Dirofilarioza La Carnivore

  • Published on
    11-Jul-2015

  • View
    73

  • Download
    0

Preview:

Transcript

Dirofilarioza la carnivoreDirofilarioza este o biohelmintoza care afecteaza carnivorele cu o prevalenta crescuta in regiunile cu climat cald este produsa de filarii din genul Dirofilaria, cu localizare vasculara si cutanata. Etiologie: Parazitul se incadreaza in increngatura Nemathelmintes, clasa Nematoda, familia Filariidae, genul Dirofilaria, cu specia Dirofilaria immitis. Este un parazit filiform, cu o cuticula albicioasa, cu extremitatea anterioara rotunjita, cu orificiul bucal inconurat de 6 papile mici. Dimensiunile femelei sunt de 15-30 cm/1-3 mm; partea terminala a corpului este dreapta si rotunjita, iar vulva se deschide in cincimea anterioara a corpului. Mascultii masoara 12-18 cm si 0.7 0.8 mm latime, cu extremitatea caudala rasucita in spirala, prevazuta cu doua aripi laterale, doi spiculi inegali, de 430 590 m si respective 175 210 m lungime, si numeroase papile. Mirofilariile au dimensiunile de 180 275 m. Viermii adulti traiesc in ventricolul drept, artera pulmonara, mai rar in bronhii, la caine, vulpe, lup, pisica si alte carnivore. Microfilariile se disperseaza in circulatia sanguina de unde sunt ingerate de gazdele intermediare, tantari Culex, Aedes, Anopheles, sau de capuse, unde, in 15 16 zile, se dezvolta complet, devenind infestante (L3). Contaminarea se realizeaza in momentul hranirii tantarilor, cand odata cu saliva inoculeaza larvele in sangele carnivorelor, producand dirofilarioza cardio vasculara. Diagnostic: Clinic, manifestarile sunt diferite, in functie de forma evolutiva. In dirofilarioza cardio vasculara apar mici: noduli duri, cutanati, cu depilatii in regiunea capului, auriculara, sternala; oboseala la efort, dispnee, tulburari cardiace, anemie, hemoptizie, slabire. Cand evolutia este grava apar: anemie, ascita, edeme ale membrelor, plagi crustoase, sclerodermie. Dirofilarioza cutanata este benigna si trece, de obicei, neobservata. In infestatii masive se pot constata papule, eruptii cutanate, eczeme. Diagnosticul clinic, orientativ, se coreleaza cu examenul larvo helmintoscopic. Microscopic, se urmareste evidentierea microfilariilor in sangele periferic, prin examenul in picatura strivita, pe frotiuri colorate sau, mai

sigur, dupa centrifugarea unei cantitati mai mari de sange cu anticoagulant si examenul sedimentului. Datorita bioritmicitatii larvelor cu densitate crescuta in vasele periferice pe inserat si nocturn, este oportuna recoltarea probelor in intervalul orar 18-20. Negativitatea examenelor nu are valoare certa, putandu-se recurge la diagnostic terapeutic. In frotiuri colorate, eozinofilia relativa de circa 20% este orientativa spre etiologia parazitara. La necropsie, este vizibil tabloul cutanat, iar la deschiderea cordului drept sunt vizibili paraziti adulti in numar mare, sub forma de ghem mobil, insotiti de hipertrofie, uneori endocardita, ascita, hepatomegalie, congestie pulmonara. Diagnosticul diferential: Se face cu alte afectiuni cardio pulmonare, cum ar fi: filaroidoza, angiostrongiloza, spirocercoza, capilarioza pulmonara, bronhopneumonie a frigore, leishmanioza, sau alte afectiuni cutanate cum ar fi: urticaria, acarioze cutanate, dermatite alergice. Tratament: Medicatia anithelmintica va fi asociata cu cea simptomatica, cardiotonica, diuretica, desensibilizanta si de sustinere. Terapia antihelmintica este repetabila in timp. Pentru evitarea fenomenelor anafilactice se recomanda: - Tetramisol 20 mg/kg corp, per os, repetabil la 7 zile - Levamisol 5mg/ kg corp, s.c., repetabil la 3 5 zile pana la disparitia simptomelor - Ivermectin 0.2 mg/kg corp, s.c. Profilactic: Carnivorele din zone contaminate, in perioada activa a tantarilor, se vor trata cu unul din preparatele antihelmintice, cate 2 3 zile la interval de 45 de zile.

Recommended

View more >