View
1.426
Download
4
Category
Preview:
Citation preview
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 1/35
Bolnavul cu peritonita acuta. Rolul asistentei medicale in ingrijirea
lui
MOTTO:
“Medicina este o artă care vindecă uneori,
uşurează adeseori şi consolează totdeauna”
CAPITOLUL I
PERITONITA ACUTĂ
Peritoneul este o seroasă foarte întinsă, în raporturi cu toate organele abdominale, cu o
vastă reţea de vase sanguine, limfatice şi seruri, căreia i se conferă roluri fiziologice şi
fiziopatologice foarte importante.
Peritoneul intervine în procesele de apărare ale organismului, reacţionează printr-o
exsudaţie abundentă, producere de fibră şi anticorpi care tind să limiteze infecţiile.
Datorită poziţiei sale în plexurile nervoase, peritoneul constituie o suprafaţă
interoceptivă, la cei mai variaţi excitanţi, ceea ce explică tulburările reflexe locale la distanţă
şi generale, care apar în îmbolnăvirile acestei seroase.
DEFINIŢIE
Prin peritonită se înţelege inflamaţia peritoneului urmată de dezvoltarea unui sindrom
patologic care impune un tratament adecvat cauzei ce a produs peritonita.
CLASIFICARE
După faza evolutivă – deosebim două feluri de peritonită:
peritonita acută peritonita cronică
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 2/35
După localizare:
peritonite apendiculare
peritonite biliare
peritonite urinare peritonite enterale (intestinale), etc.
După modul de a se produce:
peritonită localizată (circumscrisă)
peritonită generalizată
Deosebim două feluri de peritonită acută:
peritonită acută localizată
peritonită acută generalizată
Peritonită acută localizată este acea formă în care mijloacele de apărare existente în
cavitatea abdominală reuşesc să localizeze procesul infecţios în regiunea în care el a apărut.
De exemplu: peritonita localizată de origine apendiculară (cunoscută şi sub numele de
plastron) sau bloc apendicular, peritonită localizată de origine colecistică (plastrom
colecistic), peritonită localizată din regiunea pelvină (pelviperitonită).
Peritonita acută difuză (generalizată) este acea formă prin care se înţelege un sindrom
infecţios complex, abdominal, determinat de pătrunderea în cavitatea peritonială a unor
germeni patogeni cu virulenţă foarte crescută.
ETIOLOGIE
Pătrunderea germenilor patogeni în cavitatea abdominală se poate face pe mai multe
căi:
Prin perforarea unui organ cavitar datorită unui proces patologic al acestuia
(eventualitatea cea mai frecventă)
Apare în:
ulcerul gastric sau duodenal perforat
apendicită acută gangrenoasă perforată
colecistită acută perforată
ulceraţii şi perforaţii intestinale de diferite cauze
gangrenarea unei anse intestinale infarctizate sau ocluzionale, etc.
Prin perforarea unui organ cavitar, datorită unui traumatism care nu a deschis peretele
abdominal (stomac, intestin, etc.). Acest tip de leziune este cunoscut sub denumirea detraumatism abdominal închis.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 3/35
Prin infectarea peritoneului datorită unui agent vulnerabil (arme albe, glonte, schije,
etc.) care deschide peretele abdomenului, lăsând ca peritoneul să fie expus unei infecţii cu
germeni din afară.
În cazul când agentul vulnerant a perforat un organ cavitar, peritonita se produce şi prin revărsarea conţinutului septic pe care îl conţine organul respectiv în cavitatea
peritoneală. Acest tip de leziune se numeşte traumatism abdominal deschis.
Prin disiminarea germenilor patogeni dintr-un proces abdominal, la început localizat
şi apoi generalizat.
Dintre acestea exemplificăm:
apendicita acută localizată, care abcedează şi se deschide în cavitatea abdominală.
Pelviperitonita acută localizată la început, dar care apoi se deschide în cavitatea mare
a peritoneului.
Prin însămânţarea peritoneului pe cale hematogenă (fixarea germenului şi evoluţia lui
pe peritoneu la persoana care se află într-o stare septică).
Pe cale genitală la femei:
Constituţia specială a zonei genitale feminine este de aşa natură încât face ca vaginul
să comunice prin intermediul cavităţii uterului şi al lumenului trompelor cu cavitatea
peritoneală şi cu toate că aceste organe intermediare creează bariere împotriva infecţiilor,
permite uneori transmiterea unei infecţii din vagin (gonococică sau de altă natură) la
peritoneu.
Aceasta poate apărea la persoanele tinere absolut nevaccinate contra infecţiilor, după
primele contacte sexuale, dacă în timpul acestor contacte li s-a transmis un germene patogen
(genococ, cocobacil, de obicei) sau după efectuarea unor manevre septice ale cavităţii uterine
(în scop avortic, diagnostic sau terapeutic).
Mecanismul de producere al peritonitei
Din lupta dintre germenii patogeni pătrunşi în peritoneu şi elementele de apărare a
organismului, existente în ţesutul reticuloendotelial de pe suprafaţa peritoneului şi a marelui
epeplon, rezultă lichidul purulent care caracterizează peritonita. Acest lichid conţine mari
cantităţi de toxine eliberate de către germenii patogeni.
Toxinele irită pe de o parte peritoneul, determinând o reacţie peritonială dureroasă şi
pe de altă parte, intră prin resorbţie în circulaţie determinând fenomenele toxice caractristice
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 4/35
peritonitei. Germenii patogeni se înmulţesc, se răspândesc şi în restul cavităţii peritoneale
creând peritonita generalizată.
Fiziopatologie
Peritonita acută difuză rezultă din reacţia locală a peritoneului şi a viscerelor
abdominale şi cea generală a întregului organism la acţiunea agresivă a germenilor
microbieni şi a unor produşi în peritoneu.
Factorii de agresiune sunt reprezentaţi de:
flora microbiană cu calităţile sale de virulenţă, viteza de înmulţire, putere necrozată,
toxicitate (exotoxine, endotoxine); sunt mai agresivi germenii anaerobi.
produşi biologici: lichid gastric, bilă, suc intestinal, suc pancreatic, lichid colic.
Reacţiile peritoneului sunt de tip inflamator:
secreţia seroleucocitară purulentă în prima fază însoţită de edem, hiperemie şi
infiltraţie edemoasă a tuturor viscerelor, epiploanelor şi mezourilor, secundar inflamaţiei
peretelui intestinal apare ileusul dinamic.
exudat muco-septic în a doua fază, care are tendinţa să închisteze secreţia purulentă
din peritoneu în diverse loje: aderenţele fibrinoase realizează uneori o veritabilă ocluzie
mecanică.
Şocul toxico-septic reprezintă o componentă importantă în evoluţia şi prognosticul
peritonitelor.
Factorii de gravitate în peritonită acută difuză sunt: terenul biologic al bolnavului,
boala cauzală, agresivitatea florei microbiene şi a produşilor pătrunşi în peritoneu, timpul
scurs de la debutul peritonitei, starea de şoc toxico-septic.
SIMPTOMATOLOGIE
Au fost descrise:
Semne funcţionale
Durerea este primul semn care apare într-o peritonită acută. Trebuie precizate:
modalitatea de debut (brutală sau nu), sediu (localizată sau difuză), evoluţia, iradierea,
paroxismele. Toate aceste elemente au importanţă în diagnosticul etiologic al peritonitei.
Durerea este de obicei brutală, în perforaţie. Poate fi iniţial localizată, difuzând într-o etapăulterioară, sau poate fi de la început difuză. Ea poate fi continuă şi stabilă sau cu exacerbări
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 5/35
paroxistice. Poate iradia în locuri diferite (hipogastru, de sac Douglos, umăr, regiunea
scapulară) de intensitate diferită, de la lovitura de pumnal a inundaţiei peritoniale până la
formele atenuate.
Vărsăturile frecvente sau biliare – pot contribui, atunci când sunt abundente ladezhidratarea bolnavului.
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze produs iniţial prin ileus
dinamic reflex, ulterior poate ţine de supraadăugarea unei ocluzii mecanice. În peritonitele
hipertoxice se poate întâlni diareea.
Sughiţul întâlnit inconstant, este expresia iritaţiei diafragmului, a stazei gastrice şi a
stării toxice.
Semnele fizice abdominale sunt fără valoare pentru precizarea diagnosticului. Cel mai
des semn este necontractarea peretelui abdominal, care se poate pune în evidenţă prin:
Inspecţia abdomenului care arată:
imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.
respiraţia este superficială, mai frecventă de tip toracic superior.
Palparea abdomenului este timpul cel mai important al examenului fizic şi relevă:
contractarea abdominală reprezintă creşterea tonusului musculaturii pereţilor,
secundar peritonitei. Peretele abdominal nu se lasă deloc deprimat prin apăsare, manevra
fiind extrem de dureroasă.
apăsarea musculară este un semn mai precoce al peritonitelor. Peretele abdominal cu
tonus normal se lasă iniţial deprimat pentru ca bolnavul să simtă durerea şi să contracteze
peretele.
durere la decomprimarea bruscă a peretelui abdominal după o apăsare progresivă
(semnul Blumberg).
Hiperestezia cutanată – constă în producerea unei senzaţii particulare dureroase atunci
când se palpează tegumentele peretelui abdominal în zona organului afectat.
Percuţia abdomenului poate arăta:
percuţia dureroasă a abdomenului - “semnul clopoţelului” (Mandel)
dispariţia matităţii hepatice (semne de pneumoperitoneu)
Ascultaţia abdomenului pune în evidenţă o linişte absolută (semn de pareză
intestinală).
Tuşeul rectal şi tuşeul vaginal provoacă o durere vie la apăsarea fundului de sac
Douglas (ţipătul Douglas-ului) sau bombarea Douglas-ului care certifică prezenţa revărsatului peritonial.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 6/35
Semne clinice generale au o valoare mai mult apreciativă asupra stării generale a
bolnavului care poate prezenta:
Creşterea temperaturii – 38,5˚C- 39˚C care poate lipsi în primele ore.
Pulsul – poate fi normal sau accelerat concordat cu creşterea termică. Lipsa deconcordanţă dintre puls şi temperatură constituie un indice preţios de apreciere a gravităţii
unei peritonite.
Tensiunea arterială – iniţial normală, scade până când se instalează starea de şoc.
Starea generală: Bolnavul este palid, şi adesea îi este caracteristic “faciesul suferind”,
agitat, transpirat, înspăimântat – cunoscut sub numele de facis peritoneal.
Facisului peritoneal îi sunt caracteristice şi următoarele: ochii încercănaţi, înfundaţi în
orbite, lucioşi, anxioşi, lenze arse, tegumente teroase (pământii).
Examene paraclinice
Examen de laborator
amilaza şi lipaza sunt moderat crescute în general
glicemia creşte în acidoza diabetică şi în pancreatită
ureea creşte în stări de dezhidratare
leucocitoza este frecvent întâlnită şi prezintă uneori valori mari
anemia obişnuită
electroencefalograma este necesară pentru eliminarea diagnosticului de infarct
miocardic.
Examenul radiologic pe gol poate evidenţia pneumoperitoneulsub formă de imagini
clare, semilunare, situate sub diafragmă, imagini hidroaerice în ocluzia intestinală, calculi
biliari sau urinari radioopaci, umbra unui abces sau a unei mase tumorale.
Pentru diagnostic sunt utile şi puncţia abdominală precum şi peritoneoscopia. Se
puncţionează în zona mată şi dacă se extrage lichid se confirmă peritonită (în mod normal nu
se extrage lichid din cavitatea peritoneală).
Puncţia abdominală sau paracenteza – reprezintă traversarea peretelui abdominal şi
pătrunderea în cavitatea abdominală cu ajutorul unui trocar.
Se face în scop explorator şi terapeutic.
Materialul necesar pentru efectuarea paracentezei:
masă acoperită cu un câmp steril
casoletă cu câmpuri sterile
casoletă cu mănuşi sterilecasoletă cu trocar gros cu diam. de 3-4 mm
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 7/35
muşama şi traversă sub bolnav
un vas gradat pentru colectarea lichidului
un cearşaf împăturit în trei, aşezat în regiunea lombară, pentru bandajarea
abdomenului în timp şi după evacuarea lichiduluităviţă renală
seringi de 2-5 ml sterile
ace
soluţie pentru dezinfecţia locului de elecţie (alcool, tinctură de iod, alcool iodat)
novocaină pentru anestezie locală
casoletă mică cu comprese sterile
două eprubete sterile (astupate) etichetate
substanţe necesare pentru reacţia RIVALTA
ace de siguranţă
catetere sterile pentru evacuarea vezicii urinare când bolnavul prezintă tulburări de
micţiune.
Întregul instrumentar se pregăteşte pe o măsuţă acoperită cu un câmp steril şi se aduce
în cameră numai în ultimul moment pentru a nu cauza stări de nelinişte bolnavului. Masa cu
instrumente se aşează cât mai aproape de bolnav.
Puncţia se realizează la patul bolnavului după ce a protejat patul cu un paravan.
Înainte de puncţie bolnavul va fi poziţionat în decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat.
Rolul asistentei în timpul puncţiei
Asistenta va recolta probele sterile de lichid o cantitate de 100-200 ml pentru
laborator (după ce medicul retrage mandrenul) examen citologic, determinarea cantitativă de
albumină.
se aplică tubul de cauciuc în prelungirea canulei şi se colectează lichidulo acistic în
recipientul pregătit pentru acesta
se observă starea generală a bolnavului şi se măsoară pulsul şi respiraţia
dacă apar complicaţii se anunţă imediat medicul
partea superioară a abdomenului se badijonează cu cearşaful împăturit (pentru ca
deprimarea cavităţii abdominale să se facă brusc) şi se strânge progresiv
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 8/35
se supraveghează viteza de evacuare (nu trebuie să fie mai mare de un litru la 15 min).
La prima paracenteză se evacuează numai 4-5 litri de lichid. Lichidul se evacuează în timp de
1-2 ore
se schimbă poziţia bolnavului, în diferite direcţii (dacă în timpul evacuării scurgerease opreşte brusc)
se introduce mendrenul neascuţit în trocar (când orificiul acestuia se acoperă cu o
ansă intestinală sau flacoane de fibrină)
se badijonează locul puncţiei cu tinctură de iod după ce medicul extrage trocarul
se aplică un pansament steril
se strânge cearşaful în jurul abdomenului şi se fixează cu ace de siguranţă
Îngrijirea bolnavului după puncţie
se asigură în cameră temperatura optimă şi linişte pentru bolnav
bandajul împrejurul abdomenului se menţine timp de 5-6 ore
bolnavul va fi supravegheat 24 de ore şi se anunţă imediat medicul la orice suspiciune
pansamentul plăgii se face în condiţii de asepsie perfectă
se serveşte bolnavul şi se alimentează la pat în tot timpul repaosului
substanţele analeptice se administrează la indicaţia medicului
Accidente
În urma vasodilataţiei excesive prin decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale
bolnavul poate face colaps. În acest caz medicul va întrerupe puncţia şi se vor administra
bolnavului substanţe analeptice.
se poate instala o hemoragie internă.
Pregătirea (manipularea) lichidului evacuat prin puncţie pentru laborator
Lichidul recoltat în eprubete sterile sau pe medii de cultură se aşează în termostat sau
se aduc la laborator împreună cu încă 100-200 ml pentru diferite determinări de laborator
cerute de medic în buletinul de recoltare (examen citologic prin centrifugare, determinarea
calitativă de albumină, etc.). Restul lichidului se determină volumetric.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 9/35
Recipientele cu lichidul recoltat vor fi etichetate specificând conţinutul lichidului,
numele bolnavului, salonul şi secţia, data recoltării.
Se transportă imediat la laborator evitând suprainfectarea produsului.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
Acesta se face cu:
Afecţiuni medicale cu simptomatologie abdominală
colică renală
colică hepatică
ulcer în puseu evolutiv
infarctul miocardic
pneumopatii bazale
Afecţiuni chirurgicale
ocluzii intestinale
pancreatită acută
infarctul enteromezentric
sarcina extrauterină ruptă
TRATAMENTUL PERITONITELOR
Peritonita acută este o urgenţă chirurgicală. Netratate 99% din peritonitele acute au un
prognostic nefast.
Tratamentul în peritonită acută trebuie să fie: precoce, complex, adecvat şi susţinut.
Tratamentul chirurgical are ca obiective:
Suprimarea sursei (cauzei peritonitei)
Tratarea peritonitei prin spălarea minuţioasă a peritoneului cu ser fiziologic şi drenaj
eficient al spaţiilor de închistrare posibile în peritoneu.
Tratamentul medical constă în:
antibioterapie generală
reechilibrarea hidroelectrică, acido-bazică, nutritivătratarea şocului toxico-septic
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 10/35
menţinerea funcţiilor vitale cât mai aproape de parametrii fiziologici
Măsurile terapeutice se pot grupa în:
Măsuri specifice
Măsuri nespecifice
Măsurile terapeutice specifice:
Intervenţie chirurgicală obligatorie (excepţie făcând peritonitele primare). Ea trebuie
făcută de urgenţă iar tehnica şi tactica operatorie să fie cea mai puţin şocantă dar eficace.
Intervenţia chirurgicală trebuie să realizeze cel puţin suprimarea sursei (închiderea
perforaţiei, îndepărtarea apendicelui, a trompei uterine gangrenate, etc.)
Drenajul cavităţii peritoneale, mai precis în zonele de elcţie unde se dezvoltă abcesele.
Exteriorizarea drenurilor se face la distanţă de plaga operatorie unde declivitatea asigură cea
mai bună evacuare
Dacă intervenţia chirurgicală şi drenajul sunt factori esenţiali specifici ai tratamentului
peritonitei, succesul final şi prognosticul depid de stricteţea cu care sunt aplicate propunerile
generale.
Măsuri terapeutice generale:
Reapos la pat – poziţie semiaşezândă.
Aspiraţie nazo-gastrică, se instituie din primele momente de la suspiciunea unei
peritonite. Prin această măsură se evită vărsătura şi posibilitatea aspiraţiei traheo-bronşice.
Reechilibrarea hidroelectrolitică este componenta terapeutică majoră. Cantităţile de
apă şi electroliţi ce trebuiesc administrate se stabilesc în funcţie de tensiunea arterială,
presiunea venoasă centrală, ionogramă, hematocrit, semne clinice obiective.
Ele se administrează pe cale intravenoasă prin cateterizarea unei vene mari.
Se administrează:
ser fiziologic 2000-3000 ml, cu un aport de 18-27 g NaCl
glucoză 5-10% (cu insulină 5U la 250 ml) având un aport caloric 2000-3000 ml.
NaCl, KCl în soluţii molare, în funcţie de ionograma serică
Reechilibrarea circulatorie (volemică) se face pe lângă soluţiile hidroelectrice, cu
plasmă sau sânge. În caz de urgenţă vitală se întrebuinţează vasopresoare (adrenalină,
noadrenalină 1-4 mg în soluţii macromoleculare Dextran 70, Rheomatex 1000-1500 ml).
HHC (hemisuccinat de hidrocortizon) 500-2000 mg, în perfuzie, ameliorează
rezultatele reechilibrării circulatorii.Ameliorarea condiţiilor respiratorii se obţine prin oxigeno-terapie.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 11/35
Tratamentul antibiotic este etiopatologic, va cuprinde antibiotice cu spectru larg, pe
cât posibil exacte pe antibiograma secreţiei purulente peritoneale. Se administrează în
perfuzii, i.m. şi eventual în peritoneu: Penicilină 10-15 ml/24 ore postoperator, asociate cu
alte antibiotice – Kanamicina, CloramfenicolPrevenirea şi tratarea oligoanuriei constă în reechilibrarea circulatorie şi hidroionică,
după un oarecare grad de rehidratare prin diureză osmotică (glucoză 20%)
Corectarea acidozei metabolice cu soluţii molare de NaHCO3 1000-2000 ml/24 ore.
Este preferat pentru acţiunea sa intracelulară soluţia THAM.
CAPITOLUL II
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU
PERITONITĂ ACUTĂ
Îngrijirea preoperatorie a bolnavilor
Îngrijirea bolnavilor înainte de intervenţia chirurgicală, în scopul pregătirii lor, variază
în raport cu motivul pentru care se face intervenţia, cu starea generală a bolnavului, precum şi
cu timpul avut la dispoziţie până în momentul operaţiei.
Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţia chirurgicală
constă în:
Pregătirea psihică a bolnavului – bolnavul este încurajat cu atenţie şi solicitudine, se
suprimă tot ceea ce ar putea să producă bolnavului o stare de nelinişte. Se va reduce starea de
anxietate prin informaţii primare privind intervenţiile chirurgicale.
bolnavului i se creează o stare de confort psihic oferindu-i-se un mediu ambiant plăcut
întărirea rezistenţei organismului prin reechilibrare hidroelectrolitică, normalizarea
proteinemiei, vitaminizare şi la nevoie alimentare specială
stabilirea datei intervenţiei în funcţie de starea bolnavului
golirea şi la nevoie spălarea cavităţilor naturale ale organismului: stomac, vagin,
vezica urinară, etc. şi toaleta bolnavului
pregătirea bolnavului în vederea introducerii lui în sala de operaţie. Înainte de
intervenţii chirurgicale ei trebuie să fie feriţi de traume psihice. Majoritatea dintre ei sunt
obsedaţi de frica intervenţiei, ceea ce duce la scăderea organismului faţă de şocul operator.
Este bine ca bolnavul nou să fie plasat într-un salon unde sunt internaţi bolnavi cuaceleaşi afecţiuni, pentru a se putea consulta cu ei asupra operaţiei care-l interesează.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 12/35
Asistenta medicală va contribui ca bolnavul să-şi formeze convingerea că este îngrijit şi se
găseşte în siguranţă, ceea ce îl linişteşte şi îl face să accepte cu încredere intervenţia.
În problema explorării capacităţii de apărare şi a gradului de rezistenţă a organismului
asistenta are sarcina de a executa recoltări pentru examenul complet, hemograma completă,reacţia VDRL, determinarea TC, TS şi grupa sanguină, de a măsura TA şi de a asigura
trimiterea bolnavilor la radioscopie pulmonară. La cererea medicului se vor pregăti bolnavii
pentru probe funcţionale ale aparatului circulator şi respirator.
Dacă perioada preoperatorie este mai lungă, asistenta va putea observa modul de
reacţie a organismului faţă de diferite medicamente sau alimente, depistând stări alergice faţă
de alergenii medicamentoşi sau alimentari. Dacă intervenţia se execută pe neaşteptate în
funţie de urgenţa ei se va renunţa la o parte din explorările enunţate mai sus.
În seara zilei premergătoare intervenţiei, bolnavii nu vor consuma alimente ci numai
cantităţi mici de lichide. Dacă intervenţia chirurgicală va avea loc pe stomac se vor efectua
spălături gastrice. Golirea intestinului, clisma, se face în funcţie de afecţiune – clisma
evacuatorie seara şi eliminatorie cu 3-4 ore înainte de intervenţie. Înainte de intervenţie
bolnavul îşi goleşte vezica urinară iar dacă acest lucru nu este posibil, se va efectua un sondaj
vezical. Bolnavul va fi îmbăiat cu o zi înainte de intervenţie, iar dacă starea bolnavului
contraindică baia, toaleta se va rezuma la spălarea minuţioasă a zonei ce va fi supusă
intervenţiei. Se va acorda o deosebită atenţie îndepărtării urmelor de murdărie din ombilicul
bolnavului, toaleta locoregională a zonei de operat prin epilare, dezinfecţie şi punerea
câmpurilor sterile.
Administrarea medicaţiei preanastezice indicate de medicul anestezist:
se va administra un hipnotic opiaceu (Morfină, Miaglin) sau barbiturice
(Fenobarbital).
Îngrijirea bolnavilor după intervenţia chirurgicală (intraabdominală)
Îngrijirile din această perioadă variază în funcţie de narcoză, starea generală a
bolnavului, complicaţiile şi accidentele postoperatorii.
Pregătirea salonului şi a patului:
Încă din timpul operaţiei se pregăteşte salonul şi patul pentru primirea bolnavului.
Temperatura din cameră va fi de 18-20 grade C.
Patul va fi prevăzut cu lenjerie curată, muşama, traversă, eventual colaci de cauciuc şi
se încălzeşte patul cu termofoare electrice sau sticle de apă caldă, care se vor îndepărta din
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 13/35
pat la sosirea bolnavului. Lângă patul bolnavulu se pregăteşte sursa de oxigen, seringi,
aparate de perfuzat, substanţe medicamentoase, punga cu gheaţă, tăviţă renală, bazinet, etc.
Transportul bolnavului
De la sala de operaţie în salon transportul bolnavului se face cu targa sau cucăruciorul. Bolnavul va fi învelit cu grijă. O atenţie deosebită necesită aşezarea bolnavului în
pat în poziţia corespunzătoare, restabilirea şi menţinerea echilibrului bioligic al organismului
şi îngrijirile speciale în cazul apariţiei complicaţiilor. În prima zi bolnavul va fi aşezat în
poziţie de decubit dorsal, fără pernă sub cap. Aceasta asigură relaxarea musculaturii
abdominale şi deci micşorează durerea locală. Începând din ziua a doua după intervenţie se
vor mobiliza membrele inferioare pentru a preveni staza venoasă şi a uşura circulaţia de
întoarcere. Mişcările vor fi însoţite de exerciţii de respiraţie.
Îngrijirea bolnavului în perioada postoperatorie
În perioada postnarcotică, până la revenirea completă a cunoştinţei bolnavului, acesta
va fi supravegheat. El nu poate fi lăsat singur căci după narcoză pot să apară complicaţii, cum
ar fi: cădere înapoi a limbii, tulburări de respiraţie, de circulaţie, asfixie, etc.
Câteodată bolnavul prezintă numai greţuri şi face eforturi pentru a voma, alteori
elimină conţinutul stomacal: suc gastric, bilă, eventual mucozităţi faringiene. Funcţiile
scoarţei cerebrale nefiind încă restabilite, bolnavul se poate scula, poate intra în agitaţie,
încearcă să-şi desfacă pansamentul, etc.
Supravegerea bolnavului în primele zile după intervenţie
În perioada postoperatorie, asistenta va supraveghea activitatea tuturor organelor şi
aparatelor, de multe ori bolnavul nefiind în stare să semnaleze singur modificările survenite
în starea lui.
Aspectul general al bolnavului – asistenta va urmăril aspectul general al bolnavului:
culoarea feţei, a tegumentelor şi mucoaselor, indică de multe ori apariţia unor complicaţii
postoperatorii. Ea va supraveghea şi întreţine în perfectă stare de curăţenie pielea, prin băi
parţiale, ferind însă regiunea pansată de orice presiune exercitată asupra regiunilor predispuse
şi activând circulaţia prin metode cunoscute.
Temperatura – se măsoară de cel puţin de 2 ori pe zi iar la indicaţia medicului ori de
câte ori este nevoie. În primele zile după intervenţie se întâlnesc des stări subfebrile, febra
poate surveni şi după anestezia rahidiană. Persistenţa febrei sau ridicarea ei treptat indică decele mai multe ori o complicaţie în evoluţia postoperatorie (infecţie, pneumonie, supuraţia
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 14/35
hematomului, etc.). Creşterea temperaturii în aceste cazuri este însoţită şi de alte fenomene
care permit interpretarea justă a cauzei care o produce (dureri, fenomene inflamatorii locale,
tuse, junghiuri, etc.).
Aparatul cardiovascular – asistenta va măsura şi nota pulsul de mai multe ori pe zi. Înaceastă perioadă pulsul este uşor crescut dar curând după intervenţie revine la normal.
Modificările de puls pot semnala apariţia complicaţiilor; la bolnavii slăbiţi şi la intervenţiile
mai grele pulsul revine mai greu la normal.
Aparatul respirator – se supraveghează tipul, frecvenţa, amplitudinea respiratorie.
Respiraţia poate fi îngreunată de un pansament abdominal prea strâns. În caz de dipnee sau
respiraţie superficială se va anunţa imediat medicul şi se va administra oxigen şi medicaţia
adecvată.
Aparatul excretor – în primele ore după intervenţie, bolnavul, în general nu urinează.
După 6-12 ore se va solicita bolnavului să-şi golească vezica urinar. Urina din primele 24 ore
se colectează notând caracterele ei macroscopice, se vor urmări mai departe frecvenţa şi
caracterul micţiunilor. De multe ori în urma intervenţiilor chirurgicale se instalează o retenţie
urinară. Dacă bolnavul nu poate urina spontan se va face un sondaj vezical.
Aparatul digestiv – asistenta va supraveghea şi îngriji bolnavul în timpul vărsăturilor.
Va urmări dacă bolnavul are sughiţuri, semne de iritaţie peritonială. Asistenta trebuie să
supravegheze aspectul limbii, a mucoaselor bucale, abdomenul bolnavului. Ea va urmări cu
atenţie restabilirea funcţiei tubului digestiv. În general funcţiile digestive se restabilec în a
doua zi după intervenţie şi se manifestă prin eliminări spontane de gaze. Primul scaun
spontan are loc în a treia zi de după operaţie. Frecvenţa şi caracterul scaunului se notează în
foaia de observaţie a bolnavului.
Supravegherea pansamentului
Imediat ce bolnavul este adus în salon din sala de operaţie se examinează
pansamentul. Dacă s-a lărgit sau s-a deplasat, el va fi întărit cu o faşă nouă suprapusă fără a
se deplasa cel pus în sala de operaţie. Se contorlează de mai multe ori pe zi dacă plaga nu
sângerează, dacă pansamentul nu s-a udat cu puroi sau urină, etc. În cazul pansamentelor
compresive se verifică circulaţia sanguină a regiunilor subadiacente sau învecinate. Dacă mai
jos de regiunea lezată apar edeme sau tegumentele vor fi cianozate se va lărgi pansamentul
pentru a evita ischemia regiunii din cauza tulburărilor de circulaţie. Dacă pansamentul
rămâne uscat ele se va scoate în a 6-7-a zi, când se scot şi firele de sutură.
Dacă bolnavul are febră, se plânge de dureri locale, are hemoragii sau plagăsupuroasă, se desface pansamentul pentru controlul plăgii şi se schimbă la intervale fixate de
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 15/35
medic. Cu ocazia schimbării pansamentului se va lucra cu grijă şi blândeţe pentru a evita
provocarea inutilă de durere.
Rehidratarea şi alimentarea bolnavului
Pentru restabilirea echilibrului hidric se vor da bolnavului lichide în cantitatesuficientă pe cale parenterală sau dacă este poibil per os, după indicaţia medicului.
Calea fiziologică este cea bucală. Dacă bolnavul nu varsă se pot administra apă
minerală, ceai de lămâie, suc de fructe în cantităţi mici şi repetate, câte o lingură la 10-15
minute. Dacă bolnavul prezintă vărsături nu se permite ingerarea lichidelor, senzaţia de sete
va fi atenuată prin ştergerea buzelor şi a limbii cu tifon umed sau prin clătirea cavităţii bucale
cu apă. Nu se dau bolnavilor lichide îndulcite sau lapte, pentru că acestea fermentează şi
produc balonări. Regimul alimentar va fi prescris ţinând seama de afecţiunea de bază pentru
care s-a executat intervenţia, precum şi de eventualele boli supraadăugate, acestea necesitând
un regim alimentar aparte.
Combaterea durerilor postoperatorii şi ridicarea moralului bolnavului
Pentru combaterea durerilor se va folosi un complex de măsuri ţinând seama de
factorii care au provocat-o.
Astfel se recurge la:
liniştirea bolnavului
aşezarea lui în poziţie de menajare a părţilor dureroase
utilizarea agenţilor mecanici şi fizici, tratament medicamentos calmant.
Liniştirea bolnavului are o importanţă foarte mare în primele zile. Îngrijirea atentă,
serioasă, supravegherea permanentă, lămurirea bolnavului asupra modului de evoluţie şi de
reducere a durerilor în perioada postoperatorie, vor avea efect pozitiv asupra stării sale.
Mobilizarea bolnavului trebuie făcută cât mai curând posibil. În urma mişcărilor
circulaţia sanguină devine mai activă, peristaltismul intestinal şi funcţia excretoare se
îmbunătăţesc, schimburile nutritive sunt mai active, ventilaţia pulmonară se intensifică şi se
pune în evidenţă întreaga musculatură.
Dacă bolnavul nu se poate ridica se începe mobilizarea lui în pat. Bolnavul îşi va
mişca membrele inferioare, îşi va schimba poziţia în pat şi se vor efectua exerciţii de
respiraţie. Prin mobilizare precoce se pot evita multe complicaţii tardive ca: trombozele
venoase, pneumoniile hipostatice, escarele, etc.
După laparoscopie, la uni bolnavi slăbiţi, subnutriţi sau în urma unui efort spontan ca:
vărsătura, tusea, strănut, sughiţ, organele abdominale pot să se eviscereze prin plagaoperatorie desfăcută în urma efortului. Evisceraţii pot să se producă până la sfârşitul primei
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 16/35
săptămâni de intervenţie. Pentru prevenirea ei, asistenta va sfătui bolnavul ca în timpul
efortului să comprime uşor cu palmele plaga operatorie diminuând astfel contracţia spontană
a musculaturii abdominale. Dacă bolnavul acuză semnele subiective locale cum ar fi: durerea
vie la nivelul plăgii imediat după efort cu senzaţia că s-a rupt ceva iar pansamentul va fiîmbibat cu secreţii serosanghinolente, în acest caz se anunţă imediat medicul pentru a lua
măsuri de urgenţă.
Pregătirea conştiincioasă a bolnavului pentru intervenţia şi îngrijirea lui atentă după
operaţie previne majoritatea complicaţiilor postoperatorii.
CAPITOLUL III
ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU PERITONITĂ ACUTĂ
CAZ CLINIC NR. 1
CULEGEREA DATELOR
R.M. în vârstă de 35 ani, sex masculin, domiciliat în comuna Mihăileni, judeţul
Botoşani este adus la serviciul de urgenţă cu salvarea, acuzând faptul că în mod brusc a
apărut o durere violentă sub formă de arsură cu localizare în epigastru şi deseori iradieri în
spate. Bolnavul este cunoscut ca consumator de băuturi alcoolice şi a fost internat în repetate
rânduri în spital, cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal.
Bolnavul, pe lângă durere, mai prezintă greţuri, vărsături, el ia o poziţie antologică, cu
mâinile în regiunea epigastrică. El perzintă un facies anxios, ochi încercănaţi, paloare,
transpiraţie, extremităţi reci.
La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.
La palpare hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg
prezent.
La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.
Tuşeul rectal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas.
Bolnavul se internează pentru investigaţii şi tratament.Antecedente:
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 17/35
heredocolaterale nesemnificative
personale – bolnavul a mai fost internat acum 4 luni cu gastrită.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR
tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluaraţie superficială cauzată de
anifestată prin dispnee
- Înlăturarea dispneei,
- Asigurarea unei respiraţii
normale în timp
- Pacientul să prezinte un
ritm respirator regulat în
timp de 24 ore
- Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie
semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte.
- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen
- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată
- Oxigenoterapie
- Nu se administrează morfină.
Pacien
amelio
laţie modificată, cauzată de
anifestată prin puls rapid şi
siune arterială scăzută, stare
tate, nelinişte
- Pacientul să prezinte o
circulaţie adecvată
- Pulsul, TA să aibă valori
normale în timp de 24 de
ore
- Să fie echilibrat psihic
- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie
pulsul, TA, respiraţia
- Poziţionare, asigurarea repaosului absoult
- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei
Pacien
amelio
psihic
ea tranzitului intestinal,
area integrităţii tubului
, manifestată prin constipaţie.
- pacientul să prezinte un
tranzit intestinal în limitele
fiziologice timp de 2 zile.
- Pacientul să prezinte un
scaun normal calitativ şi
cantitativ.
- I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică,
sondă de gaze
- Pacientul este invitat să îşi golească vezica
urinară
- Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru
operaţie.
Tranzit
tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluadratare cauzată de procesul
, manifestată prin greţuri,i, febră.
- Pacientul să fie echilibrat
hidroelectric- Pacientul să aibă o stare
de bine, de confort fizic
fără greţuri, vărsături în
timp de 24h
- Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală.
- I se va face reechilibrarea hidroelectrică şivolemică.
- Poziţionare corectă.
- Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează
produsul eliminat, îi oferă un pahar cu apă să îşi
clătească gura.
- Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în
foaia de observaţie.
- Ajută în menţinerea curată a tegumentelor
Pacien
hidroel
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 18/35
pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori
este nevoie.acitate de a se îngriji singur,
de dureri mari, manifestată
nie, oboseală.
- Se va pregăti pacientul din
punct de vedere fizic şi
psihic.
- I se va explica necesitatea
actului operator
- Pregătirea pacientului
pentru operaţie.
- Pregătirea câmpului
operator în timp de 24h.
- Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi
săpun.
- Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital
- Regiunea unde urmează să se efectueze
intervenţia chirurgicală este spălată, rasă,
degresată, dezinfectată şi apoi acoperită cu un
câmp steril.
- Tegu
- Pacie
bună p
fizică ş
tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluade operaţie, cauzată de
anifestată prin stres, stare
işte, agitaţie.
- Pregătirea preoperatorie
- Administrarea medicaţiei
preanastezice
- Transportul la sala de
operaţie.
- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie
funcţiile vitale, TA, puls, respiraţie şi diureză.
- Se efectuează testarea la anastezice (xilină),
testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii
alergice.
- Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează
la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
- Cu ajutorul unui cărucior pacientul este
transportat la sala de operaţie.
- pacie
urmare
medica
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalificarea amplitudinii respiraţiei
de anestezie manifestată prin.
- Supravegherea ritmului
respirator.- Combaterea dispneei în 6-
12 ore.
- Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură
adecvată.- Oxigenoterapie
- Fre
resp/- Pul
acitatea de a se mişca datorită
rii anestezicului şi operaţiei
ată prin ameţeli, somnolenţă.
- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaţie în salon şi
instalarea lui în pat.
- Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon
protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în
poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat
continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,
respiraţie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea
- Pac
orga
ameţ
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 19/35
pungilor ori de câte ori este nevoie.
- După 6 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
să se ridice în poziţie semiaşezândă.re acută cauzată de intervenţia
icală manifestată prin nelinişte,
.
- Pacientul să prezinte o
stare de bună dispoziţie fără
dureri.
- Să-şi recapete încrederea
în forţele proprii timp de 3-
4 zile.
- Să beneficieze de un
- Efectuarea psiho terapiei.
- Calmarea durerii prin administrare de calmante
- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
cameră aerisită, temperatură adecvată.
Schimbarea poziţiei ori de câte ori este
Uşoa
durer
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat EvalSomn odihnitor în timp de
24 ore.
- Calmarea durerii
nevoie, pentru a evita apariţia escarelor.
ultate de a se alimenta şi
datorită intervenţiei
icale manifestată de durere.
- Pacientul trebuie să fie
echilibrat hidroelectrolitic
şi volemic.
- Să prezinte o stare de
bine, fără greţuri şi
vărsături, în 24 ore.
- Alimentarea pacientului pe cale parenterală în
primele 3 zile după operaţie.
- Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie
lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, supe
strecurate, apoi, în următoarele zile, piure de
cartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi.
- Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice,
fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care produc balonări,
greu digerabile.
-Vitaminoterapie la indicaţia medicului.
- Pac
nutri
semn
ultate de a se mişca, cauzată
re, manifestată prin ameţeli,
ea achilibrului
- Pacientul să aibă o postură
adecvată
- Să aibă tonusul muscular
şi forţa musculară păstrată
- Să prezinte mobilitate
- Ajută pacientul în funcţie de starea generală.
- Efectuarea toaletei pe regiuni respectându-i
pudoarea.
Supravegherea zilnică a plăgii şi tuburilor de dren.
- Pac
tegu
integ
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalnormală.
- Pacientul să nu prezintecomplicaţii ca escare de
- Schimbarea pansamentului în cazul când acesta se
murdăreşte cu secreţii, sânge, etc.- Ajută pacientul să-şi schimbe lenjeria de corp.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 20/35
decubit, etc.ultate de a elimina, cauzată de
atare, manifestată prin
urie diaforeză.
- Reechilibrare
hidroelectrolitică şi
volemică a organismului în
5-7 zile
- Să-şi recapete controlul
sfincterelor.
- Să fie echilibrat psihic.
- Să aibă o stare de bine
fizic şi psihic.
- Pacientul este invitat să urineze spontan.
- Se va servi pacientul cu bazinet, ploscă.
- Administrarea de ceaiuri, compoturi, sucuri.
- La indicaţia medicului se administrează medicaţie
diuretică.
- Asigurarea igienei locale riguroasă după fiecare
eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.
- Son
fără
etate cauzată de necunoaşterea
sticului bolii, manifestată prinare, teamă.
- Pacientul să beneficieze
de un mediu de siguranţă,fără accidente şi infecţii.
- Să fie echilibrat psihic.
- Amplasează pacientul în salon în funcţie de starea
sa de afecţiune.- Informează şi stabileşte împreună cu pacientul
planul de recuperare a stării de sănătate şi creştere a
rezistenţei organismului.
- Educă pacientul pentru profilaxia secundară a
bolii: evitarea stresului, a alimentaţiei iritante
pentru stomac, renunţarea la obiceiuri dăunătoare.INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC
Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator 07-03-2000
08-03-2000
Ht = 49%
Hb = 23 g%
VSH= 10-15 mm/h
L = 10500 mm3
Uree = 44 g
Glicemie = 127 mg%Ionograma:
Na+ = 123 m Eq/l
K + = 3,5 m Eq/l
Cl*
= 3,5 m Eq/l
Fibrinogen = 492 mg%
Amilazenia = 8-30 U Bodansky
Creatinina = 2-3 m%
Examen sumar de urină:
pH – acid
D – 1008
sediment rare celule
1 – 2 L/cm
H – absentalbumină, glucoză – absent
07-03-2000 Alte intervenţii:
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 21/35
EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între
ficat şi diafragm- imagini hidroaerice
b. Radiografie pulmonară fără modificări.07-03-2000 Test la penicilină – negativ
Test la xilină – negativ
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC
Data Medicamentul Forma de
prezentare
Calea de
administrare
Doza/ora
07-03-2000
08-03-2000
Glucoză 10%
Ser fiziologic
Penicilină
Algocalmin
Romergan
Fl I
Fl III
Fl 4
F 4
F 2
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
500 ml/24h
1000 ml/24h
1 mil/6h
1 f/6h
1 f/12h09-03-2000
10-03-2000
Ser fiziologic
Glucoză 10%
Penicilină
Algocalmin
Romergan
Diazepam
Plegomazin
Fl II
Fl I
F 4 mil
F 2
F 2
F 2
F 2
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
600 ml/24h
500 ml/24h
1mil/6h
2 f/24h
2 f/24h
2 f/24h
2 f/24h11-03-2000
12-03-2000
Glucoză 10%
Ser fiziologic
PenicilinăAlgocalmin
Diazepam
Fl I
F II
F 4 milF 4
F 2
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.i.m.
i.m.
500 ml/24h
600 ml/24h
1mil/6h2 f/24h
2 f/24h13-03-2000
14-03-2000
Penicilină
Algocalmin
Diazepam
Vit B1, B6
Ca gluconic
Fl 2 mil
F 4
F 2
F 1
F 1
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
1mil/12h
1 f/6h
1 f/12h
1 f/24h
1 f/24h
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 22/35
EVALUARE FINALĂ
Bolnavul s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 7 martie 2000 cu dureri
violente în regiunea epigastrică pentru investigaţii şi tratament. După efectuareainvestigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită
cauzată de ulcer perforat.
Bolnavul este supus intervenţiilor chirurgicale, operaţia a evoluat în condiţii bune,
fără complicaţii. În timpul spitalizării el a primit:
tratament medical (antibiotice, sedative)
a fost echilibrat hidroelectrolitic şi volemic
regim alimentar pre şi post operator
repaos la pat.
Bolnavul este externat pe data de 22 martie 2000 vindecat, cu următoarele
recomandări:
renunţarea la obiceiurile dăunătoare (alcool, tutun)
evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,
sosuri, cafea, conserve)
respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7
mese pe zi)
evitarea eforturilor mari.
CAZ CLINIC NR. 2
CULEGEREA DATELOR
T.I. în vârstă de 40 ani, sex feminin, domiciliată în localitatea Săveni, judeţul
Botoşani a fost internată pe data de 24-04-2000, în urma loviturilor primite în zona
abdominală. După aceste lovituri ea acuză dureri violente în regiunea abdominală, hipogastru,
neputând face nici un efort.
A doua zi este transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean Botoşani.
Bolnava, pe lângă durere, mai prezintă greţuri, vărsături, anxietate, stare generalăalterată.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 23/35
La inspecţie se constată imobilizarea peretelui abdominal în timpul respiraţiei.
La palpare hiperestezia cutanată, la atingerea regiunii epigastrice semnul Blumberg
prezent.
La ascultaţie – linişte absolută a abdomenului.Tuşeul rectal şi vaginal provoacă durere vie la apăsarea fundului de sac Douglas.
Aici este internată pe secţia chirurgie în urma investigaţiilor făcute I se stabileşte
diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţia intestinului şi este supusă intervenţiei
chirurgicale.
Antecedente:
heredocolaterale nesemnificative
personale –în copilărie a făcut rujeolă iar la vârsta de 28 de ani a ost operată de
apendicită. Naşteri 2 – avorturi 0.
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR
ostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalpiraţie superficială cauzată de
manifestată prin dispnee
- Înlăturarea dispneei,
- Asigurarea unei respiraţii
normale în timp- Pacientul să prezinte un
ritm respirator regulat în
timp de 24 ore
- Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie
semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte.
- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată
- Oxigenoterapie
- Nu se administrează morfină.
Paci
amel
culaţie modificată, cauzată de
, manifestată prin puls rapid şi
ensiune arterială scăzută, stare
ietate, nelinişte
- Pacientul să prezinte o
circulaţie adecvată
- Pulsul, TA să aibă valori
normale în timp de 24 de
ore
- Să fie echilibrat psihic
- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie
pulsul, TA, respiraţia
- Poziţionare, asigurarea repaosului absoult
- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapiei
Paci
amel
psihi
irea tranzitului intestinal,
icarea integrităţii tubului
iv, manifestată prin constipaţie.
- pacientul să prezinte un
tranzit intestinal în limitele
fiziologice timp de 2 zile.
- Pacientul să prezinte un
scaun normal calitativ şi
cantitativ.
- I se va aplica o sondă de aspiraţie nazo-gastrică,
sondă de gaze
- Pacientul este invitat să îşi golească vezica
urinară
- Pregătirea cât mai urgentă a pacientului pentru
operaţie.
Tran
oprit.
ostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Eval
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 24/35
hidratare cauzată de procesul
os, manifestată prin greţuri,
uri, febră.
- Pacientul să fie echilibrat
hidroelectric
- Pacientul să aibă o stare
de bine, de confort fizicfără greţuri, vărsături în
timp de 24h
- Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală.
- I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi
volemică.
- Poziţionare corectă.- Îl ajută în timpul vărsăturilor şi păstrează
produsul eliminat, îi oferă un pahar cu apă să îşi
clătească gura.
- Observarea şi notarea cantităţii vărsăturilor în
foaia de observaţie.
- Ajută în menţinerea curată a tegumentelor
pacientului şi shimbarea lenjeriei ori de câte ori
este nevoie.
Paci
hidro
apacitate de a se îngriji singur,
ă de dureri mari, manifestată
stenie, oboseală.
- Se va pregăti pacientul din
punct de vedere fizic şi
psihic.
- I se va explica necesitatea
actului operator
- Pregătirea pacientului
pentru operaţie.- Pregătirea câmpului
operator în timp de 24h.
- Pacientul este ajutat să facă o baie cu apă şi
săpun.
- Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital
- Regiunea unde urmează să se efectueze
intervenţia chirurgicală este spălată, rasă,
degresată, dezinfectată şi apoi acoperită cu un
câmp steril.
- Teg
- Pac
bună
preo
psihi
ostic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evala de operaţie, cauzată de
, manifestată prin stres, stare
inişte, agitaţie.
- Pregătirea preoperatorie
- Administrarea medicaţiei
preanastezice
- Transportul la sala de
operaţie.
- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie
funcţiile vitale, TA, puls, respiraţie şi diureză.
- Se efectuează testarea la anastezice (xilină),
testarea la iod pentru a depista eventualele reacţii
alergice.
- Cu 30 min înainte de intervenţie se administrează
la indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
- Cu ajutorul unui cărucior pacientul este
transportat la sala de operaţie.
- pac
urma
medi
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 25/35
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalacitatea de a se mişca datorită
rii anestezicului şi operaţiei
ată prin ameţeli, somnolenţă.
- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaţie în salon şi
instalarea lui în pat.
- Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon
protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în
poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat
continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,
respiraţie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren şi schimbarea
pungilor ori de câte ori este nevoie.
- După 24 ore de rahioanestezie bolnavul este ajutat
să se ridice în poziţie semiaşezândă.
- Pac
orga
ameţ
re acută cauzată de intervenţia
icală manifestată prin nelinişte,.
- Pacientul să prezinte o
stare de bună dispoziţie fărădureri în 24-48 ore
- Să-şi recapete încrederea
în forţele proprii timp de 2-
6 zile.
- Calmarea durerii
- Efectuarea psiho terapiei.
- Calmarea durerii prin administrare de calmante- Asigurarea unui climat odihnitor, pat comod,
cameră aerisită, temperatură adecvată.
Schimbarea poziţiei ori de câte ori este nevoie,
pentru a evita apariţia escarelor.
Uşoa
durer
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalultate de a se alimenta şi
datorită intervenţiei
icale manifestată de durere.
- Pacientul trebuie să fie
echilibrat hidroelectrolitic
şi volemic în 2-7 zile
- Să prezinte o stare de
bine, fără greţuri şivărsături, în 6-12 zile.
- Alimentarea pacientului pe cale parenterală în
primele 3 zile după operaţie.
- Pregătirea şi servirea pacientului cu alimentaţie
lichidă după cea de-a treia zi, ceai neîndulcit, supe
strecurate, apoi, în următoarele zile, piure decartofi, brânză de vaci, ouă moi, compoturi.
- Mesele vor fi în concentraţii mici şi dese (5-7
mese pe zi).
- Va fi interzis consumul băuturilor alcoolice,
fumatul.
- Vor fi excluse alimentele care produc balonări,
greu digerabile.-Vitaminoterapie la indicaţia medicului.
- Pac
nutri
semn
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 26/35
ultate de a se mişca, cauzată
re, manifestată prin ameţeli,
ea achilibrului
- Pacientul să aibă o postură
adecvată
- Să aibă tonusul muscular
şi forţa musculară păstrată- Să prezinte mobilitate
normală
- Pacientul să nu prezinte
escare de decubit
- Ajută pacientul să îşi schimbe poziţia ori de câte
ori este nevoie.
- Ajută pacientul să se ridice din pat şi să se dea jos
şi să facă mici plimbări- Efectuează masaje zilnice la regiunile predispuse
escarelor, la nivelul membrelor inferioare, folosirea
colacilor de cauciuc.
- Asigurarea lenjeriei, tegumentelor, a lenjeriei de
pat şi corp.
- Efectuarea exerciţiilor pasive şi active.
- Pac
de bi
- Exe
pasiv
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Eval
acitate de a se îngriji singur,intervenţiei chirurgicale,
stată prin poziţie neadecvată,
- Pacientul să prezintetegumentele şi mucoasele
curate.
- Să-şi redobândească stima
de sine în 7-14 zile.
- Să prezinte o stare de
confort.ificările amplitudinii
iei, cauzată de anestezie
stată prin dispnee.
- Supravegherea ritmului
respirator.
- Combaterea dispneei în 4-
12 ore.
- Asigurarea unei camere aerisite şi o temperatură
adecvată.
- Măsurarea şi notarea funcţiilor vitale, puls,
respiraţie, TA.
- Oxigenoterapie.
Frec
resp./
Puls
TA =
ultate de a elimina, cauzată de
atare, manifestată prin greţuri,
ri.
- Reechilibrare
hidroelectrolitică şi
volemică a organismului în
2-48 ore.- Să-şi recapete controlul
sfincterelor în 2-3 zile.
- Să aibă o stare de bine,
fără vărsături, greţuri în 2-6
ore.
- Pacientul este invitat să urineze spontan.
- Se va servi pacientul cu bazinet.
- Administrarea de ceaiuri diuretice, laxative.
- La indicaţia medicului se administrează medicaţiediuretică şi se va face clismă.
- Asigurarea igienei riguroase după fiecare
eliminare.
- Instalarea sondei vezicale la indicaţia medicului.
Pacie
greţu
elimi
urinefiziol
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaletate cauzată de necunoaşterea
sticului bolii, manifestată prin
- Eliminarea anxietăţii şi
atragerea atenţiei asupra
- Furnizează pacientului cunoştinţele necesare
despre operaţie, despre complicaţiile care pot
Pacie
psihi
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 27/35
are, teamă. normeor de viaţă pe care
trebuie să le respecte în 1-2
săptămâni.
apare, despre tratamentul de întreţinere şi despre
alimentaţia pe care trebuie să o respecte.
de alterare a stării generale.
perforaţia colonului
stată prin deshidratare.
- Pacientul să prezinte
perioade de acalmie cât mai
lungi.
- Să nu prezinte manifestări
caracteristice
complicaţiilor.
- Supravegherea pulsului, TA, diurezei
- Recoltarea produselor în vederea examenului de
laborator (sânge, materii fecale).
- Supravegherea manifestărilor de deshidratare.
Pacie
comp
deshi
cultate de a se odihni cauzată
re, manifestată prin insomnie.
- Pacientul să prezinte un
somn odihnitor.
- Să nu prezinte dureri.
- Asigurarea unui climat corespunzător, camere
aerisite, pat confortabil, temperatură adecvată.
- Administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic (sedativ – fenobarbital,
diazepam).
Dure
pacie
odih
INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC
Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator 25-04-2000
Ht = 48%
Hb = 22 g%
VSH= 8-10 mm/h
L = 10700 mm3
Uree = 45 g
Glicemie = 110 mg%
Ionograma:
Na+ = 124 m Eq/l
K + = 3,7 m Eq/l
Cl+ = 3,5 m Eq/lCl- = 83-108 m Eq/l
Fibrinogen = 402 mg%
Amilazenia = 60-80 mg%
TS = 3’14”
TC = 6’30”
Examen sumar de urină:
pH – acid
D – 1010
Sediment rare celule
2 – 3 L/cm
H – absent
Albumină – absent
26-04-2000 Alte intervenţii:
EKG – morfologie normală
a. Radiografie abdominală, abdomen pe gol,
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 28/35
imagini hidroaerice.
- Pneumoperitoneu ne arată prezenţa de aer între
ficat şi diafragm28-04-2000 Ht = 45%
Hb = 19%
L = 9500 mm3
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC
Data Medicamentul Forma de
prezentare
Calea de
administrare
Doza/ora
15-04-2000
16-04-2000
Glucoză 10%
Ser fiziologic
Penicilină
Algocalmin
Decanofort
Aparat perfuzie
Fl I
Fl III
Fl 8
F 4
F I
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
Perfuzie iv
500 ml/24h
1000 ml/24h
2 mil/6h
1 f/24h
1 f/24h
17-04-2000
20-04-2000
Ser fiziologic
Glucoză 10%
Penicilină
Algocalmin
Vitamina B6
Aparat perfuzie
Fl II
Fl I
F 4 mil
F 4
F 2
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
1000 ml/24h
500 ml/24h
2mil/6h
1f/6h
1f/6h
21-04-2000
24-04-2000
Glucoză 10%
Ser fiziologic
PenicilinăAlgocalmin
Diazepam
Kanamicină
Fl I
F II
F 4 milF 4
F I
F 2
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.i.m.
i.m.
i.m.
500 ml/24h
600 ml/24h
1mil/6h2 f/24h
2 f/24h
0,5/12h21-04-2000
24-04-2000
Glucoză 10%
Ser fiziologic
Penicilină
Algocalmin
Diazepam
Fl I
F II
F 4 mil
F 4
F I
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
500 ml/24h
600 ml/24h
1mil/6h
1 f/6h
1 f/24h
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 29/35
Kanamicină F 2 i.m. 0,5/12h29-04-2000
02-05-2000
Ser fiziologic
Glucoză 10%
Vitamina C
Diazepam
Fenobarbital
F I
F I
F I
F 1
F I
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
300 ml
500 ml
1 f/24h
1 f/24h
EVALUARE FINALĂ
Bolnava s-a prezentat la serviciul de urgenţă pe data de 10 aprilie 2000 cu dureri
violente în regiunea epigastrică.
Ea se internează pentru investigaţii şi tratament. După efectuarea investigaţiilor împreună cu simptomele descrise se stabileşte diagnosticul de peritonită cauzată de perforaţie
intestinală, şi este transportată pe secţia chirurgie unde urmează să fie supusă intervenţiilor
chirurgicale.
Bolnava a suportat bine operaţia, intervenţia chirurgicală a evoluat în condiţii bune,
fără complicaţii.
În timpul spitalizării ea a primit to sprijinul echipei medicale.
Ea a primit:tratament medical (antibiotice, sedative, calmante)
a fost echilibrată hidroelectrolitic şi volemic
regim alimentar pre şi post operator
repaos la pat.
alimentaţie parenterală.
Bolnava se externează pe data de 15 mai 2000 vindecată, cu următoarele recomandări:
evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,
sosuri, cafea, conserve)
respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese (5-7
mese pe zi)
evitarea efortului fizic, a stresului.
CAZ CLINIC NR. 3
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 30/35
CULEGEREA DATELOR
Pacienta M.S. în vârstă de 24 ani, domiciliată în judeţul Botoşani este adusă la
serviciul de urgenţă pe data de 9 mai 2000, acuzând dureri violente în fosa iliacă dreaptă careau apărut în plină sănătate şi care iradiază în regiunea epigastrică. Cu două luni în urmă ea a
mai prezentat dureri dar care au fost suportabile şi din acestă cauză nu s-a prezentat la medic.
Pe lângă dureri ea mai prezintă greţuri, vărsături, stare generală alterată, anxietate,
cefalee, tulburări de tranzit manifestate prin constipaţie, fbră 38-38,5 grade C.
Semne obiective:
durere la palparea fosei iliace drepte;
semne de iritaţie peritoneală;
semnul Blumberg, durere ce apare la decomprimarea peretelui abdominal;
semnul Mandel (al clopoţelului – reprezintă durere vie la percuţia fosei iliace drepte);
apăsare şi contracţie musculară – abdomen de lemn;
hiperestezie cutanată.
În urma investigaţiilor făcute, pacienta este transportată pe secţia de chirurgie fiind
supusă intervenţiei chirurgicale şi stabilindu-i-se diagnosticul de peritonită acută dată de
apendicită perorată.
Antecedente:
personale: la vârsta de 10 ani a avut hepatită.
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 31/35
PLAN DE ÎNGRIJIRE PREOPERATOR
tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluanfort abdominal din cauza
lui inflamator manifestat prin
fosa ilaică dreaptă şi
vărsături.
- Ameliorarea durerilor
abdominale
- Să nu prezinte greţuri,
vărsături.
- Să fie echilibrat
hidroelectrolitic în 1-2 zile.
- Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie d-d
cu capul într-o parte.
- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen
- Recoltează sânge pentru examenele de laborator.
- Pregătirea pacientului pentru intervenţia
chirurgicală.
Pacien
amelio
raţie superficială cauzată de
anifestată prin dispnee
- Înlăturarea dispneei,
- Asigurarea unei respiraţii
normale în timp de 24 ore.
- Asigurarea repaosului absolut la pat în poziţie
semiaşezândă sau d-d cu capul într-o parte, cu
genunchii flexaţi.
- Aplicarea unei pungi de gheaţă pe abdomen- Aerisirea camerei şi temperatură adecvată
- Oxigenoterapie
Pacien
respira
laţie modificată, cauzată de
anifestată prin puls rapid şi
- Pacientul să prezinte o
circulaţie adecvată
- Pulsul, TA să aibă valori
normale în timp de 6-8 ore
- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie
pulsul, TA, respiraţia, diureza şi se anunţă medicul
în cazul modificării valorice.
- Informarea bolnavului asupra stadiului bolii sale,
asupra gradului de effort pe care trebuie să-l
depună, asupra importanţei
Pacien
circula
echilib
tic de nursing Obiective
Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluaintrvenţiei chirurgicale.
- Gheaţă pe abdomen, efectuarea psihoterapieie hipertermie cauzată de
manifestată prin creşterea
turii peste 37 grade C.
- Pacientul să prezinte
temperatură corporală în
limitele normale în timp de
4-6 ore.
- Administrarea tratamentului cu antibiotice la
indicaţia medicului.
- Folosirea mijloacelor antiinflamatorii
nemedicamentoase, punga cu gheaţă.
- Recoltarea produselor pentru examen de laborator
(VSH, etc.)
Pacien
dratare cauzată de procesul
, manifestată prin vărsături.
- Pacientul să fie echilibrat
hidroelectric
- Pacientul să aibă o stare
de confort fără greţuri şi
vărsături în timp de 8-12h
- Se va întrerupe alimentaţi şi medicaţia orală.
- I se va face reechilibrarea hidroelectrică şi
volemică.
- Prinderea unei vene şi instalarea unei perfuzii.
Pacien
hidroel
acitate de a se îngriji singur,
durerii, manifestată prin
- Se va pregăti pacientul din
punct de vedere fizic şi
-Pacientul este ajutat să facă baie în special în zona
care trebuie explorată.
- Pacie
bună p
Pagina 55 din 35
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 32/35
oboseală, stare generală psihic.
- Pregătirea pacientului
pentru operaţie.
- Pregătirea câmpuluioperator în timp de 24h.
- Va fi ajutat să îmbrace lenjeria de spital
- Transportă pacientul la sala de operaţie.
- Regiunea unde urmează să se efectueze
intervenţia chirurgicală este spălată, rasă,degresată, dezinfectată şi apoi acoperită cu un
câmp steril.
tic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaluade operaţie, cauzată de
anifestată prin stare de
, agitaţie.
- Pregătirea pacientului
pentru operaţie
- Pregătirea pacientului
pentru operaţie.
- Se măsoară şi se notează în foaia de observaţie
puls, respiraţie şi diureză.
- Se efectuează testarea la anastezice (xilină)
- Cu 30 min înainte de intervenţie se administreazăla indicaţia medicului câte o fiolă de miaglin şi
atropină i.v.
- efectuarea psihoterapiei.
- Pacie
bună p
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evalacitatea de a se mişca datorită
rii anestezicului şi operaţiei
ată prin ameţeli, somnolenţă.
- Transportarea bolnavului
cu targa de la sala de
operaţie în salon şi
instalarea lui în pat.
- Pacientul este adus de la sala de operaţie în salon
protejat de un cearşaf, şi este instalat în pat în
poziţie d-d fără pernă sub cap şi este supravegheat
continuu, urmărindu-i-se funcţiile vitale, puls, TA,
respiraţie, diureza.
- Supravegherea tuburilor de dren şi racordarea lor
într-un recipient colector.
- După 24 ore de la anestezie bolnavul este ajutat să
se ridice în poziţie semiaşezândă sau şezând.
- Pac
ameţ
uşoar
ri acute cauzate de intervenţia
icală manifestate prin nelinişte,
.
- Pacientul să prezinte o
stare de bine, fără dureri.
- Să-şi recapete încrederea
în forţele proprii timp de 2-
3 zile.
- Calmarea durerii
- Efectuarea psiho terapiei.
- Calmarea durerii prin administrare de calmante la
indicaţia medicului.
- Asigurarea unui climat corespunzător
- Administrarea medicaţiei antiinfecţioase.
Uşoa
durer
ultate de a se alimenta şi
datorită intervenţiei
- Pacientul trebuie să fie
echilibrat hidroelectrolitic.
- Alimentarea pacientului pe cale parenterală în
prima zi după operaţie.
- Pac
nutri
Pagina 56 din 35
PLAN DE ÎNGRIJIRE POSTOPERATOR
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 33/35
icale manifestată de durere. - Să cunoască regimul
alimentar pe care trebuie
să-l respecte
- În a 2-a zi – alimentaţie lichidă, ceai neîndulcit,
supe strecurate.
- În a 3-a zi piure de cartofi, brânză de vaci, ouă
moi, compoturi.
semn
stic de nursing Obiective Intervenţiile asistentei: rol propriu şi rol delegat Evaltimp de 3-4 săptămâni. - În a 4-a zi dacă digestia, tolerează bine,
alimentaţie normală, însă vor fi excluse alimentele
care produc balonări.ultate de a elimina, cauzată de
ţia chirurgicală, manifestată
stipaţie, greţuri, vărsături.
- Pacientul să-şi recapete
controlul sfincterelor.
- Să aibă o stare de bine,
fără greţuri şi vărsături.
- Se va servi pacientul cu bazinet.
- Administrarea de ceaiuri laxative.
- Respectarea regimului pentru prevenirea
vărsăturilor.
- Asigurarea igienei după fiecare eliminare.
- Supravegherea scaunului în cantitate şi calitate.
Prezi
Abse
acitatea de a se îngriji singur
de intervenţie chirurgicală
stată prin poziţie neadecvată,
- Pacientul să prezinte
mucoase şi tegumente
curate.
- Să prezinte o stare de
confort.
- Efectuarea toaletei parţiale a pacientului,
respectându-I pudoarea.
- Schimbarea lenjeriei ori de câte ori se murdăreşte.
- Schimbarea pansamentului când acesta se
murdăreşte.
- Supravegherea pansamentului şi tuburilor de dren.
Pacie
şi teg
etate cauzată de necunoaşterea
sticului bolii, manifestată prin
are, insomnii.
- Diminuarea anxietăţii
pacientului şi atragerea
atenţiei asupra normelor de
viaţă pe care trebuie să le
respecte.
- Furnizează pacientului cunoştinţele necesare
despre regimul de viaţă care trebuie să-l ducă.
- Evitarea eforturilor fizice prea mari.
Pacie
psihi
INTERVENŢII PRESCRISE DE MEDIC
Data Recoltări de sânge Recoltări de urină pentru examenul de
laborator 09-05-2000 Hemoleucograma
VSH = 10-23 mm/h
Ht = 42%
Hb = 13,7 g%
L = 10800 mm3
Uree = 60 mg
Glicemie = 130 mg%Fibrinogen = 402 mg%
Examen sumar de urină:
pH – acid
D – 1009
sediment rare celule
epiteliale
2 – 3 L/cm
H – absentAlbumină – absent
Pagina 57 din 35
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 34/35
Creatinina = 0,6-1,20 m%
TS = 3’17”
TC = 7’19”10-05-2000 Ht = 43%
Hb = 15%
L = 10000 mm3
VSH = 3-17 mm/h09-05-2000 Alte intervenţii:
EKG – morfologie normală
Radiografie abdominală, abdomen pe gol
- excursia diafragmului în sus
- imagini hidroaerice şi pneumoperitoneub. Radiografie pulmonară fără modificări.
TRATAMENTUL MEDICAMENTOS PRESCRIS DE MEDIC
Data Medicamentul Forma de
prezentare
Calea de
administrare
Doza/ora
10-05-2000 Glucoză 10%
Ser fiziologic
Penicilină
Algocalmin
Diazepam
Fl I
Fl III
F 4
Fl 4
F 1
Perfuzie iv
Perfuzie iv
i.m.
i.m.
i.m.
500 ml/24h
300 ml/24h
1 mil/6h
1 f/24h
1 f/24h12-05-2000
13-05-2000
Penicilină
Algocalmin
Diazepam
Fl 4
Fl 4
F 1
i.m.
i.m.
i.m.
2mil/6h
1 f/24h
1 f/24h14-05-2000
15-05-2000
Penicilină
Kanamicină
Algocalmin
Diazepam
F 4 mil
F 1
F 1
F 1
i.m.
i.m.
i.m.
i.m.
1mil/6h
0,5/12h
1 f/6h
1 f/6h
EVALUARE FINALĂ
Pagina 58 din 35
5/12/2018 Bolnavul Cu a Acuta. Rolul Asistentei Medicale in Ingrijirea Lui - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/bolnavul-cu-a-acuta-rolul-asistentei-medicale-in-ingrijirea-lui 35/35
Pacienta M.S. se prezintă la serviciul de urgenţă cu stare generală altertată, dureri
violente în fosa iliacă dreaptă, greţuri, vărsături.
După investigaţii ea este transportată pe secţia chirurgie şi este supusă intervenţiilor
chirurgicale. Operaţia a decurs în condiţii bune, fără complicaţii. Pe toată perioada spitalizării pacienta a primit tot sprijinul din partea echipei medicale.
Ea a primit:
tratament medical cu antibiotice, calmante, sedative
a fost echilibrată hidroelectrolitic
repaos la pat
alimentaţie parenterală
Bolnava se externează pe data de 30 mai 2000 vindecată cu următoarele recomandări:
evitarea eforturilor fizice
respectarea regimului de viaţă şi muncă
Pagina 59 din 35
Recommended