View
50
Download
10
Category
Preview:
DESCRIPTION
Itinerarii tehnologie la cultura rapiţei
Citation preview
Itinerarii tehnologie la cultura rapiţei
Importanţa culturii
• Rapiţa este una din cele mai importante plante oleaginoase din lume, ocupând locul III după soia şi palmier.
• În anul 2013, rapiţa s-a cultivat în lume pe o suprafaţă de 33.5 milioane ha, cu o producţie medie de 1.992 kg/ha.
• În UE au fost recoltate 6,72 milioane ha, iar producţia medie a fost de 3.123 kg/ha
• Canada: 8,5 milioane ha cu 2.240 kg/ha
Concluzii: importanţa culturii în Uniunea Europeană
• În 2013, în UE s-a cultivat 20% din suprafaţa mondială semănată cu rapiţă
• În 2011, în UE producţia medie/ha a fost cu
• 56% mai mare decât media mondială
Date privind evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în România
Specificare UM 2010 2011 2012 2013 2014
Suprafaţa mii ha 537,3 392,7 105,3 276,6 277
Producţie medie kg/ha 1755 1882 1496 2408 3870
Producţie totală mii to 943,0 739,0 157,5 666,1 1072
411
2.608
Uleiuri
alimentare
produse din
Continut de acizi grasi [%]
Grăsimi
saturate
Grăsimi
mononesaturate
Grăsimi polinesaturate
(acizi graşi esenţiali)
Acid oleic
Acid
linolenic
Omega 3
Omega 6
Acid linoleic
Omega 6
Rapiţa 7 61 11 21
Şofranel 8 77 1 14
Floarea-
soarelui12 16 1 71
Porumb 13 29 1 57
Măsline 15 75 1 9
Soia 15 23 8 54
Alune de
pământ19 48 - 33
Palmier 51 39 - 10
Untul 91 28 3
?
Compoziţia acizilor graşi din uleiul de rapiţa
• Uleiul de rapiţă alimentar are:
• cel mai mic nivel de acizi graşi saturaţi dintre uleiurile alimentare,
• un nivel ridicat de acizi graşi mononesaturaţi şi
• un nivel intermediar de acizi graşi polinesaturaţi,
• Unii specialişti consideră că uleiul de rapiţă are cea mai buna combinaţie de acizi grași polinesaturaţi, monosaturaţi şi saturaţi.
1. Acizi graşi esenţiali: linoleic şi linolenic
Alte utilizări ale uleiului de rapiţă
• solvenţi industriali:– ulei brut sau esteri de ulei de rapiţă – utilizaţi ca material
de suport pentru produsele fitosanitare. – agent anti-praf – pulverizarea în interiorul silozurilor, unde
se manipulează cantităţi mari de seminţe, duce la scăderea drastică a curenţilor de praf limitând numărul măsurilor speciale de protecţie şi apariţia unor incendii cauzate de pulberile fine din siloz.
– agenţi de plastifiere pentru cauciuc.
• lubrifianţi pentru industrie şi agricultură, inclusiv uleiuri hidraulice.
• acizi graşi specifici – în special acidul erucic, component al unor produse anti – spumante.
Cultură profitabilă
• Potenţial de producţie ridicat
• Preţ foarte bun de vânzare
• Vânzare direct din câmp
Cultură riscantă
• În linii generale trebuie reţinut că rapiţa nu găseşte în toţi anii condiţii favorabile de vegetaţie (Bîlteanu, 2001).
• Plantă a climatului umed şi răcoros
În toamna anului 2011
• Fermierii au riscat să semene rapiţă, în ciuda secetei de la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie
• 350.000 ha au fost semănate
• Plante foarte neuniforme şi iarna grea au determinat fermierii să întoarcă 83% din suprafaţă, rămânând în cultură în jur de 60.000hectares.
Specificare 2011 2012
Suprafaţa recoltată
(ha)
382,5 60
Producţia medie
(kg/ha)
1951 1666
Producţia totală (t) 746,6 100
Geruri puternice în timpul iernii
Uneori temperaturi sub – 20 oC - 25 oC)
Densităţi foarte mici primăvara
Cei mai mulţi fermieri renunţă când se găsesc în asemenea condiţii
23 martie 2006 23 martie 2006
Oscilaţie de la +20 oC la – 3 oC
Procesul de recuperare a plantelor de rapiţă într-un sistem cu input-uri scăzute (50 kg N/ha)
27 aprilie 2006 9 iunie 2006
1,6 t/ha
Suprafeţele de rapiţă păstrate în cultură între 2010-2012
86%
83%
17%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2009/2010 2010/2011 2011/2012
Fermierii români• Nu păstrează de obicei
culturile cu densităţi mici în primăvara.
• În urmă cu 10 ani, tehnologiile prevedeau o densitate la recoltare de 100 pl/mp.
• De aceea, ei nu au încredere în tehnologiile pentru densităţi reduse
Fermierii mari nu păstrează culturile ce aduc un profit mic (producţii mai mici de 2 t/ha)
Itinerare tehnologice1. Rotaţia
2. Lucrările solului
3. Fertilizarea
4. Seminţe de calitate
5. Epoca de semănat (înainte sau după ploaie?)
6. Protecţia plantelor: controlul bolilor, dăunătorilor şi a buruienilor
7. Irigarea
BASF
Importanţa perioadei de vegetaţie din timpul toamnei
Grâul (19%)
• Poate răsări în ferestrele iernii sau primăvara
• În ultimii ani a fost semănat în noiembrie, decembrie, chiar şi în luna ianuarie
Rapiţa (50%)
• La venirea iernii trebuie îndeplinite 3 condiţii:
– 8 frunze în rozetă,
– 8 mm diametrul la colet,
– 8 cm lungimea pivotului
• Până la primul îngheţ (octombrie), trebuie să formeze 3 frunze
Secetă în perioada de semănat
Secetă la semănatRăsărire neuniformă din cauza stresului hidric în această perioadă
Secetă în timpul primăverii şi a verii
Temperaturile ridicate (mai mari de 30 oC ) în timpul umplerii boabelor, limitează producţia.
Producţii mai mici de 2 t/ha
Rapiţa a devenit o cultură foarte profitabilă (2004-2012)
Datorită preţurilor de vânzare foarte bune în ultimii ani,
Fermierii pot avea profit,dacă producţia depășește
1-1,2 t/ha
• În 2011, mulţi fermieri au avut un profit net mai mare de
700-800 Euro/ha
(când producţia a fost în jur de 4 t/ha)
Rotaţia culturilor
Cerealele păioase sunt cele mai bune premergătoare pentru rapiţă, atâta timp cât se controlează eficient samulastra
Rotaţia erbicidelor
Erbicidele utilizate la cultura premergătoare pot avea efect rezidual
Reducerea pierderii de apă prin lucrările solului
Semănatul direct (în teren nelucrat).www.kuhn.com
Lucrările solului
Rădăcini în teren arat Rădăcini în teren nearat
Strip till
Scarificare urmată de disc
Lucrările solului(începutul lui iulie)
Dezmiriştire Arat
www.kuhn.com
În ziua recoltării La o săptămână după recoltare
Lucrările solului (începutul lui august)
A închiriat maşini pentru a face lucrările la timp
Decompactor (35 cm adâncime)
nu a făcut nimic
www.kuhn.com
Influenţa patului germinativ (PG) asupra încheierii lanului
PG a fost gata la mijlocul lunii august Pregătirea PG a început la
sfârșitul lunii august
Fertilizare înainte de semănat
40 kg N/ha + 40 kg P2O5/ha nu a fertilizat
www.kuhn.com
Culturile
Raportul dintre recolta principală şi
secundară
Elementele nutritive (substanţe active
convenţionale)
N P2O5 K2O
1 2 3 4 5
Grâu de toamnă boabe : paie (1 : 1.3) 26.5 13.7 16.4
Orz şi orzoaică boabe : paie (1 : 1) 23.0 10.8 22.3
Secară boabe : paie (1 : 1.5) 27.5 9.4 26.8
Ovăz boabe : paie (1 : 1.5) 28.5 11.0 31.2
Porumb boabe boabe : tulpini (1 : 1.6) 27.5 12.5 16.5
Porumb pentru siloz plante întregi cu ştiuleţi 6.5 3.0 5.5
Cartofi tuberculi : vreji (1 : 0.5) 5.2 2.7 7.5
Floarea soarelui seminţe : tulpini (1 : 3) 36.5 17.5 50.0
Rapiţă pentru ulei seminţe : tulpini (1 : 3) 51.5 36.0 44.0
In pentru seminţe seminţe : tulpini (1 : 3) 59.0 17.3 72.0
Fasole boabe boabe : vreji (1 : 1.5) 59.5* 13.4 25.0
Mazăre boabe boabe : vreji (1 : 1.5) 61.0* 16.6 28.0
Soia boabe : vreji (1 : 1.5) 70.0* 22.5 34.0
Consumul specific
Recolta
scontată
(kg/ha)
Kg de substanţă activă / ha
N P2O5 K2O
1500 - 2500 75 - 130 55 - 90 66 - 110
2500 -3500 130 - 180 90 - 120 110 - 150
Dozele de îngrăşăminte chimice recomandate de Borlan ş.a. (1997)
Epoca de aplicare a îngrăşămintelor
• Fosforul– toamna
• Azotul– Toamna (1/3) şi primăvara (o aplicare până la 100
kg N/ha)
• Sulful– Primăvara, preventiv, 20-30 kg S/ha
• Bor– Toamna (800 g la sol), în vegetaţie (500 g foliar)
Carenţe
Fosfor Azot
Efectul fertilizării
Carenţă de fosfor (30 kg N/ha + 30 kg P2O5/ha) la semănat
60 kg N/ha (sulfat de amoniu), toamna
pH 8
În România fertilizarea cu azot toamna este necesară pe multe soluri
Carenţă de azot determinată de încorporarea paielor (foame de azot)
• Planta premergătoare: grâul de toamnă.
• 8,5 t de paie au fost încorporate
Fertilizarea rapiţei cu sulfat de amoniu
Strip-tillMaşini cu rampe pentru îngrăşămintele solide care se împrăştie cu dificultate
Calitatea seminţelor
Etichete contrafăcute:
• Calitatea seminţelor este esenţială pentru răsărirea culturii, mai ales în condiţii de secetă
Germinaţie foarte scăzută
Sămânţa fermierului (de la recolta precedentă)
2,5 - 3,5 t/ha (soiuri) 0,8 – 2 - 4 t/ha (hibrizi)
Seminţe de calitate
• Dacă sămânţa este de calitate, se poate aştepta o ploaie (până în 20 septembrie), înainte de a semăna hibrizi cu creştere rapidă în toamnă.
Plante de rapiţă în luna noiembrie
Semănatul – înainte, sau după ploaie?
Semănat înainte de ploaie (1.09.2004) Semănat după ploaie (8.09.2004)
11.11.2004
Formarea crustei
Semănat înainte de ploaieCrusta s-a format înainte de răsărire
Crustă distrusă cu sapa rotativă
Semănatul timpuriu(5 august – 5 septembrie)
Creşteri mari ale frunzelor
(60 cm lungime)Rezerva de apă din sol în momentul semănatului este foarte importantă:
• 3,2 t/ha când a semănat în 15 august 2011, după o ploaie de 15 l/mp,
• 1,7 t/ha când a semănat o săptămână mai târziu
Semănatul timpuriu(5 august – 5 septembrie)
Mai multe input-uriRegulatori de creştere
(Caramba Turbo)
• 3 insecticide
• 2 regulatori de creştere(4-8 frunze)
Semănat întârziat30.11.2004
(semănat în 20.10.2004)
30.11.2004
(semănat în 10.09.2004)
Semănat întârziat (20.10.2004)
23.05.2005 3.5 t/ha
Este o excepţie! Epoca de semănat trebuie respectată
Densităţi diferite, producţii
Aceeaşi producţie la densităţi foarte diferite (35-160 pl/mp)
asemănătoare
Densitate prea mare
Cădere
În 2012, culturile cu densităţi mici au avut rezultate mai bune decât se aştepta
5-10 plante/mp au produs 0,7-2 t/ha
La 10-15 plante/mp, producţia a fost de 2-3 t/h
Strip till – 75 cm Semanat la 60 cm între rânduri: 20 seminţe/m²
Foto Kuhn
Distanța între rânduri (dr.)
Când dr. creşte, densitatea scade
300 pl/mp (greşeală)
• În sistemele convenţionale, tăvălugirea este recomandată, mai ales în condiţii de secetă.
Experiment
Controlul buruienilor
Graminicidele aplicate prea târziuControlul buruienilor cu
Cleranda
Epoca de aplicare a erbicidelor
Toamna
• Preemergent
• Între 2 -8 frunze
• Nu se aplică în timpul răsăririi
Primăvara
De la reluarea vegetaţiei , până la apariţia butonilor florali deasupra plantelor
Controlul buruienilor (mijlocul lui august)
nu a făcut nimic
www. vogel-noot.co.uk
A aplicat glifosat la 3 săptămâni după o ploaie.
Controlul mecanic al buruienilor
Controlul dăunătorilor
Capcana galbenă Pureci
Controlul dăunătorilor
Viespea rapiţeiGândacul lucios şi gărgărița
silicvelor
Controlul dăunătorilor
Gărgărița tulpinilor Gândacul păros
Controlul dăunătorilor
Păduchii cenuşii Ploşniţa cruciferelor
Controlul bolilor
Făinare Alternarioză
Controlul bolilor
Sclerotinia sclerotiorum
• Se aplică fungicidul preventiv, după căderea primelor petale
Irigarea
29.09.2011 – irigare de răsărire 27.04.2012
Specificare Densitatea
pl/mp
Producţia(t/ha)
Irigat (300 mc/ha înainte de
semănat pe 27 august )63 4
Irigat (300 mc/ha înainte de
răsărit)58 3.6
Neirigat, după o ploaie de 15 l
/m2 în 15 august48 3.2
Neirigat, semănat în uscat pe
23 august20 1.7
12-15 Cultură
întoarsă
Analizaţi următoarele date:
Densitatea plantelor în aprilie 2012
41 plante /m2 22 plante/m2
Fertilizare cu 90 kg/N
Plantele de rapiţă în luna mai
3,5 t/ha0,7 t/ha
Studiu de caz
Fermier – 385 ha de rapiţă
1. Fără arătură
2. A aplicat glifosat
3. Patul germinativ gata la mijlocul lui august
4. 40 kg N/ha şi 40 kg fosfor înainte de semănat + 90 kg N/ha în primăvară
Fermier amator– 20 ha de rapiţă
1. A arat la o săptămână (5 t/ha de paie au fost încorporate).
2. N-a lucrat solul până la sfârşitul lui augusr.
3. PPG în septembrie
4. Fără fertilizare la semănat, dar 90 kg N/ha în primăvară
Recommended