Concept, conditionari si studiu de caz comparativ

LEGATURI INTRE CLUSTERE ECONOMICE AUTOMOTIVE

Sabina DIMITRIU

Facultatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu”

MATR an I, 2011-2012

1. Ce este un cluster?

2. Clustere din industria automotiva

3. Obiective. Ipoteza

4. Metode. Materiale

5. Rezultatele analizei comparative. Discutii

6. Concluzii

STRUCTURA PREZENTARII

• Concentrari geografice de companii si institutii asociate cu acelasi profil ce folosesc in comun resurse si care ofera avantaje competitive atat pentru elementele componente, cat si pentru economia regiunii;

• “Ecosisteme economice” - producatori, fabricanti, prestatori de servicii, furnizori, universitati, asociatii profesionale, alte entitati importante din punct de vedere al concurentei;

CE ESTE UN CLUSTER?

FORMAREA UNUI

CLUSTER

1. Sursa de forta calificata de munca 2. Furnizori specializatI 3. Transfer de know-how 4. Dimensiunea spatiala

1920, Marshall

1960, Isard

CARACTERISTICI

Proximitate Legaturi Interactiuni

active Masa critica

• Nivel european:

– rol foarte mare alocat cercetarii si inovarii (~20 mld. EUR investitie anuala);

– Germania – cel mai mare producator european;

• Bench Learning in Cluster Management for the Automotive sector in European Regions (BeLCAR) – retea interregionala a clusterelor europene. Printre membri:

• Caz interesant de globalizare - caracteristici comune indiferent de locul raportarii din punct de vedere statistic;

• Dominanta unui numar mic de firme: – structura concentrata

– industrie relationata

– legaturi verticale

CLUSTERE IN INDUSTRIA AUTOMOTIVA

1. WRS – Cluster automotiv CARS din regiunea Stuttgart 2. ADRVest – Cluster automotiv din regiunea Timisoara

Analiza comparativa a caracteristilor celor doua clustere

OBIECTIVE

1. CARS din regiunea Stuttgart 2. Cluster automotiv emergent din regiunea Timisoara

EXISTA CARACTERISTICI COMUNE?

EXISTA CONDITIONARI SI TRANSFER INTRE CELE DOUA CLUSTERE? DACA DA, CUM SE POT EXPLOATA IN

FAVOAREA CELUI LOCAL?

CE LECTII DE BUNA PRACTICA SE POT INVATA DIN CARS SI APLICA IN MODELAREA CLUSTERULUI DIN TIMISOARA?

• Procesare de date brute;

• Studii, buletine statistice, stiri, articole si brosuri;

• Criterii considerate esentiale:

– Procentul populatiei active angajate in industria automotiva;

– Produsul intern brut;

– Numar de companii, profil si tara de origine;

– Pretul terenurilor din extravilan destinate dezvoltarilor industriale;

– Salariul mediu (inginer mecanic) si gradul de specializare a fortei de munca;

– Inovatie, R&D si colaborare cu mediul academic;

• Criterii considerate importante:

– Accesibilitate, legaturi prin cai de comunicatie;

– Bazinul polarizarii fortei de munca;

– Colaborarea cu administratia.

METODE. MATERIALE

REZULTATELE ANALIZEI COMPARATIVE

806,400

loc.

14,829

loc.

Structura Populatiei

Regiunea Timisoara

Populatie

totala

Populatie

angajata in

industria

automotiva

1,300,000

loc.

107,936

loc. Structura Populatiei

Regiunea Stuttgart

Populatie totala

Populatie

angajata in

industria

automotiva

1. Datele sugereaza diferente notabile intre cele doua formatiuni economice;

2. Structura pe sectoare de munca releva un numar de 4,5 ori mai mare de resurse umane angajate in industria automotiva in Stuttgart;

3. Ambele regiuni sunt accesibile, legaturile pe cai de comunicatie dintre acestea fiind foarte bune;

4. In ambele clustere exista o preponderenta a firmelor de origine germana. Timisoara a sustinut relocarea, in ultimii ani, a unor industrii originare din regiunea Baden-Württemberg (migratie a centrelor de productie automotive)

REZULTATELE ANALIZEI COMPARATIVE

58,5

24,5

5,8

130

0

20

40

60

80

100

120

140

Salariu/ora in

2009 (USD)

Evolutie

(procente) fata de

1999

Germania

Romania

15

160

0

50

100

150

200

Timisoara Stuttgart

Preţ mediu al terenului

cu folosinţă industrială

Pret/mp

extravilan

(EUR)

Diferente in salariul

fortei de munca 5. National, salariile din industria automotiva reprezinta a zecea parte din cele platite in Germania. (inginer mecanic: 3600 EUR in Stuttgart, ~360 EUR/luna in Timisoara)

6. Cluster-ul din Timisoara prezinta un avantaj net din punct de vedere al pretului investitiei initiale in scopul relocarii unei firme, sustinand un pret al terenului extravilan destinat industriilor de 5 – 10 ori mai mic decat cel din regiunea Stuttgart.

Aceste tipologii de relatii intre cele doua clustere valideaza ipoteza, demonstrand

existenta unor dependente pe planul fortei de munca si al pietei investitorilor, limitata si

mereu in cautarea unei pozitionari si a unor resurse mai avantajoase.

CONCLUZII

1. Economii avansate precum regiunea Stuttgart sunt in pericol daca nu reusesc sa isi pastreze avantajul in materie de inovatie si tehnologie superioara.

2. Succesul clusterului automotiv din regiunea Timisoarei depinde de capacitatea acestuia de a atrage in continuare companii internationale si noi sectoare din industria automotiva, fara insa sa mai piarda din forta de munca.

3. Daca regiunea Timisoarei nu reuseste sa atraga companii mari, care sa vina cu unitati de productie in scopul completarii legaturilor verticale, risca sa piarda masa critica – momentan formata numai din companii ce realizeaza o productie sectoriala mecanizata, asadar relocabile usor daca regiunea nu mai prezinta atractivitate.

CONCLUZII 4. Mentinerea atractivitatii clusterului autohton pe piata

internationala de investitii, in contextul cresterii salariilor si al instabilitatii relative economice, va putea fi realizata numai dezvoltand sectoarele cu atractivitate slaba, cum ar fi inovatia, relationarea cu mediul academic si mai ales, specializarea fortei de munca.

Legaturile dintre cele doua clustere sunt puternice, prin prisma unui transfer de forta de munca si a relocarilor companiilor din sectorul auto catre noile oportunitati prezentate de Europa de E. Pierderea unuia reprezinta astfel castigul celuilalt, iar autoritatile si structurile implicate in stimularea cresterii cluster-ului automotiv din Timisoara pot exploata aceste oportunitati.

VA MULTUMESC,

INTREBARI?