Curs 3 5 Proces Epidemiologic 2010 Handout

Curs 3-4Procesul epidemiologic

Dr. Daniela PitigoiSef Lucrari

UMF Carol DavilaCatedra de Microbiologie si Epidemiologie

Starea de sanatate

• Starea de sanatate = echilibrul relativ si dinamic dintre trei forte: – Agent (microorganism)– Organism gazda (macroorganism)– Mediu

Factorii determinanti ai aparitiei unei boli

• Perturbarea echilibrului :- cresterea concentratiei agentului cauzal

- cresterea receptivitatii gazdei (varsta, oboseala, stress etc)

- crearea conditiilor de expunere a gazdei la agentul cauzal

» induce boala

Proces infectios

– Infectia este specifica viului– Totalitatea reactiilor locale si /sau generale

determinate de impactul dintre agentii patogeni si organismul uman sau animal

– Forme de manifestare: • Infectie • Boala • Portaj

Focar epidemic

• Locul (spatiul) unde se gaseste sursa de agent patogen pe care il poate disemina , cu riscul de a ajunge la organismele receptive

Agenti

• Virusuri

• Bacterii

• Fungi

• Paraziti

• Ricketsii

• Chlamydii

• Prioni, virus –like (VHD)

Agentul infectios

• Patogenitate – Capacitatea unui microorganism de a produce boala; se masoara prin raportul dintre numarul de produce boala; se masoara prin raportul dintre numarul de persoane care dezvolta boala clnica si numarul de persoane care au fost expuse infectiei.– Microorganisme cu patogenitate inalta (rujeola, v.gripal aviar)– Microorganisme cu patogenitate joasa (v. polio)

• Imunogenicitate - proprietatea de a induce imunitate

• Stabilitate in mediu

Agentul infectios

• Infectiozitate - Capacitate a unui germen de a pătrunde într-un organism receptiv, de a se menţine si înmulţi în asa fel încât transmiterea de la organismul invadat la altul să se poată face cu usurinţă.

• Doza infectanta – cantitatea necesara pentru a cauza infectia la persoanele susceptibile

• Perioada de incubatie – timpul de la patrunderea agentului infectios si aparitia primelor semne sau simptome

Gazda• Persoana/organismul susceptibil la actiunea

agentului etiologic (ofera conditii pentru dezvoltarea si multiplicarea agentului infectios in conditii naturale)

• Status: susceptibil, imun, infectat• Modalitati de raspuns la expunere - variate: - fara efect - subclinic - atipic - simptomatic - sever

Factori - gazda

• Interni:– Varsta– Sex– Rasa– Sistem imun– Factori genetici

• Externi:– Obiceiuri (fumat, alcool, droguri etc)– Alimentatie– Ocupatie– Activitate fizica– Tratament imunosupresiv– imunizari

Porti de intrare

• Cutanata (tegumentara)

• Tract respirator

• Tract digestiv

• Tract genito-urinar

• Transplacentar

• Sanguina (??)

Poarta de iesire /eliminare (produsele patologice)

• Sange• Sputa / secretii respiratorii• Saliva• Urina• Materii fecale• Sperma• Secretii vaginale

Cai de transmitere

• Contact

• Aer

• Vectori (artropode)

• Diferite vehicule: apa, aliment, obiecte, instrumentar

MEDIU

• Conditii de mediu natural sau alti factori care influenteaza agentul etiologic si riscul de expunere

• Componente: fizic, climat, biologic, social, economic

Procesul epidemiologic

– Multitudinea de factori, fenomene si mecanisme biologice, naturale, si sociale care duc in mod determinant sau dinamizator -favorizant la aparitia, extinderea si evolutia particulara a unei stari morbide in populatie

Procesul epidemiologic

– Factori determinanti (obligatorii, principali)• Sursa de agenti patogeni• Caile si mecanismele de transmitere• Populatia receptiva

– Factori dinamizatori – favorizanti• Economico-sociali• Naturali (meteo-geografico-climatici)

Sursa de infectie• Sursa = organisme vii – care au capacitatea sa

gazduiasca, sa asigure supravietuirea, eventual multiplicarea si eliminarea/diseminarea unui agent patogen

• Om • Animal• Artropod

• Rezervor = totalitatea speciilor / mediilor care confera conditii de supravietuire si multiplicare

• Om• Animal• Artropod• Factori de mediu (v. hep.E, v. holeric – zambila de apa)

Clasificarea bolilor infectioase

• Antroponoze – boli specifice omului• Zoonoze - boli specifice animalelor, care se

pot transmite accidental la om. Omul are un rol epidemiologic minor in transmitere (fund de sac epidemiologic)– gripa aviara, rabia, tetanosul, antraxul, unele

arboviroze

• Antropozoonoze – boli comune omului si animalelor – gripa, tuberculoza

Sursa de infectie

• Cai de eliminare– Unice (v. holeric)– Multiple (HIV)

• Ritm de eliminare– Continuu– intermitent

• (investigare si interpretarea rezultatelor)

Produsele patologice• prin care se elimina agentul patogen

– Sputa (BK)– Saliva (v.rabic, urlian)– Secretii nazofaringiene (v. gripal, b. difteric,

streptococ, meningococ)– Secretii cutanate (stafilococ)– Secretii genitale (HIV, gonococ)– Materii fecale (vib. holeric, b. dizenteric, v. polio, VHA)– Urina (leptospira, fb. tifoida)– Sange (HIV, VHC, VHB)– Lapte (BK, HIV ?, VHB ?)– Placenta – v. rubeolic

Contagiozitatea

– atributul natural al unei infectii de a se putea transmite de la persoana bolnava sau infectata la o persoana receptiva

-   perioada de timp in care un agent infectios poate fi transmis direct sau indirect

o     de la persoana infectata la o alta persoana;o     de la un animal infectat la om; o     de la persoana infectata la animal sau

artropod.-         zile, saptamani, ani, toata viata-         dependenta de caracteristicile caii de eliminare, portii

de intrare, microorganismului-         importanta = durata actiunilor de control (izolare)

• Boala infectioasa = Boala transmisibila, comunicabila, contagioasa (???)

 • exemple ...........................

Indicatorul de contagiozitate (sau rata de atac secundara)

specific bolilor infectioase

- arata proportia de persoane receptive din colectivitate la care se poate transmite infectia, in conditii optime de transmitere a agentului patogen, intr-o perioada de timp

  IC = Numarul persoanelor infectate X 100

Numarul total al persoanelor sigur receptive

Sursa

• Om – Bolnav– Purtator

• Animal:– Bolnav– Purtator

• Artropod

Sursa - Omul

• Bolnav• Forme tipice• Forme atipice

– Cele mai importante din punct de vedere epidemiologic– nedepistate – depistate tardiv

• Diseminare – pe perioada de contagiozitate

Sursa – OmulPurtator

• Nu prezinta semne/manifestari clinice sau modificari paraclinice, gazduiesc agentii patogeni si ii elimina in mediul extern

– Frecventa crescuta, – Mobili, – necunoscuti, – Dificil de depistat, – investigatii speciale (screening)– Sectoare speciale: sector alimentar,

aprovizionare cu apa, colectivitati de copii, unitati medico-sanitare

Purtatorii• Preinfectiosi

– viitorii bolnavi, aflati in perioada de incubatie, fara semne clinice

– Precoce si temporari – HAV, rujeola, rubeola, parotidita

– in cazurile sporadice - depistare dificila, – In epidemii - investigarea contactilor

Purtatorii

Sanatosi • au un grad de imunitate• au rezistenta nespecifica buna • primesc si retin agentul patogen de la sursa

– HIV, HVB, HVC, difterie, meningococ, stafilococ, steptococ, febra tifoida, dizenterie

–Temporari–Cronici

• Screening• Controale periodice

Purtatorii

• Fosti bolnavi – Cunoscuti – bolnav investigat– Necunoscuti – bolnavi cu forme atipice

– Convalescenti – durata portajului < 3 luni

» Streptococ, stafilococ, b. dizenteric, VHB, b. difteric,

– Cronici – durata portajului > 6 luni

» HVB, HVC, febra tifoida, dizenterie, malarie

Sursa - Extraumana

Animal:- mamifere- pasari

- domestice- peridomestice (rozatoare)- salbatice

• Bolnav• Purtator

• Artropod

Mod de transmitere

• Transferul agentului patogen, pe diverse cai, de la sursa care il elimina la organismul receptiv

• Capacitatea de transmitere depinde de:– Eliminarea agentului patogen– Comportamentul in mediul extern (rezistenta)– Comportamentul speciei– Factori de mediu– Factori socio-economici

Mod de transmitere

• Rezistenta microorganismelor in mediul extern:– germeni cu rezistenta foarte scazuta - ore – germeni cu rezistenta scazuta - o zi – germeni cu rezistenta medie - cel mult o luna – germeni cu rezistenta mare - luni, ani

• Rezistenta in mediul extern conditioneaza:– natura – complexitatea– durata transmiterii

Clasificarea bolilor infectioase dupa mecanismul de transmitere

Boli infectioase:

– Respiratorii– Digestive– Tegumentare– Sanguine– Sexuale

Transmitere directa

• Transfer direct, nemijlocit de la sursa la receptiv fara interventia unui element al mediului extern– Contact (sarut, muscatura, contact sexual)– Proiectarea directa a picaturilor din gura sau nas prin

stranut, tuse, cantat, vorbit la distanta mai mica de un metru asupra conjunctivelor sau mucoasei nazale, bucale (streptococ).

– Vertical – de la mama la fat – transplacentar (toxoplasmoza, sifilis, rubeola, HIV, VCM), nastere (streptococ, listeria,

gonococ, chlamidia), alaptare (HIV)

• Microorganisme cu rezistenta scazuta• ITS, rabie, mononucleoza, herpes, scabie

Transmiterea indirecta (I)

• Simpla– Transferul de la sursa la receptiv se

realizeaza prin intermediul unui singur element al mediului extern (apa, aer, aliment, instrumentar, sange sau produse de sange etc)

– Transfer prin vector– Microorganisme cu rezistenta medie

• Boli respiratorii, conjunctivita de piscina, HIV/HVC post-transfuzionale, boli transmise prin vectori

Transmiterea indirecta (II)

• Complexa – Transfer succesiv al agentului patogen pe

multiple elemente din mediu, legate functional intre ele

– Microorganisme cu rezistenta medie sau crescuta

• Infectii digestive, infectii tegumentare

Transmiterea indirecta (III) – alta clasificare

• prin stafeta – orice material, obiect, echipament, apa, aliment care transfera microorganismul de la sursa la receptiv

• prin vector• mecanica – purtarea simpla a microorganismului de catre

insecta fara multiplicarea germenului• biologica – multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul

insectei

• aeriana – prin diseminare de aerosoli microbieni de la sursa la poarta de intrare (respiratorie)

Transmitere

• Cale de transmitere necunoscuta– Helicobacter pylori

Difuzibilitatea

– viteza de raspandire a unei infectii intr-o populatie heterogena ca receptivitate si conditii de viata.

  • Id = Numarul persoanelor infectate intr-o perioada de timp X

100

Numarul persoanelor din colectivitate

Caile de transmitere

Cai de transmitereAerul

• nu ofera conditii prielnice supravietuirii de durata a agentilor patogeni

• 20% din bolile infectioase • William Wals (1950) demonstreaza transmiterea

aeriana – tuberculizarea cobailor• Flugge (1897) descrie mecanismul transmiterii

– expir – eliminare aer sub presiune aerosolizarea secretiilor - picaturi de saliva si mucus (norul Flugge) – 1,5-2 m

– stranut (viteza 100 m/s, 40.000 picaturi, 5-10 m)

Transmiterea prin aer

– diametru >20µm sedimenteaza– diametru 10-20 µm persista un timp in aer sub

forma de aerosoli, apoi se transforma in nucleosoli (nuclei de picatura) (stabilitate in suspensie 2-4 ore). Nucleosolii se usuca , se transforma in microparticule care sedimenteaza pe suprafete si realizeaza pulberile (praful) bacteriene contaminate cu germeni mediu sau inalt rezistenti (BK, staphylococcus aureus).

Transmiterea prin aer– Transmitere crescuta in spatii inchise:

• saloane, • sali de asteptare, • spitale, • scoli, • avioane, • sali de spectacol

– Favorizata de aglomeratie, curenti – 6-7 l/minut

Transmiterea prin aer

• Contaminarea aerului prin manopere medicale generatoare de aerosoli:– Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea

jetului de apa sub presiune in cabinetele stomatologice

– Bronhoscopii

Transmiterea prin aer

• Virusuri:– Gripal, paragripal, VSR, adeno, rhino etc– Rujeola, rubeola, varicela etc

• Bacterii:– BK, b.pertussis, b. difteric, meningococ,

stafilococ

Transmiterea prin aer• Greu de influentat

• Masuri: – masti – educatie (cum tusim, cum stranutam corect...) – izolare / autoizolare (distantarea sociala)– ventilatie, aerisire – scad concentratia pulberilor,

prafului contaminat – amplasare saloane – dezinfectie periodica a saloanelor– plasarea bolnavilor in camera /zona de izolare pentru

infectii transmisibile aerian (cu presiune negativa) - germeni inalt patogeni (v.gripal aviara, SARS etc)

Precautiuni pentru transmiterea prin picaturi: masti chirurgicale la distante de pana la 3 pasi (1 m) faţă de pacient

Masca trebuie sa fie cu putere filtranta ridicata (<0,3m), şi să acopere ochii, nasul

Tipuri de măşti- măsti antiproiectie destinate sa evite proiectia secretiilor cailor respiratorii superioare, a salivei, de la sursa umana;-masti filtrante:

- scad riscul de inhalare a agentului patogen eliminat prin tuse; - protectie fata de transmiterea prin picaturi; - compuse din piesa faciala – completa sau demi-masca cu dispozitiv de filtrare (material filtrant cu ioni)(3 M).- masca FFP2 (eficienta de filtrare de 94%) si FFP3 (eficienta de filtrare de 99%)

Cai de transmitere Apa

– Acces la apa potabila • 30 % din populatia tarilor

slab dezvoltate

• 90 % in tarile industrializate

– 80% din bolile infectioase– Lipsa apei potabile -

25.000 decese /zi, 700 milioane cazuri de imbolnavire /an

– Necesar • minim – 30 l/zi,

• optim >100l/zi

Contaminarea apei

– Direct – de la sursele de agenti patogeni:• prin dejecte (umane, animale)• adapare• scaldare• cadavre

– Indirect • sol, • inundatii, • cutremure

APA Risc de transmitere

– Sursa de apa:• apa de suprafata – nepotabila, se poate contamina usor• freatica – acceptata ca sursa naturala de apa potabila; se

poate contamina prin infiltrare, galeata contaminata etc• meteorica• reteaua centrala – apa potabila (teoretic cel putin ?!)

– Vehiculare la distanta– Dilutia– Doza infectanta

Apa Risc de transmitere

- Rezistenta speciei microbiene– Trichomonas vaginalis 1-5 ore– Sh. 4-7 zile, – S. typhi 20-30 zile – V.holeric – 10-60 zile– Giardia 30-40 zile,– VHA, VHE 150-180 zile,– Virusurile polio 120-150 zile,

ApaCale de transmitere

• Ingestie

• Imbaiere

• Mediu de dezvoltare pentru insecte (tantari)

ApaCale de transmitere

• Ingestie– apa– bauturi – cuburi de gheata (!!!)– apa imbuteliata (!!!)

Masuri

• Evitarea contaminarii surselor

• Asigurarea potabilitatii apei (filtrare, coagulare, clorinare – mai eficace fata de bacterii, mai putin fata de virusuri)

• Distributie continua in retea

• Apa contaminata – oprirea distributiei

Cai de transmitereSolul

• 1g de sol -2-5 miliarde de germeni• Nu este un mediu prielnic – bacterii sporulate• Contaminarea solului:

– ape contaminte, ingrasaminte de origine animala, dejecte, deseuri, cadavre

– Mai accentuata in zonele semiurbane, periferia oraselor, zonele rurale

– Mai putin – in zonele urbane (!!) – pavaje, canalizare, colectare sistematica a deseurilor

Cai de transmitereSolul

• Transmitere la om – in special indirect, prin asociere cu apa, mana murdara, alimente, obiecte– Om – sol – om (geohelminti, protozoare)– Animal – sol – om (salmonela, leptospira, B.

Anthracis)– sol – om (Cl. Tetani, Cl.botulinum, B. Anthracis)

• ingestie de fructe, legume obtinute pe un sol contaminat• contact cu solul contaminat - tegumente lezate• inhalare pulberi de sol contaminat

Masuri

• Evitarea contaminarii

• Decontaminare

Cai de transmitere Alimentele

• de origine animala

• de origine vegetala

• mixte

Cai de transmitere Alimentele

• de origine vegetala - bacterii, virusuri, spori, oua de helminti– contaminarea

• Primara – de la origine prin irigare cu ape contaminate, folosirea ingrasamintelor naturale

• Secundara – prin apa, obiecte, mana murdara, insecte, rozatoare (cereale)

Cai de transmitere Alimentele

• de origine animala – animale bolnave sau purtatoare– Carnea – Salmonela,

Brucela, Stafilococ, V. Febrei aftoase, Trichinela

– Laptele – Salmonela, Shigela, Stafilococ, M. Tuberculosis, b. Difteric

– Ouale – salmonela– contaminarea

• Primara – de la origine• Secundara – prin apa,

obiecte, mana murdara, insecte

Fructe de mare

• Atentie de unde sunt colectate !!!

• apa contaminata – – VHA, VHE,

• Ex. Franta, Spania

– Norovirus – stridii• (UK, Franta, Norvegia,

Suedia, Danemarca - ianuarie 2010 – 334 cazuri in 65 de focare)

Cai de transmitere Alimentele

• mixte – salate, creme, inghetata, maioneza

• mediu prielnic pentru supravietuire si multiplicare

• Toxiinfectii alimentare, BDA, dizenterie, parazitoze

MASURI

• Controlul alimentelor – Agentia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentului

• Reglementari - europene

WHO / OMSGuide on Safe Food for Travellers

• http://www.who.int/foodsafety/publications/consumer/travellers/en/index.html

• Mesaje cheie

- Keep clean- Separate raw and cooked- Cook thoroughly- Keep food at safe temperatures- Use safe water and raw materials

Cai de transmitere Mana murdara

• Contaminarea – direct - de la sursa de agenti patogeni prin

produsele patologice– indirect - apa, aer, obiecte, sol

• Risc crescut de contaminare – ocupationala – personal medical, veterinari,

salubritate, zootehnie– autocontaminare – purtatori, bolnavi

• Stafilococ, streptococ, proteus, enterobacterii, enterovirusuri, v. hepatitice A, E

• Decontaminare – spalare cu apa si sapun

Cai de transmitere Obiectele

• Obiectele (inclusiv instrumentarul medical)

• - contaminarea – direct - de la sursa de agenti patogeni

prin produsele patologice– indirect - apa, aer, mana

• se pot contamina foarte usor• pot fi decontaminate / dezinfectate /

sterilizate eficace

Cai de transmitereInstrumente medicale

• Critice

• Semi-critice

• Non-critice

Instrumentele medicalecritice (I)

– penetreaza pielea sau mucoasele– vin in contact cu tesuturi sterile sau cu

sistemul vascular

Exemple:- bisturie, ace, catetere vasculare, implanturi, - alt instrumentar chirurgical invaziv

Necesită STERILIZARE între utilizari. Inainte de sterilizare - dezinfectie.

Instrumentele medicalecritice (II)

Procesul de sterilizare utilizat trebuie să respecte strict:

• recomandările producătorului aparaturii de sterilizare, atunci când se folosesc aparatele de sterilizare,

sau • timpul de contact recomandat de producător,

atunci când se utilizează sterilizanţi chimici:- glutaraldehidă 2%, - peroxid de hidrogen stabilizat 6%, - acid peracetic în diferite concentraţii

Instrumentele medicaleSemi-critice (I)

– vin în contact cu mucoasele (cu excepţia mucoasei periodontale), sau cu soluţii de continuitate ale pielii.

– Exemple:

a) endoscoape flexibile, laringoscoape, tuburi endotraheale, echipament de anestezie şi respiraţie asistată.

– Necesită STERILIZARE, sau cel puţin DEZINFECŢIE DE NIVEL ÎNALT, între utilizări

Instrumentele medicaleSemi-critice (II)

b) termometre orale sau rectale

c) suprafeţe netede, dure (căzi de hidroterapie)

• Necesită DEZINFECŢIE DE NIVEL INTERMEDIAR între utilizări

Instrumentele medicaleNon-critice

Vin in contact cu pielea intacta– Exemple:

• stetoscoape, suprafaţa meselor, pavimente, ploşti, mobilier, etc.

• Necesită DEZINFECŢIA DE NIVEL INTERMEDIAR până la SCĂZUT, între utilizări

Cai de transmitere Insectele

• mecanica – purtarea simpla a micro-organismului de catre insecta fara multiplicarea germenului:– musca, – gandacul de bucatarie

enterovirusuri,enterobacterii oua si larve de helminti, BK, stafilococi etc

Cai de transmitere Insectele

• biologica – multiplicare, dezvoltare ciclica in organismul insectei :

• Paduchi (tifos, febra recurenta)

• Pureci (ciuma)• Tantari (malarie, WNile,

febra galbena, denga)• Capuse (febra

butonoasa, encefalita, Lyme

• Flebotom (leishmanioza)

MASURI

• Igiena

• Dezinsectie (periodica, insecticide aprobate)

• Protectie individuala pentru prevenirea intepaturii/ muscaturii

• Chimioprofilaxie (malarie) / vaccinare (febra galbena) pentru calatori

WHO / OMSInternational travel and health

http://www.who.int/ith/en/index.html

Receptivitatea populatiei

Receptivitatea (susceptibilitatea)

• stare a organismului care nu-i confera acestuia posibilitatea de a invinge o agresiune microbiana.

• Receptivitatea unei gazde - dependenta de factori:– Interni– Externi

Rezistenta

• Rezistenta = stare a organismului care impiedica patrunderea unui agent patogen

• sau asigura distrugerea sau eliminarea agentului patogen

• sau neutralizarea produsilor de metabolism toxici

= riposta a viului la agresiunile externe

Factori Interni (I)

• Varsta– Afectare diferentiata in functie de varsta

(patologia neonatala, copil, adult, varstnic)

• Sex (gen) – Ex. Infectia gonococica mai freventa la

femei decat la barbati

• Rasa– Rezistenta africanilor la infectia cu Pl. vivax

Factori Interni (II)

• Particularitati genetice (au fost identificate variante genice corelate cu susceptibilitatea sau rezistenta la anumite infectii)– Ex. Indivizii cu hemoglobine anormale dezvolta mai

frecvent forme severe de infectie cu Streptococus pneumoniae si Haemophilus influenzae, dar sunt protejate fata de formele severe de malarie cu Plasmosium falciparum

– Portajul VHB mai frecvent la persoanele cu sindrom Down, cu lepra

Factori Interni (III)

• Stari fiziologice– sarcina – Ex. Hepatita E evolueaza la gravide cu

forme severe si deces – Reactivarea infectie cu Herpes simplex

• Stari patologice– Ex. Gripa evolueaza sever, cu complicatii si deces

mai frecvent la persoane cu infectii cronice, insuficienta renala, diabet, boli imunosupresive

Factori externi

-         dieta / alimentatie

-         ocupatie

-         activitate fizica

-         obiceiuri – fumat, alcool, droguri (botulismul plagii – Irlanda, Austria, Germania)

- religie (refuz vaccinare)

-         imunizari

-         medicatie imunosupresiva

Apărarea antiinfecţioasă

• se realizează prin mecanisme specifice şi mecanisme nespecifice care acţionează împreună sau independent, integrate funcţional, astfel încât acţiunea lor este totdeauna combinatã. – De exemplu, epiteliul tubului digestiv secretã

lizozim, ca factor al rezistenţei înascute, iar în stratul de mucus care îl tapeteazã se gãsesc IgA, ca factor al imunitãţii dobândite

Mecanisme nespecifice• sunt funcţionale încă de la naştere, fără să necesite

o expunere anterioară la un microorganism sau antigen:

• Bariere:• fizice - pielea şi mucoasele intacte şi funcţionale •     chimice - aciditatea gastrică, secreţii, enzime

• Sistemul complement• Sistemul fagocitar• Diverse substanţe din componenţa ţesuturilor:

– polipeptide bazice cu proprietati antibacteriene, – beta-lizina serului cu actiune impotriva germenilor gram

pozitivi, – interferoni care confera rezistenta impotriva virusurilor.

Mecanismele rezistentei specifice

• nu sunt funcţionale pe deplin de la naştere. Pentru a intra în acţiune necesită un timp de la expunerea la un antigen sau agent infecţios.

• Sunt reprezentate de sistemul imun :– Umoral– Celular

• Imunitatea activă apare în urma expunerii organismului la un stimul antigenic capabil să determine un răspuns imun din partea gazdei :

• -        natural - infecţie (forma clinică manifestă, subclinică, asimptomatică)

• -        artificială - administrare de antigene sub formă de vaccin

• Imunitatea pasivă se obţine:• -        pe cale naturală - prin transfer de anticorpi de

la mamă la făt• -        pe cale artificială - prin administrare de produse

biologice care conţin anticorpi (seruri sau imunoglobuline).

Evaluarea fondului imunitar Indicatori (1)

a.Incidenta

b.Mortalitate

c.Gravitate• Ex. Epidemia de difterie din Moldova,

Rusia

Evaluarea fondului imunitar Studii serologice (2)

a. se efectueaza periodic (sunt scumpe, fondul imunitar nu se modifica rapid si brusc)

b. determinarea seroprevalentei pe tipuri de antigene, pe grupe de varsta

c. obiective – evaluarea programului de vaccinari, identificarea grupurilor populationale neprotejate care impun interventii suplimentare sau modificari ale strategiei de vaccinare

d. Designul – reprezentativitatea esantionului, definirea titrului protector (atentie la memoria imunologica – ex. Hepatita B), metoda de determinare a titrului de anticorpi, rata de participare

e. ESSEN 1 si 2 – 1997 / 2002 – coordonarea colectarii si analizei datelor referitoare la imunitate in bolile prevenibile prin vaccinare la nivel European

Exemplu:Epidemia West Nile (1996)

• Studiul serologic efectuat in Bucuresti a aratat ca 4,1% din serurile recoltate prezentau anticorpi IgG fata de virusul West Nile.

• Proportia serurilor pozitive a fost similara pe sexe, pe grupe de varsta si zonele de resedinta (sectoarele din Bucuresti).

• Acest lucru sugereaza ca riscul de infectie a fost uniform repartizat pe teritoriul municipiului Bucuresti si in populatia acestuia.

• Prin extrapolare la intreaga populatie a municipiului Bucuresti, am estimat ca un numar de 43000 - 96000 persoane au fost infectate cu virusul WN in timpul epidemie care a evoluat in Bucuresti in anul 1996

Sursa: Tsai TF, Popovici F, Cernescu C, Campbell GL, Nedelcu NI, for the investigative team – West Nile encephalitis epidemic in southeastern Romania, Lancet, 1998, 352: 767-771

Exemplu 1:Epidemia West Nile (1996)

• Pentru a stabili daca au existat infectii (circulatie) precedente cu virusul West Nile in zona, au fost testate pentru anticorpi West Nile serurile colectate in perioada 1993-1996 si stocate in bancile de seruri de la Bucuresti, Tulcea si Dolj.

• Rezultatele serurilor recoltate inainte de epidemie, in perioada 1993-1996, arata absenta anticorpilor specifici la persoanele.

• Este o evidenta in plus, care se adauga la datele furnizate de ancheta serologica (si anume seroprevalenta similara pe grupe de varsta) ca virusul nu a circulat anterior in aceasta populatie, deci este un virus recent introdus.

Evaluarea fondului imunitar Evaluarea acoperirii vaccinale

(3)

Estimeaza nivelul de imunitate, dar interpretarea trebuie sa ia in calcul eficacitatea vaccinala (nici un vaccin nu este 100% efectiv)

Exemplu: Rujeola

• De ce apar inca epidemii de rujeola ?

• De ce apar cazuri de rujeola la copii vaccinati ?

Evaluarea fondului imunitar (4)

Modele matematiceGripa AH1N1 – SUA

Pana in luna iulie 2009 – raportate 43.677 cazuri confirmate cu laboratorul

Estimare – 1.8 -5.7 milioane persoane infectate (pentru fiecare caz confirmat cu laboratorul au mai fost intre 47-148 cazuri / infectii AH1N1)

Sursa: Reed C, Angulo FJ, et al. …, Estimates of the prevalence of pandemic (AH1N1) 2009, United States, April –July 2009, Emerg. Infect. Dis, 2009, dec

Evaluarea fondului imunitar (5)

Alte teste:

ex. IDR Schick, Dick