View
5
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
8 noiembrie - Sfinţii Arhangheli Mihail
şi Gavriil
Arhanghelii sunt reprezentări mitice
aparţinând calendarului popular dar care
au ca echivalenţi pe Arhanghelii Mihail şi
Gavriil din calendarul ortodox, celebraţi
la 8 noiembrie.
Arhanghelii din calendarul bisericesc
sunt conducătorii cetelor de îngeri, având
aripi şi purtând săbii, ca simbol al
biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în
drumul acestora spre rai.
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de
Dumnezeu la Fecioara Maria să-i ves-
tească taina cea mare a întrupării
Domnului şi tot el a adus drepţilor
Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii
Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhan-
ghelul Mihail este un personaj mai vene-
rat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil.
El poartă, uneori, cheile raiului, este un
infocat luptător împotriva diavolului şi
veghează la capul bolnavilor, dacă
acestora le este sortit să moară, sau la
picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai
trăiască. De multe ori îl întâlnim alătu-
rându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta
tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur
grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu,
asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut Arhanghelii erau sărbătoriţi
pentru că "ei sunt păzitorii oamenilor de
la naştere şi până la moarte, rugându-se
lui Dumnezeu pentru sănătatea aces-
tora". Arhanghelii, în viziunea populară,
asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni
ai casei, ard păcatele acumulate de
patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin
Tradiţiile şi obiceiurile din Brumar
Traditii,
În această zi, finii aduc daruri de colăcei
naşilor, un obicei nu chiar întâmplător,
întrucât, la cununie, cele două lumânări
ţinute de naşi sunt simboluri ale celor doi
Arhangheli, Mihail şi Gavriil.
ŸPe data de 8 noiembrie este oprit cu
desăvârşire să lucrezi sau să te înde-
letniceşti cu treburile casei, oamenii care
nu se supun acestei interdicţii fiind hărăziţi
să aibă parte de mare chin la vremea
morţii.
Superstitii ,
post, conştiinţele.
În zonele muntoase, în care Arhanghelii
erau celebraţi şi ca patroni ai oilor,
stăpânii acestor animale făceau o turtă
mare din făină de porumb, numită "turta
arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi
de oi), ce era considerată a fi purtătoare
de fecunditate. Această turtă se arunca în
dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla
oilor, odată cu slobozirea între oi a
berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus
era semn încurajator, de bucurie în rândul
ciobanilor, considerându-se că în primă-
vară toate oile vor avea miei, iar dacă
turta cădea cu faţa în jos era mare
supărare. Acum se făceau şi se fac şi
astăzi, de 8 noiembrie, pomeniri şi
praznice pentru cei morţi iar, în biserici,
fiecare creştin aprinde câte o lumânare ca
să aibă asigurată lumina de veci,
călăuzitoare pe lumea cealaltă.
"Vara Arhanghelilor" ţine o zi. Pe lângă
aceasta, între Arhangheli şi Crăciun
trebuie neapărat să mai fie trei-patru zile
senine şi călduroase, numite "vara iernii".
În sâmbăta dinaintea sărbătoririi se fac
praznice pentru sufletul morţilor. Ofran-
dele date la pomană pentru morţi, din
Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se
numesc "Moşii de Arhangheli". Fiecare
om trebuie să aprindă o lumânare, care îi
va fi "lumină de veci" în lumea de dincolo.
Se aprind lumânări atât pentru oamenii în
viaţă, cât şi pentru cei dispăruţi fără
lumânare.
Sărbătoarea comemorează aducerea
Fecioarei Maria la Templu de către
părinţii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana. Intrând
în cea mai sfântă cameră a Templului,
Fecioara Maria s-a dedicat unei vieţi de
rugăciune şi slujire a lui Dumnezeu. Tot
aici va primi vestea cea bună că îl va naşte
pe Hristos. Numeroase biserici şi
mănăstiri au adoptat acest hram. În
tradiţia populară, ziua este numită
Sărbătoarea Luminii.
Această sărbătoare ne aminteşte că ale-
gerea Sfintei Fecioare Maria pentru a-L
naşte pe Hristos nu a fost arbitrară. Fe-
cioara Maria a fost continuatoarea unui
21 noiembrie - Sărbătoarea Luminii -
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
dacă noaptea este întunecată, preves-
teşte iarnă grea; sau se pune o crenguţă
de măr în apă acum şi până la Sf. Vasile
dacă înfloreşte, va fi un an nou roditor.
Cine lucrează de Sf. Andrei se îmbolnă-
veşte de Ignat. Pentru a fi feriţi de moroi şi
strigoi, gospodarii ungeau uşile şi feres-
trele cu usturoi. Fetele măsoară acum 9
ceşcuţe cu apă într-o strachină şi o pun la
icoană până a doua zi; apoi măsoară din
nou cele 9 ceşcuţe; dacă rămâne în stra-
chină fie şi numai o picătură de apă, vor
avea noroc; altfel, dacă ultima ceşcuţă nu
se poate umple însemna că nu se vor mă-
rita nici anul viitor şi nici noroc n-o să aibă.
Practicile divinatorii se făceau şi cu
ajutorul a 3 căpăţâni de usturoi puse într-
o covată păzită de o bătrână la lumina
lumânării; dimineaţa, covata era „jucată”
în mijlocul horei, se împărţea usturoiul
care apoi era folosit ca leac sau la farmece
şi descântece.
Alte superstiţii şi obiceiuri menite a feri
oamenii de relele strigoilor şi lupilor:
„Bocetul Andreiului” era o practică
desacrificiu, acum fiind înlocuită cu o
păpuşă din cârpă care este bocită, iar
sacrificiul în sine a fost înlocuit cu tăierea
porcului. „Aflarea ursitului” era o practică
divinatorie făcută de fete, care se
petrecea la fântână, la coteţul porcului, la
gard sau la poarta casei, la masa cu
usturoi. În această noapte se pune grâu la
încolţit şi după felul cum creşte aflăm
dacă anul ce vine va fi bun sau nu. Toate
acestea erau însoţite de petreceri şi
ospeţe, cu mâncare şi băutură, toate
petrecute la adăpostul caselor, bine unse
cu usturoi.
Denumită şi Noaptea Strigoilor, noaptea
29-30 noiembrie a dat numeroase
superstiţii care au devenit apoi obiceiuri.
Există superstiţia că în această noapte
lupul îşi poate îndoi gâtul, ”îşi vede
coada”, devine mai spinten şi prada nu-i
mai poate scăpa nicicum. Tot acum
spiritele morţilor favorizează divinaţia şi
toate actele magice. Este un timp
nesfârşit în care strigoii ies din cimitire şi
pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau
iau potenţa bărbaţilor, ”strică” taurii,fură
sporul vitelor, se joacă cu urşii şi lupii. În
ajun şi ziua este interzis să se lucreze în
casă. Se spune că Sf. Andrei împarte lupi-
lor prada pentru iarna ce vine. Nu este
bine să mături, tot din cauza lupilor, nici
să dai gunoiul afară din casă, să nu dai cu
împrumut nimic şi nici măcar să nu dai de
pomană. Se fac prevestiri meteo: dacă
este senin şi luna plină, iarna va fi cu mină
pe pământurile Daciei. El trebuie să se fi
bucurat de mare respect de vreme ce ziua
lui de celebrare a înlocuit o importantă
divinitate precreştină, personificare a
lupului. Numele zeului uzurpat s-a pier-
dut. Noaptea de Sântandrei (29 - 30
noiembrie) şi ciclul de înnoire a timpului,
care se suprapun peste perioada calen-
daristică a Dionisiacelor Câmpeneşti şi cu
fermentarea vinului în butoaie la popoa-
rele tracice, păstrează numeroase urme
precreştine.
Traditii,
Vasile Alexandri descrie Noaptea Sfântului
Andrei astfel: „Vin strigoii, se adună/ Pără-
sind a lor secrii/ Voi, creştinelor popoare/
Faceţi cruci mântuitoare/ Căci e noaptea-
ngrozitoare/ Noaptea Sfântului Andrii!...”
lung sir de slujitori devotaţi lui
Dumnezeu. Părinţii săi, Ioachim şi Ana,
erau consideraţi „drepţi înaintea lui
Dumnezeu“. Ei s-au rugat cu lacrimi
pentru a dobândi un copil, iar Fecioara
Maria a fost rodul rugăciunii lor. Ana a
făgăduit, încă înainte de a o zămisli, că, de
va avea un copil, îl va închina lui
Dumnezeu. Când fetiţa a împlinit trei ani,
cei doi Sfinţi Părinţi şi-au împlinit
promisiunea, aducând-o la Templul din
Ierusalim.
Ovidenia, ziua intrării Maicii Domnului în
Biserică este socotită în popor dret zi
magică. În această zi se fac previziuni
despre vreme şi oamenii se împacă unii
cu alţii prin iertare. Există superstiţia că
dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi
o lumânare, apa respectivă poate fi bună
de leac în diverse boli. Se spune că în ziua
de Ovidenie se deschid cerurile şi, acum,
cei neprihăniţi cu duhul pot înţelege
„graiul” animalelor. De Ovidenie se ung
uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva
relelor şi a farmecelor care acum încep să
lucreze. Se fac pomeni pentru cei înecaţi
şi pentru cei morţi fără lumânare. Cei care
ţin Ovidenia cred că vor avea spor în
hambare şi belşug în casă; tot astfel se
spune că ologii se pot vindeca de
Ovidenie.
Sântandrei este o mare divinitate geto-
dacă peste care creştinii au suprapus pe
Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat,
ocrotitorul României. El a preluat numele
şi data de celebrare ale Apostolului
Andrei (30 noiembrie), cel care a predicat
în primele decenii după naşterea lui Iisus
30 noiembrie - Sfântul Andrei
Recommended