View
232
Download
1
Category
Preview:
Citation preview
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
1
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
REABILITAREA SI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT NAVAL IN
PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T -
PORT CORABIA
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ - 2011 -
C.N. ADMINISTRATIA PORTURILOR
DUNĂRII FLUVIALE S.A. - GIURGIU
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
2
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Beneficiarul proiectului: Compania Nationala – Administratia Porturilor Dunarii
Fluviale S.A. - Giurgiu
Proiectant general: S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.
Obiectul contractului: STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
pentru proiectul: “Reabilitarea si modernizarea
infrastructurii de transport naval in porturile din afara
retelei TEN-T”–Port Corabia” Cod CPV : 79314000-8.
Data: Noiembrie 2011
Elaborator: SC MEDIU RESEARCH SRL
Expert de mediu: Dr. biolog Delia Nicoleta Gusa
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
3
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Cuprins
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării: ....................................................... 6
I.1.Informaţii privind proiectul propus: ............................................................. 6
I.1.a. Denumirea: ............................................................................................. 6
I.1.b. Descrierea: ............................................................................................. 7
Scopul si importanta obiectivului de investitie ................................................ 7
Caracteristicile constructive ale lucrarilor proiectate ..................................... 15
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza: .................................... 26
I.1.e. Informaţii despre materiile prime: ........................................................ 30
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor Stereo
70: .................................................................................................................. 31
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.)
şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului: 34
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire: .... 34
I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare: ....................................... 36
I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare: ........................... 36
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.): ...................................................... 37
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului/proiectului: . 37
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora: .......................... 37
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER .................. 37
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL .................. 40
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA .............. 42
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR .............................................................. 49
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia proiectului:
....................................................................................................................... 52
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
4
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului: ........................................................ 52
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
proiectul propus: ........................................................................................... 52
I.7.c. Drumurile de acces: .............................................................................. 54
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale speciale ................................................................... 55
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP: ..................................................................... 55
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus:............................................................................................................ 56
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului: .................................. 57
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce pot
genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate
afecta aria naturală protejată: .......................................................................... 66
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de protecţie
specială avifaunistică afectată de implementarea PP: ........................................... 69
II.1. Date generale privind situl Natura 2000 .................................................. 69
II.1.a. Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona
portului Corabia ............................................................................................ 69
II.2. Detalii descriptive ale ariilor naturale protejate intersectate de proiect si
speciilor pentru care au fost declarate aceste arii ............................................ 75
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora: ................................................. 118
II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar: ... 123
II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia
numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar):127
II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar ......................................................... 127
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
5
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes .................,
acolo unde au fost stabilite prin planuri de management ............................... 128
II. 8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor; ............ 129
II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei naturale
protejate de interes comunitar; ...................................................................... 129
III.Identificarea şi evaluarea impactului .............................................................. 130
IV. Măsurile de reducere a impactului ................................................................ 144
V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate ............................................................... 146
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
6
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I. Informaţii privind proiectul supus aprobării:
I.1.Informaţii privind proiectul propus:
I.1.a. Denumirea:
Denumirea lucrării: Obiectul prezentei documentatii este proiectul:
„REABILITAREA SI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE
TRANSPORT NAVAL IN PORTURILE DIN AFARA RETELEI TEN-T”–
PORT CORABIA” si este evaluat in continuare privind aspectele de mediu.
Beneficiar: C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu este o companie nationala aflata sub
autoritatea Ministerului Transporturilor si Infrastructurii din Romania si
îndeplineste functia de autoritate portuara în cadrul zonei sale de activitate, în
limitele terenurilor portuare, limitele radelor portuare si pentru infrastructura de
transport naval, în conditiile legii.
In calitate de autoritate portuara, compania aplica politicile portuare si programele
de dezvoltare a infrastructurilor portuare si a cailor navigabile, stabilite de
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, asigura functionalitatea porturilor si a
infrastructurii de transport naval - bunuri proprietate publica a statului sau aflate in
patrimoniu propriu - de la Cernavoda (km 300) pana la Bazias (km 1075), asigura
administrarea acestora si urmarirea serviciilor de siguranta. Porturile aflate in
administrarea C.N. ADPF S.A. au capacitatea de a asigura un trafic de marfuri de
15 milioane de tone pe an utilizand cheiuri care insumeaza o lungime de 16.200
m..
Adresa sediului central: Strada Portului nr. 1, Giurgiu, jud Giurgiu
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
7
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Tel: (0246) 213 003; (0251) 232 102
e-mail: secretariat@apdf.ro; mediu@apdf.ro; corabia@apdf.ro
Directorul General al C.N. A.P.D.F. S.A. - Giurgiu este domnul ing. Cristian
Nemtescu
Responsabil pentru protecţia mediului este domnul ing. Daniel Ivan - Serviciul
Protecţia Mediului, Patrimoniu Public şi Privat.
Proiectant: Proiectantul lucrarilor este societatea S.C. TRANSPROIECT S.A.
Adresa proiectant: B-dul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucuresti.
Autor STUDIU DE EVALUARE ADECVATA: SC MEDIU RESEARCH
SRL, este înscris în registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului la pozitia nr. 8, pentru elaborarea DE RM, RIM, BM, RS, EA.
Adresa elaborator RIM: Str. Alexei Tolstoi Nr.12, Bacău, jud. Bacau
Tel. (+40 725) 526148, (+40 745) 509779; fax (+40 033) 4407239
Data întocmirii documentatiei: noiembrie 2011
I.1.b. Descrierea:
Scopul si importanta obiectivului de investitie
In contextul unui sistem de navigatie complet liberalizat, incepand cu 1 ianuarie
2000 (Directiva 96/75/CE), Comisia Europeana (CE) are drept obiectiv
promovarea si intarirea unei pozitii competitive a transportului fluvial in cadrul
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
8
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
sistemului de transport si facilitarea integrarii sale in lantul logistic inter-modal.
Prin crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea viitoare a sectorului, Comisia
doreste sa incurajeze companiile sa utilizeze acest mod de transport.
In acest scop, navigatia fluviala necesita si o infrastructura corespunzatoare.
Indepartarea obstacolelor si blocajelor din reteaua de transport trebuie sa constituie
o componenta a politicii privind retelele trans-europene de transport. In plus,
Comisia are ca obiectiv dezvoltarea perspectivelor pentru un cadru legal armonizat
pentru navigatia fluviala in Europa.
Constructia si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele
paneuropene de transport contribuie la integrarea graduala a tarii noastre in familia
tarilor continentului european si la punerea in valoare a resurselor economice si
turistice de care dispunem. Totodata, prin dezvoltarea retelei paneuropene de
infrastructuri de transport se creeaza premisele unor noi oportunitati pentru
populatie, agentii economici si colectivitatile regionale si locale si se realizeaza
legaturi eficiente intre centre si regiunile periferice.
La Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Creta (martie 1994) si apoi la
cea de-a treia Conferinta Paneuropeana a Transporturilor de la Helsinki, s-au
definit 4 Zone Pan-Europene de Transport, Europa fiind astfel traversata de 10
Coridoare Pan-Europene de Transport si avand definite 4 Zone Pan-Europene de
Transport.
Coridorul VII – Dunarea este reprezentat de Dunarea, cu bratul Sulina si Canalul
Dunare-Marea Neagra.
PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE 2007 – 2013, elaborat de Guvernul
Romaniei – Ministerul Finantelor Publice reprezinta documentul de planificare
strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-
un larg parteneriat, care orienteaza dezvoltarea socio-economica a Romaniei in
conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
9
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Obiectivul Global al PND 2007-2013 este „Reducerea cat mai rapida a
disparitatilor de dezvoltare socio-economica intre Romania si Statele Membre ale
Uniunii Europene”. Acesta se sprijina pe trei obiective specifice, dintre care al
doilea este este “Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza”.
In vederea atingerii obiectivului global si a obiectivelor specifice si pornind de la
aspectele identificate in etapa de analiza socio-economica, au fost formulate sas
prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013. Prioritatea nr. 2 este:
Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport.
Obiectivul general al strategiei in domeniul transporturilor il reprezinta asigurarea
unei infrastructuri de transport extinse, moderne si durabile, precum si a tuturor
celorlalte conditii privind dezvoltarea sustenabila a economiei si imbunatatirea
calitatii vietii.
Prin Legea nr. 363/2006 a fost aprobat Planul de Amenajarea Teritoriului National
sectiunea I „Retele de transport”, care defineste bazele retelei nationale de cai de
comunicatie, identificand proiectele prioritare si masurile de armonizare necesare
pentru dezvoltarea acesteia pe termen scurt, mediu si lung, propune solutii care au
in vedere stabilirea unor raporturi economice echilibrate in teritoriu urmarindu-se
obiectivele insusite la nivel european si racordeaza reteaua nationala majora de cai
de comunicatie la cele 3 coridoare prioritare de transport europene si pan-europene
IV, VII si IX care traverseaza teritoriul Romaniei, convenite in cadrul conferintelor
paneuropene de transporturi, ce asigura legatura Europei centrale si de est cu
nordul si vestul Europei.
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii are ca obiective specifice reabilitarea
modernizarea si dezvoltarea retelelor de transport, in vederea alinierii sistemului
national de transport la sistemul European. Totodata se are in vedere maximizarea
efectelor pozitive asupra mediului si minimizarea impactului global si local pe care
le genereaza activitatile de transport.
Romania are o retea de infrastructura (drumuri, cai ferate, cai navigabile, canale
navigabile, porturi maritime si fluviale, aeroporturi, cai aeriene) care asigura
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
10
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
realizarea conectarii tuturor localitatilor la reteaua nationala si la sistemele
internationale de transport, dar ale carei stari tehnice nu corespund in totalitate
standardelor europene.
Reteaua de cai navigabile se situeaza in intregime in partea de sud si sud-est a
Romaniei, cu o densitate de 6,5 km/1000 kmp; lungimea retelei este de 1.779 km
din care 1.075 km Dunarea navigabila internationala, 524 km bratele navigabile
ale Dunarii si 91 km cai navigabile artificiale (canalele Dunare-Marea Neagra si
Poarta Alba- Navodari); in reteaua de cai navigabile interioare si Marea Neagra
sunt integrate 35 porturi din care 3 porturi maritime, 6 porturi fluvio- maritime si
26 porturi fluviale.
Porturile romanesti dispun de cca. 49.000 m constructii hidrotehnice pentru
acostarea navelor, din care 18,1 % cu o vechime mai mare de 50 ani, care necesita
urgente lucrari de reconstructie.
Obiectivul major al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii este realizarea
principalelor proiecte de infrastructura (feroviar, rutier, cai navigabile) cuprinse in
Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est. Identificarea, fundamentarea si
stabilirea prioritatilor (din punct de vedere al cerintelor/proiectelor) au la baza
strategiile sectoriale si studiile realizate, inclusiv cu consultanta externa, in cadrul
programelor PHARE.
Ierarhizarea si etapizarea realizarii in timp a proiectelor prioritare au la baza atat
cerintele impuse de atingerea obiectivelor strategice asumate cat si posibilitatile de
acoperire a efortului financiar necesar realizarii lor.
Strategia in transportul naval vizeaza in principal folosirea avantajului competitiv
al Dunarii (coridorul VII european) in conditiile Uniunii Europene, dezvoltarea
capacitatilor de operare si depozitare in porturile dunarene, dezvoltarea si
intensificarea traficului de marfuri in tranzit prin porturile maritime si fluvio-
maritime, dezvoltarea turismului de croaziera pe Dunare etc.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
11
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Dezvoltarea infrastructurii portuare impreuna cu imbunatatirea conditiilor de
navigatie pe Dunare reprezinta actiuni strategice de baza pentru indeplinirea
obiectivului de crestere a competitivitatii transportului pe apa in raport cu celelalte
moduri de transport, in particular modul de transport rutier.
Porturile in general si porturile dunarene in particular indeplinesc toate conditiile
necesare cresterii eficientei sitemului de transport prin asigurarea co-modalitatii si
intermodalitatii cu celelalte moduri de transport, mai ales modurile rutier si
feroviar.
In iulie 1996, Parlamentul si Consiliul European au adoptat Decizia 1692/96/EC
privind liniile directoare ale Comunitatii pentru dezvoltarea retelei de transport
transeuropene
(TEN-T). Aceste linii directoare se refera la drumuri, cai ferate, cai fluviale,
aeroporturi, porturi maritime, porturi fluviale si sisteme de management ale
traficului ce deservesc intregul continent, detin o proportie semnificativa din
traficul pe distante lungi si aduc regiunile geografice si economice ale Uniunii mai
aproape unele de celelalte. Documentul Uniunii Europene care favorizeaza
realizarea investitiei este Carta Alba a Politicii Europene de transport, prin care se
recomanda statelor membre ale Uniunii Europene sa ia masuri pentru:
Dezvoltarea echilibrata a tuturor modurilor de transport,
Eliminarea blocajelor,
Siguranta in politica de transport,
Globalizarea politicii de transport.
In septembrie 2001, Comisia Europeana a adoptat o noua Carta Alba privind
Politica Comunitara de Transport. Documentul a propus masuri pentru revizuirea
politicii de transport astfel incat sa devina mai durabila si sa evite pierderile
economice enorme cauzate de ambuteiaje, poluare si accidente.
Incepand cu anul 2000, Romania a lansat un program de reabilitare a infrastructurii
porturilor fluviale si fluvial – maritime care sa creeze premisele preluarii fluxurilor
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
12
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
de marfuri in continua crestere in conditiile garantarii respectarii standardelor de
siguranta portuara, a accesului la informatii privind parametrii de acces la operare
si monitorizarea evolutiei operatiunilor navelor.
Conform Documentului de Pozitie Complementar II al Romaniei Capitolul 9 -
Politica in domeniul transporturilor - negociat si inchis provizoriu in 9 decembrie
2003, Romania a preluat prevederile aplicabile ale Deciziei Parlamentului
European si Consiliului nr. 1692/1996/EC din 23 iulie 1996 privind liniile
directoare comunitare pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport,
amendata prin Decizia nr. 1346/2001, precum si viitoarea retea TEN-T pe teritoriul
sau prin Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei
de transport de interes national si european cu modificarile ulterioare (republicata
in Monitorul Oficial Partea I - nr. 89/26.01.2005). In vederea realizarii obiectivului
global (“Reducerea cat mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica
intre Romania si Statele Membre ale Uniunii Europene”) si a obiectivului specific
(“Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baza”), cu prioritatile
stabilite prin PND 2007-2013 (“Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de
transport”), a fost elaborat PLANUL STRATEGIC in domeniul transporturilor, in
care una dintre componente este:
1.c. Reabilitarea, modernizarea si dezvoltarea infrastructurii pe Dunare,
canale navigabile si porturi maritime si fluviale, cu componenta specifica 1c.3
Programul de reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale.
Programul este aferent urmatoarelor documente de politici publice:
liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea si modernizarea retelei de
transport de interes national si european (Legea nr. 203/2003 cu modificari
si completari ulterioare);
programul de guvernare 2005-2008, cap. 17 „Politica in domeniul
transporturilor” (HP nr. 24/2004).
Obiectivul de investitie „Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TENT – Port Corabia” este inscris in
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
13
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
programul de dezvoltare a porturilor maritime si fluviale, cap. 1.c.3 Programul de
reabilitare a infrastructurii porturilor fluviale.
Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a aprobat prin Nota DGRFE nr.
40/179/21.01.2010, DGTN nr. 34/88/22.01.2010 modificarea schemei de finantare
pentru modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene in perioada 2009 – 2013.
Respectiva schema are la baza urmatoarele:
- Programul Operational Sectorial Transport (POS – T), aprobat prin
Decizia CE nr. C(2007) 3469/12.07.2007;
- Legislatia Uniunii Europene (Regulamentele CE Nr. 1080/2006, CE Nr.
1083/2006, CE Nr. 1084/2006), care stabileste prevederile aplicabile
pentru Fondul de coeziune, Fondul European de Dezvoltare Regionala si
Fondul Social European pentru perioada de programare 2007 – 2013;
- Comunicarea Comisiei Europene COM (2006)6 final din 17.01.2006
privind programul integrat european de actiune „NAIADES”;
- Orientarile Strategice Comunitare pentru Coeziune (Decizia Consiliului
Nr. 2006/702/CE);
- Legislatia nationala relevanta in domeniul politicii de transport, achizitiei
de terenuri, achizitiilor publice, finantarilor publice cum ar fi Ordonanta
Guvernului 22/1999 privind administrarea porturilor cu modificarile si
completarile ulterioare.
Obiectivul global al Programului Operational Sectorial de Transport 2007 – 2013
este de a promova un transport durabil in Romania care va facilita transportul in
conditii de siguranta, rapid si eficient, pentru persoane si marfuri cu un nivel de
servicii la standarde europene, la nivel national, european, intre si in cadrul
regiunilor din Romania. In mod specific, POS Transport 2007 – 2013 urmareste ca
prin interventiile sale sa capitalizeze potentialul oferit de axa Rhine – Main –
Danube, prin dezvoltarea porturilor dunarene si maritime.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
14
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Schema de finantare aprobata are ca obiectiv imbunatatirea sigurantei si eficientei
transportului fluvial pe sectorul romanesc al Dunarii prin modernizarea si
dezvoltarea infrastructurii portuare apartinand domeniului public al statului.
Compania Nationala Administratia Porturilor Dunarii Fluviale S.A. Giurgiu – CN
APDF S.A. Giurgiu face parte din categoria de beneficiari eligibili ai fondurilor
alocate prin POS – T pentru acest tip de lucrari.
Prin obiectul sau de activitate, C.N. APDF S.A. Giurgiu trebuie sa asigure
repararea, intretinerea si mentinerea caracteristicilor minime ale infrastructurii de
transport naval ce i-a fost concesionata, precum si elaborarea programelor pentru
lucrari de intretinere si modernizare a bunurilor proprietate publica a statului.
In prezent, datorita vechimii mari, de aproximativ 130 ani, a majoritatii
constructiilor de acostare existente in portul Corabia cat si datorita unei exploatari
intensive, corelate cu schimbarea conditiilor climatice inregistrate in ultimii ani, s-
a constatat o diminuare a valorilor de trafic inregistrate in portul Corabia, datorata
in principal situatiei actuale in care se prezinta constructiile de acostare – operare
in port, descrise pe larg in cadrul prexentei documentatii.
Investitia care face obiectul prezentei documentatii se incadreaza in
PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL ”TRANSPORT” (POS-T), AXA
PRIORITARA 2 – Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de
transport in afara axelor prioritare TEN-T, in scopul dezvoltarii unui sistem
national durabil de Transport, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 –
Modernizarea si dezvoltarea porturilor maritime si fluviale, OPERATIUNEA -
Modernizarea si dezvoltarea porturilor dunarene.
Având în vedere tendinţa de redresare generală a situaţiei economice şi a creşterii
nivelului schimburilor de mărfuri, se apreciază că valorile de trafic prin portul
Corabia se vor modifica semnificativ, în sens pozitiv, în următorii ani.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
15
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Opinia generală a companiilor interesate este că portul ar trebui sa aibă o
infrastructură adecvată şi sisteme de operare şi transport moderne în zona portului;
astfel, este subliniată necesitatea unei infrastructuri dezvoltate a portului.
De asemenea, proiectul contribuie la dezvoltarea transportului intermodal pe
Dunăre atât pentru traficul intern cât şi pentru importul şi exportul de bunuri
materiale, la creşterea capacităţii de prelucrare a mărfurilor în portul existent, la
modernizarea serviciilor oferite în condiţii sporite de siguranţă şi calitate.
Realizarea acestui proiect investiţional trebuie corelată cu strategia de modernizare
şi dezvoltare a transportului combinat / intermodal, care presupune realizarea
terminalului fluvial de barje în portul Constanţa cât şi a altor terminale fluviale pe
Dunăre.
Proiectul investiţional din portul Corabia este realizabil, asigurând, prin accesarea,
preluarea unor importante fluxuri de trafic în zona sa de influenţă (Regiunea de
Sud a României, şi Regiunea de Sud-Est, inclusiv Municipiul Constanţa) cât şi
interoperabilitatea şi complementaritatea cu celelalte moduri de transport.
Avand in vedere toate aspectele mentionate in acest capitol al prezentei
documentatii, consideram ca este necesara si oportuna realizarea investitiei
„Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport naval in porturile din
afara retelei TEN-T – Port Corabia”.
Caracteristicile constructive ale lucrarilor proiectate
SOLUTII PROPUSE
Solutiile propuse in studiul de fezabilitate pentru reabilitarea si modernizarea
infrastructurii portuare din portul Corabia, tinand seama de prevederile temei de
proiectare, sunt urmatoarele:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
16
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
OBIECT 1 Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, L = ~70,00 m;
OBIECT 2 Lucrari de infrastructura portuara danele 2 – 5, L = 520,00 m;
OBIECT 3 Suprainaltare danele 6 – 10, intre cotele +5,50 - +7,00 m etiaj local
Corabia, h = 1,50 m, L = 620,00 m;
Lungimea sectorului de mal care face obiectul lucrarilor se compune din obiectele
1 + 2 + 3 si este L = 1.210,00 m.
S-au prevazut si accesoriile de acostare necesare la fiecare dana si anume:
Ancastramente - Cate un ancastrament de ape mari si cate unul de ape mici
pentru fiecare dana, total 10 buc (la danele 1 si 2 – 5) plus 5 buc la danele 6
– 10;
Locasuri de scondri - Cate doua locasuri de scondri pentru ape mari si cate
doua pentru ape mici la fiecare dana, total 20 buc (la danele 1 si 2 – 5);
Scari de acces:
- cate o scara de acces pe taluz intre cota coronament si ancastramentul
de ape mici, total 5 buc. (L = 3,90 m/buc) pentru danele 1 si 2 - 5;
- cate o scara de acces pe taluz intre cota coronament si bancheta de la
cota +1,80 m etiaj local, total 4 buc. (L = 8,80 m/buc.) pentru danele 2
– 5;
- cate o scara la fiecare dana, pentru prelungirea scarilor de acces intre
cota coronament actual (+5,50 m etiaj loca) si cota coronament
suprainaltat (+7,00 m etiaj local), 10 buc. (L = ~3,00 m/buc), la danele
6 – 10.
Toate scarile de acces sunt prevazute cu parapet de protectie.
Binte de amarare - Cate doua binte de amarare pentru fiecare dana,
total 8 buc. (la danele 2 – 5) plus 10 buc., la danele 6 – 10.
De asemenea, in zona de racord intre danele 1 si 2 (obiect 1) si in zona danelor 2 –
5 (obiect 2) s-a prevazut un trotuar pavat cu pavele din beton prefabricat, cu
latimea de 1,00 m, L = 70,00 + 520,00 = 590,00 m.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
17
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Dupa executia lucrarilor propuse prin prezenta documentatie, portul Corabia va
avea un front total de acostare de 1.260 m, compus din urmatoarele dane:
Dana nr. 1 L = 120,00 m;
Danele 2 – 5, L = 130 m/buc Ltotal = 520,00 m;
Danele 6 – 9, L = 125,00 m/buc Ltotal = 500,00 m;
Dana nr. 10 L = 120,00 m.
Lungime totala front de acostare: L = 1.260,00 m
Solutia constructiva, pentru fiecare obiect propus in prezenta documentatie s-a
adoptat in conformitate atat cu tema de proiectare cat si cu solutiile aplicate pe
sectoarele amonte/aval deja reabilitate anterior (dana 1 si danele 6 – 10).
De aceea, solutia constructiva studiata este in varianta unica, nefiind recomandate
alte alternative (variante), fata de lucrarile deja existente.
Avantajul acestei solutii este acela ca respecta tipul de lucrare executata pentru
danele amonte si aval.
DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI
TEHNOLOGICA
Importanta social-economica a acestor lucrari de constructii, avand in vedere
cerintele privind calitatea, durata de exploatare si conditiile de teren si mediu,
incadreaza investitia in categoria constructiilor de importanta normala - Categoria
de importanta “C”.
Din punct de vedere al categoriei de exigente esentiale, obiectivul se afla in
domeniul A6 - Rezistenta si stabilitatea pentru constructii de porturi si platforme
marine si B4 – Siguranta in exploatare pentru constructii de porturi si platforme
marine.
Descrierea constructiva
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
18
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Solutiile constructive propuse sunt functie de solutiile existente la danele 1
(amonte front de acostare) si 6 – 10 (aval front de acostare), care, dupa cum a fost
prezentat anterior, au fost deja reabilitate. De aceea, se fac uramtoarele precizari:
Cota platformei la danele 2 -5, proiectate prin prezenta documentatie, va fi
+7,00 m etiaj local, conform temei de proiectare;
Cota platformei la danele 6 – 10 este in prezent +5,50 m etiaj local si se
suprainalta la cota +7,00 m etiaj local;
La dana nr. 1 reabilitata, cota coronamentului este +7,50 m etiaj local, cota
primei banchete, respectiv cota superioara a casetelor prefabricate din beton
umplute cu piatra bruta este +2,50 m etiaj local;
Cota primei banchete la danele reabilitate 6 – 10 este +1,80 m etiaj local.
Aceasta cota s-a respectat si in actuala documentatie pentru danele 2 – 5
proiectate.
De aceea, pe zona de racord intre danele 1 si 2 a fost necesara atat racordarea in
plan orizontal cat si racordarea pe verticala a coronamentului si banchetelor intre
dana nr. 1 existenta si dana nr. 2 proiectata.
Solutiile constructive propuse sunt prezentate in plansele 3 - 8 si sunt urmatoarele:
OBIECT 1 Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, L = ~70,00 m;
Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in
sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului (variabila intre +7,50
si +7,00 m etiaj local) si cota primei banchete (variabila intre +2,50 si +1,80
m etiaj local);
Casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, la baza pereului
din dale de beton, avand cota coronamet variabila intre +2,50 si +1,80 m
etiaj local;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
19
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Protectia taluzului intre prima bancheta si cota fundului, cu manta de
anrocamente asezata pe saltea mixta din geotextil si fascine si avand la baza
un prism de anrocamente cu cota coronament variabila.
Intrucat dana nr. 1 (reabilitata) nu este dotata decat cu o scara de acces pe taluz
intre cota coronamentului si cota primei banchete, s-a mai prevazut si realizarea
urmatoarelor accesorii de acostare la dana nr. 1:
doua ancastramente din beton armat, unul de ape mari la cota +7,50 si unul
de ape mici, la cota +4,85 m etiaj local;
4 locasuri de scondri din beton armat (doua pentru ape mari si doua pentru
ape mici);
scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre coronament
si ancastramentul de ape mici (L = 3,90 m/buc.), prevazuta cu parapet de
protectie.
La coronament, s-a prevazut un trotuar din pavele de beton prefabricate cu latime
de 1,00 m pe toata lungimea zonei de racord, L = ~70,00 m.
Au fost prevazute de asemenea lucrari de curatire taluz de iarba si buruieni si
decapare strat vegetal, excavatii deasupra nivelului apei si sub nivelul apei pentru
realizarea sectiunii proiectate si indepartarea depunerilor de material aluvionar din
zona danei 1, pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul
apei cu draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~26.660 mc).
OBIECT 2 Lucrari de infrastructura portuara danele 2 – 5, L = 520,00 m;
Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in
sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului +7,00 m etiaj local si
cota primei banchete +1,80 m etiaj local;
Casete prefabricate din beton armat umplute cu piatra bruta, la baza pereului
din dale de beton, avand cota coronament +1,80 m etiaj local;
Protectia taluzului intre prima bancheta si cota fundului, cu manta de
anrocamente asezata pe saltea mixta din geotextil si fascine si avand la baza
un prism de anrocamente.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
20
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
La coronament, s-a prevazut un trotuar din pavele de beton prefabricate cu latime
de 1,00 m pe toata lungimea frontului de acostare, L = 520,00 m.
S-au prevazut de asemenea urmatoarele accesorii de acostare:
Cate doua ancastramente din beton armat, unul de ape mari la cota +7,00 si
unul de ape mici, la cota +4,85 m etiaj local pentru fiecare dana, total 8 buc.;
Cate 4 locasuri de scondri din beton armat (doua pentru ape mari si doua
pentru ape mici) pentru fiecare dana, total 16 buc.;
Cate o scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre
coronament si ancastramentele de ape mici pentru fiecare dana, total 4 buc.
L = 3,90 m/buc.;
Cate o scara de acces pe taluz din beton, armat cu plasa de sarma, intre
coronament si bancheta de cota +1,80 m etiaj local, pentru fiecare dana, total
4 buc. L = 8,80 m/buc.;
Cate doua binte de amarare din beton armat pentru fiecare dana, total 8 buc.
Ancastramentele pentru ape mici si ape mari nu au fost amplasate in aceeasi
sectiune transversala deoarece ambele necesita intretinerea in perioada de
exploatare, pentru aceasta fiind necesara asigurarea accesului pe taluz pentru
ancastramentul de ape mici.
Pentru obiectul 2, a mai fost cuprinsa demolarea pereului existent, din piatra bruta
zidita, pana la cota cap piloti existenti (+0,57 m etiaj local).
Alte lucrari cuprinse in valoarea de investitie, pentru obiectele 1 si 2:
realizarea stratului drenant din piatra sparta si balast sub pereul din dale de
beton;
realizarea umpluturilor din piatra bruta sub salteaua mixta de geosintetic si
fascine;
realizarea umpluturilor din deseuri de cariera sub pereul din dale de beton;
realizarea grinzii de coronament din beton pe toata lungimea frontului de
acostare
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
21
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
L = 70,00 m + 520,00 m = 590,00 m.
umpluturi din deseuri de cariera, in spatele trotuarului din pavele, pentru
racordarea acestuia cu terenul natural;
demolarea lucrarilor existente pe zona lucrarilor proiectate;
excavatii deasupra nivelului apei si sub nivelul apei pentru realizarea
sectiunii proiectate;
indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danelor 2 - 5, pentru
asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu draga cu
cupe sau draga refulanta (V = ~52.389 mc).
OBIECT 3 Suprainaltare danele 6 – 10, intre cotele +5,50 - +7,00 m etiaj local
Corabia, h = 1,50 m, L = 620,00 m;
Pereu din dale prefabricate de beton armat 1,00 x 1,00 x 0,20 m dispuse in
sah pe taluz, la panta 1:1,5, intre cota coronamentului existent +5,50 m etiaj
local si cota coronamentului proiectat +7,00 m etiaj local;
Pentru obiectul 3, au mai fost cuprinse urmatoarele lucrari:
refacerea platformei betonate la cota +7,00 m etiaj local, cu latimea de 10,00
m, pe toata lungimea frontului de acostare L = 620,00 m;
umpluturi compactate din deseuri de cariera intre cota coronament actual si
cota coronament suprainaltat;
desfacerea grinzii de coronament din beton existente si refacerea ei la cota
+7,00 m etiaj local, L = 620,00 m;
desfacerea ancastramentelor de ape mari din beton armat si refacerea lor la
cota +7,00 m etiaj local, 5 buc.;
realizarea stratului drenant din piatra sparta si balast sub pereul din dale de
beton;
binte de amarare din beton armat, cate doua buc. pentru fiecare dana, total
10 buc.;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
22
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
prelungirea scarilor de acces existente pana la cota coronamentului proiectat
+7,00 m etiaj local;
demolarea lucrarilor existente pe zona lucrarilor proiectate;
excavatii deasupra nivelului apei pentru realizarea sectiunii proiectate;
indepartarea depunerilor de material aluvionar din zona danelor 6 - 10,
pentru asigurarea adancimii de navigatie, prin excavatii sub nivelul apei cu
draga cu cupe sau draga refulanta (V = ~66.685 mc).
Descrierea functionala
Din punct de vedere functional, toate danele indeplinesc acelasi scop si anume
acostarea la cheu a navelor in vederea operarii si anume a efectuarii operatiunilor
de descarcare/incarcare a marfurilor generale.
La cheurile pereate din danele 1 – 10 vor putea fi montate pasarele si pontoane
(gabare de 500 t) si vor putea acosta navele fluviale de pana la maxim 1.500 tdw.
Modul de operare actual si de perspectiva. Tehnologii
Tehnologia de executie a lucrarilor de infrastructura prevazute va fi functie de
dotarile de care va dispune constructorul, avizata de proiectantul lucrarilor in
fazele urmatoare de proiectare si de beneficiar (CN APDF SA Giurgiu).
Principalele utilaje care vor fi folosite pentru realizarea lucrarilor vor fi cele
specifice executiei lucrarilor de constructii hidrotehnice, dintre care, cele mai
importante sunt:
utilaje pentru realizarea terasamentelor (excavatii si umpluturi), atat de la
apa cat si de la uscat;
mijloace de transport terestre sau plutitoare pentru transportul materialelor
(pamant, piatra bruta, beton, apa, prefabricate, semifabricate, etc);
macarale plutitoare si de uscat;
utilaje de compactare a umpluturilor si altele.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
23
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Organizarea de santier va fi amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe
terenul din spatele platformei betonate, existente la danele 6 – 10.
Din punct de vedere al modului de operare, prin lucrarile de infrastructura
prevazute la danele 1 – 10 din portul Corabia, se creeaza frontul de acostare pentru
navele care tranziteaza portul, care va avea o lungime totala de 1.260,00 m, dupa
realizarea tuturor lucrarilo
In prezent, in portul Corabia se deruleaza urmatoarele fluxuri operationale:
intrare – iesire mijloace de transport auto;
acostare la cheu a navelor fluviale care efectueaza transportul naval al
marfurilor;
operare (incarcare - descarcare) si stationare nave.
Tipul de marfa care se manipuleaza in prezent este: cereale.
Tipurile navelor fluviale si maritime care se opereaza in port sunt: slepuri impinse
de 1.000 t, barje de 1.000, 1.500 t.
Pe suprafetele de teren pe care se desfasoara in prezent activitatea portuara in
portul Corabia sunt amplasate obiectele (cladiri, cai si instalatii de transport)
necesare in procesul tehnologic de incarcare, descarcare, transfer si depozitare de
marfuri si anume: silozuri de cereale, benzi transportoare cu toate instalatiile
aferente (cabina de comanda, fosa si elevator), ateliere de reparatii, vestiare,
birouri, cladire administrativa, magazii containere etc.
Operatorul dispune de utilajele si mijloacele de transport necesare pentru
desfasurarea activitatii.
Exista in amplasament si o cale ferata de manevra care este dezafectata si se va
putea reface in functie de necesitatile operatorilor portuari care isi vor desfasura
activitatea in port in viitor.
Dupa dezvoltarea portului in urma executiei lucrarilor prevazute in prezenta
documentatie, se creeaza conditiile pentru ca activitatea in port sa se diversifice.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
24
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Prin dotari suplimentare ulterioare in suprastructura, danele vor putea fi amenajate
si pentru descarcare/incarcare marfa, in functie de necesitatile de dezvoltare ale
operatorului portuar care isi va desfasura activitatea in zona si prin investitia
acestuia, fara a periclita stabilitatea lucrarilor de infrastructura si numai cu avizul
CN APDF SA Giurgiu si al proiectantului lucrarilor.
La fazele urmatoare de proiectare se vor stabili regulile de exploatare pentru
constructiile executate, care vor trebui respectate pentru a nu fi pusa in pericol
stabilitatea acestora.
Astfel, operatorii portuari care isi vor desfasura activitatea pe platforma portuara
vor avea obligatia sa respecte conditiile impuse de siguranta in exploatare pentru
lucrarile de infrastructura puse la dispozitie de catre CN APDF SA Giurgiu, nefiind
permisa depozitarea in apropierea coronamentului a marfurilor grele si nici
amplasarea in aceasta zona a utilajelor de cheu.
Dupa finalizarea lucrarilor de infrastructura, se recomanda sa fie executate de catre
beneficiar sau operatorii portuari interesati si platformele aferente pentru ca aceste
obiecte sa poata fi utilizate la intreaga capacitate, in scopul producerii de venituri.
Concluzii
Au fost prevazute urmatoarele lucrari:
OBIECT 1 - Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, in solutia cheu
fluvial pereat, cota coronament variabila +7,50 - +7,00 m etiaj local, L =
70,00 m;
OBIECT 2 - Cheu fluvial pereat in danele 2 -5, cota coronament +7,00 m
etiaj local, L = 520,00 m;
OBIECT 3 - Suprainaltare cheu fluvial pereat in danele 6 – 10 intre cotele
+5,50 - +7,00 m etiaj local, L = 620,00 m.
Prin acestea, se va realiza un front de acostare in lungime de 1.260,00 m care va
insuma si dana nr. 1, reabilitata anterior.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
25
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Capacitatea de operare a portului, dupa executie, va fi de 481.530 t/an (in anul
2020) respectiv 565.868 t/an in anul 2030. Nava de calcul este barja de 1500 tdw.
Zona de racord intre danele 1 si 2 (L = 70,00 m) si cheul pereat fluvial din danele 2
– 5 (L = 520,00 m) vor fi amenajate cu pereu din dale prefabricate de beton armat,
asezat pe filtru invers. La baza pereului se vor monta casete prefabricate din beton
armat umplute cu piatra bruta inglobate in protectie cu anrocamente.
Imbracamintea din anrocamente se va aseza pe o saltea mixta de geosintetic
bistratificat si fascine.
Cota coronamentului va fi variabila intre +7,50 - +7,00 m etiaj local pe zona de
racord si va fi +7,00 m etiaj local la danele 2 – 5. Cota fundului va fi -3,50 m etiaj
local.
Suprainaltarea danelor 6 – 10 a rezultat ca fiind necesara intrucat intre data
executiei si perioada actuala au avut loc depasiri ale nivelului Dunarii fata de
nivelul inregistrat anterior datei proiectarii, zona devenind inundabila si deci lipsita
de interes pentru operatorii portuari.
Suprainaltarea se va realiza prin prelungirea pereului existent intre cotele +5,50 -
+7,00 m etiaj local.
Prin realizarea lucrarilor de infrastructura la danele din portul Corabia, beneficiarul
va putea raspunde solicitarii tuturor operatorilor portuari care vor dori sa
desfasoare activitati in zona.
Fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul de stat si prin
accesarea unei finantari a unui program al Uniunii Europene, si anume POS-T,
Axa prioritara 2, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 – Modernizarea si
dezvoltarea porturilor maritime si fluviale OPERATIUNEA - Modernizarea si
dezvoltarea porturilor dunarene.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
26
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I.1.d. Informaţii privind producţia care se va realiza:
În perioada de realizare a lucrărilor prevăzute în proiect, principalele surse de
energie vor fi carburanţii necesari funcţionării utilajelor de construcţie pentru
punerea in opera a lucrarilor proiectate.
Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in
tabelul 1 se prezinta informatii privind productia si necesarul de resurse energetice
pentru realizarea lucrarilor.
Tabel 1 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Producţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei
Denumire Cantitati
totale
Denumire Consumuri
anuale
Furnizor
Săpături la
uscat si sub
nivelul apei
~ 150.000
mc
Motorina 35.000 Statii/depozit de
combustibili din
zona
Umpluturi in
spatele
casetelor si
racordare la
terenul natural
in spatele
trotuarului,
38.000 mc Balast, piatra
sparta,
anrocamente
Cariere autorizate
(Turcoaia, Macin)
Motorina 25.000 Statii/depozit de
combustibili din
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
27
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
prism
anrocamente
zona
Peree* ~22.000
mp
Ciment Societati
comerciale
de profil
Motorina 5.000
Betoane*
(casete
prefabricate,
grinda
coronament,
ancastramente,
acesorii cheu)
7.500 mc Ciment Statii de beton
Energie electrica
Transport
materiale
10.000 l Motorina 10.000 Statii din zona
* Nu se produce pe amplasament.
În situaţia realizării valorilor maxime prognozate pentru traficul de mărfuri şi
materiale, se apreciază că manipularea acestora pe platforme poate fi asigurată cu 1
motostivuitor, 1 încărcător frontal şi 1 buldozer.
Consumul zilnic de motorină pentru aceste utilaje este apreciat la 300 l pentru 8
ore de funcţionare.
In perioada de functionare, expedierea mărfurilor pe uscat şi pe apă din port către
diverşi beneficiari include şi transportul acestora pe auto. În incinta portului, pentru
expedierea a cca. 2.000 t pe zi de mărfuri şi materiale vor fi necesare cca. 200 de
curse de vehicule grele (camioane, basculante, tractoare cu remorcă).
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
28
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Aceste vehicule grele vor consuma, in total, pentru un parcurs în incinta portului de
cca. 600 m fiecare, cca. 40 l.
Având în vedere şi circulaţia unor autoturisme, manevrele pe spaţii reduse, etc. se
poate aprecia că, zilnic, consumul de carburanţi (motorină şi benzină) în incinta
portului pentru mijloacele de transport este de cca. 100 l.
Consumul total de carburanţi pentru activitatea portuară este estimat la cca. 400 l
pe zi şi traficul auto zilnic cca. 200 vehicule grele.
Pentru realizarea proiectului vor fi necesare anumite cantitati de materiale ca:
piatra sparta, balast, beton, mortare de ciment.
Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se apreciază că betonul,
piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori specializaţi, sarcinile
constructorului rezumându-se la transportul, în incinta portului, depozitarea şi
punerea în operă a acestor materiale. În incinta portului, distanţa medie de
transport a materialelor de construcţie nu va depăşi 300 m. În cazul aprovizionării
pe apă, distanţele de transport de la barje la amplasamentul lucrarilor, vor fi mai
mici, de max. 200 m.
Volumul necesar de resurse naturale este reprezentat de balast si piatră spartă -
cca. 38.000 m3
Referitor la resursele naturale necesare construirii lucrarilor se pot rezuma
urmatoarele:
Unele dintre sursele de balast au statii de concasare si produc agregate
pentru beton. Alte surse au statii de selectare si sortare, si produc si alte
tipuri de agregate.
De asemenea, depozitele de calcar sunt adecvate pentru a fi folosite ca
agregate sparte, cu conditia sa fie selectate cu grija.
In proiect au fost stabilite anumite sorturi de balast si piatra sparta necesare
pentru umpluturi. Impactul generat pe amplasamentul de productie al
balastului si agregatelor a fost analizat in documentatia de autorizare de
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
29
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
titularul acestor activitati, la agentiile locale pentru protectia mediului pentru
obtinerea acordului de mediu si autorizatiei de mediu. Proiectul nu va aduce
un impact cumulativ deoarece productia balastierelor si carierelor este
acceasi indiferent daca balastierele si carierele respective vor furniza sau nu
materiale pentru constructia lucrarilor acestui proiect.
Balastul si agregatele care se pun in opera pot genera pulberi la descarcare,
la imprastierea cu buldozerul si la nivelare. Pulberile care se pot genera la
punerea in opera a balastului sunt in cantitati nesemnificative intrucat in
procesul tehnologic de sortare, agregatele sunt spalate pentru indepartarea
sterilului.
În apropierea orasului Corabia se exploatează importante resurse de agregate de
balastieră, pe Dunare, cu rezerve de milioane m3. Piatra sparta se poate aduce pe
Dunare, in barje de la carierele Turcoaia sau Macin. Capacitatea de producţie a
acestor balastiere si cariere poate asigura necesarul pentru intreg proiectul.
Aceste unitati produc întregul sortiment de produse specifice şi livrează produsele
în regim de certificare şi asigurare a calităţii.
De regula, furnizorii produselor de balastieră concasate pot asigura inclusiv
transportul produselor livrate.
Decizia finală privind provenienţa acestora va aparţine constructorului care va
selecta balastiere si cariere autorizate şi de unde transportul asociat se va putea
efectua cu un minim al impactului economic şi de mediu. Astfel, proiectantul a
precizat in caietele de sarcini necesare documentatiei de licitatie pentru alegerea
antreprenorului, caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii calitatii
corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, se
recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape de
construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung. Proiectul
nu prevede deschiderea de noi balastiere sau cariere.
In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse
naturale in afara lucrarilor de intretinere sau reparatii capitale.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
30
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I.1.e. Informaţii despre materiile prime:
Pe baza estimarii volumelor de lucrari proiectate pentru realizarea proiectului, in
tabelul 2 se prezinta informatii despre materiile prime si despre substantele sau
preparatele chimice.
Tabel 2. Informatii despre materii prime si despre substantele sau preparatele
chimice utilizate
Materii
prime
Consumur
i totale
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau
preparatelor chimice
Categorie
Periculos/Nepericu
los
(P/N)
Cod privind
principala
proprietate
periculoasa
Faze de
risc
Agregate
naturale*
38.000 mc N - -
Aditivi beton* 1,2 t N - -
Motorina* 70.000 litri P H3B; H6 Inflamabil,
toxic
Beton* 7.500 mc N - -
Peree* 22.000 mp N - -
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
31
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Piese metalice
înglobate*
4 t N - -
Materii prime din instalatiile furnizorilor
o Principalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale (piatra
sparta, balast, pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje.
o Energie electrica
o Energia electrica necesara desfasurarii activitatilor de constructie, va
fi furnizata din sistemul energetic national, prin bransarea la reteaua
locala de energie electrica.
o Carburanti (motorina, benzina) si uleiuri de motor
o Alimentarea cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport va fi
efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar (exclusiv pentru
utilaje de dimensiune redusa de la fronturile de lucru). Utilajele cu
care se va lucra vor fi aduse în santier în perfecta stare de functionare,
având facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti.
o Schimbarea lubrifiantilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru în
ateliere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri
hidraulice si de transmisie.
I.2. Localizarea geografică şi administrativă cu precizarea coordonatelor
Stereo 70:
Orasul Corabia se află situată în sudul României si al Judetului Olt, pe malul stâng
al Dunării. Fizicogeografic este încadrată în Câmpia RomanaTiului, parte a
Câmpiei Olteniei, la intersectia
meridianului de 24030‟5‟‟ cu paralela 43044‟5‟.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
32
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Orasul Corabia este format din: Tudor Vladimirescu, Vârtopul, Celiu. Orasul se
învecinează la est cu Gârcov, la sud cu fluviul Dunărea, la nord cu Visina si la vest
cu Orlea.
Lucrarile hidrotehnice proiectate sunt situate in partea sudica a orasului, in port, la
malul Dunarii. Portul Corabia este situat pe malul stang al Dunarii la rkm 629 – km
630.
Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului lucrarilor sunt urmatoarele:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
33
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Fig. 8 Portul Corabia. Amplasamentul lucrarilor hidrotehnice proiectate
Sursa: Document: Studiul de Fezabilitate
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
34
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I.3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare
etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a
proiectului:
I.3.a.Modificările fizice care decurg din proiect în perioada de construire:
Lucrarile de infrastructura portuara care fac obiectul prezentei documentatii nu
necesita racord la utilitati.
In faza de executie a lucrarilor, racordarea la utilitatile necesare pe perioada
executiei intra in sarcina constructorului, atat din punct de vedere al stabilirii
necesarului si a solutiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu
utilitati (apa, energie electrica), constructorul poate utiliza reteaua de utilitati
proprie portului, cu obligatia de a avea toate avizele necesare in acest scop.
Portul Corabia nu dispune de retea de canalizare proprie, utilizand reteaua de
canalizare a orasului, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si
executantul lucrarilor, care va suporta din fonduri proprii costul lucrarilor de
racordare la aceasta retea.
Operatorul portuar care va utiliza lucrarile de infrastructura portuara dupa
terminarea executiei isi va stabili necesarul de utilitati, in functie de activitatea pe
care urmeaza sa o desfasoare in zona, de utilajele pe care le va avea in dotare si cu
respectarea tuturor normativelor pentru proiectarea si calculul retelelor de utilitati
si a normelor de protectia mediului.
Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale sunt DJ
543 si DJ 544 A
Analizând traficul de perspectivă al portului Corabia, poziţia portului pe Dunăre,
traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimeaza ca
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
35
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea portului Corabia nu va presupune
noi legături de drum.
Nu sunt prevazute modificari ale cailor de acces existente
Lucrari de
baza
Lucrari
auxiliare
Lucrari hidrotehnice
- Excavatii la uscat si sub
nivelul apei
- Pozare saltea mixta
- Executie prism de
anrocamente
- Strat de fundare,
confectionare si pozare
- casete din beton prefabricate
umplute cu
- piatra bruta
- Umplutura in spatele
casetelor
- Pregatire rambleu taluz,
pozare filtru
- geotextil si dale prefabricate
pereu
- Executie grinda beton la
coronament, ancastramente
din beton armat si alte
- accesorii de cheu
- Executie trotuar pavat cu
pavele din
- beton prefabricat
- Executie umpluturi pentru
racordare la
- terenul natural in spatele
Lucrari de amenajare a
organizarii de santier
Lucrari de refacere a mediului
afectat.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
36
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
trotuarului si imbracaminte
macadam
I.3.b.Modificările fizice în perioada de exploatare:
În perioada de exploatare nu vor apărea alte modificări fizice în afara celor
prevazute în etapa de construire – reabilitate a portului Corabia.
I.3.e.Modificări fizice la închidere, dezafectare, demolare:
Lucrarile prezentate mai sus nu presupun activitati importante de dezafectare. Pe
amplasament nu se afla cladiri, depozite sau alte constructii.
Pentru investiţia propusă în Portul Corabia, durata de viaţă pentru care e proiectata
este de 35 de ani, conform normativelor. In aceasta perioada de timp, lucrarile
necesare vor fi cele de intretinere, iar dupa perioada normata, lucrarile vor fi
eventual reparatii capitale, daca este cazul.
Structurile în contact cu apa trebuie să reziste în medii agresive, de preferat fără,
sau cu foarte puţină întreţinere.
Este prevazuta numai dezafectarea facilitatilor organizarii de şantier la finalizarea
constructiilor.
Avand in vedere gradul de antropizare al amplasamentului lucrarilor si specificul
lucrarilor, nu sunt prevazute lucrari speciale de refacere a amplasamentului de tipul
inierbarilor, plantarilor de vegetatie, arbusti, etc.
Organizarea de santier va fi amplasata pe platformele portuare existente si nu va
ocupa suprafete de teren natural.
Se va proceda la retragerea utilajelor de constructii si transport de pe amplasament
si se va trece la dezafectarea organizarii de santier.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
37
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Întreaga zonă utilizată temporar pentru lucrările de construcţie va fi curăţată (toate
materialele şi deşeurile generate de desfăşurarea lucrărilor de constructie si cele
conexe vor fi îndepărtate), astfel încât să se creeze conditiile de utilizare a zonei în
cadrul activitătilor portuare.
I.4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apă, resurse
regenerabile, resurse neregenerabile etc.):
Principalele resurse naturale folosite sunt: agregate minerale (piatra sparta, balast,
pietris, nisip); apa, lemn pentru cofraje.
I.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate
de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea
planului/proiectului:
Nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor protejate.
I.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt
depozitate deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora:
I.6.a. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU AER
Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de lunca
constituie unul din factorii importanti care traseaza nota caracteristica a climatului
acestui teritoriu. Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acest
sector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleaza
influente de ariditate din partea de sud a teritoriului.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
38
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneori
sub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice si perioade
de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara si teritoriala
a stratului de zapada.
Orasul Corabia este asezat in plina zona de clima temperat-continentala, primind
influenta climatului continental excesiv, ce se caracterizeaza prin ierni geroase cu
temperaturi cuprinse intre -15 si -30 grade Celsius si veri cu temperaturi ce se
ridica uneori la 35-40 grade Celsius.
Vara cad ploi putine, toamna si primavara fiind cele mai ploioase anotimpuri.
Iarna zapezile sunt uneori abundente. Cantitatea anuala de precipitatii este de 500 -
600 mm/mp.
Vanturile predominante sunt cele care bat de la NE sau de la NV. Perioada de calm
atmosferic se inregistreaza vara si toamna.
Calitatea aerului din zona lucrarilor este influentata de traficul naval si de
activitatile portuare. Activitatea de constructie reprezinta o importanta sursa de
poluare a atmosferei cu praf, putând avea un impact temporar substantial asupra
calitatii aerului din zona amplasamentului.
Vântul deplasează poluantii în masele de aer; dacă are o viteză mică, mentine o
concentratie mare de poluanti în stratul de aer, iar dacă are o viteză mare,
dispersează agentul poluant pe suprafete întinse ale atmosferei si concentratiile
acestora vor fi mai mici.
Principala sursă de poluare a zonei este industria, care este reprezentată prin:
S.C. ZAHAR S.A. - pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid
de sulf, oxizi de azot, pulberi de var
S.C. MOBICOR S.A. - solventi si compusi organici volatili
Surse de poluare a aerului în incinta portului
Surse de poluare specifice activităţilor de construcţie
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
39
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Emisiile din timpul desfasurarii constructiei hidrotehnice sunt asociate în principal
cu miscarea pamântului (decopertare, curatarea terenului, decaparea si nivelarea
terenului), manevrarea si transportul unor materiale, lucrarile de umplutura,
executia propriu-zisa a lucrarilor). Emisiile de praf variaza adesea în mod
substantial de la o zi la alta, functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice
dominante, modul de transport al materialelor.
Execuţia lucrărilor proiectate de modernizare a portului necesită folosirea unui
parc de utilaje care sunt surse de poluare a aerului.
Substanţele poluante specifice sunt CO, NOx, SO2, COV (compuşi organici
volatili), CH4, CO2, etc. rezultaţi din arderea carburanţilor în motoare şi pulberi în
suspensie şi sedimentabile, rezultate din circulaţie şi din vehicularea materialelor.
Degajarea prafului în atmosfera mai are loc în timpul activitatilor de manipulare a
pietrei brute în depozite, precum si în timpul transportului acesteia. Cantitatea de
praf eliberata depinde foarte mult de calitatea anrocamentelor, si anume daca
acestea contin praf, murdarii sau sunt distruse la manipulare. De asemenea,
anumite cantitati de praf se vor degaja si în timpul depunerii balastului, pietrei
sparte si pietrei brute pentru protectia malului.
Prepararea betoanelor, implica o serie de operatii care pot constitui surse stationare
sau mobile de emisie a poluantilor atmosferici, si anume:
manevrarea (aprovizionare, stocare, transfer) materiilor prime (agregate,
nisip, ciment);
procesarea materiilor prime, si, dupa caz, stocarea temporara a produselor;
transportul produselor pentru punerea în opera.
In timpul acestor operatii, în atmosfera se emit particule de ciment sau agregate,
liber, din cauza lipsei instalatiilor de retinere, sau prin eroziune eoliana.
Sursele aferente manevrarii agregatelor, precum si stocarii acestora sunt surse
joase, la nivelul solului sau în apropierea solului, deschise si punctuale.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
40
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Surse de poluare specifice activităţii de operare/exploatare în incinta portului
Lucrarile hidrotehnice ce urmeaza a fi executate nu sunt generatoare de emisii
poluante pentru aer.
Poluarea aerului este determinată de arderea carburanţilor în motoarele utilajelor
portuare şi mijloacele de transport (CO, NOx, SO2, etc.), pe de o parte şi de
circulaţia auto şi vehicularea materialelor (pulberi) pe de alta parte.
Emisii de poluanti de la nave
Dintre compartimentele energetice ale unei nave, compartimentul masini reprezinta
principala sursa generatoare de toxici gazosi, prezenti într-o gama foarte variata, de
la substante primare (gaze si solide), substante secundare ce pot forma smogul
fotochimic si umed.
Literatura de specialitate identifica în cazul motoarelor termice navale trei sisteme
de baza:
esapamentul motorului;
ungerea si ventilatia carterului;
alimentarea cu combustibil,
ca potentiale surse de poluare cu toxici gazosi si hidrocarburi
Zgomot şi vibraţii
I.6.b. CARACTERISTICILE FACTORULUI DE MEDIU SOL
În judeţul Olt există fenomene de depunere aluvionară în lunca Dunării şi eroziune
a malului fluviului. Excesul de apă în sol datorită inundaţiilor şi apei subterane are
efecte negative asupra unor terenuri.
De-a lungul malului stâng al fluviului in zona Corabia se gasesc: cernoziom
aluvional levigat, brun roscat, brun argiloiluvial, aluvisoluri.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
41
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Fragmentarea redusa a reliefului a oferit conditii favorabile pentru practicarea
agriculturii.
De-a lungul văii Dunării în Oltenia, cernoziomurile sunt predominante, împreună
cu soluri aluviale, cernoziomuri aluviale, lăcovişti.
Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga a
agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.
Procesele hidrologice supun lunca unei transformări continue, intensitatea acestora
variind foarte mult în decursul unui an, ca urmare a modificărilor hidrologice din
albie, ele având intensitate mare la nivele maxime. Dintre acestea, predomină
procesele de acumulare, prin tendinţa continuă de formare şi înălţare a patului de
aluviuni. În cuprinsul luncii se desfăşoară şi procese de pantă, de eroziune, rupturi
de maluri.
Procesul de aluvionare este specific formării solurilor aluviale, caracterizate prin
vârsta lor redusă şi printr-un surplus de umiditate datorită apelor de inundaţie.
Nu s-au realizat investigaţii cu privire la condiţiile chimice, activitatea biologică şi
poluarea în zonă a solului.
Din punct de vedere al mediului, factorul „sol”, în cazul obiectivului analizat de
modernizare a portului Corabia, este nerelevant. Toate lucrările de reabilitare si
modernizare a portului se desfăşoară în incinta acestuia, incintă realizată în urmă
cu multe decenii.
Platforma portului în totalitate reprezintă un ecosistem artificial, antropizat,
constituit în suprafaţă din umpluturi, clădiri, platforme betonate, drumuri şi cale
ferata.
In zona portului nu se cunosc depasiri ale concentraţiilor de substanţe poluante în
sol sau cazuri de poluari accidentale. In consecinta se apreciaza ca substantele
poluante se situează în vecinătatea valorilor normale cf. prevederilor Ordinului
756/1997 pentru Reglementarea privind evaluarea poluarii mediului.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
42
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Se poate aprecia că activităţile desfăşurate în port până în prezent nu au determinat
poluarea solului.
Lucrarile de sapaturi preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact
mecanic asupra solului, in zona malului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau
siroirilor.
Lucrările proiectate pentru modernizarea portului (refacerea pereului) asigură o
protecţie corespunzătoare solului, inclusiv în cazul deversării accidentale a unor
substanţe poluante.
Protectia solului mai este asigurata prin stabilizarea malului Dunarii si prin marirea
suprafetei de scurgere a fluviului in zona, datorita dragajelor prevazute.
I.6.c. CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APA
Situat in bazinul dunarean, si Lunca Dunarii, teritoriul sudic al judetului Olt
prezinta un potential hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter
ascensional. Grosimea stratului de apă subterană este corelată cu grosimea
depozitului aluvial şi poate fi între 5 – 20 m, sau chiar mai mult de 20 m în unele
părţi ale luncii.
Corabia se află deasupra următoarelor corpuri de apă subterană:
Lunca Dunării (Bechet - Tr.Măgurele) Cod: O2
Lunca si terasele Oltului inferior Cod: O1
Duritatea totală este mare şi apa subterană din lunci, în general, nu este adecvată
pentru a fi utilizată ca apă potabilă.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
43
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Mineralizarea totală este influenţată de structura litologică. În zone cu material
grosier (nisipuri cu pietrişuri) reziduul fix are în general valori mai mici decât în
zone cu acvifere în material fin (nisipuri fine, praf, argilă).
In ceea ce priveste limitele admise pentru apa potabilă (Legea 458/2002, privind
calitatea apei potabile, modificată de Legea 311/2004), în unele zone pot apărea
depăşiri ale limitelor privind unii indicatori, de exemplu fier sau nitraţi.
Relieful actual din lunca a suferit modificari importante datorita interventiei
antropice: indiguiri, desecari, canale de irigatii, etc.
Din punct de vedere hidrogeologic, zona analizata se caracterizeaza prin prezenta a
trei formatiuni acvifere:
- stratul acvifer freatic;
- stratul acvifer de mediu adancime;
- complexul acvifer de mare adancime.
Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea ce
priveste pozitia si grosimea, cat si in ceea ce priveste structura litologica.
Acviferele tipice de apă, după cum sunt prezentate în exemplele din figura de mai
jos sunt distribuite în lunca Dunării şi în terasele învecinate:
Acvifere locale în pietrişuri din câmpii aluviale din holocen (qh)
Acvifere locale în pietrişuri şi nisipuri din pleistocenul superior (qp3)
Panta apei subterane are modificări în zonele de tranziţie dintre terasele succesive
ale terenului, sau între prima terasă apropiată de fluviu şi luncă.
Creşterea nivelului apelor Dunării are un impact asupra nivelului apelor subterane.
în zona de 200 metri de la mal. Impactul se poate observa intr-o perioada de pana
la 7 zile; în zone de 400 metri – de până la 9 zile şi de peste 15 zile în cele mai
îndepărtate sectoare. Scăderea nivelului apei fluviului se reflectă asupra apei
subterane, respectiv după 8, 20 şi 30 de zile.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
44
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Aceste diferenţe mari de timp se datorează faptului ca nivelurile ridicate ale apelor
fluviului exercita o presiune mai mare avnd ca rezultat o saturatie rapida.
Figura 9: Apa subterană în vecinătatea Dunării, în limitele judeţului Olt
Resursele de apa:
Apele indentificate pe raza orasului Corabia sunt:
Dunărea - confluentă cu: Ursa
Obârsia - confluentă cu: Crusov
Gârcov (Silisteoara) - confluentă cu: Olt
Dunarea cuprinde trei mari sectoare, asa cum este prezentat in figura de mai jos:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
45
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Fig. 10 Dunarea navigabila
Sursa: baza de date SC IPTANA SA
Cursul superior se intinde de la izvoare pana la localitatea Bratislava si cuprinde ca
unitati fizico-geografice: Alpii Elvetieni, Alpii Austrieci, zona prealpina si Bazinul
Vienei;
Cursul mijlociu este cuprins intre granita ce separa Muntii Alpi de Muntii
Carpati in aval de confluenta cu Morava si pana la Bazias.
De la confluenta cu Morava, Dunarea se prezinta ca un impresionant fluviu,
cu o latime de peste 300 m. In sectorul panonic, Dunarea primeste cativa
importanti afluenti ca: Drava, Tisa, Sava, Timisul, Morava sarbeasca, care
produc modificariin regimul sau hidrografic;
Cursul inferior se intinde in totalitate pe teritoriul Romaniei, de la Bazias
pana lavarsarea in Marea Neagra. Datorita regiunilor naturale pe care le
strabate, cursulinferior al Dunarii se poate imparti in mai multe sectoare
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
46
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
caracteristice care se diferentiaza prin conditiile morfologice, hidrologice si
hidrografice specifice:
- sectorul Bazias;
- sectorul Gura Vaii – Calarasi;
- sectorul Calarasi – Braila;
- sectorul Braila – Sulina.
Traseul Dunarii in Romania este marcat de urmatoarele:
Sectorul amenajat in regim barat (km 1072 – 863), care include sistemele
hidroenergetice si de navigatie “Portile de Fier I si II”, ce este caracterizat
prin latimi ale senalului de 200-500 m si adancimi minime de 3,50 m;
Sectorul amenajat in regim indiguit (km 863 – 170), se remarca printr-o
mare diversitate de latimi minime/maxime ale albiei, printr-un traseu cu
sinuozitati pronuntate si multe ramificatii de brate secundare si prin
adancimi ce variaza intr-un interval cuprins intre 1,80 – 11,00 m la ape mici
– medii;
Sectorul Dunarii Maritime (km 170 – 0), are un traseu relativ drept, o latime
minima a albiei cuprinsa intre 350 – 1200 m si adancimea minima de 24
picioare (7,32 m) corespunzatoare barei de la Sulina.
Pe baza masuratorilor efectuate in ultimii 50 de ani, se constata ca regimul indiguit
nu a modificat sensibil debitele maxime, comparativ cu cele din regim natural, iar
debitele minime sunt in continuare dependente de regimul precipitatiilor, de modul
de exploatare al centralelor electrice de la Portile de Fier si respectiv de
consumurile de apa de pe malul romanesc al fluviului.
Dupa anul 1960, din cauza lucrarilor de indiguire a luncii Dunarii si intrarii in
exploatare a amenajarilor de la Portile de Fier I si II, precum si a lucrarilor de
barare in cascada, pe unii afluenti ai Dunarii (Olt, Arges, Siret, Prut) s-au produs
schimbari in regimul natural de scurgere.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
47
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Pentru mentinerea adancimilor minime pe Dunare in senalul de acces sunt necesare
periodic dragaje de intretinere, pentru asigurarea unei fluente normale a circulatiei
navelor/convoaielor, in concordanta cu cerintele economiei nationale. Calitatea
apei Dunarii
Starea calitatii apei fluviului Dunarea in anul 2004 s-a apreciat pe baza prelucrarii
informatiilor achizitionate in 26 sectiuni de control: 21 pe Dunare, 2 pe bratul
Sulina, cate una pe bratele Tulcea, Chilia si Sf.Gheorghe.
Din punct de vedere al evolutiei calitatii in lungul raurilor, in raport cu categoriile
de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva
urmatoarea situatie: fata de lungimea totala investigata in 2004 de 1075 km, 695 de
km (64,7 %) se incadreaza in clasa a II-a de calitate, 374 km (34,8 %) in clasa a
III-a si 6 km (0,6 %) in clasa a IV-a.
Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea a evidentiat urmatoarele: din cei 1075
km monitorizati pe teritoriul romanesc 522 km (48,55 %); s-au incadrat in clasa a
II a de calitate - starea ecologica buna; 412 km (38,33 %) s-au incadrat in clasa a
III a de calitate - starea ecologica moderata; 2 km (0,19 %) s-au incadrat in clasa a
IV a de calitate - starea ecologica nesatisfacatoare, iar 139 km (12, 93%) s-au
incadrat in clasa a V-a de calitate - starea ecologica rea.
Zona mentionata se afla intr-un sector al Dunarii cu urmatoarele caracteristici:
Inaltimea gradatiei “ZERO” la Corabia si a scarii hidrometrice deasupra nivelului
Marii Negre la Sulina (MNS) este de + 20,123 m, respectiv cotele exprimate in
etiajlocal Corabia se afla cu 20,123 deasupra nivelului „0” mMNS.
Alimentarea cu apa
Sursa de alimentare a oraşului Corabia este pârâul Vîrtop şi este distribuită de
DGCADPP Corabia. Volumul zilnic de apă asigurat este de 840 m3 pentru 8.595
de locuitori. Lungimea totală a reţelei de alimentare cu apă a oraşului Corabia este
de 35 km.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
48
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Alimentarea cu apa la punctele de lucru se poate privi ca un impact cantitativ
asupra surselor de apa. Apa folosita pentru compactarea agregatelor poate proveni
de la reteaua publica iar în cazul când provine din alte surse, aceasta, conform
STAS 790-89, nu trebuie sa contina particule în suspensie. Daca nu exista
posibilitatea racordarii la surse de alimentarea cu apa, alimentarea se va face cu
cisterne, iar pentru uzul uman se vor folosi ambalaje de unica folosinta.
Evacuarea apelor uzate
Canalizare menajera
Organizarea de santier se va amplasa în incinta portului, astfel putându-se racorda
la sistemul de canalizare al orasului Corabia, la care este racordat si portul. Daca
nu exista o astfel de posibilitate, se impune realizarea de fose vidanjabile sau
utilizarea de WC-uri ecologice. Descarcarea apelor vidanjate se va face numai în
sistemul de canalizare.
Cantitatea de apa uzata depinde de conditiile oferite de organizarea de santier. În
cazul în care se asigura si apa calda pentru dusuri si prepararea hranei, se mareste
considerabil volumul acestor ape. În cazul evacuarii în sistemul de canalizare,
apele uzate vor trebui sa îndeplineasca conditiile prevazute în HG 352/2005 NTPA
002.
Canalizare pluviala
Colectarea apelor pluviale din incinta portuara se face prin canale rectangulare din
beton, asigurandu-se pante de scurgere i=0.003÷0.005.
Din aceste canale, apa este preluata in tronsoane de canalizare pluviala din tuburi
circulare care deverseaza apele fluviale in Dunare, prin trei guri de descarcare.
Inainte de deversare in Dunare, apele sunt trecute prin separatoare de namol si
produse petroliere si aduse la conditiile impuse de normativul NTPA 001/2002
privind descarcarea in receptori naturali.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
49
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I.6.d. GESTIUNEA DEŞEURILOR
Principalele lucrări sunt: săpături (manuale şi mecanice), umpluturi (balast, piatră
spartă, anrocamente), peree, betoane, etc.
Deşeurile vor reprezenta cantităţi de materiale (pierderi) rezultate de la aceste
lucrări, ce pot fi încadrate în categoria deşeurilor ce pot fi acceptate într-un depozit
de deşeuri inerte
Deşeurile de pamânt şi pietre, pot fi reciclate în lucrările de umpluturi.
Eliminarea deşeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în Planul de
management de mediu, elaborat de către constructor la începerea lucrărilor.
În continuare este prezentat modul de gospodărire al deşeurilor:
deşeuri menajere sau asimilabile: în organizarile de santier sau pe
pontoanele de lucru se vor organiza puncte de colectare prevăzute cu
containere de tip pubelă. Acestea vor fi eliminate prin intermediul
societatilor comerciale de profil. Se apreciaza ca pentru intreg personalul,
acestea nu vor depasi 20-30 kg/zi.
deşeuri metalice: se vor colecta separat si temporar pe platforma. Vor fi
transportate si valorificate ulterior prin unităţi specializate de prestări servicii
pentru colectare si procesare;
deşeuri materiale de construcţii: din punct de vedere al potenţialului
contaminant, aceste deşeuri nu ridică probleme. În ceea ce priveşte
valorificarea şi eliminarea lor se pot propune mai multe metode:
valorificarea locală în umpluturi, utilizarea ca material inert în cadrul
depozitelor de deşeuri din zonă;
hârtia, cartonul, lemnul şi plasticul vor fi colectate şi depozitate separat de
celelalte deşeuri, în vederea valorificării;
anvelope uzate: se vor depozita special in locuri amenajate special. Urmeaza
transferul periodic pentru reeşapare sau eliminare la societăţi autorizate.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
50
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
acumulatori uzaţi, filtre ulei, uleiuri de motor, resturi de ambalaje de la
uleiuri si lubrifianti: deşeuri cu potenţial periculos atât asupra mediului
înconjurător, cât şi a manipulanţilor, vor fi stocate şi depozitate
corespunzător. Printr-o bună organizare, se aşteaptă ca aceste deşeuri să fie
generate în cantităţi minime, Deşeurile lichide periculoase vor fi păstrate în
containere şi în locuri special amenajate. Deşeurile depozitate vor fi periodic
îndepărtate de pe amplasament de către societăţi specializate şi autorizate în
colectarea, transportul şi procesarea/eliminarea finală a acestora.
Modul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta sintetic in
tabelul urmator:
Tabel 6 Modul de gospodarire al deseurilor inerte
Amplasam
ent
Tip
deseu
Mod de colectare
si evacuare
Observatii
Santier
Menajer
sau
asimilabi
le
Deseuri
metalice
In interiorul incintei se vor organiza
puncte de colectare prevazute cu
containere de tip pubela. Periodic (cel
putin saptamanal) acestea vor fi golite.
Se vor colecta temporar in incinta de
santier, pe platforme si/sau in containere.
Se vor elimina la
depozite de deseuri
sau se vor valorifica,
in functie de tipul de
deseu respectiv.
Se valorifica
obligatoriu prin firme
specializate.
Deseuri
material
e de
construct
ii
Aceste deseuri sunt constituite in special
de steril si resturi de beton si nu au
potential contaminat. Pentru valorificarea
si eliminarea lor, in furictie de contextul
sitiatiei se propune utilizarea materialului
pentru umpluturi, nivelari.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
51
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Anvelop
e uzate
In cadrul spatiilor de depozitare pe
categorii a deseurilor va fi rezervata o
suprafata si anvelopelor. Se recomanda ca
in cadrul caietelor de sarcini,
antreprenorului sa-i fie solicitata
prezentarea cel putin a unei solutii privind
eliminarea acestor deseuri catre o unitate
economica de valorificare.
Deseuri tipice pentru
organizarile de santier
din Romania. Se
recomanda
interzicerea in mod
expres prin acordul de
mediu a arderii
acestor materiale.
Manipularea, depozitarea, transportul acestor substante chimice, se va face numai
cu respectarea fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de
protectia muncii.
Tabel 7 Modul de depozitare al produselor cu continut de substantele toxice si
periculoase
Tipul
deseului
Mod de colectare
/evacuare
Carburanti Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu
respectarea stricta a normelor legale specifice.
Lubrefianti Se vor pastra in recipienti din plastic si se vor depozita in spatii special
amenajate
Se vor transporta cu cu mijloace care permit neexpunerea produsului la
radiatii solare si intemperii si respecta reglementarile in vigoare privind
transportul produselor inflamabile.
Se vor pastrea in recipiente metalice, marcate cu semne avertizoare; se vor
depozita in spatii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
52
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
de intemperii.
Acumulatori
si uleiuri
uzate
Materiale cu potential periculos atat asupra mediului inconjurator cat si a
manipulantilor vor fi stocate si depozitate corespunzator, in vederea
valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta. Vor fi predate unitatilor de
recuperare specializate
Mentionam ca agentul de salubritate pentru colectarea deseurilor din orasul
Corabia este S.C. SALUBRICOR S.A. Corabia. Depozitarea deseurilor urbane din
localitate se face în halda menajeră Corabia, care are o suprafată de 2 ha.
I.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuţia
proiectului:
I.7.a. Categoria de folosinţă a terenului:
Terenul identificat mai sus prin Certificatul de Urbanism nr. 64 / 26.06.2011, este
liber de sarcini.
Conform PUG si a Regulamentului local de urbanism aferent, terenul se afla in
subzona de unitati industriale existenta.
I.7.b. Suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
proiectul propus:
Suprafata totala a incintei portuare este de 22,80 ha, zona fiind destinata exclusiv
activitatilor portuare specifice.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
53
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Accesul principal in port se realizeaza prin DJ 543, DJ 544 A si in continuare
legaturi la DN 54A si DN 54.
Terenul ce va fi ocupat de lucrari este concesionat de CN APDF SA Giurgiu
(Administratia Porturilor Dunarii Fluviale), prin contractul de concesiune nr. 3898
/ 15.10.2008 incheiat intre Ministerul Transporturilor si CN APDF SA Giurgiu.
Lucrarile de infrastructura la danele 1 – 10 din Portul Corabia se afla pe malul
natural al Dunarii, chiar pe taluz.
Lucrarile ocupa si o parte din platforma portuara, datorita suprainaltarii platformei
in zona din aval a frontului de acostare (danele 3 – 10), unde cota actuala a
platformei este mai jos decat cota proiectata. Un alt considerent pentru care
lucrarile s-au extins si pe platforma portuara este realizarea de lucrari minimale
(trotuar la danele 2 – 5 si platforma betonata la danele 6 – 10), care sa asigure
protectia impotriva factorilor de mediu a lucrarilor de infrastructura din partea
superioara a taluzului, respectiv a filtrului invers de sub pereul din dale de beton si
a umpluturii de sub acesta.
Suprafetele de teren ocupate de lucrari sunt urmatoarele:
OBIECT 1 - Zona de racord intre danele 1 si 2:
- 1.440 mp pe taluz;
- 180 mp pe platforma portuara.
OBIECT 2 - Zona danelor 2 – 5:
- 10.400 mp pe taluz;
- 1.380 mp pe platforma portuara.
OBIECT 3 - Zona danelor 6 – 10:
- 8.370 mp pe platforma portuara.
Rezulta o suprafata totala ocupata de lucrari de 21.770 mp, din care 11.840 mp pe
taluz si 9.930 mp pe platforma portuara.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
54
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Toate aceste suprafete vor fi ocupate definitiv.
Suprafata de teren din albia Dunarii, pe care se vor executa lucrarile de excavatii
sub nivelul apei pentru asigurarea adancimii de navigatie este de ~ 30.000 mp.
Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata de lucrari.
I.7.c. Drumurile de acces:
Lucrarile de infrastructura portuara care fac obiectul prezentei documentatii nu
necesita racord la utilitati.
In faza de executie a lucrarilor, racordarea la utilitatile necesare pe perioada
executiei intra in sarcina constructorului, atat din punct de vedere al stabilirii
necesarului si a solutiei cat si din punct de vedere al costului. Pentru asigurarea cu
utilitati (apa, energie electrica), constructorul poate utiliza reteaua de utilitati
proprie portului, cu obligatia de a avea toate avizele necesare in acest scop.
Portul Corabia nu dispune de retea de canalizare proprie, utilizand reteaua de
canalizare a orasului, pentru deversarea apelor uzate menajere. La fel va proceda si
executantul lucrarilor, care va suporta din fonduri proprii costul lucrarilor de
racordare la aceasta retea.
Operatorul portuar care va utiliza lucrarile de infrastructura portuara dupa
terminarea executiei isi va stabili necesarul de utilitati, in functie de activitatea pe
care urmeaza sa o desfasoare in zona, de utilajele pe care le va avea in dotare si cu
respectarea tuturor normativelor pentru proiectarea si calculul retelelor de utilitati
si a normelor de protectia mediului.
Drumul principal de legătură al portului cu reţeaua de drumuri nationale sunt DJ
543 si DJ 544 A
Analizând traficul de perspectivă al portului Corabia, poziţia portului pe Dunăre,
traficul portuar şi logistica, fluxurile şi relaţiile de transport, se estimeaza ca
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
55
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
volumul de trafic mărit generat de dezvoltarea portului Corabia nu va presupune
noi legături de drum.
Nu sunt prevazute modificari ale cailor de acces existente.
I.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus
respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate
afecta integritatea ariei naturale speciale
Nu vor fi necesare alte servicii suplimentare în afara dcelor prevăzute in
studiul de fezabilitate si în proiectul tehnic care au stat la baza elaborarii
Studiului de evaluare adecvata.
I.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea
perioadei de implementare a PP:
Se apreciaza ca durata de executie a lucrarilor este de circa 12 luni, lucrarile
realizandu-se intr-o singura etapa. in perioada 2012 – 2015.
Conform HG nr. 2139 / 2004 – “Catalogul mijloacelor fixe şi duratele normale de
funcţionare a mijloacelor fixe”, pentru construcţiile hidrotehnice din piatră (Art.
1.4.2.2) se prevede o durată de funcţionare de 24 – 36 ani.
Pentru perioada de functionare se va întocmi la faza următoare a proiectului un
“Program pentru asigurarea urmăririi curente a comportării în timp a lucrării” în
baza Legii nr. 10/18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii (art.18), HG nr.
766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea Regulamentului privind calitatea în
construcţii şi Ordinului nr. 57/N/18.08.1999 privind aprobarea “Normativului
privind urmărirea comportarii în timp a construcţiilor“ indicativ P 130/1999.
Proiectul nu prevede activităţi viitoare de dezafectare pentru lucrările hidrotehnice
executate.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
56
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
I.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului
propus:
Au fost prevazute urmatoarele lucrari:
OBIECT 1 - Refacere zona de racord intre danele 1 si 2, in solutia cheu
fluvial pereat, cota coronament variabila +7,50 - +7,00 m etiaj local, L =
70,00 m;
OBIECT 2 - Cheu fluvial pereat in danele 2 -5, cota coronament +7,00 m
etiaj local, L = 520,00 m;
OBIECT 3 - Suprainaltare cheu fluvial pereat in danele 6 – 10 intre cotele
+5,50 - +7,00 m etiaj local, L = 620,00 m.
Prin acestea, se va realiza un front de acostare in lungime de 1.260,00 m care va
insuma si dana nr. 1, reabilitata anterior.
Capacitatea de operare a portului, dupa executie, va fi de 481.530 t/an (in anul
2020) respectiv 565.868 t/an in anul 2030. Nava de calcul este barja de 1500 tdw.
Zona de racord intre danele 1 si 2 (L = 70,00 m) si cheul pereat fluvial din danele 2
– 5 (L = 520,00 m) vor fi amenajate cu pereu din dale prefabricate de beton armat,
asezat pe filtru invers. La baza pereului se vor monta casete prefabricate din beton
armat umplute cu piatra bruta inglobate in protectie cu anrocamente.
Imbracamintea din anrocamente se va aseza pe o saltea mixta de geosintetic
bistratificat si fascine.
Cota coronamentului va fi variabila intre +7,50 - +7,00 m etiaj local pe zona de
racord si va fi +7,00 m etiaj local la danele 2 – 5. Cota fundului va fi -3,50 m etiaj
local.
Suprainaltarea danelor 6 – 10 a rezultat ca fiind necesara intrucat intre data
executiei si perioada actuala au avut loc depasiri ale nivelului Dunarii fata de
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
57
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
nivelul inregistrat anterior datei proiectarii, zona devenind inundabila si deci lipsita
de interes pentru operatorii portuari.
Suprainaltarea se va realiza prin prelungirea pereului existent intre cotele +5,50 -
+7,00 m etiaj local.
Prin realizarea lucrarilor de infrastructura la danele din portul Corabia, beneficiarul
va putea raspunde solicitarii tuturor operatorilor portuari care vor dori sa
desfasoare activitati in zona.
Fondurile necesare realizarii investitiei vor fi obtinute de la bugetul de stat si prin
accesarea unei finantari a unui program al Uniunii Europene, si anume POS-T,
Axa prioritara 2, DOMENIUL MAJOR DE INTERVENTIE 2.3 – Modernizarea si
dezvoltarea porturilor maritime si fluviale OPERATIUNEA - Modernizarea si
dezvoltarea porturilor dunarene.
I.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului:
Principalele procese tehnologice propuse, tehnicile si echipamentele necesare se
prezinta in subcapitolele urmatoare.
Executia lucrarilor de baza cuprinse in proiect
În capitolele anterioare s-au prezentat principalele lucrări hidrotehnice care fac
obiectul proiectului de modernizare a portului. Lucrările prevăzute sunt în principal
construcţii hidrotehnice.
Utilajele necesare pentru execuţia lucrărilor sunt utilajele folosite în mod curent pe
şantierele de construcţii: excavatoare, buldozere, încărcătoare, compactoare,
macarale, dragă absorbant-refulantă, autobasculante.
Impactul activităţilor de construcţie va fi analizat în continuare conform
procedurilor curente de evaluare a impactului şantierelor de construcţii.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
58
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Pe baza unei analize preliminare a categoriilor şi volumelor de lucrări necesare
realizării obiectivului se poate aprecia că şantierul nu va dispune de staţii proprii de
betoane de ciment, staţie de sortare agregate minerale, cariere de piatră, balastiere.
Apreciem că volumele de lucrări, deşi semnificative, nu justifică deschiderea de
cariere de piatră şi balastiere, procurarea de instalaţii de betoane.
Pentru evaluarea impactului în timpul execuţiei lucrărilor se va lua in considerare
varianta in care betonul, piatra spartă, balastul, etc., vor fi procurate de la furnizori
specializaţi, sarcinile constructorului rezumându-se la transportul, în incinta
portului, depozitarea şi punerea în operă a acestor materiale.
Pentru execuţia acestor lucrări vor fi necesare excavatoare, buldozere, încărcătoare,
compactoare, autobetoniere, macarale. Având în vedere productivităţile orare ale
utilajelor şi volumele de lucrări de mai sus, numărul necesar de ore de-funcţionare
a utilajelor este de 100 – 300 ore pentru fiecare tip de utilaj, valori mai reduse de
100 – 200 ore revenind buldozerelor, compactoarelor, macaralelor, valori de 200 –
300 ore revenind încărcătoarelor, excavatoarelor.
Graficul de execuţie şi necesarul de utilaje vor fi stabilite de constructorul
obiectivului. Pentru evaluarea impactului asupra mediului în perioada de execuţie a
lucrărilor de modernizare a portului se apreciază că principalele efecte adverse sunt
generate de activitatea utilajelor de construcţie şi a mijloacelor de transport,
activitate ce produce, în principal, poluarea aerului ca urmare a arderii
carburanţilor în motoare şi poluare sonoră, ca urmare a funcţionării motoarelor şi
circulaţiei; trebuie avute în vedere şi poluarea aerului cu particule materiale/praf
rezultate din circulaţia şi vehicularea materialelor, pierderile accidentale de
carburanţi, accidentele, etc.
Comparativ cu alte lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri naţionale,
construcţie de autostrăzi, căi ferate) volumele de lucrări pentru reabilitarea si
modernizarea portului Corabia sunt reduse. Se apreciază că perioada de execuţie
propusă de 12 luni este suficientă pentru realizarea principalelor volume de lucrări
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
59
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
de săpături, umpluturi, betoane, etc. prin folosirea unui parc de utilaje relativ redus,
cu activitate intermitentă.
În zilele de activitate a acestui parc de utilaje şi mijloace de transport, consumul de
motorină pentru 1 - 2 excavatoare, 1 - 2 buldozere, 1 compactor, 1 încărcător, 1
draga poate ajunge la cca. 800 l/zi respectiv cca. 100 l/oră.
Executia lucrarilor auxiliare cuprinse in proiect
Organizarea de santier
Avand in vedere dimensiunile obiectivului analizat, se apreciaza ca este suficienta
o singura organizare de santier.
In urma vizitelor efectuate in teren si discutiilor cu factorii implicati s-a propus
amplasarea organizarii de santier in imediata apropiere a lucrarilor, in zona
platformelor betonate existente ale portului. Mai exact, organizarea de santier va fi
amplasata in zona cladirii capitaniei portului, pe terenul din spatele platformei
betonate, existente la danele 6 – 10.
Antreprenorul va obţine toate autorizaţiile necesare din partea autorităţilor locale în
vederea amplasării şantierului pe cheltuială proprie. Antreprenorul care va câştiga
licitaţia de execuţie va notifica Agentia pentru Protectia Mediului Olt in vederea
precizarii exacte a locatiei selectate a organizarii de santier si detalierea facilitatilor
necesare.
Organizarea de şantier vor cuprinde spaţii de cazare/birouri de tipul containerelor,
atât pentru antreprenor cât şi pentru consultantul lucrării. Se vor amenaja spatii de
depozitare pentru materiale si utilaje şi zone de parcare pentru utilaje si
echipamente. Acestea vor fi amplasate şi construite pe suprafata platformelor
portuare existente, fara ocuparea unor suprafete suplimentare de teren. La
finalizarea lucrarilor suprafetele ocuptate se vor readuce la starea initiala ocuparii
acestora. Având în vedere că în acest moment suprafetele respective sunt
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
60
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
antropizate, (partial betonate, drumuri degradate) nu se poate pune problema unor
lucrări pentru a le aduce la starea initiala
În cadrul organizării de şantier se va organiza stocarea temporară şi colectarea
deşeurilor în containere etanşe depozitate în locuri special amenajate. Eliminarea
acestora de pe amplasament se va realiza prin intermadiul firmelor specializate.
Se va asigura organizarea funcţională a incintei organizării de şantier astfel încât
desfăşurarea activităţii să se limiteze la spaţiile proiectate, în funcţie de specific
(depozitare, spaţii manevră etc.).
Principalele lucrări necesare organizării de şantier sunt:
amplasarea construcţiilor temporare modulare (containere) sau realizarea
unor construcţii temporare de tipul magaziilor;
crearea unui sistem adecvat de drenaj al apelor pluviale, daca acesta nu
exista deja;
organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile
specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarii degradarilor;
lucrări pentru realizarea conectării la reţelele de utilităţi existente în zonă –
daca se considera necesar;
acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora;
asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona
amplasamentului;
masuri si echipamente pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Tinand cont de durata lucrarilor, dotarile aferente fiecarei organizari de santier pot
fi:
cladirea administrativa;
parcaj autovehicule de transport; dotari pentru PSI.
Pentru a asigura condiţii igienico-sanitare lucrătorilor la locul de muncă se vor lua
următoarele măsuri:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
61
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
vor fi prevăzute grupuri sanitare;
vor fi prevazute truse de prim ajutor şi vor fi disponibile la toate punctele de
lucru pe şantier;
întreg personalul va fi instruit să acorde prim ajutor;
serviciile de asistenţă pentru urgenţe medicale vor fi furnizate de unităţile
medicale cele mai apropiate.
Contractantul este obligat să respecte cerinţele Regulamentului privind protecţia şi
igiena muncii în construcţii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de către
Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarea Teritoriului (M.L.P.A.T.).
Managementul materialelor
Pentru realizarea lucrarilor propuse in proiect, se vor folosi urmatoarele tipuri de
materiale care pot fi:
agregate de balastiera, cariera
materiale metalice, materiale speciale de instalatii etc. care se
transporta cu mijloace auto de la furnizori si care pot ajunge direct la
locul de punere in opera sau sunt depozitate iin depozite intermediare
din organizarea de santier.
Carburantii si lubrefiantii pentru utilaje si mijloacele de transport se pot aduce cu
mijloace auto, ajungand in punctele de alimentare din organizarea de santier.
Apa necesara pentru prepararea mortarelor udarea suplimentara a terasamentelor,
stropirea drumurilor de incinta, precum si pentru alte scopuri, se va asigura, din
reţeaua locala.
O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele
de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor
mecanizate.
Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:
masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente
de calitate, iar pentru pamânturi din determinari facute în santier;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
62
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de
transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare;
masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare
corespunzatoare;
masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor
folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare,
macarale etc.;
masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare,
descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si
echipamentelor de protectie;
masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a
cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast,
stropire;
masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace
de transport acoperite.
Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de
făcut în aceasta faza de proiectare, elementele necesare evaluării impactului fiind
dependente direct de antreprenor, de utilajele şi tehnologia folosite, de experienţa
acestuia şi disciplina muncitorilor.
După cum s-a menţionat mai sus, impactul prognozat asupra solului poate fi
apreciat ca redus şi temporar.
Impactul posibil, local, l-ar putea constitui pulberile/praful generat de traficul,
limitat numai la perioada dinainte de începerea lucrărilor prevăzute când se vor
transporta elementele necesare pentru amenajarea utilitătilor unui santier.
Un alt impact posibil il pot provoca apele uzate care vor rezulta de la organizarea
de santier. Se va impune respectarea limitelelor de incarcare cu poluanti conform
NTPA –001/2005 – in cazul in care acestea se vor evacua dupa epurare intr-un curs
de apa. Daca apele uzate se vor evacua in reţeaua de canalizare existenta,
concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NTPA – 002/2005
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
63
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
“Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
localitatilor”. Daca, dupa epurare apele uzate menajere se vor descarca pe
terenurile invecinate, propunem impunerea respectarii limitelor stabilite prin STAS
9450 – 88 “Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea culturilor agricole”.
Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât
posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul
va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze
riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după
caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor
de construcţie chiar daca aceasta a fost amplasata si a functionat intr-o zona cu
caracter industrial.
În ansamblu, luând în considerare situatia actuală a amplasamentului si prin
respectarea celor de mai sus, impactul organizării de santier asupra solului poate fi
considerat redus şi temporar.
La finalizarea lucrărilor de construcţie se vor obţine autorizaţii de finalizare a
lucrărilor de la autorităţile de gospodărire a apelor şi de protecţie a mediului.
Sursele de poluanţi în timpul organizării de şantier sunt reprezentate de:
circulaţia autovehiculelor si utilajelor;
activităţile desfăşurate în cadrul organizării de şantier;
apele meteorice cazute pe platforma pe care este amplasata organizarea de
santier
Activitătile din cadrul organizarii de santier poate genera surse de poluare a apelor
de suprafata si a solului, cu ape uzate sau cu deseuri menajere, cu hidrocarburi sau
diverse substante toxice sau periculoase. Aceste surse pot deveni semnificative in
cazul in care nu se iau masuri eficiente de limitare a interactiunii dintre organizarea
de santier si panza freatica (de exemplu, panza freatica nu trebuie sa devina in nici
un caz emisar pentru apele fecaloid-menajere generate in cadrul organizarii de
santier).
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
64
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Realizarea organizării de şantier trebuie făcută având în vedere reducerea, pe cât
posibil, a zonei folosite pentru efectuarea lucrărilor de construcţie. Constructorul
va avea responsabilitatea de a efectua lucrările în aşa fel încât să se minimizeze
riscul de poluare a mediului şi de a implementa măsuri adecvate de control, după
caz. Zona folosită ca organizare de şantier va fi refăcută după terminarea lucrărilor
de construcţie conform prevederilor Planului de Management de Mediu.
Planul de management de mediu conţine măsurile de reducere a impactului pe
toată durata de viaţă a investiţiei: execuţie (demolare, construcţie), funcţionare şi
dezafectare. Planul de management de mediu are două secţiuni: Planul de reducere
a impactului asupra mediului şi Planul de monitorizare.
Planul de management de mediu pentru execuţie este un document întocmit de
furnizor/executant/prestator pe baza Planului de management de mediu, aprobat de
reprezentantul companiei, care conţine măsurile detaliate de reducere a impactului
de mediu, adaptate la tehnologiile şi echipamentele utilizate pe toată perioada
execuţiei lucrării, prin care se garanteaza implementarea conditiilor impus prin
Acordul de mediu, precum si altor conditii din legislatia de mediu
În perioada de construcţie, respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului
în activitatea de construcţii se referă si la măsurile de eliminarea/diminuarea
impactului organizarilor de santier. Aceste prevederi cuprind reglementări privind
organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor menajere şi de altă natură, stocarea
carburanţilor şi alimentarea utilajelor, semnalizarea şi împrejmuirea organizarii de
santier, instruirea personalului, etc.
interzicerea depozitării de materiale de construcţii direct pe sol, fara
impermeabilizari prealabile;
amenajarea si delimitarea zonei de colectare teporară si depozitare a
deseurilor;
depozitarea substanţelor periculoase se va realiza în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, în spaţii cu acces restricţionat, acoperite, pe o
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
65
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
suprafaţă impermeabilă, prevăzută cu sistem de colectare a scurgerilor
accidentale
verificări periodice ale utilajelor şi mijloacelor de transport în ceea ce
priveşte nivelul de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele
de eşapament conform legislatiei specifice. Acestea vor fi puse în funcţiune
numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se
preveni în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor şi
aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile
publice;
curăţarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate menajere, evitându-se
astfel apariţia unor situaţii de risc pentru sănătatea populaţiei;
se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot.
autovehiculele vor fi prevăzute cu catalizator si vor fi menţinute intr-o stare
bună de funcţionare, având reviziile la zi;
curăţarea săptămânală a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a
deşeurilor.
Nu se consideră necesare dotări speciale pentru controlul emisiilor de poluanţi în
mediu.
Utilajele vor stationa de regula pe platforma drumului, iar materialele folosite
pentru constructie se vor depozita pe cat posibil pe platforma drumului sau în
imediata vecinatate a acestuia.
Lucrarile vor fi semnalizate atat in timpul zilei cat si in timpul noptii si in masura
in care este posibil se va asigura paza punctului de lucru.
Balastul utilizat va fi preluat de la una din balastierele autorizate din zona.
Betoanele vor fi aduse de la cea mai apropiata statie de betoane din zona.
Alimentarea cu apa tehnologica la frontul de lucru se va face cu cisterna.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
66
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Apa folosita nu trebuie sa contina particule în suspensie conform STAS 790-89.
Pentru personalul muncitor apa potabila va fi transportata la punctele de lucru
aflate pe traseul lucrarilor în bidoane de plastic.
I.12. Caracteristicile planurilor/proiectelor existente propuse sau aprobate ce
pot genera impact cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care
poate afecta aria naturală protejată:
Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja
consumat.
Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de:
activităţi portuare specifice – incarcare/descarcare marfuri;
(agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe
Activităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general,
nu depăşeşte o rază de acţiune de cca. 500 m.
În apropierea portului Corabia se preconizează o serie de lucrări inculse in cadrul
proiectului - EUROPEAID/122137/D/SV/RO – ISPA II ASISTENŢĂ TEHNICĂ
PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL
COMUN ROMÂNO-BULGAR AL DUNĂRII ŞI STUDIILE
COMPLEMENTARE, care deocamdată se află în etapa de realizare a studiilor ce
vor sta la baza emiterii acordului de mediu ( se află în procedură de avizare).
Lucrările preconizare in apropierea portului Corabia, se vor executa la km 628,
portul Corabia aflîndu-se la km 630.
Lucrările propuse in cadrul proiectului de reabilitatare a șenalului navigabil între
km630 – 627 sunt:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
67
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
- Dragaje km 630;
- Apărări de mal la km 629-628
Aceste lucrări se vor realiza în perioade diferite și în anii diferiți, astfel considerăm
ca nu se înregistra un impact cumulat între cele două proiecte în perioada de
implementare a acestora.
Impact cumulat 0.
Figura 21- lucrările propuse in vecinatate portului Corabia în cadrul proiectului
EUROPEAID/122137/D/SV/RO – ISPA II ASISTENŢĂ TEHNICĂ PENTRU
ÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILOR DE NAVIGAŢIE PE SECTORUL COMUN
ROMÂNO-BULGAR AL DUNĂRII ŞI STUDIILE COMPLEMENTARE
Sursa: Technum-Tractebel Engineering
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
68
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Proiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost
identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse. Impact
cumulat asupra biodiversitații 0.
Figura 22 – Amplasarea lucrărilor propuse
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
69
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II.Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar/aria de
protecţie specială avifaunistică afectată de implementarea PP:
II.1. Date generale privind situl Natura 2000
II.1.a. Date privind interferenta investitiei cu ariile protejate existente in zona
portului Corabia
Din punct de vedere geomorfologic, portul Corabia este situat în Lunca Dunării.
Aspectul general al zonei din portul Corabia se prezinta sub forma unei întinderi
mari de lunca cu soluri aluviale si bancuri de nisip. Vegetaţia naturală a luncii
Dunării este în concordanţă cu natura nisipoasă a terenului, prezenţa mâlurilor în
zonele joase şi nivelul apei freatice apropiat de suprafaţă.
Inundabilitatea şi surplusul de umiditate din luncă au determinat dezvoltarea în
cadrul luncii atât a vegetaţiei ierboase, cât şi a celei lemnoase, aceasta fiind grupată
în trei categorii: acvatică, palustră şi de uscat. Diversitatea caracteristicilor naturale
ale luncii a determinat şi existenţa a numeroase medii de viaţă, astfel că în
cuprinsul luncii dintre Corabia şi Turnu Magurele se deosebesc teri categorii: fauna
acvatică din albia şi bălţile Dunării, fauna pădurilor şi fauna pajiştilor.
Vegetaţia arborescentă este formată din zăvoaie în care predomină salcia, plopul şi
răchita; apar, de-asemenea, tei, ulm, specii de stejar în asociaţie cu alun, măceş şi
cătină.
În perimetrul bălţilor şi mlaştinilor apare o vegetaţie hidrofilă formată din trestie,
papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoşului, lintiţă, etc.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
70
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
În perimetrul portului Corabia, vegetaţia naturală a luncii Dunării este practic
inexistentă. In prezent zona pe care va fi dezvoltat proiectul este supusa unor
activitati antropice desfasurate în zona portului (trafic pe drumuri asfaltate /
neasfaltate, trafic fluvial, manipulare materiale, etc) care au contribuit la
modificarea cadrului natural. Ca o consecinta a impactului antropic determinat de
terenurile batatorite, marginile de drumuri, suprafetelor cu alta destinatie decât cea
naturala, vegetatia de la malul fluviului este dominata de buruieni precum
Amaranthus blitoides, Artemisia annua, Brassica juncea, Chamomilla suaveolens,
Cuscuta campestris, Oenothera biennis, Veronica persica si Xanthium spinosum.
Se constata, datorita influentei antropice prezenta unor specii tolerante la stres si a
speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.
Dintre speciile acvatice si palustre caracteristice zonei amintim: stuful (Phragmites
sp.), pipirigul (Scirpus lacustris), vegetatia ierbacee este reprezentata de: coada
calului (Equisetum limosum), iarba mlastinii (Juncus effusus), sageata apei
(Sagittaria sagitifolia), piciorul cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.),
tipirig (Heleocharis palustris), coada soricelului (Achillea millefolium), traista
ciobanului (Capsella bursapastoris), etc.
Din punct de vedere al faunei zona sustine pasari ce au fost vazute vânând exemplu
vânturei (Falco tinnunculus), asadar este evident ca populatia de mamifere mici si
populatia de amfibieni este numeroasa. Pe suprafata apei observatiile preliminare
au evidentiat specii de pasari precum: Anas platyrhynchos. Alte specii observate
Lanius collurio, Lanius minor, Ciconia ciconia, Corvus frugilegus , Merops
apiaster, Larus ridibundus.
Incinta portului constituie o suprafaţă integral antropizată obţinută prin lucrări de
consolidare a malului (pereu din piatră brută), umpluturi pentru nivelarea
platformei portuare şi asigurarea la inundaţie, amenajarea funcţională a platformei
portuare (drumuri, cale ferata, clădiri, silozuri, platforme betonate sau pavate,
canalizare, alimentare cu apă, împrejmuire).
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
71
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Vegetaţia în incinta portuară este slab dezvoltată şi ocupă suprafeţe reduse, între
construcţiile ce mobilează platforma. Vegetaţia ripariană naturală este de asemenea
aproape inexistentă.
Degradarea în timp a pereului a permis apariţia în rosturi a unor pete de vegetaţie
spontană.
Referitor la faună, aceasta, în incinta portului, este inexistentă.
În zonă, respectiv pe ambele maluri ale Dunării în sectorul studiat, în trecut a
existat un bogat complex avifaunistic a cărui diversitate de specii se datora
prezenţei a numeroase şi vaste zone umede, insule şi bancuri de nisip.
Odată cu drenarea şi desecarea celor mai multe dintre mlaştini în anii ‟50, această
zonă a pierdut elemente esenţiale ale biodiversităţii, atât din punct de vedere
cantitativ cât şi calitativ.
În prezent, din punct de vedere al conservării speciilor, păsările de apă (avifauna
acvatică) sunt cele mai importante pentru această zonă.
Ihtiofauna Dunării prezintă de asemenea importanţă.
Din informaţiile obţinute de la pescarii sportivi şi autorităţile române de resort, în
sectorul românesc al Dunării din zona Corabia sunt prezente 14 specii de peşti.
Alte studii au identificat 34 specii de peşti din care majoritatea în Dunăre, restul în
bălţile şi iazurile riverane.
Dintre speciile de peşti ce populează Dunărea pot fi menţionate crapul, somnul,
plătica, etc.
După cum s-a menţionat la începutul acestui capitol, obiectivul analizat, respectiv
portul Corabia, ce ocupă o suprafaţă de cca. 8 ha şi un sector din malul Dunării de
cca. 1 km, constituie o zonă improprie din punct de vedere al conservării
biodiversităţii.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
72
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Numărul mic de exemplare ale speciilor faunistice din amplasament şi din
vecinătatea acestuia se explică prin caracterul de intravilan al terenului şi prin
puternică activitate antropică a zonei.
Cea mai mare suprafata ocupata de proiectul vizat este ocupata de terenuri puternic
antropizate, dar care se afla la limita urmatoarelor situri Natura 2000:
ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si,
ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare,
situri care se suprapun.
Din figurile prezentate mai jos, se observa ca limitele amplasamentului
lucrarilor se gaseste la limita nordica a celor doua arii protejate la distanțe
cuprinse între 1,7m si 60m.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
73
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Fig. 17 Amplasamentul lucrarilor in raport cu ariile protejate Natura 2000
ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt-Dunare
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
74
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Fig. 18 Amplasamentul lucrarilor in raport cu ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta
Olt-Dunar
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
75
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II.2. Detalii descriptive ale ariilor naturale protejate intersectate de proiect si
speciilor pentru care au fost declarate aceste arii
ROSCI0044 Corabia Turnu Magurele
Situl a fost desemnat prin Ordinul 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania cu modificările
ulterioare aprobate prin ORD. 2387/29.11.2011
Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSCI0044 Corabia Turnu
Magurele situl prezinta urmatoarele caracteristici:
Suprafata: suprafata de 9256 ha
Coordonate: Latitudine N 43º 43' 47' Longitudine E 24º 40' 51''
Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala.
Calitate si importanta:
În acest sector inferior al Dunarii,habitatele ramase în stare naturala si seminaturala în
urma transformarilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunarii sunt padurile
de esenta moale,aceste zavoaie de salcie si plop, cu o importanta ecologica deosebita,
reprezentând totodata habitate de interes comunitar(cod Natura 2000 - 92A0).Acestea
sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului si îsi pastreaza functiile bio-
geochimice si ecologice, totodata prezentând o importanta din punct de vedere al
biodiversitatii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuibarit a multor specii de pasari de
interes comunitar, ce se regasesc în anexa I a Directivei Pasari: ciocântors
(Recurvirostra avosetta), piciorongul (Himantopus himantopus), chira de balta
(Sterna hirundo),chira mica( Sterna albifrons),stârcul de noapte(Nycticorax
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
76
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
nycticorax),stârcul galben(Ardeola ralloides), egreta mica (Egretta garzetta), egreta
mare (Egretta alba), lopatarul (Platalea leucorodia).
Vulnerabilitatea sitului:
Acest sit având o importanta avifaunistica poate fi vulnerabil datorita activitatii de
vânatoare efectuate în zona, braconajului,care conduc la un deranj al speciilor de
pasari în perioada cuibaritului. Pasunatul si defrisarea pot duce la distrugerea
habitatelor naturale de interes comunitar întâlnite în zona.
- Desemnarea sitului: În urma propunerii de catre Institutul de Cercetare-
Dezvoltare Delta Dunarii, Tulcea,acest sit a obtinut avizul favorabil al
Academiei Române-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind declararea sa ca rezervatie naturala.
- Activitatile antropice in interiorul sitului sunt reprezentate de pasunat,
inundatii, braconaj, otravire capcane, vânatoare, pescuit sportiv, iar în jurul
sitului cultivare, vânatoare, drumuri, drumuri auto,pasunat, zone urbanizate,
porturi, navigatie.
- Organismul responsabil pentru managementul sitului: Responsabilitatea
managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti
- Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management.
Tipuri de habitate si specii din anexa Directivei Consilului 92/43CEE enumerate în
Formularul Standard al sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora in
zona proiectului (Tabelul 9):
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
77
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Cod Denumire
habitat
Date bio ecologice
Identificarea habitatului in
perimetrul proiectului de
investitii
6440 Pajisti aluviale
din Cnidion
dubii
-reprezentare 1% din suprafata sitului
-starea de conservare buna
Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinând
aliantei Cnidion dubii, în conditii climatice continentale pâna
la subcontinentale.
Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia,
Scutellaria hastifolia, Allium angulosum, Gratifolia
officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum.
Habitate românesti corespondente R3712, R3715, R3716
Asociatii Vegetale Poëtum pratensis Ravarut et al. 1956;
Ranunculo repentis Alopecuretum ratensis Ellmauer 1933;
Agrostio-Festucetum pratensis Soó 1949; Agrostietum
stoloniferae (Ujvárosi 1941) Burduja et al. 1956; Poëtum
Habitatul nu corespunde zonei
descrise din perimetrul
portului
Investitia nu are impact
asupra acestui tip de habitat .
Impactul direct si indirect
prognozat este zero.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
78
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
silvicolae Buia et al. 1959; Alopecuretum ventricosi
Turenschi 1966; Agrostio- Deschampsietum caespitosae
Ujvárosi 1947; Cirsio cani-Festucetum pratensis Májovsky
ex Ruzicková 1975.
Precizari: Literatura de specialitate din tara noastra nu
consemneaza nici o asociatie din al. Cnidion dubii (în sens
strict) si nici una dintre asociatiile descrise în Europa centrala
nu se regasesc în România. Habitatul 6440 a fost luat în
considerare, ca tip de statiune, dar cu asociatiile prezente la
noi, încadrate în Agrostion stoloniferae.
91E0
*
Paduri aluviale
cu Alnus
glutinosa si
Fraxinus
excelsior (Alno-
Padion, Alnion
incanae)
-reprezentare 0,1% din suprafata sitului
-starea de conservare buna
Paduri de lunca de Fraxinus excelsior si Alnus glutinosa ale
cursurilor de apa din zona de câmpie si etajul colinar ai
Europei temperate si boreale (Alno-Padion) si galerii
arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S.
fragilis si Populus nigra de-a lungul râurilor medio-europene,
în etajul submontan, colinar si zona de câmpie (Salicion
Habitatul nu corespunde zonei
descrise din perimetrul
portului
Investitia nu are impact
asupra acestui tip de habitat .
Impactul direct si indirect
prognozat este zero.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
79
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate
în depozite aluviale), inundate periodic de cresterea nivelului
râului cel putin o data pe an, însa altfel bine drenate si aerate
în perioada în care debitul apei este scazut. Stratul ierbos
include întotdeauna numeroase specii de talie mare
(Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp.,
Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) si poate
contine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria,
Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida.
Acest habitat include mai multe subtipuri: paduri de frasin si
anin ale izvoarelor si râurilor aferente (Carici remotae-
Fraxinetum)s paduri de frasin si anin ale râurilor cu curgere
rapida ( Stellario-Alnetum glutinosae)s paduri de frasin si
anin ale râurilor cu curgere lenta (Pruno-Fraxinetum, Ulmo-
Fraxinetum)s galerii montane de anin alb (Calamagrosti
variae-Alnetum incanae )s galerii submontane de anin alb
(Equiseto hyemalis-Alnetum incanae )s paduri-galerii de
salcie alba (Salicion albae).
Plante: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
80
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Fraxinus excelsiors Populus nigra, Salix alba, S. fragiliss
Ulmus glabras stratul ierbos – Angelica sylvestris,
Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C.
pendula, C. remota, C. strigosa, C. sylvatica, Cirsium
oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula
ulmaria, Geranium sylvaticum, Geum rivale, Lycopus
europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus,
Stellaria nemorum, Urtica dioica.
3) Majoritatea acestor paduri se afla în contact cu pajisti
umede sau cu paduri de ravene (Tilio-Acerion). Poate fi
observata uneori o succesiune catre Carpinion a frasinetelor.
Corespondente românesti: R4401, R4402, R4405, R4407,
R4408
91F0 Paduri ripariene
mixte cu
Quercus robur,
Ulmus laevis,
Fraxinus
-reprezentare 1% din suprafata sitului
-starea de conservare buna
Sunt Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate în albia
majora a râurilor, expuse regulat inundatiilor în perioda
cresterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundatiilor
Habitatul nu corespunde zonei
descrise din perimetrul
portului
Investitia nu are impact
asupra acestui tip de habitat .
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
81
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
excelsior sau
Fraxinus
angustifolia, din
lungul
marilor râuri
(Ulmenion
minoris)
provocate de înaltarea apei freatice. Aceste paduri se
dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine
drenat între inundatiisau poate ramâne ud. Ca urm re a
regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante
apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul
este bine dezvoltat.
Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra,
Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P.
canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus
communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis
solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau
climax din specii cu lemn de esenta moale, în zonele joase
ale luncilor râurilors ele se pot dezvolta si din paduri aluviale
de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare
adesea în conjunctie cu paduri de anin si frasin.
Corespondente romanesti: R4404, R4409, R4410, R4411
Impactul direct si indirect
prognozat este zero.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
82
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
92A0 Zavoaie cu
Salix alba si
Populus alba
-reprezentare 1% din suprafata sitului
-starea de conservare buna
Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean dominate
de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu
acestea (44.141). Paduri de lunca multistratificate
mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus
spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp.,
Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F.
pallisiae, liane.
Speciile de plop de talie mare domina de obicei
coronamentul prin înaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari
în anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de
specii din genurile enumerate mai sus.
Plante: Salix alba, Populus alba.
Evident, tipurile 91E0 si 92A0 se suprapun partial, datorita
mentionarii comunitatilor de salcie alba în definitia ambelor
habitate. Pentru a înlatura orice confuzie, s-au inclus în acest
habitat numai padurile de plop alb, pure sau amestecate cu
Habitatul nu corespunde zonei
descrise din perimetrul
portului
Investitia nu are impact
asupra acestui tip de habitat .
Impactul direct si indirect
prognozat este zero.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
83
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
salcie alba, care se dezvolta pe soluri aluviale mai evoluate si
prezinta un cortegiu mai numeros de specii. Dintre acestea se
remarca ca diferentiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera
subsp. sylvestris, Galium rubioides si unele transgresive din
clasele Querco-Fagetea si Quercetea pubescentis, precum
Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium
sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A.
officinalis.
Corespondente românesti: R4406
3140
Ape puternic
oligomezotrofe
cu vegetatie
bentonica de
specii de Chara
-reprezentare 0,01% din suprafata sitului
-starea de conservare medie sau redusa
Lacuri si balti destul de bogate în baze dizolvate (pH adesea
6-7) sau cu ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu
continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate în baze
(pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este
acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. În
regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti
turboase („gyttja‟) oligomezotrofe bogate în calciu, cu un
Habitatul nu corespunde zonei
descrise pentru realizarea
investitiei.
Investitia nu are impact
asupra acestui tip de habitat .
Impactul direct si indirect
prognozat este zero.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
84
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
covor dens de Chara, adesea înconjurate dediverse mlastini
eutrofe si turbarii cu pin silvestru.
Plante: Chara spp., Nitella spp.
Corespondente românesti: R2201
Asociatii Vegetale Nitelletum gracilis Coriolan 1957;
Charetum braunii Coriolan 1957; Tolypelletum proliferae
Krause 1969; Lychnothamnetum barbati Ionescu- Teculescu
1967.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
85
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si
evaluarea privind posibila prezenta în zona supusa
investitiei:
Spermophilus citellus – Popândaul
Statut: specie vulnerabila
Biotop: pe izlazurile din zonele de de stepa, de regula pe
dealuri, cu foarte buna drenare a apei din precipitatii
Raspândirea în România: Plenita, Negoiesti, Marotin
Valea Amaradiei (Dolj), Constanta (Constanta), Slobozia
(Giurgiu), Pantelimon (Ilfov), Poponete – Târgusorul
Nou (Prahova), Râmnicul sarat (Buzau)s Turnu Magurele
Arsache (Teleorman),Timisoara (Timis)s Baicoi, Tintea
si Paulesti (Prahova)s Babadag si Tulcea; zonele de stepa
din Moldovas în Ardeal si Banat, de-a lungul marilor
râuri: Somesul, Crisul, Muresul si Timisul; localitatile
Ghiorc, Siria-Pâncota (Arad); Cârlig – Iasi si Horodistea – Darabanis Valea lui
David – Iasis Steobareni – Vaslui si Gugesti – Husis Babadag,
Câmpia aluvionara a Dunarii si Platoul meridional al Dobrogeis Hagieni din
Dobrogeas Sinesti – Ialomita, Lunca si Frumoasa Teleorman si Clejani-Giurgiu.
Efectiv: Aproximativ 15000 indivizi
Reproducerea: Împerecherea martie sau aprilie, imediat dupa hibernare; gestatia:
30 de zile; 4-6 pui la nastere, maturitatea sexuala: la un an longevitatea este
diferita, femelele 10-11 ani, masculii 5-6 ani.
Cauzele modificarii numarului: Cresterea presiunii antropice a condus la
deteriorarea habitatului acestei specii.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
86
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica
Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana 92-43-EEC, Natura 2000, OUG
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei si faunei salbatice.
Ca masuri de protectie sunt necesare pastrarea izlazurilor cu populatii de
Spermophilus citellus. Respectarea legislatiei în vigoare.
Relevanta ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele pentru specie:
În arealul ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele specia este prezenta de-a lungul
întregului an, marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport cu
cu populatia la nivel national este raportata la 2_p>0%, conservarea trasaturilor
habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct
de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a
speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire.
Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei este Buna.
Prezenta speciei in zona supusa investitiei: In zona portului unde se vor executa
lucrarile de reabilitare habitatul nu este corespunzator speciei. Zona este mult
antropizata, betonata specia neputând sa-si desfasoare activitatea conditiilor date.
Se estimeaza ca exemplarele de Spermophilus citellus prezente in interiorul sitului
nu vor fi afectate de implementarea proiectului.
Specii de amfibieni si reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE cuprinse în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila
prezenta în zona supusa investitiei:
Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de
amfibieni prezente în situl Corabia –
Turnu Magurele sunt Bombina bombina (cod 1188) si respectiv Triturus
dobrogicus (cod 1993)
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
87
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Bombina bombina – buhai de balta
Statut: specie aproape amenintata
Biotop: În si pe lânga bazinele statatoare mari sau
mici, permanente sau temporare (lacuri, balti, cursuri
line de apa, baltoace, santuri cu apa, iazuri etc) în
care se reproduce. Prefera bazinele putin adânci sau
marginile lacurilor mai mari si în afara perioadei de
reproducere traieste pe uscat. Suporta si habitatele
antropizate (santuri, bazine arificiale) în afara perioadei de reproducere poate
ramâne în apa sau iesi pe uscat. Se întâlneste de la 0 la 400 m altitudine. Spre
limita superioara a distributiei sale altitudinale se întâlneste cu specia Bomina
variegata, cu care poate hibrida ocazional (de ex. în Podisul Transilvaniei).
Raspândirea în România: În cea mai mare parte a tarii, la altitudini sub 400m.
Efectivul: Probabil, sute de mii.
Reproducerea: Perioada de reproducere este din martie-aprilie pâna în august.
Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatelor. Drenarea
sau poluarea (agricola, industrial sau menajera) a lacurilor si baltilor unde se
reproduce specia au un impact grav asupra populatiilor. Folosirea pesticidelor în
agricultura si silvicultura afecteaza în mod direct aceasta specie prin vecinatatea
primejdioasa a terenurilor agricole fata de biotopii ei.
Masuri de protectie: Protejata prin legea 13 din 1993 prin care România ractifica
Conventia de la Berna, prin Directiva Europeana 92-43-EEC, Natura 2000,
OUG57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice. Prezenta în mai multe arii protejate.
Relevanta ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele pentru specie:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
88
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia –
Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport
cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor
habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct
de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a
speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata cu arie extinsa de raspândire.
Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei – Valoare buna.
Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul
prezent în jurul zonei supuse investitiei corespunde cerintelor ecologice in care se
dezvolta Bombina Bombina, însa populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict
pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei.
In cazul unor precipitatii bogate prin formarea de baltoace sau santuri cu apa specia
poate depune ponta in astfel de locuri. Inainte de inceperea lucrarilor se recomanda
a se verifica terenul aferent lucrarilor, iar pe perioada lucrarilor se recomanda
evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune ponta.
Se estimeaza ca prin investitia propusa nu va exista impact semnificativ asupra
acestei specii.
Tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus) – cod 1993
Statut: specie periclitata
Biotop: În vecinatatea unor bazine statatoare mai
mari, cu
vegetatie bogata (lacuri, balti, cursuri line de
apa), în care se reproduce. În Delta se gaseste în
lacuri, canale, brate cu curs lin. Prefera ca în
jurul apelor sa existe posibilitati ample de
adapostire (stuf, paparis, arbori, tufisuri etc.); în delta în loc sa “iasa la uscat”
adesea se adaposteste sub stuf, în plaur sau mâl. Este raspânditi în lungul Dunarii,
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
89
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
în zona inundabila, si în Delta; în lacul Babadag; la Periteasca, în lacurile de tip
“zaton” dintre sirurile de dune maritime între mare si lacul Razim; pe Tisa în
Maramures; pe bega în banat; pe Arges si Buzau în Câmpia Româna; în câmpia de
Vest. Ca si efectiv, numara probabil, zeci de mii. Se reproduce în perioada
februarie-martie.
Cauzele modificarii numerice: În primul rând deteriorarea habitatului.
Distrugerea habitatului din lunca inundabila pentru extinderea suprafetei cultivate a
dus la disparitia a numeroase populatii ale aceste specii; în delta, operatiile de
amenajare în scopuri agricole sau piscicole au avut de asemenea un impact negativ.
Poluarea masiva a bazinului Dunarii (scurgeri industriale si fecaloi-menajere,
pesticide si îngrasaminte agricole) este un factor care ameninta specia.
Relevanta ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele pentru specie:
Specia este comuna, prezenta de-a lungul întregului an în arealul ROSCI Corabia –
Turnu Magurele marimea si densitatea relativa a populatiei speciei în sit în raport
cu populatia la nivel national este raportata la 2 _ p > 0%, conservarea trasaturilor
habitatului importante pentru existenta speciei este considerata buna, iar din punct
de vedere al izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala a
speciei s-a apreciat ca populatia este neizolata dar la limita ariei de distributie.
Aprecierea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei – Valoare buna.
Prezenta speciei in zona supusa investitiei si estimarea impactului: Habitatul
prezent în jurul zonei supuse investitiei nu corespunde cerintelor ecologice in care
se dezvolta Triturus dobrogicus, populatii ale acestei specii nu sunt restrânse strict
pe zona investitiei, prin urmare investitia nu are impact asupra populatiei speciei.
Se estimeaza ca investitia propusa nu va avea impact asupra acestei specii.
Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE cuprinse
în formularul standard al sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona
supusa investitiei:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
90
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca speciile de
pesti prezente în situl Corabia – Turnu Magurele sunt Cobitis taenia (cod 1149),
Gymnocephalus schraetzer (cod 1157) Misgurnus fossilis (cod 1145), Rhodeus
sericeus amarus (cod 1134), Alosa immaculata (cod 4125), Zingel zingel (cod
1159), Gobio albipinnatus (cod 1124), Pelecus cultratus (cod 2522), Zingel streber
(cod 1160), Aspius aspius (cod 1130), Gobio kessleri (cod 2511) si respectiv
Gymnocephalus baloni (cod 2555).
Ca marime si densitate a populatiei speciilor prezente în sit în raport cu populatiile
prezente pe teritoriul
national, speciile de pesti din situl Corabia – Turnu Magurele se încadreaza în
majoritate în categoria „C” 2 _ p > 0%, exceptie facând speciile Zingel streber,
Zingel zingel si respectiv Aspius aspius care se încadreaza în categoria „B” 15 _ p
> 2%.
În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în
categoria „B” – conservare buna.
Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a
speciei este în majoritate „C” – populatie neinzolata cu o arie de raspândire
extinsa, exceptie facând speciile Gymnocephalus schraetzer, Alosa pontica si
respectiv Gymnocephalus baloni care se încadreaza în categoria „B” – populatie
ne-izolata dar la limita ariei de distibutie.
În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei
respective, speciile de pesti ce apartin acestui sit se încadreaza la „B” – valoare
buna.
În continuare se vor prezenta speciile de pesti rezidente pe teritoriul arealului
ROSCI0044 Corabia – Turnu Magurele precum si aprecierile situatiei populatiei
în sit, a conservarii trasaturilor habitatului importante pentru existenta speciei, a
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
91
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
izolarii populatiei în sit în raport cu aria de raspândire normala si al aprecierii
globale a valorii sitului pentru conservarea speciei.
Cobitis taenia (Zvârluga) – cod Natura 2000 1149
Descriere si identificare: Înaltimea maxima
reprezinta 11,6 – 18,4% din lungimea corpului fara
caudala, grosimea 55-78 din înaltime. Profilele
dorsal si ventral aproape orizontale. Spinul
suborbitar este situat înaintea si sub jumatatea
anterioara a ochiului, cele doua ramuri lungi.
Cele doua jumatati ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în
general putin adânci, în câte 3-4 lobi.
Corpul este comprimat lateral. Fondul este alb – galbui. Petele dorsale sunt mici,
dreptunghiulare sau rotunjite, apropiate si în numar variabil (13- 24). Pigmentatia
laterala a corpului consta din 4 zone. Capul are pete marunte si o dunga oblica, de
la ceafa pâna la gura. Femelele pot atinge 11,5 cm lungime iar masculii 9,3 cm.
Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar
pietros cât si în ape statatoare, evitând însa în general pe cele cu mult mâl; în balti
se întâlneste mai ales pe fund tare, nisipos sau argilos.
Ecologie si comportament. Adesea se îngroapa complet în mâl sau nisip: dupa
hrana umbla mai mult noaptea. Pestele scos din apa scoate un sunet perticular.
Suplineste într-o oarecare masura lipsa de oxigen din apa cu respiratia intestinala.
Reproducerea are loc din luna aprilie pâna în luna iunie, atât în apa statatoare cât si
curgatoare; icrele sunt adezive. Hrana consta din nevertebrate si alge.
Specia este protejata prin Conventia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate
(Anexa 2), Lista rosie IUCN, OUG 57/2007.
Gymnocephalus schraetzer (Raspar) – cod Natura 2000 1157
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
92
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Statut: specie vulnerabila
Raspândire: Dunarea de la intrarea în tara pâna la
varsare si cursul inferior al râurilor: Somes, cele trei
Crisuri, Siret, Prut, Mures, Bega. Ocazional este
întâlnit în partile îndulcite ale marii în fata gurilor
Dunarii si în unele balti ale fostei lunci inundabile a Dunarii.
Biotop: fluviul Dunarea si râurile de ses, având curent slab, fund nisipos sau
argilos, evita faciesul mâlos.
Efectiv: zecii de mii.
Cauzele modificarii numerice: poluarea apei. Specia s-a dovedit mai sensibila la
deteriorarea calitatii apei decât ceilalti pesti reofili. Nu mai are conditii prielnice de
viata în portiunile de râu transformate în lacuri de alimentare, nici în rârurile al
caror debit a scazut ca urmare a captarii apei.
Misgurnus fossilis (Tipar) – cod Natura 2000 1145
Descriere si identificare: Corpul alungit si
gros, de înaltime aproape uniforma; înaltimea
maxima reprezinta 11,5 - 14,3% din lungimea
corpului (fara caudala), iar grosimea 61 - 81%
din înaltime. Profilul dorsal si cel ventral
aproape orizontale. Capul gros, slab
comprimat lateral, lungimea lui reprezinta
15,8 - 18,4% din cea a corpului. Capul este
cafeniu deschis cu pete mici întunecate.
Înotatoarele sunt fumurii cu pete întunecate.
Habitat: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, raspândita în
balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În râuri se localizeaza în
portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul mâlos si cu vegetatie.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
93
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Distributie si ocurenta: Tiparul are o raspândire relativ întinsa pe teritoriul
României.
Ecologie si comportament: Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent
curgatoare, raspândita în balti pâna în zona de coline mai rara în râurile de ses. În
râuri se localizeaza în portiunile mâloase si în bratele laterale. Prefera substratul
mâlos si cu vegetatie. Având posibilitatea respiratiei aeriene (intestinala) este
foarte rezistenta la lipsa de oxigen în apa. În caz de secare a apei în care traieste
rezista mult timp în mâl; se înfunda în mâl si iarna sau în perioadele cu temperaturi
ridicate. Nu întreprinde migratii propriuzise; primavara: epoca de reproducere) este
mult mai mobil decât în restul anului. Când este scos din apa scoate un sunet
caracteristic. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica;
înaintea furtunilor urca la suprafata apei. Perioada de reproducere dureaza din luna
martie pâna în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe
vegetatia acvatica. Icrele sunt lipicioase, aderând la vegetatie. Hrana consta din
detritus organic, vegetatie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste
Rhodeus sericeus amarus (Boarta) – cod Natura 2000 1134
Descriere si identificare: Corpul înalt si
puternic comprimat lateral, înaltimea
maxima formeaza 31-42% din lungimea
corpului fara caudala, iar grosimea 34-
45% din înaltime. Spinarea înaintea
dorsalei este slab comprimata lateral;
spinarea în urma dorsalei si abdomenului
sunt rotunjite. Profilul dorsal este convex,
urcând puternic de la vârful botului pâna
la insertia dorsalei; în urma dorsalei
profilul coboara puternic. Profilul ventral este asemanator celui dorsal. Capul este
comprimat lateral, lungimea sa reprezinta 19,5 - 27% din cea a capului.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
94
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Dimensiunile obisnuite ale adultilor variaza între 31 si 60 mm lungime fara
caudala si 38 - 72 mm lungime totala, talia maxima fiind de 78 mm.
Habitat: Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau încete, de
aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent si
în plin curent, pâna aproape de zona montana a râurilor.
Distributie si ocurenta: Boarta are o raspândire relativ mare pe teritoriul
României.
Ecologie si comportament: Boarta este o specie care traieste exclusiv în ape dulci.
Prefera apele statatoare sau încete, de aceea în râuri se întâlneste mai ales în bratele
laterale, dar este destul de frecvent si în plin curent, pâna aproape de zona montana
a râurilor. Raspândirea acestei specii este strâns legata de prezenta
lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Nu întreprinde migratii. Reproducerea are
loc de la sfârsitul lunii aprilie pâna în luna august. Reproducerea are loc în portii,
fiecare femela depunând icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Icrele sunt
depuse în cavitatea branhiala a lamelibranhiatelor din genurile Unio si Anodont
Alosa immaculata (Scrumbie de Dunare) – cod 4125
Scrumbia de Dunare are o lungime de
aproximativ 30-45 cm si la vârsta de 7-
8 ani are 1 kg. Are lungimea botului
mai mare decât diametrul ochiului.
Pleoapa adipoasa este foarte bine
dezvoltata la scrumbia de Dunare. Gura
o are cu dinti dezvoltati pe falci, limba
si vomer. Dorsal are culoarea verde-albastru, având flancuri argintii cu luciu viu; si
o pata postoperculara slab marcata. Scrumbia de Dunare este o specie pelagica,
endemica, de origine marina, anadroma, care traieste în cârduri în mare. În Dunare
intra prin martie pentru depunerea icrelor; apoi, prin mai se reîntoarce în mare,
îndreptându-se catrelarg, la adânc. Se h raneste cu guvizi, staveizi, hamsii, aterne,
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
95
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
uve si crustacei marini, miside, gamaride, creveti. E steraspândita si comuna, în
lungul litoralului românesc primavara si toamna.
Zingel zingel (Pietrar) – cod Natura 2000 1159
Statut: specie vulnerabila
Raspândire: Dunare, inclusiv bratele Deltei si râurile Somesul Mare, Somel cele
teri Crisuri, Mures, Bega, Timis, Olt, Siret, Prut.
Descriere si identificare: Corpul este alungit, fusiform; înaltimea maxima a
acestuia reprezinta 9-15% din lungimea totala a corpului. Profilul dorsal al
corpului urca lin, uniform si rectiliniu de la vârful botului pâna la insertia primei
dorsale. Profilul ventral este aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai
lat decât înalt, privit de sus este triunghiular. Botul este obtuz, lat în partea
posterioara, îngust în cea anterioara. Gura este inferioara, semiluna, mica, slab
protractila. Fata ventral este alba, înotatoare incolore. Poate atinge 18 cm lungime
totala.
Habitat. Traieste în Dunare si râurile de deal si ses, exclusive în locurile cu curent,
pe fund de pietris, nisip sau argila.
Ecologie si comportament. Este o specie solitara, nu se grupeaza în cârduri. Sta
linistit pe fundul apei, cu capul în amonte; când este deranjat, se deplaseaza o
distanta scurta si se opreste. Este întâlnit atât în apa mica (35-40 cm) cât si în
adâncuri. Reproducerea are loc primavara, din martie pâna în mai. Icrele sunt
depuse pe pietre sau pe crengi. Icrele sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice,
amfipode, viermi, icre si puiet de peste.
Gobio albipinnatus (Porcusor de ses) – cod Natura 2000 1124
Descriere: Talia mica pâna la mijlocie.
Lungimea totala maxima pâna la 12 cm.
Spinarea si abdomenul rotunjite. Capul
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
96
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
mai mult sau mai putin comprimat lateral. Buzele subtiri, nepapiloase. O pereche
de mustati. Solzi persistenti. Fata dorsala a corpului, pâna la insertia dorsalei,
comple acoperita cu solzi. Solzii de pe baza analei nu sunt latiti. Spinii branhiali
scurti si distantati. Dintii faringieni dispusi pe doua rânduri, încârligati la vârf si
nezimtati. 7 exceptional 8 radii divizate în dorsala. Ochii mari, aproape egali cu
spetiul interorbitar. Corpul relativ înalt si comprimat lateral; pedunculul caudal mai
înalt decât gros. 4 solzi între linia laterala si ventrale. Fata superioara este galbuie-
cenusie deschis, fata dorsala a capului cenusie închis, cu pete si dungi mai
întunecate. Pe laturi 7-8, rar 6 sau pâna la 12 pete rotunde.
Habitat: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de ses cu substrat de
nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si curent slab. Evita
sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos.
Distributie si ocurenta: Porcusorul de ses are o raspândire sub media speciilor de
pe teritoriul României.
Populatie: Nu exista studii populationale pe regiuni intinse astfel incat sa fie
posibila o aproximare statistica relevanta a dimensiunilor populatiilor acestei
specii.
Ecologie si comportament: Traieste în Dunare si în cursul inferior al râurilor de
ses cu substrat de nisip fin sau argila. Prefera locuri cu apa ceva mai adânca si
curent slab. Evita sectoarele cu apa mai rapida sau statatoare si fund mâlos.
Traieste mai mult solitar, uneori în cârduri mici. Se hraneste doar cu fauna
bentonica, în special diatomee, efemeroptere, etc. Reproducerea are loc în perioada
mai si iunie.
Pelecus cultratus (Sabita) – cod Natura 2000 2522
Descriere: Corpul alungit, mult
comprimat lateral; înaltimea maxima
reprezinta 21 - 27% din lungimea
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
97
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
corpului fara caudala, iar grosimea 35 - 47% din înaltime. O carena ventrala foarte
ascutita, lipsita de solzi, se întinde de sub operculi pâna la anala. Fata superioara
are un colorit albastru închis sau verde-albastruie cu luciu metalic puternic,
flancurile argintii stralucitoare, fata ventral alba, pectoralele, dorsala si caudala
cenusii, celelalte înotatoare galbui. În mod obisnuit atinge lungimea de 25 – 35 cm,
maximum 50 cm si peste 1 kg.
Habitat: Traieste în fluvii si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare;
frecvent si în limanurile si lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale
marilor.
Ecologie si comportament: Este o specie foarte buna înotatoare. Traieste în fluvii
si râuri de ses, precum si în multe lacuri mari interioare; frecvent si în limanurile si
lacurile litorale, precum si în partile îndulcite ale marilor. În baltile de inundatie ale
Dunarii patrunde primavara, iar dupa reproducere se reîntoarce în Dunare; prea
putineexemplare ramân si iarna în balti. În lacul Razelm se întâlneste tot anul, deci
pare sedentar. Unele exemplare ramân în permanenta în râuri. Reproducerea are
loc în lunile aprilie – iunie
Zingel streber (Fusar mic) – cod Natura 2000 1160
Statut : specie periclitata
Raspândire: în fluviul Dunarea pe tot
parcursul sau din România. De asemenea
se mai regaseste în râurile Tisa, Iza,
Mures, Olt, etc.
Biotop: râuri de câmpie si din zona
colinara cu un curs rapid si substrat de
nisip (mai ales nisip grosier) sau prundis.
Efectiv: mii de exemplare.
Perioada de reproducere: mijlocul lunii martie sfârsitul lui mai.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
98
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Cauzele modificarii numerice: poluarea apei (specia este dintre cele mai sensibile
chiar la un grad redus de poluare), reducerea debitului si mai ales bararea rârurilor
în urma careua lungi sectoare de apa cu curs rapid s-au transformat în lacuri.
Aspius aspius (Avat) – cod Natura 2000 1130
La noi în tara avatul este prezent în toate
apele din zonele de deal si câmpie,
deasemenea si în baltile limitrofe
Dunarii. Considerat peste rapitor, se
hraneste cu pesti de talie mica, în special
cu obleti, dar si platica, clean, rosioara,
crustacei, insecte, viermi. Peste solitar,
înoata cu usurinta foarte rapid pe distante
scurte. Ataca pestii de talie mica la suprafata apei, în special la rasaritul si apusul
soarelui. Dusmanii lui cei mai periculosi sunt stiuca si salaul. Vâneaza si se simte
la fel
de bine în orice apa din zonele de ses mai adânci, curgatoare sau statatoare.
Lungimea obisnuita este de 30-50 cm, exceptional 75-80 cm, iar greutatea 1,5-3
kg, mai rar 4-5 kg sau chiar mai mult. Se reproduce în perioada martie-aprilie si
chiar în luna mai, în functie de temperatura apei. Icrele sunt depuse pe fundul tare,
atat în apele curgatoare, cât si în balti. Începe sa se reproduca de la vârsta de 4-5
ani. Primavara poate fi gasit în apropierea suvoaielor repezi, care aduc maruntisul
luat de curent, dar si în zonele unde apa limpede din balta se întâlneste cu cea
tulbure a râurilor. Când curentul este prea puternic prefera sa stea maiaproape de
maluri. Vara, când nivelul apelor începe sa se echilibreze, avatul îsi cauta locurile
de vânatoare pe lânga bancurile de nisip, la apa încalzita unde se aduna puietul, dar
locurile preferate ramangurile de varsare în râuri sau în Dunare, ale gârlelor si
canalelor. Rar mai poate fi gasit în balti. Toamna, pe masura ce apele se racesc,
avatul coboara spre fund, continua sa "muste", însa mai rar
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
99
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Gobio kessleri (Porcusor de nisip) – cod Natura 2000 2511
Descriere si identificare: Corpul scund si
gros sau relative înalt si slab comprimat
lateral. Pedunculul caudal gros si cilindric,
grosimea sa în general mai mare decât
înaltimea minima. Ochii de marime foarte
variabila, în general apreciabil mai mici
decât spatiul interorbitar. Solzii laterali
totdeauna simtitor mai înalti decât lungi.
Mustatile de lungime variabila. Pieptul si istmul nu au solzi. Solzii spatelui sunt
prevazuti cu striuri epiteliale în relief.
Habitat. Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei
scobarului pâna în zona crapului; în unele râuri mici de ses traieste în zona
cleanului. Prefera portiunile de râu cu o viteza a apei de 45-65 mc/s, putin adânci
cu fund nisipos.
Ecologie si comportament. Puietul formeaza cârduri mari, care stau în apa cu
viteza mai mica de curgere. Reproducerea are loc în luna mai. Hrana consta mai
ales din diatomee, dar si din nevertebrate.
Protectie. Pe teritoriul national specia are un areal relativ întins; arealul se afla în
usoara scadere în ultimii zeci de ani. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o
specie cu vulnerabilitate scazuta/medie.
Gymnocephalus baloni (Ghibort de râu) – cod Natura 2000 2555
Statut: specie vulnerabila
Raspândire: insuficient cunoscuta,
specia este si a fost confundata cu
G.cernuus. Se regaseste în Dunare, în
zona Cazanelor (înainte de crearea lacului
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
100
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
de baraj); în zona Cotu Pisicii-Galati, în bratele Deltei, în râurile Somes, Crisul
Negru, Mures, Timis, Tisovita, Berzeasca, Olt, Vedea, Ialomita.
Biotop: fluvii si râuri de ses.
Efectiv: mii de exemplare.
Cauzele modificarii numerice: deteriorarea habitatului prin construirea lacurilor
de baraj (în cadrul carora specia dispare) si poluare.
Prezenta speciilor de pesti in zona supusa investitiei si estimarea
impactului:
Conform datelor din literatura de specialitate si cerintelor ecologice ale speciilor de
pesti din situl natura 2000 ROSCI0044 Corabia-Turnu Magurele în zona portului
Corabia unde se desfasoara lucrarile de reabilitare pot fi prezente urmatoarelor
specii: Aspius aspius (avat), Pelecus cultratus, , Cobitis taenia, mai rar Zingel
streber.
Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului (Aspius aspius) în zonele unde
se executa dragajele.
Este posibila de asemenea, stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a
perturbarii locale (nivele de zgomot ridicate, cresterea turbiditatii).
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE cuprinse în formularul standard al
sitului si evaluarea privind posibila prezenta în zona
supusa investitiei
Pe baza informatiilor furnizate de formularul standard se constata ca în situl
ROSCI Corabia – turnu Magurele exista doar o singura specie de specia de
nevertebrate si anume Theodoxus transversalis.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
101
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Ca marime si densitate a populatiei speciei prezente în sit în raport cu populatiile
prezente pe teritoriul national, specia de nevertebrate din situl Corabia – Turnu
Magurele majoritatea se încadreaza în categoria „B”.
În ceea ce priveste gradul de conservare a speciilor, acestea se încadreaza în
categoria “B”.
Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a
speciei este în totalitate „B” – populatie neinzolata dar la limita ariei de distributie.
În ceea ce globala a valorii sitului pentru conservarea speciei existente în situl
Corabia –Turnu Magurele, aceasta se încadreaza la „B” – valoare buna.
Theodoxus transversalis – cod Natura 2000 4064
Descriere si identificare: Cochilie mica,
semielipsoidala, cu spira foarte m ica, cenusie sau
galben-cenusie, pereti grosi, cu trei (rar patru) benzi
spirale întunecate, evidente. Apertura larg eliptica,
opercul roscat cumargini si nucleu rosu.
Habitat: Traieste în a pe curgatoare, curate si, mai
rar, în lacuri, balti sau fluvii, pe substrat pietros, nisipos sau mâlos (frecvent sub
pietrele din albie, dupa Glöer, 2002), în zone cu viteza de curgere mai redusa, dar
în toate cazurile în ape bine oxigenate.
Populatie: Nu a mai fost semnalata în România în ultimii 20 – 30 ani
Prezenta speciei în perimetrul investitiei este putin probabila.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
102
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
ROSPA0024 Confluenta Olt-Dunare
Prin Hotarârea de Guvern nr. 971/2011, pentru modificarea si completarea HG.
1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000, a fost identificat si descris
situl de protectie avifaunistica ROSPA0024 Confluenta Olt – Dunare, amplasat
astfel:
- judetul Olt: Corabia (18%), Gârcov (35%), Giuvarasti (78%), Izbiceni (7%),
Orlea (7%);
- judetul Teleorman: Islaz (92%), Lita (25%), Lunca (10%), Segarcea – Vale
(24%), Turnu Magurele (19%).
Conform Formularului Standard Natura 2000 al ROSPA0024 Confluenta Olt-
Dunare situl prezinta urmatoarele caracteristici:
- Suprafata: 20.960 ha
- Coordonate: Latitudine N 43º 45' 36'' Longitudine E 24º 43' 54''
- Suprafata acestuia se incadreaza în regiunea biogeografica Continentala.
- Calitate si importanta:
Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.
Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 17
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 66
c) numar de specii periclitate la nivel global: 3
Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:
Phalacrocorax pygmaeus, Coracias garrulus
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
103
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: rate, gaste, pelicani,
lebede.
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari
de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.
Vulnerabilitatea sitului este data de: 1. Chiar la confluenta râului Olt cu fluviul
Dunarea pe malul drept se extind pajisti si culturi agricole unde a fost constatata
practicarea pasunatului. 2. Incendierea ilegala a stufarisului si în general a
vegetatiei uscate, se produce anual pe suprafete variabile,intensitatea actuala fiind
slaba. 3. Pescuitul, braconajul cinegetic, penetrarea vegetatiei si realizarea unor
carari în stuf conduc la perturbarea speciilor pasarilor protejate si la fragmentarea
habitatului acestora.
- Desemnarea sitului: Suprafata aferenta judetului Teleorman din situl numit
Confluenta Olt-Dunare nu are statut legal de constituire ca arie naturala
protejata printr-un act normativ. Pentru Ostrovul Mare care face parte din
acest sit,a fost obtinut avizul favorabil cu nr.1677/16.02.2006 al Academiei
Române- Comisia Ocrotirii Monumentelor Naturii pentru declararea acestuia
ca arie de protectie speciala avifaunistica. 2 Prin HG 2151/2004 a fost
instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacul de
acumulare Izbiceni, iar pentru lacul de acumulare Frunzaru s-a obtinut avizul
favorabil cu nr 820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia
Monumentelor Naturii zone care fac parte din acest sitOrganismul
responsabil pentru managementul sitului:
- Responsabilitatea managementului revine Asociatiei Echilibru Bucuresti
Planuri de management ale sitului: NU exista plan de management.
Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/ECE enumerate în Formularul Standard al
sitului si evaluarea in ceea ce priveste prezenta acestora
in zona proiectului
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
104
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Nycticorax nycticorax – cod A023 (12-20 perechi în perioada de cuibarit);
Phalacrocorax pygmeus – cod A393 (350-450 perechi în perioada de
cuibarit);
Picus canus – cod A234 (6-10 perechi în perioada de cuibarit);
Platalea leucorodia– cod A034 (30-60 indivizi în perioada de pasaj);
Sterna albifrons – cod A195 (70-140 indivizi în perioada de pasaj);
Sterna hirundo – cod A193 (200-400 indivizi în perioada de pasaj);
Tringa glareola – cod A166 (500 -1000 indivizi în perioada de pasaj).
Alcedo atthis – cod A229 (4-6 perechi în perioada de cuibarit);
Burhinus oedicnemus – cod A133 (4-10 perechi în perioada de cuibarit);
Chlidonias hybridus – cod A196 (80-150 indivizi în perioada de pasaj);
Chlidonias niger – cod A197 (50-100 indivizi în perioada de pasaj);
Coracias garrulus – cod A231 (16-20 perechi în perioada de cuibarit);
Cygnus cygnus – cod A038 (1-5 indivizi în perioada de pasaj);
Dendrocopos medius – cod A238 (6-10 perechi în perioada de cuibarit);
Himantopus himantopus – cod A131 (2-10 indivizi în perioada de pasaj);
Speciile prezente în situl ROSPA0024 Confluenta Olt - Dunare, din punctul de
vedere al marimii si densitatii populatiei speciei prezente din sit în raport cu
populatiile prezente pe teritoriul national, se încadreaza în egala masura în
categoria „C” (2 _ p > 0%) si respectiv „D” (populatie nesemnificativa), exceptie
facând specia Phalacrocorax pygmeus – cod A393 care se încadreaza în categoria
„B” (15 _ p > 2%).
Gradul de conservare a trasaturilor habitatelor care sunt importante pentru speciile
respective si posibilitatile de refacere este în majoritate în categoria „B” –
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
105
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
conservare buna, exceptie facând specia Tinga glareola – cod A166 care se
încadreaza în categoria „C” – conservare medie sau redusa.
Gradul de izolare a populatiei prezente în sit fata de aria de raspândire normala a
speciei este în totalitate „C” – populatie neinzolata cu o arie de raspândire extinsa.
În ceea ce priveste evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei
respective, speciile de mamifere ce apartin acestui sit se încadreaza în majoritatea
la „C” – valoare considerabila, exceptie facând specia Burhinus oedicnemus.
Nycticorax nycticorax - Stârc de noapte
Statut: Specie vulnerabila
Biotop: Prefera regiunile cu mlastini si balti de apa
dulce sau sarata. De multe ori este prezent si în
apropierea apelor încet curgatoare (râuri, canale).
Raspândirea în România: Delta dunarii, precum si
în puncte disparate în interiorul tarii, mai ales în
câmpia de vest, banat, estul si Sudul Moldovei.
Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în
lunile III-IX). Cuibareste în colonii mici, pe copaci
(salcie, arin), uneori cu alti stârci, în lunile IV-VI. În migratie de multe ori se
hraneste pe terenuri agricole.
Efectivul: În Europa cuibareste în numar relativ mic (60,000-120,000 perechi).
Populatia româna cu cei 8,500- 10,000 de perechi este important pe plan european.
Cauzele modificarii numarului: degradarea zonelor umede; distrugerea
arboretelor în care sunt amplasate coloniile; eventuala distrugere a ciburilor sau
puilor de catre pescari sau administratorii fermelor piscicole, datorita faptului ca
stârcul de noapte consuma frecvent puiet de peste.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
106
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este
strict legata de cautarea hranei.
Phalacrocorax pygmeus – cormoran pitic
Statut: Specie vulnerabila.
Biotop: lacuri si balti întinse, cu vegetatie
abundenta, dar si cu arbori (salcii) ca loc de
amplasare a cuiburilor. Se hraneste pe ape
relative întinse, în ultimii an adesea în elesteele
piscicole abandonate. Iarna, stau si pe lacuri de
acumulare.
Raspândirea în România: În principal în delta
Dunarii, dar si în alte câteva puncte din lunca unor râuri, dunare, Insula Mica a
Brailei, pe Prut la Vladesti/GL sI pe baltile de la Vadeni-Mata-Cârja-Radeanu/GL,
VS. Exista un tablou al restrângerii treptate a ariei de raspândire a cormoranului
mic în România pâna în 1976.
Efectivul: 85% din efectivul ezuropean. În Delta Dunarii, cca 6 000 perechi
clocitoare, în Insula Mica a Brailei, cca. 100 perechis la Vladesti, cca 300 perechi
la Vadeni-Cârja, cca 20 perechi. În ultimii ani nu se mai constata o diminuare a
efectivelor.
Migratie si reproducere: oaspete de vara (IV-X), dar în ultimii ani se constata ca
multe exemplare ierneaza în tara, dar nu numai în Dobrogea, ci si pe unele ape
interioare, mai ales lacuri de baraj (râul olt). Cuibareste în colonii mixte cu stârci,
cormorani mari si eventual tiganusi, în lunile V-VII.
Cauzele modificarii numarului: Asanarea baltilor de pe cursul inferior al
Dunariis campaniile de combatere a pasarilor ihtiofage din anii 50-60; distrugerile
de cuziburi, chiar în ultima perioada de timps împuscarea pasarilor care se hranesc
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
107
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
în ferme piscicoles moartea prin înec a pasarilor care intra întâmplator în plasele
pescarilor s intoxicarea cu metale grele si pesticide, cu mentiunea ca DDE
determina o mai mare fragilitate a cojii oalor, prin reducerea grosimii acestora.
Masuri de protectie necesare: managementul zonelor în care se hranesc pasarile
din colonii în vederea îmbogatirii resurselor trofice, de exemplu fostele elestee
piscicole din Delta Dunarii.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
speciei conditii de cuibarit. Posibila prezenta a speciei în perimetrul investitiei este
strict legata de cautarea hranei.
Picus canus - Ghionoaie sura
Habitat: specia este considerata ca una specializata
pe padurile de foioase din regiuni colinare si
muntoase, fiind prezent in special in paduri dominate
de fag sau stejar. Populatii semnificative pot cuibari
si in paduri de lunca. Pasunile impadurite pot fi
considerate ca habitat secundar pentru specie.
Indrageste mai ales fagetele in care gaseste lemn
putred, arbori morti dar si arinisurile, raristile cu
arbori cazuti.
Prezenta unor zone deschise : Poieni, dumbravi, pajisti, zone cultivate, este
importanta pentru alimentatia speciei.
Distributie : Specie cu o distributie larga in Romania, in unele zone poate fii
considerat chiar comuna.
Efectivul: populatia din Romania este apreciat a fi intre 45,000 – 60,000 de
perechi.
Reproducerea:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
108
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Cuibul este sapat in esenta putreda de fag ; cauta rareori alte esente de foioase.
Femela depune aici 7-9 oua din care doar 5 ajung in etapa de zbor. Specia
cuibareste doar o data pe an si in principiu nu exista ponte de substitutie decat in
cazul foarte rar al distrugerii cuiburilor.
Masuri de protectie : o specie in regresie accentuata din cauza disparitiei livezilor
si padurilor cu arbori batrani si, deci, a diminuarii resurselor de hrana.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat favorabil aparitiei si cuibaritului specie. Se estimeaza ca investitia nu va
avea impact asupra specie.
Platalea leucorodia – lopatar
Statut: Specie periclitata
Biotop: lacuri si balti cu stufaris des, în
apropierea unor suprafete de apa libera cu fund
mocirlos (habitat trofic)
Raspândirea în România: Delta dunarii. Colonia
care a existat în anii 80 la Dunareni, jud.
Constanta a disparut în anul 1996, ca urmare a
scurgerii apei lacului în cadrul lucrarilor de
amenajari piscicole. A disparut, de asemenea,
colonia care existase în anii 60 la Cernaghiol, com. Cerna, Jud. Tulcea. Lopatarul a
disparut înca mai demult din bazinul carpatic, unde cuibarise, în numar mic, pâna
la începutul secolului XX (Banat), iar în Crisana chiar pâna în 1960.
Efectivul: În prezent cca 600 de perechi, populatia de lopatar marcând o
semnificativa revenire dupa anii 80, când aproape disparuse din deltas maximum
10-30 perechi în afar deltei. Lopatarul niciodata nu a fost nunmeros în România.
Migratie si reproducere: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici
colonii, în stuf (lunile V-VII).
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
109
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Cauzele modificarii numarului: asanarea zonelor umede. Actiuni locale precum:
incendierea stufului în perioada de
cuibarit, distrugerea cuiburilor pe alte cai, deranjarea coloniilor. Restrângerea
habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii hranei (prin modificari de regim
hidrologic, implicit de fauna acvatica).
Masuri de protectie necesare: Conservarea ecosistemelor în care cuibaresc
lopatarii si stricta ocrotire a coloniilor.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Se estimeaza ca
investitia nu va avea impact asupra speciei.
Sterna albifrons – chira mica
Habitat: Prefera tarmurile apelor dulci sau
sarate, mlastini cu vegetatie palustra. Este
prezenta în apropierea lacurilor, râurilor,
precum si în apropierea marii.
Distributie si ocurenta: Arealul de raspândire
este discontinuu, din regiunea palearctica,
pâna în sudul si sud – estul Asiei. În România
este raspândita în special în Dobrogea, în estul
Munteniei, precum si pe valea Oltului. Populatia În Europa, populatia clocitoare
este estimata la aproximativ 35.000 de perechi, cu efective foarte mari în Italia,
Spania, Ucraina si Rusia. În România sunt estimate aproximativ 400 de perechi
clocitoare în lunca Dunarii si în Dobrogea.
Ecologie si comportament; Chira mica este oaspete de vara, ce formeaza colonii
mici, monospecifice sau mixte, pe plajele nisipoase sau cu pietris, din apropierea
lacurilor sau în zonele litorale. Cuibul este amenajat într-o adâncitura a solului,
marginita cu material vegetal, pietricele sau fragmente de scoici. Femela depune 2
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
110
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
– 3 oua sub-eliptice, netede si lucioase, cu colorit pal, oliv sau crem, cu pete
întunecate de marimi diferite. Incubatia dureaza 19 – 22 de zile, fiind asigurata de
ambii parteneri. Puii sunt semi-nidifugi si pot zbura dupa 15 – 20 de zile. Se
hraneste cu pesti mici, insecte si larvede insecte, crustacee, moluste, viermi
acvatici.
Masuri de protectie: Se recomanda protejarea coloniilor de cuibarit, precum si
amplasarea unor platforme mai înalte pe suprafata apei, unde pasarile pot sa-si
amenajeze cuiburile. Masura poate fi aplicata la toate speciile de chire.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea
pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata
de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în
zone învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie
au o raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare.
Sterna hirundo
Descriere: Chira mica, prezinta penajul
asemanator cu pescarusul, fruntea alba, crestetul
negru, cioc de culoare galben cu varful negru.
Chira de balta, are talia mai mare decat chira
mica, penaj asemanator, ciocul este rosu cu varful
negru.
Chira de mare, are talia cea mai mare (40 cm) se aseamana cu pescarusul razator,
deosebirea constand in ciocul mai lung, mai subtire si cu varful negru.Se hranesc
cu pestisori.
Reproducerea : Cuibaresc mai ales in zonele de ses, litoral in perechi izolate sau
in colonii mici. Locul predominant de clocit este Delta Dunarii.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
111
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Habitat: Sunt prezente pe timpul verii in toata tara in habitate acvatice, zone de
litoral. Populatii mai mari se gasesc in Delta Dunarii luncile raurilor mari.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Plajele de nisip de pe fluvial dunarea
pot constitui habitat de pasaj pentru specie dar zgomotul si perturbarea provocata
de muncitori si utilaje vor determina ca pasarile sa se îndeparteze în zone
învecinate cu aceleasi caracteristici de habitat. Habitatele preferate de specie au o
raspîndire mare în interiorul ROSPA Confluenta Olt Dunare.
Tringa glareola - Fluierar de mlastina
Habitat: Este o specie nordica destul de comuna în
mlastini si cu rogoz, de asemenea în padurile umede de
mesteacan din regiunile montane de pe taiga. De obici,
cuibareste pe smocuri de rogoz. Este numeros în pasaj
pe malurile mlastinoase ale lacurilor, de obicei solitar,
dar ocazional în stoluri mici.
Distributie: Nu este o specie cuibaritoare în România,
dar în timpul migratiei poate fi întâlnit oriunde pe
terenuri umede.
Populatia din România: Sunt putine date despre numarul fluierarilor de mlastina
în pasaj, este foarte greu estimarea marimii populatiei care migreaza deasupra tarii
noastre.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei poate conferi
specie habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru pasajul specie. Deranjul se
poate manifesta numai la nivel de individ. Nu vor fi afectate populatii ale specie.
Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra specie având în
vedere ca este o specie mobila ce se poate retrage în zone mai linistite..
Alcedo atthis – pecarusul albastru
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
112
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Statut: este pe cale de disparitie din cauza
poluarii mediului si distrugerea habitatului
natural, motiv pentru care in unele tari din
Uniunea Europeana este protejata de lege.
Habitat Este prezent pe teritoriul tarii noastre tot
timpul anului, pe langa ape. Când apele baltilor
îngheata, îl întâlnim în lungul pâraielor de
munte. Lânga apa unde sta si urmareste pestii, insa deobicei, prefera sa planeze
foarte aproape de nivelul apeisi se arunca cu ciocul inainte pentru a prinde hrana.
Reproducerea: Cuibareste in galerii sapate in maluri, galerii pe care le sapa
singure. Femela depune intre 4 si 6 oua albe, pe care le clocesc ambii parteneri din
aprilie pana in iunie.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul specie. Se estimeaza ca
investitia nu va avea impact asupra speciei.
Burhinus oedicnemus – pasarea ogorului
Statut: specie periclitata
Biotop: Câmpuri aride, stepe (prefera stepa cu
Euphorbia), adesea pe sol nisipos (grinduri, dune de
nisip, litoralul marii) sau pe prundisuri (tarmuri de
ape, insule), mai rar în culturi agricole cu plante
scunde (sfecla de zahar) sau nu foarte dese (porumb, floarea soarelui).
Raspândirea în România: Cuibareste în Dobrogea, inclusive în terenurile aride
din Delta. A mai fost semnalat în perioada cuibaritului în lunca Oltului, la Strejesti
– Dragasani (obs. N. Botnariuc), lânga Mioveni (obs. N. Botnariuc) si la Turnu-
Magurele (inf. A. Bertalan + obs. N. Botnariuc). Deasemenea, lânga Dunare la
Rast/DJ si la Ciupercenii Noi/DJ.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
113
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Efectivul: Greu de estimat, probabil ]n jur de 200-400 perechi clocitoare, dintre
care cel putin 80% se afla in Dobrogea. Este de presupus ca efectivul speciei s-a
diminuat pe parcursul secolului 20.
Reproducerea si migratia: Oaspete de varf in lunile IV-X (cuibareste destul de
târziu, oua proapete fiing gasite, în general, în luna iunie.
Cauzele modificarii numerice: principala cauza o constituie restrângerea stepelor
(pajistilor naturale prin transformarea lor în terenuri agricole). Pasunatul ar putea fi
o cauza de distrugere a pontelor, dar în acelasi timp ea asigura un habitat potrivit
pentru pasarea ogorului, în sensul ca împiedica cresterea în înaltime a plantelor
ierboase. Irigatiile au îndepartat pasarile care cuibareau în terenurile agricole aride.
Masuri de protectie necesare: Nu se întrevad masuri care sa poata contribui la
redresarea populatiilor clocitoare. Abandonarea unor culturi agricole ar putea fi
favorabila pasarii ogorului.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei însa aceasta
poate aparea întâmplator pe dunele de nisip de pe fluviu. Se estimeaza ca investitia
nu va avea impact semnificativ asupra speciei întrucât în zona se resimte influenta
antropica iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor
de pasari este strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit preferând zone retrase
si linistite.
Chlidonias hybridus – chirighita cu obrazul alb
Habitat: Cuibareste atât în delta dunarii, cât si în
zona altor balti din tara noastra.
Migratia si reproducerea: Cuiburile sunt complete
prin-iunie-iulie, fiind situate pe insule plutitoare
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
114
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
fixate, mai multe la un loc. Pontele contin 3 oua verzui cu pete întunecate. Clocesc
ambii pparinti timp de cca. 20 zile.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat corespunzator cerintelor ecologice pentru cuibaritul speciei. Se estimeaza
ca investitia nu va avea impact asupra speciei.
Coracias garrulous - dumbraveanca
Habitat: Prefera padurile batrâne si rare cu
arbori scorburosi din zonele de câmpie si lunca,
dar si din livezi. Populeaza si malurile lutoase,
precum si zonele cu alunecari de teren.
Distributie si ocurenta
Este raspândita în Eurasia si africa de Nord.
Ierneaza în Africa si India. În România este prezenta în numar mare în Delta
Dunarii, dar poate fi întâlnita si în padurile din lunca unor râuri mari.
Populatia: In România sunt între 4600 si 6500 de perechi clocitoare.
Ecologie si comportament
Este oaspete de vara în România. Prefera sa cuibareasca în malurile lutoase, unde
sapa galerii, în scorburi si uneori în cuiburile parasite ale altor specii de pasari.
Sezonul de reproducere începe în luna mai, când femela, depune în cuibul
necaptusit, 4 – 5 oua de culoare alba. Incubatia dureaza între 18 – 20 zile si este
asigurata de ambii parteneri. Puii nidicoli sunt hraniti de parinti, cu insecte, timp de
26 – 28 de zile, dupa care parasesc cuibul. În general, hrana dumbravencii este
formata din insecte, dar foarte rar poate consuma râme, melci si fructe.
Masuri necesare de ocrotire: Pretutindeni, cloceste într-un numar foarte mic,
aproximativ 2 – 3 perechi la 10 km. Diminuarea efectivelor se datoreaza si
distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
115
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va
avea impact asupra speciei.
Cygnus Cygnus - Lebada de iarna - Cygnus cygnus
Generalitati: O pasare foarte sfioasa si retrasa,
ocrotita prin lege.
Descriere: (145 cm). Dimensini corporale
asemanatoare cu lebada de vara, cu penajul
complet alb. Ciocul este galben cu varful negru,
fara protuberanta bazala neagra, caracteristica
lebedei de vara. Pozitia gatului este verticala si
nu in forma de S, pozitie caracteristica lebedei de
vara. Coada este scurta si bontata. In zbor, emite
un strigat characteristic.
Reproducerea: Cuibareste in extremitatea nordica a Europei, in tundra Siberiei pe
lacuri si in mlastini.
Habitat: Ierneaza mai ales in tinuturile din Delta Dunarii si din zona complexului
lacustru Razelm, odata cu sosirea primaverii se reintoarce spre locurile nordice de
cuibarit.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat corespunzator pasajul specie întrucât în zona se resimte influenta antropica
iar traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta acestei specii destul
de retrasa si sfioasa este putin probabila. Nu anticipam un impact asupra speciei
provocat de investitia propusa.
Dendrocopos medius - Ciocanitoare de stejar
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
116
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Biotop: Atasat de paduri, parcuri sau pasuni
impadurite cu exemplare batrane de stejar sau gorun
(Quesrcus sp.). Altitudinile la care cuibareste sunt si
ele determinate de prezenta habitatelor cu stejar sau
gorun, fiind localizate in principal la cc. 200 – 600 m,
dar si la inaltimi mai joase in Dobrogea si pe Campia
de Vest. Se hraneste cu insecte în diferite stadii larvare
culese de pe coaja sau din fisuri superficiale s
consuma de asemenea seminte de frasin si ulm, jir si
ghinda.
Raspândirea în România:: In Romania cele mai semnificative populatii
cuibaritoare pot fi gasite in zonelecolinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in
gorunetele din Dobrogea, dar specia apare inmajoritatea zonelor unde habitatele
descrise sunt bine reprezentate.
Efectivul: 20.000 – 24.000 perechi. Desi nu cunoastem date cu privire la
populatiile istorice din Romania, este foarte probabil ca populatia ciocanitoarei de
stejar a fost in regres numeric in ultimele decenii. Preferand copaci batrani cu
crengi moarte, nu este deloc favorizata de silvicultura moderna.
Protectie : pentru ca depinde de padurile batrane caduciforme, distrugerea si
fragmentarea acestor masive forestiere sunt principalele amenintari ale speciei.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Zona supusa investitiei nu confera
habitat favorabil aparitiei si cuibaritului speciei. Se estimeaza ca investitia nu va
avea impact asupra speciei.
Himantopus himantopus – piciorong
Statut: Specie periclitata
Biotop: Mlastini eutrofe cu apa putin adânca
(maximum 20-25 cm), cu plaje nisipoase sau mâloase
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
117
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
si vegetatie joasas smârcuri pe tarmurile apelor lent curgatoare.
Raspândirea în România: Dobrogea (Delta dunarii, complexul lagunar Razelm-
Sinoe, Murighiol, Beibugeacs posibil si alte puncte), unele balti din estul
Munteniei si câteva puncte din lungul Dunarii în amonte de Calarasi: Turnu
magurele, Corabia, Bistret, Izvoare, posibil si în alte puncte. A disparut din Banat,
unde cuibarea în secolul XIX.
Migratia si reproducerea: Oaspete de vara (în lunile IV-IX). Cuibareste în mici
colonii. Depunerea oualor în V, pui si juvenili se observa în lunile VI-VII.
Efectivul:.Efectivul cca. 100-250 perechi clocitoare, din care 50% în zona
complexului lagunar Razelm-Sinoe. Concentrari de adulti si juvenili se observa în
cursul toamnei.
Cauzele modificarii numarului: Nu exista date vechi asupra abundentei speciei,
pentru a putea evalua eventualele schimbari în abundenta sa. O diminuare certa s-a
petrecut în complexul lagunar, pe masura ce habitatele specific piciorongului au
fost invadate de stuful care se dezvolta ca urmare a îndulcirii apei.
Masuri de protectie necesare: restabilirea legaturii dintre apele marii si lacul
razlem ar determina retragerea/reducerea stufarisurilor si implicit refacerea
conditiilor de cuibarit ale limicolelor si chirelor.
Prezenta specie în perimetrul investitiei: Habitatul din perimetrul investitei
corespunde cerintelor ecologice ale speciei. Specia poate fi prezenta în zona dar nu
estimam un impact semnificativ avînd în vedere ca deja exista perturbari datorate
traficului fluvial în zona investitiei propuse.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
118
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes
comunitar afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes
comunitar învecinate şi distribuţia acestora:
“Relatiile dintre populatiile apartinand unor specii diferite de plante si
animale care intra in componenta unei biocenoze nu se reduc la relatiile trofice. In
realitate, orice populatie din structura unei biocenoze se plaseaza intr-o retea de
relatii interspecifice directe si indirecte, a caror semnificatie trebuie sa fie
analizata cel putin in trei planuri distincte:
- Dispersia populatiilor;
- Controlul impactului pradatorilor. Al accesului la resursele de hrana si
spatiu si in general a dinamicii biocenozei, respectiv ecosistemul;
- Transferul de materie, energie si informatie intre modulele trofice ( nivelele
trofice ) si reciclarea elementelor minerale.
Componentele biocenozei interconenctate printr-o retea complexa de relatii
directe si indirecte ( multe dintre ele mediate pe cale chimica – Botnariuc N.,
Vadineanu A., 1982), sunt implicate in relatii directe si indirecte cu toate
componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice.
Componentele fizice si chimice ale unitatii hidrogeomorfologice ( cunoscute
mai bine sub denumirea de factorii abiotici) au rol de variabile de comanda pentru componentele biocenocezei.”( Dezvoltare Durabila : teorie si practica , vol. I,
Vadineanu A., 1998, Editura Universitatii Bucuresti.
Funcțiile ecologice au ca obiect de studiu relaţiile dintre organisme şi mediul lor de
viaţă, alcătuit din ansamblul factorilor de mediu (abiotici şi biotici), precum şi
structura, funcţia şi productivitatea sistemelor biologice supraindividuale
(populatii, biocenoze) şi a sistemelor mixte (ecosisteme).
Se studiază în principal:
• Relaţiile dintre vieţuitoare (plante si animale);
• Raporturile dintre organisme şi mediul înconjurător
• Relaţiile ce se stabilesc între organisme şi diverse comunităţi
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
119
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi
habitatelor de importanţă comunitară.
Prin noțiunea de factori ecologici se înțelege totalitatea factorilor abiotici
(temperatura, lumina, precipitațiile, presiunea etc.) și biotici (paraziții, dăunătorii,
competiția intraspecifică și interspecifică) cu care un organism vine în contact și cu
care se intercondiționează reciproc. Factorii de mediu sunt foarte variati, ei pot fi
necesari sau din contra daunatori pentru fiintele vii si favorizează sau impiedică
supravieţuirea şi reproducerea organismelor.
Factorii ecologici abiotici prezintă un ansamblu de elemente fizice care
influientează asupra organismelor vii. Primul factor abiotic se considera clima,
care influienţează prin temperatură, umeditate, presiune, prezenţa luminii. Acest
factor depinde de latitudinea geografică, relief, de zonele climaterice unde se
dezvolta organismele. Conditiile de viaţă se diferentiază în condiţii de
macroclimat, mezoclimat şi microclimat.
Nivelul apelor din şenalul DUNARII , variază în funcţie de cantitatea de
precipitaţii din sectorul superior şi mijlociu al fluviului. Debitul mediu al Dunării
în sectorul românesc este de 6.290 m3/s cu variaţii sezoniere ample. Viteza
curentului, în funcţie de debit şi pantă, oscilează înte 3-5 m/s .
Caracteristici fizico-chimice ale apei Dunarii
Temperatura apei are variaţii sezoniere, oscilând între 0°C si 25°C şi chiar mai
mult în sectorul inferior. Valoarea temperaturii medii este de 13°C, valoarea
maximă 25°C în luna august iar valoarea minimă este considerată 2-3°C în
perioada ianuarie-februarie. Scăderea temperaturii aerului în perioada de iarnă duce
la formarea podului de gheaţă care poate persista perioade cuprinse între 25-30 zile
la Orşova, până la 90 zile la Tulcea. Prin ruperea podului de gheaţă primăvara se
formează zăpoare care deterrnină ieşirea apelor din albie şi producerea de
inundaţii.
Înghetul apelor Dunării are efect negativ asupra hidrobionţilor. Are loc distrugerea
potamoplanctonului, distrugerea bentosului marginal, aşadar sărăcirea faunei şi
micşorarea productivităţii.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
120
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Transparenţa apei fluviului este determinată de cantitatea de precipitaţii ce
modifică cantitatea de suspensii din apă. Suspensiile totale oscilează între 90-325
mg/l.
Cantitatea medie anuală de aluviuni transportată în Dunăre este cuprinsă între 57 si
83 milioane tone. Transparenţa este cuprinsă între 80 cm şi 10-13 cm în perioada
cu viituri. Reacţia apei (pH-ul) este în medie 7,75 cu fluctuaţii între 7 şi 8 fiind mai
ridicată în lunile calde şi mai scăzută în cele reci. Oscilaţiile de pH sunt dăunătoare
pentru majoritatea florei si faunei ce depend de zonele umede din lunca inundabila
a Dunarii, modificând acţiunea toxică a diferitelor substanţe dezvoltate în apă.
Cantitatea de oxigen dizolvat în apă nu scade sub 5,5 mg/l decât în anumite zone
marginale deoarece mişcarea continuă a apei măreşte şi uniformizează concentraţia
oxigenului. Valorile medii ale concentraţiei oxigenului sunt de 6-10 mg/l, vara
fiind mai scăzute, şi iarna apropiate de valoarea oxigenul la saturaţie. Oxidarea
substanţelor organice din apă este activă, mineralizarea rapidă, ceea ce arată o
capacitate ridicată de autoepurare a apei. Cantitatea totală de săruri este moderată,
cuprinsă între 200 - 400mg/l, deci apele au un grad mic de mineralizare. Duritatea
totală are variaţii sezoniere slabe şi scade din amonte în aval. Duritatea medie este
de 9° germane (Cu variaţii între 7,8 şi 100), aşadar apa Dunării are o duritate
mijlocie şi se pretează pentru a fi folosită la irigaţii şi în industrie. Concentraţia
calciului şi magneziului în apă are valori de 40-50 mg/l, mai ridicată în sezonul
rece iar clorurile au valori medii de 14-21 mg/l, mai scăzute vara şi cresc spre
iarnă. Substanţele biogene din apă au concentraţii mai scăzute în sezonul cald
datorită utilizării lor mai intense în procesul de asimilare clorofiliană. Nitraţii
înregistrează oscilaţii sezoniere cuprinse între 1,6-4mg/l, concentraţia lor pe
sectorul românesc scăzând din amonte în aval. Ei au origine biogenă sau provin din
impurificarea fluviului cu ape reziduale bogate în azotaţi, îngrăşăminte azotoase,
etc. Fosfaţii au concentraţii mici, cuprinse între 0,05-0,5 mg/1 şi provin din
descompunerea produşilor fosfatoproteici şi lipidici sau din impurificarea apelor cu
îngrăşăminte cu fosfor sau cu detergenţi.
Ceilalţi factori abiotici nu produc modificări semnificative în timp a compoziţiei
biodiversităţii.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
121
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Schema generala a unei piramide trofice
Dintre factorii biotici cel mai frecvent întâlnit este relaţia de nutriţie dintre speciile
prezente în acelaşi habitat. Piramida trofică în cazul nostru se prezintă astfel: la
baza acesteia se află producătorii (nivelul producătorilor primari) reprezentaţi de
toate plantele descrise anterior, urmat de consumatorii primari reprezentaţi de
erbivore (Lepus europaeus şi Lycaena dispar de exemplu), consumatorii secundari
care consumă organismele fitofage şi nu în cele din urmă sunt consumatorii terţiari
(aici intră toate răpitoarele). În cadrul unui lanţ trofic mai amintim şi grupul
descompunătorilor reprezentaţi de către bacterii şi ciuperci.
Între populaţiile ce coexistă într-o microbicenoză se stabilesc conexiuni (relaţii
interspecifice) ce determină atât structura, cât şi funcţiile biocenozei ca suprasistem
integrator. Cu cât conexiunile sunt mai diverse şi variate, cu atât va fi şi biocenoza
mai complexă şi mai stabilă.
Relatiile intraspecifice sunt relatiile intrapopulationale, dintre indivizii aceleiasi
populatii. În cazul nostru, dacă ne raportăm strict la amplasament aceste relaţii sunt
aproape inexistente întrucât şi numărul speciilor existenite sau a indivizilor dintr-o
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
122
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
populaţie este mic şi nu intră în competiţie. Raportându-ne la întreg habitatul
aceste relaţii reglează cantitativ speciile care fac parte din el.
Prezenta si efectivele de specii si habitate de interes comunitar
în zona proiectului
ROSCI 0044 Corabia Turnu Magurele
Din datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate
în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele:
Mamifere – nu sunt prezente specii de interes comunitar în perimetrul
investitiei
Amfibieni si reptile – habitatele din jurul perimetrului investitiei corespund
cerintelor ecologice pentru specia Bombina bombina – buhai cu burta rosie
Pesti – zona este favorabila prezentei speciilor Aspius aspius – avat, Pelecus
cultratus, Cobitis
taenia si putin probabil Zingel strebel
Nevertebrate – nu sunt prezente specii de nevertebrate de interes comunitar
ROSPA0024 Confluenta Olt – Dunare
Din datele preliminarii privind prezenta speciilor de interes comunitar enumerate
în siturile Natura 2000 prezente în zona supusa investitiei, rezulta urmatoarele:
Pasari – În perimetrul investitiei propuse, în special pe plajele de nisip dar si
pe terenurile mai umede pot aparea întâmplator, în pasaj sau legat de hrana
urmatoarele specii: Sterna albifrons, Sterna hirundo, Tringa glareola,
Burhinus oedicnemux, Himantopus himantopus.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
123
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar:
ROSCI 0044 Corabia - Turnu Măgurele
Tipuri de habitate Directiva Habitate OUG 57 modificata
prin L. 49/2011
Statut de conservare
conform
Formularului
Standard Natura
2000
6440 Pajisti aluviale din
Cnidion dubii
Anexa 1 Anexa 2 B
91E0* Paduri aluviale cu
Alnus glutinosa si
Fraxinus excelsior (Alno-
Padion, Alnion incanae)
)
Anexa 1 Anexa 2 B
91F0 Paduri ripariene
mixte cu Quercus robur,
Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion
minoris)
Anexa 1 Anexa 2 B
92A0 Zavoaie cu Salix
alba si Populus alba
Anexa 1 Anexa 2 B
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
124
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
3140
Ape puternic
oligomezotrofe cu
vegetatie bentonica de
specii de Chara
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1335 Spermophilus citellus Anexa 2 Anexa 3 a B
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1188 Bombina bombina Anexa 2 Anexa 3 a B
1993 Triturus dobrogicus Anexa 2 Anexa 3 a B
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1124 Gobio albipinnatus Anexa 2 Anexa 3 a B
1160 Zingel streber Anexa 2 Anexa 3 a B
2522 Pelecus cultratus Anexa 2 Anexa 3 a B
1134 Rhodeus sericeus
amarus
Anexa 2 Anexa 3 a B
1145 Misgurnus fossilis Anexa 2 Anexa 3 a B
1149 Cobitis taenia Anexa 2 Anexa 3 a B
1157 Gymnocephalus
schraetzer
Anexa 2 Anexa 3 a B
1159 Zingel zingel Anexa 2 Anexa 4 A si 5 A B
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
125
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
2491 Alosa pontica Anexa 2 Anexa 3 a B
1130 Aspius aspius Anexa 2 Anexa 3 a B
2511 Gobio kessleri Anexa 2 Anexa 3 a B
2555 Gymnocephalus
baloni
Anexa 2 Anexa 3 a B
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
4064 Theodoxus
transversalis
Anexa 2 Anexa 3 a si 4 A B
ROSPA 0024 Confluenţa Olt - Dunăre
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Directiva Pasari OUG 57
modificata prin
L. 49/2011
Statut de
conservare
conform
Formularului
Standard Natura
2000
Statut de
conservare
conform
Bird life
A229 Alcedo atthis Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
A133 Burhinus
oedicnemus
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3-V
A196 Chlidonias
hybridus
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
A197 Chlidonias
niger
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
A231 Coracias Anexa I Anexa 3 a C SPEC 2 – (D)
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
126
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
garrulus
A038 Cygnus
cygnus
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 4*-S
A238 Dendrocopos
medius
- Anexa 3 a C SPEC 4-S
A131 Himantopus
himantopus
Anexa I Anexa 3 a C NON-SPEC
A023 Nycticorax
nycticorax
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
A393
Phalacrocorax
pygmeus
Anexa I - B SPEC 2 - V
A234 Picus canus Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
A034 Platalea
leucorodia
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 2 - E
A195 Sterna
albifrons
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
A193 Sterna
hirundo
Anexa I Anexa 3 a C
A166 Tringa
glareola
Anexa I Anexa 3 a C SPEC 3 - D
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
127
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar):
Structura si dinamica populatiilor din cadrl ariilor naturale protejate au fost
analizate in capitolule anterioarew.
În concluzie. Specificăm ca acestea nu vor fi afectate de lucrarile propuse in
cadrul proiectului de investitii, acestea nefiind prezente in zonă.
II. 6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar
Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei sunt legate de condițiile
de hrănire, adăpost și reproducere pe de-o parte, iar pe de altă parte de presiunea antropică și a
tuturor factorilor externi care pot afecta biodiversitatea zonei analizate. Cu alte cuvinte vorbim
de habitat. Orice modificare survenită la nivelul acestui habitat poate afecta mai mult sau mai
puțin integritatea ariilor ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele – ROSPA0024 -
Confluenta Olt – Dunare
În concluzie, integritatea ariilor Natura 2000 - ROSCI044 - Corabia Turnu
Magurele – ROSPA0024 - Confluenta Olt – Dunare nu sunt afectate de lucrarile
de reabilitare și modernizare a portului Corabia, deoarece:
1. suprafaţa ariei protejate nu se reduce , lucrările se realizeaza la limita acestor
arii protejate la distante cuprinse între 1,7 – 60m.
2. nu duce la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. In zona propusa
pentru realizarea apararilor de mal nu au fost identificate habitate prioritare.
2. nu are impact negativ asupra factorilor care determină menţinerea stării
favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;
4. nu produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau
funcţia ariei naturale protejate.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
128
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II. 7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes .................,
acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi
fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes comunitar posibil
afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele de conservare
a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000.
OBIECTIVELE DE CONSERVARE A UNUI SIT NATURA 2000 SUNT STABILITE
PRIN PLAN DE MANAGEMENT ELABORAT DE CATRE
CUSTODELE/ADMINISTRATORUL ARIEI PROTEJATE RESPECTIVE CONFORM ORD.
57/2007 APROBATA PRIN LEGEA 49/2011.
ELABORAREA PLANULUI DE MANAGEMENT SE AFLA IN
RESPONSABILITATEA CUSTODELUI/ADMINISTRATORULUI ARIEI PROTEJATE IAR
APROBAREA ACESTUIA SE REALIZEAZA DE CATRE AUTORITATEA CENTRALA DE
PROTECTIE A MEDIULUI – MINISTERUL MEDIULUI.
Elaborarea Planului de Management a unei arii protejate Natura 2000, stabilirea
obiectivelor de conservare nu se stabilesc de catrea titularul/beneficiarul /evaluatorul de mediu,
acestia neavand calitatea de adminstratori/custode ariei proptejate respective.
Obiectivele de conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea
statutului favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite
prin planurile de management aprobate la nivel national. Stabilirea obiectivelor de conservare ar
trebui făcute ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar
(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).
CUSTODE
ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele – ROSPA0024 - Confluenta Olt –
Dunare
Asociaţia Echilibru, adresa Bucureşti, Bd. Mircea Vodă, nr. 40, Nr. Convenţie sau
Nr. Contract Administrare / Data încheierii - 3/19.02.2010
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
129
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
II. 8.Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce în viitor;
ROSCI044 - Corabia Turnu Magurele – ROSPA0024 - Confluenta Olt –
Dunare, nu vor suferi modificari în ceea ce priveste starea actuală de
conservare a ariilor naturale protejate. Zona se caracterizeaza printrun
puternic impact antropic prin existența portului cu toate activitățile conexe.
II.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv posibile schimbari în evolutia naturala a ariei
naturale protejate de interes comunitar;
Nu este cazul
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
130
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
III.Identificarea şi evaluarea impactului
Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSCI 0044
Corabia Turnu Magurele
Suprafata totala estimata ca fiind ocupata de lucrarile de reabilitare a portului
Corabia este de aproximativ 21 770 m2 din care 11 840 m
2 pe taluz si 9 930 m
2 pe
platforma portului.
Suprafata de teren din albia Dunarii pe care se vor executa lucrarile de escavatie
sub nivelul apei pentru asigurarea adâncimii de navigatie este de aproximativ 30
000m2. Aceasta nu reprezinta suprafata de teren ocupata permanent de lucrari.
In interiorul SCI-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si
platforma portuara fiind în afara SCI-ului. Aceasta înseamna ca raportat la
suprafata întregului ROSCI0044 investitia va ocupa un procent de 0,03% din
suprafata sitului.
Lucrarile propuse a se realiza, respectiv cele de excavare (se va excava un volum
de aproximativ 145 734 m3) prezinta un risc de influenta negativa asupra calitatii
apei fluviului si asupra speciilor acvatice dar si asupra habitatelor acvatice prin
modificari în special în perioada de executie.
Lucrarile de excavare pot perturba ecosistemele acvatice prin alterarea temporara
(numai pe perioada desfasurarii lucrarilor de excavare) a habitatelor acvatice
conducând la pierderea temporara a vegetatiei.
De asemenea, pe perioada executiei lucrarilor la taluz dar si în apropierea acestuia
în apa fluviului Dunarea, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
131
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
folosite pentru realizarea lucrarilor pot conduce la modificarea calitatii apelor în
zona de executie a lucrarilor. Organismele acvatice de asemenea pot fi afectate
direct de calitatea apei fluviului cu precadere în sectiunea în care se executa
lucrarile de dragare.
În perioada de executie a lucrarilor, rascolirea albiei fluviului pentru marirea
adâncimii de navigatie are ca rezultat un impact negativ asupra etapelor din viata
habitatelor de pesti din zona de executie a lucrarilor. Efectele acestui impact
constau în: reducerea calitatii habitatelor acvatice (cum ar fi depunerea icrelor),
pierderea temporara a locurilor utilizate pentru adapostirea icrelor, a pestilor tineri
si a altor organisme acvatice, reducerea claritatii si vizibilitatii apelor diminuând
astfel capacitatea organismelor acvatice de a-si gasi hrana, de a se reproduce si de a
scapa de pradatori, eliminarea surselor potentiale de hrana, cum ar fi: insectele si
nevertebratele acvatice fie prin pierderea habitatelor fie prin astuparea lor.
De asemenea în perioada de executie a lucrarilor de excavare se va obtine ca
rezultat cresterea turiditatii apei, având ca rezultat direct si imediat diminuarea
patrunderii luminii solare în apa, în detrimentul organismelor fotodependente. Un
alt efect direct al lucrarilor de dragare consta în creseterea concentratiei materiilor
în suspensie, reducând intensitatea luminoasa din apa afectând astfel procesele de
fotosinteza specifice algelor si altor organism acvatice. În ceea ce priveste
organismele înnotatoare, mai mobile, efectele se reduc datorita abilitatii lor e a
evita zona de turbiditate crescuta.
O alta forma de impact asupra faunei acvatice se manifesta prin retragerea acesteia
spre zone mai putin favorabile, dar se apreciaza ca acest impact va fi local si numai
pe perioada de executie a lucrarilor de dragare.
Trebuie mentionat de asemenea si faptul ca zona în care se vor efectua lucrarile de
reabilitare si a portului este o zona puternic antropizata si influntata de traficul
naval.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
132
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
De asemenea, pe malul opus lucrarilor se afla o perdea de arbori (plopi si salcii).
Aceasta perdea de arbori poate avea rolul de protectie a speciilor de pasari care ar
putea tranzita zona si totodata poate fi considerata o perdea de protectie a speciilor
din zona sitului împotriva poluantilor purtati de curentii de aer din zona
antropizata.
În perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de
afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau
materiale la operatiunile de încarcare – descarcare. Aceste riscuri sunt crescute în
momentul de fata, ele diminuându-se semnificativ dupa executarea lucrarilor de
excavare pentru facilitarea transportului naval propuse prin acest proiect.
Lucrarile de demontare a elementelor platfolmei si taluzurilor, curatirea
suprafetelor betonate sunt generatoare de pulberi care pot contribui la cresterea
concentratiilor de materii in suspensii in apa si aer, acestea avand potential de a
afecta respiratia vietuitoarelor din zona.
Zgomotul generat de executia lucrarilor propuse poate crea disconfort speciilor de
pasari cuibaritoare în habitatele riverane, cât si unor specii de pasaj, efectul fiind
doar temporar, în perioada executiei lucrarilor.
Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes
comunitar din ROSCI0044 Corabia -Turnu Magurele
Impactul asupra habitatelor de interes comunitar
Habitatele de interes comunita descrise in Formularul standard al SCI-ului nu se
afla in perimetrul podului unde se vor desfasura lucrarile. Nu anticipam niciun
impact asupra acestor tipuri de habitate.
In cazul vegetatiei existente în zona, acestea sunt în special specii ierboase
comune, ruderale unele chiar invazive, fara interes conservativ.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
133
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Impactul asupra speciilor de mamifere de interes comunitar
Asupra speciei Spermophilus citellus se estimeaza ca nu va exista niciun tip de
impact.
Impactul asupra speciilor de amfibieni si reptile de interes comunitar
Lucrarile pot deranja temporar habitatul speciei Bombina bombina însa nu
anticipam ca investitia va avea un impact semnificativ asupra speciei. Se
recomanda evitarea formarii de santuri artificiale cu apa unde specia poate depune
ponta.
Impactul asupra speciilor de pesti de interes comunitar
Activitatile propuse includ si lucrari de excavare ce pot influnta negativ viata si
activitatea pestilor din zona. Pot fi distruse habitatele reproductive ale avatului
(Aspius aspius) în zonele unde se executa excavarea. Este posibila de asemenea,
stanjenirea migratiei unor specii de pesti ca urmare a perturbarii locale (nivele de
zgomot ridicate, cresterea turbiditatii).
Impactul potential al proiectului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0024
Confluenta Olt - Dunare
In interiorul SPA-ului se vor executa numai lucrarile în apa, lucrarile la taluz si
platforma portuara fiind în afara SPA-ului. Aceasta înseamna ca raportat la
suprafata întregului ROSPA0024 investitia va ocupa un procent de 0,01% din
suprafata sitului.
Impactul asupra pasarilor de interes comunitar
Speciile de interes comunitar din zona nu sunt ingradite din punct de vedere al
reproducerii de catre lucrarile hidrotehnice proiectate.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
134
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Proiectul nu implica utilizarea resurselor de care depinde diversitatea biologica in
zona. Nu se vor exploata ape de suprafata si subterane din aria proteja.ta
Speciile de păsări nu vor fi afectate de activitatea propriu-zisă pentru că prezenţa
lor pe amplasament ale populaţiilor este rara şi modul de viaţă fragil le permite
orientarea spre locuri mai liniştite şi cu hrană abundentă din interiorul sitului.
Echilibrul ecosistemului existent în sit nu poate fi afectat de populaţii noi de păsări,
pentru că amplasamentul nu adăposteşte actual populaţii mari de păsări, existenţa
acestora fiind determinată de terenurile agricole din zonă.
Lucrarile prevazute sunt specifice lucrarilor hidrotehnice. Acestea nu prevad
structuri inalte care sa obstructioneze zborul pasarilor.
Referitor la emisiile specifice (zgomot, poluanti) atat in perioada lucrarilor de
executie cat si in perioada de exploatare, se poate aprecia ca acestea nu vor
influenta migratia pasarilor luand in considerare dispersia acestora in raport cu
altitudinea de zbor a pasarilor.
Impactul pe care îl preconizăm ca efect asupra speciilor faunistice de pe
amplasament şi din zonă adiacentă este impact nesemnificativ. Impactul asupra
populaţiilor aparţinând vegetaţiei este considerat nesemnificativ ca urmare a valorii
conservative reduse şi ca urmare a lipsei unui habitat pe amplasament şi a poziţiei
marginale a acestuia faţă de cele două situri.
Se estimeaza ca investitia nu va avea impact semnificativ asupra speciilor de pasari
de interes comunitar si din cauza ca în zona se resimte influenta antropica iar
traficul existent pe fluviu perturba mediul astfel ca prezenta speciilor de pasari este
strict legata de cautarea hranei, pentru cuibarit si pasaj putând folosi zone mai
linistite si retrase din vecinatate.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
135
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Se poate estima ca pe perioada lucrarilor pasarile se vor deplasa spre habitate din
imediata apropiere ce ofera conditii favorabile desfasurarii activitatii acestora.
Dupa terminarea lucrarilor nu se estimeaza un impact mai mare fata de cel existent
în conditiile actuale.
Mentiuni generale privind implementarea proiectului legate de ariile
protejate din apropiere
Functionarea lucrarilor hidrotehnice este de durata nelimitata si nu se prevad
lucrari ulterioare de extindere a acestora catre interiorul ariilor protejate.
In perioada de operare suprafetele ariilor protejate nu se vor afla in contact direct
cu lucrarile hidrotehnice executate.
Proiectul nu include actiuni de amenajare care sa duca la modificari fizice in ariile
protejate.
Lucrarile proiectate genereaza un impact specific in cele doua etape de viata ale
infrastructurii, respectiv:
Perioada de constructie;
Perioada de operare.
Activitatile din perioada de constructie a lucrarilor hidrotehnice sunt sintetizate
dupa cum urmeaza:
Transportul materialelor si muncitorilor la fronturile de lucru;
Mobilizarea utilajelor de constructii in frontul de lucru;
Pregatirea terenului prin curatire si sapaturi pentru realizarea umpluturilor cu
material granular;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
136
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Asezarea straturilor piatra sparta, balast, punerea in opera a pereului;
Executia trotuarelor;
Lucrarile de refacere ecologica a terenului care constau in indepartarea deseurilor
ramase in zona de amplasament, dezafectarea eventualelor anexe din perioada de
constructive.
Trebuie mentionat ca pentru realizarea proiectului nu se prevad resurse naturale din
cadrul ariei protejate. Nevoile de resurse naturale necesare pentru constructie si
locurile de obtinere ale acestora sunt prezentate in cadrul capitolului 1.7.
Emisiile atmosferice datorate lucrarilor de constructie precum si emisiile provenite
din traficul auto in perioada de operare nu vor avea impact asupra ariilor protejate
deoarece, frontul de dispersie la 100 m lateral drumului, are concentratiile mult sub
limitele admise pentru protectia ecosistemelor.
Valoarea conservativă a habitatelor şi a speciilor prezente în cele două situri este
foarte bună şi nu s-au identificat interferenţe ale acestora cu speciile floristice şi
faunistice de pe amplasament.
Efectele activităţii antropice a stabilit deja configuraţia spectrului faunei şi florei în
zonă.
In zonele adiacente portului, vegetatia naturala in zona a fost semnificativ
antropizata, fiind inlocuita in cea mai mare parte de culturi agricole. Acestea
functioneaza ca zone tampon intre lucrarile si activitatile din port si ariile protejate.
Prin implementarea proiectului nu se va produce fragmentarea habitatelor prioritare,
amplasamentul in sine nefiind parte a vreunui habitat. Ca măsură importantă care se
impune este gestionarea limitelor perimetrului prin măsuri specifice luate de
administratorul zonelor protejate.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
137
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
In perioada de operare, traficul naval poate prezenta un potential pericol de
afectare a ariilor protejate prin deversarea accidentala a unor substante sau
materiale la operatiunile de incarcare-descarcare In acest caz reamintim ca aceste
riscuri sunt mai mari in prezent si vor fi semnificativ diminuate prin executia
structurilor hidrotehnice proiectate.
In timpul constructiei se vor produce deseuri in principal de natura solida, care,
prin eliminarea periodica, pe masura generarii, nu vor afecta ariile protejate. La
sfarsitul executiei sunt recomandate lucrari de ecologizare si refacere a zonelor
ocupate temporar. Aceste lucrari au ca obiect indepartarea deseurilor de orice
natura ramase in zona si dezafectarea amenajarilor temporare.
Impactul activitatilor colaterale
Proiectul nu prevede dezvoltari conexe in interiorul ariilor protejate si nu au fost
identificate impacturi cumulate cu alte proiecte existente sau propuse.
Se poate spune că impactul produs de activitatea desfăşurată în zona este deja
consumat.
Activităţile principale identificate în zona de amplasament sunt legate de:
activităţi portuare specifice – incarcare/descarcare marfuri;
(agrement de weekend), în special, în sectoarele silvice limitrofe
Activităţile portuare produc un impact concentrat în jurul sursei şi care, în general,
nu depăşeşte o rază de acţiune de cca. 500 m.
Impactul asupra obiectivelor de conservare ale ariilor protejate
Ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 si
Confluenta Olt - Dunare fac parte din categoria ariilor de protectie avifaunistica,
care au drept scop protectia si conservarea unor specii de pasari si habitate pentru
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
138
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
care natura, de-a lungul timpului, a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa,
cu o mare diversitate biologica, oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice,
educative, recreative si turistice.
Legat de habitatele naturale din zona protejata se prevede mentinerea in buna stare
de conservare si restaurarea diversitatii acestora.
Obiectivele legate de specii si activitati umane sunt de a mentine habitate naturale
in stare de conservare favorabila.
In faza de constructie şi în faza de funcţionare impactul va fi nesemnificativ,
deoarece suprafaţa utilizată este redusa, pe de o parte, iar pe de altă parte fluxurile
tehnologice sunt create astfel încât drumurile de exploatare existente să fie utilizate
eficient.
Utilizarea unor tehnologii performante fac posibilă menţinerea la nivel de
admisibilitate a parametrilor factorilor de mediu, ca şi a celor biologici.
Impactul negativ direct care s-ar putea contura asupra speciilor aparţinând faunei
este diminuat ca urmare a mobilităţii acestora. În toate fazele de lucru, acestea vor
evita zona ca urmare a perturbărilor create de activitatile de constructie şi vor
ocupa spaţii cu hrană abundentă din interiorul sitului. La nivelul celor două arii
protejate nu se va înregistra dezechilibre si nu vor exista influenţe semnificative
asupra lanţurilor trofice complexe şi stabile existente în cele două situri.
Proiectul nu afecteaza aceste obiective de conservare ale ariei naturale protejate de
interes comunitar si nici actiunile in vederea atingerii acestor obiective.
Prin implementarea planului nu se va produce nici o pierdere a suprafeţei
habitatelor care sunt utilizate ca loc de hrănire, odihnă sau loc de reproducere
pentru speciile de interes comunitar.
Astfel, se poate concluziona ca:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
139
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
1. Amplasamentul proiectului se afla pe teritoriul siturilor natura 2000 ROSCI
0044 si ROSPA0024 afectând 0,03%, respectiv 0,01% din suprafata acestor situri;
2. Nu sunt afectate habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat SCI-ul;
3. Nu sunt afectate direct populatii ale speciilor de interes comunitar;
4. Vegetatia va fi indeparata punctual iar speciile care o alcatuiesc au capacitate de
a se reface rapid astfel ca impactul asupra acesteia nu va fi semnificativ;
5. Modificarile de ordin distructiv care vor surveni asupra ecosistemului acvatic ca
urmare a lucrailor de dragaje nu sunt ireversibile, deoarece odata cu finalizarea
lucrarilor, se va reface planctonul si vegetatia în perimetrul afectat iar efectivele
locale de pesti si de nevertebrate se vor reface.
6. Prin implementarea masurilor de diminuare a impactului rezulta in mod cert ca
degradarea „statutului de conservare favorabila” a speciilor si habitatelor pentru
care situl a fost desemnat, este eliminata.
Masuri de diminuare a impactului asupra sit-urilor Natura 2000 ROSCI 0044
Corabia -Turnu Magurele si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare
Lucrarile prevazute trebuie realizate din motive de interes public, inclusiv de
natura sociala sau economica. Din punct de vedere al protectiei mediului impactul
generat la limita ariilor protejate trebuie sa fie cat mai redus pentru a nu afecta
habitatele si speciile de protejate de pasari. De asemenea, implementarea
proiectului si a masurilor de protectie a mediului nu trebuie sa afecteze sau sa
intarzie actiunile pentru conservarea speciilor si habitatelor de importanta
comunitara.
Concluzia generala rezultata este ca proiectul propus are un impact negativ
nesemnificativ asupra speciilor si habitatelor pentru care au fost declarate sit-urile
Natura 2000.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
140
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
In acest sens, se recomanda masurile pentru protectie ariei protejate au fost care
constau in:
Evitarea circulatiei vehiculelor grele folosite pentru transportul materialelor prin
ariile protejate;
Managementul corespunzator al deseurilor cu eliminarea periodica a acestora, pe
cat posibil, fara depozitare intermediara;
Respectarea tehnologiilor de executie;
Evitarea aparitiei scurgerilor accidentale de combustibili si uleiuri de la utilaje;
Nu se va interveni asupra formatiunilor vegetale de salcie si plop prezenta pe malul
fluviului;
Folosirea unor utilaje cu nivele reduse de zgomot, astfel încât sa nu fie perturbate
speciile de pasari din vecinatate;
Restrictionarea lucrarilor de excavare în perioada de depunere a icrelor la pesti
(perioada aprilie-mai);
Utilizarea celor mai bune practici pentru realizarea lucrarilor de dragaje si
depozitare a materialului dragat;
Utilizarea drumurilor de acces existente si evitarea traseelor pentru transportul
materialelor in interiorul ariilor protejate;
Nu se vor utiliza resurse naturale din zona ariilor protejate si nu se vor amenaja
facilitati ale organizarii de santier in apropierea acestora;
Colaborarea/sprijinirea administratiei sitului Natura 2000 in vederea mentiunii
starii favorabile de conservare a ariei si speciilor de importanta comunitara.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
141
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Surse de poluare a florei si faunei
Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de constructie
Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (santier) sunt
particulele de praf provenite de la punerea in opera a materialelor si
resuspensionarea materialului dragat si depozitat.
Alaturi de acestea dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de
constructie urmatorii poluanti susceptibili de a produce dezagremente asupra
formelor de viata: NOx, SO2, CO (acesta din urma in mai mica masura).
Surse de poluare a florei si faunei si emisii de poluanti in perioada de exploatare
Sursele de poluare specifice perioadei de exploatare a investitiei sunt:
traficul rutier auto din incinta portului;
operarea navelor la cheu;
Traficul auto din incinta portului si intr-o mai mica masura activitatile conexe
genereaza in atmosfera o serie de substante si compusi chimici specifici. La
operatiuni de incarcare-descarcare a marfurilor in vrac vor fi generate particule in
suspensie.
Poluantii mentionati se propaga prin dispersie in mediul inconjurator, avind efecte
maxime pe o raza de 40 m.
Se pot aprecia urmatoarele:
Particulele totale in suspensie se vor incadra in CMA si in limita prevăzută de
legislatia UE;
Concentratia CO va fi mai redusa decit CMA, limitele UE si OMS;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
142
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Concentratiile de metale grele cu potential cancerigen sunt foarte mici si nu
prezinta risc.
Din estimarile efectuate, poluantii proveniti din activitatile portuare sunt in
concentratii reduse si se incadreaza in CMA, valorile limita prevazute de legislatia
UE pentru protectia ecosistemelor si valorile recomandate de OMS.
Impactul prognozat asupra biodiversitatii
S-a estimat ca pentru poluantii chimici din aer poluanti rezultati din arderea
carburantului in motoarele utilajelor si mijloacelor de transport, in perioada
santierului sunt in concentratii inferioare CMA. Concentratiile potentiale nu sunt
periculoase pentru vegetatia existenta in zonele adiacente portului.
Pe ansamblul zonei, poluarea aerului in timpul executiei lucrarii va fi mai mare
fata de perioada de exploatare a constructiilor hidrotehnice, dar in limite
admisibile.
Impactul asupra ihtiofaunei este legat de indepartarea temporara a populatiilor de
pesti din zona lucrarilor. Impactul este nesemnificativ, lucrarile neafectand
numarul sau starea de sanatate a pestilor.
Efectele directe şi indirecte care ar putea avea impact asupra speciilor faunistice de
pe amplasament sunt reduse acestea fiind reprezentate prin populaţii mici care se
pot orienta către zonele care nu sunt afectate de excavaţii
Speciile floristice nu sunt valoroase ca aspect şi nu sunt specii valoroase din
punctul de vedere al menţinerii biodiversităţii zonei; prin poziţia sa marginală
amplasamentul solicitat nu determină fragmentarea habitatelor prioritare.
Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva a obiectivului
analizat este unul redus, contributia principala la nivelul de poluare din aceste zone
fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si a transportului regional.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
143
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Proiectul nu va reprezenta un factor de stres nou, suplimentar fata de speciile de
flora si fauna din zona.
Concluzie: Impactul produs asupra biodiversităţii prin realizarea obiectivului
de investiţie “Reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare in portul
Corabia” este nesemnificativ, fără urmări grave pe termen lung asupra florei
şi faunei din zonă.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
144
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
IV. Măsurile de reducere a impactului
Masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii, in general
In perioada de executie si exploatare
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din
faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
Utilizarea drumurilor actuale;
La stabilirea traseelor, se va cauta sa se evite zonele sensibile, ariile protejate,
traversarea padurilor;
Traficul de santier si functionarea utilajelor se limiteaza la traseele si programul de
lucru specificat;
Respectarea tehnologiei de încărcare-descărcare care permit menţinerea
parametrilor factorilor de mediu în limite admisibile;
Se vor utiliza suprafeţele de teren alocate organizării de şantier şi lucrărilor de
construcţie numai in perimetrul portului, fara a fi ocupate suprafeţe suplimentare;
Se vor respecta masurile specificate pentru reducerea impactului generat de
zgomot.
Perioada de construcţie
În perioada de construire se vor folosi utilaje şi echipamente în aşa fel încât
poluarea aerului ca şi zgomotul şi vibraţiile să fie minime.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
145
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Pentru deplasarea utilajelor se vor utiliza drumurile existente cu măsuri de
monitorizare a acestora pentru a reduce emisiile de pulberi care ar putea afecta
zonele învecinate.
Perioada de operare
Vor fi utilizate tehnologii moderne care să fie respecte standardele tehnice si
implicit cele de mediu.
Pulberile rezultate din fluxul de operare vor fi tamponate prin utilizarea unei
instalaţii de umectare. Astfel se pot inlatura preluarea pulberilor de curenţii de aer
şi transportul acestora spre ariile protejate ROSCI 0044 Corabia -Turnu Magurele
si ROSPA 0024 Confluenta Olt - Dunare; se creează condiţii pentru menţinerea
funcţiilor ecologice ale populaţiilor speciilor de plante şi de animale din cele două
situri.
Mijloacele de transport utilizate vor fi monitorizate şi vor fi alimentate cu
combustibil într-o zonă special amenajată în afara perimetrului danelor.
Uleiul uzat va fi recoltat în recipienţi speciali care vor fi preluaţi de către o
societate specializată în afara perimetrului danei, evitându-se astfel distrugerea
habitatelor unor specii care se pot adăposti temporar în zona de lucru ca şi
răspândirea acestor poluanţi pe suprafaţa apei sau în subteran.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
146
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
V.Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate
Ornitologie
Descrierea activităților și a metodelor de cercetare.
Observaţiile orientative.
Fiecare an este caracterizat printr-o anumită alternanţă a sezoanelor şi toţi
ornitologii moderni consideră că nu mai este suficientă şi nici corectă efectuarea
observaţiilor legate numai de datele calendaristice. Se propune printre altele
orientarea în alegerea timpului optim de observaţie în funcţie de aspectul fenologic
al vegetaţiei (SLAGSVOLD, 1973) şi fenologia insectelor (VON HARTMANN,
1963).
Ţinând însă cont de variaţiile sezoniere am încercat să determinăm, practic,
perioadele optime de observaţie iar pentru a urmări şi efectele ce le pot avea
anumite întârzieri în schimbarea climatologică, am încercat să obţinem date şi din
perioadele de minimă activitate a păsărilor. În acest sens am procedat la efectuarea
unor trasee lungi de observaţie, care au cuprins în general, o zonă întinsă.
Practic metoda constă în parcurgerea cu pasul a întregului traseu şi
determinarea cu ajutorul binoclului, după cântec sau strigăt a speciilor existente.
Toate observaţiile sunt notate în fişe special tipizate pentru a înlesni o mai
mare rapiditate a notărilor dar şi a observării din prima privire a marilor diferenţe
între diferite aspecte notate.
Cu ajutorul unui termometru am obţinut temperaturile în cele mai importante
momente ale zilei (la începutul, la mijlocul şi la sfârşitul traseului), am determinat
direcţia şi viteza vântului, am notat şi alte aspecte meteorologice cum ar fi
nebulozitatea, precipitaţii etc.
Traseele şi rezultatele obţinute ne-au permis să depistăm momentele cele
mai importante ale diverselor aspecte fenologice urmând, legat de aceasta, să
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
147
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
aplicăm, adecvat în zona cercetată, metoda de aflare a unor elemente avicenologice
mai amănunţite.
Trebuie să remarcăm că în traseele lungi am străbătut de fiecare dată mai
multe ecosisteme şi acum, după ani de cercetări, ne-am convins de importanţa
acestor observaţii generale ca elemente de comparat în timp.
Metoda traseelor. Metoda traseelor (FERRY şi FROCHOT, 1958, 1970,
MUNTEANU 1968), constă în parcurgerea unui itinerar dinainte stabilit şi de o
lungime cunoscută (preferabil 1 km), cu o viteză de 1,5 - 2 km/oră.
Observatorul notează în carnet toate speciile auzite sau întâlnite de o parte a
traseului, precum şi frecvenţa întâlnirii lor.
Dacă sunt notate şi păsările identificate şi pe cea de a doua latură a traseului,
trebuie avut grijă a se specifica separat datele, contând, astfel, pentru o a doua
numărătoare.
Metoda punctelor de observaţie.
Observaţii de zi
Dacă pentru porţiunile de desiş şi zăvoi, în perioada cuibăritului, metodele
obişnuite de observaţie (metoda traseelor) dau rezultate destul de apropiate de
realitate, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre porţiunile deschise, unde aceste
metode sunt aproape inaplicabile.
Frecvent în aceste zone cercetătorul, în deplasare, va deranja păsările, care
vor părăsi locurile de odihnă sau hrănire (unele din ele chiar înainte de a fi
observate) şi cel mai adesea nu se vor mai întoarce. S-a recunoscut că în studiile
migraţiilor uneori datele cele mai reale s-au obţinut din puncte fixe de observaţie
(SCHILDMACHER, 1965).
Metoda relativ simplă constă în construirea unui adăpost, din materiale de
obicei existente la faţa locului, astfel încât, ca formă şi culoare să nu distoneze cu
mediul respectiv. Bineînţeles că locul amplasării unui observator trebuie astfel ales
încât să existe cât mai multe trasee de migraţie prin apropiere sau, şi mai bine, să
se afle în apropierea unui loc de hrănire. Cercetătorul camuflat va nota în fişa de
observaţie, fiecare specie observată, numărul de exemplare, direcţia de zbor,
altitudinea etc.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
148
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Rezultatele obţinute în astfel de puncte de observaţie amplasate în acelaşi loc
de-a lungul anilor permit formularea unor concluzii interesante referitoare la
dinamica migraţiilor, la succedarea speciilor într-un singur loc în timpul zilei sau a
unui sezon etc.
Observaţii de noapte
Este binecunoscut că răpitoarele de noapte existente în cadrul unei avicenoze
sunt destul de dificil de observat, ziua când se fac numărătorile obişnuite, dar în
acelaşi timp nu se poate renunţa la a determina ponderea lor în cadrul
comunităţilor.
Prin alegerea unui punct, la marginea unei desimi de papură, unde numeroşi
ciufi vin să şoricărească, sau la liziera unei lunci, putem afla cu aproximaţie,
observându-le zborul, sau ascultând strigătele, speciile de păsări şi numărul de
exemplare din zona respectivă (KORODI-GAL, 1968). Există bineînţeles riscul de
a număra o pasăre de două ori sau a considera mai multe păsări observate doar un
singur exemplar. Se poate elimina acest inconvenient, în proporţie destul de mare,
printr-un număr mai mare de observaţii.
Efectuând observaţiile în nopţile cu lună se poate obţine o rază de vizibilitate
mai mare, dar, la acestea, noi am adăugat o metodă destul de des folosită în
vânătoarea vulpilor şi anume utilizarea chemătorilor.
Amfibieni şi reptile
Descrierea activitatilor si a metodelor de cercetare:
Observaţiile ştiinţifice asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile trebuie
să urmeze o rigoare deosebită.
În primul rând trebuie aleasă populaţia pe care vrem să o studiem, adică
acea totalitate de indivizi aparţinând aceleiaşi specii (sau subspecii) care
trăieşte într-un anumit mediu (pădure, nisipuri, stâncărie, fâneaţă, baltă sau
sistem de bălţi etc.), oarecum izolat de locurile de trai similare între ei, precum
şi exemplarele tinere din diferitele generaţii.
Se vor cerceta şi nota cu grijă toate elementele ce constituie factorii
abiotici (solul, clima etc.) de pe teritoriul cercetat. O schiţă (hartă) va stabili
aspectul general al teritoriului (şosea, pădure, râu, baltă, alte grupări vegetale,
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
149
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
dealuri etc.). se vor nota amănunţit diferitele medii pe care le oferă teritoriul,
apoi variaţiile factorilor climatici (temperatură, umiditate, precipitaţii, vânturi)
în decursul anotimpurilor. Se va urmări apoi biologia speciei, notându-se
datele primei apariţii după iernare, gruparea sexelor pentru împerechere, data
şi durata agregărilor de reproducere, ciclul de dezvoltare, durata metamorfozei
(la amfibieni), data intrării în iernare. Se va cerceta modul de distribuţie a
animalelor pe teritoriu (izolat, grupat, locurile preferate). Se va încerca
aprecierea cantitativă a populaţiei, efectuând recensământul ei, fie prin metoda
capturării – marcării – recapturării (dup formula indicată mai înainte), fie prin
însemnarea numărului de indivizi întâlniţi în diferitele deplasări efectuate pe
acelaşi teritoriu, cu aceleaşi itinerarii, fie, în sfârşit, prin studierea pontei. Vom
putea afla astfel o serie de date privind dinamica populaţiei, adică variaţia
numărului de indivizi, şi anume:
natalitatea maximă (pe baza numărului de ouă dintr-o pontă,
înmulţit cu numărul de indivizi adulţi de sex feminin din
efectivul total al populaţiei);
natalitatea realizată, adică numărul de pui eclozaţi efectiv dintr-
o pontă (în natură şi în laborator);
compoziţia pe vârste şi dinamica ei;
compoziţia pe sexe şi dinamica ei;
creşterea sau descreşterea populaţiei, eventualele oscilaţii
ciclice ale efectivului populaţiei;
migraţiile individuale.
O serie de observaţii vor căuta să stabilească dacă animalele au un
anumit teritoriu pe care-l apără ori de câte ori este încălcat de către alţi
indivizi, dacă au un domiciliu stabil etc.
Se va cerceta locul pe care-l ocupă specia în şirul complicat de relaţii cu
mediul biotic (plante şi animale) şi abiotic (sol, climă), insistându-se asupra
cunoaşterii hranei şi a preferinţelor alimentare, asupra paraziţilor şi a
duşmanilor naturali. De asemenea, se va căuta să se cunoască cadrul biotic în
care trăieşte populaţia respectivă, adică flora şi fauna de pe teritoriul ocupat de
ea.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
150
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Habitate şi plante
Metode de cercetare a florei
Cercetările asupra florei au cuprins două etape: etapa de teren şi etapa de
laborator.
În etapa de teren s-au făcut deplasări pe teren în mai multe perioade ale
anului pentru a identifica specii în diferite faze fenologice.
În etapa de laborator s-a definitivat determinarea speciilor, s-a întocmit
conspectul florei vasculare şi s-a realizat interpretarea în ansamblu a materialului.
Taxonii sunt enumeraţi pe familii, urmărindu-se ordinea şi nomenclatura
Florei României.
Fiecare specie este însoţită de indici referitori la elementul fitogeografic şi la
bioforma la care aparţine specia respectivă.
Analiza florei a fost realizată din mai multe puncte de vedere:
Fitogeografic - această analiză are la bază arealul, ceea ce reprezintă
teritoriul geografic pe care se găsesc răspândiţi spontan indivizii unei specii. În
funcţie de mărimea arealului speciile pot fi: cosmopolite (categorie ce unesc
speciile cele mai răspândite), endemice (reunesc speciile cu un areal foarte
restrâns).
Biologic - criteriul acesta de analiză se refera la particularităţiile morfo-
anatomice şi fiziologice ale speciilor rezultate din evoluţia convergentă în raport cu
factorii de mediu. Tipurile de bioforme sunt următoarele: planctofite, terofite,
geofite, hemicriptofite, camefite, fanerofite, endofite.(C. Raunkiaer, 1918, J.
Braun-Blanquet1951).
Ecologic - în cazul analizei se ia în considerare comportamentul speciilor
faţă de principalii factori ecologici: xero-mezofile, mezofile, mezo-hidrofite,
hidrofite.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
151
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Bibliografie:
****, 1999. Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila. Proiectul PNUD
ROM 015/1997 - Centrul National pentru Dezvoltare Durabila, HG
305/15.04.1999.
****, Geografia Fizica a Romaniei, 1983, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment.
Wagwninen, The Netherlands: BirdLife International;
BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets – www.birdlife.org;
Boşcaiu N., Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare
dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii
mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1): 45
Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed.
Ceres, Bucureşti
Ciochia, V. 1984. Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica,
Bucureşti, p. 35-39.
Cogalniceanu, D. 1999. Managementul Capitalului Natural. Universitatea
Bucureşti, p. 1-6.
Coldea G. (ed..), 1997, Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les
associations herbaceés naturelles, Ed. Presa Universitară, Cluj -Napoca.
Coldea, G., 1991, Prodrome des associations végétales des Carpates du sud-est
(Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino.
Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques
for counting and estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a
review. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 76-89.
Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.
Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.
Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora
României - lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările
Grădinii Botanice, Bucureşti, 1993-1994: 173-197.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
152
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.
Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.,
2005. Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de
România şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică,
Bucureşti.
Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind
farms on birds. BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.
Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress,
Iasi, p. 35-37
Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant
and animal populations, Blackwell Science.
GH. Zamfir Gh., 1974, Poluarea Mediului Ambiant, Ed. Junimea.
Mihaiescu L. & al., 1986, Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica.
Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc.
Ornitologică Romănă Nr.16, Cluj Napoca.
Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania -
Documentatii, Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca,
pp. 307.
Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu
geobotanic si agroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.
Rauta C., 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si
Enciclopedica.
Rojanschi V. & al., 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica
2002.
Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei
Române, Bucureşti.
Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.
Visan S. & al., 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.
Vladimir Rojanschi & al., 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de
Mediu, Ed. ASE Bucuresti.
Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
153
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
ANEXE
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport
naval in porturile din afara retelei TEN-T”–Port Corabia
STUDIU DE EVALUARE ADECVATĂ
154
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea
documentatiei fara aprobarea scrisa a SC MEDIURESEARCH SRL
Recommended