Nemeti J., Molnâr Zs., A Tell telepek elterjedese a Nagykârolyi-siksâgon es az Er vălgyeben, Sapientia Kănyvek 14, Kolozsvâr, 2002. J.-W. Neugebauer, Die Nekropole F van Gemeinlebarn, Niederăsterreich. Untersuchung zu den Bestattungssitten und zum Grabraub in der ausgehenden Frii.hbronzezeit in Niederăsterreich sudlich der Donau zwischen Enns und Wienerwald, RGF 49, Mainz am Rhein, 1991. 1. Ordentlich, Un depozit de vase de tip Otomani de la Valea lui Mihai - Ein Verwahrfund van Gefii.ssen vom Typ Otomani aus Valea lui Mihai, region Crişana, StComSibiu 12, 1965, 181-197. 1. Ordentlich, Contribuţia săpăturilor arheologice de pe "Dealul Vida" (comuna Sălacea, judeţul Bihor) la cunoaşterea culturii Otomani (1) - Die Beitrii.ge der archii.ologischen Ausgrabungen am Dealul Vida (Gemeinde Sălacea, Kreis Bihor) zur Kenntnis der Otomani-Kultur, StComSatu Mare 1972, 63-84. 1. Paul, Die Wietenberg-Nekropole und- Siedlung van Sibişeni (Kreis Alba), în I. Paul, Vorgeschichtliche Untersuchungen in Siebenbti.rgen, Alba Iulia, 1995, 164-197. M. Petică, A. Zrinyi, Raport preliminar privind săpăturile arheologice de la Gorneşti (judeţul Mureş)- campaniile 1992-1993-1994- Bericht liber die archii.ologischen

59


Petică, Zrinyi, Materiale

Ausgrabungen in Gorneşti (Kreis Mureş) in den Jahren 1992-1993-1994, Marisia 25, 1996, 35-39. M. Petică, A. Zrinyi, Materiale arheologice descoperite la Gorneşti (jud. Mureş) -Campaniile 1992-1994, 1996, Marisia 26, 2000, 331-374.

Pop şi alţii, Şimleul Silvaniei (1) H. Pop, 1. Bejinariu, P. Pupeză, Şimleul Silvaniei, jud. Sălaj, Punct Observator, CronCercArh Campania 2003, Bucureşti, 2004, 332-335, nr. 188.

Pop şi alţii, Şimleul Silvaniei (Il) H. Pop, 1. Bejinariu, E. Pripon, D. V. Sana, Şimleul Silvaniei, jud. Sălaj, Punct

Pop D., Someş-Uileac

Popescu şi alţii, Cristeşti

Przybyla, Epoka brqzu

Roman, Nemeti, Epbronz

Roska, Rapport

Roska, Asatasok

Roska, Agyagmiivesseg

Roska, Repert6rium Roska, Kolozskorpâd

Rotea, Aşezări

Rusu, Biharea

Rusu, Rebrişoara

Sava, Bestattungen

Soroceanu, Obreja

Observator, CronCercArh Campania 2006, Bucureşti, 2007, 358-361, nr. 185. D. Pop, Aşezarea din epoca bronzului de la Someş-Uileac, judeţul Maramureş- The Bronze age Settlement from Someş-Uileac, Maramureş county, Marmatia 7/1, 83-104. D. Popescu, N. Covaciu, V. Popescu, 1. Puşcaş, Săpăturile de la Cristeşti, SCIV 2, 1951, 279-283. M. S. Przybyla, Poczqtki p6Znej epoki brqzu w dorzeczach Sanu i Cisy- chronologia, obraz kulturowy i transkarpackie powiqzania - Die Anfănge der Spătbronzezeit im Sam- und Theii!,-Raum - Chronologie, Kulturbild und transkarpatischen Beziehungen, în J. Chochorowski (red.), Studia nad epokq brqzu i wczesna epokq zelaza. Ksi~ga poswi~cona Profesorowi Markowi Gedlowi na pi~cdzi~cielocie pracy w Uniwersytecie Jagielloriskim, Krak6w, 2007, 571-640. P. Roman, 1. Nemeti, Epoca bronzului în nord-vestul României, SympThrac 8, Satu Mare-Carei, 1990, 34-41. M. Roska, Rapport preliminaire sur le fouilles archeologiques de l'annee 1925, Dacia 2, 1925, 400-416. M. Roska, Asatasok az ottomanyi Varhegyen es Foldvarban, Dolgozatok-Szeged 6, 1930-1931, 163-177. M. Roska, A kimetszett diszu agyagmuvesseg Erdelyben - Die kerbschnittverzierte Keramik in Siebenburgen, Kozlemenyek Debrecen 1, 1940, 3-26. M. Roska, Erdely regeszeti repert6riuma 1. Oskor, Kolozsvar, 1942. M. Roska, A kolozskorpadi Il. jellegli kulturfacies keramiai emlekei Erdelyben- Die keramischen Reste der Kultur-Fazies Kolozskorpad Il, Kozlemenyek-Kolozsvar 4, 1944, 22-42. M. Rotea, Aşezările culturii Wietenberg - Les etablissements de la culture Wietenberg, EphNapocensis 3, 1993, 25-41. M. Rusu, Contributii arheologice la istoricul cetăţii Biharea - Contributions archeologiques a l'histoire de la cite fortifiee de Biharea, AIIC 3, 1960, 7-25. M. Rusu, Depozitele de bronzuri de la Rebrişoara (raionul Năsăud, reg. Cluj) - Les depâts d'objets en bronze de Rebrişoara, ArhMoldovei 2-3, 1964, 237-250. E. Sa va, Die Bestattungen der Noua-Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung spătbronzezeitlicher Bestathmgsriten zwischen Dnestr und Westkarpaten, PAS 19, Kiel, 2002. T. Soroceanu, Descoperirile din epoca bronzului de la Obreja (jud. Alba) - Die bronzezeitlichen Funde van Obreja (Bez. Alba), ActaMN 10, 1973, 493-515.

Soroceanu (ed.), Bronzefunde Il T. Soroceanu (ed.), Bronzefunde aus Rumănien Il. Beitrăge zur Veroffentlichung

T6th, Marta, Gefăfidepot

Vlassa, Contributii

Vlassa, Cercetări

Vlassa, Coldău

Vulpe, Stand

OpAeHTAHX, OmoMaHb

60

und Deutung bronzeund ălterhallstattzeitlicher Metallfunde in europăischem Zusammenhang, BiblMuzBistriţa Seria Historica 11, Bistriţa, Cluj-Napoca, 2005. K. T6th, L. Marta, GefăEdepot der Felsoszocs/Suciu de Sus-Kultur in NyirmadaValyogvet6, EvkNyiregyhaza 47, 2005, 107-143. N. Vlassa, Contribuţii la cunoaşterea culturii Bodrogkeresztur în Transilvania -Contributions a la connaissance de la culture de Bodrogkeresztur en Transylvanie, SCIV 15, 1964, 351-367. N. Vlassa, Cercetări arheologice în regiunile Mureş-Autonomă Maghiară şi Cluj - Archăologische Forschungen in den Regionen Mureş-Autonomă Maghiară und Cluj, ActaMN 2, 1965, 19-38. N. Vlassa, Să păturile arheologice de la Coldău (jud. Bistriţa-Năsăud)- Die archăologischen Grabungen in Coldău (Bez. Bistriţa-Năsăud), ActaMN 10, 1973, 11-37. A. Vulpe, Stand und Aufgaben der Urnenfelderforschung im Karpatenbecken, în Beitrăge zur Urnenfelderzeit nordlich und sudlich der Alpen, Monographien RGZM 35, 1995, 389-397. M. OpAeHTAHX, TioceAeuu:~ B 0mMaHJ1 B cBeTe noCile,.ţHu:x pacKonoK, Dacia N.S. 7, 1963, 115-138.


Ql .

. .

J 11

u \ 15

\

.~

-0

12

1 114

~Tl ~1 18

o 1 1

11

." ,..

-~--16

Fig. 1. Berea, punct de descoperire neprecizat. Descoperiri Suciu de Sus. Abb. 1. Berea, unbekannte Fundstelle. Suciu de Sus-Funde.


cn N

< ,._, 1

,. .l ,,-.... ""'-""-J

,~

1. Acâş 2.Andrid 3. Archiud 4, 5, 6. Berea 7. Berveni 8. Biharea 9. Bistriţa 10, 11. Carei 12. Căplenl 13. Cehăluţ 14. Cehei 15. Ciceu-Corabia 16. Cipău

~-, ,-----( \ ~ , ... _, ... , ,-, "\. _, \ 1 -- , ... _ _, ' ,,, 1 . ...- -, ./ ~ ~-s

17. Coldău 18. Crasna 19. Curtuişeni 20. Deuş 21. Dindeşti 22. Doh 23. Foieni 24. Gioaglu de Sus 25. Girlşu de Criş 26. Gomeşti 27. Lechinţa 28. Marghita 29. Năsăud

,.7

30. Nlcula 31. Nlmigea 32, 33. Oradea 34. Otomani 35, 36. Pericei 37. Pişcolt 38. Podeni 39. Poderei 40. Poiana 41. Racoş 42, 43, 44. Rebrişoara 45. Sălacea 46. Sântandrei

47. Slblşenl 48. Supuru de Jos 49, 50. Şimleu Silvaniei 51. Tarcea 52. liream 53. Tonclu 54. Unimăt 55, 56. Valea lui Mihai 57. Vermeş 58. Viile Tecii 59. Viişoara 60.Zăuan 61. Zorenl

Fig. 2. Localităti de descoperire transilvănene cu "importuri" Suciu de Sus. Abb. 2. Transsilvanische Fundorte mit Suciu de Sus-"Importe".

.41


Documents

Carol KACSO - Importuri Suciu de Sus în culturile epocii bronzului din Transilvania