Material realizat de elevii clasei a Material realizat de elevii clasei a VIIVII-a D-a D

Coordonator: inst. Diana LadariuCoordonator: inst. Diana Ladariu

Consultant de specialitate: Conf. Consultant de specialitate: Conf. dr. Carmen Gache dr. Carmen Gache

(Univ. ,,Al. I. Cuza’’ (Univ. ,,Al. I. Cuza’’ Iasi)Iasi)

Stârcul roşu-Ardea Stârcul roşu-Ardea purpureapurpurea

Este un oaspete de vară pe teritoriul României,fiind pe cale de dispariţie la scară globală.

Poate fi întâlnit în regiunile mlăştinoase şi bălţile din Delta Dunării. Toamna migrează în

Asia sau Africa.

Are culoarea brun-roşcat, un gît foarte lung şi subţire. Curbura gâtului este puţin rotunjită în

formă de S.

Ca talie, este mai mic decât barza.

Se hrăneşte cu peşte şi amfibieni.

Cuibăreşte în stufărişuri. Femela depune între 3-6 ouă albastre în lunile aprilie-mai, iar incubaţia durează 26-28

de zile

Egreta mică-Egretta garzetta

Este o specie care este în creştere, deoarece nu mai este vânată de către om

pentru penele ornamentale

Este pasare rara, cuibarind in special in Delta Dunarii, in colonii mixte, indeosebi in

salciile pitice, ascunse in masa stufului. Odata cu sosirea toamnei, migreaza spre

Marea Mediterana.

Are penele de culoarea alb imaculat, pe cap are frumoase pene

ornamentale, la fel şi în regiunea spatelui, mult căutate în trecut ca

podoabe vestimentare.

În lunile aprilie-mai, femela depune între 3 si 5 ouă verzui-albastrui ce

sunt clocite împreună cu partenerul. Puii parasesc cuibul înainte de a

putea zbura, căţărându-se cu multă abilitate printre crengi.

Pupăza-Upupa epops Este o pasăre migratoare,

întâlnită în toate zonele de câmpie.

Se recunoaşte uşor după creasta portocalie de pe

cap, pe care o strânge sau o desface. Are un cioc lung

şi uşor curbat în jos. Produce un sunet

inconfundabil ,,Pu-pu-pu’’.

Îşi face cuibul în scorburile din copac, folosind pentru

căptuşire fecale, care au rol de apărare împotriva

prădătorilor

Califarul roşu-Tadorna Califarul roşu-Tadorna ferrugineaferruginea

Cuibăreşte în partea estică a Dobrogei, tot în vizuini, unde femela depune 8—10 ouă

crem-deschis, spre sfârsitul lunii mai şi le cloceşte circa 28 de zile. Ambii

reprezentanţi ai sexelor au penajul cărămiziu, masculul fiind mai aprins colorat

şi având un inel negru de pene în jurul gâtului. Toamna migrează spre nord-vestul

Africii şi în Delta Nilului. Datorită rarităţii sale tot mai accentuate, această specie, ca şi călifarul alb, este pusă sub protecţia legii

pentru a fi ferită de la dispariţie.

Dropia-Otis tardaEste o pasăre care trăieşte în sud-estul Europei şi zonelor cu climă temperată

din Asia. În România s-a găsi până acum câţva ani în Bărăgan şi se mai găseşte în rezervaţia naturală de la

Beba Veche-judeţul Timiş, însă este pe cale de dispariţie.

Raţa roşie-Aythya nyroca

Este cea mai frecventă specie de raţă din ţară, şi mai ales din Delta Dunării, întîlnindu-se în mai toate bălţile

înconjurate de vegetaţie. Cloceşte atît în desişul stufului sau între ierburile

acvatice, cît şi în scorburi, la adăpostul inundaţjilor. Depune 8—10 ouă rozalii, în lunile mai—iunie; cloceşte femela, timp de 24—26 de zile. Masculul este cafeniu-roşcat, cu irisul alb, iar femela

cafenie. Iernează în Africa de nord, valea Nilului, nordul Arabiei şi în India. Unele

exemplare pot fi văzute iernând la noi pe apele neîngheţate.

Această pasăre trăieşte numai în Noua Zeelandă, în păduri, Această pasăre trăieşte numai în Noua Zeelandă, în păduri, având cuibul aşezat pe pământ, între tufişuri. Are un penaj având cuibul aşezat pe pământ, între tufişuri. Are un penaj maroniu cu pete negre, uneori gri sau chiar negru. Această maroniu cu pete negre, uneori gri sau chiar negru. Această specie cuprinde patru subspecii. Principala sa caracteristică specie cuprinde patru subspecii. Principala sa caracteristică

este aceea că nu zboară, în schimb este foarte rapidă pe este aceea că nu zboară, în schimb este foarte rapidă pe pământ şi o foarte bună înotătoare în apă. pământ şi o foarte bună înotătoare în apă.

Se hrăneşte cu insecte, seminţe, fructe, ouă, păsări Se hrăneşte cu insecte, seminţe, fructe, ouă, păsări mici, şopârle, şoareci ceea ce o face omnivora. mici, şopârle, şoareci ceea ce o face omnivora.

Greutatea sa medie este de 1kg( masculii având 1kg Greutatea sa medie este de 1kg( masculii având 1kg si femelele 700g) iar înălţimea de aproximativ 50cm. si femelele 700g) iar înălţimea de aproximativ 50cm.

Durata de viaţă poate ajunge până la 15 ani. Durata de viaţă poate ajunge până la 15 ani.

Un studiu efectuat in anii 1990 au relevat faptul că Un studiu efectuat in anii 1990 au relevat faptul că aceasta specie este pe cale de dispariţie. Cauzele aceasta specie este pe cale de dispariţie. Cauzele

probabile sunt vânarea in secolul XIX de către probabile sunt vânarea in secolul XIX de către europeni pentru mâncare şi ulei, iar băştinaşii din europeni pentru mâncare şi ulei, iar băştinaşii din

insula Maori foloseau pielea lor pentru îmbrăcăminte. insula Maori foloseau pielea lor pentru îmbrăcăminte. Alte cauze sunt câinii, pisicile si şoarecii care atacă Alte cauze sunt câinii, pisicile si şoarecii care atacă ouăle şi puii, competiţia acerbă pentru hrană cu alte ouăle şi puii, competiţia acerbă pentru hrană cu alte specii aduse recent, şi nu in ultimul rând influenţa specii aduse recent, şi nu in ultimul rând influenţa

umană asupra mediului. umană asupra mediului.

Bonasa sewerzowi , cea mai mică specie de cocoş de munte din lume, Bonasa sewerzowi , cea mai mică specie de cocoş de munte din lume, ocupă un areal relativ restrâns din China (S-V Chinei, la est de Tibet, în ocupă un areal relativ restrâns din China (S-V Chinei, la est de Tibet, în

Qinghai, Gansu şi vestul Sichuanului), suferind de-a lungul timpului Qinghai, Gansu şi vestul Sichuanului), suferind de-a lungul timpului pierderi de habitat, în cea mai mare parte din cauza vânătorii ei de pierderi de habitat, în cea mai mare parte din cauza vânătorii ei de

către colecţionarii de ouă. Deşi pare a fi capabilă să reziste unui grad către colecţionarii de ouă. Deşi pare a fi capabilă să reziste unui grad ridicat de exploatare, acestă cauză a condus la reducerea drastică a ridicat de exploatare, acestă cauză a condus la reducerea drastică a numărului de exemplare, la momentul actual pasărea aflându-se pe numărului de exemplare, la momentul actual pasărea aflându-se pe

lista animalelor ameninţate cu dispariţia.lista animalelor ameninţate cu dispariţia.

Corpul este acoperit de un Corpul este acoperit de un penaj penaj de culoare de culoare arămie, gâtul negru are marginile albe, iar ochii arămie, gâtul negru are marginile albe, iar ochii

sunt evidenţiaţi de câte o pată albă, aflată în sunt evidenţiaţi de câte o pată albă, aflată în spatele acestora. spatele acestora.

Femelele depun 5 până la 8 ouă, de la sfârşitul Femelele depun 5 până la 8 ouă, de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii iunie, într-un lunii martie până la începutul lunii iunie, într-un

cuibar cuibar construit din iarbă şi muşchi, poziţionat la construit din iarbă şi muşchi, poziţionat la baza copacilor, în interiorul buştenilor sau printre baza copacilor, în interiorul buştenilor sau printre

straturile de pietre.straturile de pietre.BoBonasa sewerzowinasa sewerzowi se hrăneşte cu muguri şi se hrăneşte cu muguri şi

frunze de răchită sau de mesteacăn şi cu florile frunze de răchită sau de mesteacăn şi cu florile şi bobocii unei mari varietăţi de plante si arbuşti.şi bobocii unei mari varietăţi de plante si arbuşti.

Din cele 122 de specii de pasari inregistrate in Noua Caledonie, insula in nordul Din cele 122 de specii de pasari inregistrate in Noua Caledonie, insula in nordul Australiei, cea mai interesanta este Kagu sau Cagou. Australiei, cea mai interesanta este Kagu sau Cagou. Este considerata Este considerata

emblematica pentru tara de origine. Pasarea este singurul membru al familiei emblematica pentru tara de origine. Pasarea este singurul membru al familiei Rhynochetidae Rhynochetidae

Azi este clasificata printre pasarile aflate in pericol de disparitie. Cele mai Azi este clasificata printre pasarile aflate in pericol de disparitie. Cele mai mari pericole pentru pasare il reprezinta cainii, pisicile, porcii si sobolanii, mari pericole pentru pasare il reprezinta cainii, pisicile, porcii si sobolanii,

dar si micsorarea suprafetelor impadurite. Numarul lor nu depaseste o mie dar si micsorarea suprafetelor impadurite. Numarul lor nu depaseste o mie de exemplare. De aceea a fost dezvoltat un proiect de ocrotire prin de exemplare. De aceea a fost dezvoltat un proiect de ocrotire prin

construirea unui parc forestier numit Riviere Bleue.construirea unui parc forestier numit Riviere Bleue.

Kagu este o pasăre mare cu penaj de Kagu este o pasăre mare cu penaj de culoare alb gri, cu picioare şi cioc culoare alb gri, cu picioare şi cioc

portocalii şi o frumoasă creastă. Ca şi portocalii şi o frumoasă creastă. Ca şi weka sau kiwi nu zboară. Are o înălţime weka sau kiwi nu zboară. Are o înălţime

de 55cm şi picioare destul de lungi. de 55cm şi picioare destul de lungi. Trăieşte în pădurile tropicale, construindu-Trăieşte în pădurile tropicale, construindu-

şi cuibul din nuiele, pe pământ. şi cuibul din nuiele, pe pământ. Păsările se remarcă în special prin Păsările se remarcă în special prin

duetele încântătoare pe care le fac în duetele încântătoare pe care le fac în fiecare dimineaţă pentru circa 15 minute. fiecare dimineaţă pentru circa 15 minute.

Trilurile lor sunt foarte frumoase. Trilurile lor sunt foarte frumoase.

Pasărea de gheaţă trăieşte în Europa, în nordul Pasărea de gheaţă trăieşte în Europa, în nordul Africii, sudul Asiei şi câteva insule din oceanul Africii, sudul Asiei şi câteva insule din oceanul

Pacific.Pacific.

O ciudăţenie a păsării de gheaţă este faptul că nu O ciudăţenie a păsării de gheaţă este faptul că nu îşi construieşte un cuib ca alte păsări, ci sapă cu îşi construieşte un cuib ca alte păsări, ci sapă cu ciocul o galerie in malurile înalte din apropierea ciocul o galerie in malurile înalte din apropierea

apelor.apelor.  

Pasărea măsoară între 15-17 cm iar anvergura Pasărea măsoară între 15-17 cm iar anvergura aripilor este de 25 cm.Cântăreşte în jur de 40 g.aripilor este de 25 cm.Cântăreşte în jur de 40 g.

Depune 6-7 ouă odată sau de două ori pe an între Depune 6-7 ouă odată sau de două ori pe an între mai si septembrie; puii eclozeaza dupa 20 de zile.mai si septembrie; puii eclozeaza dupa 20 de zile.

Se hrăneşte cu peşti mici, raci, broaşte, râme, Se hrăneşte cu peşti mici, raci, broaşte, râme, mormoloci si insecte.mormoloci si insecte.

Pasărea de gheaţă este pe cale de dispariţie din Pasărea de gheaţă este pe cale de dispariţie din cauza poluării mediului şi distrugerea habitatului cauza poluării mediului şi distrugerea habitatului

natural.natural.

Alte păsări pe cale de dispariţie

Măsuri specifice pentru Măsuri specifice pentru ocrotirea păsărilor în ocrotirea păsărilor în

RomâniaRomânia

  Construirea Construirea îîn coloniile de pelicani a unor platforme de stuf n coloniile de pelicani a unor platforme de stuf pentru a servi ca locuri de cuibpentru a servi ca locuri de cuibăărit;rit;

Construirea de garduri joase de nuiele sau valuri de pConstruirea de garduri joase de nuiele sau valuri de păămmâânt/nisip nt/nisip pentru a pentru a îîmpiedica inundarea cuiburilor de cmpiedica inundarea cuiburilor de căătre valuri tre valuri îîn timpul n timpul

furtunilor, furtunilor, îîn situan situaţţia ia îîn care pn care păăssăările cuibrile cuibăăresc pe resc pe ţăţărmuri rmuri joasejoase;;

Pentru Pentru bbarza albarza albăă – montarea de suporturi pe st – montarea de suporturi pe stââlpii de beton ai lpii de beton ai reţreţelelor de joaselelor de joasăă tensiune tensiune îîn localitn localităţăţile populate de berzeile populate de berze;;

Pentru cuibPentru cuibăăritul raritul raţţelor in deltelor in deltăă – instalarea de scorburi artificiale – instalarea de scorburi artificiale sau cosau coşşururi;i;

CConstruirea de cuiburi (platforme) artificiale fie pe stonstruirea de cuiburi (platforme) artificiale fie pe stââncncăăriirii,, fie pe fie pe arborii solitari arborii solitari îîncncăă existen existenţţi pe ci pe cââmpii;mpii;

Marcarea firelor electrice de Marcarea firelor electrice de îînaltnaltăă tensiune cu balize vizibile tensiune cu balize vizibile

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

Cartea rosie a vertebratelor din RomaniaCartea rosie a vertebratelor din Romania, 2005, editori Acad. , 2005, editori Acad. Nicolae Botnariuc si Dr. Victoria TatoleNicolae Botnariuc si Dr. Victoria Tatole

Wikipedia

www.zooland.ro

Fotografii: Carmen Gache (slide 2-6, 12-14),

Diana Lădariu (slide 6, 17)

Internet (slide 1,8,9-11,15,16,18)