View
12
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
5ABONAMENTE
Un an . . 20 lei
6 . . . 10 lei
ANUNTURI
b. 5
ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT
25 Sub directiunea unui No. 20
Kirkilisse vor redobandite Turd
Tratativele directe Turco-Bulgare. Mersul
Distribuirea Inocaziunea oarelor de
la profesoriiecolar viitor, s'a pe cit ase respecta echitatea principiile peda-gogice, bine autoritatea le-gii regulamentelor vigoare.
acelaei timp cei insarcinati a-emenea operatiune s'an a
budgetul Statului.Astfel pentru orasele mari, cari
greeit se eel mai numeros corpdidactic distributia de oaremai malt de s'al procedat astfel.
tablouri de oarelorobiect la si a-
poi s'a profesorilorpentru acel obiect.
S'a limbain X are 38 oare pen-
cari sunt trei profesori, din cari doimai de 20 serviciu,
al treilea peste 20 S'a dat14 oare, iar celui din
i s'a lasat 10 oare pede va
echitabil. De mare a fost laintoemirea asemenea aranjament,
cari inspectorii scolariputut In decursul anulai.
trebue recunoastem, profesoridestoinici, dor de Sant
capabili, inteligenti, dar prea vorlucreze, le lipsese multe din
cari fac bun& profesor.evident deci distributia
relor a decunoetintile cari, sub acest raport,
adas inspectorii.Categoriei din cam color bol-
de mai vreme - caciholnavi doi ori - dar
s'a usurat mamacele mai oare.
Din modal cam am s'antrecut de data aceasta a-miforma convingerea, autoritatea
cale eu profesorii me-fie decit
acesta e un pas care va folosi malte evident
malt mai en spor mai energievor profesorii, vor sigaride acea activitate a se samA
Mai cred cA dupA modul acesta de avedea, se vor recompensabane utile schimbare in oraeede fie prin un mai bun tra-tament, fie promovarea ramurileadministrative ale ministeralni,prin promovarea la mai
de cA aceasta dinva spre binele
mintului.a profesor de se
cer titluri academice, pen-universitAti ori Academii.
Selectiunea corpului didactic a aces-tor din institutiuni se face dupAnorme, cari nu se va putea sustine,sunt gree.DacA tot mentinind acel mod de alegere
am titrati,ori doctori, cari In interval de
ori 12 dat dovadade dovedit aptitudine o
de didactice, nu credam face
ce Senatele universitarenumai la a
e de malte ori nuvedere profesoral
titrat, o ce mai e decA a produs sau chiar a
produs didactice.Incarajarea aceasta profesorilor
ar fi de sigar stimulentulmai puternic, care i-ar faceeoare in cariera energia, totdevotamentnl, aptitudinile
S'a mai tinut In distribuirearelor de faptul cA profesor
trebuie se osufleteascA. Or. nu s'arface atunci profesoral se vederar la are putine
nu e legat d e anamita
Vorbind de categoric de pro-
fesori, Academiciannl Francez, x,fost ministru zice :
Profesorul care trecesi
este un instructor agresiv, grozav citechiar odios".
Negresit e indar e a-
care vede eleviori de ori nula stabilirea
fleteeti, cari am o existeIntro el elevii
tot cercetind ocaziuneas'a putut vedea a-
numitesunt mai multi profeseri tre-
bue, nu sA dai decit 7 orioare de curs pe
de tin in materie.S'a mai vazut apoi s'an
materii de noi, pentru cari s'annumit profesori contract. S'au creatcatedre, cari uncle, eu tendinte
practice, dar cari nudat mijloace spre a se valorificatara.
se catedrele de gos-de profesionale
fete. Catedrele aceste, profesionale auntnumite, dar In curs practic,ele fac teorie.
Astfel cele mai multe profesoare sea face cursul de
Acolo spun elevelor, cum se tinecasa cum seDar lampA, ca o nici
In se ocupe de ea.Li se In teorie se face an
ori o friptura, dar n'auaparate pentru
bucate.alte studii nu noi tot
? !
uncleuncle, cA alte estede profesori. Am citat altdespre matematici.
Din avem multi profe-le
aici inconvenientul profesorul nude
Contra acestui sistem a voit luptecomisiunea repartitia oarelor. Dar
se ? !Apoi clad mai ales
secundar al fetelor,profesoare de 12
Dar asemeneade oare !
Aici, acest aproapenormal profesoarele sA 4, 5 ori
oarecatedrelor
mai la bAetilor, dare vorba de fetelor, acolo
zi ce merge cite oDai profesoarei 4 de pe
catedra eI. Radu
ZILEI
Abrogarea medicinei.D. interne ad-interim a
manifestat de de a a-dresa medicilor practicitea - poate ordinul, la
sevederea eventualelor ajutoare ce vor
fi chemati dee la ivirea cazarilor de
azitie amanitara acelasi timp,nu se nu se se
medicilor practiciIn parte. superflua, - chiar
e superfluA a medicilor oficiali,de oare-ce sanitare,activitateaprefectului de capabil de a...ori-ce molime si epidemii.
Chiar mai eri oficiosnl prefectulai a-:
AsOzi d. prefect al a dispusinocularra
A doua zi, altaD. prefect a organizat
ti cazarilordeparte.
La Iasi, precum medicii pri-vati publici prisos...
Ziarul L'Indépendance Ron-maine" e dee nu-
de astAzi in-formatiuni interesa de a-proape intreaga opinie
este vorba deI arzAtoare. in jurul
pasional, drept dis-polemicile in presä ;
jurul fu vorba, un moment,se vor eventuale interpe-
parlamentare, ladeschklerea opinia publi-
a fi pe deplin lumi-natä
Consiliul de dinziarul francez al partklului liberal-care s'a ieri amiazala d-lui Maiorescus'a ocupat de
de privire lala serviciul sanitar al
S'a decis principiu cA, pentruintendentA, comisiunea va fi corn-pusg din dr. Istrati, LupuCostaki, V. G. Mortun, din
un reprezentant al fiepartid politic, din un membru al
de compturi, cum din d.general Culcer, Lambrino
un al treilea ofiter superior.Din comisiunea pentru serviciul
sanitar vor face parte dToma lonescu
BardescuVercescu, un allea medic militar%
Reproducind cele de mai sus dinoficiosul francez al partidului libe-ral, credem aproape inutil mai
asupra importantei faptu-sine; asupra importan-
in care consiliulde ministri importantele de-ciziuni. Numai deciziunea aceasta,ea singurä, va un delinistire a spiritelor iritate intru
alchtuirea comisiunilor eviden-guvernului de a se
face de a nuse läsa asupra
petrecute, dar, acelasi timp,a nu se lasa planeze acuzari
vagi, zvonurirneiate.
Presa tuturor partidelor va ex-prima satisfactia ce resimte de
consiliului denumele va daaprobarea concursul pentru
stabilirea adevArului-ori-care arfie consecintele.
Un extraordinar de impovdrat deocupatii, nostru, este d. Alex.Stroja : prefect de inverse comitete de binetacere, reporter al,Evenirnentului", inspector etc.Nu cd surmeneazd
Asquith, englez, dedomi sufragete. Loviturile nu
Cine a zis
dela..,lar 9
regie au inoculate.
Cari lepentru insalubritate
Se ntelege, acele neabonate laori nepldtit.
Se anon medici s'au datde la examinarea holericilor.
e vorba de... inmicroscopice.
Holericii sunt glaciali, sarmanii.Nurnai nu
rece !
Sunt mai multe ipoteze lacauza care produce boala IngrozitoaremitA canceral.
Toate pot fi In-nu microbul can-
alta admite. Ceacuprinde Cohnheim,
la ia nastere de nistece au ramas izolate care la o
Incep se pa-
Un american, d. dr. Erwin F.Smith, directorul laboratoralui de pato-
a plantelor, a studiat o chestiunecare are o mare cancerul o-
cancerul plantelor. can-coral ca omul Erwin Smith adescoperit microbul plartelor.
ca cancerul omulnidatoreste unni microb a cietigat mull.
DacA vor micro'canceralui omulni, se va putea
drept cuvint, am passemnat acesteiloase
Un a din cinemtografdare la amatorii
tir. In lac incarton, trag salbatice,
cari In cai galop,soldati sau Un dispozi-tiv filmul o
loviturA, sivede o luminoasa ecran.
apreciezise opreste : Zgomotul produs
transmis,de-asupra la cabina operato-
Acolo un careoprirea pentru o a fil-
a facedin ganra de
OAMENI RURI
E...Pa-
lat al pAcii laEuropa subt povara
copleeitoare, apare una din coin-mai ciudate mai
lice timp.Visul statornic al din
mai rarboinice primitive vremi, apacea, iar train,
omeneasca dusin speranta va dobindi vaavea se bucare pace...
..Si vis pacem-para a spasun adinc ne-
fericit Namai binepoate avea pace... din
partea altora.Profetii, voitorii bine, mintuitorii au
omenirii-pacea:a Pace
E pacea care foo va aetepta multe
Nici-odata, ca dinpuri-epoca razboialui balcanic-n'aluat desert sacru al Naza-
acum potrivaSemi-nei s'a pornit aAliatilor, printr'o cam-
insingerare fratricida.S'ar zice potriva acestei
nicii a poetul germansa
von Kriegs HeldenruhmSo wie ihr wollt verkünden,Nur schweigt von eurem Christentum,Gepredigt
Bedürft ihr ProbenSo schlagt h die Heiden weiland.
so viel ihr des Bluts,Nur redet nicht dabei Heiland ;Noch das Tarkenheer
Schlacht Ruhme seinesWir ben keinem Odin mehr,Tod sind die der Walhalla.Seid was ihr wollt, doch ganz frei
dieser Seite, wie auf jener,ist mir Heuchelei
Der Nszarener.
Nazarinean - nu fi,conceptia chiar dacA
Odin Allah e fi-sA pomeneasca
gerate....Si a va fi ! Palatal
inaugurat la Hsga, este anal dincare va alta-
unei la care sechine lumea
ochire asupr ade a
niversale, eterne, cariizbutit-ne duce la ieri nega-tive, din nefericire.
Rodion
- Necesitatea selectionärei con-ducAtorilor educatiai fizice lanoi - Mijloacele de organi-zare a gim-nastic.
Trebue ne e a-in aceastA specialitate care
sA fie distinei o culturAdeplin profesia, din care s'ar
recruta membri comisia depacitale, membri care trebue fiemalt ast-
la capacitate oIn alCred ar fi indispensabil ca laxamen, nu preeedinte, dar pu-
membra un,.doctor care In pri-ar examina de proba
candidati pofizice al doi-
lea fi eel mai competent de a a-precia nota la care
un subject din fiziologie.Procedindu-se am fi sigari
examenal de capacitate prezintA oin arma n'ar mai fi
cutd zadarnice.dar cultural
moral va fi in a-s'ar
Noi acum ne la examenulde capacitate tim ni se
teorie cit si din practica.am avea o eu
un program biue definit, atunci rezulta-ar malt mai ca
prezent.La noi dovadA
tanta in eavem la pe
gimnastica, la 25 ore dein Germania, Suedia
3 gimuastica.In se face o orA
zi de (S'a la noiprograma analticA la 3 ore
de pe dar nu a-programa, e un mare
convenient).Germanii de si ci-
mai educatie (gimnasticA,joe, etc.) fiecare devieun soldat" asta primal
am avea specialitatea aceasta o mai caresi-ar patea material
consultind tratate atuncis'ar da la In
aceasta. In prezent la noi
II S S I a Ss IS SS SI
A DOVEDIT CA :
Mineralizate Smteza
ES Es as III as SI SS
Preparate de Sode de
RATIANUsunt cele mai preparate, cele mai curate cele
toate produsele similare dindar pretutindeni, in debitele de toate res-
taurantele, numai APELE MINERALIZATE SINTEZA" ade imitaliuni care
nu se pot compara nimic excelentele produse SINTEZA".Apele Sinteza sunt alkaline-lithionate se
special ca de persoanelor ce sufed de ACREALAGERATA a STOMACUWI, GUTTA, ARTRITISM, NISIP LA)CAT, NISIP LA BESICA sau RINICHI, CONSTIPATIE etc.
Observati bine DE PE DEcare trebue sä poarte Dr. A. RATIANU
marcaori ce substitutie.
La cerere se trimite laBiroul GOLIA No. 46 -
s'a petiei fizice).
La noi a pe cea fi citite un tratat de
d. prof. de gim-din
care se ocupa directia edn-fizice da posibi-
litatea viitorii maestride ar
o alead de conducAtoriai tinerirnei viitor.
In ori ramarA de activitato fieetc. urmereste pro-
gresiv, e credem de a noidin lincezala In care nemal ; de arintele uncle rele, de a ni seda posibilitatea in a-
care e de mare utilitatepentru viitori
ai acestei la timpuri grele.ne mintea
monie, vom putea stapopoarele ce le
la care putem multe ; dartoate acestea activitatea noas-
personalA avem de sprijinulstatului, de care ne este imposibila ne mieca, de a progresa.
cam mai susmul actual ain sectionare la noi, In de
din ce ce regres ; undocui ?
Retnediul expus mai sus.ca la toate celelalte
profesori distinai, lacursurile teoretice dt la practicece spuneam se la noi
versati materie de educatiecare fie chemati la
acestei opere.acea se primeascd,a clase licealeca la terminarea color 2 ani sta-
dii absolveze si liceul.De specialitate din
persecutatA,mis acest termen, nu cerem im-posibile, din contra voim a ne ridica
a ne mai solidea fi de profesori, pen-
tra care si se fac mari sacri-ficii forrnarea
cam va face recratareala de capacitate viitorchiar (la fete rind pro-grama e gimnaatica
undo e de o pregOtire se-
Avem caobiectul gimnasticei necesitA, mai ales
de dea face traneitia sistema
onor. Minister Cultelor va binevoia face sacrificii si acesttind o de
chiar In mod permaneutputin timp a so for-ma sau trei absolventipini profesorilor s'arda diurne.
In In una din degimnastid, sport muzid, e o instala-
complectA de sistemaaranjaa planul de d.
covineann, distins in sistema a-ceasta, care drept cuvint face
nostru reprezentindspecialitate.
A existat o sectie aviitorilor maestri de gimnasticA,pe societatea de care am
eu, dar desi a datineri bine totusi dincheltuelilor ce necesita acea scoalAs'a din cotizapile e-levilor elevelor de nici se
facedar de cam plata perso-
nalului didactic de 5 profesoride teorie practice. Profesoriidat gratuit In speranta in rezul-tatelor satisfädtoare la examen e-ran delegati ai Ministerului, cari rapor-
de rezultate finale),nister va ; dar spe-ranta nu s'a realizat, ne
la voiaSpuneam la acea autorizatl
de Minister, dar era si osectie a fetelor, multe din ele 7 si
clase
Din eleve au eait un demare, care lade capacitate succeshind toate In In cei2 ani de au pututnostintele suficiente hune maestre
urmat sistema suedezA, e intro-sectinnei
de fete),La programe e
mane, pntin cunoscutA rAnreaultatele Cabe.
aceea s'a acum aface trecerea la
pent= aceasta deam fost
din spre a-iacea
rezultate In care ase obosi curind, se treptat,
abilitateasad.
Gimnastica nu se poate decarte, nu se poate la 20-30miecari, pot la in-finit, dar se In vedere teoria,(anatomia, higiena) care e
practica.sistema germana (care e mai
prac-
zultate bune, aceasta se vedenia, aci ne-e nu-
mare al de gimnasticA,dar acolo e detatea mult
aacrifficii enorme dezvoltareafizice), gimnastica
frunte (3 pe de
Nu mai specialese recrutead profesorii de gimnas-
care cea maiGermania e la Spandau, Suedia-Stoc-
Belgia-Gand, -Paris. Incit aci popoarele vigoarea
ce o au din partealui, care nu nimic
Cea mai spuneammai cA e de
medicilor, pedagogilor fran-ceji germani.
Educatia In timpurilela popoarele culte a fost o chestiedin cele mai importante, care
vitalitatea discipline popoarelor.am imita popoarele
In acea am avea un deforte viitoare mai viguroase,mai constiente de menirea ce trebuieo viitor.
Avem cA deva Onor. Minister mijloa-cele de care va bine
sacrificii ca altecari vor fi va Incerca
nu lege prin odecizie sA organizeze gim-nasticei la noi, modelapus, o de gim-
s'ar o
de un corp didactic (ca diurne) ce sepoate de la noi din
astfel posibilitate multora de a seforma buni conducatori aizice pentru tinerime.
I. DOLIJANavocat
De Vinz are
mai mare de experienfd.Peste 20 din cele mai va-
cullivate i experimentate. Fiecare din pepiniera
cultivate via sepot pe ele de ori care
sd viziteze via.are sd
ori-ce plantd nu are ldstarallui acesta 35 c. m.
Catalog instructiuni gratis la
A se adresa la Dealuldrului, proprietatea Ciorapciu
sau la proprietar str. Pd-51.
in a omica
mai de cari seori cari se
deAproape organ de
genere-carea-
atorizati.operatiune este In
decare roade deli-cioase.
Ca dectt oRominea-
a fost din-colo de arme'de colaborator] caM. N. N. Bel-
poate altii. Altefost sunt mobilizate
persoana maltor colaboratori. SAcam spuneam cA revenirea
va conicide o'tare a observatiunilor culese la
In zile ca caream trecut.
foarte deo Intimplare din
- sinucidereade Central a publicatdependance Roumaine" ei nu-
Uhry, psendominulRodolsche Uhrinowski.
TRUNA ZILEI
NIMICUL MARE
VibrionnI-virgulA, pro-are
miimi demilimetru.
PATOLOGIA
Atit dede
al nimicImense tinterime...
t chestiunea
la ordinealiberä -
Adversarii depAminteni se mai o plat-
formA de sentimentalizmnervii, cam Inrub :
,,Darea de la va unpentru romtnism, ni va per-
veti integritatea mo-va adtnc.
toate Evreii vorgroea ceata von fi
a-si intelectuale,vreme ne de
pune pecetea sA prioritatea".acesta e glasul urei de
o defectuoasA socotimIn de ori-ce explicare ;
e sinced nu oastfel de argumentare.
argumentare ne pareneveridid.
este o ceIn timp spatiu.
timp e de ascenzinnea in-
spatin, astfella dinamice deter-
o evolutie Inalte variatia
Intro popoare, din deteritorial.
maide actionarea
Intre clase sociale.o bine stabilit
economice care-i ser-de - faptele- constatAm, dar, cA prima
Intimpinare antisemitA este pozitivA.In al doilea rind, depinde
In mare de citaceasta din e mai complexl, cu
va fi mai celecategorii implinind direct
proportional. o de perfec-se desvAlaeste prin elemen-
tele prime - slut indivizii Intr'oprioritatea,
canoaste acest principinnici de
(Dealtfel vederecA de acea ro-
e cam de 3 jam. la
astfel, si a Intimpinare anti-cade, prin de realitate.
Dar acordAreievreilor mai etchestia religioad, afirmind imposibilitatea popoare din
fundanaentului religieiSocotim a
forma,Dar, vom analiza unele
ale con-
cam cei ce nuIon
Mai vom noi
Leonrevoltat crestinis-mului mijloc
e odioase. Tot asa se ri-dicase contra pervertirei
Insubstratul moral
si jndaismul seaceleaai principii fundamentale.
Ca vorn reproducedin religioase
vreesti, tot alitcit de
DoPentru sociale s'a
creat un pentrunu putem zice unul altuis, men afost mat mare de cit al San-
IV, 5).aproapele tine
(III C. Moisi,19, 18).Intro oameni estosfintei scripturi".
Sota 14-a).nu (II C. Moisi
20, 13).$i sA pe ; voi
font In Egipt". C. Moisi 10,pacea (Secha-
ria 8,vii apropii oblceiurile
(Baba mezia 68 b.)acelui i-a
rAn ; nupoarte 'n Samuel 134)
(Citatele aunt Mute ,Principiilefundamentale ale
nemAsarat,ne oprim,
antisemit s'a fals,tnl.
Am deci cum, ordinea aceastaidei, se acordArei de drep-
de cit ura de si into-religioasA.
a nu ne Intinde malt, neaici de ocamdatA.
C. R. Ghiulea.
INFORMÄTIIZiarul se crede md-
sd d. I. C. nua nici pleacd in
D. Al. A. ministru al lu-publice i ad-interim la interne
a eri Cu accelexatul deaseard d-sa s'a reintors Capitald.
Autoritdfile locale au de a-cord, pentru regimental 4 de vindtorii regimental 13 Stefan Mare, la
toarcerea in localitate, sd nu mai can-toneze pe Abatorului, ci la o de-
de 8 chilometri de o-
comisiane dinjudefului, prefectul i inginerul
al judefului, va aleagdmai potrivit.
ultimele dispozitii, regimen-4 de se va loca-
litate Duminica viitoare, Luni regt-mentul 13 Mare.
D. dr. Grigoriu, medic al jade-s'a inters in localitate, venind din
La o intrebare a unui colaborator alnostru, d. dr. a declarat cd sta-rea sanitard din nu lasd nimic de
Se cd un soldat anumeGh. internat la spitalul militar din
localitate, nbolndvise eri, cu simptomesuspecte. El a imediat izolat.
a dovedit cd nue caz de holerd.
In de 5 Septembrie a. seva la comenduirea pietei Iasi,tatie pentru cantitatea de 1,310,000 kgr.
1,000,000 pae necesare depozitulnifaraj din Iasi.
In 24 August se vala Prefectura de licitatieaprovizionarea de
aCostnleni - Prisacani
Iasi).Personalnl serviciului sanitar local
a inoculat eri, a douaserum anti-holeric de d. dr. Floru
medicnl-primar al
In vederea icit i a zilnic noi
asezonul la 15
Dintres'and. d. prof. V.
s'ain
Toma,vroia tread apa
drumulMedical a 4-a
d. subcomisar -de Andrievici a
constatat moartea celuinou suspect" ivit
pe la oarele 4 p. interiorullialei un individ fu decrampe
D. dr. Floru a trimis pacient latal, de a putut retrimistirziere.
D. revizorun arhitect al culte
plead mine la acal a se constraical de din fondul donut de
Carol.
Staginnea teatrului vala Octombrie, termina-
rea de subd-lui
Acarul Dohrowschi din garaunor observatii
de seful acelei pentrunirea slujbei, si-a permis o serie in-suite agresiuni la adresa
D. inginer RichardcircumspripPei a V-a de miacare, apendat din servicia vinovat
o
La prefecture s'an pri-mit din partea maimultor zeci de cornercianti ambulanti, a-utorizati a acestrora, telegramei sani-tar superior, a interzis a frequentacomunele rurale.
S'a cerut avizul miuisterului deSuntem rugap a atrage atentiunea
color mobilizati a bonurileajutor,prefect politiei, cauzead prin aceastao mare intirziere In eliberarea micilorsumo
nici rost.
:: D. d-tor C. a fost numitdelegat comisiunea de lichidare a o-
Iaei nu-mit regal
Covurlui.
In in s'a ivit epide-mia de comisinnile lichida-rea bonurilor de rechizitie
de restituiretre proprietarii animalebor, sanrea vor permite
comandamontele garnizoanecorp de au
ordiu ia pentru Ingrijireaanimalelor ce
procedaDa restitai-rea saa vinderea
:: de 26 August a. c. vala Prefecture licitatie a-provizionarea pe co-
o-seaua IaaisBotoeani Isai.
In ziva de 10 Septembrie a.ra 11 a. m. so va la micisterul
licitatie pentra aprovizi-onarea a 1570 m. e. Iasi podul-
1913 14.In ziva de 4 Septembrie, va avea
aprovizionareanecesar
dinMoise Cohn, din a de
la suma 20 lei.la comisia a
inapoiat banii.
D. Matei Cantacuzino, Primaruls'a intors in localitate.
D. dr, Ochs a vaccinat eri sera-anti-holeric functionarii
Moldova.
Eri s'a curtea re-7 Rosiori la
rechizitionati refu-proprietari de a-i reprimi.din de 13000 lei.
IS IS IS SS II II IS IS ISIS IS II II SI RI SI II II SI
de
-Reorganizindu-se din nou, cele a-
luerAtori spec±ialisti din produsele rivalizeazácele mai bune sträine.
directiune a fabricei nu nimic pentruconsumatorilor.
Se atrage deosebita asupraCIOCOLAZILOR DE LAPTE CIOCOLATA DESSERT
IS II II SI II 55 IS I IS II II IS II SI II SS 55 II II II SISI II II 55 III II
OPINIA
Judiciare.- de
brie de sectia II-a va cerce-ta procesul de d lui
avocat.condemnat, de prima in-
la o de- 21 a. se vadeca la Curtea de apel s.dintre loan Frane Moses Jean
reziliareatract
La curtea apel s. II a zinade 4 Septernbrie a. se va pro-cesul I. Adela Cogäl-
reziliarea unnide vinzare.
Distinsul teatru cinematograficPathe-din reprezintä
19 August, programcuprinde Intro
Urmele Film rus de mareIntreaga desfáaurare in-
dramatici ailui din Petersburg.
In Spania Sevilla, intere-sante
Privighitoarea EmotionantäsentimentalA din viata In
desfäsurare sezbaciumul tinere fete din a-
franced,cul indrAgostindu-se de o cerptoare
Privighitoarea Darcerptoare o
se jertfeste pentru ea. (2Gontran are scene co-
mice de moravuri pariziane.
Servicial special
Atena.-D. Panas a Opusde externe. de a de-
regele i-ade mare al ordinalui
Tratativebulgare directe
bulgar a decis aziintre in tractive directe De-
vor fi desemnali curind.
Belgrad.-Zvonurile despre o cridnisterialä lipsite de temeiu.dintele consilinlni pleca concediu
pe o va petrece partela Marienbad, parte alte statiunineare.
In sale, d. Spalaicovici,la Sofia, va conduce
afacerilorva pleca cu principii
la statiuneSerbiei.
SerbMoriread-lui Take lonescu
Evians les Bains-La dejunulferit de ministrul de interne, d.Klotz, au asistat principele
Numirediplomatici
Petersburg. de statbaron Wyncken, a fost numit camilitar la Viena.
Schimb deeri
BulgariSofia.-Ministrul de a ordonat
concentrarea la Sofia a tuturor prizonieri-de sirbi, tinuti Bulgaria.
vor pleca labrod nude vor fi remiai autoritätilorcare vor remite ele pe de
bulgari, ce se in Serbia.
bulgari
Constantinopole.-D. Nacevici a vizitatla prinz Marele Vizir.
Poarta a fost informatä despre sosireaa delegatilor oficiali ai Bulga-
rilor, a negocia direct.
nu vaboicotatá
Londra.-Agentia Reuterrea despre de acord,pia, a Puterilor de a boicotatal financiar al Turciei, prin de
admite la cold, este de te-mein.
atare propunere a in adevdrde s'a o
decizie.Se relevä Mglia nu o
PRIMARIAde 3 Septembre a. e. ora 11
localul Primärieicitatie publicA en oferte pentrudarea In antreprid a constrnireipod de lemn pestePlcurari, dupä deviz este delei
Dispozitille art. 72-83 din
acesteilei numerar
efecte publice. de licita-tie devizul se pot vedea fiecare zila servicinl administrativ al
12 25 Aug.
un Ware demers, derece nu admitereavalorilor la
Imprumutul turcConstantinopoie.--Subdirectorul
otomane, a la Paris,cu sine bonnile de
care trebue sA dinbonuri do tezaur, In valoare ca
de milion lire cari vor tre-bui In speze, iar bonurinoni.
Se aetteaptä pentru Septembriea 500.000 livre, din
de milionconcesionärii
nopolulni regiei
Anchetareaatrocitätilor
Atena.-Cotnisiunea internationalä deanchetä a primit la Salonic
pe acauza bulgad este
pria accentaatä.Comisiunea este soli-
dark ei este socotitä neisbu-
Luptebulgare
Constantinopole. -Dupet giri dinisvor luptele
de BulgariTurci, regiunea Kirdjali-Daridere.
asigura deeri, au perdut 160 de
Dintre Turci un singur
din regiunese va mod crincen laocupafiunea bulgaret.
arma-
Atena. - greci, socotind canmilitoare permisiunea vapoarelor grecede a trece prin pavilionnlscoborit, au decis ca nici an vapor sä
prin strimtori.Armatorii se vor prezenta d-lui
z a-i face cunoscutär.
turco-grecesti
Atena. informatinni dinsursä, divirgentele care existA pentrurestabilirea raportnri diplomatice
Grecia Torcia, fost simtitor
d-lui DelcassParis. -
Delcassé, care se acum inin Franta, va päräsi postal de ambasa-dor la Petersburg.
In Octombre se va la Peters-burg numai spre a remite scrisorile salede rechemare.
tratativeleturco-bulgare
Roma.- Tribuna" interviewatpe ministrul bulgar. cu
la negocierele directe turco-bulgare. Dl. aadevar i mod oficiataceste are
negocierile directe da-interesarii bine prim& aitaliene, ambasadorul Garoni
bucurindu-se de mare credit de
multe simpatii Turcia.Dl. zicind
calea negocierilor directe este ceamai va ajungela un concret.
Telefonic
Miscare
Paris.-Le aflä din Lisabonaprovinciile Porto au
mari aavut politie;numeroase persoane au ränite, de
pärti.lamea a
asaltat inchisoarea, incercind sA liberezedetinuti. Deasemenea a ata-
cat de gazete guvernarnen-tale, devastind complet mai multe ma-
tipografice.numeroase arestäri.
Reorganizareaarmatei chineze
Berlin.-Ziarele cA Ian-sen-kai,republicei Chineie, a decla-
rat ambasadoruini german din Peking,sä china servi-
militar obligatcir, nuand ofiterigermani ca instructori.
5 ani - sper -a zisva deveni una din for-
militare maiLegea in aceastä privintk o va
ne viitoarea seziune
Viena.-Ziarul Morgen"o a unor bulgari inViena, romin nu li-arpermite se inVirciorova.
Incendiul de lafabrica Bragadiru
acestment un incendiu puternic a
la fabrica de bere
Toate au spre
Lovili de träsnetLiege.-Un a o companie
de ce se la exercifii Uncotenent a paralizat, mai multi sol-
au
TratativeTurco-Bulgare
Constantinople.-Mine Inceptratativele oficiale Turcia
Bulgaria.bulgari dintre care
ministrul de externe, au so-sit aci, vederea aceasta.
vor pebaza ca Adrianopole Kirki-lise Turciei.
Firul special telefonic deran-jindu-se de la 2 jum.
un serviciulefonic.
Ravagille HolemiBuletlnul al
Sanitar -Bucuresti. buletinul
oficial despre mersulcomunicat directiunea ge-
a servidului sanitar,pe ziva de
JUD. ARGE$. 3zuri noi, militari.JUD. BRAILA.-Braila, 2
JUD. BUZEU.-11 cazurimilitari, 3 morti.
JUD.dia, caz nou, militar,militar.
caz nou.JUD.cazJUD. DOLJ. Palota, 1
nou,Bechet, cazuri noi.Craiova, caz nou,Cernele, 1 nou.Grindeni, 2 cazuri noi, 2 morti.Isvor, cas mod.JUDET. ILFOV.- Oltenifa, 4
noi, militari.B.SARAT.-R.-Sarat, 7
noi, militari..ROMANATL-Corabia,
cazuri morti.10 cazuri
noi, 5 morti.Gripfani, mort.
casuri noi,de 4 cazuri noi,
Jud. TELEORMAN.-cazuri noi,
Alexandria, 5 casuri noi,morti, militari.
Magurelele, cas nou.Ovaia, 3 noi.
vale, noLJUD. VLASCA.-Slobozia-Florica,cazuri militari.TERITO RULE NOUL-Dobrici
4 cazuri noi, militari,militar.
total lost ziva de azi86 noi, dintre cari 35militari morti dintre care7 militari.
Ca rezumat avem :Bolnavi vechi 429.
noi confirmati 86.total 515 bolnavi.
Morti479.
Se la aceasta 955zolati lazaretul din Zimni-cea 29 izolati In lazaretulCrucea din T.-MAgurele.
(s.) Dr. MINOVICI
T.-MAGURELE.-Eri' a avutregretatului
maior Glogojan, mort de ho-
$coalade fete
asocietAtei filantropice Steaua"- -
-Str. Elena Doamna -INTIINTARE
Aducem la publiculni la§coala profesionald de fete vor
acesta clasele I-a, II-aIII a.Obiectele care se vor preda cursal
complect al noastre :
Croitoria In mod practic teoretic ;bmbele pro-
secundare publice ;Religia Ma-
zica Gimnastica, cores-Dactilografie fie.
Inscrierile la August crt.continua la Septembrie
10-12 a. 3-5 p.COM1TETUL
D. Herzen-La berg sepentru sou Eleva.
- -Dr. A. Steuerman
Str.
Practicant deSe cautd la de mobile For-
tuna" N.
REINTORSFISCH
la Berlin inCOPII
Precizarea prinmicroscopice
Cuza-Voda (Golia) 42Consult.
D. C.autorizal
Stradela Nicorila 1
casi ladin 2 280 pomi.
stiujeni bine, la Bel-Un adedrat raiu.
tra pentru toti ceocaziune nimeritA.
Adresa: Obreja
Octombriea. tot etajul I din str.
No. 3, ocupat actualminte deMoldova din oddi
Inchirierea se in total souparte.
De-asemenea apartamentdin atenanse
calorifere in ala din Str.
Primdrie.A se adresa la Banca Moldova.
Dr. H. SolomoviciSPECIALIST IN BOALE DE
NAS,-GURA-Ord. 8-10 a. m. p.
87101
GIMNAZIULMORITZ
147,
Cu dela 20 August, inscrierileau cacelaria zilnic.
9-12 - 5. Caudidatiivor prezenta
de a primar,nastere de revaccinare.
Curs integral de 4 se-cundare
de 2 anconditiuni Minister).
muzea. laborator,de gimnasticti, supravegherepedagogic&
Rezultatul 1912-13 :148 elevi prezentati
; nici un repetent ; doi cori-genti la obiect ; 7 elevipreparati de vor examen Septembrie alti 8 elevi au
note de promovareElevii merituq, de mijloace,
de se primese gra-
Directiunea.
DrSuzanaAsistand la
DE FEMEI-FACERI- Anastasie Panu -
gentemene particulare sau fran-cesd, excelent eftin d-ra licen-
prolesoard Pdcurari 45.
Spre trNevoit a la
in Rusia din cauzaplinerea formelor, nmin in
Doritorit senataltot timpul sew'
al
de casä.
pentru
pentru Copii
toaleteEau de
o
a
*ireturi ghete,rochii de
piele Bete tri-colore fae de Botez. Fitil de
de seaparat. Bete pen-tru covoare. i5ireturi de metal,
pentru de bumbacSireturi
de pentrupentru
Nationalä detextile
Max Schapira-PIoe0iPostavuri, Po-
stavuri PAturi dede Bra§ov, etc.
etSocietate
DE LANA
DNERI A
ANUL
4011011.1sll
ill-a a IV-a
STRADA GH.u
iNCREDERE
DE SUCCES
CINEMATOGRAFUL
CIRCULUI SIDOLI
la
3
noastre iau pa toti corifeli marilor teatreca;
DE POPULARIZARE
TORTE SPORTURILE
armatelor pc uscat
INVENTIILE NOILE DESCOPERIRI
care fiecare ce semai in lumea
Cornedii. scene hazlii, scene de varieteu. redarea celebri. etc. etc.
Stagiunea in cea de inanume pentru Reprezentatii
7 ANI DE SUCCES 7
Recommended