Defecte ale vederii.pptx

8/16/2019 Defecte ale vederii.pptx

http://slidepdf.com/reader/full/defecte-ale-vederiipptx 1/42

Baluțel Alexandru

Munteanu Andrei

Corjan Stefan

Defecte ale vederii

Ochiul este un organ a cărui principală funcție este cea dea detecta lumina. Se compune dintr-un sistem sensibil laschimbările de lumină, capabil să le transforme n impulsuriner!oase. "chii cei mai simpli nu fac altce!a dec#t sădetecte$e dacă obiectele din jur sunt luminate sau obscure.

Cei mai complec%i folosesc la perceptia !i$uala.

Ochiul-instrument optic natural

Decienta de vedere este o de&cienta de tip sen$orial siconsta in diminuarea in grade diferite 'pana la pierderea toala(a acuitatii !i$uale.

Principalele defecte sunt:

1.Miopia

2. Hipermetropia

3. Prezitrismul

!. "traismul

#. $ataracta

%. &eroftalmie'. (sti)matismul

*. $on+unctivita

,. Daltonismul

Defecte de vedere

Miopia)defect al !ederii care se manifestă prinimposibilitatea de a distinge clar obiectele situatela o distanță mai mare. Aceasta se nt#mplădeoarece ra$ele paralele, ce !in de la un obiect,

atunci c#nd tra!ersea$ă globul ocular, sefocali$ea$ă naintea retinei, permiț#nd doardistingerea obiectelor situate la o distanță maimică. *lobul ocular al persoanelor mioape este

mai alungit, &ind ne!oie de lentile di!ergentepentru a corecta !ederea, deplas#nd focarul peretină.

Miopia

reditara- +na din cele mai frec!ente cau$e este ceagenetica, aproximati! din parintii cu miopie a!and deasemenea copii miopi.

Mediul- Alta cau$a importanta este in/uenta mediului asupra

globului ocular. Astfel ca un exces de tonus din parteamuschiului ciliar poate sa antrene$e miopia prin spasme ciliare.Si indicele de refractie a cristalinului poate & modi&cat subin/uenta temperaturilor nalte 'opaci&erea cristalinului(. Altateorie sustine ca un efort prea mare consolidea$a muschiiciliari, micsorand curbura cristalinului

Patolo)ici - exista o serie de afectiuni care determina aparitiamiopiei)modi&carea indicelui de refractie a cristalinului,aparitia cataractei miopigene

$auzele Miopiei

HipermetropiaHipermetropia 'sau hipermetropismul(

este o afecțiune a ochiului, caracteri$atăprin formarea imaginii n spatele retinei,

ceea ce face ca imaginea să de!ină ncețo%ată.4ipermetropia apare c#nd diametrul

antero-posterior al globului ocular este mai

mic dec#t normal.

4ipermetropie

0oti oamenii se nasc cu hipermetropie, dar odata cucresterea organismului creste si ochiul. Aproximati! la!arsta de !iata de 5 ani ochiul atinge dimensiunile salenormale. 6aca insa cresterea ochiului se opreste inainte detimp, atunci lungimea acestuia nu atinge marimea normala

si un astfel de om de!ine afectat de hipermetropie. Aceasta!arietate de hipermetropie se numeste axiala '7axa7 -lungime(. 6ar se intampla si asa, ca la lungimea normala aochiului corneea si cristalinul refracta slab ra$ele luminiicare nimeresc in ochi. 8n acest ca$ focarul de asemenea !a

a/a dupa retina si omul !a a!ea hipermetropie. Aceasta!arietate a hipermetropiei a primit denumirea dehipermetropie de refractie '7refractie7 - refractare(.

$auzele aparitiei hipermetropiei

3entru corectarea refractiei luminii in ochiul cuhipermetropie se utili$ea$a sticle cu plus 'sticle cusemnul 77(, care ajuta corneei si cristalinului safocali$e$e ra$ele pe retina. "amenii afectati de

hipermetropie au ne!oie de cel putin doua perechi deochelari) una - pentru !edere in departare? alta, custicle mai puternice - pentru !edere in apropiere. 8nsa,chiar cu utili$area ochelarilor, pacientii acu$a frec!ent

oboseala rapida la efort !i$ual, dureri de cap, ameteli.8n ca$ul hipermetropiei deseori se dereglea$a !edereastereoscopica, apare strabismul con!ergent'esotropia(, se diminuea$a acuitatea !ederii.

"imptomele si formelehipermetropiei

$ataracta este o boală care atacă ochiul %i semanifestă prin opaci&erea cristalinului sau acapsulei lui.

$ataracta

Studiile arata ca peste din persoanele depeste D5 de ani !or de$!olta mai de!reme saumai tar$iu cataracta.

Momentul aparitiei bolii poate & marcat desemnul cunoscut sub numele de/ucuria descurta durata/ , mai exact momentul in carepacientul constata o imbunatatire a !ederii sirenunta la purtarea ochelarilor. 6esigur, inscurt timp, persoana afectata constatascaderea !ederii si incearca, in $adar,schimbarea ochelarilor. Acesta este momentulin care pacientul trebuie neaparat sa consulteun oftalmolog.

0( $ ("( (P( $((($(4

"$0O5( 67$0((

Cataracta nucleara repre$inta, pe de-o parte,

cel mai frec!ent tip de cataracta si apareadesea, odata cu inaintarea in !arsta. 9aafectea$a atat femeile, cat si barbatii, inacelasi mod.

8P78 D $((($(

Cataracta de tip cortical se formea$a la ni!elulmarginii cristalinului sau pe cortex. Acest tipeste de cele mai multe ori asociat cu diabetulsi este cel mai frec!ent intalnit la tineri.

$((($( $O8$(0(

0ratamentul cataractei este exclusi!chirurgical. Specialistul oftalmolog inlocuiestecristalinul cataractat 'opaci&at( cu unularti&cial, care nu mai poate & afectatniciodata.

((( $((($8

8n cele mai multe ca$uri afectiunea este cau$ata deanumite tulburari !i$uale, dintre care amintim)

!edere incetosata, greoaie, neclara?fotofobie - intoleranta la lumina, naturala sau

arti&ciala?disconfort !i$ual cau$at de lumina farurilor din tra&c?necesitatea schimbarii relati! frec!enta a lentilelor

de la ochelari?

!edere dubla?di&cultati in desfasurarea acti!itatilor $ilnice,

datorate tulburarilor !i$uale.

"8MPOM0 $((($8

Presitismul este fenomenul de diminuarea puterii de acomodare a ochiului datorat

mbătr#nirii.Prezitismul se manifestă prin pierderea

calității !ederii n două ca$uri distincte) ladistanță 'miopia( %iEsau la apropiere'hipermetropia(.

Presitismul

Prezitismul nu este o boală cio condiție care se nt#mplă maide!reme sau mai tăr$iu cuoricine. Simptomele apar ntre F

%i 5 de ani. 3entru cei care !ădbine la distanță, primele semneconstau n di&cultatea citiriiliterelor mărunte, n special c#ndlumina este de slabă intensitatesau se manifestă prin fenomenulde obosire al ochilor dupăperioade de citit ndelungate.

0( $ ("( (P(

3resbitismul nu poate & tratat, dar pierdereaabilității de focali$are a ochilor poate &corectată prin folosirea de lentile de corecție,&e sub forma ochelarilor ori a lentilelor de

contact, insa există astă$i o ntreagă gamă demicrointer!enții chirurgicale pe ochi care potreda !ederea normală, pentru cei care nu !orsă folosească ochelari sau lentile de contact.

0ratament

"traismul este o afectiune oculara incare aele celor doi ochi nu sunt paralele;ochii nu privesc in aceeasi directie<.

Strabismul poate &)Orizontal

-con!ergent, cand ochii sunt de!iati spre nas-di!ergent, cand ochii sunt de!iati catre

urecheertical

-cand un ochi este mai sus si celalalt mai jos

"traismul

"chii normali

4ipotropia-ochiul de!ia$a in jos

4ipertropia-ochiul de!ia$a insus

9xotropie-ochiul de!ia$a lateral

9sotropie-ochiul de!ia$a sprenas

Optic) uneori simpla corectie a !iciului derefractie si purtarea corectiei optice are care$ultat realinierea ochilor'deseori la copii(.

Ortoptic-efectuarea de exercitii ortoptice in anumiteforme de strabism 'mai rar(

-purtarea de prisme 'rar(

-oclu$ia unui ochi$hirur)ical

ratamentul in straism estede mai multe tipuri

&O=(0M> s.f. 'Med.( +scarea conjuncti!ei %i a c.

orneei, pro!ocată de lipsa !itaminei A.

$auze - Afectiunea are drept cau$a principala ocarenta in !itamina a, frec!enta la copiii incurs dede$!oltare.

Dia)nostic si tratament - 9xamenul la

biomicroscop con&rma diagnosticul dexeroftalmie. 3ot & utili$ate colire sau pome$icare protejea$a corneea, dar tratamentul celmai rapid posibil este cel al cau$ei

'administrarea orala de !itamina A( care este

&eroftalmie

3ersoanele cu astigmatism se plang de !edereneclara, oboseala oculara, cefalee,sensibilitate la lumina. Grec!ent, simt ne!oiade a face Hochii miciI, de a-i strange, in

incercarea de a clari&ca perceptia imaginilor.

$um se manifesta4

Corectia optica a astigmatismului se poateface cu ochelari sau lentile de contact 'moisau rigide(. 3entru o corectie permanenta serecurge la chirurgia refracti!a.

$um se trateaza asti)matismul4

infectii cu!irusuri

infectii cubacterii

alergeniifactori iritanti

Cau$ele conjuncti!itelor

Conjuncti!ita -simptome

-sen$atie de corp strain, de arsura sau prurit-lacrimare, uneori abundenta-ochi inrositi-Congestie-secretie alb-galbuie care apare in special in sacul conjuncti!al sila ni!elul carunculei

Daltonismul sau cecitatea cromaticărepre$intă o de&cien:ă a !ederii care constă nimposibilitatea de percep:ie a uneia sau maimultor culori.

Daltonismul afectea$ă preponderent bărba:iidin cau$a locali$ării cromo$omiale a genelorimplicate n percep:ia colorată) genele carecodea$ă pigmen:ii ro;u ;i !erde se a/ă pecromo$omul sexual J 'această boalăcongenitală este de fapt, mo;tenită pe liniematernă(, pe care bărba:ii l au doar ntr-unsingur exemplar. Boala este n principalgenetică.

Daltonismul

8n general nu existatratament curati!pentru daltonism.

0ratament

Conclu$ie

M@ncaAi morcovB

http)EEKKK.csid.roEboli-afectiuniEoftalmologieEcataracta-22LLE

http)EEro.Ki=ipedia.orgEKi=iECataractCF

http)EEKKK.cataracta.roEce-este-cataractahttp)EE

KKK.sfatulmedicului.roEdictionar-medicalExeroftalmieNLD5

http)EEKKK.scapadeochelari.roEastigmatismEhttp)EEKKK.scapadeochelari.roEastigmatismEhttp)EEKKK.csid.roEboli-afectiuniEoftalmologieEconj

uncti!ita-25FL

Bibliogra&e

( M70E7M8M P67

(6E8 B

Defecte ale vederii.pptx

Documents

Defecte Climatizare

defecte de rulmenti

CONDIȚII GENERALE DE VÂNZARE...mărfurilor, casare a unei părți a producției, a activelor fixe și circulante, limite de încărcare ale mijloacelor de transport, defecte ale

Defecte Motor Diesel6

Defecte La Vopsire

Proiect Defecte Ale Vederii

defecte directie

Acoperisbun certificat de garantie...f– defectele vizibile ale produselorreclamate dupa recepţia lor. g - defecte cauzate de neîndepărtarea resturilorrezultate de pe produse,în

Defecte Cutie Automata

Defecte Airbag Centura2

Defecte Cutie Automata2

Defecte in OxiziZnO

defecte semifabricate continuu

Defecte acoperis

Defecte Motor Benzina

Defecte Multimedia 2

Defecte Multimedia 1

DEFECTE Cianotice

Defecte Cutie Automata3

Defecte Motor Diesel5