View
216
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
FASOLFASOLEAEA
1. Importanţă, biologie, ecologie
• Boabele şi păstăile verzi au calităţi gustative foarteapreciate şi sunt utilizate în diferite preparate culinare
Unele preparate din fasole constituie produse dieteticepentru bolile de ficat, iar lăstarii tineri sunt consumaţi dechinezi şi japonezi sub formă de salată
• Vrejii şi tecile reprezintă un furaj valoros
• Tecile se pot folosi şi cu scop medical, sub formă deceai în tratarea diabetului, în afecţiuni ale rinichilor şivezicii urinare şi în bolile de inimă .
Fasolea este o foarte bună premergătoare pt. toate culturile.
1.1. Importanţă
1.2. Compoziţia chimică a bobului
► Proteinele - cca. 23-25 %
► Glucide - cca. 51-58 %
► Lipidele - cca. 1-3 %
Calitatea proteinelor din boabele de fasole, este datoratăponderii importante a aminoacizilor esenţiali (lizină,arginină, triptofan etc.) şi au un gust plăcut
1.3. Răspândire
Pe plan mondial în 2006 suprafaţa ocupată a fost decca. 26,5 mil. ha.
În 2009 suprafața ocupată pe plan mondial a fost de25,5 mil. ha
Dintre ţările mari cultivatoare, menţionăm: Brazilia,India etc.
La noi în ţară, suprafaţa ocupată de fasole în 2005 afost de 21,8 mii ha.
În 2009 în România, suprafața a fost de 29,6 mii ha
1553628Australia
155360,128OCEANIA
55247722Serbia
31119226Ukraina
80180244Belarus
40414291,1283EUROPA
200716671204China
17009881720Myanmar
31743698600India
870164850,613423ASIA
1381208114Columbia
3231373235Argentina
34378564017Brazilia
615386218,14824AMERICA de SUD
97719135Guatemala
197811243Nicaragua
13758051708Mexic
18538028,72311AMERICA CENTRALĂ
3732071180Canada
10571719615SUA
143017993795AMERICA de NORD
290763380Tanzania
424499849Uganda
532534995Kenya
285658618,44876AFRICA
1955973710026540TOTAL MONDIAL
Producţiatotală(mii t)
Producţiamedie
(kg/ha)% din suprafaţăSuprafaţa
(mii ha)Continentul şi ţara
Suprafaţa şi producţia de fasole pe plan mondial, în anul 2006
Suprafaţa şi producţia de fasole pe plan mondial, în anul 2009
9260,055OCEANIA
18211,0239EUROPA
73445,011026ASIA
87919,04867AMERICA de SUD
7388,02028AMERICA CENTRALĂ
19453,0705AMERICA de NORD
63324,06012AFRICA
78210025211TOTAL MONDIAL
Producţiamedie(kg/ha)
% din suprafaţăSuprafaţa(mii ha)Continentul
Suprafaţa şi producţia de fasole în România, 1938-2009
22,375329,62009
41,7123621,82005
53,5117813,82004
36,789527,32003
33,683827,02002
36,5104021,52001
21,858026,22000
57,555072,01990
189,2960168,91985
83,861094,61980
72,958049,01970
147,873029,11960
160,524068,21950
196,033038,41938
Prod. totală(mii to.)
Prod. medie(kg/ha)
Suprafaţa(mii ha)Anii
SistematicăFasolea aparţine: ♦ familiei Fabaceae
♦ genului Phaseolus,
Cea mai importantă specie este Phaseolus vulgaris(fasolea comună) de origine americană.
1.4. Sistematică. Soiuri
Soiurile de fasole cultivate în România(2010)
Plantă de fasole pitică
1.5. Particularităţi biologice
Majoritatea speciilor de fasole au germinaţie epigeică,iar Phaseolus multiflorus are germinaţie hipogeică.
Rădăcina la fasole este pivotantă de tipul 3, bacteriaspecifică este Rhizobium phaseoli care formează perădăcini nodozităţi rotunde şi mici, fiind situate îndeosebi peramificaţiile mai subţiri ale rădăcinii.
Tulpina. Fasolea oloagă (sau pitică) cu creşteredeterminată are tulpina erectă, scundă, de 30-50 cm înălţimeşi ramificată.
Formele volubile au înălţimea de 3-6 m.
Germinaţia epigeică
ax hipocotil cotiledoane
Frunzele la răsărire (primele două) sunt simple, celelaltesunt trifoliate având foliole cordiforme, ascuţite la vârf,acoperite cu perişori.
Florile sunt grupate în raceme scurte de culori diferite,predominând culoarea albă, situate la subsuoara frunzelor.
Fecundarea este autogamă (polenizarea are loc înainteadeschiderii florii), rar alogamă.
Fructul este o păstaie, dehiscentă la maturitate, cuseminţe de culoare albă sau alte culori (în număr de 4-10) şiMMB cuprins între 200-400 g.
Frunze, flori şi fructe de fasole
Plantă de fasole înfaza de înflorire şi
fructificare
Plantă de fasole
la maturitate
Păstăi de fasole la maturitate
Păstăi şi seminţede fasole
Varietăţile şi tipurile
speciei Phaseolus vulgaris
Oblongus Elipticus Sphaericus Compressus
Maculatus Punctatus Variegatus Zebrinus
Cerinţele faţă de căldură.• Fasolea este o plantă iubitoare de căldură (termofilă)
• are nevoie pe întreaga perioadă de vegetaţie de 1800-2200°C (sumatemperaturilor mai mari de 10°C)
• Temperatura minimă de germinaţie este de 8-10°C, iar temperaturile negative, chiarde -1°C , distrug plantele răsărite.
• Temperatura favorabilă de creştere a plantelor este de 20°C, la înflorire -fructificare are nevoie de 20-22°C, iar la coacere de 25°C.
• Scăderea temperaturii sub 14°C în perioada înfloritului duce la căderea florilor.
• Temperaturile de peste 40°C şi seceta sunt nefavorabile fecundării şi determinăcăderea florilor.
1.6. Cerinţele faţă de climă şi sol
• Cerinţele faţă de umiditate. Este sensibilă la lipsa umidităţii, maiales în fazele de germinare-răsărire şi la înflorire-fecundare şiumplerea boabelor (când se înregistrează consumul maxim de apă).
• Insuficienţa apei (în sol şi atmosferă) şi temperaturile ridicate laînflorire contribuie la avortarea florilor şi la reducerea numărului depăstăi şi de boabe.
• Excesul de umiditate este dăunător, deoarece prelungeşte fructificareaşi favorizează atacul de boli.
• Coeficientul de transpiraţie are valori cuprinse între 400 şi 750.
• În privinţa reacţiei faţă de lumină, fasolea prezintă forme de ziscurtă, de zi lungă sau indiferente.
1.6. Cerinţele faţă de climă şi sol
• Cerinţele faţă de sol.Fasole preferă solurile cu textură mijlocie, profunde, fertile,
afânate, aerate, care se încălzesc uşor, cu reacţie neutră (pH=6,7-7,5),bine aprovizionate cu apă şi elemente nutritive.
Cele mai bune rezultate se obţin pe cernoziomuri, soluri brun-roşcate şi pe aluviuni.
1.6. Cerinţele faţă de climă şi sol
1.7. Zone ecologice
• zona foarte favorabilă, relativ restrânsă, cuprinde numai o parte dinCâmpia de Vest a ţării (în jurul Aradului, mai ales pe ValeaMureşului, viile Timişului, Crişurilor şi Someşului) şi dinTransilvania (luncile Mureşului şi Târnavelor).
• zona favorabilă , cuprinde cea mai mare parte din suprafaţa arabilă aţării (în Muntenia, Oltenia, Moldova şi Transilvania)
• zona puţin favorabilă cuprinde partea centrală şi nordică a Dobrogei,regiunile submontane, cele nisipoase şi sărăturile.
2. Tehnologia de cultivare a fasolei2.1. Rotaţia
Având în vedere sistemul său radicular slab dezvoltat, fasolea este bine să secultive după plante ce nu sărăcesc solul în apă şi elemente nutritive şi care permit obună pregătire a terenului pentru semănat.
Bune premergătoare sunt:
- cereale păioase
- unele culturi prăşitoare bine întreţinute (porumb, sfeclă pt. zahăr, cartof).
Nu sunt recomandate ca premergătoare culturile de floarea-soarelui,rapiţă, in şi de leguminoase, din cauza bolilor comune.
Nu este indicată cultura repetată (necesar un interval de pauză de 3-4 ani)
Este o premergătoare bună pt. majoritatea culturilor şi o foarte bunăpremergătoare pt. grâu.
2.2. Fertilizarea
Având sistemul radicular relativ slab dezvoltat, fasoleaare cerinţe ridicate faţă de elementele nutritive din sol.
Pentru 1000 kg boabe şi producţia corespunzătoare detulpini, fasolea extrage din sol: 60-65 kg N, 17 kg P2O5,45 kg K2O
Din totalul cantităţii de azot fasolea extrage din sol15%, iar restul de 85% şi-l asigură prin intermediulbacteriilor simbiotice
Pe solurile fertile, îngrăşămintele cu azot nu trebuieadministrate înainte de semănat în cazul bacterizăriiseminţelor cu Rhizobium phaseoli.
2.2. Fertilizarea
Dozele de azot la fasole în funcţie de formarea nodozităţilor
0-3030-4040-60
Peste 80Peste 50
-
Peste 51-5
Lipsă
Doze de azot (kg/ha)Frecvenţa plantelor cunodozităţi (%)Număr de nodozităţi pe plantă
Îngrăşămintele cu azot se vor administra odată cu praşilamecanică, din momentul când plantele au trei frunze până la începutulînfloririi.
2.2. Fertilizarea
Îngrăşămintele cu fosfor se aplică sub arătură, în doze de:- sub 2 mg P2O5/100 g sol se aplică 40-60 kg/ha P2O5;- între 2-5 mg P2O5/100 g sol se aplică 30-40 kg/ha P2O5;- la peste 5 mg P2O5/100 g sol se aplică 0-30 kg/ha P2O5.
Potasiul este necesar numai pe soluri sărace, în doze de 40-50 kg/ha K2O,aplicat împreună cu fosforul.
Gunoiul de grajd este indicat să se dea la planta premergătoare, în doze mici de10-15 t/ha, se aplică sub arătura adâncă
Folosirea microelementelor: molibden (în prezenţa căruia fixarea azotuluiatmosferic se face cu o intensitate mai mare), bor (insuficienţa produce îngălbenireaplantelor), zinc (sporeşte producţia de fasole pe terenurile carbonatate); pot aducesporuri însemnate de producţie
Pe solurile acide, este necesară aplicarea amendamentelor, în doze de 2-7 t/hacarbonat de calciu.
Arătura se efectuează cu plugul în agregat cu grapastelată, la adâncimea de 25-30 cm.
Primăvara terenul se lucrează cu grapa cu discuri(semănat fals), iar în preziua semănatului cu combinatorulpt. pregătirea patului germinativ.
2.3. Lucrările solului
2.4. Sămânţa şi semănatul
Sămânţa - puritatea min. 98 % şi germinaţia min. 80 %.
Înainte de semănat se fac tratamente împotriva bolilorcu sulfat de cupru.
Seminţele se tratează înainte de semănat cu preparatulNitragin-fasole (care conţine Rh. phaseolii), în doză de 2-4 flacoane pt. cantitatea de sămânţă/ha.
Epoca de semănat. Primăvara când solul are 8-10 oC.
Corespunde cu decada a II-a şi a III-a a lunii aprilie, iar în unele zone mai recichiar cu prima decadă a lunii mai
Densitatea este de 40-50 boabe germinabile/m2, pt. a rezulta 35-45 pl/m2.
Distanţa. Se poate semăna:
- în benzi de câte 3 rânduri, distanţate la 45 cm şi lăsând 60 cm între benzi
- sau echidistant, la 50 cm între rânduri.
Adâncimea de semănat este de 4-6 cm.
Cantitatea de sămânţă este de 80-200 kg/ha.
2.5. Lucrările de îngrijire
Combaterea buruienilor.
Datorită faptului că are o crestere lentă în primele faze devegetație se execută 3 praşile mecanice între rânduri şi 1-2 praşilemanuale pe rând sau țesala de buruieni
Combaterea dăunătorilor.
Doua tratamente cu NeemAzal înainte şi după înflorit(împotriva gărgăriței)
Combaterea bolilor.
Se iau măsuri preventive: folosirea de semințe sănătoase,cultivarea de soiuri mai rezistente, rotația culturilor
Irigarea. În zonele secetoase (2-3 udări).
2.6. Recoltarea
Atunci când 75 % din păstăi s-au maturizat şi boabeleau ajuns la 17 % umiditate sau mai puţin. Se face divizat:
- se dislocă sau se smulg plantele cu diferite utilajemecanice MDF-1,5
- după 2-3 zile se treieră cu combina prevăzută curidicator.
Producţia realizată de fasole pe plan mondial (şi la noiîn ţară) este în jur de 1 t/ha, dar speciile de fasole au unpotenţial de producţie de cca. 5 t boabe/ha.
Recommended