View
224
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
1
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
DENUMIREA PROIECTULUI: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu AMPLASAMENT: str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii,colţ cu str. Aurel Vlaicu Municipiul Satu Mare, Satu Mare
BENEFICIAR: UNITATEA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE
ELABORATOR STUDIU: SIRBE GHEORGHE STANICA
august-octombrie 2014
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
2
CUPRINS 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE
PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 4
1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic 4 1.2. Date specifice planului analizat 7 1.3. Principalii indici urbanistici 11 1.4. Scurta prezentare a Planului Urbanistic Zonal 12 1.5. Date generale privind planul analizat 12 1.6. Prevederi ale Planului Urbanistic General 22 1.7. Relatia cu alte planuri si programe 24 2. ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI
EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ 26
2.1. Relieful zonei 26 2.2. Geologia – Situri arheologice 26 2.3. Seismicitatea 27 2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona 27 2.5. Date hidrologice si hidrogeologice 28 2.6. Solul 28 2.7. Biodiversitatea 29 2.8. Proiecte de dezvoltare locala 30 2.9. Populatia 30 2.10. Asezari umane si alte obiective de interes public 31 2.11. Evolutia statii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat 32
3. CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV 34
4. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN 38
5. OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ 38
6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 42
7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX TRANSFRONTIERA 51
8. MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI 51
8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL 51 8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu APA 52 8.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu AER 54 8.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse produse de ZGOMOT 54 8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea
efectelor adverse asupra BIODIVERSITATII 55 8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI 55
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
3
8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL 56
9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI 57
10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUZ 64 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 68
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
4
Titularul proiectului: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI
SATU MARE
Persoana de contact: ing. SIRBE GHEORGHE STANICA
Beneficiar: UNITATEA TERITORIALA ADMINISTRATIVA A MUNICIPIULUI SATU MARE
Autorul atestat al studiului: SIRBE GHEORGHE STANICA, loc.Satu Mare str. G.Georgescu
nr. 13, telefon 0744992039, tel/fax 0261-712100,e-ail:sirbestanica@yahoo.com;
Nr.in registru elaboratorilor de studii: 561
Denumirea proiectului: PUZ Stabilirea traseului arterei majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu Amplasament si adresă: str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu Municipiul Satu Mare, judetul Satu Mare Capitolul 1.
EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI
URBANISTIC ZONAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI
PROGRAME RELEVANTE
1.1. Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic
Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu la PUZ Stabilirea traseului arterei
majore de circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu,
municipiul Satu Mare.
Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004 privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu
precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a
evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi
Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
5
Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai
inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor,
conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru
pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea
strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o
metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a
dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003 –
Protocolul privind evaluarea strategica de mediu – si care reglementeaza procedura prin care
anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu.
Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte
semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul
Urbanistic Zonal pentru amplasamentul viitoarei zone rezidentiale propuse de catre beneficiar
promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu
privire la mediu.
In acest sens, Planul Urbanistic Zonal constituie documentatia care stabileste
obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada
urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de
dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse.
Prezentul PUZ la care face referire Raportul de mediu vizeaza:
- inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale dinamice ;
- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se poata dezvolta;
- asigurarea functiunii prioritare de locuinte colective si individuale, care sa valorifice cat mai
bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona centrala a orasului si
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
6
beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura rutiera, transport in comun si retele
edilitare;
- asigurarea in acelasi timp a unei mixitati functionale necesare unei locuiri de calitate,
asociind locuintelor si dotarile comerciale, serviciile si celelalte dotari specifice ;
Rampa de acces la podul propriu-zis se racordează (mal drept) cu intersecţia străzilor
Sighişoara şi Gabriel Georgescu.
Tronsonul între dig şi str. Gabriel Georgescu se va realiza în rambleu între ziduri de
sprijin până la intrados de 1,80 m, în continuare cu deschideri (pasaj superior) de 18,00 –
24,00 m.
Realizarea deschiderilor sub formă de pasaj superior este necesară pentru asigurarea
continuităţii străzii Diana până la staţia de epurare.
- la intersecţia rampei de acces cu actuala stradă Gabriel Georgescu, se propune realizarea
unui sens giratoriu. Realizarea racordului între rampa de acces mal drept cu intersecţia
străzilor Sighişoara, Lunca Sighet, Oradea cu străzile Aurel Vlaicu, B-dul Unirii şi str.
Lăcrămioarei este posibilă:
∗ de la intersecţia cu str. Gabriel Georgescu (girator propus) prin traseul străzii
Sighişoara până la racordarea cu str. Lunca Sighet drum cu două sensuri de
circulaţie;
∗ tronsonul cuprins între str. Sighişoara şi str. Oradea al str. Lunca Sighet se propune
cu sens unic de circulaţie în direcţia străpungerii spre str. Miron Costin;
∗ tronsonul cuprins între străpungere şi str. Sighişoara - str. Oradea se propune cu
sens unic de circulaţie în direcţia str. Sighişoara.
∗ străpungerea între str. Oradea şi str. Miron Costin se realizează pentru două benzi
de circulaţie 7,00 m, trotuare şi spaţii verzi de câte 1,50 m lăţime pe ambele părţi.
∗ traseul studiat se suprapune peste traseul existent al străzii Sighetului între străzile
Miron Costin şi str. Gheorghe Magheru, în continuare se propune o străpungere până
la intersecţia cu str. Liviu Rebreanu.
∗ str. Porumbeilor situată între străzile Liviu Rebreanu şi B-dul Unirii se propune la 4
(patru) benzi de circulaţie fiind stradă colectoare din zonă.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
7
∗ nodul de circulaţie str. Porumbeilor, B-dul Unirii, str. Aurel Vlaicu, str. Lăcrămioarei se
propune a se amenaja cu intersecţie sens girator.
∗ profilele transversale caracteristice propuse şi soluţiile de amenajare sunt prezentate
prin anexa la documentaţie.
De asemenea, prin documentatia de fata se au in vedere si urmatoarele obiective :
- asigurarea cu retele tehnico-edilitare necesare prin racordare la cele existente ;
- masuri si actiuni pentru conservarea mediului ;
- dimensionarea constructiilor si amenajarilor propuse corespunzator temei de
proiectare si suprafetei terenului.
1.2. Date specifice planului analizat
Zona studiată se situează pe malul drept al râului Someş între digul de apărare (zona
bazei OGA) intersecţia cu str.Diana, până la intersecţia str. Porumbeilor cu str. Aurel Vlaicu cu
B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe amplasamentul propus între digul de apărare str.
Gabriel Georgescu în continuare str. Sighişoara, str. Lunca Sighet (sens unic), str. Oradea
(sens unic) până în dreptul imobilului cu Nr. 22.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
8
Poz.1 - Rampa dig Somes
Poz.1.1 – Strpungere rampa Somes – str.Sighisoara
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
9
Poz.2 – Intersectia strazilor – G.Georgescu cu str.Sighisoara
Poz.3 – Intersectia strazilor –str.Sighisoara – str.M.Costin
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
10
Poz.4 – Intersectia strazilor – str.M.Costin – strapungere str.Porumbeilor
Poz.5 – Strapungere str.Porumbeilor din Aurel Vlaicu
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
11
Poz.6 –Strapungere str.Porumbeilor din str.Miron Costin
Între str. Lunca Sighet şi str. Miron Costin se propune o străpungere prin proprietăţi
private în lungime de 180,00 m şi lăţime de 13,00 ÷ 15,00 m, în continuare traseul se
suprapune pe amplasamentul actual al străzii Sighetului (între str. Miron Costin şi str.
Gheorghe Magheru).
Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o
lungime de 110,00 m.
Traseul în continuare se dezvoltă prin str. Porumbeilor la str. Aurel Vlaicu – b-dul Unirii.
La aspectul dezolant al celor trei zone contribuie inexistenţa posibilităţii de circulaţie şi a
unei concepţii de realizare a unor artere de circulaţie cu evitarea zonei centrale al municipiului.
Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:
� nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
12
� est – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
� sud – digul Somesului;
� vest – case cu gradini – statia de epurare a municipiului Satu Mare.
Prezenta propunere de arteră majoră de circulaţie realizează o circulaţie fluentă. Sunt
necesare realizarea unor zone noi de străzi prin străpungeri între str. Lunca Sighet şi Miron
Costin, respectiv între str. Magheru şi Liviu Rebreanu.
Pentru aceste lucrări sunt necesare demolări de case şi exproprieri de terenuri.
Nr.case demolate: 10 clădiri cu 9 proprietari.
Suprafaţa de teren expropriat: 1,09 ha de la 25 proprietari
Din care: Sediu OGA: 0,06 ha
Proprietăţi particulare: 1,03 ha
Podul cu 2 benzi de circulaţie se continuă cu 2 benzi pe str. Sighişoara, pe str. Oradea
şi Lunca Sighetului. Se propun sensuri unice, pentru a reduce exproprierile de terenuri.
Urmează străpungeri între str. Lunca sighetului şi Miron Costin cu 2 benzi de circulaţie, str.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
13
Sighetului tot cu 2 benzi.
Străpungerea între str. Magheru şi Liviu Rebreanu va fi cu 2 benzi de circulaţie, iar str.
Porumbeilor care colectează circulaţia şi din zona B-dul Unirii şi str. Aurel Vlaicu etc. se
propune cu 4 benzi de circulaţie.
Intersecţia str. Porumbeilor colţ cu b-dul Unirii se va rezolva cu sens giratoriu fiind o
intersecţie foarte circulată.
Propuneri de clădiri noi, mobilare traseu, arteră majoră de circulaţie:
Clădirile P+1, P+2M în stare bună, realizate în ultimii ani, se propun spre menţinere.
Clădirile cu regim de înălţime parter se propun spre înlocuire treptată, în funcţie de
cerinţa socială.
Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.
POT . 40% maxim
CUT: 2,00 maxim.
Se instituie aliniamentele stradale care trebuie respectate.
Aliniamentele stradale permit lărgirea traseului existent şi propus actualmente cu 2
benzi, în caz că va fi necesar într-o perspectivă mai îndepărtată.
Distanţele dintre vecini se vor realiza conform Codului Civil şi Normelor sanitare.
Se propune prin Desfăşurări stradale, înălţimea minimă şi maximă a clădirilor noi
propuse.
Funcţiunea de bază este cea de locuit şi funcţiuni complementare zonei de locuit.
Sediul OGA – lângă digul Someşului rămâne pe amplasament, se vor demola 2 clădiri
care se vor reconstrui pe amplasamentul existent pe incinta micşorată.
Pe traseul arterei majore se pot realiza locuinţe cu spaţii libere la parter, în jurul
sensului giratoriu. Pe B-dul Unirii se propune obligatoriu spaţii libere la parter cu funcţiuni
complementare zonei de locuit. Acest sens giratoriu este la intersecţia a două artere majore de
circulaţie care trebuie să fie şi un element urban cu importanţă.
Prin PUZ sunt mentionate urmatoarele:
Utilizari admise:
- locuinţe P + 2 + M şi P + 1, P + 2 cu şi fără spaţii libere la parter
- instituţii şi servicii locale cu excepţia celor de prestări servicii cu efecte
poluante
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
14
- zone plantate
- circulaţii rutiere şi pietonale
- lucrări tehnico-edilitare.
Utilizari interzise:
- conform punctului Interdicţii – interdicţii definitive - orice funcţiune poluantă sau generatoare de riscuri - construcţii sau amenajări provizorii, inestetice sau din materiale nedurabile - anexe gospodăreşti pentru creşterea animalelor - garaje independente aşezate haotic.
Pentru orice funcţiune admisă la autorizare se vor respecta legile şi normele în vigoare.
Aliniamentele se vor determina cu asigurarea profilelor indicate pentru străzi cu o retragere de până la 5 m în general.
1.3. Principalii indici urbanistici Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.
POT . 40% maxim
CUT: 2,00 maxim.
Bilant teritorial propus
Nr. crt.
TEREN AFERENT EXISTENT PROPUS
Ha % Ha %
1. TOTAL TEREN 15,72 100 15,72 100 2. ZONĂ DE LOCUIT
- locuinţe individuale, colective 12,17 77,42 10,83 68,90
3. INSTITUŢII ŞI SERVICII 0,36 2,29 0,40 2,55 4. FUNCŢIUNI
COMPLEMENTARE ZONEI DE LOCUIT
0,29
1,84
0,80
5,09
5. CAROSABIL – drum, rampă pod 1,60 10,18 2,07 13,17 6. TROTUARE 0,70 4,45 0,85 5,40 7. Zone verzi stradale 0,60 3,82 0,77 4,89
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
15
1.4. Scurta prezentare a Planului Urbanistic Zonal
În Planul Urbanistic General zona studiată este delimitată în următoarele Unităţi Teritoriale de
Referinţă:
- UTR 05.05 între str. L. Rebreanu şi B-dul Unirii, str. Porumbeilor - cu 4 benzi de circulaţie
- UTR 05.06 între Dig Someş şi str. L. Rebreanu.
În ambele UTR-uri traseul propus este tratat ca arteră majoră de circulaţie, cu următorii indici
urbanistici propuşi:
POT = 40%
CUT = 2,00
1.5. Date generale privind planul analizat
1.5.1. SITUATIA EXISTENTA
Evoluţia zonei Zona studiată este o zonă urbană de locuit, cu case realizate în mare parte în jurul
anilor 1950 – 1960. Există şi intervenţii mai noi, case P+1, P+2 şi P+2+M realizate mai recent.
Starea caselor de locuit, în general, este bună. Există grădini destul de mari, care servesc ca
şi „plămânii” oraşului. Funcţiunea principală este de locuinţe mici şi funcţiuni complementare
zonei de locuit.
Încadrarea în localitate
Zona studiată este situată în zona de nord a municipiului Satu Mare. Terenul
actualmente este zonă de locuit, cu locuinţe mici în majoritate.
Elemente ale cadrului natural
Zona studiată, este în general, un teren plat, cu denivelări nesemnificative. Strada
Lunca Sighetului cândva a fost digul Someşului, deşi o parte din terenul studiat a fost Lunca
Someşului. Terenul din zonă este un teren fertil, în multe locuri funcţionau grădinării ale
oraşului.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
16
Terenul studiat nu se află în nici o zonă protejată.
Nu există situri arheologice, monumente de arhitectură şi monumente ale naturii. Circulaţia –
Circulaţia actuală în zona studiată este redusă întrucât nu sunt legături cu artere
importante.
Prezenta documentaţie studiază posibilitatea de a crea condiţii optime circulaţiei rutiere
în zona de nord-vest a municipiului Satu Mare.
Ocuparea terenurilor
- În zona studiată, funcţiunea principală este cea de locuit cu funcţiuni complementare.
- Lângă digul Someşului exista înainte Oficiul de Gospodărirea Apelor. - Gradul de ocupare al terenului este la o cotă inferioară. - Fondul construit existent este alcătuit în mare parte din case parter în stare bună şi
mediocră, care treptat se vor înlocui. - Zona adiacentă zonei studiate asigură serviciile necesare. - Zona studiată nu are spaţii verzi publice, spaţiile verzi pot fi considerate grădinile
existente ale caselor individuale. - În zona studiată nu există riscuri naturale. - Principala disfuncţionalitate o reprezintă circulaţia greoaie, starea rea a drumurilor în
unele zone, profile stradale şi intersecţii necorespunzătoare.
Din analiza situaţiei existente rezultă următoarele disfuncţionalităţi:
- circulaţie greoaie în zonă; - lipsă acces carosabil şi pietonal; - lipsă infrastructură edilitară.
Echiparea edilitara
Alimentarea cu apa În prezent, în zona ce face obiectul prezentei documentaţii există reţele de alimentare
cu apă pe str. Diana, Sighişoara, Oradea, Lunca Sighetului, Sighetului, Porumbeilor şi B-dul
Unirii.
Canalizarea menajera si pluviala
În zona care face obiectul prezentei documentaţii, există reţele de canalizare comunale
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
17
în sistem unitar gravitaţional pe aceleaşi străzi unde există alimentare cu apă. Alimentarea cu gaze naturale
La ora actuală, în zona studiată există o reţea de gaze naturale de presiune redusă, pe străzile care fac obiectul prezentului P.U.Z.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajere
Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii pe combustibili solizi si gazosi.
Alimentarea cu energie electrica
Necesităţile elecroenergetice actuale a zonei studiate sunt acoperite prin reţeaua de
distribuţie stradală de joasă tensiune (0,4 kV), realizată sub formă de linii aeriene instalate pe
stâlpi din beton, şi asigură racordarea la reţeaua de distribuţie a consumatorilor casnici şi a
unităţilor de interes public. Reţeaua electrică de distribuţie de joasă tensiune (0,4 kV)
însumează o lungime de c.c.a. 4,188 km sunt instalate pe stâlpi din beton.
Reţeaua de transport de medie tensiune de (20 kV), în zona însumează o lungime de
c.c.a. 1,28 km.
Asigurarea energiei electrice pentru consumatorii casnici si a utilităţilor publice aferente se face prin intermediul a 5 transformatoare. Telecomunicatii
In zona studiata exista atat retea telefonica (clasica) subterana (in tubulatura multicanal
si camera de tragere), cat si fibra optica, cablu TV, antene pentru telefonie mobila.
Probleme de mediu În zona studiată nu există riscuri naturale şi antropice.
Cursul Someşului este apărat cu un dig puternic, realizat după inundaţiile din 1970.
Pe terenul studiat şi în zona adiacentă nu există valori de patrimoniu ce necesită
protecţie.
Zona de protecţie pentru intervenţii ale digului este asigurată din str. Diana. Zona de
protecţie a staţiei de epurare a oraşului nu atinge zona studiată.
Între zona studiată şi staţia de epurare există un teren cu P.U.Z. aprobat pentru locuinţe
individuale.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
18
Opţiuni ale populaţiei Interesul populaţiei din zonă este să dispară disfuncţionalităţile existente.
Se doreşte o circulaţie fluentă şi folosirea terenurilor la nivel urban. Administraţia
publică locală doreşte realizarea unei artere majore de circulaţie, o centură interioară care să
fluidizeze circulaţia.
1.5.2. SITUATIA PROPUSA
Valorificarea cadrului natural
Zona studiată este un teren intravilan construit cu locuinţe mici.
Propunerile din prezenta documentaţie au rolul de a valorifica superior acest teren,
realizând o arteră majoră de circulaţie într-un cartier rezidenţial de locuinţe.
În prima fază trebuie realizate cele două străpungeri de străzi cu demolarea unor case,
după care se poate realiza înlocuirea fondului construit, după cerinţa socială.
Modernizarea circulaţiei
Prin Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, s-a impus rezolvarea
următoarelor disfuncţionalităţi:
- reorganizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în municipiu;
- eliminarea tranzitării auto a zonei centrale istorice;
- asigurarea fluenţei traficului rutier intern prin îmbunătăţiri de curbe şi intersecţii prin
realizarea unor străpungeri de străzi.
Prin amplasarea noului obiectiv se impune remodelarea arhitectural-urbanistică şi
funcţională a zonei.
Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm că municipiul a devenit, prin
poziţia sa geografică, în condiţiile existenţei punctelor de trecere a frontierei de la Petea,
respectiv Halmeu, un punct de tranzit pe relaţiile internaţionale care se desfăşoară în zonă.
Zona afectată circulaţiei rutiere necesită creşterea suprafeţei, modernizarea, realizarea
de noi trasee, degajarea zonei centrale de trafic greu şi de tranzit.
Cu privire la reglementările propuse pentru P.U.Z. pentru organizarea zonei de
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
19
circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu, menţionăm:
- s-a stabilit limita zonei studiate P.U.Z.;
- se instituie interdicţie temporară de construcţie până la definitivarea documentaţiilor
pentru investiţie:
- s-a stabilit posibilitatea de realizare a rampei de acces pe malul drept al râului
Someş între axul digului de apărare (intersecţia cu str. Diana) şi intersecţia cu str.
Gabriel Georgescu, inclusiv profilul transversal caracteristic pentru rampa de acces;
- s-au stabilit profilele transversale caracteristice pe traseul arterei majore, studiat
între str. Diana şi intersecţia cu B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu.
Descrierea soluţiei de organizare urbanistică
Criteriile principale de organizare urbanistică au fost, în principal, următoarele:
- descongestionarea şi reorganizarea circulaţiei carosabile în municipiu;
- extinderea sau refacerea, după caz, a infrastructurii tehnico-edilitare;
Organizarea circulaţiei – căile de comunicaţie
Organizarea circulaţiei municipiului Satu Mare se fundamentează pe caracteristicile
traficului actual şi de perspectivă, preluând prevederile din Planul Urbanistic General.
Prin poziţia sa geografică la limita de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul Satu
Mare a devenit un punct de tranzit prin existenţa punctelor de trecere a frontierei de la Petea,
respectiv Halmeu, pe relaţii internaţionale.
Dezvoltarea echipării edilitare
Alimentarea cu apă În vederea rezolvării alimentării cu apă a zonei respective se propune realizarea unei
reţele de apă din conducte de polietilenă PE 90-110 mm pe toate străzile noi propuse, montate
în zone verzi. Reţeaua de apă propusă se va racorda la reţeaua existentă pe str. Lunca
Sighetului şi Miron Costin, respectiv pe str. Sighetului şi Liviu Rebreanu şi va avea o lungime
de cca. 300 m.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
20
Canalizarea Pentru rezolvarea canalizării zonei în cauză se propune realizarea unei reţele de
canalizare noi propuse.
Canalizarea respectivă se va descărca în canalele existente în zona studiată, în funcţie
de debitele rezultate în condiţii de teren.
Reţeaua de canalizare nouă se propune din tuburi de PVC având Dn 300 ÷ 400 mm cu
lungimea totală de cca. 300 m.
Alimentarea cu gaze naturale
Pe străzile noi propuse se va realiza reţea de gaze naturale de presiune redusă de
unde se vor executa branşamentele.
Reţeaua de gaze se va realiza din ţevi de polietilenă montate subteran, de preferinţă în
zone verzi.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajera
Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii pe
combustibili solizi si gazosi.
Retele telefonice
Noile investitii se vor racorda la reteaua existenta in zona. Se vor crea conditiile
racordarii la retele moderne de telecomunicatii.
Alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se va asigura, în continuare, din
sursele existente şi în prezent. Posturile de transformare existente se vor menţine atât ca
amplasament cât şi ca putere.
Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei, realizarea unei artere majore de
circulatie, se propune construirea unui sistem de distributie capabil să acopere atat necesitatile
energetice ale serviciilor publice zonale (iluminat stradal) cât şi necesităţile private. S-a
prevazut un sistem de distribuţie realizat pe stâlpi cilindrici din beton centrifugat, echipate cu
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
21
corpuri de ilummunat de 9m înălţime, amplasate la un interval de 25-30m, care asigura, pe
lângă iluminatul public, şi susţinerea reţelei trifazate de alimentare a consumatorilor casnici.
Realizarea lucrărilor electroenergetice propuse implica execuţia c.c.a. 1,2 km reţele
aeriene de joasa tensiune.
3.7. Protecţia mediului Propunerile şi măsurile de intervenţie urbanistice sunt :
- construcţiile permise a fi autorizate sunt locuinţe P+2+M; P+2; P+1+M; P+1 cu şi
fără spaţii libere la parter precum şi instituţii şi servicii publice cu excepţia celor de
prestări servicii cu efecte poluante;
- canalizarea menajeră va fi racordată la reţeaua de canalizare din zonă;
- deşeurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi a judeţului cu ajutorul unei
firme autorizate;
- zona de locuinţe va căpăta un aspect urban mai pronunţat, demn de o arteră majoră
de circulaţie;
- prin propunerile de modernizare a străzilor existente sau propunerile de străzi noi
vor fi eliminate disfuncţionalităţile din domeniul căilor de comunicaţie şi al reţelelor
edilitare majore.
3.8. Obiective de utilitate publică Obiectivele de utilitate publică propuse sunt :
- realizare de străzi noi, străpungeri
- echipare edilitară pe străzile propuse;
- reamenajare sediu OGA;
Zona studiată este o zonă cu precădere rezidenţială, deci funcţiunea propusă este cea
de locuire. Locuinţele propuse pot avea funcţiuni complementare, care să nu deranjeze
funcţiunea de bază.
Conform Legii 213/1998 au fost identificate următoarele tipuri de proprietate asupra
terenului :
- teren proprietate publică de stat de interes local (străzi, trotuare)
- terenuri proprietate privată de stat de interes local (sediu OGA)
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
22
- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice.
Circulaţia terenurilor
Pentru realizarea străzilor noi (străpungeri) corecturile de intersecţii, realizarea de
sensuri giratorii este necesară exproprierea unor terenuri în interes public.
- terenuri propuse pentru trecere din proprietate privată în proprietate publică de stat.
Gospodaria de deseuri menajere
Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta urmãtoarele deseuri:
- gunoaie menajere - cod 20 03 01;
- resturi de ambalaje (hârtie, carton) - cod 15 01 01;
- materiale plastice - cod 15 01 02;
- gunoiul stradal - cod 20 03 03.
Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate în containere tip si se vor ridica de câte
ori va fi necesar prin intermediul serviciului de salubrizare din zona, cu care urmeaza sa se
incheie un contract.
Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective), precum si orice unitate cu
caracter lucrativ, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere
in containere. In spatii special amenajate la parterul cladirii sau in platforme care sa respecte
distanta de protectie de minim 5 m fata de cea mai apropiata fereastra a apartamentelor din
blocurile de locuinte, conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1935/13.09.1996. La nivelul
fiecarei grupari de locuinte va fi amenajata o platforma pentru colectarea selectiva a
deseurilor.
Din punct de vedere al deseurilor eliminate la depozitele de colectare, se va urmari
scaderea cantitatii acestora prin colectarea selectiva a deseurilor reciclabile din cantitatea de
deseu general.
Ambalajele din carton, hârtie si altele asemãnãtoare, vor fi valorificate prin centrele de
colectare sau prin unitãti interesate, cu care se va încheia un contract.
Gunoaiele menajere vor intra în circuitul de evacuare existent in zona.
Gunoiul stradal - cod 20 03 01, frecvent, cât si cel rezultat de la curãteniile generale de
primãvarã si varã, vor fi depozitate în containere si vor fi evacuate la groapa de gunoi.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
23
1.6. Prevederi ale Planului Urbanistic General
S-a ţinut cont de prevederile Planului Urbanistic General (P.U.G.) întocmit de S.C. SIGMA
PROIECT S.A. Satu Mare, Pr.nr. 1-4610-06.1996, avizat prin Hotărârea Consiliului Local al
Municipiului cu Nr. 42/12.10.95.
Prevederi ale P.U.G.
În Planul Urbanistic General zona studiată este delimitată în următoarele Unităţi
Teritoriale de Referinţă:
- UTR 05.05 între str. L. Rebreanu şi B-dul Unirii, str. Porumbeilor cu 4 benzi de circulaţie
- UTR 05.06 între Dig Someş şi str. L. Rebreanu.
În ambele UTR-uri traseul propus este tratat ca arteră majoră de circulaţie, cu următorii
indici urbanistici propuşi:
POT = 40%
CUT = 2,00
1.7. Relatia cu alte planuri si programe
In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita
aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost
urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si programe:
• Planul judetean de Gestionare a Deseurilor – potrivit acestui plan, printre
principalele obiective strategice, pentru zona analizata ar trebui sa se regaseasca:
minimizarea cantitatii de deseuri generate, asigurarea celor mai bune optiuni de
colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si eliminare
finala, promovarea tratarii deseurilor, reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje
generate, valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje, separarea pe fractii a
deseurilor din constructii si demolari, colectarea selectiva pe categorii de deseuri si
constientizarea populatiei in vederea colectarii selective.
• Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest – Prioritatea 8 – dezvoltare urbana
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
24
– aceasta strategie evidentiaza principalele probleme cu care se confrunta localitatile
urbane din regiune, dintre acestea specifice zonei analizate sunt: infrastructura
tehnico-edilitara deficitara, zone industriale abandonate. De asemenea, aceasta
strategie stabileste o serie de prioritati ce pot fi aplicate si in zona analizata. Dintre
acestea mentionam: crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de
crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental si
promovarea politicilor de mediu; crearea unor posibilitati de diversificare a activitatilor
economice, indeosebi prin valorificarea potentialului local; actiuni de regenerare
urbana-cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, promovarea valorilor
specifice locale.
Capitolul 2
ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI EVOLUTIA
PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ
2.1. Relieful zonei
Relieful judeţului Satu Mare este variat, cuprinzând principalele forme de relief (câmpie,
deal, munte), constând dintr-o serie de unităţi geomorfologice. Acestea se grupează în
următoarele categorii: regiunile de câmpie situate în partea centrală şi de vest a judeţului;
piemonturile din partea sudică şi sud-vestică a teritoriului, la care se ataşează şi Culmea
Codrului; zona Munţilor Oaş-Gutâi, respectiv Depresiunea Oaşului, ce se întind în partea de
est şi nord-est a regiunii. Altitudinea medie a judeţului este de 124 m.
Forma de relief predominantă este câmpia care reprezintă 63% din suprafaţa totală a
judeţului.
Câmpia Nirului – cuprinde nisipurile din nord-vestul ţării, având o configuraţie
caracteristică de şiruri de dune ce alternează cu terenuri mlăştinoase de interdune; altitudinile
sunt cuprinse între 130-160 m. Nisipul provine din materialul aluvionar depus de râurile Tisa,
Someş, Crasna, la sfârşitul pleistocenului în urma fragmentării conului de dejecţie construit de
aceste ape curgătoare.
Câmpia Careiului – se prezintă ca o prispă mai înaltă cu altitudini cuprinse între 120-
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
25
163 m. Relieful zonei, format în pleistocen şi modelat prin eroziunea fluviatilă, în prezent este
slab ondulat. Materialul parenteral al solurilor este format din luturi argiloase-gălbui, iar
depozitele de suprafaţă au un caracter loessoid.
Câmpia Ierului – s-a format în locul unui străvechi şanţ tectonic care până la începutul
holocenului era albia comună de scurgere a întregului sistem hidrografic a Tisei superioare.
Culoarul Ierului, lat de 5-15 km, este o zonă mlăstinoasă şi inundabilă, prin care curge doar
pârâul Ier formând imense meandre. Este o câmpie joasă situată la circa 120 m înălţime.
Câmpia Ecedea – se întinde în partea de nord-vest a regiunii în bazinul fostei Mlaştini
Ecedea. Acest bazin care s-a format la limita holocenului vechi şi nou, adăposteau una din
cele mai mari mlaştini eutrofe de pe continent. Este cea mai joasă câmpie din jud. Satu Mare,
având altitudini cuprinse între 112-127 m. Materialul parental al solului este format din
depozite argiloase-gleizate.
Câmpia Crasnei – este o zonă joasă, situată la sud de Câmpia Ecedea, aluvionată şi
drenată de râul Crasna. Altitudinile sunt cuprinse între 116-127 m. Suprafaţa care în general
este plană prezintă pe alocuri forme de microrelief pozitive (grinduri), precum şi negative
(microdepresiuni).
Câmpia Someşului – este cea mai întinsă zonă de şes din nord-vestul ţării, fiind
străbătută de râul Someş, ale cărui aluviuni au format-o. Relieful său este relativ monoton,
caracteristic regiunilor de acumulare. Altitudinea variază între 118-160 m.
Zona colinară ocupă cca. 25% din teritoriul judeţului, cuprinzînd:
Dealurile Tăşnadului – se întind în partea de sud-vest a judeţului, între culoarul Ierului şi
râul Crasna. Dealurile au formă de culmi boltite, brăzdate de ape curgătoare
intermitente.Vârful cel mai înalt, Vulturului (de 330m) se găseşte în partea de sudică a zonei.
Spre nord colinele se termină brusc, pe când spre vest se află în contact direct cu terasa
Ierului.
Piemontul Codrului - se întind la poalele Culmii Codrului şi este constituit din material
aluvionar de glacis, transportat de apele curgătoare din acest masiv. Crestele au înălţimi de
180-300 m, iar pe măsură ce înaintăm spre câmpie, colinele devin din ce în ce mai domoale.
Culmea Codrului – este o culme larg boltită, formată din şisturi cristaline. Lungimea
crestei principale este de 22 km. Deşi are înălţimi reduse, privită dinspre câmpie pare o
masivă zonă montană. Vârfurile cele cele mai înalte sunt aşezate pe creasta principală:
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
26
Lespezi 575 m, Ţicău 533 m, Tarniţa 551 m.
Luncile înalte, situate de-a lungul cursurilor de apă Talna, Tur, Valea Albă, Pîrîul Rău,
Lechincioara şi terasele piemontane de confluenţă alcătuiesc Depresiunea Oaşului,
depresiune montană bine individualizată, cu o suprafaţă de 614 kmp şi altitudine medie de
200-220 m. Această zonă pe baza particularităţilor fizico-geografice se subdivide în trei
bazinete: Negreşti-de formă semicirculară, Târşolţ-sub forma unui culoar; Cămărzana-de
forma unei pâlnii.
Dealurile piemontane cu înălţimi până la 600 m, ce mărginesc Depresiunea Oaşului, pe
alocuri sunt supuse degradării. Din punct de vedere geomorfologic se disting trei sectoare de
piemonturi: cele înalte şi intens degradate, apoi cele mijlocii sau propriu zise şi câmpiile
piemontane. Principalele cursuri de apă din zonă sunt însoţite atât de grinduri cât şi de braţe
părăsite şi belciuge. Există în zonă şi câţiva martori de eroziune, formaţi din roci vulcanice, ca
Belioara sau Măguriţa.
Munţii Oaşului – au înălţimi reduse între 400-600 m, închid dinspre N-E şi V
Depresiunea Oaşului. Puţinele vârfuri care ating 800 m: Frasinul şi Obârşiei, se găsesc la
extremitatea estică a teritoriului. Munţii Oaşului, intens fragmentaţi, se caracterizează prin
forme rotunde de stoguri: Gemenele de la Cămărzana, Jelejnicul de la Călineşti-Oaş, Cetăţuia
de la Gherţa Mare şi Dealul Babii de la Turţ. Ramificaţiile vestice ce au înălţimi reduse, apar sub
formă de martori de eroziune. Spre Câmpia Someşului, unde zona piemontană propriu-zisă
lipseşte, M-ţii Oaşului se prelungesc cu nişte pinteni.
Munţii Gutâiului – ramura vestică a acestor munţi, denumită Masivul Ignişului, cu
înălţimi cuprinse intre 600-1201 m, delimitează spre răsărit judeţul Satu Mare de Maramureş.
Vârfurile cele mai înalte: Pietroasa (1201 m), Ţiganul, Soci, Piatra Strungii, Călămari şi Miculi.
În dreptul vârfului Buian (1064 m), care este aşezat mai la vest, creasta principală ia o direcţie
N-NV, iar în continuare se întinde Piciorul Sălătrucului, urmat de o serie de vârfuri: Tribşorul,
Bărbunoacele, Vezăul, Vârful Mare, care depăşesc sau se apropie de 1000 m. Apoi creasta
coboară treptat până la pasul Huta, unde acest masiv se învecinează cu Munţii Oaşului.
2.2. Geologia
Din punct de vedere geologic judeţul Satu Mare se află la contactul dintre microplaca
pannonică şi cea transilvană, iar din punct de vedere geografic la extremitatea de NV a
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
27
României.
Deoarece în regiune aflorează la zi formaţiuni holocen superioare (nisipuri, pietrişuri şi
argile), şi doar local formaţiuni cristaline precambriene (zona Codru) sau formaţiuni aparţinând
eruptivului neogen (M-ţii Oaş-Gutîi), structura geologică se cunoaşte datorită cercetărilor
efectuate în anii ́60- ́70 pentru evidenţierea de zăcăminte de ape geotermale şi a eventualelor
zăcăminte de hidrocarburi.
Fundamentul regiunii este constituit din formaţiuni aparţinând autohtonului de Bihor şi
care cuprinde soclul cristalin, depozite sedimentare triasice, jurasice şi cretacic inferioare.
Cristalinul – de vârstă precambriană este formată din şisturi cristaline în facies
mezozonal (micaşisturi, gnaisse, cuarţite), cel mai apropiat afloriment al acestor formaţiuni
fiind în afara judeţului, pe teritoriul com. Şamşud (jud. Sălaj). Aceste formaţiuni au fost întâlnite
în forajele structurale de prospecţiuni între adâncimile de 1754 m şi 3005 m. Cristalinul
prezintă o tendinţă pronunţată de afundare în trepte către vest.
Peste formaţiunile sedimentare urmează o lacună de depunere, primele formaţiuni
interceptate fiind cele aparţinând depozitelor în facies de fliş de vârstă cretacic inferioară în
zona de sud a judeţului.
Cuvertura post-tectonică (depozitele sedimentare paleogene) sunt dispuse transgresiv
şi discordant peste formaţiunile cretacice. Grosimea acestor formaţiuni atinge 1000 m şi
prezintă un facise flişoid, grezos, fiind format în preponderenţă din gresii şi argile.
Formaţiunile neogene stau transgresiv şi discordant peste formaţiunile paleogene şi
sunt compuse din depozite miocene (badenian şi sarmaţian) şi pliocene în facies pannonic.
Grosimea acestor formaţiuni atinge dezvoltarea maximă de cca. 450 m la nord de mun. Carei.
Sarmaţianul este reprezentat în zonele de ramă şi în sectoarele de ridicare a fundamentului.
Formaţiunile sunt compuse din gresii şi marne cu intercalaţii de conglomerate. În general toate
aceste formaţiuni sedimentare urmează structura regiunii, având tendinţa de afundare în trepte
către vest.
Pliocenul în facies pannonic este constituit din nisipuri şi pietrişuri, urmat de argile şi
marne argiloase. Grosimea maximă a depozitelor a fost întîlnită în zona de subsidenţă majoră
Moftin – Sânnicolau de Munte, unde grosimea depozitelor ajunge la 2800 m.
În urma activităţilor vulcanice, în zona de N şi de E a judeţului, începând cu badenianul
şi până la ponţian au fost puse în loc importante roci eruptive. Depunerile au avut loc pe
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
28
principalele fracturi existente din zona de bordură bazinului Oaşului. Aceste manifestări
vulcanice se continuă pe aliniamentul M-ţilor Ţibleş – Căliman – Harghita.
Prin lucrările de prospecţiuni geologice au fost identificate roci eruptive de diverse tipuri:
microdiorite porfirice, microdiorite porfirice cuarţifere, bazalte, sticle vulcanice riolitice, bazalte,
andezite bazaltoide, andezite cu hipersten şi augit etc. Formaţiunile depuse în cele trei faze
ale eruptivului neogen prezintă intense alterări hidrotermale (sericitizări, cloritizări, propilitizări,
argilizări, bentonitizări). Activitatea vulcanică din această zonă a avut paroxismul maxim în
pannonian. Manifestările magmatice din regiune au fost însoţite şi de o intensă activitate
metalogenetică care au generat numeroase mineralizaţii de sulfuri comune cu Au şi Ag.
Mineralizaţiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare au la contactul dintre
acestea. Zona vulcanitelor este străbătută de multe falii locale, care au determinat şi punerea
în loc a diverse mineralizări polimetalice exploatabile (de ex. Turţ, Socea, Racşa, Bixad, Vama
etc.). Mineralizaţiile sunt localizate în roci eruptive, în roci sedimentare sau la contactul dintre
acestea.
De asemenea prezintă un interes economic local şi regional carierele de andezit şi
andezit bazaltoid care furnizează materie primă pentru activităţile de construcţii (piatră brută,
piatră spartă concasată) – (Huta-Priseci, Huta-Arşiţa, Cocoşiţa, Măguricea-Turţ, Cornet) ,
pentru industria chimică şi alimentară - carierele de bentonită (Mujdeni), pentru construcţii -
cariera de sticlă vulcanică – perlit (Oraşu Nou) sau cariera de argilă comună (Tăşnad).
Cuaternarul apare la zi pe arii extinse pe întreg cuprinsul judeţului . Formaţiunile sunt
dispuse în continuitate de sedimentare peste formaţiunile pannoniene. Depozitele sunt formate
din nisipuri, pietrişuri şi argile, de vârstă holocen inferioare şi superioare. Aceste formaţiuni
larg dezvoltate sunt exploatate pentru rezervele importante de agregate minerale (nisipuri şi
pietrişuri).
2.2.1 Tectonica judeţului Satu Mare
Din punct de vedere tectonic, judeţul Satu Mare face parte din extremitatea de nord-est
a Platformei (microplăcii) Pannonice. Fazele tectonice principale, care au modelat structura
geologică a zonei au fost următoarele:
a) Faza austrică (faza mezocretacică sau barremian-cennomaniană)
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
29
b) Faza subhercinică (faza cretacic superioară sau turonian-senoniană)
c) Faza savică (faza oligocen sup.-miocen inf.)
d) Faza attică (faza sarmaţian-pannoniană)
e) Faza rhodanică (faza miocen-pliocenă)
Pricipalele elemente tectonice care domină zona sunt:
a) Falia crustală a Someşului care corespunde în cea mai mare parte cursului actual al
r.Someş
b) Scufundarea Moftin-Căuaş-Sânnicolau de Munte, corespunzător cursului r.Ier şi al văii
Crasnei Vechi
c) Ridicarea Pişcolt-Sanislău, cu axa direcţională N-S
d) Ridicarea Carei, cu axa direcţională NNE-SSV, amplasată sub mun. Carei
e) Ridicarea (horstul) Ardud-Viile Satu Mare
Caracteristică zonei este slaba prezenţă a accidentelor tectonice, formaţiunile
sedimentare aparţinătoarea cuverturii post-tectonice fiind depuse în continuitate de
sedimentare, cu tendinţă de afundare în trepte către vest ca şi fundamentul cristalin .
2.3. Seismicitatea
Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul
studiat aparţine zonei de intensitate seismică 7 şi 8 – cu perioada medie de revenire de cca.
50 ani. Pentru zona studiata parametrii seismici caracteristici sunt - zona seismică de calcul -
zona seismica: E,caracterizat prin ag=0.15g(m/sec²), si Tc=0.7sec conf. P100/1 - 2013.
2.4. Particularitatile factorilor climatici din zona
Este de tip temperat-continentală moderată, cu un regim termic mai cald, cu
desprimăvărări timpurii şi precipitaţii moderate. Media termică anuală variază între 8,00 C la
poalele munţilor Oaş – Gutâi; 9,80 C la Carei şi 9,70 C la Satu Mare.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
30
Precipitaţiile anuale oscilează între 700-800 mm în zonele deluroase (până la 1200 mm
pe culmile munţilor Oaş – Gutâi) şi 400 mm la câmpie, în anii secetoşi. Media se situează la
600 mm precipitaţii anuale.
Umiditatea atmosferică se menţine destul de ridicată tot timpul anului (vara 64%, iarna 83%),
media anuală fiind de 71%, iar nebulozitatea este relativ redusă (5,5%), condiţionând un
număr însemnat de zile însorite (70-75%), cca 2000 ore /an.
Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic.
2.5. Date hidrologice si hidrogeologice
Apa de suprafata – Apele curgătoare sunt reprezentate de trei cursuri importante: Someş,
Crasna, Tur, la care adaugă Homorodul, Ier şi Talna, având o lungime totală de 285 km.
Someşul, cu un curs de 61 km pe teritoriul jud. Satu Mare, prezintă o pantă relativ mică, de
0,2-0,5‰ cu un curs liniştit (0,4 - 0,9 m/s), avînd un debit mediu de 119 mc/s.
Crasna – cu un curs de 57 km în judeţ, are în zona de câmpie o pantă foarte mică, ceea ce îi
imprimă un curs liniştit: 0,3-0,5 m/s. Debitul mediu multianual este de 4,56 mc/s la Moftin, dar
debitele fluctuează în limite deosebit de mari în funcţie de precipitaţii.
Turul – are o lungime de 66 km, cu volumele de apă cele mai mari în raport cu bazinul său
hidrografic (1210 kmp).
Principalul afluent al Turului este Talna, cu o lungime de 35 km şi r. Turţ, care preia apele din
zona de nord a judeţului.
Homorodul are o lungime de 59 km şi un bazin hidrografic de peste 600 kmp. Prin lucrările de
modernizare şi îndiguire s-au limitat efectele negative datorate creşterii nivelului apelor.
Ierul formează în jud. Satu Mare un bazin de peste 870 kmp, având iniţial un curs instabil. Prin
regularizare, a fost redată agriculturii o suprafaţă însemnată de teren.
Pe teritoriul judeţului se află 30 de lacuri artificiale, cu o suprafaţă totală de cca 800 ha, cel mai
însemnat fiind Lacul Călineşti (357 ha).
Din punct de vedere al potentialului hidraulic al subteranului - În funcţie de condiţiile
hidrogeologice, se deosebesc două medii acvifere: unul de adâncime şi unul de suprafaţă.
Apele subterane de adâncime se prezintă sub formă ascensională sau arteziană şi sub formă
de zăcământ. Etajul superior de straturi acvifere este format din ape dulci, carbonatate, la
adâncimi de 250-400 m. Apele de zăcământ din etajul inferior (800-2000 m) se ivesc la
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
31
suprafaţă ca izvoare sau ca foraje sub formă de ape minerale carbogazoase cloro-sodice, cu
proprietăţi alcaline (Bixad, Turţ, Oraşu Nou), slab sulfuroase (Luna Şes, Vama, Ghenci) sau
bicarbonatate (Tarna Mare, Valea Măriei, Noroieni, Micula) dar şi termale, la 5000 C şi chiar
peste 7000 C (Ady Endre, Satu Mare, Acâş, Carei, etc.)
Corespunzător oscilaţiilor climatice, stratul acvifer superior prezintă un nivel hidrostatic situat la
3-4 m sub nivelul suprafetei terestre în perioadele secetoase, respectiv 1-2 m în perioadele
abundente in precipitatii. În cazuri de precipitaţii extrem de bogate, nivelul acvifer ajunge la
suprafaţă, apărând procese de băltire sau chiar înmlăştiniri temporare.
2.6. Solul
Din datele furnizate de O.S.P.A. Satu Mare, cele 317.515 ha teren agricol ale judeţului Satu
Mare aparţin la 10 tipuri principale – cernoziomuri, soluri brune, soluri brune luvice, soluri
brune acide, luvisoluri albice (podzoluri), soluri hidromorfe, soluri halomorfe (sărăturate), soluri
nisipoase-nisipuri (psamosoluri), soluri puternic-excesiv erodate, soluri aluviale (de luncă) –
care se diferenţiază în 58 subtipuri de sol.
Terenurile agricole reprezintă 71,87% din totalul suprafeţei judeţului iar cele arabile 50,17%.
Pădurea ocupă 15% din totalul suprafeţei judeţului.
Repartiţia în mediu urban şi rural a suprafeţelor agricole este prezentată în tabelul urmator:
Total suprafaţă judeţ (ha)
Total suprafaţă agricolă
(ha)
Din care:
Arabil Vii Livezi Păşuni şi
fâneţe
TOTAL 441.785 317.515 222.307 3.851 7.431 83.926
Urban - 36.487 24.099 200 794 11.394
Rural - 281.028 198.208 3.651 6.637 72.532
2.7. Biodiversitatea
In ceea ce priveste vegetatia din zona analizata, mentionam ca arborii existenti sunt
reprezentati prin plopi (plopulus nigra), artari de camp (acer platanoides), castani (castaneea
sativa), salcie (salix salba), thuia (thuia occidentalis), salcam (robinia pseudacacia), tei (tilia
tomentosa), pin (pinus nigra), predominand plopul, salcia si artarul. Totodata in cadrul
amplasamentului se afla si vegetatie spontana, de slaba calitate, dezvoltata intamplator si
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
32
neintretinuta, reprezentata de paius (Festuca Valesiaca), pirul gros (Cynodon dactylon),
obsiga (Bromus tectorum).
Fauna - amplasarea obiectivului propus nu va influenta in mod negativ ecosistemele
zonei analizate, intrucat nu se poate vorbi de un ecosistem bine definit, ca urmare a amplasarii
in cadrul orasului. Se poate aprecia ca prin respectarea prevederile referitoare la spatiul verde
ce urmeaza sa se amenajeze in zona analizata, acesta poate constitui baza de dezvoltare a
unor ecosisteme adaptate contextului urban in care se gaseste amplasamentul analizat.
Mamiferele cele mai intalnite sunt urmatoarele: diverse rozatoare -popandaul,
harciogul, sobolanul,cartita,soarecele de camp.
Dintre pasarile existente in apropierea zonei analizate putem mentiona: porumbelul,
graurul, turturica. Mentionam, de asemenea, prezenta in zona a reptilelor de tipul: soparla de
camp, iar dintre insecte enumeram: lacuste, cosasi, greieri, calugarite, etc.
2.8. Proiecte de dezvoltare locala
Din analiza studiilor de fundamentare realizate pentru zona, reiese necesitatea de
adoptare a unor reglementari urbanistice care sa favorizeze realizarea unui demers
urbanistic pozitiv care sa puna in evidenta potentialul urban deosebit al amplasamentului luat
in studiu.
Dezvoltarea obiectivului analizat este generat de o investiţie majoră a cărei necesitate
este indiscutabilă şi a cărei realizare, alaturi de alte investitii importante, va genera:
- demararea procesului de expansiune al nucleelor de polarizare economica ;
- eliminarea unor disfuncţii majore de dezvoltare teritorială ;
- impact pozitiv asupra economiei locale şi regionale.
Caracterizarea cadrului urbanistic al zonei a pus accent pe dinamica dezvoltarii
teritoriale, atractivitatea economica, calitatea factorilor de mediu, precum şi elemente ale
patrimoniului natural şi construit.
2.9. Populatia
La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei
declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
33
individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică.
Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei
stabile a judeţului, 190,0 mii persoane (57,7%) s-au declarat români.
Municipiul SATU MARE 94948 :
români 55904 ; maghiari 35723 ; romi 1278
germani 1002 ; ucrainieni 164 ; slovaca 11
evreiasca 34 ; italiana 21 ; alte etnii 101 ; nedeclarate 710
2.10. Asezari umane si alte obiective de interes public
Zona studiată este situată în zona de nord a municipiului Satu Mare. Terenul
actualmente este zonă de locuit, cu locuinţe mici în majoritate.
Zona studiată este o zonă urbană de locuit, cu case realizate în mare parte în jurul
anilor 1950 – 1960. Există şi intervenţii mai noi, case P+1, P+2 şi P+2+M realizate mai recent.
Starea caselor de locuit, în general, este bună. Există grădini destul de mari, care servesc ca
şi „plămânii” oraşului. Funcţiunea principală este de locuinţe mici şi funcţiuni complementare
zonei de locuit. Zona studiată, este în general, un teren plat, cu denivelări nesemnificative.
Strada Lunca Sighetului cândva a fost digul Someşului, deşi o parte din terenul studiat a fost
Lunca Someşului. Terenul din zonă este un teren fertil, în multe locuri funcţionau grădinării ale
oraşului. Terenul studiat nu se află în nici o zonă protejată.
Nu există situri arheologice, monumente de arhitectură şi monumente ale naturii.
2.11. Evolutia starii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile
economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme
de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele
regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse,
diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei
prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre
om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu
natura”. Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate,
relevand o serie de efecte negative:
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
34
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic;
- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei;
- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile
verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu
functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial –
functional al zonei;
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4
mari categorii de factori:
• cauzate de factori de natura fizico-geografica;
• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
• cauzate de factori de natura spatial-functionala;
• cauzate de factori de natura socio-spatiala.
Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic Zonal
Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUZ
asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,
major=2, catastrofal=3)
Măsura prevăzută în PUZ
EFECTUL nesemnificativ
minor major catastrofal
Apă X Aer X Sol X
Sănătate X Riscuri naturale X
Schimbări climatice X Conservarea resurselor X
Biodiversitate X Patrimoniu cultural si
istoric X
Constientizarea
populatiei X
0 1 12 -
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
35
In cazul in care PUZ-ul nu va fi implementat pot aparea aspecte negative ale dezvoltarii
viitoare a zonei analizate deoarece in PUG-ul actual exista interdictii pentru construire si
dezvoltare in aceasta zona a orasului.
O data aprobat impreuna cu PUZ-ul din care face parte, Regulamentul Local de
Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice
de urbanism in teritoriul considerat.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
36
Capitolul 3
CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA
SEMNIFICATIV
Conform prevederilor actualei variante a PUZ-ului, zona aferenta acestuia poate fi
afectata din punct de vedere al factorilor de mediu, in urmatoarele situatii :
- pe perioada executiei obiectivului ;
- pe perioada exploatarii obiectivului.
Pe perioada executiei obiectivului, pot exista mai multe categorii de poluare:
� poluare fonica
Sursele de poluare fonica sunt utilajele folosite pentru mecanizarea lucrarilor. Zgomotul
produs de aceste utilaje, conform prevederilor din literature de specialitate sunt:
- excavator: 78 dB(A);
- basculanta: 70 dB(A);
- compactor: 80 dB(A).
Nivelul de zgomot produs de functionarea simultana a acestor surse este de: 83,7
dB(A). Aportul perioadelor de executie a amplasamentului la poluarea fonica a zonei este
nesemnificativ. Nivelul total de zgomot, obtinut prin adunarea energetica a nivelelor
corespunzatoare fiecarei surse in parte (executia amplasamentului si zgomotul produs de
traficul rutier in zona) nu depaseste 85 dB(A).
� deseuri
∗ Nu rezultă deşeuri periculoase.
∗ Aprovizionarea cu materii prime si materiale auxiliare se va face astfel incat sa nu se
creeze stocuri, care prin depreciere sa duca la formarea de deseuri;
∗ Zonele de depozitare a deseurilor vor fi clar delimitate, marcate, iar containerele vor fi
inscriptionate;
∗ Nu vor fi manipulate, depozitate, recuperate sau eliminate alte deseuri pe
amplasament, fara acceptul agenţiei de mediu responsabile;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
37
∗ Deseurile rezultate din activitatile de pe amplasament sunt recuperate, in vederea
valorificarii sau eliminate prin terţi.
∗ Titularul va efectua operatiuni de valorificare a deseurilor numai cu operatori
autorizati, in conformitate cu legislatia in vigoare.
∗ Operatiunile si practicile de management al deseurilor se vor consemna intr-un
registru special, care va fi pus in orice moment la dispozitia autoritatilor de mediu.
Deseurile nevalorificate si nepericuloase rezultate din constructii vor fi stocate pe
amplasament in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana, si vor fi eliminate prin
depozitare finala la locul desemnat de autoritatile locale.
Deseurile valorificabile rezultate din constructii vor fi stocate pe amplasament in conditii
de siguranta pentru mediu si sanatatea umana si vor fi predate la unitati specializate in
valorificarea acestora.
Denumire deseu
Deseuri din constructii
Cantitate prevazuta a fi generata
(t ;mc)
Starea fizica (solid – S, lichid - L)
Cod deseu Managementul deseurilor – cantitate prevazuta a fi generata
(t/an) Valorificata Eliminata Ramasa in
stoc Beton 40 S 17 01 01 40 - -
Caramizi 35 S 17 01 02 35 - - Tigle
ceramice 15 S 17 01 03 15 - -
Lemn 20 S 17 02 01 20 - -
� aer
Pentru diminuarea impactului poluantilor generati de lucrarile de constructie asupra
calitatii aerului se vor lua urmatoarele masuri:
• stropirea cu apa a drumurilor de acces din amplasament in perioadele fara precipitatii;
• stropirea cu apa a pamantului manevrat/depozitat/depus pe amplasament, in
perioadele fara precipitatii;
• spalarea rotilor vehiculelor la iesirea din amplasament;
• utilizarea de vehicule si de utilaje ale caror emisii sunt conforme reglementarilor in
vigoare;
• oprirea motoarelor utilajelor in perioadele in care acestea nu sunt implicate in
activitatile de constructie.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
38
De asemenea, in zonele in care se va construi, se vor lua masuri pentru diminuarea
concentratiei de pulberi si praf prin acoperirea zonei cu prelate si plase fine pentru a nu
permite prafului si pulberilor sa se imprastie in zona adiacenta.
Pe perioada exploatarii obiectivului, pot exista mai multe categorii de poluare:
� poluare fonica
Sursele de poluare fonica sunt reprezentate de:
- autovehiculele sosite pentru aprovizionarea cu diverse produse;
- autovehiculele proprii ale viitorilor locatari;
- autovehiculele in tranzit.
Pe teritoriul analizat autovehiculele vor fi in stationare, pornirile si opririle repetate nu
vor depasi nivelul de zgomot stradal. Se apreciaza ca obiectivul nu va constitui o sursa de
zgomot si vibratii in perioada de exploatare.
Se apreciaza ca numarul de autovehicule ce tranziteaza zona nu va creste, iar
zgomotul facut de acestea la limita zonei construite va fi mai mic, avand in vedere calitatea cai
de rulare, noul aliniament propus pentru constructii, realizarea de zone verzi si trotuare de
protecie de-a lungul traseului propus.
Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitate:
Tipul poluarii
Sursa de
poluare
Numar surse
de poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita m
axim
a ad
mis
a pe
ntru
om
si m
ediu
)
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere
Masuri de eliminare/reducere a
poluarii
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe
zone
de
prot
ectie
/res
tric
tie a
fere
nte
ob
iect
ivul
ui
Pe zone rezidential, de recreere sau alte
zone protejate cu luarea in
considerare a poluarii de fond
Far
a m
asur
i de
elim
inar
e/re
duce
re a
po
luar
ii
Cu
impl
emen
tare
a m
asur
ilor
de
elim
inar
e/re
duce
re a
po
luar
ii
Fonica Trafic auto
Mijloace auto in tranzit
85 dB(A)
85 dB(A)
Zone de protectie
85 dB(A)
35 dB(A) Nu se produce poluare fonica semnificativa
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
39
� deseuri
Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta deseuri
menajere, resturi de ambalaje (hârtie, carton) si materiale plastice. Acestea vor fi colectate in
recipienti din PVC si periodic vor fi eliminate prin serviciul de salubritate din zona, pe baza de
contract :
Denumire deseu
Cantitate prevazuta a fi generata
(t/an)
Starea fizica (solid – S, lichid - L)
Cod deseu Managementul deseurilor – cantitate prevazuta a fi generata
(t/an) Valorificata Eliminata Ramasa in
stoc Deseuri
menajere 1100 S 20 03 01 - 1100 -
Resturi ambalaje (hartie, carton)
250 S 15 01 01 250 - -
Materiale plastice
200 S 15 01 02 200 - -
� aer Pentru diminuarea impactului poluantilor generati in perioada de functionare a
obiectivelor din cadrul investitiei asupra calitatii aerului sunt prevazute urmatoarele masuri:
• prevederea la centralele termice a unor cosuri corect dimensionate pentru asigurarea
unei dispersii bune a poluantilor;
• utilizarea la centralele termice a gazelor naturale;
• intretinerea corespunzatoare a echipamentelor, a instalatiilor de ventilatie, precum si a
centralelor termice;
• mentinerea curateniei pe drumurile de acces si pe platformele destinate parcarii
autovehiculelor;
• oprirea motoarelor vehiculelor de marfa in perioadele de stationare in amplasament.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
40
Capitolul 4
PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUZ
Proiectul de fata se fundamenteaza pe principiul dezvoltarii durabile, pe protejarea
mediului si priveste activitati care sa aiba in vedere o dezvoltare economica si urbana
armonioasa. In cadrul proiectului se vor utiliza tehnologii care respecta prevederile legale
privind protectia mediului.
Administrarea eficienta a proiectului va contribui la dezvoltarea sociala si economica a
zonei, prin cresterea calitatii vietii, isi va aduce contributia la existenta unui mediu protejat, mai
bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
si se apreciaza ca proiectul nu are impact negativ asupra mediului.
Atat in timpul realizarii proiectului, cat si in perioada de exploatare se vor urmari in
permanenta factorii de mediu, avandu-se in vedere si afluenta permanenta a publicului.
Capitolul 5
OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ
Strategia UE pentru dezvoltarea durabila (Gothenburg 2001) – Consiliul European
de la Gothenburg (2001) a adoptat prima strategie UE pentru dezvoltarea durabila (numita
SDD UE) care a fost revizuita la Bruxelles in 2006 luand in considerare propunerile Summit-
ului Mondial pentru Dezvoltarea Durabila de la Johannesburg (2002).
A fost corelata cu strategia de la Lisabona adaugandu-se la obiectivele SDD cele legate
de dimensiunea sociala si economica a dezvoltarii. SEDD atrage atentia asupra tendintelor
nedurabile cu privire la schimbarile climatice si utilizarea energiei care ameninta sanatatea
publica, saracia si excluderea sociala, managementul resurselor naturale, pierderile la nivelul
biodiversitatii, utilizarea terenului si transportului.
Aspectele si obiectivele cheie prezentate in SDD UE sunt legate in mod direct de
dezvoltarea economica si de schimbarile climatice, energia curata, productia si consumul
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
BENEFICIAR:UTA MUNICIPIU SATU MARE
Rev.1
2014
41
durabil, conservarea si managementul resurselor naturale si provocarile dezvoltarii durabile.
Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi
legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:
- echilibrarea structurii spatial urbane;
- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;
- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;
- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;
- noi parteneriate in planificare si implementare.
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor
de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se vor inscrie in
prevederile viitorului PUG-ului Municipiului Satu Mare si al Regulamentului aferent acestuia.
Prin masurile ce au fost prevazute in cadrul PUZ se doreste dezvoltarea economica a zonei si
rezolvarea in sistem unitar a constructiei de locuinte, precum si a utilitatilor necesare acestora.
Obiectivele de mediu s-au stabilit in conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 si ale
Anexei I la Directiva 2001/42/CE.
Obiectivele, impreuna cu tintele si indicatorii care le corespund sunt focalizate pe
factorii/aspectele mediul asupra carora PUZ analizat are impact semnificativ, pozitiv sau
negativ.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
42
Rev.1
2014
Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUZ
Aspect de mediu
Obiective de mediu Tinte Indicatori
Populatia si sanatatea umana
Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane
- crearea de locuri de munca ; - dezvoltarea activitatii economice ; - asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile pentru toti utilizatorii din zona analizata ; - asigurarea colectarii apelor uzate menajere din toate obiectivele ce se vor dezvolta in zona analizata ; - asigurarea managementului instituit pentru colectarea deseurilor ; - mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei.
Numar de locuri de munca in faza de constructie si de functionare Indicatori economici specifici activitatii Venituri la bugetul local Echipamente tehnico-edilitare Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (aer, apa, sol)
Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera
Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei
- imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea arterelor rutiere existente ; - imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale ; - punerea in valoare si protectia peisajului ; - ridicarea interdictiei de construire in zona ; - reglementarea modului de construire.
Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Lucrari de modernizare a infrastructurii
Mediul economic si social
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica si pentru crearea de locuri de munca
- crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii.
Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului
Solul Limitarea impactului negativ - asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - managementul corespunzator al deseurilor ; - respectarea bilatului teritorial propus.
Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi
Flora si fauna
Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei
- respectarea legislatiei in vigoare ;
Modul de respectare a legislatiei in vigoare referitoare la amenajarea
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
43
Rev.1
2014
- respectarea indicatorilor urbanistici.
spatiilor verzi Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi
Apa Limitarea poluarii la nivelul care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor
- asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate; - realizarea de rigole pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale in reteaua stradala.
Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor
Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aer la nivelul care sa nu genereze un impact semnificativ asupra aerului
- reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de circulatie.
Modernizarea arterelor de circulatie din zona
Zgomotul si vibratiile
Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea
- reducerea nivelurilor de poluare fonica si de vibratii in perimetrele adiacente obiectivelor sensibile : unitati scolare, gradinita, dispensar medical
Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori
Factorii climaticii
Limitarea emisiilor de poluanti
- asiguarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - asigurarea colectarii si evacuarii deseurilor.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Indicatorii de calitate ai aerului care sa permita evaluarea calitatii acestuia in raport cu prevederile legale
Peisajul Crearea unui peisaj adecvat - reglementarea zonei si a modului de construire in vederea asigurarii unui peisaj estetic ; - imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei ; - realizarea unor spatii publice plantate cu rol peisagistic.
Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
44
Rev.1
2014
Capitolul 6
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a guvernului 195/2005 privind
protetia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.
114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare
durabilă a zonei.
Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in
mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si
evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau
program.
In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.
In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai
relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale
semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.
Evaluarea de mediu pentru planuri si programme necesita identificarea impactului
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu asociat punerii in practica a prevederilor
planului avute in vedere.
Impactul semnificativ este definit ca fiind “impactul care, prin natura, magnitudinea,
durata sau intensitatea sa altereze un factor sensibil de mediu”.
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative, sinergice,
pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.
In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului ce face obiectul Planului
Urbanistic Zonal s-au stabilit sase categorii de impact, prezentate mai jos.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
45
Rev.1
2014
Categorii de impact
Categoria de impact Descriere
Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lunga durata sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu
Neutru Efecte pozitive si negative care sa echilibreze sau nici un efect
Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu
In vederea identificarii efectelor potentiale semnificative asupra mediului in cazul
implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare factor de
mediu relevant, dar si integrativ, vizand proiectul in sine.
Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului prin
implementarea proiectului:
Factor/Aspect de mediu Criterii de evaluare Comentarii
POPULATIA SI SANATATEA UMANA
- modul de asigurare a utilitatilor (alimentarea cu apa, canalizare, managementul deseurilor) ;
- calitatea factorilor de mediu in raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane ;
- masuri de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu.
Implementarea proiectului nu va genera cantitati suplimentare de poluanti care sa determine afectarea semnificativa a calitatii factorilor de mediu. Planul va determina forme de impact pozitiv asupra conditiilor de viata ale populatiei si a sanatatii acesteia, prin prevederile cu privire la asigurarea utilitatilor publice, la conditiile de locuit si la reducerea poluarii.
MEDIUL URBAN INCLUSIV INFRASTRUCTURA RUTIERA
Formele de impact asupra calitatii si functionalitatii mediului urban, inclusiv in relatie cu obiectivele strategice de dezvoltare a zonei
Planul va determina forme de impact pozitiv asupra functiilor urbane, conducand la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate functionala, cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
46
Rev.1
2014
MEDIUL ECONOMIC SI SOCIAL
Criteriile de evaluare a impactului datorita implementarii proiectului a luat in considerare formele de impact socio-economic pentru urmatoarele domenii : - forta de munca ; - legaturi sociale si calitatea vietii ; - efecte socio-economice dupa implementarea
proiectului ; - masuri de diminuare si gestionare a
impactului.
Implementarea proiectului analizat va determina aparitia unor forme de impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere socio-economic printr-o organizare mai buna a terenurilor se vor crea conditii mai bune de convietuire.
SOLUL - surse potentiale de poluare a solului pe
durata constructiei obiectivelor de investitii si pe durata de viata a proiectului ;
- suprafete de sol afectate si natura acestor poluanti ;
- posibilitati de poluare a solului prin scurgeri accidentale de combustibil sau prin depozitarea necontrolata a deseurilor.
Implementarea proiectului va determina forme de impact pozitiv prin asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate menajere, prin asigurarea managementului deseurilor si prin asfaltarea cailor de acces, a drumurilor interioare si a platformelor de parcare.
FLORA SI FAUNA Modificarea incadrarii functionale, in zona
rezidentiala si de servicii, respectiv inlocuirea vegetatiei spontane, cu vegetatie plantata.
Implementarea proiectului analizat va conduce la imbunatirea florei si implicit a faunei din zona.
APA - calitatea apei potabile si existenta sistemelor
centralizate de alimentare cu apa potabila ; - concentratii de poluanti in apele uzate
evacuate in raport cu valorile limita prevazute de legislatia nationala in vigoare ;
- masuri prevazute pentru protectia apelor subterane si de suprafata.
Dezvoltarea infrastructurii retelelor de alimentare cu apa si canalizare va reduce impactul asupra apelor subterane si de suprafata. Planul va determina forme de impact pozitiv asupra calitatii apelor prin colectarea si evacuarea acestora in reteaua stradala de canalizare existenta in zona.
AERUL - concentratii de poluanti in emisiile de la
sursele dirijate si sursele mobile in raport cu valorile limita prevazute de legislatia de mediu ;
- masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor mijloace de transport «verzi» sau cu emisii reduse.
Implementarea obiectivelor de investitii de pe amplasamentul PUZ nu pot genera cantitati semnificative de poluanti in atmosfera, care cumulate cu cele existente sa atinga niveluri mai ridicate (pulberi, NO2, NOx, SO2, CO). Nivelul poluarii cumulate se va inscrie in limitele normativelor si stasurilor in vigoare in ceea ce priveste poluarea atmosferica.
ZGOMOTUL SI VIBRATIILE
Niveluri de intensitati de zgomot si vibratii care sa nu afecteze viitorii locatari si proprietatile din vecinatate.
Creste distanta fata de zonele construite ceea ce va reduce nivelul de zgomot si vibratii.
FACTORII CLIMATICI Masuri pentru diminuarea efectelor conditiilor
climatice nefavorabile Asigurarea agentului termic necesar incalzirii spatiilor si a apei calde menajere prin racord la sursele proprii care utilizeaza tehnologii de
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
47
Rev.1
2014
ultima generatie, va contribui la reducerea gazelor cu efect de sera.
PEISAJ - modificari asupra peisajului pe scara locala ; - gradul in care proiectul se incadreaza estetic
si functional in peisajul general al zonei ; - masuri de reducere a impactului asupra
peisajului.
Implementarea proiectului va determina forme de impact pozitiv asupra peisajului urban ca urmare a prevederilor privind reglementarea modului de construire, imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei, realizarea de spatii publice plantate cu rol peisagistic.
Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de proiectul
analizat, a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel, pentru
fiecare din factorii de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata predictia
impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in comparatie cu
nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a fost raportat
la masurile de prevenire/diminuare prevazute in proiect, pentru ca in final sa se evalueze
impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile de impact stabilite.
Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan
Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ
Categorie impact
Ponderea impacturilor cumulative
1 2 3 4 Sanatatea populatiei
Amplasarea in aceasta zona nu va determina efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din cadrul viitoarei investitii si din obiective din vecinatate
Pozitiv Pozitiv Pe termen lung
Implementarea obiectivelor propuse pe amplasamentul PUZ nu vor afecta calitatea factorilor de mediu si nu va crea o situatie de risc pentru sanatatea umana
Pozitiv
Dotarea zonei cu infrastructura corespunzatoare privind managementul deseurilor, alimentarea centralizata cu apa, energie electrica, canalizare, transport, ingrijirea sanatatii, ceea ce duce la cresterea gradului de confort si imbunatatirea sanatatii
Pozitiv
Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate evacuate in reteaua stradala de canalizare, monitorizarea calitatii aerului in zona
Pozitiv
Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera
Conduce la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate functionala, cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei.
Pozitiv Pozitiv Pe termen lung
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
48
Rev.1
2014
Mediul economic si social
Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea urbanistica a zonei, infrastructura, acces imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei
Pozitiv Semnificativ
Pozitiv Pe termen lung
Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unor obiective majore de investitii
Pozitiv
Cresterea activitatilor economice zonale dupa inceperea etapei de constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrangere a acesteia dupa finalizarea constructiilor
Pozitiv
Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din taxe si impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor civile locale
Pozitiv
Cresterea increderii pentru alte investitii in zona Pozitiv Stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona
Pozitiv Semnificativ
Solul Realizarea de zone verzi si trotuare de protectie Pozitiv Pozitiv
Pe termen lung Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Pozitiv Asiguarea managementului de colectare a deseurilor
Pozitiv
Flora si fauna Modificarea suprafetelor biotipurilor de aplasament
si categoriilor de folosinta Negativ Neutru
Pe termen lung Amenajari de spatii verzi, gradini cu pomi fructiferi,legume si flori efectuarea de plantatii de arbusti decorativi
Pozitiv
Apa Implementarea proiectului impune racordarea
obiectivelor de pe amplasament la reteaua de canalizare centralizata Excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane
Pozitiv semnificativ
Pozitiv semnificativ Pe termen lung
Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi dirijate prin burlane in reteaua stradala de canalizare
Pozitiv
Aerul Implementarea proiectului va duce la cresterea
gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor autovehiculelor si utilajelor folosite in cadrul organizarii de santier si a traficului rutier din perioada de functionare a obiectivului, dar care nu va depasi limitele admise de legislatia de mediu
Negativ Neutru Pe termen mediu
Implementarea unei infrastructuri rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera, prin fluidizarea circulatiei
Pozitiv
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
49
Rev.1
2014
Implementarea masurilor pentru reducere nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera
Pozitiv
Zgomotul si vibratiile
Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca urmare a intensificarii traficului rutier
Negativ Pozitiv Pe termen lung
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursa
Pozitiv
Factorii climatici Asiguarea incalzirii spatiilor si a apei calde
menajere prin montarea de centrale proprii si panouri solare
Pozitiv Pozitiv Pe termen lung
Colectarea si evacuarea apelor uzate in reteaua stradala de canalizare
Pozitiv
Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin
modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de construire si de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului
Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung
Reabilitarea peisajului creat de constructiile existente pentru incadrarea in noul peisaj urbanistic
Pozitiv
Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra altor factori de mediu
Factor/Aspect de mediu
Factor de mediu/Aspect de mediu cu care
interactioneaza
Categorie impact
Efecte cumulate
ale poluarii factorilor de
mediu
Observatii
SANATATEA UMANA
Aer – Din evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a rezultat un impact pozitiv datorita masurilor prevazute. Nivelul emisiilor in aer va fi sub limitele admise de standardele in vigoare. In aceste conditii se considera ca si impactul asupra sanatatii populatiei va fi pozitiv.
Pozitiv Pozitiv Cumulul dintre categoriile de impact ale factorilor de mediu cu care interactioneaza factorul de mediu SANATATEA UMANA are pondere de impact pozitiv ceea ce inseamna ca implementarea proiectului nu va determina aparitia unor efecte adverse semnificative asupra sanatatii umane.
Apa – Efectul cumulat al activitatilor asupra factorilor de mediu apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat. Calitatea apei este esentiala pentru sanatatea populatiei.
Pozitiv
Zgomotul si vibratiile – Impactul cumulat de zgomote si vibratii ale activitatilor actuale cu cele propuse de
Neutru
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
50
Rev.1
2014
proiect va fi neutru, avand in vedere masurile prevazute in acest sens. Factorul social-economic – Impactul cumulat produs acestui factor este unul pozitiv din toate puntele de vedere inclusiv asupra sanatatii populatiei.
Pozitiv
BIODIVERSITATEA Aerul – Evaluarile impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact neutru datorita faptului ca nivelul emisiilor in aer, datorita masurilor prevazute va fi sub limitele admise de normativele si standardele in vigoare.
Neutru Neutru Impactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, apa si sol are ponderea de impact neutru. Calitatea apei, aerului si solului este esentiala pentru biodiversitate. Din analiza rezulta ca biodiversitatea nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului.
Apa – Efectul cumulat al activitatilor din proiect asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorita implementarii proiectelor de construire a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat in cadrul amplasamentului analizat.
Pozitiv semnificativ
Solul – Impactul cumulat asupra solului este neutru datorita masurilor de prevenire si diminuare a efectelor negative a implementarii proiectului, si in acest caz si impactul asupra diversitatii datorat calitatii solului va fi unul neutru.
Neutru
SOLUL Apa – calitatea apei pluviale are o importanta deosebita asupra calitatii solului. Infiltratiile de ape pluviale poluante pot influenta calitatea solului.
Neutru Neutru Impactul cumulat al factorilor de mediu asupra solului este neutru. Prin respectarea modului de coectare si evacuare a apelor uzate si a deseurilor (prevazute in PUZ) factorul de mediu sol nu va avea de suferit in urma implementarii proiectului.
Aerul – depunerile de pulberi si metale existente in emisiile rezultate de la mijloacele de transport si de la incalzirea spatiilor pot influenta calitatea solului.
Neutru
Gospodarirea deseurilor – o gospodarire necorespunzatoare a deseurilor poate duce la poluari ale solului.
Negativ
PEISAJUL Solul/Utilizarea terenului – Neutru Pozitiv Impactul cumulat
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
51
Rev.1
2014
proprietatea privata asupra terenului are un impact negativ asupra implementarii proiectului cu impunerile de reglementari si restrictii privind dezvoltarea si crearea de spatii si functiuni publice.
al celor trei factori de mediu asupra peisajului are o pondere pozitiva in schimbarea aspectului zonei.
Factorul social-economic – are un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului in ceea ce priveste sistematizarea urbanistica a zonei.
Pozitiv
Biodiversitatea – schimbarea destinatiei terenului va duce la schimbarea biodiversitatii din terenuri acoperite cu vegetatie spontana, in spatii verzi amenajate urbanistic ce va schimba substantial pozitiv peisajul zonei.
Neutru
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
52
Rev.1
2014
Capitolul 7
POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX
TRANSFRONTIERA
Avand in vedere specificul acestui plan (care se refera la reglementarea urbanistica a
unei suprafete de teren), coroborat cu masurile adoptate atat pe timpul realizarii obiectivului,
cat si pe parcursul exploatarii acestuia, se apreciaza ca nu vor exista efecte asupra mediului
sau sanatatii umane in contex transfrontier.
Capitolul 8
MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE
ADVERSE ASUPRA MEDIULUI
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor
propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,
diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus.
In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in
faza PUZ propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.
Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare
ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.
8.1. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor
adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar
sa se aplice urmatoarele masuri:
- instituirea unui management durabil al gestionarii deseurilor rezultate pe
amplasament;
- realizarea retelei de canalizare;
- astfaltarea cailor de acces si platformelor de parcare.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
53
Rev.1
2014
Obiectivul propus, prin amplasamentul ales, prin natura activitatii propuse si capacitatea
preconizata nu va avea impact asupra calitatii solului.
8.2. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra factorului de mediu APA
Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun
următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă, ce vor
fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare:
Se va impune obligativitatea tuturor construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se
conecteze la reţeaua de canalizare stradala pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose
septice, bazine vidanjabile sau evacuari neautorizate in emisari.
Se au in vedere urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate
de canalizare, racordate la reteaua stradala de canalizare existenta in zona;
- apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele admise
NTPA 002/2002;
- se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
- se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în canalizarea urbană şi se va
verifica modul de încadrare a indicatorilor in limita admisă conform NTPA 002/2002;
- căminele de vizitare menajere aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;
- management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate;
- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in
apa (faza de executie);
- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza
astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de
executie).
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
54
Rev.1
2014
8.3. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra factorului de mediu AER
- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al
prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul
camioanelor cisterna;
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;
- impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare;
- utilizarea de vehicule si utilaje performante;
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie
(plantatii de aliniament);
- montarea de centrale termice de ultima generatie, prevazute cu electrofiltre pentru
retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii (valorile limita garantate la emisie, sa fie sub
limita admisa prin Ordinul 462/1993).
8.4. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
produse de ZGOMOT
- amplasarea optimă a constructiilor prin respectarea aliniamentului propus;
- limitarea vitezei si tonajului pentru autovehicule si masini de transport;
- monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar;
- echiparea vehiculelor şi utilajelor mobile cu scuturi izolatoare şi absorbante de zgomot;
8.5. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra BIODIVERSITATII
Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia
următoarele măsuri:
- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel
stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
55
Rev.1
2014
- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari, se va face cu respectarea tuturor
normelor legale in vigoare;
- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei şi faunei;
- reptilele colectate vor fi relocate in habitate neinfluntate de proiect;
- in cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor
intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate
autoritatile responsabile cu protectia mediului.
8.6. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat
normal atat in incinta, cat si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si
confortul vecinatatilor peste limitele admise;
- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de
aliniament);
- stabilirea unei limite maxime pentru mijloacele de transport in momentul realizari
proiectului tehnic al arterei de transport ;
- dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind
managementul deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică,
canalizare, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi
îmbunătăţirea sănătăţii;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
56
Rev.1
2014
8.7. Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI
CULTURAL
- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform
recomandărilor din regulamentul PUZ;
- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională
să poată avea un impact negativ asupra mediului;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde
exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;
- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios
în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;
- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al
zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;
- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile
din zonă;
- măsuri de protecţie şi conştientizare, limitare viteză,limitarea tonajului, împrejmuirea
incintelor de lucru, servicii de pază pentru împiedicarea accesului persoanelor străine;
- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe
baza principiilor de dezvoltare durabilă;
- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
57
Rev.1
2014
Capitolul 9
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI
DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE
DIFICULTATI
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic si al
protejarii mediului inconjurator s-a procedat la o analiza comparativa a alternativei „zero” si a
celei finale.
Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:
- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile in
intravilan;
- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;
- pierderea unor investitii importante in sprijinul infrastructurii si serviciilor;
- pastrarea aspectului zonei fara o sistematizare urbanistica ce nu da un aspect placut
peisajului;
- zona destructurata cu disfunctii de imagine, estetica si ambient la nivelul spatiului in
prezent ocupat cu cladirile fostei unitati militare;
- zona cu restrictii pentru dezvoltare;
- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.
Un proiect de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra
domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa se
implementeze, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii
economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii
locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe termen lung), a stimularii
perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor educative etc.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
58
Rev.1
2014
Varianta 1
- inlocuirea functiunilor incompatibile si transformarea lor in zone functionale dinamice ;
- inlocuirea indiciilor de urbanism din PUG-ul existent astfel incat in zona sa se poata
dezvolta;
- asigurarea functiuni prioritare de locuinte colective si individuale, care sa valorifice cat
mai bine potentialul deosebit al terenului, care este apropiat de zona centrala a orasului si
beneficiaza de o buna accesibilitate printr-o infrastructura rutiera, transport in comun si retele
edilitare;
- asigurarea in acelasi timp a unei mixitati functionale necesare unei locuiri de calitate,
asociind locuintelor si dotarile comerciale, serviciile si celelalte dotari specifice ;
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al
protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei
„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în
continuare.
In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta
neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.
Factor de
mediu/aspect de mediu
Variante Comentarii Varianta „zero” Varianta 1
(varianta aleasa) 1 2 3 4
Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung ca urmare a faptului ca pe amplasamentul analizat din cauza interdictiilor din PUG nu se pot face investitii majore in modernizarea retelelor de apa.
Se va intretine si moderniza sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.
Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”
Calitatea aerului Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zona, precum si de traficul rutier existent in zona.
Prin implementarea proiectului, nivelul poluanţilor nu va creşte semnificativ. Datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa, iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.
Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul rezidentei şi al serviciilor vor fi asociate ca surse suplimentare de poluanţi faţă de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
59
Rev.1
2014
tehnicile şi măsurile de reducere a impactului prevazute.
Aspecte social-economice
In prezent zona este una partial blocata, nefiind posibil realizarea de constructii noi care sa atraga tineret.
Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.
Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.
Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu.
Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.
Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.
Zgomot si vibratii Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - traficul rutier corespunzator zonei; - activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.
Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea propusa. Datorita masurilor prevazute prin proiect, impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.
Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa aparea prin implementarea PUZ, vor fi prevazute in faza de proiect tehnict măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare.
Sol Mentinerea situatiei existente poate conduce la aparitia pe amplasamentul analizat a depozitarilor necontrolate de deseuri menajere si a resturilor de materiale de constructii. In aceste conditii factorul de mediu sol va fi afectat pe termen lung, gradul de contaminare al acestuia fiind greu de apreciat.
Proiectul propune asigurarea masurilor necesare protejarii factorului de mediu sol, dar si conditiilor necesare functionarii obiectivului analizat la standarde ridicate. Masurile adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate, pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor generatate au efecte pozitive atat asupra solului, cat si asupra aerului si apei subterane, cu implicatii
Impactul produs asupra solului in perioada de construire va fi reprezentat de afectarea unor suprafete de teren pentru organizarea de santier, fara a implica degradarea/contaminarea solului. Dupa finalizarea lucrarilor de construire, solul afectat de organizarea de santier va fi remediat prin replantări de spaţii verzi.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
60
Rev.1
2014
directe asupra sanatatii populatie.
Utilizarea terenului In prezent zona are un aspect destructurat,condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.
Se va schimba aspectul zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului; Se va asigura accesul la una din arterele principale ale municipiului prin realizarea unor strapungeri stradale . Se vor construi zone verzi si locuri de joaca pentru copii.
Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUZ. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.
Biodiversitatea In cadrul amplasamentului analizat exista vegetatie spontana fara valoare dendrologica
Proiectul propune ca o parte importanta din suprafaţa amplasamentului PUZ să fie destinată zonelor verzi şi plantaţiilor în aliniament. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra biodiversitatii din incinta. Singurul impact va fi acela ca vegetatia dezvoltata intamplator va fi inlocuita cu spatii verzi plantate ce pot constitui habitate pentru diferite specii de insecte/animale adaptate conditiilor urbane.
Impactul negativ suferit în etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si plantaţii în aliniament. Proiectul oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind pozitiv, prin intretinerea spatiilor verzi create.
Peisajul In situaţia actuală peisajul are un aspect neconform cu zona din imediata vecinatate Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar constructiile din incinta vor continua sa se deterioreze, conducand la o imagine necorespunzător unei aşezări urbane.
Sistematizarea urbană prevăzută în PUZ va da zonei aspectul urban –rezidential, cu o infrastructură corespunzătoare cu spaţii verzi şi plantaţii în aliniament
Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”
Sanatatea populatiei Acesul in unele zone se face dificil, iar in conditii de iarna interventia in zona este ingreunata.
Se vor asigura conditii de acces mai rapid si sigur pentru autospecialele de interventie.
Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
61
Rev.1
2014
“zero”
Varianta finala – varianta in care se va implementa planul
Din analiza planului de reglementari pe care sunt pozitionate principalele obiective ce
urmeaza sa se realizeze, se poate constata ca amplasamentul acestora a fost bine ales,
tinandu-se cont atat de vecinatati, cat si de arterele de circulatie din zona. Prin respectarea
plansei de reglementari anexate proiectului in aceasta varianta, imaginea de ansamblu a zonei
analizate se va imbunatatii simtitor, fiind in concordanta cu tendinta de dezvoltare a
municipiului.
Noile functiuni propuse pentru zona analizata si tratate in prezenta documentatie, sunt
compatibile cu evolutia administrativa, economica si sociala a Municipiului Satu Mare. Modul
de amenajare al zonei a fost gandit in conformitate cu optiunile beneficiarului si administratiei
locale si a avut in vedere utilizarea eficienta a spatiului.
Investitia se va integra rapid in dinamica economica regionala avand in vedere contextul
amintit, generand in acelasi timp locuri de munca pentru populatia locala.
Varianta finala conduce la urmatoarele avantaje:
- cresterea economica locala si regionala;
- se vor crea noi locuri de munca;
- contribuie la existenta unui mediu mai protejat, mai bine manageriat, prin promovarea
conceptului de durabilitate in gestionarea resurselor zonei;
- alimentarea cu apa in sistem centralizat printr-un bransament la reteaua stradala;
- colectarea apelor uzate si evacuarea acestora in reteaua stradala de canalizare;
- accesul rapid la una din arterele principale ale municipiului;
- aplicarea unui sistem modern si eficient in gestionarea deseurilor.
Varianta finala se va stabili in urma preluarii tuturor sugestiilor si conditiilor discutate cu
avizatorii si va respecta toate analizele sectoriale rezultate in urma consultarilor separate,
discutiile in sedintele tehnice de avizare si a avizelor deja emise.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
62
Rev.1
2014
Capitolul 10
MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PUZ
Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,
din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv
la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.
Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are
în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ.
Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât obţinerea şi
înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii
PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere
ce pot fi întreprinse).
Programul de monitorizare a implementarii PUZ are ca scop:
- urmarirea implementarii PUZ, a modului in care obiectivele specifice ale PUZ sunt indeplinite;
- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea
si marimea efectelor produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea
previziunilor privind impactul si concluziile SEA);
- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efectelor adverse
si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile
desprinse de SEA;
- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului asupra
mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.
Programul de monitorizare a implementarii PUZ trebuie sa urmareasca:
- Planul de monitorizare privind implementarea PUZ;
- Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului ale PUZ.
Sistemul de monitorizare propus ia în considerare faptul că, în cadrul monitorizării
factorilor de mediu la nivel local, va fi dificil la unii factori de mediu să se facă diferenţierea
între impactul de mediu ale PUZ şi impactul altor activităţi/intervenţii din vecinătatea
amplasamentului PUZ.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
63
Rev.1
2014
Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante
specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi
puternic influenţate de implementarea PUZ.
Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a
efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului.
Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUZ-ul propus asupra
mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant.
Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute la sfârşitul
proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic.
RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA
Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi:
- proiectantul va acorda asistenţă tehnică în timpul realizării acestor obiective pentru a
urmării respectarea regulilor de protecţie a mediului propuse prin proiect;
- monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii;
- examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în
cazul indicatorilor de mediu;
- iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative PUZ;
- comunicarea rezultatelor monitorizării;
- asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUZ către toţi factorii
interesaţi.
In tabelul de mai jos se prezinta propunerile privind monitorizarea efectelor
semnificative ale implementarii planului analizat asupra factorilor/aspectelor de mediu cu
relevanta pentru acest plan.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
64
Rev.1
2014
Propuneri de monitorizare, indicatori de mediu si de performanta
Factor/Aspect de mediu
Indicatori Frecventa Monitorizarii/raportarii
catre APM Braila
Organizatii responsabile
Populatia si sanatatea umana
Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol)
Semestriala Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica
Mediul urban, inclusiv infrastructura rutiera
Lucrari de modernizare a infrastructurii Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite
Semestrial Autoritatile administratitiei publice locale
Mediul economic si social
Crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de servicii pentru diferite domenii Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului
Semestrial Autoritatile administratitiei publice locale
Solul Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Gradul de ocupare a terenului Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Periodicitatea verificarii indicatorilor
Anual Municipiul Satu Mare
Flora si fauna Modul de respectare a legislatiei in vigoare Suprafete spatii verzi nou infiintate/amenajate (exprimate in mp, %) Periodicitatea verificarii indicatorilor
Anual Municipiul Satu Mare
Apa Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor
Permanent/semestrial Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica
Aerul Reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de circulatie Periodicitatea verificarii indicatorilor
Semestrial Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica
Zgomotul si vibratiile
Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori
Semestrial Municipiul Satu Mare Directia de sanatate publica
Factorii climatici
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Indicatorii de calitate ai aerului care sa permita evaluarea calitatii acestuia in raport cu prevederile legale
Anual Municipiul Satu Mare
Peisajul Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora
Anual Municipiul Satu Mare
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
65
Rev.1
2014
REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Principalul obiectiv al Planului Urbanistic Zonal “ Stabilirea traseului arterei majore de
circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu” constă în crearea
cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de
organizare urbanistică a zonei propuse pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu
zonele adiacente.
Proiectul PUZ stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale zonei şi
reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea,
PUZ stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la
obiectivele de utilitate publică.
Referitor la gradul in care proiectul propus va crea un cadru pentru dezvoltarea
ulterioara a altor programe care sa duca la ridicarea economica a regiunii, acesta va contribui
in mod evident la crestere economica, atat in mod direct, prin castigurile incasate, cat si
indirect, prin investitiile adiacente in infrastructura care vor putea deservi si populatia locala.
In ceea ce priveste relevanta PUZ-ului propus din perspectiva promovarii dezvoltarii
durabile, trebuie mentionat ca in elaborarea acestuia s-a avut in vedere dezideratele
durabilitatii si anume: politica si o gospodarire ecologica a mediului cu resursele sale
regenerabile si ameliorarea calitatii mediului, ponderarea consumurilor energetice, mai ales a
celor sub forma de combustibili fosili, alocarea capitalului necesar unor investitii rentabile etc.
Cat priveste impactul asupra mediului datorat amenajarilor prevazute de prezentul PUZ,
trebuie luat in considerare atat cel din faza de executie, cat si cel din faza de functionare.
Formele de impact asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice
tuturor santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de
intensitate redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.
Se considera ca geosistemele afectate (in special apa, aer, sol, componenta vie, populatia din
zona) vor reveni la parametrii normali de functionare la terminarea lucrarilor de executie.
Avand in vedere topografia si conformatia terenului, nu se estimeaza aparitia unor
dezechilibre majore sau a unor factori de risc natural suplimentari ca urmare a activitatilor de
santier. In perioada de functionare a complexului rezidential, se poate vorbi mai degraba de
cresterea presiunii antropice asupra teritoriului, care poate atrage dupa sine si efecte negative
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
66
Rev.1
2014
asupra factorilor de mediu. Cat priveste fenomenele de risc antropic ce s-ar putea declansa,
inmagazinate in manifestarea abuziva a interventiei asupra elementelor naturale, se va incerca
adaptarea proiectului la conditiile de functionare optima a structurilor preexistente si se va
evita introducerea unor elemente perturbatoare in functionalitatea subsistemelor ce vor deservi
investitia.
Principalele obiective ale proiectului PUZ analizat sunt:
Zona studiată se situează pe malul drept al râului Someş între digul de apărare (zona
bazei OGA) intersecţia cu str.Diana, până la intersecţia str. Porumbeilor cu str. Aurel Vlaicu cu
B-dul Unirii. Traseul propus se situează pe amplasamentul propus între digul de apărare str.
Gabriel Georgescu în continuare str. Sighişoara, str. Lunca Sighet (sens unic), str. Oradea
(sens unic) până în dreptul imobilului cu Nr. 22.
Între str. Lunca Sighet şi str. Miron Costin se propune o străpungere prin proprietăţi
private în lungime de 180,00 m şi lăţime de 13,00 ÷ 15,00 m, în continuare traseul se
suprapune pe amplasamentul actual al străzii Sighetului (între str. Miron Costin şi str.
Gheorghe Magheru).
Între str. Gheorghe Magheru şi str. Liviu Rebreanu se propune o străpungere pe o
lungime de 110,00 m.
Traseul în continuare se dezvoltă prin str. Porumbeilor la str. Aurel Vlaicu – b-dul Unirii.
La aspectul dezolant al celor trei zone contribuie inexistenţa posibilităţii de circulaţie şi a
unei concepţii de realizare a unor artere de circulaţie cu evitarea zonei centrale al municipiului.
Acesta este delimitata de urmatoarele repere si anume:
� nord – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
� est – in mare parte case de locuit cu gradini si curti;
� sud – digul Somesului;
� vest – case cu gradini – statia de epurare a municipiului Satu Mare.
Prezenta propunere de arteră majoră de circulaţie realizează o circulaţie fluentă. Sunt
necesare realizarea unor zone noi de străzi prin străpungeri între str. Lunca Sighet şi Miron
Costin, respectiv între str. Magheru şi Liviu Rebreanu.
Pentru aceste lucrări sunt necesare demolări de case şi exproprieri de terenuri.
Nr.case demolate: 10 clădiri cu 9 proprietari.
Suprafaţa de teren expropriat: 1,09 ha de la 25 proprietari
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
67
Rev.1
2014
Din care: Sediu OGA: 0,06 ha
Proprietăţi particulare: 1,03 ha
Podul cu 2 benzi de circulaţie se continuă cu 2 benzi pe str. Sighişoara, pe str. Oradea
şi Lunca Sighetului. Se propun sensuri unice, pentru a reduce exproprierile de terenuri.
Urmează străpungeri între str. Lunca sighetului şi Miron Costin cu 2 benzi de circulaţie, str.
Sighetului tot cu 2 benzi.
Străpungerea între str. Magheru şi Liviu Rebreanu va fi cu 2 benzi de circulaţie, iar str.
Porumbeilor care colectează circulaţia şi din zona B-dul Unirii şi str. Aurel Vlaicu etc. se
propune cu 4 benzi de circulaţie.
Intersecţia str. Porumbeilor colţ cu b-dul Unirii se va rezolva cu sens giratoriu fiind o
intersecţie foarte circulată.
Propuneri de clădiri noi, mobilare traseu, arteră majoră de circulaţie: Clădirile P+1, P+2M în stare bună, realizate în ultimii ani, se propun spre menţinere.
Clădirile cu regim de înălţime parter se propun spre înlocuire treptată, în funcţie de
cerinţa socială.
Regim de înălţime propus: P+1, P+1+M, P+2, P+2+M.
POT . 40% maxim
CUT: 2,00 maxim.
Se instituie aliniamentele stradale care trebuie respectate.
Aliniamentele stradale permit lărgirea traseului existent şi propus actualmente cu 2
benzi, în caz că va fi necesar într-o perspectivă mai îndepărtată.
Distanţele dintre vecini se vor realiza conform Codului Civil şi Normelor sanitare.
Se propune prin Desfăşurări stradale, înălţimea minimă şi maximă a clădirilor noi
propuse.
Funcţiunea de bază este cea de locuit şi funcţiuni complementare zonei de locuit.
Sediul OGA – lângă digul Someşului rămâne pe amplasament, se vor demola 2 clădiri
care se vor reconstrui pe amplasamentul existent pe incinta micşorată.
Pe traseul arterei majore se pot realiza locuinţe cu spaţii libere la parter, în jurul
sensului giratoriu. Pe B-dul Unirii se propune obligatoriu spaţii libere la parter cu funcţiuni
complementare zonei de locuit. Acest sens giratoriu este la intersecţia a două artere majore de
circulaţie care trebuie să fie şi un element urban cu importanţă.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
68
Rev.1
2014
Valorificarea cadrului natural
Zona studiată este un teren intravilan construit cu locuinţe mici.
Propunerile din prezenta documentaţie au rolul de a valorifica superior acest teren,
realizând o arteră majoră de circulaţie într-un cartier rezidenţial de locuinţe.
În prima fază trebuie realizate cele două străpungeri de străzi cu demolarea unor case,
după care se poate realiza înlocuirea fondului construit, după cerinţa socială.
Modernizarea circulaţiei
Prin Planul Urbanistic General al municipiului Satu Mare, s-a impus rezolvarea
următoarelor disfuncţionalităţi:
- reorganizarea circulaţiei carosabile la nivelul creşterii traficului în municipiu;
- eliminarea tranzitării auto a zonei centrale istorice;
- asigurarea fluenţei traficului rutier intern prin îmbunătăţiri de curbe şi intersecţii prin
realizarea unor străpungeri de străzi.
Prin amplasarea noului obiectiv se impune remodelarea arhitectural-urbanistică şi
funcţională a zonei.
Din concluziile Planului Urbanistic General menţionăm că municipiul a devenit, prin
poziţia sa geografică, în condiţiile existenţei punctelor de trecere a frontierei de la Petea,
respectiv Halmeu, un punct de tranzit pe relaţiile internaţionale care se desfăşoară în zonă.
Zona afectată circulaţiei rutiere necesită creşterea suprafeţei, modernizarea, realizarea
de noi trasee, degajarea zonei centrale de trafic greu şi de tranzit.
Cu privire la reglementările propuse pentru P.U.Z. pentru organizarea zonei de
circulaţie între str. Diana şi intersecţia B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu, menţionăm:
- s-a stabilit limita zonei studiate P.U.Z.;
- se instituie interdicţie temporară de construcţie până la definitivarea documentaţiilor
pentru investiţie:
- s-a stabilit posibilitatea de realizare a rampei de acces pe malul drept al râului
Someş între axul digului de apărare (intersecţia cu str. Diana) şi intersecţia cu str.
Gabriel Georgescu, inclusiv profilul transversal caracteristic pentru rampa de acces;
- s-au stabilit profilele transversale caracteristice pe traseul arterei majore, studiat
între str. Diana şi intersecţia cu B-dul Unirii colţ cu str. Aurel Vlaicu.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
69
Rev.1
2014
Descrierea soluţiei de organizare urbanistică
Criteriile principale de organizare urbanistică au fost, în principal, următoarele:
- descongestionarea şi reorganizarea circulaţiei carosabile în municipiu;
- extinderea sau refacerea, după caz, a infrastructurii tehnico-edilitare;
Organizarea circulaţiei – căile de comunicaţie
Organizarea circulaţiei municipiului Satu Mare se fundamentează pe caracteristicile
traficului actual şi de perspectivă, preluând prevederile din Planul Urbanistic General.
Prin poziţia sa geografică la limita de nord-vest a teritoriului naţional, municipiul Satu
Mare a devenit un punct de tranzit prin existenţa punctelor de trecere a frontierei de la Petea,
respectiv Halmeu, pe relaţii internaţionale.
Dezvoltarea echipării edilitare Alimentarea cu apă
În vederea rezolvării alimentării cu apă a zonei respective se propune realizarea unei
reţele de apă din conducte de polietilenă PE 90-110 mm pe toate străzile noi propuse, montate
în zone verzi.
Reţeaua de apă propusă se va racorda la reţeaua existentă pe str. Lunca Sighetului şi
Miron Costin, respectiv pe str. Sighetului şi Liviu Rebreanu şi va avea o lungime de cca.300 m.
Canalizarea
Pentru rezolvarea canalizării zonei în cauză se propune realizarea unei reţele de
canalizare noi propuse.
Canalizarea respectivă se va descărca în canalele existente în zona studiată, în funcţie
de debitele rezultate în condiţii de teren.
Reţeaua de canalizare nouă se propune din tuburi de PVC având Dn 300 ÷ 400 mm cu
lungimea totală de cca. 300 m.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
70
Rev.1
2014
Alimentarea cu gaze naturale
Pe străzile noi propuse se va realiza reţea de gaze naturale de presiune redusă de
unde se vor executa branşamentele.
Reţeaua de gaze se va realiza din ţevi de polietilenă montate subteran, de preferinţă în
zone verzi.
Alimentarea cu caldura si apa calda menajera
Sistemul de asigurare a agentului termic este cel individual cu centrale proprii pe
combustibili solizi si gazosi.
Retele telefonice
Noile investitii se vor racorda la reteaua existenta in zona. Se vor crea conditiile
racordarii la retele moderne de telecomunicatii.
Alimentare cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a zonei studiate se va asigura, în continuare, din
sursele existente şi în prezent. Posturile de transformare existente se vor menţine atât ca
amplasament cât şi ca putere.
Având în vedere tendinţa de dezvoltare a zonei, realizarea unei artere majore de
circulatie, se propune construirea unui sistem de distributie capabil să acopere atat necesitatile
energetice ale serviciilor publice zonale (iluminat stradal) cât şi necesităţile private. S-a
prevazut un sistem de distribuţie realizat pe stâlpi cilindrici din beton centrifugat, echipate cu
corpuri de ilummunat de 9m înălţime, amplasate la un interval de 25-30m, care asigura, pe
lângă iluminatul public, şi susţinerea reţelei trifazate de alimentare a consumatorilor casnici.
Realizarea lucrărilor electroenergetice propuse implica execuţia c.c.a. 1,2 km reţele
aeriene de joasa tensiune.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
71
Rev.1
2014
Protecţia mediului
Propunerile şi măsurile de intervenţie urbanistice sunt :
- construcţiile permise a fi autorizate sunt locuinţe P+2+M; P+2; P+1+M; P+1
cu şi fără spaţii libere la parter precum şi instituţii şi servicii publice cu
excepţia celor de prestări servicii cu efecte poluante;
- canalizarea menajeră va fi racordată la reţeaua de canalizare din zonă;
- deşeurile menajere vor fi transportate la groapa de gunoi a judeţului cu
ajutorul unei firme autorizate;
- zona de locuinţe va căpăta un aspect urban mai pronunţat, demn de o arteră
majoră de circulaţie;
- prin propunerile de modernizare a străzilor existente sau propunerile de străzi
noi vor fi eliminate disfuncţionalităţile din domeniul căilor de comunicaţie şi al
reţelelor edilitare majore.
Obiective de utilitate publică
Obiectivele de utilitate publică propuse sunt :
- realizare de străzi noi, străpungeri
- echipare edilitară pe străzile propuse;
- reamenajare sediu OGA;
Zona studiată este o zonă cu precădere rezidenţială, deci funcţiunea propusă este cea
de locuire.
Locuinţele propuse pot avea funcţiuni complementare, care să nu deranjeze funcţiunea
de bază.
Conform Legii 213/1998 au fost identificate următoarele tipuri de proprietate asupra
terenului :
- teren proprietate publică de stat de interes local (străzi, trotuare)
- terenuri proprietate privată de stat de interes local (sediu OGA)
- terenuri proprietate privată a persoanelor fizice.
Circulaţia terenurilor
Pentru realizarea străzilor noi (străpungeri) corecturile de intersecţii, realizarea de
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
72
Rev.1
2014
sensuri giratorii este necesară exproprierea unor terenuri în interes public.
- terenuri propuse pentru trecere din proprietate privată în proprietate publică de stat.
Gospodaria de deseuri menajere
Din procesul functional ce se va desfasura pe amplasament vor rezulta urmãtoarele
deseuri:
- gunoaie menajere - cod 20 03 01;
- resturi de ambalaje (hârtie, carton) - cod 15 01 01;
- materiale plastice - cod 15 01 02;
- gunoiul stradal - cod 20 03 03.
Deseurile specificate mai sus vor fi depozitate în containere tip si se vor ridica de câte
ori va fi necesar prin intermediul serviciului de salubrizare din zona, cu care urmeaza sa se
incheie un contract.
Orice cladire de locuit (locuinte individuale sau colective), precum si orice unitate cu
caracter lucrativ, trebuie sa fie prevazute cu amenajari pentru colectarea deseurilor menajere
in containere. In spatii special amenajate la parterul cladirii sau in platforme care sa respecte
distanta de protectie de minim 5 m fata de cea mai apropiata fereastra a apartamentelor din
blocurile de locuinte, conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1935/13.09.1996. La nivelul
fiecarei grupari de locuinte va fi amenajata o platforma pentru colectarea selectiva a
deseurilor.
Din punct de vedere al deseurilor eliminate la depozitele de colectare, se va urmari
scaderea cantitatii acestora prin colectarea selectiva a deseurilor reciclabile din cantitatea de
deseu general.
Ambalajele din carton, hârtie si altele asemãnãtoare, vor fi valorificate prin centrele de
colectare sau prin unitãti interesate, cu care se va încheia un contract.
Gunoaiele menajere vor intra în circuitul de evacuare existent in zona.
Gunoiul stradal - cod 20 03 01, frecvent, cât si cel rezultat de la curãteniile generale de
primãvarã si varã, vor fi depozitate în containere si vor fi evacuate la groapa de gunoi.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
73
Rev.1
2014
Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării proiectului ce face
obiectul planului urbanistic zonal
Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero” – respectiv
neimplementarii proiectului sunt:
- pierderea unor investiţii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor;
- păstrarea aspectului rural al zonei fără o sistematizare urbanistică ce nu dă un
aspect plăcut peisajului;
- lipsa oportunităţilor de creştere a veniturilor la bugetele locale din venituri prin
posibilităţile de dezvoltare a zonei industriale şi a zonelor destinate serviciilor;
- lipsa unui sistem centralizate de alimentare cu apa potabila;
- lipsa unui sistem centralizat pentru evacuara apelor uzate menajere si pluviale;
- lipsa unei trame stradale importante care sa asigure accesul la toate loturile de
teren;
- lipsa unor reglementari si restrictii privind dezvoltarea si creearea de spatii si
functiuni cu caracter public.
Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutia zonei socio-economica si
perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit dezvoltare durabila.
Un proiect de aceasta factura presupune un mai pronuntat impact potential asupra
domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza a se
implementa, exprimat sintetic prin diversificarea si, in acelasi timp, accelerarea vietii
economice, pe de o parte, dar si prin crearea cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii
locale, sub forma noilor locuri de munca (temporare, dar si pe termen lung), a stimularii
perfectionarii profesionale pe domenii specializate, a facilitatilor educative etc.
Trebuie mentionata si nota generala favorabila conferita de un asemenea proiect prin
contributiile financiare directe si indirecte la bugetul local.
In urma analizei efectuate, rezulta ca functiunile propuse a se implementa vor afecta
mediul in limite admisibile.
In vederea realizarii lucrarilor de constructii necesare implementarii proiectului se va
depune ulterior documentatia tehnica de obtinere a “Acordului de Mediu”. Se vor aplica toate
masurile de prevenire/reducere a impactului propuse in cadrul prezentului raport.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
74
Rev.1
2014
Se va monitoriza evolutia factorilor de mediu pe toata perioada implementarii planului,
cu modificari asupra acestuia daca va fi cazul.
Evolutia starii mediului in cazul in care planul nu ar fi implementat
Dezvoltarea durabila inseamna folosirea resurselor naturale pentru activitatile
economice cu mentinerea in stare de functionare a ecosistemelor in regim natural ca sisteme
de suport al vietii, conservarea biodiversitatii, sub toate formele ei, apelul la resursele
regenerabile fara depasirea capacitatii de suport a sistemelor ce ofera aceste resurse,
diminuarea folosirii resurselor neregenerabile, micsorarea presiunii exercitate asupra ecosferei
prin poluare. Dezvoltare durabila inseamna depasirea fazelor de „stapanire a naturii de catre
om” si „divortul dintre om si natura” specifice dezvoltarii industriale si „reconcilierii omului cu
natura”.
Neimplementarea programului propus va conduce la o degradare a zonei studiate,
relevand o serie de efecte negative:
- organizare incoerenta din punct de vedere arhitectural, peisagistic si urbanistic;
- pierderea unei importante zone de atractie la nivelul zonei;
- lipsa protejarii, reabilitarii si valorificarii patrimoniului natural, reprezentat de spatiile
verzi si aducerea lui in conexiune cu ecosistemele din teritoriu;
- nedistribuirea echilibrata si eficienta a activitatilor in zona, nefiind in concordanta cu
functiunea urbanistica determinata, cu vocatia zonei si inserarea sa in contextul spatial –
functional al zonei;
- mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4
mari categorii de factori:
• cauzate de factori de natura fizico-geografica;
• cauzate de factori de natura spatial-ecologica;
• cauzate de factori de natura spatial-functionala;
• cauzate de factori de natura socio-spatiala.
Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic Zonal
Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUZ
asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ=0, minor=1,
major=2, catastrofal=3)
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
75
Rev.1
2014
Măsura
prevăzută în
PUZ
EFECTUL
nesemnificativ minor major catastrofal
Apă X
Aer X
Sol X
Sănătate X
Riscuri naturale X
Schimbări
climatice
X
Conservarea
resurselor
X
Biodiversitate X
Patrimoniu
cultural si
istoric
X
Constientizarea
populatiei
X
0 1 10 -
In cazul in care PUZ-ul nu va fi implementat pot aparea aspecte negative ale dezvoltarii
viitoare a zonei analizate deoarece in PUG sunt prevazute o serie de interdictii pentru zona
studiata.
O data aprobat impreuna cu PUZ-ul din care face parte, Regulamentul Local de
Urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si instituie reguli specifice
de urbanism in teritoriul considerat.
Obiective de protectia mediului relevante pentru PUZ
Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi
legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii regionale durabile:
- echilibrarea structurii spatial urbane;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
76
Rev.1
2014
- imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban;
- mentinerea identitatii regionale: renasterea mostenirii culturale;
- administrarea integrarii: cooperarea dintre retelele de infrastructura regionala;
- noi parteneriate in planificare si implementare.
Scopul evaluarii de mediu pentru planuri si programe consta in determinarea formelor
de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.
Propunerile de amenajare si dezvoltare urbanistica, facute in PUZ se vor inscrie in
prevederile PUG-ului Municipiului Satu Mare si al Regulamentului aferent acestuia. Prin
masurile ce au fost prevazute in cadrul PUZ se doreste dezvoltarea economica a zonei si
rezolvarea in sistem unitar a constructiei de locuinte, precum si a utilitatilor necesare acestora.
Obiectivele relevante de mediu pentru analiza strategica a PUZ
Aspect de
mediu
Obiective de mediu Tinte Indicatori
Populatia si sanatatea umana
Imbunatatirea conditiilor sociale si de viata ale populatiei, protejarea sanatatii umane
- crearea de locuri de munca ; - dezvoltarea activitatii economice ; - asigurarea calitativa si cantitativa a apei potabile pentru toti utilizatorii din zona analizata ; - asigurarea colectarii apelor uzate menajere din toate obiectivele ce se vor dezvolta in zona analizata ; - asigurarea managementului instituit pentru colectarea deseurilor ; - mentinerea calitatii factorilor de mediu in limita prevederilor legale pentru protectia sanatatii populatiei.
Numar de locuri de munca in faza de constructie si de functionare Indicatori economici specifici activitatii Venituri la bugetul local Echipamente tehnico-edilitare Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (aer, apa, sol)
Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera
Imbunatatirea calitatii si functionalitatii componentelor mediului urban, crearea conditiilor urbanistice pentru atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a zonei
- imbunatatirea conditiilor privind traficul rutier prin modernizarea arterelor rutiere existente ; - imbunatatirea calitatii locuirii si a conditiilor sociale ; - punerea in valoare si protectia peisajului ; - reglementarea modului de construire.
Modul de asigurare a utilitatilor in perimetrele construite Plantatii de protectie si de reabilitare peisagistica Lucrari de modernizare a infrastructurii
Mediul economic si
Crearea conditiilor pentru dezvoltarea economica si pentru
- crearea unei zone mixte coerente care sa ofere conditii pentru dezvoltarea activitatilor
Modul de respectare a legislatiei pentru protectia mediului
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
77
Rev.1
2014
social crearea de locuri de munca
comerciale si de servicii pentru diferite domenii.
Solul Limitarea impactului negativ
- asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - managementul corespunzator al deseurilor ; - respectarea bilatului teritorial propus.
Sistemul de management al deseurilor in relatie cu prevederile legale Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi
Flora si fauna
Limitarea impactului negativ asupra florei si faunei
- respectarea legislatiei in vigoare ; - respectarea indicatorilor urbanistici.
Modul de respectare a legislatiei in vigoare referitoare la amenajarea spatiilor verzi Modul de respectare a indicatorilor urbanistici propusi
Apa Limitarea poluarii la nivelul care sa nu produca un impact semnificativ asupra calitatii apelor
- asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate; - realizarea de rigole pentru colectarea si dirijarea apelor pluviale in reteaua stradala.
Indicatorii de calitate ai apei potabile Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Periodicitatea verificarii indicatorilor
Aerul Limitarea emisiilor de poluanti in aer la nivelul care sa nu genereze un impact semnificativ asupra aerului
- reducerea nivelurilor de poluare a aerului in perimetrele adiacente arterelor de circulatie.
Modernizarea arterelor de circulatie din zona
Zgomotul si vibratiile
Limitarea poluarii fonice si a nivelurilor de vibratii in zonele cu receptori sensibili la acestea
- reducerea nivelurilor de poluare fonica si de vibratii in perimetrele adiacente obiectivelor sensibile : unitati scolare, gradinita, dispensar medical
Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibratii la receptori
Factorii climaticii
Limitarea emisiilor de poluanti
- asigurarea incalzirii spatiilor si a apei calde menajere prin montarea de centrale proprii de ultima generatie si a panourilor solare ; - asiguarea colectarii si evacuarii apelor uzate ; - asigurarea colectarii si evacuarii deseurilor.
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate care sa permita evaluarea calitatii acestora in raport cu prevederile legale Indicatorii de calitate ai aerului care sa permita evaluarea calitatii acestuia in raport cu prevederile legale
Peisajul Crearea unui peisaj adecvat
- reglementarea zonei si a modului de construire in vederea asigurarii unui peisaj estetic ; - imbunatatirea aspectului si a functionalitatii zonei ; - realizarea unor spatii publice plantate cu rol peisagistic.
Modul de respectare a prevederilor referitoare la asigurarea esteticii peisajului Suprafete spatii plantate, localizarea acestora
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
78
Rev.1
2014
Potentialele efecte semnificative asupra mediului
În conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a guvernului 195/2005 privind
protecia mediului aprobată prin Legea 265/2005 si modificată si completată prin OUG nr.
114/2007, obiectivele planului de urbanism zonal trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de
mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare
durabilă a zonei.
Conform cerintei HG 1076/2004, in cazul analizei unui plan sau program, trebuie in
mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de
implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta in identificarea, predictia si
evaluarea formelor de impact generate de punerea in aplicare a respectivului plan sau
program.
In cadrul evaluarii prezentului plan urbanistic, au fost identificate mai multe forme
potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate si intensitati.
In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni cat mai
relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea efectelor potentiale
semnificative asupra mediului generate de implementarea planului, respectiv a proiectului.
Factor de mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ
Categorie impact
Ponderea impacturilor cumulative
1 2 3 4 Sanatatea populatiei
Amplasarea in aceasta zona nu va determina efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei din cadrul viitoarei investitii si din obiective din vecinatate
Pozitiv Pozitiv Pe termen lung
Implementarea obiectivelor propuse pe amplasamentul PUZ nu vor afecta calitatea factorilor de mediu si nu va crea o situatie de risc pentru sanatatea umana
Pozitiv
Dotarea zonei cu infrastructura corespunzatoare privind managementul deseurilor, alimentarea centralizata cu apa, energie electrica, canalizare, transport, ingrijirea sanatatii, ceea ce duce la cresterea gradului de confort si imbunatatirea sanatatii
Pozitiv
Monitorizarea continua a calitatii apelor uzate evacuate in reteaua stradala de canalizare, monitorizarea calitatii aerului in zona
Pozitiv
Mediul urban inclusiv infrastructura rutiera
Conduce la cresterea gradului de complexitate, de coerenta si de flexibilitate functionala, cu efecte benefice asupra dezvoltarii zonei.
Pozitiv Pozitiv Pe termen lung
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
79
Rev.1
2014
Mediul economic si social
Imbunatatirea conditiilor de trai prin sistematizarea urbanistica a zonei, infrastructura, acces imbunatatit la servicii comunitare pentru locuitorii zonei
Pozitiv Semnificativ
Pozitiv Pe termen lung
Cresterea angajarilor directe si indirecte, crearea de locuri de munca ca urmare a prezentei unor obiective majore de investitii
Pozitiv
Cresterea activitatilor economice zonale dupa inceperea etapei de constructie, etapa cea mai activa, inclusiv ca locuri de munca, urmata de o restrangere a acesteia dupa finalizarea constructiilor
Pozitiv
Imbunatatirea bugetelor autoritatilor locale prin cresterea veniturilor din taxe si impozite, determinand cresterea posibilitatilor de dezvoltare a serviciilor civile locale
Pozitiv
Cresterea increderii pentru alte investitii in zona Pozitiv Stimularea unor initiative noi prin contributia proiectului la imbunatatirea infrastructurii de baza din zona
Pozitiv Semnificativ
Solul Realizarea de zone verzi si trotuare de protectie Pozitiv Pozitiv
Pe termen lung Asigurarea colectarii si evacuarii apelor uzate Pozitiv Asiguarea managementului de colectare a deseurilor
Pozitiv
Flora si fauna Modificarea suprafetelor biotipurilor de aplasament
si categoriilor de folosinta Negativ Neutru
Pe termen lung Amenajari de spatii verzi, gradini cu pomi fructiferi,legume si flori efectuarea de plantatii de arbusti decorativi
Pozitiv
Apa Implementarea proiectului impune racordarea
obiectivelor de pe amplasament la reteaua de canalizare centralizata Excluderea modului de evacuare a apelor in bazine vidanjabile reduce impactul probabil asupra apelor subterane
Pozitiv semnificativ
Pozitiv semnificativ Pe termen lung
Apele pluviale de pe acoperisurile constructiilor vor fi dirijate prin burlane in reteaua stradala de canalizare
Pozitiv
Aerul Implementarea proiectului va duce la cresterea
gradului de poluare atmosferica cu NOx, SO2, CO sau cu alti poluanti toxici de la arderea motoarelor autovehiculelor si utilajelor folosite in cadrul organizarii de santier si a traficului rutier din perioada de functionare a obiectivului, dar care nu va depasi limitele admise de legislatia de mediu
Negativ Neutru Pe termen mediu
Implementarea unei infrastructuri rutiere adecvate va reduce nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera, prin fluidizarea circulatiei
Pozitiv
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
80
Rev.1
2014
Implementarea masurilor pentru reducere nivelului emisiilor de poluanti in atmosfera
Pozitiv
Zgomotul si vibratiile
Impact sensibil asupra factorilor de mediu ca urmare a intensificarii traficului rutier
Negativ Pozitiv Pe termen lung
Aplicarea masurilor de reducere a nivelului de zgomot la sursa
Pozitiv
Factorii climatici Asiguarea incalzirii spatiilor si a apei calde
menajere prin montarea de centrale proprii si panouri solare
Pozitiv Pozitiv Pe termen lung
Colectarea si evacuarea apelor uzate in reteaua stradala de canalizare
Pozitiv
Peisaj Modificarea peisajului la scara locala prin
modificarea raportului dintre peisajul natural/antropizat in etapele de construire si de operare, modificarea raportului dintre categoriile de folosinta a terenului si a valorii estetice a peisajului
Pozitiv Pozitiv semnificativ Pe termen lung
Reabilitarea peisajului creat de constructiile existente pentru incadrarea in noul peisaj urbanistic
Pozitiv
Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra mediului
Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante si atingerea obiectivelor
propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor masuri concrete care sa asigure prevenirea,
diminuarea si compensarea cat mai eficienta a potentialelor efecte adverse asupra mediului
identificate ca fiind semnificative pentru proiectul care face obiectul PUZ-lui propus.
In continuare se prezinta masurile propuse pentru prevenirea, reducerea si
compensarea oricarui posibil efect advers asupra mediului datorita implementarii proiectului in
faza PUZ propus, precum si masuri menite sa accentueze efectele pozitive asupra mediului.
Masurile propuse se refera numai la factorii asupra carora s-a considerat prin evaluare
ca implementarea proiectului ar putea avea un impact potential.
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
factorului de mediu SOL, SUBSOL
Pentru a nu exista sau pentru a diminua impacturile probabile asupra solului, e necesar
sa se aplice urmatoarele masuri:
- conectarea managementului durabil al gestionarii deseurilor existent la nivelul
municipiului Satu Mare cu cel din zona studiata;
- realizarea retelei de canalizare;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
81
Rev.1
2014
- realizarea fasiilor verzii de-a lungul arterei majore de circulatie.
Obiectivul propus, prin amplasamentul ales, prin natura activitatii propuse si capacitatea
preconizata nu va avea impact asupra calitatii solului.
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
factorului de mediu APA
Pentru a preântâmpina impactul asupra apelor de suprafaţă şi subterane se impun
următoarele masuri de diminuarea impactului asupra apelor subterane şi de suprafaţă, ce vor
fi luate în calcul la următoarea fază de proiectare. Se va impune obligativitatea tuturor
construcţiilor de pe amplasamentul PUZ să se conecteze la reţeaua de canalizare stradala
pentru a elimina scurgerile de poluanţi din fose septice, bazine vidanjabile sau evacuari
neautorizate in emisari.
Se au in vedere urmatoarele:
- evacuarea apelor uzate menajere din zona PUZ se va realiza prin retele centralizate
de canalizare, racordate la reteaua stradala de canalizare existenta in zona;
- apele menajere se vor incadra la descarcare in canalizarea urbana in limitele admise
NTPA 002/2002;
- se vor lua toate măsurilor necesare pentru prevenirea poluărilor accidentale şi
limitarea consecinţelor acestora;
- se va monitoriza periodic calitatea apei uzate evacuata în canalizarea urbană şi se va
verifica modul de încadrare a indicatorilor in limita admisă conform NTPA 002/2002;
Persoanele nominalizate prin decizie, responsabile cu problemele de deversare a apelor uzate
în canalizare, vor urmări în permanenţă calitatea apelor uzate deversate;
- căminele de vizitare menajere şi pluviale aferente vor fi curăţate ritmic şi întreţinute;
- management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme
specializate si acreditate;
- manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in
apa (faza de executie);
- manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza
astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de
executie).
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
82
Rev.1
2014
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
factorului de mediu AER
- stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al
prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul
camioanelor cisterna;
- actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;
- impunerea unor limitari de viteza si tonaj pentru autovehicule si vehicule de transport;
- utilizarea de vehicule si utilaje performante;
- utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
- proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie
(plantatii de aliniament);
- montarea de centrale termice de ultima generatie, prevazute cu electrofiltre pentru
retinerea pulberilor si reglarea automata a arderii (valorile limita garantate la emisie, sa fie sub
limita admisa prin Ordinul 462/1993).
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse
produse de ZGOMOT
- respectarea aliniamentului propus pentru cladiri;
- monitorizarea zgomotului şi iniţierea de acţiuni de corectare acolo unde este necesar;
- impunerea unor limitari de viteza si tonaj pentru autovehicule si vehicule de transport;
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
BIODIVERSITATII
Pentru a se diminua impactul prognozat cât mai mult posibil se impun să se ia
următoarele măsuri:
- amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel
stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
- reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari, se va face cu respectarea tuturor
normelor legale in vigoare;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
83
Rev.1
2014
- realizarea fasiilor verzii de-a lungul arterei majore de circulatie.
- aplicarea măsurilor pentru reducerea poluării atmosferice ceea ce va duce la
reducerea impactului asupra florei şi faunei;
- reptilele colectate vor fi relocate in habitate neinfluntate de proiect;
- in cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor
intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate
autoritatile responsabile cu protectia mediului.
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI
- vor fi admise activitati care sa nu permita poluarea factorilor de mediu peste limitele
admise de legislatia de mediu in vigoare si care sa permita crearea unui microclimat
normal atat in incinta, cat si in zonele adiacente fara a perturba activitatea si confortul
vecinatatilor peste limitele admise;
- se vor organiza suprafete pentru spatii verzi;
- pentru diminuarea concentratiei de noxe provenite de la circulatia auto pe strazile
principale cu trafic intens, se propune ca trotuarele sa aiba fasii verzi de protectie (plantatii de
aliniament);
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii verzi
atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier;
- dotarea zonei luată în studiu cu o infrastructură corespunzătoare privind managementul
deşeurilor, alimentarea centralizată cu apă potabilă şi cu energie electrică, canalizare,
transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea
sănătăţii;
Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra
MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL
- proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în peisaj conform
recomandărilor din regulamentul PUZ;
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
84
Rev.1
2014
- se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională
să poată avea un impact negativ asupra mediului;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde
exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;
- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios
în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast;
- clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al
zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea
azbocimentului;
- la construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp;
- pentru a obtine un standard ridicat al vietii in aceasta zona au fost propuse spatii
verzi atat pentru loisir cat si de protectie, spatii de joaca pentru copii si dotari de cartier.
- reconstruirea infrastructurii publice la standarde moderne;
- dezvoltarea capacităţii administraţiei locale de a planifica şi a utiliza adecvat terenurile
din zonă;
- dezvoltarea zonei ca aşezare atractivă cu standarde ridicate de calitate a vieţii, pe
baza principiilor de dezvoltare durabilă;
- monitorizarea periodică a nivelului poluării în zona cu receptori sensibili şi o
monitorizare imediată în urma sesizărilor membrilor comunităţii din vecinatate.
Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea modului
cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al
protejarii mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei
„zero” şi a variantei 1, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare prezentate în
continuare.
In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero” - varianta
neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
85
Rev.1
2014
Factor de mediu/aspect de
mediu
Variante Comentarii Varianta „zero” Varianta 1
(varianta aleasa) 1 2 3 4
Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA” va continua impactul negativ pe termen lung ca urmare a faptului ca pe amplasamentul analizat din cauza interdictiilor din PUG nu se pot face investitii majore in modernizarea retelelor de apa.
Se va intretine si moderniza sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila si de evacuare a apelor uzate menajere si pluviale.
Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”
Calitatea aerului Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de emisiile de poluanti produsi de sursele stationare din zona, precum si de traficul rutier existent in zona.
Prin implementarea proiectului, nivelul poluanţilor nu va creşte semnificativ. Datorita masurilor prevazute, cresterea va fi nesemnificativa, iar nivelul poluanţilor în atmosferă se va menţine sub limitele admise pentru protecţia receptorilor sensibili.
Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul rezidentei şi al serviciilor vor fi asociate ca surse suplimentare de poluanţi faţă de prezent dar prin masurile prevazute, acestea vor fi nesemnificative si strict controlate prin tehnicile şi măsurile de reducere a impactului prevazute.
Aspecte social-economice
In prezent zona este una partial blocata, nefiind posibil realizarea de constructii noi care sa atraga tineret.
Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.
Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.
Infrastructura rutiera Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu.
Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.
Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen mediu si lung comparativ cu varianta “zero”.
Zgomot si vibratii Sursele principale care influenteaza ambianta acustica in diferite sectoare ale ariei analizate sunt: - traficul rutier corespunzator zonei;
Peste intensitatea nivelului de zgomot existent se va suprapune instensitatea nivelului de zgomot pentru activitatea propusa.
Sursele de zgomot suplimentare ce pot sa aparea prin implementarea PUZ, vor fi prevazute in faza de proiect tehnict
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
86
Rev.1
2014
- activităţi specifice aşezărilor umane din zonă.
Datorita masurilor prevazute prin proiect, impactul generat de zgomotul aferent activităţilor propuse va fi menţinut sub limitele admise.
măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis conform legislatiei in vigoare.
Sol Mentinerea situatiei existente poate conduce la aparitia pe amplasamentul analizat a depozitarilor necontrolate de deseuri menajere si a resturilor de materiale de constructii. In aceste conditii factorul de mediu sol va fi afectat pe termen lung, gradul de contaminare al acestuia fiind greu de apreciat.
Proiectul propune asigurarea masurilor necesare protejarii factorului de mediu sol, dar si conditiilor necesare functionarii obiectivului analizat la standarde ridicate. Masurile adoptate pentru colectarea si evacuarea apelor uzate, pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor generatate au efecte pozitive atat asupra solului, cat si asupra aerului si apei subterane, cu implicatii directe asupra sanatatii populatie.
Impactul produs asupra solului in perioada de construire va fi reprezentat de afectarea unor suprafete de teren pentru organizarea de santier, fara a implica degradarea/contaminarea solului. Dupa finalizarea lucrarilor de construire, solul afectat de organizarea de santier va fi remediat prin replantări de spaţii verzi.
Utilizarea terenului In prezent zona are un aspect destructurat,condiţiile se vor menţine pe termen lung iar zona va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.
Se va schimba aspectul zonei prin sistematizare urbanistică ce dă un aspect plăcut peisajului; Se va asigura accesul la una din arterele principale ale municipiului prin realizarea unor strapungeri stradale . Se vor construi zone verzi si locuri de joaca pentru copii.
Prin implementarea proiectului întreaga zonă se va dezvolta conform destinaţiei din PUZ. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.
Biodiversitatea In cadrul amplasamentului analizat exista vegetatie spontana fara valoare dendrologica
Proiectul propune ca o parte importanta din suprafaţa amplasamentului PUZ să fie destinată zonelor verzi şi plantaţiilor în aliniament. Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra biodiversitatii din incinta. Singurul impact va fi acela ca vegetatia
Impactul negativ suferit în etapele de construcţie de biodiversitate va fi remediat prin replantări de spaţii verzi si plantaţii în aliniament. Proiectul oferă beneficii comparativ cu varianta “zero” , impactul fiind pozitiv, prin intretinerea spatiilor verzi create.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
87
Rev.1
2014
dezvoltata intamplator va fi inlocuita cu spatii verzi plantate ce pot constitui habitate pentru diferite specii de insecte/animale adaptate conditiilor urbane.
Peisajul In situaţia actuală peisajul are un aspect neconform cu zona din imediata vecinatate Aceste condiţii vor persista pe termen lung iar constructiile din incinta vor continua sa se deterioreze, conducand la o imagine necorespunzător unei aşezări urbane.
Sistematizarea urbană prevăzută în PUZ va da zonei aspectul urban –rezidential, cu o infrastructură corespunzătoare cu spaţii verzi şi plantaţii în aliniament
Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”
Sanatatea populatiei Acesul in unele zone se face dificil, iar in conditii de iarna interventia in zona este ingreunata.
Se vor asigura conditii de acces mai rapid si sigur pentru autospecialele de interventie.
Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”
Masuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PUZ Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27,
din H.G. 1076/2004, facandu-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la
toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute.
Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative.
Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are
în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUZ.
Programul de monitorizare a implementãrii PUZ trebuie să permită atât obţinerea şi
înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementãrii
PUZ cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevãzute (de ex. acţiuni de remediere
ce pot fi întreprinse).
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
RAPORT DE MEDIU
PLAN URBANISTIC ZONAL
88
Rev.1
2014
Concluzie finală
În urma evaluării de mediu a planului, rezultă următoarea concluzie:
Implementarea planului nu va afecta semnificativ mediul. Nu s-a identificat nici un
impact semnificativ nici înainte de implementarea măsurilor de reducere, nici după. Mai mult,
după aplicarea măsurilor de reducere a impactului, impactul general al planului este unul uşor
pozitiv datorită în special impactului socio-economic puternic pozitiv.
Ca impacte reziduale s-au identificat:
- necesitatea respectarii aliniamentului impus pentru cladirii;
- nevoia demolarii constructiilor ce nu respecta aliniamentul;
Restul impactelor negative identificate au putut fi diminuate sau eliminate prin
măsuri specifice.
Nu se evidenţiază necesitatea continuării evaluărilor de mediu prin studiu de impact
asupra mediului.
SITE
www. satu
-mare
.ro
GIS
GIS
GIS
SITE
www. satu
-mare
.ro
Recommended