View
5
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
1
CAPITOLUL I
DIMENSIUNI ŞI ORIENTĂRI ÎN DEZVOLTAREA
TURISMULUI ROMÂNESC
1.1. Strategii şi politici de promovare
Potrivit unor aprecieri efectuate de specialişti în domeniu, în
România este evidentă lipsa unor staţiuni cu grad ridicat de confort şi
dotări care să tenteze turiştii să-şi prelungească perioada de şedere şi
implicit să cheltuiască sume mult mai mari. Din acest punct de vedere,
România poate să înveţe de la ţări vecine, cum ar fi Ungaria, să-şi
exploateze în mod superior resursele naturale. Ungaria, de exemplu,
încasează anual circa 3,5 miliarde $USD de la peste 9 milioane de turişti,
neavând staţiuni montane, deltă sau litoral, pe când România care deţine
toate aceste tipuri de atracţii turistice nu a reuşit să obţină mai mult de 612
milioane $USD în anul 2002.1
Calitatea serviciilor turistice nu numai că nu-i atrage pe cetăţenii
străini, dar îi determină şi pe turiştii români care, pentru aceleaşi sume
echivalente, pot beneficia de condiţii superioare în Turcia sau Grecia.
Turismul românesc este susţinut în prezent de resursele naturale şi
vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind comparativ minor.
O altă problemă care are efect negativ asupra fluxului turistic este
lipsa de siguranţă a obiectelor personale şi chiar cea individuală. Puţini
sunt cei care acceptă riscul de a rămâne fără bani sau obiecte de valoare,
iar turiştii străini sunt cei mai vulnerabili, dând dovadă de o naivitate
specifică traiului într-un mediu cu un grad ridicat de siguranţă.
Cercetările de marketing turistic relevă faptul că preferinţele
turiştilor străini se îndreaptă spre marile spaţii naturale intacte. Dintre
acestea pot fi enumerate: deltă, munţi pastorali şi rezervaţii naturale,
printre care se numără şi ultimele păduri naturale virgine din Europa –
“Codri Seculari” din judeţul Suceava, mânăstirile din Bucovina, satele
izolate care n-au fost încă contaminate de efectele negative – faimoase
fiind cele din zona Maramureşului.
Oferta turistică a României în străinătate întâmpină greutăţi în ceea
ce priveşte depăşirea schemelor turistice rigide moştenite din trecut.
Turismul “standardizat “ (Marea Neagră sau circuitele cu autocarul) este
tributar practicilor vechi şi lipsite de flexibilitate: vizite organizate în
1 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.156-164.
2
2
grupuri numeroase cu autocarul, cazări în hoteluri reci, neprimitoare, cât
mai mulţi kilometri parcurşi într-un timp foarte scurt, etc.
În ceea ce priveşte tipurile de produse turistice ce sunt
comercializate cu precădere, se remarcă faptul că agenţiile de turism
româneşti preferă să ofere produse turistice de tip circuit, pentru că acestea
includ un pachet de servicii mai complex şi datorită faptului că, în
activitatea lor, s-au confruntat cu următorul fenomen: după ce agenţia de
voiaj a făcut promovare şi a atras turiştii într-o anumită staţiune, în anii
următori aceştia sau firmele străine s-au adresat, uneori, direct societăţilor
din cadrul destinaţiei turistice.
Specialiştii în domeniu consideră că unul dintre factorii care ar
conduce la reuşita industriei turismului din România ar putea fi
construirea şi promovarea unei mărci puternice prin impunerea şi
consacrarea unui tip destinat special industriei ospitalităţii din ţara
noastră.
În vederea creşterii competitivităţii ofertei pe piaţa naţională şi
internaţională sunt necesare dezvoltarea şi modernizarea produsului
turistic românesc într-o manieră specifică. De menţionat, că în acest sens
există anumite preocupări la nivel naţional. Astfel, Ministerul Turismului
a stabilit o serie de obiective strategice la nivel naţional, care în principiu,
privesc:
îmbunătăţirea şi consolidarea produsului turistic în acele zone,
staţiuni, localităţi, trasee care sunt cele mai cunoscute în prezent pentru
turiştii străini şi români şi unde există, deja, creată o anumită structură;
dezvoltarea şi modernizarea produsului turistic astfel încât România
să se distingă de alte ţări de destinaţie turistică;
ridicarea nivelului standardului serviciilor în conformitate cu
categoria unităţii turistice şi tariful utilizat;
optimizarea şi dezvoltarea la maximum a componentei culturale a
produsului turistic;
ţinând cont de faptul că circulaţia turistică internă scăzută este
datorată, în principal, existenţei unei ponderi mari a populaţiei cu venituri
mici şi deci, indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de
dezvoltare a produsului turistic pentru perioada următoare va trebui să
acorde o atenţie sporită dezvoltării acestor forme de turism care se
adresează acestor categorii de populaţie;
creşterea calităţii şi mărirea capacităţilor de amenajare turistice;
protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural în zonele turistice,
îmbunătăţirea nivelului de protecţie a turiştilor, ştiut fiind că
repercusiunile asupra mediului înconjurător cresc proporţional cu volumul
turismului.
3
3
Pentru a se putea reface cât mai repede ceea ce s-a pierdut în turism şi
de a recâştiga pieţele sunt avute în vedere politici care să vizeze produsul
turistic românesc şi care se referă, în general la: 2
modernizarea şi întreţinerea corespunzătoare a infrastructurii ;
dezvoltarea mijloacelor de siguranţă şi protecţie turistică;
restructurarea formelor de turism;
valorificarea resurselor de mare valoare turistică, promovându-se
turismul religios, turismul ecologic, speoturismul, cicloturismul; de
exemplu, turismul religios beneficiază de un anumit potenţial în ţara
noastră cu ocazia hramurilor bisericilor şi mânăstirilor, ce atrag un număr
considerabil de pelerini (mănăstirile din Bucovina, moaştele cuvioasei
Paraschiva la Iaşi, cele ale Sfintei Filofteia la Curtea de Argeş etc.);
definitivarea şi promovarea unui număr restrâns de produse turistice
pentru piaţa externă, dar bine structurate;
organizatorii de produse turistice (turoperatorii) să fie buni
cunoscători ai traseelor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din
ţară şi străinătate pentru a se putea valorifica întregul areal turistic, natural
şi antropic al României;
organizarea de circuite turistice pe tipuri sau zone de interes, cum ar
fi: Drumul Sării, Drumul Vinului, Drumul Legendelor şi Miturilor,
Drumul Cetăţilor din România;
reinventarierea tuturor surselor turistice naturale şi antropice, având
ca scop restaurarea, dezvoltarea şi modernizarea destinaţiilor de vacanţă
precum şi extinderea şi diversificarea serviciilor pe noi coordonate;
elaborarea unui plan strategic pe termen mediu şi lung pentru a
identifica noi segmente de piaţă, însă şi grupuri ţintă de consumatori;
crearea unei strategii pentru îmbunătăţirea nivelului serviciilor la
hoteluri şi restaurante;
valorificarea punctelor de atracţie unice ale României; zone de
turism cultural, folcloric şi rural;
colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de
programe cu destinaţii multiple;
asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele
turistice atractive şi a stimula pieţele turistice actuale şi potenţiale;
creşterea numărului de locuri de muncă în turism.
Operatorul din turism poate proceda la adoptarea unui set de strategii
de produs, având drept obiective:
valorificarea completă a potenţialului turistic;
atragerea unui număr sporit de turişti interni şi străini;
2Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.156-164.
4
4
contracararea, pe cât posibil, a sezonalităţii, prin dezvoltarea unor
capacităţi turistice ce pot fi exploatate tot timpul anului;
întărirea poziţiei câştigate pe anumite pieţe turistice interne şi
externe;
lansarea de noi produse turistice pe piaţă;
diferenţierea faţă de produsele concurenţilor etc.
Pentru promovarea internă a produsului turistic românesc, se are în
vedere a se urmări scoaterea în evidenţă a celor două mari avantaje ale
acestuia faţă de piaţa turistică în ansamblu:
diversitatea şi complexitatea produsului turistic românesc ce
acoperă şi cuprinde toate formele principale de turism: turism estival,
balnear, de sporturi de iarnă, turism cultural şi rural şi se poate adresa
către diferite segmente ale clientelei turistice, de diferite vârste, cu venituri
modeste sau ridicate etc;
raportul preţ - calitate, avantajos pentru marea masă a populaţiei, în
comparaţie cu destinaţiile externe, mai costisitoare, în multe cazuri, pentru
o ofertă asemănătoare.
Solicitările de marketing care au ca obiect produsul turistic românesc
trebuie să aibă în vedere asigurarea condiţiilor optime de cazare în hotel.
Aici gama serviciilor oferite, se impune să fie foarte largă. Criteriile
calitative ale serviciilor hoteliere vizează:
o curăţenie exemplară, pornind de la exteriorul hotelului (parcări,
trotuare, etc.) şi terminând cu ultima cămăruţă din interior;
o prezentare ireproşabilă a instalaţiilor sanitare cu toate anexele
necesare.
Turiştii occidentali sunt foarte sensibili în privinţa acestui aspect, care
poate deveni decisiv pentru o eventuală revenire în viitor:
adaptarea bucătăriei la gusturile turiştilor. Astfel, există turişti ce
preferă să fie serviţi, dar există şi unii care preferă să-şi aleagă singuri
felul de mâncare (self-service); bucătăria trebuie să fie adaptată cerinţelor
şi preferinţelor clienţilor;
asigurarea mai multor variante de recreare, odihnă cum ar fi: saună,
piscină, parc sau grădină;
asigurarea cu maximum de operativitate şi a altor servicii hoteliere
(rezervări bilete, închirieri autoturisme, servicii obişnuite: călcat, spălat,
etc).
Mentalitatea lucrătorilor din industria ospitalităţii reprezintă o altă
problemă pe care România trebuie s-o rezolve, dacă doreşte să reintre în
circuitul turistic internaţional. Hotelierul din ţara noastră nu a înţeles
5
5
faptul că zâmbetul nu-l costă nimic. Este deja cunoscut modul în care
chelnerii români îşi tratează clienţii prin încărcarea notelor de plată sau,
pur şi simplu, escrocarea turiştilor. Practici care adesea se regăsesc, din
nefericire, în topul plângerilor făcute de clienţii străini. Confortul unei
vacanţe sau lipsa de confort care, în majoritatea cazurilor se realizează o
dată pe an. Din această cauză sunt foarte greu de compensat nemulţumirile
ce pot să apară în rândul turiştilor. În acelaşi timp, este necesară şi
realizarea unor infrastructuri cu facilităţi aferente: autostrăzi, staţii de
alimentare cu combustibil suficiente (în această privinţă progresul este
evident), indicatoare de prezentare a căilor de circulaţie şi a zonelor
străbătute de automobilişti, posibilităţi de a închiria autovehicule de o cât
mai mare diversitate, posibilităţi de parcare, staţii de spălare şi reparaţii
etc. Asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir este o altă
cerinţă. În mod similar o atenţie deosebită se acordă hărţilor, pliantelor,
ilustratelor şi obiectelor de artizanat.3
O altă modalitate eficientă de a revigora turismul românesc constă
în propunerea şi susţinerea unui amplu program de creare a unor produse
turistice atractive, care să reunească şi să dezvolte în jurul lor o adevărată
reţea de unităţi prestatoare de servicii. Acest lucru ţine de o organizare
eficientă în turism. Ordinea după care se structurează o afacere în turism
este mai întâi: depistarea sau crearea produsului turistic şi numai după
aceea ridicarea infrastructurii (căi de acces, unităţi de cazare etc.) Un
traseu turistic Dracula, bazat pe o mai bună cunoaştere a domnitorului
Vlad Ţepeş, poate constitui o strategie ce poate permite descoperirea de
către vizitatorii străini a numeroaselor repere turistice oferite de întreaga
Românie. Acest traseu ar putea fi combinat cu circuitul mănăstirilor din
Bucovina (ştiută fiind relaţia lui Vlad Ţepeş cu Ştefan cel Mare) sau cel
din Muntenia sau Oltenia (din preajma singurului, adevăratului său castel,
cel din Poenari) .
Prin strategiile de marketing turistic din România se impune să se
aibă în vedere crearea unor produse bazate pe caracteristicile proprii
industriei ospitalităţii din ţara noastră, a unor produse competitive, de
calitate, care să satisfacă cerinţele cât mai multor segmente de turişti. În
principiu, sunt adoptate patru tipuri principale de strategii ale produsului
turistic românesc:
I – o strategie de diferenţiere, comparativ cu ofertele tarilor concurente;
II – o strategie de diversificare;
III – o strategie de flexibilitate;
IV – o strategie de creştere a calităţii.
I. În ceea ce priveşte strategia de diferenţiere, credem că este indicat să
se pornească de la originalitatea prin care trebuie să se caracterizeze
3 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.156-164.
6
6
turismul românesc, pentru a putea concura cu succes cu ţările cu
experienţa în domeniu. Aici este util a avea în vedere valorificarea
superioară a resurselor turistice naturale şi antropice din ţara noastră.
Acestea din urmă pot oferi imaginea unui produs turistic atrăgător şi
original, cu valenţe spirituale şi cu specific naţional.
Pentru a imprima un caracter de originalitate produselor turistice
autohtone, o idee ar fi combinarea în cadrul programelor turistice a
circuitelor sau sejururilor în zona montană cu cele din Delta Dunării,
Bucovina, Maramureş, Litoralul Mării Negre, Defileul Dunării în zona
Cazanelor, staţiunile balneoclimaterice, centrul Transilvaniei, zona
mănăstirilor din nordul Olteniei etc.
II. Adoptarea unei strategii de diversificare în industria ospitalităţii din
România vizează satisfacerea cerinţelor cât mai multor segmente de
turişti, prin conceperea unor forme şi activităţi turistice variate. Dacă se
ţine cont de caracterul complex şi variat al potenţialului turistic autohton,
pot fi dezvoltate şi promovate ca produse turistice particulare: sejurul pe
litoral, circuitele montane şi culturale, turismul balnear, geriatric, turismul
rural, ecoturismul (turismul verde), turismul ecumenic şi pelerinaj, de
afaceri, turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă (schi fond, schi
alpin, săniuş) şi a altor sporturi şi activităţi de agrement (cicloturism,
sporturi nautice, alpinism, deltaplan, parapantă), turismul ştiinţific,
speoturismul, revelioane etc. Aceste forme specifice de turism acoperă o
paletă largă a motivaţiilor şi preferinţelor turistice, putând asigura în acest
mod o extindere a sezonului turistic, care poate şi trebuie să acopere cea
mai mare parte a anului calendaristic.
Strategia de promovare a produselor turistice româneşti, în general
urmăreşte punerea în prim-plan a acestora şi va fi orientată spre:
turism de litoral, în măsură să satisfacă cele mai variate cerinţe de
populaţie autohtone într-un raport calitate-preţ, care trebuie să devină unul
avantajos faţă de alte destinaţii externe de litoral;
turismul balnear, cu resurse naturale de excepţie şi posibilităţi
variate de petrecere a vacanţei (odihnă, loisir, tratamente); de remarcat
faptul că o treime din rezervele de ape geotermale ale întregii Europe sunt
în România, iar noi utilizăm sub 7% din aceste rezerve;
turismul montan cu o largă adresabilitate pentru toate vârstele,
categoriile sociale şi cu un grad sporit de atractivitate pe tot parcursul
anului;
turismul cultural – istoric, în măsura sa acapareze atenţia unui
procent sporit din rândul turiştilor potenţiali, care în prezent sunt atraşi de
circuite externe. Ceea ce credem că trebuie întreprins în cadrul acestei
strategii este dezvoltarea bazei tehnico-materiale în sensul dotării cu
echipament modern a structurilor de primire, al diversificării acestora
(prin construirea unor unităţi cu capacităţi reduse) şi a celor de
7
7
alimentaţie, prin extinderea restaurantelor cu specific naţional sau local, a
unităţilor fast-food, a celor specializate etc. Analiza produselor turistice
oferite de agenţiile de turism româneşti relevă o diversificare a ofertei pe
destinaţii externe: Turcia, Grecia, Egipt, Spania, Franţa, Marea Britanie,
Italia, Germania, SUA , India etc. (ponderea principală deţinând-o primele
două ţări menţionate). Turiştii români (în special cei cu venituri peste
medie) au tendinţa de a alege ofertele externe deoarece acestea devin
comparabile din punct de vedere al preţului cu cele interne, dar calitativ
superioare.
Exigenţele de calitate ale turiştilor au început să crească, iar în
condiţiile în care turismul intern nu-şi poate lărgi şi ameliora oferta din
punct de vedere al nivelului de calitate şi diversitate, aceştia aleg
destinaţiile externe. Aici mai avem tendinţele agenţiilor de turism de a-şi
diversifica oferta pentru a crea noi segmente de piaţă care, odată atrase, ar
putea crea o cerere constantă pentru destinaţii mai puţin cunoscute
turismului românesc.4
III. Referitor la strategia de flexibilitate remarcăm faptul că,
flexibilitatea ofertei turistice româneşti poate fi asigurată prin conceperea
şi promovarea unor produse turistice adecvate fiecărui segment de piaţă,
prin adoptarea permanentă a acestora la schimbările cererii atât interne,
cât şi externe. Astfel, chiar în situaţia în care oferta construită este relativ
rigidă, pachetele de servicii oferite, activităţile de animaţie, combinarea
diferitelor forme de turism, de prestaţii ş.a.m.d. pot fi adaptate şi
îmbunătăţite conform exigenţelor manifestate de turişti. Evident că
personalului aflat în contact direct cu clienţii îi revine un rol foarte
important, indicată fiind adoptarea unui comportament cu adevărat
profesional, a unei atitudini deschise faţă de clientelă, în acest mod
aducându-şi contribuţia atât la creşterea cererii acesteia, cât şi la calitatea
prestaţiei turistice.
IV. Strategia de creştere a calităţii este necesară pentru promovarea şi
conceperea produsului turistic românesc competitiv. În acest caz este
promovată ideea “calitatea nu înseamnă totul, însă totul este nimic fără
calitate”.
Întreaga istorie a turismului românesc a fost mereu marcată de un
subiect obsesiv: calitatea prestaţiilor turistice. În acest context, Ministerul
Turismului pregăteşte implementarea “Mărcii Q” şi pe piaţa turistică
românească. Cele trei etape parcurse sunt: testarea criteriilor calităţii
certificate în 41 de hoteluri din toate zonele şi de toate categoriile de
clasificare; formarea, în baza unui acord cu guvernul Flandrei (regiune în
nordul Belgia), a 12 specialişti auditori români pentru certificarea calităţii
serviciilor hoteliere; elaborarea unor norme naţionale pentru acordarea
4 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.156-164.
8
8
certificatelor de calitate ceea ce va evidenţia faptul că nu este o simplă
intenţie, ci o decizie şi o logistică indubitabile. În Franţa şi Spania a fost
introdusă şi aici “Marca Q” ce reprezintă aplicarea criteriilor care să
permită măsurarea totală a calităţii, respectiv a tuturor factorilor care pot
asigura un grad mare de satisfacţie clienţilor.
În privinţa Spaniei avem faptul că hotelurile cu cele mai bune
rezultate, în materie de utilizare a capacităţilor de cazare, sunt cele cu
certificate de calitate Q. Programul naţional de aplicare a Mărcii Q, marca
viitorului este extrem de complexă şi include elaborarea atât normelor
naţionale de certificare a calităţii serviciilor hoteliere şi de abordare a
Mărcii Q, cât şi criteriilor de cuantificare a calităţii (peste 500 de criterii).
Un pas important în acest demers este constituirea Comisiei Naţionale
pentru acordarea Mărcii Q.
Demersurile subordonate acestui scop se apreciază că vor reuni atât
experienţa a internaţională ţărilor europene menţionate, cât şi propria
contribuţie în domeniu a asociaţiilor profesionale, patronale, a unor
specialişti din învăţământ şi cercetare. Raportul inechitabil între calitatea
serviciilor şi nivelul tarifelor reflectă existenţa unei neconcordanţe între
obiectivul urmărit de unitatea turistică şi intenţiile clientului, ceea ce-i
provoacă o stare de frustrare acestuia din urmă, o senzaţie de “gust amar”
ce creează repercusiuni, datorită satisfacţiei pe care orice persoană o
aşteaptă de la vacanţă proiectată cu mult timp înainte şi realizată cu
sacrificii financiare.
Dacă există un produs turistic compromis, practica a demonstrat că
refacerea imaginii acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe
durata mai multor ani.
În acest sens, este absolut necesar ca întreaga reţea de structuri de
primire din industria ospitalităţii din România sa comercializeze servicii
de o calitate superioară celei existente.
Calitatea serviciilor din industria hotelieră se estimează că va creşte
cu siguranţă, ca urmare a privatizării a 90% din societăţile de pe litoral şi
a apariţiei unui număr mare de pensiuni în toată ţara.5
1.2. Produse turistice româneşti Începând cu anul 2000, dar mai ales în ultimii 2 ani au fost lansate
o serie de produse turistice noi de către Ministerului Turismului.6
Programele sociale lansate de acesta s-au bucurat de succes, excepţie
făcând “Turismul pentru sănătate”, eşuat din cauza concurenţei cu biletele
subvenţionate de Ministerul Sănătăţii. Celelalte produse turistice “Litoral 5 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.156-164. 6 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.164-167.
9
9
pentru toţi“, “Copiii soarelui“, “1 Mai la mare“, “Revelion în România” şi
“Vacanţa la ţară“ au fost bine primite de către turiştii români, graţie
tarifelor joase promovate.
Prin programul “Croaziere pe Dunăre“, România a fost vizitată de
peste 15.000 de turişti străini, care au cheltuit între 1800 şi 4000 euro în
urma acostărilor în porturile noastre.
Acest program a scos în evidenţă probleme legate de infrastructura
portuară, de birocraţia şi legislaţia prea complicată, de lipsa din porturi a
obiectivelor turistice, dar şi a hotelurilor, restaurantelor cu specific
românesc şi a magazinelor cu obiecte tradiţionale.
Proiectul “Dracula Park“ a avut ca punct de plecare, după cum se ştie
mitul Dracula care se află, conform unor statistici realizate pe plan
mondial, pe locul 7 în topul miturilor moderne şi printre cele mai
cunoscute din lume. Proiectul Dracula Park intenţiona să atragă după sine
şi alte proiecte care ar fi format un imens şi diversificat lanţ turistic. Acest
mit ar fi adus beneficii majore turismului românesc, dar încă este întârziat
din lipsa fondurilor. Acest proiect ar fi fost dotat, printre altele, cu
Montagne Rousse, Roller Coaster, Roata Mare, Caractiţa etc. Parcul ar fi
fost plasat pe platoul Breite (o poiană uriaşă presărată cu stejari seculari şi
înconjurată de o pădure de fag şi mesteacăn), izolat de oraşul Sighişoara.
Tot în categoria parcurilor de distracţie se numără şi parcul “World
of Magic“, ce urmează să se construiască în staţiunea Buziaş (situat la 40
km de Timişoara). Acest parc de distracţii va include la fel Montagne
Rousse, Roata Mare, Caracatiţa şi spaţiu de joacă pentru copii.
Programul “România - Ţara Vinurilor“ este un proiect de atragere a
turiştilor străini prin promovarea podgoriilor şi cramelor din ţară, care ar
urma să fie incluse în trasee turistice. Programul este iniţiat de Ministerul
Turismului şi de Ministerul Economiei din Germania, în colaborare cu
Asociaţia Vinului şi Viei, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism
(ANAT) şi Asociaţia Somelierilor. Această Asociaţie a luat fiinţă în anul
1976, când se numea pe atunci, Clubul Naţional al Someleriei din
România (CNSR). Un an mai târziu această organizaţie profesională a
devenit membră cu drepturi depline în Asociaţia Internaţională a
Someleriei (ASI), care reuneşte 40 de ţări membre de pe cinci continente.
Din anul 2001, Asociaţia s-a reorganizat devenind, Consiliul Naţional al
Someleriei din România (CNSR), la Fundaţia Europeană pentru
învăţământul hotelier-turistic (Feiht) din România. Membrii Clubului au
reprezentat România la manifestări internaţionale, printre care se numără
Concursul Mondial al Someleriei – Viena (1998), Montreal (2000),
Trofeul Ruinart – Franţa (perioada 1998-2000), unde au ajuns la finale şi
semifinale obţinând diplome şi distincţii prestigioase. Cel care a înfiinţat
această Asociaţie este Dumitru Dumitriu.
10
10
Ministerul Turismului îşi propune să identifice, în colaborare cu
Asociaţia Viei şi Vinului, zonele cele mai atractive pentru a fi introduse în
programele naţionale. Un alt segment se refera la ofertele suplimentare, de
conexiune: pe Litoral (staţiunea Murfatlar), Delta Dunării (Niculiţel),
Bucureşti, Valea Prahovei (Valea Călugărească), croaziere pe Dunăre
(Vânju Mare, Cetate, Greaca, Ostrov). Lansarea acestui program va avea
loc cu ocazia participării României la Târgul Internaţional de Turism de la
Berlin (la “ceremonie“ fiind prezente Murfatlar şi Cramele Prahova).
Acest program este susţinut pe parcursul anului 2003 şi prin organizarea
unor info-tripuri pentru jurnalişti, specialişti şi alţi creatori de opinie
străini, precum şi prin expoziţii internaţionale. Podgoria Miniş din judeţul
Arad, oferă o gamă vinicolă de calitate, însă în regiune nu există alte
obiective care ar putea sa îi atragă pe turişti pentru cel puţin câteva ore.
Promovarea traseelor vinului aduce beneficii uriaşe zonelor ca Murfatlar,
Valea Călugărească, Niculiţel.
Programul “România – Ţara Vinurilor“ se preconizează că va aduce
50.000 de turişti străini prin circuitele de vizitare a cramelor româneşti.
Programul “Superschi în Carpaţi“ Sinaia va beneficia, în acest
cadru, de investiţii de 11 milioane de dolari utilizaţi la refacerea
telefericului, modernizarea pârtiilor existente şi amenajarea unor pârtii
noi, montarea de instalaţii de telescaun şi telegondolă, precum şi la
reintroducerea pârtiei de bob în circuitul concursurilor interne şi
internaţionale. Segmentul hotelurilor de 3 stele destinat turismului de
afaceri va cunoaşte o expansiune puternică, Valea Prahovei devenind o
zonă de lux chiar dacă s-ar mări cu 30% lungimea totală a teleschiurilor
din România, nu s-ar atinge nici 30% din lungimea unei astfel de
instalaţii dintr-un complex de schi alpin din Austria.
Programul “Magic of Wold” se referă la participarea României la
Târguri şi Expoziţii Internaţionale pentru promovarea turismului românesc
din anul 2004, în saloanele din întreaga lume: Frankfurt, Köln, Düssedorf,
Paris, Chiba, Cairo, Hanovra, Moscova, Poznan, Londra, Chigago,
Wooderland-Hills, Zagreb, New York, Damasc, Dubai, Plovdiv, Teheran,
Alma Hata, München. Acest program este promovat de Guvernul
României şi finanţat din bugetul statului (Tabelul 1.1).
11
11
Participarea României la Târgurile Internaţionale din anul 2004 în cadru
Programului “Magic of World”.7
Tabelul 1.1 Nr.crt. Denumirea târgului Oraş/Ţara Caracter târg Perioada
1 HEIMTEXTIL Frankfurt/Germania Textile pentru deco-
raţiuni interioare 14-17.01
2 IMM Köln/Germania Mobilă 19-25.01
3 CPD Düsseldorf/Germania Confecţii 1-3.02
4 TEXTWORLD Paris/Franţa Ţesături 24-27.02
5 FOODEX JAPAN Chiba/Japonia Vinuri şi prod.
Alimentare 09-12.03
6 HOMETECH Köln/Germania Aparatură electrocas. 25-27.02
7 PROWEIN Düsseldorf/Germania Vinuri 29.02-02.03
8 GDS Düsseldorf/Germania Încălţăminte 11-14.03
9 CAIRO INT’L FAIR Cairo/Egipt General 16-23.03
10 HANOVER MESSE Hanovra/Germania Tehnic 07-12.0.4
11 INDUSTRIA 2004 Budapesta/Ungaria Tehnic 27-30.05
12 MIR STEKLA Moscova/Fed. Rusă Sticlărie 09-13.06
13 TECHNOLOGIES&
INVESTMENT GOODS Poznan/Polonia Tehnic 14-17.06
14 EUROSATORY Paris/Franţa Militar 14-18.06
15 OUTSOURCE WORLD Londra/Anglia IT Iunie
16 VINEXPRO AMERICANS Chicago/SUA Vinuri 20-22.06
17 FARNBOROUGH Londra/Anglia Ind. Aeronautică 19-25.07
18 CPD Düsseldorf/Germania Confecţii 30.07-01.08
19 MAGIC
INTERNATIONAL SHOW
Wooderland
Hills/SUA Confecţii 25-28.08
20 TENDENCE Frankfurt/Germania Sticlărie 27-31.08
21 COLLECTION PREMIERE
MOSCOW Moscova/Fed. Rusă Confecţii 07-10.09
22 INTERNATIONAL
AUTUMN FAIR Zagreb/Croaţia Tehnic 14-19.09
23 TEXTWORLD Paris/Franţa Ţesături 17-29.09
24 GDS Düsseldorf/Germania Încălţăminte 18-21.09
25 OUTSOURCE WORLD New York/SUA IT Septembrie
26 DAMASC INT’L FAIR Damasc/Siria General Septembrie
27 FURNITURE FAIR Dubai/EAU Mobilă 07-10.10
28 TEHNICAL FAIR Plovdiv/Bulgaria Tehnic 27.09-02.10
29 KIOGE Alma Ata/Kazahstan Petrol şi Gaze 01-04.10
30 IRAN INT’L INDUSTRY
FAIR Teheran/Iran Tehnic 02-06.10
31 SYSTEMS München/Germania IT 18-22.10
32 ROTTERDAM MARITIME Olanda Naval 16-20.11
33 MEBEL Moscova/Fed. Rusă Mobilă 18-22.11
34 MIDEST Paris/Franţa Subcontractare
Industrială 07-10.12
În România creatorii de programe turistice sunt rari, iar
posibilităţile lor combinatorii sunt minime. 7 http://www.romaniantourism.ro/index.php?parent=16.
12
12
În cadrul politicilor de produs ale unităţilor de turism româneşti se
realizează o creştere a valenţelor turistice prin:
ridicarea calităţii serviciilor şi a gradului de confort al structurilor
de primire turistice;
completarea paletei de servicii complementare (agrement,
distracţii, sport, telefonie internaţională, televiziune prin cablu, săli de
gimnastică aerobică, săli de conferinţe etc.);
includerea în cadrul produselor turistice a unor activităţi sportiv-
turistice noi faţă de cele existente în mod obişnuit: hipism, river-rafting,
tracking, planorism, patinaj etc.
diversificarea activităţilor de divertisment: manifestări cultural-
artistice, sărbători tradiţionale ale anumitor zone geografice (hramul,
întâlniri cu fiii satului, zile de târg, hore), programe folclorice, participarea
la activităţile localnicilor din mediul rural (munci agricole, şezători,
meşteşuguri), excursii variate şi atractive etc.
revitalizarea turismului pentru tratament geriatric;
organizarea de croaziere pe Marea Neagră şi construcţia de porturi
turistice pe litoral; aici menţionăm ca pentru viitorul apropiat, se
preconizează construirea unei noi staţiuni pe litoral numită Europa;
utilizarea tradiţiilor culinare şi a bogăţiei ofertei podgoriilor
româneşti pentru a crea şi promova un produs specific. Organizarea unor
festivaluri anuale în ariile importante din acest punct de vedere, cu
implicarea activă a administraţiilor locale;
promovarea unor legende şi mituri naţionale, cu precădere a celor
ce pot completa sau genera un produs turistic original;
acordarea importanţei cuvenite turismului etnic (saşi, maghiari,
evrei, polonezi etc.).8
În cadrul industriei ospitalităţii din România, complexitatea
factorilor care o caracterizează determină varietatea strategiilor de preţ
aplicate.9
Caracteristicile cererii, sezonalitatea, modalitatea de organizare a
voiajului, segmentele de consumatori reprezintă factori ce conduc la
adoptarea unei strategii de diferenţiere a preţurilor de către operatorii din
turismul românesc.
Strategia preţului ridicat poate fi aplicată pentru unele produse turistice
româneşti de foarte bună calitate sau inedite, cum este: circuitul Dracula,
circuitul mănăstirilor din Bucovina, sejur de schi în Sinaia sau Poiana
Braşov, turism de vânătoare, echitaţie etc.
8 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.164-167. 9 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.169-175.
13
13
În vederea asigurării competitivităţii acestui tip de produse turistice, se
cere să fie asigurată o corelaţie corectă între preţul ridicat al acestora şi
calitatea superioară a serviciilor turistice. Pe piaţa turistică românească,
produsele turistice, care se vând cel mai rapid, sunt cele mai scumpe
(exemplu, cele din vârf de sezon la hotelurile de 3 – 4 stele de pe litoral şi
pachetele de servicii turistice din perioada sărbătorilor de iarnă).
Pe piaţa internă, nivelurile cele mai ridicate ale tarifelor de cazare sunt
practicate de structurile de primire din Bucureşti.
Această politică de preţ este posibilă aici datorită ofertei reduse,
comparativ cu cererea turistică. Cele mai ridicate tarife hoteliere din
Europa sunt cele ale unităţilor de cazare din capitala noastră, fără însă ca
serviciile oferite să atingă standardele occidentale în domeniu. Hotelurile,
cum sunt Lido, Intercontinental, Sofitel, Athenee Palace – Hilton practică
preţuri între 200 şi 300 de euro / noapte, care sunt accesibile numai unei
anumite părţi a oamenilor de afaceri români şi turişti străini. Tarifele
ridicate ale produselor turistice sunt practicate în sezonul estival şi pe
litoralul românesc. Acest fapt se datorează sezonalităţii cererii turistice,
toate costurile din extrasezon regăsindu-se în preţurile practicate în cele 1–
2 luni de vârf. Din cauza politicii de preţ adoptate de operatorii din
turismul autohton, mulţi turişti români au preferat să plece în străinătate la
preţuri aproximativ egale cu cele de pe litoralul românesc, dar se
diferenţiau de ale noastre datorită serviciilor superioare ca standard de
calitate.
Strategia preţului scăzut este adoptată pentru pătrunderea pe pieţe
externe în care clientela deţine venituri modeste (Moldova, Ucraina, ţări
ale fostei Iugoslavii, Bulgaria s.a.) şi pentru recâştigarea unor pieţe cu o
concurenţă puternică (pierdute după 1989), cum sunt: Germania, Spania,
Danemarca, Austria, Israel, Belgia etc.
O metodă eficientă de atragere a turiştilor la o anumită unitate de
cazare, mai ales în această perioadă, caracterizată printr-un nivel redus al
veniturilor reale ale populaţiei, o reprezintă practicarea unei strategii a
tarifelor reduse la cazare (recurgerea la preţuri dumping). Turistul va apela
şi la alte servicii precum cele de masă, agrement şi tratament. Pensiunile
agroturistice pot practica tarife de cazare atractive pentru atragerea
turiştilor, urmând ca profitul să fie obţinut pe seama comercializării unei
oferte suplimentare de produse turistice cum ar fi organizarea unor
excursii în zonă, plimbări cu sania sau cu căruţa, închirierea de materiale
sportive, vizite şi mase organizate la stână, comercializarea de articole de
artizanat etc.10
Adaptarea permanentă a tarifelor serviciilor turistice la fluctuaţiile
cererii interne şi externe, la modificarea condiţiilor de comercializare de
10 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.169-175.
14
14
pe piaţa, presupune aplicarea unei strategii de flexibilitate a preţurilor
produselor turistice româneşti.
Strategia preţurilor forfetare apare în cadrul circuitelor turistice sau
sejururilor active din România comercializate sub formula “totul inclus”.
În stabilirea preţurilor produselor turistice este foarte important a se avea
în vedere latura psihologică şi a diferenţierile existente între modul de
percepere a acestora de către un turist român şi unul străin.
Un preţ foarte scăzut pentru turiştii francezi poate fi resimţit ca
unul ridicat pentru turiştii autohtoni. În practica turistică din România, de
menţionat este faptul că între anii 1993 şi 1996 reglementările legale s-au
concretizat prin sistemul tarifar al prestaţiilor de cazare, aşa cum a fost
legiferat prin ordine ale ministrului turismului. Ministerul turismului
stabilea limita maxima a tarifului de cazare (lei/ zi camera), fără micul
dejun, pentru fiecare tip de unitate cu activitate hotelieră, fiecare categorie
de încadrare şi fiecare tip de cameră. Începând cu anul 1996, structurile de
primire de categoriile de 4 şi 5 stele au putut să-şi stabilească liber tarifele.
Pentru unităţile de cazare de categoriile 1–3 stele, tarifele stabilite de către
societăţile comerciale potrivit prevederilor ordinului Ministrului
Turismului, puteau fi recalculate, cel mult odată pe lună, corespunzător
inflaţiei pe economie. Aceste tarife erau denumite “tarife maximale“ şi
erau plătite de către turiştii străini sosiţi pe cont propriu.
Pe piaţa turistică internă erau stabilite “tarife speciale“, care aveau în
vedere “asigurarea accesului la turism al cetăţenilor români” (prin reduceri
de până la 70% din tariful maximal al unităţilor de 3 stele şi de 75% la
unităţile de una şi două stele) şi acordarea de înlesniri pentru alte categorii
de clienţi, precum şi “tarife contractuale” pentru turismul organizat.
Conform prevederilor Legii concurenţei nr 21/1996, în vigoare din
data de 1 februarie 1997, ministrul turismului a emis Ordinul nr. 16/1997
privind aprobarea politicii tarifare în structurile de primire turistice,
potrivit căruia tarifele se determina “în mod liber, pe baza cererii şi ofertei
şi a calităţii serviciilor oferite“. Agenţii economici stabilesc tarife pentru
cazarea turiştilor pe cont propriu şi tarife contractuale pentru turiştii sosiţi
în mod organizat .Se pot acorda gratuităţi pentru copii, precum şi reduceri
de tarife pentru elevi, studenţi, pensionari, veterani, invalizi, văduve de
război, membrii A.F.D.P., luptători, răniţi şi urmaşii morţilor Revoluţiei,
ziarişti şi reporteri aflaţi în delegaţie, invitaţi străini ai instituţiilor publice,
salariaţi ai Ministerului Turismului şi ai agenţilor economici din turism pe
perioada concediului de odihnă.
Ordinul M.T. nr. 16/1997 nu mai precizează nici o cotă procentuală
de reducere de tarife şi prevede libertatea firmelor de a putea să acorde şi
alte gratuităţi şi facilităţi, pe care le consideră necesare pentru promovarea
ofertei lor.
15
15
În turismul din România s-a putut remarca faptul că unele structuri
de primire au continuat să practice tarife preferenţiale pentru turiştii
români sosiţi pe cont propriu. Unităţile de cazare autohtone au acordat în
continuare o reducere de 50% faţă de tariful afişat la recepţie.
Pe piaţa turistică romanească, după liberalizarea survenită în anul
1997, tarifele de cazare, masa şi alte servicii turistice au înregistrat o
creştere comparativ cu tarifele din anii anteriori, dar calitatea a rămas, de
regulă, la acelaşi nivel. Din cauza unui raport calitate/preţ necorespunzător
pe piaţa internă, agenţiile de turism au început să-şi orienteze oferta spre
destinaţiile externe. Potrivit statisticii din 10 români, 6 români îşi fac
concediul în străinătate şi doar 4 călătoresc în ţară. Piaţa turistică internă
în perioada economiei centralizate avea în ansamblu caracteristicile unei
pieţe a turismului de masă; după perioada anilor1990-1995 au început să
apară diferenţieri în sensul apariţiei şi afirmării pieţei turismului claselor
mijlocii şi de lux. Oferta turistică a României s-a orientat, o lungă
perioadă, spre turismul de masă, cerându-se, în general produse turistice
nediferenţiate, fără să se aibă în vedere celelalte segmente ale pieţei. Din
punct de vedere al pieţei interne politica era oarecum justificată. În ceea
ce priveşte piaţa externă, trebuie avut în vedere o orientare spre
diversificarea ofertei turistice şi a politicii de preturi. Populaţia ţării poate
fi structurată în funcţie de nivelul veniturilor în 3 segmente de
consumatori. Cel mai numeros grup, îl formează cei cu venituri reduse –
care sunt neconsumatori relativi ai produselor turistice deoarece nivelul
resurselor financiare le “interzice” accesul pe piaţa turistică. Înainte de
1989, un bilet pe 10 zile într-una din staţiunile de pe litoral costă
aproximativ jumătate din salariul mediu pe economie (era accesibil pentru
marea majoritate a salariaţilor). Problema era însă să-l poţi obţine, căci
cererea era întotdeauna mai mare decât oferta, iar serviciul turistic era
prost calitativ. În prezent, standardul calitativ al acestora a rămas
neschimbat în general, însă preţul unui astfel de produs turistic este de
ordinul câtorva salarii medii, iar raportul cerere-ofertă s-a inversat. Cel de-
al doilea segment de consumatori este cel al clasei mijlocii, foarte redusă
numeric, care descoperă destinaţii turistice relativ ieftine precum Grecia,
Turcia sau Egipt pentru Al treilea segment de consumatori, redus numeric,
al cărui nivel al veniturilor, permite accesul la unele produse turistice de
lux (croaziere, sejururi în insulele exotice), este cel al clasei cu venituri
mari..11
Turiştii compară preţul produselor turistice cu prestaţia turistică şi dacă
această corelaţie i se pare defavorabilă sub raport cantitativ sau calitativ,
comportamentul lor ulterior va fi influenţat în mare măsură de gradul de
satisfacţie oferit de respectivul voiaj. Acest lucru va avea ca rezultat pe de
11 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.169-175.
16
16
o parte, crearea unei imagini negative a agenţiei de turism ofertante iar, pe
de alta parte turistul nesatisfăcut de raportul calitate-preţ al serviciilor
turistice de care a beneficiat. Un alt aspect al politicii de preţ în turism ce
duce la crearea unei senzaţii de frustrare a consumatorilor: turistul străin
este nevoit uneori să plătească un tarif superior la cazarea în structurile de
primire, la intrarea la diferite monumente de artă şi arhitectură (mănăstiri,
cetăţi etc.). Nu suma plătită, ci faptul în sine deranjează pe turistul străin,
care percepe această stare de lucru ca pe o discriminare. Litoralul
românesc a fost ocolit de turiştii străini. Chiar şi consumatorii români au
început să-şi aleagă ca destinaţie de vacanţă ţări învecinate. Motivul
principal este unul de ordin financiar: un sejur într-un hotel sau o vilă de
pe litoralul turcesc sau grecesc al Mării Egee costă mai puţin decât unul
într-o staţiune de pe litoralul nostru. Una dintre cauze a constituit-o lipsa
unei politici de sprijinire a unui domeniu declarat prin lege de interes
naţional.
Costurile sunt mari pentru turistul intern şi pentru că oferta conţine
doar două segmente de produs turistic. Pe plan mondial, operatorii din
turism oferă un pachet complex de servicii turistice, ale căror costuri se
pot pondera, pe ansamblu se poate obţine un preţ atractiv. Când oferta
turistică este secvenţială şi urmăreşte să se câştige pe fiecare componentă,
se ajunge la tarife excesive. Astfel se explică faptul că un circuit de 7 zile
în România poate costă 400EURO (totul inclus) în timp ce cu 450 EURO
consumatorul român achiziţionează un sejur de 7 zile pe coasta Spaniei
sau în Italia (cu zborul inclus). Atunci când în balanţa mai atârnă şi
imaginea globală a României şi nivelul serviciilor, oferta ţării noastre
adresată cererii străine îşi pierde şi mai mult din competitivitate.
În acest context, al aprecierii preţurilor din industria ospitalităţii, este
faptul că nivelul costurilor pentru serviciile turistice este ridicat şi din
motive care nu ţin de politica de marketing a hotelierilor, ci de unele
aspecte cum ar fi:
deşi sezonul turistic pe litoral este redus la 3 luni pe an, taxele şi
impozitele se plătesc pe durata întregului an;
serviciile publice trebuie adesea plătite de două ori, fiindcă cele
girate de primării sunt adesea îndoielnice;
fiscalitatea excesivă din turismul românesc îi pune pe agenţii
economici în situaţia de a achita 14 impozite centrale şi 5 locale.
Impozitele şi taxele reprezintă 35% din preţurile practicate în hoteluri
şi restaurante: 19% TVA, 4% pentru produsele de bar şi bucătărie, accize
la vânzare, taxe progresive pe clădiri şi teren, mergând până la 15% din
costuri, taxa pentru reactualizarea autorizaţiei sanitar-veterinare, taxa
pentru autorizaţia eliberată de administraţia locală ş.a. Problema taxelor şi
impozitelor pe clădiri şi terenuri a fost transferată la autorităţile locale.
Nivelul profitului unei agenţii de turism este de 2-6%, fiind unul din cele
17
17
mai scăzute pe economie. Firmele turistice de pe piaţa românească (chiar
şi filialele unor agenţii de turism internaţionale) se eschivează de la plata
impozitelor dovedind că înregistrează pierderi sau au un profit mic (prin
facturi umflate, firme de consultanţă, salarii mari). Politica guvernului
influenţează nivelul tarifelor practicate prin intermediul taxelor impuse. În
Turcia, Grecia sau alte ţări care doresc să dezvolte industria ospitalităţii,
taxele sunt de 4-5 ori mai mici decât la noi. Banii pe care îi pierde bugetul
prin diminuarea taxelor pot fi câştigaţi înzecit deoarece dezvoltarea
turismului atrage după sine dezvoltarea altor ramuri precum construcţiile,
industria uşoară, agricultura, industria alimentară, de mobilă, artizanat,
industria chimică, poligrafică etc., prin numitul “efect multiplicator al
turismului.” Sectorul turistic nu se poate dezvolta şi nu poate intra în
competiţie cu destinaţii din străinătate, dacă oamenii de afaceri nu vor
beneficia de o serie de facilităţi fiscale care să le permită să-şi amortizeze
investiţiile fără să crească preţurile. Cei ce fac investiţii în baza materială
din turism au nevoie de o perioadă de graţie de 3-4 ani, pentru a putea să-
şi dezvolte afacerea menţinând un nivel competitiv al preţurilor. La noi,
pentru a fi acoperite toate costurile, preţul unei camere de 3 stele, trebuie
să fie în jur de 100 $/zi, în timp ce în alte ţări cu 100 $/zi sunt acoperite
costurile cu masa, cazarea şi avionul.
TVA-ul pentru turiştii străini s-a majorat în anul 2002 de la 0% la
19%, iar în urma protestelor operatorilor din industria hotelieră şi a
agenţiilor de turism s-a decis ca măsura să intre în vigoare de la 1 Ianuarie
2003. Introducerea TVA-ului la turismul internaţional a fost rezultatul
negocierilor cu FMI. În urma acestor negocieri, partea română a reuşit să
convingă reprezentanţii organismului financiar internaţional de nevoia de
a se renunţa măcar la taxa de 3% aplicată la cifra de afaceri şi care era
folosită pentru Fondul de Promovare a Turismului.
Delegaţia FMI a explicat că ţările candidate colectează din TVA
aproximativ 8% din PIB în timp ce în România procentul este de 6%.
La nivel macro, prin modificarea TVA-ului, sumele rezultate au fost
echilibrate, dar la nivel micro, hotelierii au fost dezavantajaţi.
O altă problemă este cea legată de obligativitatea introducerii
sistemului de decontări prin intermediul cărţilor de credit.12
Există hoteluri de 3 şi 4 stele ce primesc doar numerar. Cartea de
credit lasă urme şi conducerea unităţii poate supraveghea activitatea de la
bar, restaurant şi de la recepţie, ceea ce nu convine mereu angajaţilor.
În turismul românesc în relaţia între agenţiile de voiaj şi unităţile de
cazare apare uneori o problemă legată de faptul că, în unele cazuri, tarifele
contractuale sunt mai mari decât cele afişate la recepţie.
12 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.169-175.
18
18
Se ivesc situaţii în care preţul practicat de agenţiile de turism în
cazul turismului organizat este mai mare decât cel practicat de unităţile de
cazare pentru turismul pe cont propriu (neorganizat). Turiştii care apelează
la agenţiile de turism pentru organizarea voiajului, odată ajunşi la recepţie
sunt nemulţumiţi să constate existenţa unei diferenţe anormale între preţul
pe care au trebuit să-l plătească la agenţia de turism şi tariful de cazare
practicat de structura de primire.
Concurenţa neloială din turism se manifestă prin existenţa unor agenţii
care lucrează fără documente de plată, hoteluri (inclusiv de 5 stele) care
având cu 10% sub preţul contractat cu agenţia căreia i-a impus avans şi
clauze de penalizare, pensiuni rurale care nu respectă rezervările, dar
practic tarife la hotel (chiar dacă sunt scutite de taxe şi oricum oferă
servicii la nivelul preţului).
Cele mai mari preţuiri le au hotelurile din Bucureşti, unde există un
deficit de unităţi de cazare 2 şi 3 stele. Având în vedere ca România este
frecventată de turişti de condiţie modestă, trebuie dezvoltată o reţea de
hoteluri cu confort de minim 3 stele care să satisfacă atât pe cei care
circulă în interes de afaceri, cât şi grupurile turistice, respectiv
consumatorii cu venituri medii. Percepţia străinilor asupra cazării, a
preţurilor atracţiilor este pentru România, mai scăzută în comparaţie cu
destinaţii ca Turcia şi Grecia. Ţara noastră este deficitară datorită tarifelor
mari care se aplică pentru o gamă redusă de servicii. Se impune ca
marketerii din domeniul ospitalităţii să elaboreze şi să aplice o serie de
strategii şi politici de preţ fundamentate în mod ştiinţific care să conducă
la schimbarea percepţiei turiştilor cu privire la sistemul de preţuri şi tarife
din turismul românesc.
1.3. Fluxuri dezvoltate în turismul românesc.
Principalele zone geografice
Fluxul est-vest este generat din interesul sporit al unor state
occidentale pentru bazinul Dunării, necesar de altfel pentru asigurarea
unui echilibru al mişcărilor turistice la nivel european, în noul context al
unificării şi integrării. 13În turism s-au mai dezvoltat şi alte fluxuri asociate
13 Ionel Muntele,Corneliu Iaţu,Geografia Turismului,Concepte,Metode şi Forme de Manifestare Spaţio-
Temporală, Editura Sedcom Libris, 2003, pag. 172-173.
19
19
produsului turistic de bază. În turism s-au mai dezvoltat şi alte fluxuri6
asociate produsului turistic de bază.14
În literatura de specialitate, acestea sunt clasificate astfel:
fluxul negocierilor şi al tranzacţiilor care se derulează între
partenerii actului de schimb, respectiv între prestatorii propriu-zis de
servicii turistice (unităţi de cazare, alimentaţie, transportatori, etc.),
intermediari (turoperatori, agenţii de turism detailiste, receptoare, asociaţii
de rezervări, organizatori de voiaje în autocar etc.) şi turişti. Aceste
tranzacţii nu vizează un bun material tangibil şi o ofertă de prestaţii.
Serviciul de distribuţie asigură atât puncte de comercializare (directă sau
avans) cât şi spaţii pentru negocierea tranzacţiilor;
fluxul titlului de proprietate (asupra unor servicii care urmează sa
fie prestate ulterior), concretizate prin cumpărarea unui drept de consum
(rezervarea unui loc într-o structură de primire sau mijloc de transport
turistic);
fluxul promoţional care precede cumpărarea şi însoţeşte prestaţia,
cuprinde un ansamblu de mesaje şi informaţii destinate pieţei turistice şi
consumatorilor turistici potenţiali. Acest flux are rolul de a asigura
creşterea eficienţei activităţii de distribuţie şi de a facilita promovarea
produselor turistice;
fluxul informaţional include totalitatea operaţiilor de transmitere a
tuturor informaţiilor necesare procesului de distribuţie, atât pe circuitul de
la prestatorul de servicii turistice la consumator (detalii privind
caracteristicile acestora, modificările care pot interveni între momentul
vânzării şi cel al prestării), cât şi pe ruta inversă – de la turist la prestator
(informaţii referitoare la gradul de satisfacere de către produsul turistic a
cerinţelor clienţilor, reclamaţiile, preferinţele, sugestiile acestora,
tendinţele pieţei). Intermediarii din industria ospitalităţii transmit
informaţii şi acordă asistenţă de specialitate clienţilor în ceea ce priveşte
itinerarele posibile, modalităţile de realizare a călătoriilor, variantele de
destinaţii turistice ce pot fi alese, ofertele de servicii disponibile, precum
şi avantajele şi inconvenientele fiecăreia dintre acestea;
fluxurile finanţării, riscului, comenzilor şi plăţilor (decontărilor);
veniturile din vânzări sunt încasate şi transmise către furnizorii de prestaţii
turistice prin intermediul serviciului de distribuţie.
Deoarece produsele turistice sunt perisabile şi nu pot fi stocate
pentru a satisface o cerere viitoare, furnizorii acestora sunt determinaţi să
conceapă şi să aplice o politica de distribuţie care să asigure o valorificare
optimă a potenţialului turistic propriu prin apelarea la diverse categorii de
intermediari. De exemplu, o cameră rămasă astăzi neocupată nu poate fi
14 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.76-79.
20
20
închiriată mâine de doua ori. Perisabilitatea serviciilor turistice este
contracarată în industria ospitalităţii prin faptul că intervine distribuţia
care are rolul de a permite vânzarea acestora în avans faţă de momentul
prestării. Voiajele sunt perfectate, de regula, cu mult timp înaintea
consumării propriu-zise a serviciilor angajate şi achitate. Acest lucru este
posibil prin intermediul operaţiunilor de rezervare a serviciilor turistice
prin canale de distribuţie directe de către turist şi prin canale indirecte,
respectiv de către intermediari.
Distribuţia în turism are rolul de a adopta oferta turistică la cerere, în
urma unor activităţi de cercetare a pieţei de referinţă şi de a facilita
achiziţionarea şi consumarea serviciilor turistice de către clienţii care
preferă sa cumpere, anterior plecării, produsul turistic prin canale de
distribuţie care-l aduc mai aproape. Produsul turistic care este imaterial şi
intangibil, este distribuit doar ca informaţie, imagine şi ambianţă, iar
achiziţionarea lui înseamnă doar accesul la un drept de consum viitor,
confirmat şi garantat printr-un titlu turistic. Încrederea consumatorilor în
acest titlu şi în calitatea prestaţiilor turistice viitoare depinde de imaginea
pe care o are intermediarul ales pentru comercializarea produselor în
rândul clientelei potenţiale. Aici autoritatea economică a distribuitorului
influenţează imaginea produsului turistic. Funcţia principală a distribuţiei
este de a asigura transferul serviciilor turistice de la prestatori şi
consumatori, care nu mai este îndeplinită prin faptul ca, o imagine
nefavorabilă a intermediarului generează nevalorificarea capacităţilor
contractate de către acesta. Una din funcţiile distribuţiei constă în
contactarea consumatorilor potenţiali, ceea ce presupune căutarea,
descoperirea şi comunicarea cu aceştia. Deoarece contactarea directă a
consumatorilor potenţiali este dificila şi costisitoare, unităţile prestatoare
de servicii turistice recurg la distribuţia prin intermediari. Acesta permite
atât reducerea numărului de contacte în vânzare pentru furnizori (şi de
cumpărare pentru turişti), cât şi creşterea volumului de vânzări realizat
printr-o mai buna acoperire geografică a zonelor generatoare de clientela
turistica. Comercializarea produselor turistice se realizează fie printr-o
distribuţie directa în care prestatorii îşi vând serviciile nemijlocit turistului
– consumator final, fie printr-o distribuţie indirecta (mediata), caz în care
se apeleză la intermediari. Aceştia sunt localizaţi atât în cadrul pieţelor
emitente de turişti (agenţii de voiaj, turoperatori, birouri de vânzare ale
firmelor de transport, centre de rezervări de locuri de cazare etc.), cât şi la
locul de destinaţie a voiajelor (agenţii receptoare specializate în primirea
turiştilor).15
Pe piaţa turistică românească putem identifica o serie de strategii
adoptate de operatorii din industria ospitalităţii, stabilite de fiecare din
15 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.76-79.
21
21
aceştia în funcţie de segmentele ţintă de turişti, obiectivele urmărite, de
potenţialul propriu, de strategiile concurenţelor în domeniu, de influenţa
canalelor de distribuţie asupra volumului vânzărilor, de relaţiile anterioare
cu distribuitorii etc.16
Agenţii economici din turismul românesc, în general, pot apela la
una din următoarele strategii de distribuţie: distribuţie intensivă,
distribuţie selectivă şi distribuţie exclusivă.
Poate fi aplicată cu succes distribuţia intensivă, care îmbină
vânzarea directa (turismul neorganizat) cu comercializarea prin diverşi
intermediari a produsului turistic (forma organizata).
În cazul alegerii şi utilizării acestor intermediari de pe piaţa turistică
internă sau internaţională care sunt consideraţi a desfăşura o activitate
eficientă, se recurge la o distribuţie selectivă. Pe piaţa turistică
românească se selectează agenţiile turoperatoare mari, care se bucură de
un renume atât pe piaţa turistică românească cât şi pe cea externă şi pot
asigura prestarea unor servicii de calitate.
Când pe o anumita piaţa activează un turoperator cu o mare putere
comercială, care dezvoltă o politică de promovare activă şi poate influenţa
o clientelă numeroasă pentru structurile turistice romaneşti competitive pe
plan internaţional şi care deţin o experienţă valoroasă pe acele pieţe
externe, atunci este folosită distribuţia exclusivă.Această strategie este
indicata pentru structurile turistice romanesti competitive pe plan
internaţional si care deţin o experienţă valoroasă pe acele pieţe externe.
Analizând piaţa turistică autohtonă se remarcă o tendinţă de
specializare a turoperatorilor, care oferă pachete de servicii de cazare şi
masă în diferite formule, asigurări de sănătate, carte verde etc. pe câteva
paliere de preţuri. Pentru a exemplifica menţionăm cazul uneia din cele
mai mari agenţii turoperatoare din România – Marshal Turism, care s-a
specializat pe turismul de afaceri, de lux.
Una dintre problemele din România în domeniul comercializării
serviciilor turistice este aceea că o serie de structuri de primire au adoptat
politici de distribuţie directă a locurilor de cazare prin care şi-au vândut
oferta la tarife mai mici chiar decât cele contractuale stabilite cu agenţiile
de turism partenere. Acest fapt a dus la nemulţumirea turiştilor organizaţi
(veniţi prin intermediul turoperatorilor) care au constatat că odată ajunşi la
recepţia hotelului, au plătit un preţ mai mare decât cel practicat de unitatea
de cazare pentru turiştii pe cont propriu. De remarcat, de exemplu, că în
Antalya nici un hotel nu se promovează singur, ci doar prin turoperatori.
La noi hotelierii fac concurenţa agenţiilor de turism, când de fapt este
nevoie de colaborare. Similar tendinţelor înregistrate pe plan mondial în
16 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.177-179.
22
22
politica de distribuţie din turism, pe piaţa autohtona se remarcă
manifestarea unui fenomen de integrare (concentrare) pe orizontala.
Pentru a exemplifica, pot fi menţioate dezvoltarea unor lanţuri
hoteliere ca:
- Continental, cu structuri de primire în Bucureşti, Târgu-Mureş,
Cluj, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Sibiu, Oradea, Iaşi, Sinaia,
Suceava;
- Intercontinental, ce include hotelurile Intercontinental şi Lido din
capitală, Rex din Mamaia, un hotel în Poiana Braşov şi altul la Băile
Felix;
- Ana, cu hotelurile Crown Plaza din Bucureşti şi Poiană Sportul,
Bradul în Poiana Braşov;
- Unita , cu 15 structuri de primire în Cluj, Iaşi, Suceava,
Bucureşti.
Peste 2000 de firme româneşti deţin licenţe de turism, iar dintre
acestea funcţionează aproximativ 1200, membre (unele dintre ele doar
formal) ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism – ANAT- fiind
doar 820. O ierarhizare realizată de agenţii, exclusiv după cifra de afaceri,
nu este concludentă deoarece foarte multe firme nu fac numai turism,
obiectul lor de activitate fiind foarte vast.
Rom Sind, de exemplu, unul dintre cei mai mari turoperatori,
desfăşoară pe lângă activitatea specifică de agenţie şi o activitate hotelieră,
de transport şi de alimentaţie publică.
Totuşi, între primele zece clasate, în funcţie de cifra de afaceri pot
fi menţionate Rom Sind, Marshal, Travel, Paralela 45, ONT Carpaţi,
Olimpic Internaţional, Happy Tour – care deţin 50% din piaţă.
Agenţiile de turism receptoare de la noi din ţara sunt amplasate, în
staţiunile balneo-climaterice şi au rolul de a primi şi repartiza locurile de
cazare şi servire a mesei celor sosiţi în staţiune. În România sunt
cunoscute sub denumirea de Birouri de Recepţie ale staţiunii şi au rolul de
a plasa turiştii, în funcţie de categoria unităţii de cazare solicitate şi plătite.
Un turist care a plătit pentru a fi cazat la vile, va fi repartizat
individualizându-se vila, camera, etc. În legătură cu această categorie de
intermediari se impune constituirea unui număr mai mare de astfel de
agenţii receptoare care au un rol deosebit în facilitarea cunoaşterii
anumitor zone turistice. O parte din actualele agenţii de turism generaliste
se vor specializa, pe activitatea de primiri, deoarece acest sector este
insuficient dezvoltat pe piaţa turistică romanească, unde se preferă
activitatea de ieşiri, adică distribuţia şi promovarea destinaţiilor străine.
Comparând situaţia de la noi din ţara cu practica turistică din alte
state ale lumii am constatat ca în România nu exista pana la această dată,
un sistem de rezervări on-line şi nici o bază statistică referitoare la sumele
de bani care circulă în sectorul turistic. Ca urmare, considerăm că se
23
23
impune crearea unui astfel de sistem modern de rezervări prin Internet,
care sa permită oricui, din orice colţ al lumii, să-şi facă rezervări la
hotelurile din România şi să plătească în acelaşi timp.18
Delimitarea principalelor zone turistice regionale dezvoltate în
România, se bazează pe o analiză de sinteză, ce are în vedere:19
- gradul de concentrare, valoarea şi varietatea resurselor turistice;
- dispunerea acestora în raport cu marile forme şi unităţi ale reliefului;
- configuraţia reţelei de cai de comunicaţie care asigura accesul la zone
şi obiective;
- situarea structurilor turistice, ca punct de plecare către aceste zone.
Această analiză evidenţiază prezenţa a trei mari tipuri de zone de
concentrare turistica:
1- Zone cu o mare concentrare de obiective turistice naturale şi
construite, deosebit de valoroase şi variate, favorabile dezvoltării
complexe a funcţiei turistice. Aici există 16 zone turistice cu punctajele
cele mai mari (50-67 fata de un maxim ce ajunge la 70).
2- Zone cu obiective turistice naturale şi/sau culturale valoroase,
favorabile dezvoltării unor forme de turism specific. Aici intra 16 zone cu
un punctaj intre 35-45 din acelaşi maxim, ierarhizarea acestor zone este
prezentata în Tabelul 1.2.
3 - Zone cu câteva obiective turistice naturale şi/sau culturale,
valorificate pe plan local. Această categorie are un punctaj sub 35, iar
zonele se găsesc concentrate, în majoritate, în zonele joase de podiş şi
câmpie, cu forme mai scunde, domoale, cu un grad înalt de împădurire şi
mai puţin accesibile turiştilor, în Platforma Someşului, Podişul Sucevei,
unde predomină terenurile agricole: pe Valea Dunării, Siretului, Prutului,
Câmpia Olteniei şi de Vest unde monotonia spaţiului şi amenajările
agricole, predominanţa spaţiilor rurale sunt elemente mai puţin atractive
pentru turişti.
20Ierarhizarea zonelor turistice după valoarea potenţialului turistic.
Tabelul1.2 DENUMIREA ZONEI TURISTICE VALOAREA
1 - 2 Vâlcea – Câmpulung - Muscel 67
1 - 2 Porţile de Fier – Valea Cernei 67
3 Braşov – Bucegi – Valea Prahovei 65
4 - 6 Bihor – Ţara Moţilor 64
4 – 6 Bistrita-Calimani-DepresiuneaDornei 64
4 – 6 Bucovina 64
7 Delta Dunării – Nordul Dobrogei 60
8 Retezat- Haţeg – Cetăţile Dacice 57
18 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.177-179. 19 Melinda Cândea, Potenţialul Turistic al României şi Amenajarea Turistică a Spaţiului, Editura
Universitară, 2003, pag. 32,35, 36-37. 20 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritorilului, Planul de amenajare a teriotoriului,
Secţiunea turism, 1995-1998.
24
24
9 – 12 Litoralul amenajat al Marii Negre 56
9 – 12 Munţii Rodnei – Borsa 56
9 – 12 Neamţ – Bicaz 56
9 – 12 Semenic-Depresiunea Caraş-Cheile Nerei 56
13 Maramureş – Oaş 54
14 Gorj 51
15 – 16 Ţinuturile Oltului Superior 50
15 – 16 Vrancea 50
17 - 19 Marginimea Sibiului (Sibiu )Tara Oltului 45
17 – 19 Municipiul Bucureşti 45
17 – 19 Oradea şi împrejurimile 45
20 Timişoara şi împrejurimile 42
21 – 24 Iaşi şi împrejurimile 40
21 – 24 Târgu Mureş şi împrejurimile 40
21 – 24 Ţinuturile Mureşului inferior 40
21 – 24 Cluj – Dej şi împrejurimile 40
25 Târnava Mare 39
26 – 27 Fagaraş – Iezer 38
26 – 27 Munţii Parâng – Lotru 38
28 Valea Teleajenului Superior şi Mijlociu 37
29 – 30 Ţnuturile Văii Buzăului 36
29 – 30 Valea Muresului Superior 36
31 – 32 Ţinuturile Dunării de Jos (Galati, Brăila) 35
Ierarhizarea zonelor turistice după potenţial şi reteaua de căi de
comunicaţie (date 1998).21
Tabelul 1.3 LOCUL DENUMIREA ZONEI TURISTICE VALOAREA
1 Litoralul Marii Negre, amenajată turistic 30
2 – 4 Braşov – Bucegi – Valea Prahovei 29
2 – 4 Mărginimea Sibiului, Sibiu, Ţara Oltului 29
2 - 4 Porţile de Fier, Valea Cernei 29
5 – 7 Valcea, Câmpulung – Muscel 26
5 – 7 Valea Oltului Superior 26
5 – 7 Municipiul Timişoara şi împrejurimile 26
8 Cursul Mureşului inferior 25
9 – 11 Municipiul Bucureşti şi împrejurimile 24
9 – 11 Gorj 24
9 – 11 Municipiul Oradea şi împrejurimile 24
9 – 11 Bistriţa -Călimani -Depresiune Dornelor 24
12 – 15 Bucovina 22
12 – 15 Cluj –Dej şi împrejurimile 22
12 – 15 Municipiul Iaşi şi împrejurimile 22
16 – 18 Neamt – Bicaz 20
16 – 18 Municipiul Targu Mureş şi împrejurimile 20
16 – 18 Maramures - Oas 20
19 – 20 Tinuturile Tarnavei Mari 19
19 - 20 Tinuturile Dunarii de Jos 19
21 Bihor – Ţara Motilor 18
22 – 24 Delta Dunarii – Nordul Dobrogei 17
22 – 24 Retezat – Depresiunea Hategului – Catatile Dacice 17
22 – 24 Valea Muresului Superior 17
21 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Planul de amenajare a teritorului, Secţiunea
turism, 1995-1998.
25
25
25 Lunca Dunării 16
26 Vrancea 15
27 – 32 Munţii Rodnei – Borsa 13
27 – 32 Semenic – Depresiunea Caras – Cheile Nerei 13
27 – 32 Muntii Fagaras – Iezer 13
27 – 32 Muntii Parang – Lotrului 13
27 – 32 Valea Teleajenului Superior şi mijlociu 13
27 - 32 Valea şi ţinuturile Buzăului 13
Ierarhizarea (pe categorii) a zonelor turistice după surse, echiparea
turistică şi reţeaua de căi de comunicaţii.22
Tabelul 1.4
Pozitia
Denumirea zonei
Valoarea
potent.
turistic
Valoarea
infrastr.
turistice
Total
1 Braşov-Bucegi-Valea Prahovei 65 29 94
2- 3 Porţile de Fier – Valea Cernei 67 26 93
2 -3 Vâlcea, Campulung – Muscel 67 26 93
4 -6 Bucovina 64 22 86
4 -6 Litoralul amenajat turistic 56 30 86
4-6 Bistriţa-Căliman-Depresiunea Dornelor 64 22 86
7 Bihor-Ţara Moţilor 64 18 82
8 Delta Dunării-Dobrogea de Nord 60 17 77
9-10 Neamţ –Bicaz 56 20 76
9 - 10 Valea Oltului Superior 50 26 76
11 Gorj 51 24 75
12 -14 Maramureş – Oaş 54 20 74
12-14 Retezat-Depresiunea Haţegului-Cetăţile Dacice 57 17 74
12 -14 Marginimea Sibiului,Sibiu, Ţara Oltului 45 29 74
15 - 18 Munţii Rodnei-Borsa 56 13 69
15-18 Munţii Semenic-Depresiunea Caraş-Cheile Nerei 56 13 69
15 - 18 Municipiul Bucureşti 45 24 69
15 -18 Municipiul Oradea 45 24 69
19 Timişoara 42 26 68
20 Valea Mureşului superior 40 25 65
21 Vrancea 50 14 64
22 Cluj-Dej şsi imprejurimile 40 22 62
23 Municipiul Iaşi şi împrejurimile 40 22 62
24 Municipiul Tg. Mureş şi împrejurimile 40 20 60
25 Valea Târnavei Mari 39 19 58
26 Tinuturile Dunării de Jos 35 19 54
27 Valea Mureşului Superior 36 17 53
28 - 30 Munţii Parâng-Lotru 38 13 51
28 - 30 Munţii Făgăraş-Iezer 38 13 51
28 - 30 Lunca Dunăarii 35 16 51
31 Valea Superioară şi Mijlocie a Teleajenului 37 13 50
32 Valea şi ţinuturile Buzăului 36 13 49
22 Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajarii Teritoriului, Planul de amenajare a turismului, Secţiunea
turism 1995-1998.
26
26
Valoarea potenţialului turistic prin organizarea şi desfăşurarea
diferitelor forme de turism presupune amenajarea şi organizarea spaţiului
respectiv, adaptarea lui la cerinţele şi nevoile turiştilor, dar şi protejarea şi
conservarea lor. Aceste forme de turism care s-au dezvoltat pe piaţa
turistică sunt: turism cultural, turism rural, turism natural (ecoturism,
turism de aventură), turism montan şi de litoral, turism de afaceri.
Ecoturismul are o legătură mai puternică cu turismul cultural şi rural. În
ecoturism motivaţia este aprecierea naturii şi a tot ce este legat de cultura
locului, în timp ce turismul de avergură este ca un exerciţiu fizic sau ca o
provocare într-un mediu natural. Ecoturismul este în mare parte individual
şi practicat la scară mică, concentrându-se pe capacităţi turistice reduse
(ca număr de locuri).
Analiza SWOTT prezentată la ecoturism în cadrul dezvoltării
regionale atestă rolul benefic al acestei activităţi în România: 23
Puncte tari:
- îmbinarea armonioasă, proporţională a formelor de relief cu potenţial
ecoturistic atât complementar cât şi variat;
- procentul mare de ocupare a populaţiei în sectorul primar (35%);
- crearea unei reţele de parcuri naţionale şi naturale, rezervaţii, ariile
protejate ocupând 5,6% din suprafaţa României, proces asemănător unor
ţări care au înregistrat succes în derularea programelor ecoturistice;
- existenţa investiţiilor străine directe;
- poziţia geografică favorabilă faţă de ţările emitente şi apropierea faţă
de alte regiuni turistice din Asia de Sud – Vest, Africa etc.;
- spaţii de cazare excedentare (staţiuni, hoteluri, pensiuni agroturistice
etc.);
- posibilitatea creării unor pachete mixte ( turism religios – ecoturism-
Regiunea de N-E, turism cultural- ecoturism – Regiunea de Centru, turism
balnear – ecoturism);
Puncte slabe:
- existenţa unor regiuni monoindustriale cu probleme de impact asupra
mediului;
- PIB redus comparativ cu alte state UE (4,5 ori mai mic);
- poluări punctuale şi imaginea unor ţări cu probleme de mediu; -
- îmbătrânirea populaţiei, mai ales în mediul rural;
- regiuni cu densităţi mari ale populaţiei, cu fenomene de şomaj;
- nerespectarea reglementărilor privind regimul de management al
fondului forestier (Maramureş, Suceava, Arad, Prahova etc.);
- întârzierea punerii în funcţiune a administraţiilor parcurilor;
- imaginea unei ţări cu risc al infracţionalităţii, deşi media este de 5-9
acte/ 100 000 locuitori (1999), corupţie nesoluţionată.
23 Elena Matei, Ecoturism, Editura Top Form, 2004, pag.134,137.
27
27
Oportunităţi:
- crearea de locuri de muncă şi trecerea unui procent din populaţia
ocupata în agricultură, în sectorul serviciilor- turism- transport;
- cost redus al investiţiilor în prima faza de dezvoltare;
- revalorificarea prin ecoturism a unor structuri turistice neutilizate
eficient;
- atragerea unor investiţii străine;
- conservarea şi protejarea mediului, educaţia ecologică a turismului,
populaţiei;
- atragerea unui segment al elitei turistice din ţările dezvoltate.
Riscuri:
- comportamentul negativ al unor segmente de populaţie şi al
personalului din turism;
- confundarea ecoturismului cu turismul cinegetic;
- evaziunea fiscală, în condiţiile unei legislaţii instabile sau a
suprafiscalităţii practicate în România;
- reconversii dificile şi lipsa fondurilor bugetare ce caracterizează
multe din economiile locale;
- emigrarea forţei de muncă în alte state, unde câştigurile sunt mai
sigure în comparaţie cu fostele ţări socialiste.24
Cele prezentate mai sus, relevă potenţialul de care dispune România
în dezvoltarea şi promovarea ecoturismului.
24 Elena Matei, Ecoturism, Editura Top Form, 2004, pag.134,137.
28
28
CAPITOLUL II
AGENŢII DE TURISM. STRUCTURI ŞI STRATEGII
2.1 Agenţiile de turism pe piaţa românească
Pe piaţa românească, concentrarea activităţii agenţiilor de turism se
află într-un stadiu embrionar.
Până în 1989, pentru voiajele în ţară, funcţia de turoperator o
îndeplineau oficiile judeţene de turism, iar pentru trimiterile în străinătate,
Romextur – cu sediul în Bucureşti – deţinea monopolul absolut.
Abia în anul 1998 prin două acte normative* s-a procedat la
împărţirea agenţiilor – prin licenţiere – în agenţii de turism
“turoperatoare” şi agenţii de turism “detailiste”. Începând cu anul 2001 au
fost aduse unele îmbunătăţiri legislative, care în problema licenţierii, nu
au adus modificări de esenţă privind condiţiile de acordare a licenţei şi
brevetului de turism.** Un număr redus de agenţii în frunte cu O.N.T.
Carpaţi Bucureşti, au înfiinţat Asociaţia Tour Operatorilor din România
(ATOR).25
26Agenţiile de turism au fost create ca rezultat al dezvoltării şi
intensificării circulaţiei turistice, avănd rolul unor societaţi comerciale de
distribuţie pentru facilitatea contractelor organizate între clientela turistică
potenţială din ţara de resedinţă (zona, localitatea etc.) a turiştilor şi firmele
prestatoare de servicii turistice (hoteluri şi restaurante, societăţi de
transport, de agrement etc.) din zona receptoare, aleasă de turişti ca
destinaţie pentru vizitare şi petrecerea concediilor şi sunt de două feluri:
• Agenţia detailistă furnizează publicului informaţii asupra
posibilităţilor de voiaj, cazare şi asigurare a serviciilor suplimentare,
informaţii despre tarife şi condiţiile de exectuare a prestaţiilor. De
asemenea ele sunt autorizate de către furnizorii lor să vândă respectivele
servicii la tarifele precizate. În contractul de vânzare a produsului turistic
* Hotărârea Guvernului nr. 513/1998 şi Ordinul M.T. nr. 125/1998. ** Hotărârea Guvernului nr. 238/2001. 25 Nicolae Lupu, Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Editura Economică,
2003,pag.127,129. 26 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.90,92.
29
29
(bilet, voucher) se şi precizează, de altfel, ca agenţia acţionează ca
intermediar.27
• Agenţia angrosistă (turoperatoare) concepe, pregăteşte şi
comercializează produse turistice forfetare destinate a fi distribuite fie
direct, prin propriile oficii, fie prin agenţii detailiste.
Structura ofertei turistice a unei agenţii turoperatoare din România
care a adoptat o agenţie de diversificare a serviciilor ce variază de la
prestaţii simple până la cele complexe. Ilustrativ sunt prezentate
principalele activităţi ale unei agenţii turoperatoare:
- rezervări de locuri de cazare (inclusiv camere la particulari), masă,
transport;
- rezervări de bilete pentru spectacole: teatru, operă, concerte, manifestaţii
sportive;
- servicii de ticketing (vânzare de bilete de transport);
- organizări de sejururi, serii de odihnă şi tratament în staţiuni montane şi
pe litoralul Mării Negre;
- programe turistice de vânătoare şi pescuit, echitatie;
- organizări de recepţii, conferinţe, banchete, cockteil-uri;
- tururi pe diferite trasee turistice în România şi în străinătate;
- turism rural;
- excursii de studii şi tematice pentru elevi, studenti, institutii etc.;
- servicii rent a car, închirieri de autocare şi microbuze cu şoferi;
- asigurări pe timpul călătoriei;
- transferuri la/ de la aeroport şi gară;
- asigurare de ghizi- translatori şi personal de însoţire pentru grupuri de
turisti şi turisti individuali;
- secretariat (în timpul congreselor);
- consultanţă şi asistenţă turistică.
Turoperatorii concep produsul turistic incluzand un set minim de
servicii oferite la un preţ global atractiv, astfel încât sa stimuleze decizia
de acceptare a intregului aranjament turistic. Această strategie se bazează
pe faptul că, odată ajunşi la locul de sejur, turiştii vor manifesta o cerere
spontană de servicii turistice care să satisfacă preferinţele personale ale
acestora.
• Agenţiile de turism detailiste efectuează o gamă largă de activităţi
din care pot fi amintite:
- acordă asistenţă de specialitate turiştilor, furnizându-le informaţii şi
recomandări (servicii de consiliere) privind programele turistice posibile,
conceperea itinerarului, tarifele şi condiţiile în care se face vanzarea
serviciilor oferite (cazare, transport, alimentaţie, ghid, agrement etc.),
27 Alexandru Nedelea, Politici de Marketing în Turism, Editura Economică, 2003, pag.23-24, 101-102.
30
30
prezintă produsele turistice ale turoperatorilor cu ajutorul pliantelor şi al
altor materiale promoţionale;
- comercializează bilete de călătorie interne şi internaţionale (ticketing) la
avion, tren, autocar, vapor etc., pentru care reţine, de regulă, un comision
(cca 10%) din valoarea biletului;
- vând servicii individuale: rezervări de locuri în structurile de primire
turistice, agrement, tratament, asistenţă ghid, închirieri de autoturisme cu
sau fără şofer, obţinerea de vize turistice, asigurarea turiştilor, efectuarea
de transferuri, schimburi valutare, emiterea de cec-uri de călătorie,
expediere de bagaje etc.;
- utilizează sisteme de rezervare computerizată (Worldspan, Galileo,
Sabre etc.);
- încasează de la turişti contravaloarea produselor turistice ale
turoperatorilor;
- întocmesc baza de date privind clienţii, necesare atât lor, cât şi
organizatorilor de voiaje, urmărind tendinţele şi preluând sesizările,
reclamaţiile şi preferinţele fiecărui segment al entităţilor consumatoare.
Agenţiile de turism selecţionează unităţile de cazare ale căror servicii
de distribuire către turişti ţin cont de o serie de criterii precum:
- reputaţia în privinţa onorării rezervărilor;
- reputaţia prestării unor servicii de calitate;
- colectarea uşoară a comisionului;
- nivelul tarifelor camerelor;
- eficienţa sistemului de rezervare;
- rata comisionului;
- sistemul computerizat de rezervare;
- relaţiile cu reprezentanţii de vânzări ai hotelului.
În condiţiile în care agenţiile de turism detailiste vin în contact
direct şi permanent cu o clientelă fidelă şi stabilă, ale carei preferinţe îi
sunt tot mai bine cunoscute, se configurează o tendinţă a acestora de a
prelua şi funcţia de concepere şi asamblare de programe turistice,
devenind astfel agenţii turoperatoare.
28Agenţiile de turism care s-au dezvoltat în ţara noastra sunt grupate
în funcţie de domeniul de activitate dar şi în funcţie de numărul de
angajaţi.
28 Nicolae Lupu, Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Editura Economică, 2003,
pag.130.
31
31
Top Naţional al Agenţiilor de Turism(anul2000).29
Tabelul 2.1
Rang Agenţia
de turism
Sediul
central
Rata
profitului
%
Efortul de
dezvoltare (în
mil./lei angajat)
Prductivitatea
(mld./lei
angajat)
Grupa de
întreprinder
i
1 World
Travel Bucureşti 3 5006,6 6,8 micro
2 Marshal
Turism Bucureşti 1 0,1 4,1 mare
3 Happy
Tour Bucureşti 2 5,6 7,2 mare
4
Olimpic
Intl.
Turism
Bucureşti 2 0,3 5,9 mică
5 Qual
Tours Timişoara 11 2,7 5,3 mică
6
Ing.
Develop-
ment
Bucureşti 2 0,5 5,7 micro
7 Eximtur Cluj-
Napoca 2 0,3 4,1 mică
8
Prompt
Service Air
Bucureşti 2 0,1 5,7 mică
9
România
Intl
Touring
Bucureşti 3 0,3 4,8 micro
10 Paralela
45 Turism Bucureşti 2 7,0 2,1 mijlocie
11 Mara Two
Services Bucureşti 4 1,6 4,5 micro
12
Business
Travel
Turism
Bucureşti 26 0,9 2,8 mică
Media 5 4,9
Dintre acestea se remarcă şi agentia DACIA TOUR care a devenit
de la 1 aprilie 2004 - ŢIRIAC TRAVEL. Această agenţie este o agenţie
detailistă deoarece se ocupă în plan turistic, cu vânzarea ofertelor turistice
de la alte agenţii turoperatoare acreditate Thomas Cook, cum este agenţia
Românul Tours.
29 Nicolae Lupu, Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Editura Economică, 2003,
pag.130.
32
32
2.2. Agenţia de turism Dacia Tour/Ţiriac Travel
(studiu de caz)
2.2.1.Profilul de activitate al agenţiei Dacia Tour/Ţiriac Travel.
Strategii
Agenţtia de turism Dacia Tour a fost înfiinţată în 1993. Pâna în
1996, în baza unui împrumut de 30 000$ de la banca Ion Ţiriac şi de la
banca Société Générale a început să-şi dezvolte producţia de ticketing.
Activitatea sa a cunoscut noi dimensiuni după anul 1996 când a fost
cumparată de compania Ion Ţiriac Air. Compania Ion Ţiriac Air se ocupa
cu închirierea avioanelor şi elicopterelor pentru vipuri, oameni de afaceri
romani şi străini. Sediul companiei Ion Ţiriac Air este în Bucureşti, în
apropierea aeroportului Otopeni. Oferta acestei companii cuprinde:
• avioane:
- Jet Galaxy cu 9 locuri şi costă 4500Eur+TVA;
- Boeing 737 ce costă 6700Eur +TVA la începutul lunii lui 2004.
• elicoptere:
- Bell 206 L1 cu 5 locuri care costă 800Eur+TVA;
- Augusta 109 Power cu 6 locuri şi costă 900Eur+ TVA.
Oferta este destinată oamenilor de afaceri străini şi români cât şi
vipurilor.
Dacia Tour a devenit Ţiriac Travel la inceputul lui Aprilie 2004. Până
atunci s-a numit Dacia Tour.
Dacia Tour se împarte în 5 departamente: departamentul de
contabilitate, de marketing şi vânzări, de turism, de ticketing şi secretariat.
În cadrul agenţiei Daciei Tour sunt 17 angajaţi dintre care: trei angajaţi în
departamentul de ticketing, un angajat în departamentul de turism, unul la
secretariat, opt la departamentul de marketing şi vânzări şi patru angajaţi
la departamentul de contabilitate. Holdingul agenţiei este situat în
Bucureşti. Din holding fac parte departamentele de marketing, turism,
contabilitate şi secretariat, iar departamentul de ticketing este separat.
Cifra de afaceri a acestei agenţii este de 10 000 euro/lună şi depinde de
rata de vânzărilor.
În perioada 1996-1998 agenţia “Dacia Tour” a avut şi subagenţi la
Timişoara, Târgu Mureş, Oradea. Biletele de avion pentru cursele interne
erau oferite contra unui comision de 30%, deci oferta de ticketing era
atunci în amploare. Începând cu aprilie 1999 agenţia îşi promovează
activitatea turistică făceând mai mult turism internaţional decât turism
intern. Ea este o agenţie detailista şi vindea în acea perioadă ofertele
33
33
turistice ale agentului turoperator Românul Tours contra unui comision
de 20% sau 25%.30
Agenţia avea atunci oferte de grup la Londra (Marea Britanie),
Spania (Madrid), Italia (Roma), Egipt, Israel (Ierusalim) şi oferte
individuale ce conţineau un program pentru vizitarea muzeelor,
moscheelor şi peisajelor turistice din respectiva ţară, incluzând şi
transportul, cazarea şi masa. Ofertele turistice de grup nu s-au mai vândut,
iar agenţia a început sa facă numai turism individual oferind transport,
cazare şi masă pentru oamenii de afaceri şi vipuri în străinătate precum şi
în ţară (la hoteluri din Bucureşti ca: Intercontinental, Hilton, Bucureşti,
Lido, Sofitel, Crown Plaza). Conform analizei swott acest lucru a fost
evidenţiat ca punct slab pentru Dacia Tour la oferta turistică de grup, din
cauza neloialităţii clienţilor, oferta de grup nu s-a mai vândut, avându-se
unele probleme cu vizele turiştilor şi s-a renunţat la acest aspect,
practicându-se numai turismul individual. Agenţia este în colaborare cu
firmele Avis şi Hertz, pentru închirierea de maşini pentru turiştii străini,
dar şi cu alte agenţii de turism ca Ali Baba, ONT, Vacanţa Tours cărora le
vindea ofertele turistice contra unui comision de 25% sau 30%.
Un alt punct slab pentru Dacia Tour a fost folosirea subagenţilor de
ticketing care din punct de vedere al livrării plăţilor către Dacia Tour nu
erau bine organizate, unii fiind restanţi la plăţi. Aşa că Dacia Tour şi-a
schimbat politica şi personalul care trebuia să fie capabil să promoveze
activitatea agenţiei şi care a fost testat în acest scop.
În Septembrie 2000 s-a renunţat la subagenţi, vânzând direct
biletele de avion pe curse interne. Un punct tare pentru Dacia Tour este că
din 2001, datorită promovării vânzărilor cu ajutorul publicităţii (în Ziarul
Naţional şi în Pagini Aurii) precum şi prin Internet şi datorită
personalului calificat agenţia îşi îmbunătăţeşte activitatea turistică şi de
ticketing. În mod curent, agenţia îşi expune ofertele de ticketing şi de
turism pe Internet. De la începutul anului 2002, agenţia este în colaborare
cu firmele Corali, Euro-Fly Turism, Nordic Tours, Lar Tours, Triunghi,
vânzându-le programele turistice atât de grup cât şi individuale contra
unui comision de 30%. De la 1 Aprilie 2004, agenţia şi-a schimbat
denumirea şi a devenit Ţiriac Travel.
Sub acest nume agenţia impune o strategie ofensiva în marketing
adică impune acţiunea de a cuceri noi obiective şi de a dezvolta tot timpul
activitatea de marketing, cât şi structura ofertelor turistice.
Distribuţia în cadrul agenţiei Tiriac Travel este intensivă, adică
îmbină vânzarea directa cu comercializarea prin diverşi intermediari a
produsului turistic. Canalul de distribuţie este scurt şi permite vânzarea
30 www.ţiriac-travel.ro
34
34
ofertelor turistice şi de ticketing direct către client, adică de la vânzător
către client.
Strategia preţului scăzut este adaptată pătrunderii pe pieţe externe,
în care clientela are venituri modeste (Moldova, Ucraina, şi alte ţări ale
fostei Iugoslavii, Bulgaria).
Strategia preturilor forfetare apare în cadrul circuitelor sau sejururilor
active din România sub acţiunea „totul inclus” (ex. un preţ foarte scăzut
pentru turiştii francezi este ridicat pentru turistul autohton).
Strategia preţului ridicat ce poate fi aplicata pentru produsele
romaneşti de foarte buna calitate: circuitul Dracula,sejur în Sinaia sau
Poiana Braşov etc.
Preturile sunt diferite şi depind de calitatea pachetelor turistice, de rata
de vânzare şi de sezon.
Facilităţile oferite de Tiriac Travel atât pentru romani, cat şi pentru
străini sunt:
- rezervări la hoteluri din ţara şi străinătate;
- emiteri de bilete de avion în ţară şi în străinătate;
- tururi de oraş din ţara şi alte localităţi (Bucureşti, Sibiu, Braşov, Iaşi
etc.);
- transferuri aeroport-hotel-aeroport;
- închirieri de autoturisme si/ sau autocare cu şofer sau fără;
- consultanta turistica prin intermediul celui mai bun personal;
- asigurări medicale de călătorie (Allianz- Tiriac) pentru toate ţările
lumii;
- protocol şi evenimente speciale în salonul oficial al Aeroportului
Internaţional Otopeni sau în salonul de protocol al terminalului Ion Ţiriac
Air;
- servicii la cerere atât în ţara cât şi peste hotare.
Un alt produs oferit de Tiriac Travel sau Dacia Tour priveşte
organizarea de conferinţe, seminarii, simpozioane şi reuniuni în săli dotate
cu aparatură specifică conform solicitărilor clientului.
Agenţia Tiriac Travel este acreditata IATA din anul 1998
(Internaţional Association of Touring Agents). Agenţia are o reţea de
peste 40 de parteneri în România precum şi în ţări din Europa, America de
Nord şi de Sud, Asia şi Australia.
În domeniul ticketingului, datorită relaţiilor foarte bune pe care
Ţiriac Travel le are cu companiile aeriene care operează sau sunt
reprezentate în România, agenţia are posibilitatea de a oferi cele mai
avantajoase oferte de preţuri pe toate destinaţiile din lume, în funcţie de
condiţiile concrete ale călătoriei atât pentru pasageri individuali, cât şi
pentru grupuri. Ţiriac Travel este agent acreditat al companiilor Tarom,
Lufthansa, Austrian Airlines, KLM, British Airways, Air France, Alitalia,
35
35
Swissair, CSA, LOT, Malev, Turkish Airlines, Sabena, American
Airlines.31
2.2.2. Cererea şi oferta de produse turistice a agenţiei
Ţiriac Travel
Cererile de oferta sunt mai mari mai ales în domeniul ticketingului
dar şi în turism. Agenţia are peste 6000 de clienţi pe an care cumpără
ofertele acesteia.
Oferta turistică a agenţiei Ţiriac Travel cuprinde:
- circulaţia turiştilor atât în ţară cât şi în străinătate;
- oferte turistice în ţară şi în străinătate;
- forme de plată folosite în turism: cash, virament prin banca Ţiriac,
cărţi de credit (VISA, American Express, Eurocard, Mastercard, Diners
Club, JCB), cecuri. De obicei plata se achită înainte cu o săptămână,
pentru a se menţine locul, iar formarea grupului se face cu o lună înainte
de data plecării. O altă condiţie mai este ca o parte din sume să fie
achitate la începutul rezervării, iar restul se poate achita cu 2 zile înainte
de data plecării.
Plecări turişti români (prin agenţia Ţiriac travel)
Tabelul 2.2 Anul Plecări (mil)
1990 11 274 000
1991 9 078 000
1992 10 904 000
1993 10 756 000
1994 10 104 000
1995 5 737 000
1996 5 748 000
1997 6 243 000
1998 6 892 000
1999 6 274 000
2000 6 387 000
Cazarea pe noapte, de persoană, atât pentru turiştii străini cât şi pentru
turiştii români, în perioada 1990-2000 se reflectă în tabelele 2.3, 2.4.
31 www.ţiriac-travel.ro
36
36
Cazarea pe noapte - români, perioada 1990-2000.32
Tabel 2.3
32 www.ţiriac-travel.ro
37
37
Cazarea pe noapte - străini, în perioada 1990-2000.
Tabelul 2.4
Sosirile vizitatorilor străini în România, în perioada 1990-2000
Tabelul 2.5 Ani Sosiri(mil)
1990 6 531 000
1991 5 359 000
1992 6 401 000
1993 5 785 000
1994 5 898 000
1995 5 445 000
1996 5 205 000
1997 5 149 000
1998 4 830 000
1999 5 224 000
2000 5 236 000
38
38
Plecările vizitatorilor români în străinătate, perioada 1990-2000.33
Tabelul 2.6 Anul Plecări(mil)
1990 11 274 000
1991 9 078 000
1992 10 904 000
1993 10 756 000
1994 10 104 000
1995 5 737 000
1996 5 748 000
1997 6 243 000
1998 6 892 000
1999 6 274 000
2000 6 387 000
Oferta turistică a agenţiei Ţiriac Travel atat în ţară şi în străinătate a
cuprins:
a. oferte în ţară la Mamaia, Neptun, Saturn;
b. oferte în străinătate în Creta, Mykonos, Rhodos, Ibiza, Palma de
Mallorca, Malaga, Gran Canaria, Costa Rica, Larnaca, Malta, Paris,
Amsterdam, Barcelona, Dublin, Edinburg, Helsinki, St.Petersburg.
a. Mamaia:1. Complex Club Med, Mercur, Minerva: cazare 7 nopţi-
preţurile sunt variate în funcţie de data plecării:
- exemplu în Iunie este 1780 000lei;
- Iulie –3530 000 lei;
- August-6 110 000 lei;
- Septembrie-1560000 lei.
2. Ambasador: 7 nopţi cazare; preţuri:
- Iunie: 3 070 000 lei;
- Iulie: 3 600 000 lei;
- August: 6 400 000 lei;
- Septembrie: 3 070 000 lei.
3. Comandor: 4 450 00 lei;
4. Siret: 2 070 000 lei;
5. Parc: 2 300 000 lei;
Preţurile includ 7 nopţi cazare.
Neptun:
1. Hotel Majestic Olimp: 4 130 000 lei;
2. Hotel Miorita:2 300 000 lei;
3. Hotel Banat: 1 270 000 lei;
4. Hotel România: 1 690 000 lei;
33 www.ţiriac-travel.ro
39
39
5. Hotel Prahova: 1 150 000 lei;
6. Hotel Amfiteatru: 330 000 lei.
Preţurile includ 7 zile cazare.
Saturn :
1. Hotel Hora, Balada: 2 300 000 lei;
Hotel Corina: 1 350 000 lei în Venus.
În Jupiter-hotel Delta:1 230 000 lei.
Preţurile includ 7 nopţi cazare.
b. oferte turistice in strainatate:
1. Creta-602 euro.
2. Mykonos-628 euro.
3. Rhodos-600 euro.
4. Ibiza-576 euro.
5. Palma de Mallorca-592 euro.
6. Malaga-597 euro.
7. Gran Canaria-642 euro.
8. Costa Rica- 567 euro.
9. Larnaca&Limassol- 635 euro.
10. Malta – 1204 euro.
11. Paris—517 euro.
12. Amsterdam-526 euro.
13. Barcelona-600 euro.
14. Copenhaga-533 euro.
15. Dublin-621 euro.
16. Edinburgh-605 euro.
17. Helsinki-457 euro.
18. St.Petesburg-192 euro.
Pentru a avea o imagine de ansamblu a ofertei turistice pe anul 2004 a
firmei Ţiriac Travel, aceasta este prezentata in anexele V-XVII.
În domeniul ticketingului, rezervarea trebuie să se facă cu mai mult
timp în avans. În acest fel se poate asigura un loc şi o ofertă de tarif
avantajoasă.
Pentru a rezerva un loc în avion nu se achită nici o taxă, iar
rezervarea se face de regulă, la o singură agenţie, iar daca s-a făcut la mai
multe, acele rezervări se anulează automat chiar daca s-a cumpărat biletul.
În general, preţul este mai mic când călătoria include minim un
week-end pentru Europa, iar pentru zborurile spre alte continente minim o
săptămână, maxim 6 luni. În cazul în care nu exista date fixe de călătorie
este de preferat a se menţiona o perioada a plecării pentru a beneficia de
un preţ cât mai mic cu putinţă.
Cu cât perioada de şedere este mai mare cu atât tariful este mai
ridicat (in general, valabilitatea este pentru 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an).
40
40
Pentru perioade de şedere mai mici/mari ce nu îndeplinesc anumite
condiţii pe care le-am prezentat mai sus, tarifele sunt mai mari.
Biletul de tip doar dus se poate obţine doar dacă tipul de viză
permite acest lucru. Pentru vizele turistice este necesar un bilet dus-întors
cu data de întoarcere în perioada de valabilitate a vizei.
Copiii şi tinerii(pana la doi ani,2-12ani, 12-14ani), precum şi
persoanele de vârsta a treia(peste 50 de ani pentru femei şi peste 60 ani
pentru bărbaţi) beneficiază de tarife reduse, dar care diferă de la o
companie la alta. Copiii mici, sub 2 ani, au o reducere de 90% din tarif.
Persoanele peste 50 de ani la femei şi 60 la bărbaţi au o reducere de 50%
la fel ca şi copiii de peste 2 ani pâna la 14 ani. Exista o reducere de tarif şi
pentru studenţi şi pentru marinari.
Tarifele stabilite nu includ taxele de aeroport deoarece ele pot varia
în funcţie de ruta folosită. Acestea pot fi stabilite însă în momentul
rezervării.Taxele de aeroport sunt incluse când se menţionează acest lucru.
În cazul în care biletele emise sunt returnate se aplica penalităţi de
20%,30% sau 50%.
În cazul pachetelor de servicii ca: tururi, cazare în oraşe la
hoteluri, ghiduri etc., preţul final este mai bun decât aceleaşi servicii
cumpărate individual.
Forme de plata folosite: cash, virament prin banca Ţiriac, cărţi de
credit (VISA, American Express, Eurocard/Mastercard, Diners Club,
JCB), cecuri.
Companii aeriene cu cel mai mare trafic pe liniile regulate în domeniul
ticketingului.
Tabelul 2.7
Total pasg/km Din care pasg-km în
trafic intl.
% trafic intl. Faţă de
total pasg/km Companii aeriene
Mld. 1999 Rang
Mld. 1999 Rang
1999 1990 1999 1990
201,7 1 3 73,9 3 6 37 United
177,2 2 2 60,9 2 12 34 American
168,5 3 4 40,0 12 21 24 Delta
119,3 4 5 52,8 19 5 44 Northwest
113,2 5 6 111,1 1 1 98 British Airways
93,3 6 7 31,9 15 17 34 Continental
86,1 7 12 80,4 2 3 93 Lufthansa
83,7 8 13 64,4 6 8 77 Air France
82,9 9 9 65,6 4 2 79 JAL
66,7 10 8 - - - - US Airways
64,4 11 15 64,4 5 7 100 Singapore
59,2 - - 44,4 - - 75 Quantas
1.316,2 - - 689,8 - - 55 Total/medie
41
41
Japan Airlines şi Japan Air System au fuzionat sub numele de Japan
Airlines System.34
Ţări cu cel mai mare trafic pe liniile aeriene regulate.
Tabelul 2.8
Ţara Total pasg.-km Din care pasg.-km în
trafic intl.
% trafic intl. faţă
de totalul pasg.-
km
Mld. 1999 Rang
Mld. 1999 Rang
1999 1990 1999 1990
SUA 1.044,9 1 1 288,1 1 1 28
Japonia 162,8 2 4 91,5 4 3 56
Marea Britanie 160,4 3 3 153,1 2 2 95
Germania 105,2 4 7 97,0 3 4 92
Franţa 102,2 5 5 68,0 6 5 67
China 80,6 6 14 19,9 18 33 25
Australia 75,7 7 8 47,4 9 8 63
Olanda 71,3 8 10 71,2 5 7 100
Canada 65,3 9 6 43,7 10 9 67
Singapore 64,8 10 9 64,8 7 6 100
Coreea de Sud 55,7 11 16 48,5 8 13 87
Rusia 45,9 12 - 16,9 22 - 37
Total/medie 2.034,8 - - 1.010,1 - - 68
Se poate,in concluzie, spune că agentia Ţiriac Travel promoveaza
activitatile turistice şi de ticketing si oferă cele mai avantajoase preţuri la
hoteluri din ţară şi din străinătate,precum şi pentru transport aerian,atât
pentru turiştii străini cât şi pentru turiştii români.
34 www.ţiriac-travel.ro
42
42
CAPITOLUL III
INSTRUMENTE DE PLATĂ ŞI ASIGURĂRI
ASOCIATE ACTIVITĂŢILOR TURISTICE
3.1. Repere în dinamica şi structura veniturilor din
activitatea turistică
Veniturile din turism pentru multe ţări reprezentă o importantă sursă
de încasări valutare în structura balanţei de plăţi a acestora. Aceste
venituri sunt determinate, pe de o parte, de numărul de turişti veniţi din
străinătate, iar pe de altă parte, de oportunităţile oferite de ţara gazdă prin
serviciile şi produsele turistice oferite.
Analiza dinamicii încasărilor şi plăţilor pe perioada 1990-2000 relevă
în primul rând creşterea de ansamblu, în cifre absolute, ale celor două
poziţii, la nivel mondial a turismului internaţional.
Astfel, în tabelul 3.1 care reprezintă balanţa de plăţi a turismului
internaţional evidenţiază că între anii 1990 până în 1993, veniturile din
turism erau mai mari ca plăţile din turism, obţinându-se astfel intrări nete
de valută în sumă de 3 milioane $USD în anul 1990 şi de 2 milioane
$USD în anul 1993. Veniturile din turism în anul 1990 erau de 106
milioane de $ şi plăţile erau de 103 milioane de $; în anul 1991 existau
venituri de 145 milioane de $ şi plăţi de 143 milioane de $; în anul 1993
existau venituri de 197 milioane $ şi plăţi de 195 milioane $. Începând cu
anul 1994 până în anul 2000 veniturile din turism erau mai mici ca plăţile,
evidenţiindu-se un deficit de venituri în turismul internaţional. Astfel, în
anul 1994 a existat un deficit de venituri de 35 milioane $ iar în 2000
pierderi de 36 milioane de $. În anul 1995 erau pierderi de 107 milioane
de $, în 1996, pierderile se estimau la 137 milioane de $, în 1997-pierderi
de 257 milioane $, în anul 1999-pierderi de 143 milioane de $ în turismul
internaţional. Veniturile în anul 1994 erau de 414 milioane de $ iar plăţile
de 449 milioane $, în anul 2000 existau venituri de 364 milioane $ şi plăţi
de 400 milioane $.35
35 Nicolae Neacsu, Andreeea Cernescu, Economia turismului, Editura Uranus, 2002, pagina 102.
43
43
Balanţa de plăţi a turismului internaţional Mil.$
Tabelul 3.1 Ani Încasări Plăţi Sold
1990 106 103 +3
1991 145 143 +2
1992 262 260 +2
1993 197 195 +2
1994 414 449 -35
1995 590 697 -107
1996 529 666 -137
1997 526 783 -257
1998* 260 458 -198
1999* 252 395 -143
2000* 364 400 -36
*variaţiile foarte mari se datorează unor modificări de natura
metodologica.
Poziţia diferitelor ţări, din punct de vedere a veniturilor şi
cheltuielilor asociate turismului însă este diferită. Numărul celor ce îşi
petrec vacanţele în străinătate, din spaţiul european este dominat de turiştii
germani, englezi, francezi, italieni, spanioli evidenţiaţi în tabelul 3.2.
În anul 2000 numărul sosirilor de turişti din întreaga lume care au
călătorit în străinătate a fost de 697 milioane, cu o creştere de 6,8% faţă de
anul 1999. În anul 2001 numărul sosirilor a scăzut cu 1,1% la 689
milioane, înregistrându-se o restrângere a activităţii de turism internaţional
la scară mondială.
Rata medie a plecărilor în străinătate pentru 12 din ţările Uniunii
Europene este de 61,5% (tabel 3.2). Majoritatea europenilor îşi
organizează singuri voiajele. Unul din doi recurge la agenţiile de voiaj, iar
15% fac apel la agenţii pentru a-şi procura un bilet de avion sau pentru
înscrierea într-un voiaj organizat.
Numărul vacanţierilor şi rata plecărilor în vacanţa.36
Tabelul 3.2
Rang Ţara Populaţia
(milioane)
Vacanţieri
(milioane)
Vacanţieri
% din populaţie
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
Germania
Franţa
Italia
Spania
Olanda
Belgia
Austria
Grecia
Danemarca
Portugalia
Irlanda
Luxemburg
82,1
58,7
57,2
39,3
15,5
10,2
8,1
10,4
5,3
9,9
3,6
0,4
64,2
36,4
30,9
17,3
10,8
6,4
5,0
5,0
3,8
2,9
2,2
0,3
78,2
62,0
54,0
44,0
69,0
63,2
62,0
48,0
71,0
29,0
60,0
80,0
Total 300,9 185,2 61,5
36 Prelucrare după Plan marketing 1996-1997, Maison de la France.
44
44
Datorită numărului mare de turişti care pleacă în străinătate creşte
piaţa organizatorilor de voiaje ale ţărilor din Uniunea Europeană, adică tot
mai mulţi locuitori ai acestor ţări recurg la serviciile agenţiilor de voiaj
(Tabelul 3.3).
Numărul vacanţierilor plecaţi în străinătate şi utilizarea agenţiilor de
voiaj.37
Tabelul 3.3
Ran
g
Tar
a
Tota
l V
acan
ţier
i
(mil
ioan
e)
Vac
anţi
eri,
ple
caţi
în
stră
inăt
ate
(mil
ioan
e)
Vac
anţi
eri,
ple
caţi
în s
trăi
năt
ate
% d
in t
ota
l
Vac
anţi
eri
Din
car
e uti
liza
tori
ai a
gen
ţiil
or
de
voia
j
(mil
ioan
e)
Din
car
e uti
liza
tori
ai a
gen
ţiil
or
de
voia
j
%din
Vac
anţi
eri
ple
caţi
în s
trăi
năt
ate
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Germania
Marea
Britanie
Olanda
Franţa
Italia
Spania
Danemarca
Belgia
Irlanda
Portugalia
64,2
….
10,8
36,4
30,9
17,3
3,8
6,4
2,2
2,9
36,0
11,6
7,0
6,3
4,1
4,0
3,0
3,0
0,7
0,6
56
….
65
17
13
23
79
47
32
21
16,20
5,80
2,73
2,50
1,76
…..
1,70
1,15
……
……
45
50
39
40
43
…
57
38
…
....
Total 76,3 39 45
În acelaşi timp aceste ţări constituie un subiect de atracţie turistică
pentru turiştii din alte ţări.
Între ţările care realizează venituri importante din turism, în anii 2000
şi 2001, se numără Coreea de Sud cu 6,6 miliarde dolari, Austria cu
10mld. USD, Elveţia cu 7,5 mld. USD, China cu 16,2 mld. USD, Italia cu
27,5 USD, Franţa cu 30,7 mld.USD, USA cu 82 mld.USD. De aici se
evidenţiază cum veniturile sunt mai mari ca plăţile obţinându-se astfel
câştiguri din turism în fiecare din aceste ţări. Unele din ţările Uniunii
Europene cum sunt Germania, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Canada
evidenţiază pierderi în anii 2000 şi 2001 adică plăţile fiind mai mari ca
veniturile din turism. Aceste date sunt prezentate în tabelul 3.4. Din
tabelul 3.4 lipseşte Belgia/Luxemburg - care au înregistrat în aceeaşi
perioadă cheltuieli de 10,2 mld.$USD în 2000. Totalul încasărilor, fără
transport aerian internaţional, era de 239,0 mld.USD în 2000, aferente
celor 12 ţări turistice şi reprezintă 50,4% din totalul mondial care era
pentru această perioadă de 474 mld.USD iar în 2001 încasările din
37 Prelucrare după ‘Hotels&Marketing, decembrie 1995.
45
45
turismul internaţional au fost de 462 mld.USD şi reprezentau 2,6% din
totalul mondial al încasărilor din turism.
Soldul postului ‘calatorii’ al balanţei de plaţi a unor ţări turistice
(Mld.$ USD)
Tabel 3.4
Ţări Încasări
2000
Încasări
2001 Plăţi 2000 Plăţi 2001 Sold 2000 Sold 2001
Germania
Japonia
Marea Britanie
Olanda
Canada
Coreea de sud
Austria
Elveţia
China**
Italia
Franţa
SUA
17,9
3,4*
19,5
7,0*
10,7
6,6*
10,0
7,5
16,2
27,5
30,7
82,2
17,2
….
15,9
….
….
….
12,0
7,6
17,8
25,9
29,6
72,3
47,8
31,9
36,3
12,2
12,1
6,2
9,3
6,2
13,1
15,7
17,7
64,5
45,9
….
36,9
….
….
6,9
9,7
6,6
….
14,2
17,5
58,9
-29,9
-28,5
-16,8
-5,2
-1,4
0,4
0,7
1,3
3,1
11,8
13,0
17,5
-28,7
….
-21,0
….
…..
….
2,3
1,0
……
11,7
12,1
13,4
Total 239,0 273,0 -34,0
*Date nedefinitive.
**Fără Hong Kong şi Taiwan.
Din tabelul 3.4 lipsesc Spania care a avut încasări de 31,5 mld.USD şi
32,9 mld.USD pentru anii 2000-2001 şi Grecia cu 9,2 mld. USD în 2000.38
Veniturile din turism sunt estimate la circa 4-5% din comerţul
mondial, cea mai mare parte revenind ţărilor dezvoltate. Creşterea
veniturilor din turism este continuă (luând în calcul inflaţia), cele mai mari
sume fiind cheltuite de turiştii din SUA, Germania, Marea Britanie,
Franţa, Italia, Japonia. În Elveţia şi Austria turismul are o contribuţie mai
însemnată în formarea P.I.B. decât în celelalte ţări. Astfel, în anul 1995,
cele mai importante excedente ale balanţei turistice sunt cele ale Italiei şi
Spaniei cu peste 10 mld. USD, secondate de Austria, Grecia şi Elveţia.
Deficitul cel mai ridicat revine Germaniei (circa 15 mld.USD), urmată de
Japonia, Olanda etc.
Participarea la formarea P.I.B. diferă în funcţie de locul pe care îl
ocupă turismul în economia statului respectiv. Statele mici, insulare, se
impun prin dominanta activităţilor turistice (Caraibe – Bahamas,
Bermude, Antilele Olandeze), dar în statele cu economie diversificată
rareori se depăşesc câteva procente, de exemplu Elvetia-5%, Spania,
Mexic sau Italia cu 4%, Franţa-2%, iar SUA doar 0,3%.
Veniturile din turism sunt fluctuante, mai ales în contextul globalizării.
Pe la sfârşitul anilor ’80, unele state europene au înregistrat un recul
38 Nicolae Lupu , Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Editura Economică , 2003,
pag.61-62.
Sursa tabel : Organizaţia Mondială a Turismului, comunicat prin presă, iunie 2002.
46
46
(Belgia, Franţa, Marea Britanie) legat de concurenţa noilor membre ale
U.E. (Grecia, Spania), a statelor din nordul Africii, sau ca urmare a
reorientării turiştilor americani spre insulele din Pacific sau spre Antile.
Diversificarea ofertei spre noile forme de turism, căderea zidului
Berlinului şi sporirea rolului Uniunii Europene pe plan mondial au
remediat situaţia. Ieşirea recentă din recesiune a statelor dezvoltate a fost
însoţită şi de creşterea veniturilor obţinute, mai ales în America, datorită
cursului avantajos al dolarului, chiar dacă Europa este principală
destinaţie turistică. În afara veniturilor propriu-zise rezultate din vânzarea
produselor turistice, esenţiale sunt şi veniturile realizate din impozite sau
din operaţiunile bancare, mai ales în cazul statelor cu valute slabe,
devalorizate. Turismul s-a impus în acest sens ca una din cele mai sigure
forme de echilibrare a bugetului şi a balanţei de plăţi, chiar şi pentru
statele puternice.
Efectele induse de turism în economie sunt notabile, de la asigurarea
echilibrului balanţei de plăţi la concurenţa pe care o poate exercita asupra
altor forme de utilizare economică a spaţiului (agricultura, industrie)
indiciu al efectelor economice este raportul dintre consumul turistic şi
producţia turistică.
Afluxul de turişti într-o regiune duce la creşterea sumelor în economia
locala, asigurând un venit complementar multor cetăţeni.39
În România, veniturile în valuta din turism joacă un rol important
pentru economia noastră în perioada 1990-1999, ducând la dezvoltarea ei.
Astfel, în anul 1990 aveam venituri de 106 mil.USD, în 1991 aveam
venituri de 145 mil.USD, în anul 1992 România se remarcă cu venituri
din turism de 262 mil.USD, în anul 1993, veniturile erau de 197 mil.USD,
în 1995-venituri de 574 mil.USD, în 1997 existau venituri de 526 mil.de
USD, iar în 1999 aveam venituri de 252mil USD. Aceste date ce
reprezintă dinamica încasărilor în valută din turism în perioada 1990-1999
sunt evidenţiate în tabelul 3.5.40
39 Ionel Muntele, Corneliu Raţiu, Georafia Turismului-Concepte, metode şi forme de manifestare spaţio-
temporală, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003, pag. 300-301. 40 Nicolae Neacşu, Andreea Cernescu, Economia Turismului, studii de caz. Reglementări, Editura
Uranus, 2002, pag 127.
47
47
Dinamica încasărilor în valută din turism, în România în perioada
1990-1999.
Tabelul 3.5
Datele din Tabel relevă o creştere a veniturilor în valută din turism în
perioada 1994-1997 după care creşterea stagnează deoarece oferta turistică
de atunci era slab dezvoltată, oferta turistică din România oferă
predominant turism agrar şi cultural.
3.2. Principalele tipuri de cărţi de plată (carduri) utilizate
în oferta agenţiei Ţiriac Travel
Holdingul Ţiriac cuprinde Banca Ţiriac, Societatea de Asigurări Ion
Ţiriac, Allianz Ţiriac, compania aeriana ‘Ţiriac Air’, agenţia de turism
‘Ţiriac Travel’.
Agenţia de turism Ţiriac Travel foloseşte ca forme de plată în oferta
sa cardurile: Mastercard/ Eurocard, Visa, American Express, ,JCB, Diners
Club cash (prin schimburi valutare), fiind în colaborare cu banca Ţiriac.
48
48
Prezentarea cardurilor folosite în turism de agenţie:41
Multicreditul, cu ajutorul lui se poate plăti o vacanţă de lux sau orice
alt produs cu valoarea cuprinsa intre 500 şi 5000 EUR.
Avantajele Multicreditului:
- se pot achiziţiona în rate orice produs sau serviciu;
- permite alegerea valutei în care să se obţine împrumutul (ROL,
EUR, USD);
- nu impune plata unui avans;
- plata ratelor se face la orice sucursală sau agenţie a Băncii Ţiriac.
Cu ajutorul multicreditului în acest context pot fi finanţate vacantele,
se pot achiziţiona maşini la mâna a doua, bunuri de folosinţă îndelungată
etc.
Suma finanţată este cuprinsă între 500 şi 5000 EUR (sau
echivalentul în ROL sau USD), în funcţie de venitul lunar net al
posesorului de card.
Perioada de finanţare este:
- perioada minima de creditare este de 6 luni;
- perioada maxima de creditare este de 24 luni.
Scheme orientative de rambursare:*
Tabelul 3.6
Suma finanţată
Perioada
rambursării
24 luni
Perioada
rambursării
18 luni
Perioada
rambursării
12 luni
Perioada
rambursării
6 luni
18 500 000 ROL 1 024 888 ROL 1 279 654 ROL 1 794 424 ROL 3 349 320 ROL
2 500USD 115USD 150 USD 219 USD 428 USD
5000EUR 232 EUR 301 EUR 441 EUR 859 EUR
*ratele fiind calculate pentru următoarele dobânzi orientative: 29%
la ROL,9,5% la USD şi 10,5% la EUR.
Dobânzile pot fluctua în funcţie de condiţiile pieţei. Dobânda se
aplică la sold şi este fixă pe toata perioada de creditare.
Pentru a obţine un multicredit trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
- vârsta să fie cuprinsă între 18 şi 60 de ani (60 de ani este vârsta
maximă până la care se va rambursa creditul);
- rezidenţa stabilă în România şi cetăţenie română;
- un venit lunar disponibil cel puţin egal cu rata lunară de plată;
- un contract de muncă pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de
creditare;
- multicreditul este accesibil şi pensionarilor;
- o vechime la actualul loc de muncă de minimum 6 luni;
41 www.bancatiriac.ro
49
49
- existenţa unui garant ce îndeplineşte aceleaşi condiţii de vârstă,
cetăţenie şi rezidenţa ca solicitantul. Nu sunt acceptaţi drept garanţi soţul
sau soţia.
Rambursarea se face astfel: plata ratelor se face lunar, în valuta
creditului, prin debitarea automată a Contului Central cu o sumă egală cu
valoarea ratei lunare. Ratele lunare sunt egale.
Documentele necesare pentru a deschide un multicredit sunt:
- copie după actul de identitate al solicitantului şi garantului;
- adeverinţa de venit tip pentru împrumutat sau cuponul de pensie
corespunzător lunii anterioare solicitării creditului;
- ultima factură de telefon/ electricitate/gaz;
- copie după cartea de muncă sau contractul individual de munca al
împrumutatului; în cazul în care acest lucru nu e posibil, adeverinţa de
venit trebuie sa fie vizata de:
Inspectoratul Teritorial de Muncă. Pensionarii nu au nevoie de aceste
documente.
Carduri în lei: VISA ELECTRON, MASTERCARD, CIRRUS
MAESTRO BANCA ŢIRIAC/ METRO. Cardurile în lei sunt atât pentru
persoane fizice cat şi pentru persoane juridice (MASTERCARD pentru
persoane juridice şi cardul co-branded CIRRUS MAESTRO BANCA
ŢIRIAC/METRO).
Carduri în lei pentru persoane fizice, facilităţi:
- pentru a deveni posesorul unui card este necesar de deschis un cont
curent sau un cont central;
- cu oricare dintre cardurile emise de Banca Ţiriac aveţi acces direct
la contul curent sau contul central;
- orice operaţiune efectuată cu cardul este reflectată imediat în contul
curent/contul central;
- eliminarea contului de card şi efectuarea tuturor tranzacţiilor prin
intermediul contului curent/contului central permite vizualizarea imediată
a disponibilului real din sold;
- suma minimă necesară este de 50 000 ROL sau 100 000 ROL în
funcţie de tipul cardului sau contului la care este ataşat cardul;
- suma maximă eliberată este de 15 000 000 lei/ zi/ card.
Cardurile ce au ataşate facilităţi de descoperit de cont şi/sau credit
personal, se adresează persoanelor fizice majore (cu vârste peste 18 ani)
care primesc salariul lunar într-un cont deschis la Banca Ţiriac.
Cardul VISA ELECTRON, cu facilităţi ataşate:
- este un card de debit cu descoperit de cont autorizat;
- moneda contului este în ROL;
- este utilizat în ţară şi în străinătate;
- este acceptat numai în mediul electronic-ATM, POS;
- termen de valabilitate-2 ani.
50
50
Caracteristici: - este utilizat pentru cumpărarea de bunuri şi servicii;
Facilitaţi: - este descoperit de cont sau credit personal;
- la cerere, se pot emite carduri suplimentare.
Utilizarea lui în mediu electronic oferă siguranţa suplimentară la
tranzacţionare, iar utilizarea acestuia atât în ţară, cât şi în străinătate oferă
mai multă flexibilitate, utilizatorului.
Cardul MASTERCARD în lei:
- este un card de debit cu descoperit de cont autorizat;
- este utilizat în ţară;
- mediul de acceptare este: electronic-ATM, POS şi manual
(imprinter);
- termenul de valabilitate este de 2 ani;
- este utilizat pentru cumpărarea de bunuri şi servicii;
- este descoperit de cont sau credit personal;
- la cerere, se pot emite carduri suplimentare.
Cardul co-branded-CIRRUS MAESTRO BANCA ŢIRIAC
/METRO emis în cooperare cu METRO Cash &Carry:
- este un card de debit cu descoperit de cont autorizat;
- este utilizat în ţară şi este un card în lei;
- este electronic-ATM, POS;
- termen de valabilitate-2 ani;
- este adresat persoanelor fizice posesoare de legitimaţii de acces în
cardul reţelei de magazine METRO pentru plata cumpărăturilor în această
reţea.
Facilităţile cardului:
- poate fi folosit la orice ATM sau comerciant care afişează sigla
CIRRUS MAESTRO;
- la cerere, se pot emite carduri suplimentare.
Cardul MASTERCARD, pentru persoane juridice:
- pentru a deveni posesoarea unui astfel de card compania/ firma va
deschide la Banca Ţiriac un cont curent. Suma minimă necesară pentru
alimentarea cardului este de 100 000 lei. Suma minimă ce trebuie
menţinută în cont este tot de 100 000 lei, iar cea maximă eliberată în
numerar este de 20 000 000 lei/zi/card.;
- este un card de debit, în lei;
- este utilizat în ţară;
- mediul de acceptare este electronic-ATM, POS şi manual
(imprinter);
- termen de valabilitate-2 ani;
51
51
- este adresat oamenilor de afaceri pentru plata bunurilor şi serviciilor
efectuate în interes de afaceri;
- la cerere se pot emite carduri suplimentare.
Cardul cobranded CIRRUS MAESTRO BANCA
ŢIRIAC/METRO pentru persoane juridice:
- este emis în cooperare cu METRO Cash&Carry;
- este card de debit;
- moneda contului este în ROL;
- mediul de acceptare este electronic- ATM, POS;
- termenul de valabilitate este de 2 ani.
Caracteristici: - este adresat persoanelor juridice care sunt şi clienţi METRO.
Facilităţi: - cardul poate fi folosit la orice Atm sau comerciant care afişează
sigla CIRRUS MAESTRO;
- la cerere, se pot emite carduri suplimentare.
Creditul personal este un produs de creditare ce oferă accesul la o
sumă de până la de 6 ori valoarea salariului lunar net. La sfârşitul fiecărei
luni se achita dobânda aferentă.42
Cardurile în valută sunt:
a. pentru persoane fizice: VISA CLASSIC, AMERICAN EXPRESS-
GREEN, GOLD, PLATINUM, CENTURION;
b. pentru persoane juridice: VISA BUSINESS, AMERICAN
EXPRESS- GREEN, GOLD, PLATINUM, CENTURION, AMERICAN
EXPRESS CORPORATE/ COMPANY.
a. VISA CLASSIC, caracteristici:
- este un card de debit;
- moneda este în USD/EUR;
- este utilizat în ţară şi în străinătate;
- mediul de acceptare este electronic ATM, POS şi manual
(imprinter);
- termen de valabilitate-2 ani;
- este adresat persoanelor fizice pentru deplasări în străinătate, în
interes personal;
- la cerere, se pot emite carduri suplimentare;
- pentru a fi posesorul unui card VISA CLASSIC se deschide un
cont curent/ central;
- suma minima de alimentare a contului curent/central în vederea
emiterii cardului este de 500 USD, respectiv 500 EUR, care reprezintă
toată suma ce trebuie sa rămână în cont;
42 www.bancatiriac.ro
52
52
- sumele cu care se alimentează suplimentar cardul VISA CLASSIC
sunt disponibile pentru a fi cheltuite;
- suma maximă eliberată în numerar este de 10 000 USD/luna/card
sau echivalent în EUR.
Cardul AMERICAN EXPRESS-GREEN, GOLD, PLATINUM,
CENTURION, caracteristici:
- tipul de card este “charge card”, adică banca nu solicită disponibil
în contul curent în cursul lunii respective, ci doar efectuarea la timp şi
integral a plăţii sumelor cheltuite cu cardul AMERICAN EXPRESS, în
primele 15 zile calendaristice ale lunii imediat următoare;
- moneda contului este USD;
- este utilizat în ţară şi în străinătate;
- mediul de acceptare este electronic-ATM, POS şi manual
(imprinter);
- termen de valabilitate-3 ani;
- constituirea unor garanţii intangibile (inclusiv 90 zile după anularea
cardului) de 5000 USD pentru cardul GREEN; 10 000 USD pentru cardul
GOLD; 35 000 USD pentru cardul PLATINUM; 50 000 USD pentru
cardul CENTURION- clienţi existenţi şi 75 000 USD pentru cardul
CENTURION-clienţi noi;
- nu efectuează plăţi din contul de garanţie, ci numai din contul
curent.
b. VISA BUSINESS pentru persoane juridice, caracteristici:
- este card de debit;
- moneda contului este USD/EUR;
- este utilizat în ţară şi în străinătate;
- mediul de acceptare este electronic- ATM, POS şi manual
(imprinter);
- termen de valabilitate-2 ani;
- este adresat oamenilor de afaceri pentru călătorii de afaceri în
străinătate;
- la cerere, se emit carduri suplimentare;
- pentru a deveni posesoarea unui card VISA BUSINESS compania
sau firma trebuie sa deschidă un cont curent;
- suma minimă de alimentare a contului curent în vederea emiterii
unui card este de 1000 USD, respectiv 1000 EUR, care reprezintă toată
suma ce trebuie să rămână în cont;
- sumele cu care se va alimenta suplimentar cardul Visa Business
sunt disponibile pentru a fi cheltuite;
- suma maximă eliberată în numerar este de 10 000 USD/luna/card
sau echivalent în EUR..43
43 www.bancatiriac.ro
53
53
Cardul AMERICAN EXPRESS-GREEN, GOLD, PLATINUM,
CENTURION, COMPANY, CORPORATE.
Banca Ţiriac este singura bancă ce oferă clienţilor posesori de carduri
AMERICAN EXPRESS posibilitatea retragerii de numerar pe acest card,
direct de la ATM-urile sale. Pentru a intra în posesia unui card
AMERICAN EXPRESS este nevoie de constituirea unei garanţii (cu
excepţia cardului CORPORATE) care diferă ca suma, în funcţie de tipul
cardului ales.
Servicii speciale:
- programul de premiere: modalitatea cea mai rapidă de a profita de
preţuri avantajoase pentru serviciile de cazare, zboruri aeriene, prin
acumulare de puncte. Înscrierea în acest program este gratuită în primul
an.
- Înlocuirea cardului pierdut/furat în 24 ore astfel:
- in ţara : prin sucursalele băncii sau prin reprezentanta AMERICAN
EXPRESS; - în străinătate: prin cele 1700 de reprezentante AMERICAN
EXPRESS;
- asigurări pentru accidente, întârzierea/pierderea bagajelor sau a
conexiunilor dintre zboruri;
- Customer Services 24 ore din 24;
- rezervări hoteliere şi pentru companiile aeriene la preţuri
competitive;
- asistenţa medicală şi juridică 24 ore din 24.
Cardul AMERICAN EXPRESS-CORPORATE/COMPANY,
caracteristici:
- este un “charge” card, adică banca nu solicită disponibil în contul
curent în cursul lunii respective, ci doar efectuarea la timp şi integral a
plăţii sumelor cheltuite cu cardul AMERICAN EXPRESS, în primele 15
zile calendaristice ale lunii imediat următoare;
- moneda contului este USD;
- cardul este utilizat în ţară şi în străinătate;
- mediul de acceptare este electronic- ATM, POS şi manual
(imprinter);
- termen de valabilitate-3 ani.
CORPORATE este adresat companiilor multinaţionale cu
reprezentante în România care au deja un angajament internaţional valabil
încheiat cu compania AMERICAN EXPRESS sau firmelor româneşti ce
pot furniza un raport de audit semnat de o companie de audit recunoscută
internaţional; la cerere, se pot emite carduri suplimentare.
GOLD CORPORATE este adresat companiilor multinaţionale cu
reprezentanţe în România la fel ca la cardul CORPORATE.
54
54
COMPANY: - este adresat oamenilor de afaceri români pentru călătorii de afaceri
în străinătate;
- constituirea unei garanţii intangibile (inclusiv 90 zile după anularea
cardului) de 25 000USD pentru basic şi 5000 USD pentru cele
suplimentare (pentru companiile cu vechime între 1 şi 3 ani) şi numai câte
5000 USD atât pentru basic cât şi suplimentar indiferent de vechimea
firmei;
- la cerere, se pot emite carduri suplimentare.
Avantajele utilizării cardurilor VISA, MASTERCARD
EUROCARD, AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, JCB: - oferă flexibilitate, siguranţa, confort;
- acces permanent la banii dvs., 24 ore din 24, 7 zile din 7;
- este un mijloc modern de plată, comod şi uşor de folosit;
- evita numerarul;
- cumpărarea de bunuri şi servicii de la orice comerciant care afişată
sigla cardului dvs., utilizând terminalul electronic (POS) sau imprinterul ;
- un produs bancar flexibil, perfect la îndemâna pentru plata salariilor
angajaţilor unei societăţi comerciale;
- eliberarea de numerar la orice automat bancar sau la sediul sau la
sediul sucursalelor băncilor;
- acces în orice moment la informaţii despre soldul contului ce
alimentează cardul , prin intermediul ATM-urilor Băncii Ţiriac;
- emiterea unor carduri suplimentare pe acelaşi cont;
- cardul poate fi obţinut prin simpla completare a cererii de emitere
de card disponibilă la oricare dintre cele 44 sucursale şi agenţii ale
băncii.44
Pe lângă carduri (cărţi de credit), o altă metodă de plată folosită în
turism este plata în numerar care se face prin schimburi valutare şi rezerve
valutare. Pe piaţa valutară cât şi în turism, prin cumpărări sau vânzări de
valută se măresc sau se micşorează rezervele valutare, se măreşte sau se
micşorează masa monetară, şi prin aceasta se influenţează într-un sens sau
altul cursul monedei naţionale, în funcţie de exigenţele politicii valutare.
În turism, la hoteluri din ţară şi din străinătate şi totodată şi în
ticketing, pentru biletele de avion, se fac tranzacţii de schimb valutar prin
Banca Ţiriac.
Puncte de schimb valutar promovate de banca Ţiriac sunt: Hotel
Hilton Bucureşti, tel. +4021.3.03 37.77/ext.6813, Hotel Sofitel Bucureşti,
+4021. 2.24.29.23.
În ceea ce priveşte rezervele valutare ale centralei băncii Ţiriac se
are în vedere faptul că au ajuns la 6 765 mil.EUR la sfârşitul lunii martie,
44 www.bancatiriac.ro
55
55
în creştere cu 16% în anul acesta faţă de anul precedent, sau cu
335mil.EUR fata de luna precedentă.
.
Ilustrativ sunt prezentate schimburile valutare din turism şi
ticketing.:
- statistici privind schimbul valutar la $ şi EUR la Banca Ţiriac:
- în 2000 aveam: 1$=21 692 lei;
1 EUR=19 956 lei;
- în 2001 aveam: 1$=29 060 lei;
1EUR=26 067 lei
- in 2002: 1$=33 060lei;
1EUR=32 536 lei;
- în 2003: 1$ =33047 lei;
1EUR= 36 516 lei;
- în 2004: 1$ =33 460 lei;
1EUR= 40 480 lei.
- schimbul valutar folosit în turism pe anul 2004:
- gramul de aur este 419 596 lei;
- lira sterlină este 61 919 lei;
- euro este 40 780 lei;
- dolarul SUA este 33 964 lei;
- 100 yeni japonezi sunt 30 831 lei;
- francul elveţian este 27 057 lei;
- dolarul canadian este 24 864 lei;
- dolarul australian este 23 503 lei;
- zlotul polonez este 8 895 lei;
- coroana daneza este 5 486 lei;
- lira egipteană este 5 450 lei;
- coroana norvegiană este 4 914 lei;
- coroana suedeză este 4 449 lei;
- leul moldovenesc este 2 813 lei;
- coroana ceha este de 1 301 lei;
- forintul maghiar este 161 lei;
- 1000 lire turceşti sunt 23 lei.
Pe piaţa internaţională cursul EUR/USD a urmat o tendinţă
descendentă, coborând de la o maximă de 1.2221 până la o minimă de
1.2065.
Pe piaţa interbancară locală cotaţiile de deschidere EUR/ROL au fost
de 40 900/40 930. Pe fondul unui surplus de valută în piaţa, ca urmare a
vânzărilor clienţilor determinate de cheltuielile specifice perioadei de
Paste, dar şi urmând evoluţia cursului EUR/USD, băncile comerciale au
vândut valută, profitând şi de absenţa Băncii Naţionale din piaţă. Cotaţiile
56
56
au atins nivelul de 40 690/40 720 lei la închiderea şedinţei de
tranzacţionare.
45Dobânzile şi cotaţiile folosite pe piaţa monetară: tabelul 3.7 şi tabelul
3.8:
Tabel 3.7
Dobânzi referinţa
ROL* *BUBID
Dobânzi referita
ROL*BUBOR
Plasamente BRD**
Depozite ROL
Plasamente BRD**
REPO ROL
O/N
1W
1M
3M
6M
12M
18,56%
18,94%
18,69%
18,22%
17,13%
15,97%
20,94%
21,41%
21,84%
22,38%
21,75%
20,06%
8,00%
12,00%
14,00%
14,50%
15,00%
15,00%
10,00%
13,00%
15,00%
15,00%
* ratele de referinţă valabile în ziua publicării; **cotaţii valabile pentru sume de
peste 1 miliard lei şi respective peste 100 000 EUR (sau echivalent). Dobânzile sunt
fixe pe perioada constituirii depozitului.
Tabel 3.8
Plasamente
BRD**
Depozite USD
Plasamente BRD**
Depozite EUR
Dobânzi referinţă piaţa
internaţionala***
LIBOR(USD)
Dobânzi referinţă
piaţa internaţională**
* EURIBOR(EUR)
O/N
1W
1M
3M
6M
12M
0,80%
0,80%
0,80%
0,80%
0,80%
0,80%
%1,70%
1,70%
1,70%
1,80%
1,85%
1,90
1,0575%
1,0738%
1,1000%
1,1400%
1,2250%
1,5000%
2,0400%
2,0510%
2,0520%
2,0360%
2,0360%
2,1190%
**Cotaţii valabile pentru sume de peste 1 miliard lei şi respective peste 100 000
EUR (sau echivalent). Dobânzile sunt fixe pe perioada constituirii depozitului.***
Rate de referinţă valabile în spot (în a doua zi lucrătoare de la data publicării).
Ratele dobânzilor la depozitele pe termen scurt nu au înregistrat
variaţii, rămânând la 18.00/21.00% atât pentru depozitele overnight (de
peste noapte) cât şi pentru depozitele la o săptămână.
3.3 Asigurări în turism O alta parte importantă în turismul românesc este reprezentată de
asigurările necesare fiecărui individ care călătoreşte în afara tarii. Astfel,
45 www.buletinzilnic.ro
57
57
Banca Ţiriac a încheiat un acord, la sfârşitul anului 2002, pentru oferirea
de produse şi servicii bancassurance cu societatea de asigurări Allianz
Ţiriac Asigurări S.A care este în colaborare şi cu agenţia de turism Ţiriac
Travel. Scopul acestui acord este diversificarea serviciilor oferite clienţilor
precum şi oferirea de pachete de produse integrate, adică de produse
bancare şi poliţe de asigurare privite ca un singur serviciu de calitate oferit
clientului. Clienţii pot încheia orice poliţe de asigurări, atât pentru
persoane fizice cat şi pentru persoane juridice. Oferta de produse de
asigurare oferite de Allianz Ţiriac este foarte largă, ea cuprinzând:46
- asigurări de accidente şi boală, inclusiv accidente de muncă şi boli
profesionale, pentru care se acordă atât despăgubiri financiare, în natură
sau mixte (financiare şi în natură), cât şi despăgubiri pentru vătămări
corporale de persoane în timpul transportului;
- asigurări de sănătate, pentru care se pot acorda atât despăgubiri
financiare sau în natura, cât şi mixte (financiare şi în natură);
- asigurări de mijloc de transport terestru, altele decât cele feroviare,
care acoperă orice daună suferită de vehicule terestre, cu motor şi altele
decât cele cu motor;
- asigurări de mijloace de transport feroviar, care acoperă orice daună
suferită de vehiculele ce se deplasează sau transportă mărfuri, ori persoane
pe cale ferată;
- asigurări de mijloace de transport aerian, care acoperă orice daună
suferită de vehiculele aeriene care se deplasează sau transportă mărfuri ori
persoane pe linie aeriană;
- asigurări de mijloace de transport naval, care acoperă orice daună
suferită de vehiculele maritime, fluviale, lacustre sau pentru canale
navigabile, construite, amenajate şi echipate pentru a plăti, a se deplasa, a
transporta mărfuri sau persoane, precum şi pentru a executa lucrări
tehnice;
- asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje
şi orice alte bunuri, care acoperă orice daună suferită de bunurile în tranzit
sau de bagaje, oricare ar fi mijlocul de transport;
- asigurări de incendiu şi calamităţi naturale, care acoperă orice
daună parţială sau totală cauzată de cea a proprietăţilor şi bunurilor,
provocata de incendiu, cutremur, inundaţie, alte calamităţi naturale etc.;
- alte asigurări de daune la proprietăţi, asigurări ce acoperă orice
daună parţială sau totală suferită de proprietăţi sau bunuri, cauzată de
bunuri, cauzată de grindină sau îngheţ sau de alte evenimente;
- asigurări de răspundere civila pentru autovehicule, care se referă
atât la asigurarea obligatorie de răspundere civilă (RCA), internă, pentru
pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule, cât şi la asigurarea
46 www.allianztiriac.ro
58
58
de răspundere civilă auto, externa (CARTE VERDE), ce acoperă orice
răspundere rezultată din producerea unor prejudicii produse unor terţe
persoane din utilizarea autovehiculelor, inclusiv răspunderea
transportatorului;
- asigurări de răspundere civilă pentru mijloace de transport aerian,
prin care se acoperă orice răspundere rezultată prin producerea unor
prejudicii produse de terţe persoane prin utilizarea mijloacelor de transport
aerian, inclusiv răspunderea transportatorului;
- asigurări de locuinţe şi bunuri pentru persoane fizice;
- asigurări de clădiri şi conţinut pentru persoane juridice;
- asigurări de avarii şi furt pentru autovehicule tip CASCO;
- asigurări de marfa transportat CARGO;
- asigurări de răspundere a transportatorului CMR;
- asigurări medicale pentru călătorii în străinătate;
- asigurări de răspundere civilă profesională;
- asigurări de accidente de persoane;
- asigurări de viaţă;
- asigurări de rentă pentru studii;
- asigurări de dotă pentru căsătorie.
Prima brută subscrisă privind asigurările de orice tip în anul 2000 şi
2001 la:
- accidente persoane: 1937 în anul 2000 şi 2.189 în anul 2001;
- auto: 20.849 în anul 2000 şi 37 333 în anul 2001;
- bunuri: 7.922 în anul 2000 şi 9.948 în anul 2001;
- maritim: 2.285 în anul 2000 şi 2.347 în anul 2001;
- răspundere civilă: 6.615 în anul 2000 şi 11.988 în anul 2001;
- altele: 4.116 în anul 2000 şi 4.296 în anul 2001.
- Total: 43.724 în anul 2000 şi 68.101 în anul 2001.
Dintre acestea se evidenţiază ca cele mai importante asigurările în
turism şi ticketing. Altfel:
- asigurări de mijloace de transport aerian, care acoperă orice daună
suferită de vehiculele aeriene care se deplasează sau transporta mărfuri pe
linie aeriană;
- asigurări de bunuri în tranzit, inclusiv mărfuri transportate, bagaje şi
orice alte bunuri, care acoperă orice daună suferită de bunurile în tranzit
sau de bagaje oricare ar fi mijlocul de transport; prima brută subscris la
asigurarea de bunuri în 2 000 este de 7 922 şi în 2001 este de 9 948;
- asigurarea de accidente a turiştilor prin societăţi specializate de
turism sau prin structuri de cazare, cu extindere opţională a acoperi pentru
pagube la bunuri şi bagaje personale;
- asigurarea de accidente a călătorilor prin societăţi specializate de
transport călători, cu extinderea opţională a acoperirii pentru pagube la
bunuri şi bagaje personale;
59
59
- asigurarea medicală pentru călătorii în străinătate în interes turistic,
pentru prestare de muncă sau alte activităţi.47
Asigurarea de accidente a turiştilor prin societăţi specializate de
turism sau prin structuri de cazare, cu extinderea opţională a
acoperirii pentru pagube la bunuri şi bagaje personale.
Aici se pot asigura:
- orice agenţie de turism;
- orice persoană juridica ce are înscris în obiectul de activitate
prestarea de servicii de cazare pentru turişti, cum ar fi unităţi hoteliere,
moteluri, campinguri etc., sau persoane fizice care au încheiat contracte cu
agenţii specializate în servicii de turism pentru cazarea turiştilor trimişi de
acestea.
Riscuri ce au în vedere asigurarea contra accidentelor:
a. in caz de deces şi invaliditate permanenta, ca urmare a unui
accident (explozie, prăbuşirea/alunecarea de teren, lovirea, înţeparea,
tăierea, căderea, alunecarea, atacul, din partea altei persoane sau a unui
animal, trăsnetul, electrocutarea, arsura, degerarea, înecul, intoxicarea
subita, otrăvirea, asfixierea subita, infecţia accidentala, cele produse ca
urmare a circulaţiei mijloacelor de transport sau din cauza accidentelor
produse acestora, precum şi cele provocate de funcţionarea ori folosirea
maşinilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor sau armelor, urmările
imediate (deces sau invaliditate permanenta ale efortului fizic excesiv
impus de forţa majora);
b. răspundere civila;
c. in cazul asigurării de bunuri:
- furtul prin efracţie al bunurilor aflate în următoarele incinte: camera
turistului, dependinţele structurii de cazare puse la dispoziţia turiştilor
(spălătorii, uscătorii, magazii etc.);
- furtul prin acte de tâlhărie al bunurilor aflate în incintele specificate
mai sus daca acesta s-a săvârşit prin acte de violenta sau ameninţări, în
condiţiile prevăzute de Codul Penal, asupra Asiguratului;
- furtul prin întrebuinţarea cheilor originale, daca acestea au fost
obţinute prin acte de tâlhărie;
- incendiul, trăsnetul, explozia, căderea de corpuri pe clădirile în care
se afla bunurile turistului, cutremurul, inundaţia, furtuna/grindina, grevele
şi tulburările civile, vandalismul, terorismul, prăbuşirea/alunecarea de
47 www.bancaţiriac.ro/www.allianzţiriac.ro
60
60
teren, greutatea zăpezii si/sau gheţii, avalanşele, uraganele, urmările
spargerii conductelor, izbirea de către autovehicule a clădirii;
- distrugerea bagajelor şi/sau efectelor personale ca urmare a
accidentelor.
Despăgubiri în caz de accidente:
- suma asigurata, în caz de deces sau invaliditate permanenta totala a
Asiguratului. Daca invaliditatea permanenta este parţiala, se plăteşte o
parte din suma asigurata pentru invaliditate permanenta, corespunzătoare
gradului de invaliditate permanenta stabilit de medic;
- cheltuieli pentru medicamente şi tratament, în limită a maximum
10% din suma asigurata pentru invaliditate permanenta, potrivit
precizărilor din poliţa de asigurare;
- sumele pe care turistul este obligat sa le plătească cu titlu de
desdăunare şi cheltuieli de judecata pentru prejudicii de care răspunde,
fata de terţe persoane păgubite ca urmare a vătămării corporale sau
decesului, ori avariei si/sau distrugerii unor bunuri, precum şi cheltuieli
făcute în procesul civil daca turistul a fost obligat la desdăunare;
- pentru pagubele materiale, în limita sumei asigurate, ASIT acorda
despăgubiri persoanei asigurate, astfel:
a. în caz de daună totală, se plăteşte valoarea de piaţă a bunului la data
daunei sau a unui bun asemănător sub aspectele construcţiei,
performanţelor şi a preţului;
b. in caz de dauna parţiala, se plăteşte costul reparaţiei pentru aducerea
bunului la starea anterioara evenimentului, fără a depăşi valoarea din nou
a bunului, respectiv suma asigurata;
c. din cuantumul despăgubirii se scade valoarea resturilor ce pot fi
întrebuinţate sau valorificate.48
Asigurarea de accidente a calatorilor prin societăţi specializate de
transport calatori, cu extinderea opţională a acoperirii pentru pagube
la bunuri şi bagaje personale:
- prin intermediul căreia se pot asigura societăţile de transport pentru
transporturi rutiere, feroviare, aeriene, maritime, fluviale, inclusiv
agrement.
In caz de riscuri ca: deces, invaliditate permanenta, cheltuieli cu
medicamente şi tratament, pagube materiale avem următoarele
despăgubiri:
48 www.allianztiriac.ro
61
61
a. suma asigurata în caz de deces sau invaliditate permanenta totala a
Asiguratului. Daca invaliditatea permanenta este parţiala se plăteşte o
parte din suma asigurata pentru invaliditate permanenta, corespunzătoare
gradului de invaliditate permanenta stabilit de medic;
b. cheltuieli pentru medicamente şi tratament, în limita a maximum
10% din suma asigurata pentru invaliditate permanenta, potrivit
precizărilor din poliţa de asigurare;
c. pentru pagubele materiale, în limita sumei asigurate, societatea
Allianz-Ţiriac Asigurări acorda despăgubiri persoanei asigurate, astfel:
- in caz de dauna totala, se plăteşte valoarea de piaţa a bunului la data
daunei sau a unui bun asemănător sub aspectele construcţiei,
performantelor şi preţului;
- in caz de dauna parţiala, se plăteşte costul reparaţiei pentru aducerea
bunului la starea anterioara a evenimentului fără a depăşi valoarea bunului
şi anume suma asigurata;
- din cuantumul despăgubirii se scade valoarea resturilor ce pot fi
întrebuinţate sau valorificate.
Asigurarea medicala pentru călătorii în străinătate în interes
turistic, pentru prestarea de munca sau alte activităţi prin
intermediul căreia se asigura:
- persoanele fizice şi juridice care au domiciliul/rezidenta, respectiv
sediul permanent în România.
In caz de riscuri ca accidente, îmbolnăvire subita, deces se primesc
despăgubiri pentru persoanele fizice şi juridice ca:
a. cheltuieli de tratament se refera numai la:
- tratamentul ambulatoriu al Asiguratului;
- medicamente şi materiale sanitare prescrise de medic în cadrul
tratamentului, exclusiv proteze;
- proceduri de diagnosticare stabilite de medic, având la dispoziţia sa
facilităţi suficiente de diagnosticare şi terapie;
- se desfăşoară numai conform metodelor recunoscute din punct de
vedere ştiinţific şi testate clinic în acea tara;
- tratament chirurgical de urgenta;
- tratament dentar, dar numai pentru alinarea durerilor acute;
- cheltuieli pentru transportul efectuat de serviciile de ambulanta,
pana la cel mai apropiat spital sau la cel mai apropiat medic;
- cheltuieli pentru transferul la o clinica de specialitate, daca acesta
este solicitat de medicul curant.
b. în măsura în care situaţia o impune, Asigurătorul despăgubeşte
cheltuieli de repatriere a Asiguratului sau a corpului neînsufleţit ori pe
62
62
cele de înmormântare la locul decesului în străinătate, în următoarele
condiţii: 49
- repatriere numai în condiţii speciale de transport;
- in caz de deces sunt acoperite cheltuielile strict legate de
înmormântare (incinerare, respectiv pentru tratamente medicale
postmortem, îmbălsămare, sicriu, transport la locul înmormântării în
străinătate sau de repatriere a corpului neînsufleţit, exclusiv funerarii şi
înhumare).
Tarif de prime privind asigurarea medicala pentru calatorii în
străinătate.
Tabel 3.9 Durata
călătoriei
(în zile)
Prime de
asigurare de
persoana (lei)
Durata
călătoriei
(în zile)
Prima de
asigurare de
persoana (lei)
Durata
călătoriei
(în zile)
Prime de
asigurare
de persoana (lei)
2 180 000 27 570 000 52 840 000
3 210 000 28 580 000 53 860 000
4 230 000 29 590 000 54 880 000
5 250 000 30 600 000 55 900 000
6 270 000 31 600 000 56 915 000
7 300 000 32 610 000 57 930 000
8 320 000 33 620 000 58 945 000
9 340 000 34 630 000 59 960 000
10 360 000 35 640 000 60 975 000
11 380 000 36 650 000 61- 89
975 000 +7 500 x
nr. de zile
excedent peste 60
12 400 000 37 660 000 90 1 200 000
13 420 000 38 670 000 91- 119
1 200 000 +
10 000 x nr. de
zile excedent
peste 90
14 440 000 39 685 000 120 zile 1 500 000
15 450 000 40 700 000 121- 179
1 500 000 +
12 500 x nr. de
zile excedent
peste 120
16 460 000 41 710 000 180 2 250 000
17 47 000 42 720 000 181-362
2250 000+8000 x
nr. de zile
excedent peste
180
18 480 000 43 730 000 365 3 750 000
19 490 000 44 740 000
20 500 000 45 750 000
21 510 000 46 760 000
22 520 000 47 770 000
23 530 000 48 780 000
24 540 000 49 790 000
25 550 000 50 800 000
26 560 000 51 820 000
49 www.allianztiriac.ro
63
63
Tarif special de prime pentru. oamenii de afaceri şi şoferi TIR50.
Tabelul 3.10
Durata călătoriei Prima de asigurare de
persoana(lei) Durata călătoriei
Prima de asigurare de
persoana (lei)
2-15 zile 285 000 91-120 zile 645 000
16-30 zile 375 000 121-150 zile 720 000
31-60 zile 430 000 151-180 zile 870 000
61-90 zile 570 000 181-365 zile 1 200 000
Coeficienţi de ajustare a Tarifului de bază (Tabelul 3.9)sau a Tarifului
special de prime (Tabelul 3.10)-A=10000Eur; B=30000Eur; C=50000+nr.
limitat Austria
Tabelul 3.11 Cauza ajustării Planul de acoperire
a. aria de valabilitate A B A+C B+C C
Tari limitrofe României 0,50 0,70 - - -
Spaţiul Schengen şi Uniunea Europeana - - - - 1,00
Orice tara, cu excepţia celor din spaţiul
Schengen, U.E., SUA, Canada şi Israel 0,70 0,90 - - -
Orice ţara, cu excepţia SUA, Canada şi Israel - - 1,00 1,00 -
Orice tara, inclusiv SUA, Canada şi Israel - - 1,50 2,00 -
SUA, Canada şi Israel 1,00 2,00 - - -
b. vârsta Asiguratului
Sub 3 ani 1,20
Între 3 şi 6 ani 1,10
Intre 6 şi 65 ani 1,00
Intre 65 şi 70 ani 1,50
Intre 70 şi 75 ani 2,00
peste 75 ani -
c. felul activităţii prestate în străinătate
Comerţ, finanţe, bănci, asigurări,
administraţie, educaţie, cercetare, sănătate,
medicina, servicii sociale, turism, cultura şi
alte asemenea
1,00
Munci agricole, industrie chimica,
alimentara, textila, pielărie, hârtie, şi
tipărituri, electricitate, gaze, ateliere de
reparaţii
1,25
Activităţi sportive (semi-) profesionale,
transporturi rutiere sau feroviare, pădurari,
industria cauciucului, mase plastice, petrol,
rafinării, extracţia minereurilor feroase şi
neferoase, construcţii civile sau industriale
1,50
Metalurgie, explozivi, exploatări miniere,
cariere, lucrători pe schele, platforme
marine/utilaje portuare/ şantiere
navale/marinari pe rute internaţionale,
măcelari, scafandri, militari în misiune de
lupta
-
(-) Nu se accepta încheierea asigurării!
50 www.allianztiriac.ro
64
64
Nota:51
- Prima de asigurare finală se calculează prin aplicarea la tariful de
baza din tabelul 3.9 sau la tariful special din tabelul 3.10 a coeficienţilor
de ajustare din tabelul 3.11.
- Pentru prestare de munca în străinătate coeficienţii de ajustare se
aplică la tariful de bază din tabelul 3.9.
Exemple de calcul a unor prime de asigurare: - exemplul 1: O persoana de 72 de ani solicita o asigurare ca turist
pentru o călătorie de 30 de zile în Mexic, cu o limita de acoperire de 10.
000Euro.
Tariful de baza pentru 30 zile prezentat în tabelul 1 este de 600 000 lei.
Coeficienţii de ajustare aplicaţi sunt:
- 0,70 (tabelul3.11-an A, Orice ţara cu excepţia celor din spaţiul
Schengen, Uniunea Europeana, SUA, Canada şi Israel);
- 2,00(vârsta intre 70 şi 75 ani).
Prima finala= tarif de baza x 0,70 x 2,00= 600 000 x 0,70x2,00=
840.000 lei
- exemplul 2: Aceeaşi persoana de la exemplul 1 solicita o asigurare
ca turist, pentru o perioada de 70 de zile, cu valabilitate în Mexic şi
Germania şi cu o limita de acoperire de 30.000Euro pentru Mexic.
Tariful de baza pentru 70 de zile (tabel 3.9) este:
Tarif de baza = tarif de baza pentru 60 zile + 7 500* nr. de zile
excedent peste 60= 975 000+ 7500 x 10= 1 050 000 lei
Coeficienţii de ajustare aplicaţi sunt:
- 1,10 (tabelul3.11-Planul B+C, orice ţara cu excepţia SUA, Canada,
Israel);
- 2,00(vârsta intre 70 şi 75 ani).
Prima finala= tarif de baza x 1,10 x 2,00= 2 310 000 lei
- exemplul 3: O persoana de 45 de ani, solicita o asigurare ca om de
afaceri, pentru o perioada asigurata de 180 zile, cu valabilitate numai în
ţări limitrofe României şi o limita de acoperire de 10 000 Euro.
Tariful special de prime pentru 180 zile (tabelul 3.10) este de 870
000 lei.
Coeficientul de ajustare este:
- 0,50 (tabelul 3.11- Planul A, ţări limitrofe României).
Prima finala= tarif special de prime x 0,50=435 000 lei - exemplul 4: O persoana de 36 ani solicita o asigurare pentru o
perioada de 90 zile, cu o limita de acoperire de 30.000 Euro, scopul
51 19circulara nr.311/18.04.2001
65
65
călătoriei fiind prestarea de munca în Emiratele Arabe Unite, ca muncitor
în construcţii civile.
Tariful de baza pentru 90 zile (tabelul 3.9) este 1.200.000lei.
Coeficienţii de ajustare aplicaţi sunt:
- 0,90 (tabelul3.11-Planul B, orice ţara cu excepţia celor din Spaţiul
Schengen, Uniunea Europeana, SUA, Canada şi Israel);
- 1,50 (prestare de munca în construcţii civile).
Prima finala= tarif de baza x 0,90 x 1,50= 1. 620 000 lei52. În cazul în care aceeaşi persoana solicita o asigurare tot pentru 90 zile,
cu valabilitate în Spania, pentru prestare de munci agricole, coeficienţii de
ajustare aplicaţi sunt:
- 1,00 (tabelul 3.11- Planul C, Spaţiul Schengen şi Uniunea
Europeana);
- 1,25 (prestare de munci agricole).
Prima finala = tarif de baza x 1,00 x 1,25 = 1 200 00x 1,00 x 1,25 =
1 500 000 lei.
- exemplul 5: O familie (mama în vârsta de 30 de ani, tata de 33 ani
şi copilul de 5 ani) doreşte sa plece în vacanţă în Italia pentru 7 zile, după
care sa facă o vizita de 14 zile la rudele din SUA, cu o limita de acoperire
de 30.000 Euro pentru SUA.
Perioada de asigurare totala este de 21 zile (7 +14).
Tariful de baza pentru 21 zile (tabelul 3.9) este de 510 000 lei.
Coeficienţii de ajustare aplicaţi sunt:
- 2,00 (tabel 3.11- Planul B+C, orice ţara inclusiv SUA, Canada şi
Israel);
- 1,10- doar pentru copil (între 3 şi 6 ani).
Prima finala/părinte= tarif de baza x 2,00= 510 000x2,00= 1.020
000 lei
Prima finala/ copil= tarif de baza x 2,00 x 1,10 = 510 000 x 2,00 x
1,10 = 1. 122 000 lei19 .
Concluzii Turismul duce la dezvoltarea economiei naţionale, în ansamblul ei şi
se bazează pe o serie de factori ca:
- valoarea calitativa şi cantitativa a resurselor naturale şi culturale;
- nivelul creşterii economice generale, care determină creşterea
locurilor de munca şi a veniturilor;
52 19 circulara nr. .311/18.04.2001.
66
66
- evoluţia cursului valutar ,care susţine puterea de cumpărare a
rezidenţilor şi turiştilor;
- repartiţia resurselor turistice şi a veniturilor care influenţează
valorificarea fluxurilor turistice.
Turismul se mai bazează şi pe valorificarea resurselor turistice, precum
şi pe capacitatea de cazare şi calitatea ofertei turistice.
În lume, în ultimele decenii, capacitatea hotelieră a crescut de peste 4
ori, iar formele de cazare extrahotelieră au cunoscut o multiplicare
ameţitoare. Raportul între hoteluri şi celelalte forme de cazare depinde de
nivelul de dezvoltare: de exemplu, Germania, SUA, Canada, Japonia cu
peste 50% capacităţi de hoteluri, pe când în Portugalia sau Turcia nu se
atinge 25%. În ţările slab dezvoltate cazarea în hoteluri este frecventa
datorita circulaţiei turiştilor străini în aceste ţări.
În România se observa circulaţia turiştilor în anexele I şi II ce
reprezintă turiştii cazaţi pe noapte în perioada anilor 1990- 2000. În 1990
se observa o creştere a numărului de turişti străini cazaţi, totalul fiind de
1432 turişti străini cazaţi, faţă de anul 2000 care era de 867 turişti cazaţi.
Iar totalul turiştilor romani cazaţi în perioada anilor ’90 era de 10 865
fata de totalul turiştilor din anul 2000 care era de 4 053. Restul preferând
sa facă concediul în străinătate, deoarece într-un pachet turistic, turiştilor li
se oferă facilitaţi mai multe şi calitative din punct de vedere al cazării în
străinătate la acelaşi preţ cu cel al ofertei de cazare în ţară. De aceea
romanii prefera sa facă un sejur în străinătate decât în tara. Din cauza
calităţii şi turiştii străini prefera alte ţări decât ţara noastră.
Evoluţia turismului naţional al României în perioada 1994-1999 este
prezentata în anexa III.
În 1994 se observa o pondere a plecărilor mult mai mare fata de anul
1999, iar sosirile rău medii faţă de plecări în anul 1994 după care scad faţă
de perioada’99. Tot aici evoluţia înnoptărilor în structurile de cazare din
România atingea în anul 1994 ,65% pentru turiştii străini şi 50% pentru
turiştii romani după care începe sa scadă la 50% pentru turiştii străini în
perioada 1999 şi la aproape de 40% pentru turiştii romani (anexa III).
În ceea ce priveşte turismul cu ajutorul mijloacelor de transport
utilizate (rutier, naval, feroviar, aerian), raportul dintre plecări/sosiri era în
1993 de 1,9% fata de anul 1998 fiind în scădere de 1,4%.
Ponderile la sosiri în anul 1993 faţă de anul 1998 prin mijloacele de
transport sunt:
- turism rutier:74,5% în anul 1993 şi de 73,% în anul 1998, anul
1998 fiind în scădere;
- feroviar: 17,4 % în anul 1993 şi de 12,2% în anul 1998, anul 1998
fiind în scădere;
- aerian: 5,6% în anul 1993 şi de 11,5% în anul 1998, din punct de
vedere aerian creste ponderea sosirilor de la an la an;
67
67
- naval: 2,5 în anul 1993 şi de 3,3 în anul 1998, ponderea sosirilor
prin mijlocul de transport naval creste de la an la an.
Ponderile la plecări în anul 1993 faţă de anul 1998 prin mijloacele de
transport sunt:
- rutier:84,0% în 1993 şi de 77,0% în anul 1998, ponderea la plecări
scade în anul 1998;
- feroviar: 13,3% în anul 1993 şi de 14,2% în anul 1998, fiind mai
mare în anul 1998;
- aerian: 1,6% în anul 1993 şi de 6,5% în anul 1998 ponderea la
plecări prin mijlocul de transport aerian creste de la an la an ;
- naval: 1,0% în anul 1993 şi de 2,3% în anul 1998, creste ponderea
la plecări în anul 1998 faţă de anul 1993, predominant fiind anul 1995 şi
anul 1997 cu 2,9%. Aceste date sunt prezentate în anexa IV.
Oferta amplă a agenţiei Ţiriac Travel este prezentată în anexa V-XVII,
ceea ce este un exemplu a tendinţei ce se manifestă şi în ţara noastră
referitor la diversificarea ofertei turistice, combinarea acestora cu produse
şi servicii bancare şi de asigurare, şi în general, de promovare a unor
agenţii de voiaj cu oferte multiple.
Dezvoltarea turismului în România trebuie să ducă la dezvoltarea
capacităţii turistice şi la calitatea serviciilor turistice şi de cazare. Aceste
facilităţi trebuie să le aibă în vedere ţara noastră în atragerea turiştilor atât
români cât şi străini. Valorificarea potenţialului turistic din ţara noastră
trebuie pus în valoare de către agenţiile de turism şi de către hotelurile
expuse turiştilor, de modul de servire şi de ospitalitatea românilor în
vederea oferirii unor servicii calitative la fel de bune ca şi în unele părţi
din străinătate ca: Turcia-Ankara, Tunisia, Grecia, Malta, Cipru etc.
68
68
ANEXA I
69
69
ANEXA II
70
70
ANEXA III
71
71
ANEXA IV
72
72
ANEXA V
73
73
ANEXA VI
74
74
ANEXA VII
75
75
ANEXA VIII
76
76
ANEXA IX
77
77
ANEXA X
78
78
ANEXA XI
79
79
ANEXA XII
80
80
ANEXA XIII
81
81
ANEXA XIV
82
82
ANEXA XV
83
83
ANEXA XVI
84
84
ANEXA XVII
85
85
BIBLIOGRAFIE
1. Alexandru Nedelea, Politici de Marcketing în turism, editura
Economică, Bucureşti, 2003.
2. Nicolae Neacşu, Andreea Cernescu, Economia Turismului, studiu
de caz, reglementări, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.
3. Nicolae Lupu, Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism,
Editura Economică, Bucureşti, 2003.
4. Ionel Muntele, Corneliu Iaţu, Geografia Turismului. Concepte,
Metode şi forme de manifestare spaţio-temporală, Editura Sedcom
Libris, Iaşi, 2003.
5. Melinda Cândea, Potenţialul turistic al României şi amenajarea
turistică a spaţiului Editura Universitară, Bucureşti, 2003.
6. Elena Matei, Ecoturism, Editura Top Form, Bucureşti, 2004.
7. www.tiriac-travel.ro.
8. www.bancatiriac..
9. www.romaniantourism.ro/index.php?parent=16.
10. www.allianztiriac..
11. 19 circulara nr. 311/18.04.2001.
12. www.buletinzilnic.ro.
13. Anuarul Statistic al României Institutul Naţional de statistică, 1990-
2000; anuarul turistic al României, Ministerul Turismului şi comisia
naţională pentru statistică, 1995; turismul României. Breviar
statistic, Institutul Naţional de Statistică
,Bucureşti, 1999, 2001.
14. Anuarul Statistic al României, Institutul Naţional de Statistică,
Bucureşti, 2000.
15. Anuarul Statistic al României, Comisia Naţională pentru Statistică,
Bucureşti, 1999.
16. Organizaţia Mondială a Turismului, comunicat prin presă, Iunie,
2002.
17. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, planul de
amenajare a teritoriului, secţiunea Turism, 1995-1998.
Recommended