View
73
Download
8
Category
Preview:
Citation preview
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“IULIU HAŢIEGANU” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE FARMACIE
DISCIPLINA DE BROMATOLOGIE, IGIENĂ, NUTRIȚIE
LUCRARE DE LICENŢĂ
ROLUL ACIZILOR GRAȘI OMEGA-3 ÎN
SĂNĂTATEA MAMEI ȘI A COPILULUI
Coordonator ştiinţific: Absolvent:
Asist. Dr. Anamaria Cozma Blaga Ioana
Cluj-Napoca
2014
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
2
CUPRINS
ABREVIERI ........................................................................................................... 4
INTRODUCERE ..................................................................................................... 5
1. Aspecte generale privind acizii graşi polinesaturaţi n-3 ........................................ 6
1.1. Structura și nomenclatura acizilor grași n-3 ..................................................... 6
1.2. Principalii acizi graşi polinesaturaţi ................................................................. 7
1.3. Istoria descoperirii acizilor grași n-3 ................................................................ 8
1.4. Metabolismul n-3 și n-6 ................................................................................... 9
1.5. Importanța acizilor grași n-3 pentru sănătate .................................................. 11
1.6. Surse de acizi graşi n-3 .................................................................................. 12
1.6.1. Surse acvatice de n-3 ............................................................................... 12
1.6.2. Surse vegetale de n-3 .............................................................................. 15
1.6.3. Surse alternative de n-3 ........................................................................... 15
1.7. Aportul alimentar recomandat de EPA și DHA .............................................. 17
2. Beneficiile consumului de acizi graşi n-3 de către mamă şi copil ...................... 20
2.1. Compoziţia în acizi graşi a laptelui de mamă ................................................. 20
2.2. Transferul placentar de acizi grași de la mamă la făt ...................................... 22
2.3. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la copii.......................................... 23
2.3.1. Efectele n-3 asupra dezvoltării creierului şi retinei .................................. 24
2.3.2. Efectele n-3 asupra duratei sarcinii .......................................................... 29
2.3.3. Efetele n-3 asupra alergiilor și bolilor respiratorii .................................... 31
2.3.4. Rolul n-3 în ADHD ................................................................................. 31
2.2.5. Efectele n-3 în caz de hipoxie ischemică neonatală .................................. 32
2.4. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la femeia însărcinată ..................... 33
2.4.1. Rolul n-3 în depresia post-partum............................................................ 33
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
3
2.4.2. Rolul n-3 în preeclampsie ........................................................................ 35
3. Studiu vizând identificarea în farmacie a suplimentelor alimentare cu acizi grași
n-3 destinate mamei şi copilului ................................................................. 36
3.1. Suplimente alimentare cu n-3 pentru femeile gravide şi femeile care alăptează
............................................................................................................................. 36
3.2. Suplimente alimentare cu n-3 pentru copii ..................................................... 39
CONCLUZII ......................................................................................................... 46
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................... 48
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
4
ABREVIERI
Omega-3 n-3
Omega-6 n-6
PUFA acizi graşi polinesaturaţi
DHA acid docosahexaenoic
EPA acid eicosapentaenoic
ALA acid alfa linolenic
AL acid linoleic
ARA acid arahidonic
DGLA acid dihomogama linolenic
LOX lipooxigenaza
COX ciclooxigenaza
PG prostaglandine
SCO single cell oil
HDL high density lipoprotein
LDL low density lipoprotein
BHE bariera hemato-encefalică
ADHD attention deficit hyperactivity disorder
DPP depresia post-partum
PE preeclamsie
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
5
INTRODUCERE
Efectele benefice ale acizilor graşi omega-3 (n-3) au fost descrise pentru prima
dată la eschimoşii din Groenlanda, la care s-a observat că dieta bogată în fructe de mare
pe care o urmau se asocia cu o incidenţă scăzută de boli coronariene, astm, diabet
zaharat şi scleroză multiplă. Ulterior, au fost evidenţiate beneficiile acizilor graşi n-3 în
numeroase alte boli, precum cancerul, artrita reumatoidă, osteoporoza, sindromul
colonului iritabil, psoriazisul şi disfuncţiile neurologice [1].
Mai mult, în ultimii ani, un număr important de studii clinice şi epidemiologice
au demonstrat că aportul de acizi graşi n-3 exercită efecte pozitive asupra unor
parametri caracteristici sarcinii, precum cei legaţi de dezvoltarea fătului, durata sarcinii,
depresia post-partum, având mai departe un impact semnificativ şi asupra dezvoltării
cognitive şi vizuale la copil [2]. În acest context, lucrarea de faţă îşi propune să
analizeze în profunzime aceste studii, iar apoi să evalueze în ce măsură beneficiile
acizilor graşi n-3 sunt valorificate prin includerea acestor compuşi în compoziţia
suplimentelor alimentare destinate femeii şi copilului.
Concret, prima parte a lucrării cuprinde un studiu bibliografic, care prezintă
aspecte legate de structura şi metabolismul acizilor graşi n-3 şi surse alimentare prin
care se poate asigura aportul acestor compuşi. În continuare, studiul bibliografic
aprofundează cercetări privind importanţa acizilor graşi n-3 în perioada de sarcină,
precum şi privind rolul acestora în dezvoltarea ulterioară a nou-născutului. A doua parte
a lucrării implică un studiu realizat în farmacia în care s-a efectuat stagiul de practică
profesională din anul V. Studiul a urmărit să identifice suplimente alimentare având în
compoziţie acizi graşi n-3, destinate femeii însărcinate, femeii care alăptează, sugarului
şi copilului.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
6
1. Aspecte generale privind acizii graşi polinesaturaţi n-3
1.1. Structura și nomenclatura acizilor grași n-3
Acizii graşi sunt formaţi dintr-un lanț hidrocarbonat cu un capăt terminal
carboxil și altul metil (Figura 1). Gruparea carboxil este reactivă și formează ușor
legături esterice cu grupările alcool, de exemplu cele de glicerol sau colesterol, formând
acilgliceroli (triacilglicerol, fosfolipide) și esteri de colesteril. Atomul de carbon
următor carbonului din gruparea carboxil (carbon 1) este denumit carbon alfa, iar
atomul de carbon din gruparea metil terminal este denumit carbon ω [3].
Figura 1. Structura generală a acizilor grași [4].
Lungimea lanțului acizilor grași variază între 4 și 30 de atomi de carbon. Acizii
graşi cu lanţ scurt au mai puţin de 8 atomi de carbon, cei cu lanţ mediu au între 8 şi 16
atomi de carbon, iar cei cu lanţ lung au peste 16 atomi de carbon.
Acizii graşi saturaţi nu prezintă duble legături la nivelul lanţului lor. Acizii graşi
nesaturaţi prezintă o singură dublă legătură în cazul celor mononesaturaţi, respectiv
două sau mai multe duble legături în cazul acizilor graşi polinesaturaţi. Fiecare dublă
legătură poate lua două configuraţii geometrice diferite: cis sau trans. În cazul
configuraţiei cis, atomii de hidrogen sunt situaţi de aceeaşi parte a dublei legături. În
cazul configuraţiei trans, atomii de hidrogen sunt situaţi de o parte şi de alta a planului
dublei legături [3].
Aşadar, acizii grași polinesaturaţi, denumiți și PUFA (polyunsaturated fatty
acids), au două sau mai multe duble legături și sunt numiți în funcție de poziția dublei
legături și de lungimea lanțului. De exemplu, acidul docosahexaenoic - DHA (22:6 n-3)
este un acid gras n-3 cu 22 atomi de carbon și 6 duble legături. Termenul n-3 indică
faptul că numărând de la gruparea metil (CH3-) de la capătul moleculei, prima dublă
legătură este localizată între atomii de carbon 3-4 [5].
Figura 2 prezintă structura unor acizi grași cu 18 atomi de carbon, indicând
poziția, numărul şi configuraţia dublelor legături și cum acestea influențează
nomenclatura lor. Astfel, acidul octadecadienoic, un acid gras cu 18 atomi de carbon, cu
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
7
legături duble cis între atomi de carbon 9-10 și 12-13 se poate nota ca acid cis-9, cis-12-
octadecadienoic [3].
Modalitatea în care este marcată prima legătură dublă raportat la capătul metil
terminal, este ca ω-x, unde x este numărul atomului de carbon unde apare dubla
legătură. De aceea, acidul cis-9, cis-12-octadecadienoic este cunoscut şi sub numele de
18:2 ω-6. Nomenclatura ω-x poate fi menționată şi ca omega-x (de exemplu, 18:2
omega-6) sau ca n-x (de exemplu, 18:2 n-6). În plus, acizii grași sunt adesea descriși
prin denumirile lor comune: spre exemplu, acid linoleic în cazul acidul cis-9, cis-12-
octadecadienoic [3].
Figura 2. Structura și nomenclatura unor acizi grași cu 18 atomi de carbon [4].
1.2. Principalii acizi graşi polinesaturaţi
Cele două grupuri esențiale de acizi grași polinesaturați (PUFA) sunt n-6 (ω-6)
și n-3 (ω-3). Acizii grași omega-6 se găsesc în special în plante, în timp ce acizi grași
omega-3 se găsesc mai ales în pește [6]. Ambele clase de acizi grași au un rol important
pentru sănătate [7].
Printre cei mai importanți acizi grași polinesaturați se numără acidul
docosahexaenoic - DHA (Figura 3) și acidul eicosapentaenoic - EPA (Figura 4). Aceștia
sunt sintetizați de la precursorul n-3, acidul alfa linolenic (ALA), în timp ce acizii grași
polinesaturați n-6 cu lanț lung, cum ar fi acidul arahidonic, sunt sintetizați de la
precursorul acidul linoleic (AL). ALA și AL sunt considerați acizi graşi esențiali pentru
organismul uman, deoarece nici unul nu poate fi sintetizat endogen de către oameni [5].
Acid stearic
Acid octadecanoic
Acid oleic
Acid cis-9-octadecenoic
Acid linoleic
Acid cis-9, cis-12-octadecadienoic
Acid α-linoleic
Acid cis-9, cis-12, cis15-octadecatrienoic
18: 0
18:1n-9
18:2n-6
18:3n-3
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
8
Figura 3. Structura acidului docosahexaenoic [4].
Figura 4. Structura acidului eicosapentaenoic [4].
1.3. Istoria descoperirii acizilor grași n-3
La începutul anilor 1900, grăsimile alimentare au fost văzute pur și simplu ca o
sursă de calorii, interschimbabile cu carbohidrații, dar în anii 1930, concepţia asupra
grăsimilor s-a schimbat. Prin intermediul experimentelor pe șoareci hrăniți cu diete
speciale, cercetătorii americani George O. Burr și Mildred M. Burr au descris în
lucrarea lor "Fatty acids essential in nutrition" (1932) rolul acizilor grași. Aceștia au
descoperit că acizii grași sunt necesari pentru sănătate, iar în cazul în care aceștia lipsesc
din dietă, apar tulburări cutanate, stagnând în același timp creșterea și capacitatea de
reproducere. Autorii au numit amestecul de substanţe grase cu termenul de vitamine F,
respectând ordinea alfabetică (până la ei se descoperiseră vitaminele notate de la A la
E), apelând şi la titulatura de "acizi graşi esenţiali", iar simptomele carenţiale, le-au
considerat specifice "bolii de carenţă a grăsimilor" [8].
Începând cu anul 1980, o serie de cercetători din SUA au început să studieze
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
9
beneficiile acizilor grași omega-3 asupra sănătății. S-a observat faptul că eschimoșii din
Groenlanda și japonezii au o incidență mai mică a bolilor de inimă și sunt mai puțin
predispuși la boli inflamatorii decât celelalte populații, fapt care s-a atribuit dietei
acestora constând în consum de carne de pește, focă și balenă. Grăsimea de la aceste
animale este bogată în acizi grași n-3. Pornind de la aceste descoperiri, s-a ajuns la
concluzia că peștele, uleiul de pește, dar și suplimentele cu acizi grași n-3 trebuie
incluse în dieta fiecărui om [9].
Mai mult, la data de 08 septembrie 2004, Food and Drug Administration din
SUA a dat statutul de "mențiune de sănătate calificată" pentru acizii grași n-3 EPA și
DHA, declarând faptul că aportul de EPA și DHA poate reduce riscul de boli cardiace
coronariene [10]. Mai mult, guvernul canadian a recunoscut importanța aportului de n-3
și a permis atribuirea către DHA a rolului biologic de a sprijini dezvoltarea normală a
creierului şi ochilor [11].
1.4. Metabolismul n-3 și n-6
Cele două serii de PUFA derivă de la AL sau ALA prin serii alternative de
reacții de desaturare și elongare, folosind aceleași enzime pentru ambele căi (Figura 5).
Primul metabolit pentru calea n-6 la mamifere este acidul γ-linolenic (18:3 n-6),
produs de enzima Δ6-desaturază. Aceasta enzimă acționează și asupra lui ALA pentru a
produce acid stearidonic (18:4 n-3), primul metabolit în calea n-3. Produsul major final
din calea n-6 este ARA - acidul arahidonic (20:4 n-6), iar din calea n-3 este DHA (22:6
n 3) produs de enzima Δ4-desaturază cu ajutorul EPA - acidului eicosapentaenoic (20:5
n-3), un important mediator în calea n-3 [12].
Lipooxigenaza (LOX) și ciclooxigenaza (COX) mediază metabolismul ARA și
EPA și sunt țintă în menajarea bolilor inflamatorii. Sub acțiunea LOX și COX asupra
ARA și EPA se generează eicosanoizi precum: prostaglandine, tromboxani, leucotriene,
epoxizi și oxilipine. Seria 4 de leucotriene proinflamatorii derivă din ARA sub acțiunea
LOX și seria 2 de prostaglandine derivă sub acțiunea COX. Acțiunea LOX/COX asupra
EPA generează seria 5 de leucotriene antiinflamatoare și seria 3 de PG (prostaglandine)
și tromboxani [12].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
10
Figura 5. Căile metabolice ale acizilor grași n-6 și n-3. PGE - prostaglandine; PGI -
prostacicline; LT - leucotriene; TX - tromboxani; 5-HPETE – acid 5-
hidroperoxieicosatetraenoic; 5-HPETE – acid 5 - hidroxieicosapentaenoic [5].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
11
Acidul dihomogama linolenic (DGLA), precursorul direct al ARA în calea
acizilor grași n-6 este în competiție cu ARA, cât și cu EPA pentru LOX și COX.
Acțiunea LOX/COX asupra DGLA duce la efecte antiinflamatoare, vasodilatatoare și
antiagregante. În afară de producerea de eicosanoizi, metabolizarea EPA și DHA duce
la efecte antiinflamatoare, rezolvând inflamația exudativă, reducând durerea prin
generarea de rezolvine seria E (cele care derivă din EPA) și seria D (cele care derivă din
DHA) [12].
În plus, din metabolismul DHA rezultă protectine și marezine, o nouă clasă de
mediatori ai macrofagilor. Aceste clase induc un răspuns pozitiv, în sensul rezolvării
inflamației. Cu toate că același set de enzime sintetizează ARA și DHA de la acizi grași
diferiți, este bine cunoscut faptul că mărind cantitatea de ALA, se inhibă sinteza de
ARA din AL. La șobolanii hrăniți cu aceeași cantitate de AL-ALA s-a observat o
scădere cu 20-40% în AL încorporat în fosfogliceridele ficatului și un raport dietar mare
de ALA/LA, care duce la scăderea cantității de AL încorporată. Un consum mare de
ALA scade metaboliții căii n-6, în special de ARA, precursorul seriei 2 de
prostaglandine. Metaboliții seriei n-3 cresc, datorită competiției ALA pentru Δ6-
desaturază [12].
În primul rând, căile biosintetice în cazul ambelor grupe de acizi n-3 și n-6 au
nevoie de enzima δ-6-desaturază. Această enzimă care este vitală pentru conversia ALA
în DHA și EPA are o preferință pentru ALA, dar prezența de niveluri crescute de AL în
plasmă (cauzate de consum mare de n-6) poate schimba acțiunea sa către calea n-6.
Rezultatul este inhibarea căii care convertește ALA în EPA și DHA și posibile nivele
scăzute ale acestor acizi grași n-3 în plasmă. În al doilea rând se suspectează că,
conversia ALA în DHA este ineficientă. Studiile care au comparat suplimentația
utilizând ulei de in versus ulei de pește au demonstrat că, în timp ce, uleiul de in
produce o creștere moderată în trombocite a EPA, uleiul de pește produce o creștere
mare atât în EPA, cât și în DHA [5].
1.5. Importanța acizilor grași n-3 pentru sănătate
Acizii grași esențiali sunt lipide care nu pot fi sintetizate de corpul uman, astfel
încât aportul lor trebuie asigurat prin alimente sau suplimente. Cele două familii n-3 și
n-6 sunt necesare pentru funcția cerebrală, ceea ce include transport de oxigen, stocare
de energie, funcția membranei celulare, inflamație și proliferarea celulelor.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
12
PUFA sunt esențiali pentru creșterea normală și maturarea multor sisteme, fiind
foarte importanți pentru creier și ochi. Acidul linoleic, precursorul acizilor grași n-6 este
implicat în căile de semnalizare celulare și funcționează ca un precursor de eicosanoizi
proinflamatorii. DHA este componentul critic pentru celula membranelor din creier și
retină, unde este implicat în funcția vizuală și neuronală ca un neurotransmițător.
Acumularea de DHA începe în uter și este transmisă prin transferul placentar.
Concentrația de DHA la făt e determinată de dieta mamei [13].
Mai mult, la adulți, s-a demonstrat că un deficit de PUFA cauzează și
exacerbează multe afecțiuni precum: dificultăți de memorare, boli psihice (depresie
majoră, postpartum), boli neurologice (Alzheimer, demență), boli cardiovasculare, boli
inflamatorii, diabet, hipertrigliceridemie, obezitate, cancer de prostată [14].
1.6. Surse de acizi graşi n-3
1.6.1. Surse acvatice de n-3
În prezent, sursa principală de acizi grași n-3 este reprezentată de peștele sălbatic
sau uleiuri marine (Tabelul I). Cu toate acestea, peștele nu poate biosintetiza în mod
propriu PUFA, el fiind bogat în n-3 prin consumul de microalge [15].
Cantitatea de n-3 PUFA variază în funcţie de specia de peşte (Figura 6). Din
păcate, aceasta depinde și de metoda de prelucrare (de exemplu, conservele de ton,
comparativ cu peștele proaspăt conțin numai 10% din EPA și DHA). De asemenea,
utilizarea grăsimilor emulsionate pentru prăjit poate duce la absorbția predominantă a
acizilor grași n-6 și în mai mică măsură a n-3 [9].
În plus, peștii pot conține și metale grele şi poluanți organici (dioxine, bifenili
policlorurați) din cauza poluării ecosistemelor marine. Astfel, consumul unor cantităţi
importante de peşte se poate asocia cu un risc de intoxicaţie. Au fost observate la
persoanele care au consumat pește, simptome cum ar fi: greață, vărsături, tulburări
gastro-intestinale (diaree, flatulență), dependente de doză, cu apariția simptomelor
severe la doze mai mari de 3 g/zi [15].
Una dintre preocupările majore, legate de dietele bogate în pește gras, se referă
la riscul ingestiei de contaminanți, precum metil mercur. Pentru aceast motiv, FDA a
avertizat copii şi gravidele să evite în mod special peștele cu un conținut potențial
ridicat de mercur, cum ar fi peștele-spadă, peștele coadă, macroul și rechinul. Cele mai
consumate surse dietetice bogate în n-3 precum somonul, tonul, sardinele, păstrăvul,
stridiile și heringul, conţin concentraţii mici de mercur. Deoarece mercurul este solubil
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
13
în apă și este legat de proteine, este prezent în mușchiul de pește, dar nu în ulei. Prin
urmare, suplimentele de ulei de pește ar trebui să conțină cantităţi neglijabile de mercur
[16].
Tabel I. Surse marine de acizi grași n-3 și n-6 (% din totalul de acizi grași) [15].
Surse
marine
Specia n-6
(% din totalul
de acizi grași)
n-3
(% din totalul de acizi grași)
AL GLA ALA SDA EPA DHA
Ulei de
pește
Macrou, somon
de Atlantic, ton
dungat,
Brevoortia
tyrannus
1,1-4,5 0,0 0,0-1,3 1,3-2,8 6,2-12,7 7,3-29,1
Ulei de
Krill
Krill nordic
(Meganyctiphan
s norvegica),
Krill sudic
(Euphasia
superba)
nd nd 1,3 3,1 5,6-33,0 28,6
Microalge Microalgae care
aparțin
diferitelor clase
nd nd nd nd 1,1-38,0 0,0-40,0
Calamar
european
Loligo vulgaris 0,7 1,3 - 0,9 14,3 31,6
ALA - acid alfa-linolenic, SDA - acid stearidonic, EPA - eicosapentaenoic, DHA -
docosahexaenoic, AL- acid linoleic, GLA - acid gama-linolenic, nd - nedeterminat
Figura 6. Cantitatea de EPA+ DHA în diferite specii de pește/100g [9].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
14
Ca regulă generală, peştii de apă adâncă precum tonul, somonul, macroul,
heringul şi sardinele, din locuri cu temperaturi scăzute, au cel mai mare conținut de EPA
și DHA (Tabelul II), deoarece aceştia păstrează lipidele în carne, în timp ce peștele fără
grăsime stochează lipidele în ficat (de exemplu, codul) și conține mai puțin EPA și
DHA. De exemplu, o porție de cod oferă aproximativ 0,3 g de EPA și DHA, o porție de
somon 1,5 g de EPA și DHA, în timp ce o porție de macrou oferă aproximativ 3 g de
acizi grași n-3. Uleiul obținut din carnea de pește gras sau ficatul de pește sărac în
grăsimi este bogat în EPA și DHA, iar o capsulă de ulei de pește din aceste surse
conține aproximativ 30% din acești acizi grași. Astfel, consumul de o capsulă cu ulei de
pește oferă aproximativ 300 mg de EPA și DHA, care este echivalent cu consumul unei
porţii de cod [17].
Tabel II. Conținutul în EPA și DHA (g/100g) din pește și cantitatea de pește necesară
pentru a furniza în medie 1 g de EPA și DHA pe zi [17].
Tip de pește, fructe de mare
sau produse derivate
Conținut în n-3 (EPA+DHA)
(g/100 g peşte)
Cantitate de peşte
necesară pentru a
furniza 1g EPA+DHA/zi
(g)
Hering din Atlantic 2,01 50
Somon din Atlantic 1,28-2,15 42,5-70,9
Sardine 1,15-2 50-87
Păstrăv curcubeu 1,15 87
Macrou 0,4-1,85 54-250
Pește negru 0,47-1,18 85-213
Ton 0,28-1,51 66-357
Stridii 0,44 227
Creveți 0,32 313
Conserve de ton 0,31 323
Cod 0,28 357
Eglefin 0,24 417
Somn 0,18 556
Scoici 0,2 500
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
15
1.6.2. Surse vegetale de n-3
În ultimul deceniu, cercetarea privind sursele de acizi grași n-3 a vizat şi plantele
terestre. Plantele superioare sunt capabile să sintetizeze acizi grași polinesaturați precum
ALA și AL, dar nu au capacitatea de a sintetiza PUFA compuși din 20 sau mai mulți
atomi de carboni. Fiindcă sinteza de PUFA apare în toate celulele plantei, acizii grași
polinesaturați pot fi găsiți în frunze, rădăcini, dar mai ales în semințe. Uleiul din semințe
de cânepă (Cannabis sativa) este o sursă extrem de bogată de AL și ALA, iar cânepa a
fost prima plantă care a fost utilizată pentru izolarea ALA de către cercetătorul Von
Hazura, în anul 1887 [15].
Un studiu realizat de un grup de cercetători belgieni, a oferit o privire de
ansamblu asupra conținutului PUFA în diferite surse terestre, relevând doar un conținut
scăzut de ALA în fructe (0,1 g/100 g), cereale (0,1-1,4 g/100 g) și leguminoase (0,1-1,6
g/100 g) și un conținut puțin mai mare de ALA în legume (1,0 – 3,2 g/100 g), nuci și
semințe (1,0-8.7 g/100 g). Cele mai bune surse vegetale de ALA, care ar trebui să fie
frecvent consumate sunt: uleiul de semințe de in (53,3–55 g/100 g), uleiul de rapiță (7,3-
11,1 g/100 g), uleiul de nuci (10,4-13,5 g/100 g), uleiul de grâu (1,16 g/100 g) și uleiul
de soia (6,4 g/100 g) [15].
1.6.3. Surse alternative de n-3
Microalgele sunt sugerate ca fiind o alternativă pentru uleiul de pește, furnizând
acizi grași n-3. Microalgele sau fitoplanctonul sunt specii unicelulare care există în mod
individual sau în lanțuri, grupuri, în partea de jos a lanțului trofic marin și sprijină
întreaga populație de animale din largul mării. Avantajul utilizării microalgelor constă
în posibilitatea de creștere a acestora în condiții controlate, care să permită o producție
cu o compoziție constantă în acizi graşi n-3 şi fără risc de contaminare cu poluanţi
chimici. În plus, acestea au avantajul de a nu prezenta miros urât și conțin carotenoide,
care conferă beneficii suplimentare pentru sănătate. Un dezavantaj al microalgelor este
costul destul de ridicat de producție şi implicit un preţ ridicat la achiziţionare.
O altă sursă de acizi graşi n-3 este krill-ul, un crustaceu asemănător cu un
crevete mic, care se hrăneşte cu alge. Krill-ul conține niveluri relativ ridicate de EPA și
DHA, precum și un pigment carotenoid astaxantină, care ar putea conduce la creşterea
nivelului de HDL-colesterol [15].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
16
Recent, s-a mai dezvoltat o sursă de EPA şi DHA: uleiurile unicelulare (SCO-
Single Cell Oil). Poate cel mai cunoscut dintre aceste uleiuri este DHASCO-T (Martek
Biosciences Corporation, SUA), din specia Crypthecodinium cohnii, un produs de
fermentație din alge, care conține aproximativ 40% DHA, dar foarte puțin EPA. Această
linie de producție a fost extinsă pentru a include un alt ulei de alge, Ovega-3 (Amerifit,
Inc, Cromwell, CT) care conține un raport de DHA/EPA de 2,5/1. Tot recent s-a
introdus şi uleiul New Harvest (DuPont Applied BioSciences, SUA), derivat dintr-o
drojdie modificată genetic (Yarrowia lipolytica), care conține aproximativ 35% EPA.
Avantajul uleiurilor SCO este acela că reprezintă surse de acizi graşi n-3 lipsite de
contaminanți din mediu și de atributele chemosenzoriale negative ale multor produse cu
ulei de pește [18].
Produsele alimentare sunt în prezent astfel obţinute încât să contribuie la aportul
de acizi graşi n-3. Un exemplu în acest sens sunt ouăle îmbogățite cu n-3, obţinute prin
hrănirea găinilor cu alimente bogate în acizi grași n-3 (exemplu: seminţele de in).
Conținutul în DHA al acestor ouă este de aproximativ 150 mg/ou. Studiile clinice au
arătat beneficii cardiovasculare consecutiv consumului de ouă îmbogăţite în n-3 de către
pacienţi cu o ușoară hipertrigliceridemie. În ciuda beneficiilor pe care le posedă, aceste
ouă sunt acceptate de puțini consumatori din cauza gustului dezagreabil de pește și
perioadei de valabilitate scurtă [19].
Succesul în producerea de ouă îmbogățite în acizi grași n-3 a condus la
generarea de alte alimente îmbogățite în acizi grași n-3, inclusiv produse lactate și din
carne [19]. Astfel, s-a descoperit că hrănirea puilor cu surse de n-3 precum inul, chia sau
rapiţa conduce la creşterea conţinutul de acizi graşi n-3 din carnea de pui [20]. În mod
similar, hrănirea bovinelor cu iarbă proaspătă, în sistem de păşunat, permite creşterea
concentraţiei de n-3 din carnea şi laptele obţinute de la aceste animale [21].
În continuare, a fost demonstrat faptul că aportul zilnic de lapte îmbogățit în
acizi grași n-3, acid folic şi vitamina E, reduce în mod semnificativ nivelurile serice ale
trigliceridelor, colesterolului total, LDL-colesterolului, apolioproteinei B, glucozei și
homocisteinei la pacienții cu sindrom metabolic [19].
Poate cea mai recentă descoperire în producția de alimente cu un conținut ridicat
de acizi grași n-3 este generația de animale transgenice. Gena grăsime-1 a fost
identificată, iar expresia acestei gene la porci a dus la un conținut ridicat de DHA în
carne. Deși primele rezultate sunt promițătoare, generarea de astfel de produse este încă
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
17
în faza de laborator, cu atât mai mult că efectele lor asupra sănătății nu au fost încă
studiate [19].
1.7. Aportul alimentar recomandat de EPA și DHA
Pentru menținerea stării de sănătate, oamenii au nevoie de un aport echilibrat de
n-3 și n-6 PUFA. Excesul de n-6, precum și un raport foarte ridicat n-6: n-3 poate
favoriza dezvoltarea diferitelor patologii cardiovasculare, a bolilor oncologice,
inflamatorii și autoimune, în timp ce nivelurile crescute de n-3 prezintă efect inhibitor.
Raportul cel mai favorabil de acești acizii pentru diferite grupe de vârstă și condiții de
sănătate (dieta persoanelor sănătoase sau dieta pentru profilaxie și tratarea bolilor)
variază de la 10:1 până la 1:1. În conformitate cu recomandările Institutului de Nutriție
din Moscova, raportul n-6:n-3 trebuie să fie de 10:1 în dieta oamenilor sănătoși și de la
3:1 până la 5:1 în dieta oamenilor bolnavi. Alți autori indică faptul că raportul cel mai
favorabil variază de la 2:1 la 1:1. Importanța raportului n-6:n-3 a fost demonstrată în
diferite boli. De exemplu, profilaxia secundară a patologiilor cardiovasculare prin
intermediul raportului 4:1, a fost asociată cu scăderea cu 70% a mortalității, raportul 2-
3:1 a acţionat inhibitor asupra proceselor inflamatorii la pacienții cu artrită reumatoidă,
raportul 5:1 a fost favorabil în astm, în timp ce raportul 10:1 a cauzat efecte nedorite
asupra sănătăţii [22].
O serie de studii de nutriţie au arătat că dieta oamenilor s-a schimbat mult din
perioada paleoliticului (2,5 milioane - 20.000 de ani în urmă), mai ales în ultimul secol.
Ea s-a schimbat atât prin tipul, cât și prin aportul de acizi grași ingerați [6,7]. Dieta în
timpul paleoliticului conținea cantități aproximativ egale de n-6 și n-3, iar acest regim
alimentar echilibrat a jucat un rol important în dezvoltarea intelectului uman [23].
Dietele mai moderne, au crescut în mare măsură cantitatea de uleiuri vegetale bogate în
n-6, și în același timp, aportul de acizi grași n-3 din peștele gras s-a diminuat [24]. În
concluzie, dieta modernă în ciuda faptului că e bogată în calorii, e săracă în acizi grași
n-3 [25].
Tabelul III oferă detalii cu privire la aportul de acid linoleic și acid α-linolenic în
rândul adulților din 11 țări [3]. Astfel, se observă că Olanda este țara cu aportul cel mai
mare de acid linoleic atât la bărbați (19 g/zi), cât și la femei (13,2 g/zi), iar Danemarca
este țara cu cel mai mare consum de acid α-linolenic (la bărbați 2,2 g/zi, iar la femei 2,1
g/zi). În Canada, femeile însărcinate consumă în medie 11,2 g acid linoleic pe zi, iar
acid α-linolenic 1,6 g/zi.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
18
Tabel III. Consumul de acid linoleic și de acid α-linolenic în rândul adulților din
diferite țări [3].
Consumul de acizi grași (g/zi)
Acid linoleic Acid α-linolenic
Bărbați Femei Bărbați Femei
Anglia 13.0 9.5 2.0 1.5
Belgia 16.6 12.8 1.7 1.4
Danemarca 12.0 9.0 2.2 2.1
Franța 8.3 6.8 0.6 0.5
Germania 9.3 8.0 0.9 0.7
Olanda 19.0 13.2 1.7 1.2
Italia* 14.5 0.8
Spania* 21.6 0.8
Australia* 9.9 1.2
SUA 16.0 11.0 2.0 1.0
Canada - 11.2** - 1.6**
* Datele sunt comune pentru bărbați și femei
** Femei însărcinate
Aproximativ 8-20% din ALA ingerat este convertit la EPA la om, în timp ce
conversia ALA la DHA este mai redusă și estimată a fi de aproximativ 0,5-9%. În
consecință, este important aportul alimentar de EPA și DHA. Într-adevăr, recomandările
dietetice includ nu numai AL și ALA, dar de asemenea și EPA și DHA pentru o nutriție
optimă. Aceste recomandări sunt între 0.5-1.8 g acizi grași n-3 pe zi (sau consumul a cel
puțin două porții de pește pe săptămână) [26].
Aportul recomandat de EPA şi DHA variază între 200 mg (Anglia) și 680 mg
(Belgia) pe zi. Organizația Mondială a Sănătății recomandă pentru toată populația
consumul a 200-1000 mg pe săptămână. Asociația American Heart Association (AHA)
recomandă 430 mg de EPA şi DHA pe zi pentru populație, în general, și 2-4 g
supliment pentru pacienții cu tensiunea arterială crescută.
Agenția Europeană de Siguranță a Alimentelor (EFSA) a propus etichetarea
valorilor de referință ale aportului de 250 mg de EPA şi DHA pe zi. Important,
consumul de EPA şi DHA între 250 și 500 mg zi de zi este realizabil nutrițional [27].
Nu există un aport recomandat de n-3 pentru o sarcină sănătoasă. Cu toate
acestea, este foarte probabil ca femeile gravide să aibă nevoie de mai mult DHA și EPA.
Cercetările indică faptul că asigurarea unui aport adecvat de n-3 pentru a optimiza starea
de sănătate a nou-născuților și a copiilor este justificată. Cu toate acestea, nici un studiu
doză-răspuns nu a determinat cantitatea exactă de n-3 necesară în timpul sarcinii.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
19
Totuşi, mai multe grupuri de specialişti în nutriţie recomandă ca femeile să consume
între 200 și 300 mg DHA şi EPA, pe zi, în timpul sarcinii și alăptării. Unii experți
consideră însă că dozele recomandate nu sunt suficiente, deoarece acesta este minimul
recomandat pentru populația adultă, în general [28].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
20
2. Beneficiile consumului de acizi graşi n-3 de către mamă şi copil
2.1. Compoziţia în acizi graşi a laptelui de mamă
Aportul de DHA la nou-născuți este asigurat de laptele matern, în care
concentrația de DHA este de cel puțin 30 de ori mai mare decât la alte mamifere și
poate fi crescută prin îmbogățirea dietei materne cu surse de acest acid gras [29].
Laptele maten oferă toţi acizii grași necesari pentru creșterea și dezvoltarea copilului. În
medie, laptele matern oferă 3,7 g grăsime/100 ml, asigurând aproximativ 50% din
aportul energetic alimentar al nou-născutului [30]. Acizii grași din lapte, dintre care
aproximativ 200 au fost identificați, variază foarte mult în rândul femeilor și sunt ușor
influențați de alimentaţia maternală cu acizi grași nesaturați [31]. Astfel, laptele matur
secretat de glandele mamare la aproximativ 2-3 săptămâni de la naștere diferă în
conținut, mai ales în lipide, față de colostru, care este primul lichid secretat de glandele
mamare în primele zile după naștere [32].
Tabelul IV [32] oferă informații cu privire la compoziția în 28 de acizi grași
identificați în 465 probe de lapte matern matur din regiuni diferite precum Țările de jos,
Caraibe, Tanzania și Ierusalim. Concentrația acestora este exprimată în moli %.
Tabel IV. Compoziția în acizi grași a laptelui matur matern, cu valori exprimate în moli
% [32].
Acizi grași Concentraţia în laptele matern (moli %)
6:0 0,28
8:0 0,66
10:0 3,00
12:0 9,78
14:0 8,84
16:0 21,90
18:0 6,35
20:0 0,20
22:0 0,09
24:0 0,07
MCSAFA 22.41
LCSAFA 38.35
18:3 n-3 0.92
20:5 n-3 0.05
22:5 n-3 0.12
22:6 n-3 0.21
LCP n-3 0.38
n-3 1.30
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
21
14:1 n-5 0.28
18:2 n-6 12.67
18:3 n-6 0.09
20:2 n-6 0.31
20:3 n-6 0.36
20:4 n-6 0.42
22:4 n-6 0.09
22:5 n-6 0.04
LCP n-6 1.23
n-6 14.08
16:1 n-6 2.33
18:1 n-7 2.89
n-7 5.36
18:n-9 25.20
20:1 n-9 0.35
20:3 n-9 0.05
24:1 n-9 0.05
n-9 25.60
MUFA 31.48
PUFA 15.49
LCP 1.64
LC n-6/Cn-3 3.18
n-3/n-6 10.36
20:3 n-9/20:4 n-6 0.12
20:4 n-6/22:6 n-3 1.97
18:2 n-6/18:3 n-3 13.44
Abrevieri: LC - acizi grași cu lanț lung; LCP - acizi grași polinesaturați cu lanț lung;
LCSFA - acizi grași saturați cu lanț lung; PUFA - acizi grași polinesaturați; MCSAFA -
acizi grași saturați cu lant mediu; MUFA - acizii grași mononesaturați; SAFA - acizi
grași saturați
În continuare, alimentația mamei infleunțează în mare măsură compoziția
laptelui acesteia [32]. Astfel, în anii „50, în grăsimea din laptele femeilor din Europa
care au urmat o dietă clasică, s-a găsit o medie de 7,7% AL, care a crescut la 41,4%
atunci când în alimentaţia femeilor s-a inclus uleiul de porumb. Când alimentația
acestora s-a bazat pe consumul de grăsime de porc, în laptele matern a existat un
procent de doar 10,4% AL. Studiile ulterioare au evidenţiat că nivelurile de AL din
laptele matern variază între 6 și 22% și reflectă creșterea consumul de uleiuri vegetale
bogate în AL [31].
Referitor la ALA, nivelul acestui acid gras în laptele matern variază considerabil
de la 0,1% până la 4%, cu o medie de 1,4% ALA. Puţine studii au analizat efectele unei
diete îmbogăţite în ALA asupra conţinutului laptelui matern în acest acid gras. În cazul
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
22
femeilor care au inclus în alimentația lor 2 g de ALA/zi, concentraţia de ALA din
laptele matern a ajuns la 2,6% [31].
Nivelurile de DHA din lapte pot varia de la <0,1 la peste 1,0%, cu o medie de
0,3-0,4%. Creșterea aportului matern de DHA duce la creșterea secreției de DHA în
lapte, și astfel la creșterea nivelurilor sanguine de DHA la sugari. În cazul femeilor care
au urmat o dietă vegetariană, săracă în DHA, laptele a conţinut sub 0,1% DHA, în timp
ce în cazul femeilor care au avut un aport ridicat de DHA prin consum de peşte (80- 200
mg/zi DHA), laptele a prezentat un procent între 0,17% şi 0,5% DHA [31].
Media aportului de DHA în rândul sugarilor alăptați la sân și nevoile materne de
DHA pentru a sprijini alăptarea pot fi estimate presupunând un conţinut de 3,8 g
grăsime într-un dL lapte şi un aport zilnic de 780 ml lapte. Astfel, sugarii care consumă
lapte cu un conținut de 0,2% DHA vor avea un aport de DHA de 59 mg/zi, în timp ce
laptele cu 1,0% DHA va aduce un aport de DHA de 296 mg/zi. În concluzie, în lactație
este necesar un consum suplimentar de 100 mg/zi de DHA, pentru acoperirea nevoilor
de secreție de lapte. Cu toate acestea, s-a evidenţiat că cel puțin 50% dintre femeile
însărcinate și care alăptează, din America de Nord, consumă sub 100 mg/zi de DHA
[31].
Analizele de aport alimentar, efectuate în Canada, în rândul femeilor gravide, au
estimat doze zilnice medii de 11,2 g AL și respectiv 1,6 g ALA/persoană [30].
2.2. Transferul placentar de acizi grași de la mamă la făt
Transferul placentar de acizi graşi implică un proces cu mai multe etape de
absorbție și transfer facilitat prin legarea acidului gras de proteine. Acizii grași eliberaţi
de placentă sunt transportaţi la ficatul fătului, esterificaţi și secretaţi în lipoproteine, în
care fracțiunea HDL este predominantă. La făt, fosfolipidele, trigliceridele și esterii de
colesterol au concentraţii mari de ARA și DHA și mici de AL faţă de nou-născuți sau
faţă de plasma maternă. Cu toate acestea, studii epidemiologice și de intervenție au
arătat că aportul mare matern de acizi trans și acizi grași n-6 și n-3, inclusiv DHA,
crește transferul acizilor graşi respectivi, de la mamă la făt. Nivelurile circulante de
acizi grași trans la nou-născuți sunt invers asociate cu nivelurile de ARA și DHA şi
greutatea la naștere, datorită interferenței acidului gras trans cu metabolismul acizilor n-
6 și n-3, sau diete bogate în acizi graşi trans. Nivelurile de DHA în fosfolipidele
plasmatice variază între 4 și 12 % la copii născuţi la termen, ceea ce ridică întrebarea
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
23
dacă niveluri scăzute de DHA fetal în timpul sarcinii vor afecta dezvoltarea SNC la
sugari [30].
Dezvoltarea creierului uman este maximă pe parcursul ultimilor trei luni de
sarcină și primelor câteva luni după naștere, ceea ce duce la ideea că în al treilea
trimestru, fătul și apoi nou-născutul sunt deosebit de vulnerabili la deficiențe de
dezvoltare în cazul în care aportul de DHA este limitat [30].
Efectele nefaste ale aportului inadecvat de DHA în primele săptămâni de sarcină
vor fi mult mai severe și mai dificil de depășit decât problemele care apar mai târziu în
sarcină. Acumularea de DHA în proencefalul uman continuă liniar pentru încă cel puțin
24 de luni după naștere. Ultimul trimestru de sarcină implică acumularea unei mari
rezerve de DHA în ţesutul adipos al fătului: 52 din 67 mg/zi acizi grași n-3, dintre care
90% este DHA. Astfel, o sarcină prelungită implică o acumulare mai mare de DHA în
țesutul adipos. Sugarii născuţi cu un nivel mai ridicat de DHA şi ARA în sânge, menţin
acest avantaj câteva săptămâni, ceea ce sugerează că acizii graşi acumulaţi în țesutul
adipos fetal sunt eliberaţi pentru preluarea de către alte organe, în perioada postnatală.
Transferul optim de DHA şi ARA de la mamă la făt în sarcină este necesar atât înainte
de naştere, cât şi în perioada postnatală [30].
2.3. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la copii
Suplimentarea cu EPA și DHA în timpul sarcinii a fost asociată cu multiple
beneficii pentru copil (Tabelul IV). În timpul sarcinii, placenta transferă nutrienţi,
inclusiv DHA, de la mamă la făt. Cantitatea de n-3 la făt este corelată cu cantitatea
ingerată de mamă, de aceea este esențial ca mama să aibe o nutriţie adecvată, care să
asigure aport de n-3. În 2010, Departamentul SUA de Sănătate și Servicii Umane,
recomanda ca femeile care sunt însărcinate sau care alăptează să "consume 200-350
grame de fructe de mare pe săptămână dintr-o varietate de tipuri de fructe de mare".
Ingestia de 200-350 grame de fructe de mare pe săptămână, în funcţie de tipul de pește,
este echivalentă cu aportul a aproximativ 300-900 mg EPA şi DHA pe zi. Din păcate,
această cantitate nu este acoperită de cele mai multe mame din Statele Unite și Canada,
ceea ce înseamnă că, copiii nu primesc cantităţi adecvate din aceste substanţe nutritive
vitale în uter [33].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
24
2.3.1. Efectele n-3 asupra dezvoltării creierului şi retinei
Cele mai importante categorii de efecte ale n-3 asupra funcției cerebrale se
referă la:
modificări ale fluidităţii membranare;
modificări ale activității enzimelor membranare;
modificări ale numărului și afinității receptorilor;
modificări ale funcției canalelor ionice;
modificări ale producției și activității neurotransmițătorilor;
transmiterea semnalului, care controlează activitatea neurotransmițătorilor și
factorii de creștere neuronală [34].
Mai multe studii au confirmat beneficiile suplimentării cu n-3 în timpul sarcinii,
în ceea ce privește dezvoltarea corespunzătoare a creierului și retinei. DHA este cel mai
important pentru buna funcţionare a celulelor membranelor și este vital pentru
dezvoltarea creierului şi retinei fătului. În al treilea trimestru, cantități mari de DHA se
acumulează în țesutul fetal. Zonele în care se infiltrează DHA includ creierul și retina,
făcându-se corelaţia cu funcţionarea normală a acestora [33].
Tabel IV Studii privind efectele suplimentării cu acizi graşi n-3 în sarcină asupra
dezvoltării copilului [33].
Studiu
Design studiu
Nr. de femei
însărcinate care
au participat la
studiu
Cantitatea de
acizi graşi n-3
administrată
Rezultate
1. Dublu orb,
placebo
controlat,
randomizat
29
grup DHA (n =
14, din săpt. 24 de
sarcină, până la
naștere) faţă de
grup placebo (n =
15)
DHA (în medie,
1500
mg/săptămână)
Aportul matern de
DHA a fost asociat
cu mai bună
capacitate de reacţie
în cazul nou-
născuților, cu vârsta
de 9 luni
2. Dublu orb,
placebo
controlat,
randomizat
98
grup n-3 (n = 59,
din săptămâna 20
de sarcină, până
la naștere)
faţă de grup
placebo (n = 39)
DHA (2,2 g/zi)
și EPA (1,1
g/zi)
La 2 ani jumătate,
copii (n = 32) ale
căror mame au fost
suplimentate, au avut
scoruri semnificativ
mai bune de
coordonare a mâinii
și ochilor (114 vs.
108)
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
25
3. Intervenţie
clinică
randomizată
n= 435 - grup n-3
n= 463 - grup
placebo
DHA + EPA
(capsule cu ulei
de pește cu 2,7
g / zi PUFA)
Suplimentarea a fost
asociată cu
prelungirea sarcinii,
scăzând riscul de
naștere prematură
4. Placebo
controlat,
randomizat
Suplimentate cu
n-3 (n = 263) vs.
placebo (n = 136)
DHA + EPA
(capsule cu ulei
de peşte cu 2,7
g/zi PUFA)
Suplimentarea în
timpul sarcinii a fost
asociată cu o scădere
a incidenței de astm
la copiii de 16 ani
5. Dublu orb,
placebo
controlat,
randomizat
2399 (n = 1197 -
gup n-3,
n = 1202 - grup
placebo) +
726 de copii au
fost
urmăriți
DHA (capsule
de ulei de pește
care furnizează
800 mg / zi
DHA)
Suplimentarea nu a
rezultat în nivele mai
reduse de depresie
postpartum a
mamelor sau în
îmbunătățirea
cognitivă și
dezvoltarea
limbajului în timpul
copilăriei timpurii la
copiii acestor femei
6. Dublu orb,
placebo
controlat,
randomizat
311 DHA + EPA
zilnic, fie cu
ulei de pește cu
DHA (0,5 g) și
EPA (0,15 g)
sau cu
acid metiltetra-
hidrofolic (400
mg), ambele,
sau placebo, din
săptămâna 22
de sarcină
Suplimentarea cu ulei
de peşte a fost
asociată cu niveluri
scăzute de celule ale
corpului asociate cu
inflamaţia şi
răspunsul imun
7. Placebo
controlat,
randomizat
145 DHA + EPA
zilnic, fie cu
DHA (1,1 g) și
EPA (1,6 g) sau
placebo,
din săptămâna
25 de sarcină
până la o medie
de 3-4 luni de
alăptare
La 1 an, copiii ale
căror mame au fost
suplimentate, au avut
un risc scăzut de
alergii alimentare și
asociate cu creșterea
IgE
Acizii grași sunt componente majore în structura creierului. Un nivel ridicat de
acizi grași poate fi găsit în două componente structurale: în membrana neuronală și în
mantaua mielinei. Aproximativ 50% din membrana neuronală este compusă din acizi
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
26
grași, în timp ce lipidele din teaca mielinei constituie aproximativ 70%. Indicele de
fluiditate prin membrană este un numitor comun pentru efectele multiple ale acizilor
grași polinesaturați și pentru raportul n-6/n-3. Unele molecule sunt capabile să schimbe
starea fizică (de exemplu, indicele de fluiditate) a membranei. Alcoolul fluidizează
membrana, în timp ce colesterolul o întărește. Capacitatea PUFA de a modifica indicele
de fluiditate prin membrană este corelată cu varietatea de acizi grași, care pot schimba
funcțiile neuronale și cu suplimentarea de diverși acizi grași care pot afecta compoziția
și funcția membranei neuronale [34].
Studii recente subliniază rolul major al aportului de acizi grași n-3 pentru
funcțiile normale ale mielinei, integritatea acesteia fiind foarte importantă pentru
funcționarea normală a creierului. Mai mult decât atât, acizii grași n-3 sunt importanți în
faza activă de sinteză a mielinei. Daca aceștia nu sunt disponibili în această fază sau
sunt blocați metabolic, poate să apară demielinizarea. Dacă apare deficit de acizi grași
n-3 în perioada post-natală, va avea loc o întârziere importantă în procesul de
mielinizare, însoțită de tulburări de învățare, tulburări motorii, tulburări de vedere și
auditive [34].
Din moment ce acizii grași n-3 trebuie să fie furnizați de dietă, este posibil ca
aceștia să poată traversa bariera hemato-encefalică (BHE). Implicarea este crucială în
dezvoltare, mai ales în perioada copilăriei. Copilul se naște cu BHE imatură, cu
structura și funcțiile ei nu la un nivel optim de funcționare. Acizii grași n-3
îmbunătățesc funcțiile BHE, în timp ce, infuzia de acizi grași saturați în artera carotidă
cauzează edem vasogenic, întâlnit preponderent în afecțiunile inflamatorii cerebrale
(meningite, encefalite) și perturbarea funcțiilor. Această constatare explică alterarea în
transportul glucozei către creier în caz de deficit de n-3. Este important de observat
faptul că deficitul în n-3 reduce dopamina din cortex și afectează transmisia
dopaminergică [34].
În general, acizii grași n-3 îmbunătățesc procesul de învățare și memoria. Cele
mai multe studii privind deficitul de n-3 descriu dezvoltarea timpurie ca o perioadă
importantă, chiar "critică" pentru dezvoltarea creierului. Unii cercetători sunt de acord
că suplimentele cu n-3 vor îmbunătății rezultatele de dezvoltare a creierului cel puțin pe
termen scurt [34].
Deficitul de n-3 poate întârzia procesul de mielinizare, care explică mai multe
deficite senzoriale (vedere, auz, gust și miros) și de dezvoltare a reflexelor neurologice
la copii. Totodată, s-a observat că, deficitul de acizii grași n-3 induce o întârziere a
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
27
creșterii prelungirilor neuronale la nivelul neuronilor din hipocamp. La rândul său,
malnutriția induce deficit de n-3, care ar putea contribui la starea cognitivă slabă
asociată. Câteva studii privind efectele pe termen lung ale deficitului de n-3, sugerează
faptul că acest deficit contribuie la apariția ulterioară a bolii Huntington, schizofreniei şi
hipertensiunii arteriale [34].
În plus, deficitul alimentar de acizi grași n-3 scade nivelul de DHA din creier și
retină, afectează neurogeneza, modifică exprimarea și neurotransmiterea genelor,
inclusiv metabolismul dopaminei și serotoninei și scade acuitatea vizuală [31].
Pentru a răspunde la întrebarea dacă o cantitate scăzută de DHA în rândul
femeilor gravide ar duce la un deficit de DHA la copil, necesar dezvoltării SNC, s-a
realizat un studiu în Canada, la Institutul de cercetare al copilului și al familiei. Astfel,
femeile gravide au fost alese la întâmplare și li s-a administrat 1 g de trigliceride
unicelulare, care furnizează 400 mg/zi DHA, sau un ulei de porumb/soia – cu rol de
placebo, din săptămâna a 16-a de sarcină până la naștere. Scopul suplimentării cu DHA
a fost de a compara scorurilor de dezvoltare ale nou-născuților ale căror mame au avut
un aport de DHA față de nou-născuții ale căror mame au consumat placebo. Grupul
placebo a prezentat un număr mai mare de nou-născuți cu scoruri mici ale testelor de
dezvoltare față de grupul suplimentat cu DHA [31].
Un alt studiu a evidenţiat faptul că acuitatea vizuală la vârsta de 60 de zile a fost
semnificativ legată de suplimentarea maternală cu DHA. Nou-născuţii din grupul
placebo (n = 68) au prezentat o acuitate vizuală mai scăzută decat cea normală, diferită
în funcție de sex, comparativ cu nou-născuţii din grupul DHA (n = 67). În cadrul
aceluiaşi studiu, s-a arătat că femeile care au consumat cantităţi mari de DHA în timpul
sarcinii au avut în laptele lor o concentrație mai mare de DHA. Mai departe, sugarii
hrăniţi cu lapte cu conţinut mai mic de 0,2% DHA (<80mg/zi) au avut semnificativ mai
puţină cantitate de DHA în sânge, o acuitate vizuală și o dezvoltare a limbajului mai
slabă, decât copiii hrăniţi cu lapte cu un conținut mai mare de 0,32% DHA(>160mg/zi)
[31].
O serie de studii epidemiologice au arătat o asociere pozitivă între consumul de
peşte de către mamă, în timpul sarcinii, și dezvoltarea cognitivă la copii [32]. Astfel, un
studiu desfăşurat în Anglia a găsit dovezi că un consum mare de pește de către mame în
perioada sarcinii a fost asociat cu abilități mai mari de dezvoltare a vorbirii și a
abilităților sociale, la 7421 copii evaluați la 15 și la 18 luni, cu ajutorul unor teste de
dezvoltare specifice. Un alt studiu a demonstrat că acei copii ale căror mame au
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
28
consumat un nivel mai scăzut de fructe de mare în timpul sarcinii, au avut un IQ mai
mic măsurat cu ajutorul scării de inteligență Wechsler pentru copii, la vârsta de 8 ani.
Consumul redus de fructe de mare, de către mamă, a dus la un comportament
suboptimal la vârsta de șapte ani (măsurat folosind lista de verificare a
comportamentului copilului) și la niveluri reduse de dezvoltare socială, motorii și de
limbaj (măsurat folosind testul de screening de dezvoltare Denver) la 6, 18, 30 și 42 de
luni, în cadrul aceluiași studiu [35].
Deși consumul mare de pește poate duce la concentrații mari de mercur în
eritrocite, care influențează negativ dezvoltarea neuronală, un studiu realizat în rândul
unor elevi americani a demonstrat faptul că un consum mare de pește de către mame, în
perioada sarcinii, a fost asociat cu îmbunătățirea vocabularului în rândul copiilor [35].
Alte două studii realizate pe copii din Canada, au arătat că o concentrație mai
mare de DHA în cordonul ombilical a fost asociată cu:
îmbunătățirea dezvoltării cognitive a copilului, măsurată cu testul Fagan de
inteligență la 6 luni și cu scara Bayley la 11 luni, pe 109 sugari [36];
îmbunătățirea memoriei – măsurată cu scara de inteligență pentru copii
Wechsler, ediția a IV-a, și testul California Verbal Learning, versiunea pentru
copii, pe 154 școlari cu vârsta medie de 11 ani [37].
Un alt grup de cercetători, din Australia de Vest, au suplimentat un eșantion mic
de femei (n = 98), din săptămâna 20 de sarcină până la naștere, cu doze mari de DHA
(2200 mg/zi), sau cu ulei de măsline și au arătat îmbunătățiri semnificative în ceea ce
privește coordonarea mâinii și a ochilor în grupul suplimentat la vârsta de doi ani
jumătate. Acești cercetători au evidenţiat şi o mai bună performanță a copiilor în alte
domenii ale dezvoltării cognitive (locomotorii, sociale, de vorbire, auz și raționament),
evaluată cu ajutorul scării de dezvoltare mintală Griffiths [35].
Contrar așteptărilor, unele studii nu au găsit nici o relație între suplimentarea cu
n-3 în timpul sarcinii și dezvoltarea cognitivă la copii. Unul dintre aceste studii a fost
efectuat într-o țară în curs de dezvoltare, Bangladesh, unde o mare proporție de mame
suferă de subnutriție, din cauza deficitului important de micronutrienți necesari
dezvoltării creierului. Femeile gravide din acel studiu au fost distribuite aleator în două
grupuri: grupul suplimentat cu ulei de pește și grupul suplimentat cu ulei de soia.
Dezvoltarea cognitivă a copiilor a fost măsurată cu scala Bayley pentru vârsta de 10
luni. Mamele au fost suplimentate doar în al treilea trimestru de sarcină. Un alt studiu
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
29
care nu a găsit nici o diferență între grupul de intervenție (suplimentat cu 800 mg DHA)
și grupul control (suplimentat cu capsule de ulei vegetal) în ceea ce pivește dezvoltarea
cognitivă la copii, a fost realizat în Australia, pe 2399 femei însărcinate suplimentate
din săptămâna 21 de sarcină până la naștere [35].
Într-un alt studiu recent, efectuat în Europa, pe 270 de femei din trei țări,
dezvoltarea cognitivă a fost măsurată cu ajutorul unui test psihologic, K-ABC
(Kaufman Assessment Battery for Children) la 6 ani jumătate după suplimentarea
prenatală cu 500 mg DHA. În acest studiu, autorii nu au găsit diferențe semnificative de
inteligență între grupul de intervenție și grupul martor şi au emis ipoteza că efectul
pozitiv al suplimentării prenatale ar fi putut fi mascat de alți factori, precum stimularea
socială, alte elemente nutritive ingerate, boli și tratamente urmate [38].
Recent, o serie studii au examinat efectul alăptării asupra dezvoltării și structurii
creierului. Un studiu a raportat că durata mai mare de alăptare la sân este asociată
pozitiv cu grosimea lobul parietal la adolescenți, și s-a găsit, de asemenea, o asociere
între inteligență (măsurată prin WISC - Wechsler Intelligence Scale for Children) și
alăptarea mai îndelungată la sân. Un alt cercetător a evidenţiat utilizând ultrasunete
craniene la sugari de 2 luni, că acei sugari care au fost hrăniți exclusiv la sân au
circumferința capului mai mare și volumul ventricular mai mic, comparativ cu nou-
născuții hrăniți cu biberonul. În plus, alăptarea la sân a fost asociată nu doar cu un IQ
mai mare (măsurat prin WISC) la adolescenți, dar și cu un volum mai crescut de materie
albă, mai ales la băieți [35].
2.3.2. Efectele n-3 asupra duratei sarcinii
De mare importanță clinică, suplimentarea cu EPA si DHA în timpul sarcinii a
fost asociată cu sarcină suprapurtată și concentrații crescute de EPA și DHA în
țesuturile fetale. Acesta este un efect important al acizilor graşi n-3, luând in
considerare că în 2005, naşterile premature au reprezentat 12,7% din toate naşterile în
Statele Unite. Naşterea prematură poate creşte riscul unor boli, care pot apărea la sugari
și pot duce la deces (85% din decese la sugari sunt cauzate de naştere prematură) [33].
Un mecanism prin care EPA și DHA pot reduce incidenţa de naştere prematură
este scăderea producţiei de prostaglandine E2 și F2a, cu reducerea inflamației în uter,
care ar putea fi asociată cu travaliu prematur. Mai multe studii au concluzionat faptul că
suplimentarea cu EPA şi DHA în timpul sarcinii a întârziat declanşarea travaliului în
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
30
cazul sarcinii la termen sau aproape de termen. Aceasta susține ideea că ingestia de EPA
şi DHA poate permite atingerea duratei optime a sarcinii [33].
Un alt studiu a constatat că suplimentarea cu DHA după săptamâna 21 de
sarcină a dus la mai puţine naşteri premature (< 34 de săptămâni de sarcină) comparativ
cu grupul de control (1,09% vs. 2,25%). De asemenea, greutatea la naștere a fost în
medie cu 70 g mai mare și mai puțini copii au avut greutate mică în grupul DHA,
comparativ cu grupul control (3,41% vs. 5.27%) [33].
Într-un studiu privind efectul aportului de ulei de peşte în sarcină, 232 de femei
cu o prealabilă naştere prematură au fost distribuite în două loturi pentru a primi capsule
de ulei de pește sau capsule de ulei de măsline din săptămâna 20 de sarcină (experiment
profilactic) sau săptămâna 33 (experiment terapeutic) până la naştere. Uleiul de pește a
conținut 2,7g acizi grași n-3 în experimentul profilactic, respectiv 6,1g acizi grași n-3 în
experimentul terapeutic. Uleiul de pește a redus riscul de naştere prematură, de la 33%
la 21% [37].
Mai departe, un studiu observaţional a examinat obiceiul de a consuma peşte şi
fructe de mare la 8729 de femei gravide, în două momente din timpul sarcinii.
Consumul redus de peşte şi fructe de mare la începutul sarcinii a fost asociat cu o
perioadă mai scurtă de sarcină. Un alt studiu recent a consolidat legătura dintre raportul
nefast n-6/n-3 din sânge și greutatea la naștere. Acest studiu a examinat profilul n-3 în
cazul a 4336 de femei gravide din Olanda și a comparat greutatea nou-născuților la
naștere. Niveluri scăzute de n-3 și un nivel ridicat de n-6 au fost asociate cu o greutate
mică la naștere. Copiii născuți de femeile care au urmat o dietă cu un raport nefast n-
6/n-3 au avut riscul de două ori mai mare de a se naște prematur și au avut la naștere o
scădere în greutate de 125 g, în medie [39].
Un alt studiu randomizat s-a realizat pe 291 de femei gravide în săptămânile 24-
28 de sarcină. Acestea au consumat fie ouă îmbogățite în n-3 (133 mg DHA), fie ouă
normale (33 mg DHA) în fiecare zi, până la momentul nașterii. Femeile din cele două
grupuri au consumat aproximativ 7 ouă pe săptămână. Reezultatele studiului au indicat
faptul că perioada de sarcină a crescut cu 6 ± 2,3 zile, în grupul suplimentat cu o
concentrație mai mare de DHA. Greutatea la naștere, lungimea, și circumferința capului
copilului au fost de asemenea mai mari în acest grup, deși rezultatele nu au avut o
semnificație statistică [39].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
31
2.3.3. Efetele n-3 asupra alergiilor și bolilor respiratorii
Există dovezi care susțin că, copii ale căror mame au utilizat EPA și DHA în
timpul sarcinii și alăptării vor fi protejați împotriva alergiilor. Această constatare se
poate datora faptului că suplimentarea cu ulei de peşte a gravidelor a fost asociată cu
niveluri scăzute de markeri ai alergiilor la copiii acestora. Într-un studiu privind efectele
n-3 asupra alergiilor la alimente, s-a evidenţiat că riscul de a dezvolta alergii alimentare
a fost mai redus la copii născuţi de femeile suplimentate cu EPA şi DHA (2,7 g)
începând cu săptămâna 25 de sarcină până în luna 3-4 de lactație, comparativ cu grupul
placebo [40].
Alte studii au concluzionat faptul că furnizarea de n-3 în timpul sarcinii poate
reduce dezvoltarea și severitatea bolilor alergice în rândul nou-născuților. Astfel un
studiu realizat pe un grup de femei suplimentate cu ulei de alge (400 mg/zi DHA) vs.
grupul placebo, din săptămânile 18-22 de sarcină și până la naștere, au demonstrat
faptul că în grupul suplimentat cu DHA simptomele specifice unei răceli (tuse, nas
înfundat, secreții nazale abundente) au fost reduse în prima lună de viață. Mai mult,
femei cu copii cu risc crescut de dezvoltare a alergiilor au primit ulei de pește (1.6 g
EPA și 1.1 g DHA/zi) vs. placebo din săptămâna 25 de sarcină până în luna 3-4 de
alăptare. Riscul de a dezvolta alergii alimentare și dermatită atopică până la vârsta de 2
ani a fost semnificativ mai mic în grupul suplimentat cu ulei de pește.
Un alt studiu a fost realizat pe copii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, care au
primit formule de lapte îmbogățite cu 130 mg DHA sau formule placebo fără DHA,
timp de 2 luni. În urma studiului s-a observat o incidență mai mică (-17%) în apariția
bolilor respiratorii, inclusiv tuse, faringită, bronșită, pneumonie, durere în gât, în grupul
DHA, comparativ cu grupul placebo [41].
2.3.4. Rolul n-3 în ADHD
ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder), numit şi deficit de atenție și
hiperactivitate sau tulburare hiperkinetică cu deficit de atenție, reprezintă o afecțiune
întâlnită în primii ani de copilărie, până la vârsta de 7 ani. Principalele simptome ale
ADHD sunt: hiperactivitatea, impulsivitatea și tulburările de concentrare. Cei care
suferă de ADHD pot prezenta unul, două sau toate trei simptomele. Astfel, în funcție de
preponderența simptomelor, ADHD are trei forme: forma predominant deficit de
atenție, forma predominant impulsiv / hiperactiv, forma combinată impulsiv / hiperactiv
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
32
/ deficit de atenție, ultima formă fiind cea mai întâlnită. Mulți copii cu ADHD suferă și
de alte afecțiuni asociate, precum dizabilități de învățare, citire, scris, depresie,
anxietate, tulburări comportamentale [42].
Astfel, în ultimii ani a crescut interesul asupra rolului acizilor grași n-3 și n-6 în
îmbunătățirea comportamentului și a problemelor de învățare în rândul copiilor [42]. În
acest sens, s-a observat faptul că ADHD a fost asociat cu niveluri scăzute de DHA și
niveluri crescute de acizi grași n-6 în sânge [19].
Un studiu realizat în scopul evaluării importanței n-3 în reducerea simptomelor
din ADHD s-a realizat în Suedia. În acest studiu au fost incluşi 75 de copii/adolescenți
(64 băieți și 11 fete, cu vârstele cuprinse între 8 şi 18 ani), dintre care 35 de copii
diagnosticați cu ADHD subtipul combinat și 40 cu ADHD subtipul cu dificultăți de
atenție. Rezultatele obținute au fost evaluate cu scara de evaluare IV ADHD și cu scara
de evaluare a impresiei clinice globale (GCI - Global Clinical Impresion) în ADHD.
Acesta a fost un studiu randomizat, placebo controlat, cu o durată de 6 luni, împărțită în
2 perioade a câte 3 luni.
În prima perioadă a studiului, pacienții au fost distribuiţi într-un grup
experimental, supus unui tratament cu PUFA (558 mg EPA, 174 mg DHA şi 60 mg de
acid gama-linolenic, zilnic) sau într-un grup placebo, căruia i s-a administrat ulei de
măsline. În a doua perioadă, toți pacienții au fost supuşi tratamentului cu PUFA. La
sfârșitul perioadei 1 de studiu, 26% (9/34, toți băieți) din copiii grupului experimental și
7% (2/30, 1 băiat, 1 fată) din copiii grupului placebo au răspuns semnificativ clinic, cu o
ameliorare cu peste 25% a simptomelor ADHD măsurate pe scara ADHD-RS. Patru
dintre cei care au răspuns în grupul experimental (12%, 4/34) au avut o reducere mai
mare de 50% a simptomelor ADHD comparativ cu nici unul, în grupul placebo. La
sfârșitul perioadei 2, după 6 luni, 47% (28/59) au prezentat răspuns terapeutic,
comparativ cu începutul studiului, iar printre aceștia au fost 7 pacienți (12%) care au
prezentat o reducere a simptomelor cu mai mult de 50%. În concluzie, suplimentarea cu
n-3 și n-6 timp de 6 luni a avut efect pozitiv asupra unui subgrup de copii și adolescenți
diagnosticați cu ADHD [42].
2.2.5. Efectele n-3 în caz de hipoxie ischemică neonatală
O cercetare recentă a evaluat rolul acizilor graşi n-3 în prevenirea și gestionarea
afectării creierului în caz de hipoxie ischemică neonatală. Studii pe animale au arătat că
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
33
atât pre-tratamentul, cât şi tratamentul cu DHA reduc gradul de deficit funcțional după o
leziune cerebrală consecutiv hipoxiei ischemice [43].
Deoarece leziunile hipoxiei ischemice duc la complicarea a 2 până la 9 naşteri
dintr-o 100 de nașteri şi sunt responsabile de 14% dintre cazurile de paralizie cerebrală,
aceste studii, precum și investigațiile viitoare în acest domeniu pot avea implicații
importante în prevenirea efectelor pe termen lung ale encefalopatiei hipoxice ischemice
[43].
2.4. Studii privind beneficiile aportului de n-3 la femeia însărcinată
2.4.1. Rolul n-3 în depresia post-partum
Depresia post-partum (DPP) este o depresie temporară, adesea numită "baby
blues", prin care trec unele femei după naștere. DPP se poate întâlni sub două forme:
forma cu debut precoce și forma cu debut tardiv. Cea cu debut precoce este o formă mai
ușoară, mai frecvent întâlnită, poate dura câteva săptămâni și nu are nevoie de
medicație. Cea cu debut tardiv apare de obicei după câteva săptămâni, până la 6 luni de
la naștere și nu e așa comună ca forma cu debut precoce [44].
DPP este adesea caracterizată prin următoarele simptome, deși fiecare persoană
poate prezenta simptome diferite: tristețe, anxietate, oboseală sau epuizare, lipsă de
concentrare, confuzie, frica de a nu îi face rău nou-născutului, modificări ale dispoziției,
apetit sexual diminuat, sentimente de vinovăție, plâns necontrolat, pierderea de interes
sau de plăcere în viață, preocuparea exagerată sau lipsa de interes pentru nou-născut,
tulburări de somn, pierderi de memorie, sentimente de izolare, sentimente de inutilitate
[44].
Tulburarea depresivă afectează 10% până la 20% din femeile în perioada post-
natală. DPP s-a dovedit a afecta atașamentul, dezvoltarea cognitivă şi comportamentul
copilului. Studiile anterioare au demonstrat că aportul crescut de acizi grași
polinesaturați în timpul sarcinii a redus riscul de simptome depresive la femei în
perioada post-partum [45].
O serie de cercetări au evaluat mecanismul prin care acizii graşi n-3 reduc riscul
de a dezvolta depresie post-partum. Astfel, acizi grași n-3 au dovedit capacitatea de a
reduce producţia de citokine proinflamatorii, nivel care este ridicat la pacienții deprimaţi
Citokinele proinflamatorii, care au fost identificate de cercetători ca fiind crescute
constant în depresie sunt interleukina-1b, interleukina-6, și factorul de necroză
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
34
tumorală-α. Femeile, după ce nasc sunt deosebit de vulnerabile la depresie, deoarece
nivelurile de inflamaţie cresc în mod normal în timpul ultimului trimestru de sarcină,
moment în care acestea sunt la cel mai mare risc pentru depresie [46].
Riscul de depresie post-partum a fost asociat cu polimorfismul unei singure
nucleotide în gena cluster FADS1/FADS2, care codifică enzimele care limitează
biosinteza PUFA. Totodată, riscul de depresie post-partum a fost asociat cu un conţinut
mai mic de DHA în laptele matern. Mai mult, s-a demonstrat că femeile cu mai mult de
un copil sau care au avut intervale scurte între sarcini (< 24 luni) pot dezvolta risc mai
mare de depresie post-partum asociată cu un consum scăzut de n-3 [47].
În continuare, date epidemiologice au arătat că un consum redus de fructe de
mare în timpul sarcinii se corelează cu niveluri mai ridicate de simptome depresive la
femeia însărcinată. Astfel, într-o analiză a 41 de studii pe 14.532 de femei din 22 de țări,
s-a remarcat faptul că depresia post-partum a fost de până la 50 de ori mai frecventă în
țările cu consumul scăzut de pește şi fructe de mare. De exemplu, rata de depresie post-
partum în Singapore a fost de 0,5%, unde rata națională a consumului de pește şi fructe
de mare a fost de aproximativ 37 kg/ persoană, pe an. În Africa de Sud rata de depresie
post-partum a fost de 24,5%, unde rata națională a consumului de pește şi fructe de
mare a fost de aproximativ 4 kg/persoană, pe an [48].
Un alt studiu având scopul evaluării eficacității acizilor grași n-3 în depresia
post-partum a fost realizat în Arizona, pe o durată de 8 săptămâni. La studiu au
participat 16 femei care au prezentat simptome depresive post-partum. Acestea au fost
repartizate aleatoriu pentru a primi doze diferite de EPA și DHA (1,5:1). Astfel, 6 femei
au primit 0.5 g/zi, 3 femei au primit 1,4g/zi, iar 7 femei au primit 2,8 g/zi EPA și DHA.
Înaintea tratamentului, scorurile medii ale scalei Edinburgh Postnatal Depression (EPD)
și ale scalei Hamilton Rating Scale for Depression (HRSD) au fost 18.1 şi 19.1, iar după
tratament scorurile medii au scăzut la 9.3 și respectiv 10.0. Tratamentul a fost bine
tolerat de către toate femeile participante, iar simptomele depresive au fost semnificativ
reduse [49].
Mai mult, s-a observat că o creștere cu 1% a nivelurilor de DHA din plasma
femeilor însărcinate va duce la o scădere cu 59% a riscului de dezvoltare a simptomelor
depresive post-partum [50].
Un alt studiu recent a demonstrat că femeile care nu consumă fructe de mare
sunt de 6 ori mai predispuse la a prezenta niveluri ridicate de simptome depresive în
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
35
săptămâna 32 de sarcină, comparativ cu femeile care au un aport de 1,5 g n-3 pe
săptămână din fructe de mare [46].
2.4.2. Rolul n-3 în preeclampsie
Preeclampsia (PE) este o tulburare particulară care poate apărea în sarcină, după
săptămâna 20 de sarcină și chiar după 4-6 săptămâni de la naștere și poate genera
moartea nou-născutului și implicit a mamei. PE este caracterizată de prezența disfuncției
endoteliale, ducând la hipertensiune arterială, datorită vasoconstricției, proteinurie
datorită distrugerii glomerulare și edem secundar în urma creșterii permeabilității
vasculare [51].
Există ipoteza că, deoarece acizii grași n-6 produc compuşi proinflamatorii,
nivelurile alimentare scăzute de n-3, în raport cu n-6 pot promova vasoconstricția, ceea
ce va duce la preeclampsie [39].
Un studiu epidemiologic realizat pe 300 de femei gravide din nordul Canadei a
evidenţiat o incidență mai mare de preeclampsie în rândul femeilor din comunitățile
unde se consumă puţin pește, comparativ cu femeile din comunitățile consumatoare de
cantităţi mari de pește. Un alt studiu recent, prospectiv, realizat în India a strâns probe
de sânge de la 55 de femei gravide sănătoase și 60 de femei gravide cu preeclampsie.
Probele de sânge au fost examinate pentru nivelurile de n-3, n-6, antioxidanți și markeri
de stres oxidativ, compuşi asociaţi cu preeclampsia. Rezultatele au arătat că femeile cu
preeclampsie au avut niveluri serice mai mici de n-3 și mai mari de n-6, respectiv
niveluri mai scăzute de antioxidanți, decât femeile care nu au dezvoltat preeclampsie.
Aceste rezultate sugerează faptul că dezvoltarea preeclampsiei este favorizată de stresul
oxidativ și de scăderea nivelului de antioxidanţi, precum și de o dietă cu un aport redus
de acizi grași n-3 și cu aport crescut de n-6 [39].
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
36
3. Studiu vizând identificarea în farmacie a suplimentelor alimentare
cu acizi grași n-3 destinate mamei şi copilului
Cercetările realizate în ultimii ani au demonstrat că acizii graşi n-3 exercită
roluri importante încă din primele zile de viaţă, contribuind la dezvoltarea funcţiei
cognitive şi a vederii copilului. În plus, s-au demonstrat beneficiile suplimentării cu n-3
în timpul sarcinii, acizii graşi n-3 prelungind sarcina, crescând greutatea copilului la
naştere, reducând posibilitatea unei naşteri premature şi scăzând riscul de depresie post-
partum.
În contextul importanţei acizilor graşi n-3 pentru sănătatea mamei şi copilului,
s-a urmărit efectuarea unui studiu prin care să se identifice suplimentele alimentare pe
bază de n-3, destinate femeii însărcinate, femeii care alăptează, sugarului şi copilului.
Studiul s-a desfăşurat în cadrul stagiului de practică profesională din anul V, efectuat
într-o farmacie de circuit deschis. Consecutiv identificării suplimentelor alimentare cu
n-3, destinate mamei şi copilului, s-a trecut la analiza prospectului acestor produse,
urmărindu-se obţinerea de informaţii legate de forma farmaceutică, conţinutul în acizi
graşi n-3, indicaţii şi mod de administrare. Informaţiile colectate sunt prezentate în cele
ce urmează.
3.1. Suplimente alimentare cu n-3 pentru femeile gravide şi femeile care alăptează
INTELIDON
Formă farmaceutică: capsule gelationoase gastrorezistente cu formulă unică cu
anti-reflux gastric, împiedică refluxul gastric și apariția gustului de pește
Compoziție: 200 mg DHA și 12 mg EPA/capsulă și vitamina E - 0,5
mg/capsulă
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
37
Indicații: pentru femeile gravide și cele care alăptează, pentru a ajuta să
răspundă nevoilor crescute în DHA ale fătului în perioada sarcinii și ale
sugarului în perioada alăptării
Mod de administrare: 1 capsulă pe zi, în timpul mesei cu un pahar mare de apă
FEMIBION
Formă farmaceutică: comprimate filmate sau capsule moi
Compoziție: acid folic 200 µg și o cantitate echivalentă de Metafolin®, surse de
folați; vitamine ( B1, B2, B6, B12, E, biotină, acid pantotenic, nicotinamidă),
iod și DHA (200 mg/capsulă - din 500 mg ulei de pește concentrat)
Indicații: supliment alimentar recomandat din al doilea trimestru de sarcină
până la sfârșitul perioadei de alăptare
Mod de administrare: un comprimat filmat și o capsulă pe zi, în timpul mesei
cu un pahar mare de apă
OGESTAN
Formă farmaceutică: capsule moi
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
38
Compoziție: ulei de pește (DHA 289 mg), acid folic 0,44 mg, vitamina D3 0,22
µg, vitamina E naturală 16,40 mg , ulei de soia rafinat 100 mg, iodură de potasiu
199 µg
Indicații: supliment alimentar recomandat pentru femei însărcinate, care
alăptează sau care doresc să rămână însărcinate
Mod de administrare: o capsulă pe zi, înainte de masa principală, cu un pahar
de apă - se recomandă începerea curei înainte de concepție și continuarea ei pe
durata sarcinii și alăptării
AKTIV MAMI Doppelherz Aktiv
Formă farmaceutică: capsule
Compoziție: 50 mg DHA, 400 µg acid folic, 100 µg iod, 7,5 mg fier, 100 mg
calciu, 2,5 µg vitamina D3, 45 mg magneziu, 5 mg zinc, + vitamina C, E +
vitamine B
Indicații: combinație unică de minerale, vitamine și substanțe nutritive special
alese pentru sănătatea și vitalitatea femeilor care doresc să rămână însărcinate, a
celor care sunt gravide și a celor aflate în perioada de alăptare
Mod de administrare: 2 capsule pe zi
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
39
3.2. Suplimente alimentare cu n-3 pentru copii
ULEI DIN FICAT DE COD LYSI – Children’s Cod Liver Oil “The cool cod”
Formă farmaceutică: ulei lichid
Compoziție: omega-3 : 2,7 g (EPA = 0,7 g + DHA =1,3 g), ulei de ton,
vitamina E - 9,2 mg (13.7 UI), vitamina D - 18,4 µg (736 UI), vitamina A - 275
µg (915.9 UI)
Indicații: pentru dezvoltarea creierului, a sistemului nervos central și
dezvoltarea funcției cognitive a copiilor, începând cu vârste de sub 1 an
Doza zilnică recomandată: Copii între 0-12 luni: 3-4 picături, între 1-10 ani: 1
linguriță (5 ml), de la 11 ani în sus: 1 lingură (10 ml)
ULEI DE PEȘTE Hofigal - disponibil în trei concentrații: 300 mg, 600 mg și 900 mg
Formă farmaceutică: capsule moi
Compoziție: ulei de pește - conține acizi grași esențiali omega, lipide esențiale
care se găsesc din abundență în creier (cca. 60%)
Indicații: supliment alimentar important pentru:
- sănătatea creierului (copil, adult, vârstnic) și înlăturarea stărilor depresive;
- asigură îmunătățirea performanțelor cognitive (concentrare, învățare,
memorie);
- susține funcția vizuală la copii, contribuind la dezvoltarea retinei;
- stopează apariția rahitismului;
- susţine buna dezvoltare a sistemului imunitar la copii;
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
40
- echilibrează metabolismul lipidic şi glucidic;
- îmbunătățește circulația sanguină, are proprietăți antitrombotice;
- normalizează tensiunea arterială și susține sănătatea sistemului cardiovascular.
Administrare:
- adulți: 1-2 capsule de 600 mg de 3 ori pe zi; câte 1-2 capsule de 900 mg de 2
ori pe zi;
- copii 3-7 ani: 2-3 capsule de 300 mg de 2 ori pe zi, după mesele principale;
- copii peste 7 ani: 2-4 capsule de 300 mg de 3 ori pe zi, după mesele principale;
- administrarea se poate face permanent sau în cure prelungite
OMEGA-3 + VITAMINA A + D + E + C pentru copii – Doppelherz Aktiv
Formă farmaceutică: capsule masticabile cu gust de lămâie
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
41
Compoziție: ulei de somon 323 mg, 130 mg DHA și 25 mg EPA, vitamina C
30 mg, vitamina E 2,5 mg, vitamina A 200 μg, vitamina D 1,25 μ g
Indicații: sprijină organismul pentru solicitările zilnice intelectuale și fizice,
poate contribui la dezvoltarea sistemului nervos al copiilor în perioada de
creștere și la îmbunătățirea memoriei și a capacității de atenție.
Mod de administrare: se administrează o capsulă zilnic
- capsula poate fi mestecată sau înghițită, în timpul mesei, cu suficient lichid.
PIKOVIT IQ SIROP 1+
Formă farmaceutică: sirop cu gust de piersică.
Compoziție: acizi grași n-3: 205 mg/5 ml (DHA - 85 mg + EPA - 120 mg),
vitamina C - 40 mg, vitamina E - 3 mg, acid pantotenic - 3 mg, vitamina B1 - 0,7
mg, vitamina B2 - 0,8 mg, vitamina B6 - 0,5 mg, vitamina B12 - 0,35 μg, vitamina
D - 5 μg, vitamina A - 200 μg/5 ml.
Indicații: pentru dezvoltarea adecvată a creierului, sistemului nervos şi a
vederii copiilor, începând cu vârsta de 1 an
Mod de administrare: copiii cu vârsta între 1 şi 14 ani vor lua 5 ml (1 linguriţă)
de sirop pe zi
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
42
FORMULE DE LAPTE PRAF
Când alăptarea nu mai este posibilă, specialiștii în nutriția sugarului recomandă
folosirea formulelor de lapte, mult mai potrivite pentru bebeluși decât laptele de vacă.
Aceștia nu recomandă introducerea laptelui de vacă în dieta copiilor mai mici de 1 an.
Laptele de vacă are un conținut prea mare de proteine determinând creșterea riscului de
obezitate în viața de adult. În plus, laptele de vacă are o cantitate insuficientă în
vitamina E, D, C, fier și acizi grași esențiali, un conținut crescut de potasiu și sodiu și o
doză mică de carbohidrați. Această ultima carență duce la necesitatea suplimentării cu
zahăr - complet nerecomandat metabolismului sugarului, întrucât crește riscul de
obezitate.
NESTLE NAN
Conține:
Bifidus BL: culturi care există și în flora intestinală a sugarilor alăptați
LIPID SMART™ (PUFA)
complex specific de vitamine B
taurină, L-carnitină, seleniu și alte substanțe nutritive
Formule existente:
NESTLE NAN 1 - lapte recomandat de la naștere până la 6 luni
NESTLE NAN 2 - lapte destinat copiilor mici după vârsta de 6 luni
NESTLE NAN 3 - lapte destinat copiilor mici după vârsta de 12 luni
NESTLE NAN 4 - lapte destinat copiilor mici după vârsta de 18 luni
NESTLE NAN fără lactoză - pentru sugari cu intoleranță la lactoză și
după diaree - de la naștere.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
43
Mod de preparare:
Spălați-vă pe mâini înainte de a pregăti laptele pentru copil. Spălați temeinic
toate ustensilele (castroane/cană/linguriță) pe care le veți folosi până ce nu mai rămân
urme de lapte. Fierbeți apa potabilă timp de 5 minute: lăsați-o să se răcească până la 40
grade Celsius. Folosind măsura din cutie, adăugați 7 măsuri rase de pudră la 210 ml de
apă calduță. Amestecați până la dizovarea completă a pudrei.
NESTLÉ MOM & me - preparat nutriţional cu gust de vanilie (există și sub formă
de capsule)
Indicații: preparat nutrițional special pentru femeile gravide și mămicile care
alăptează
Compoziție: culturi de Bifidus BL (Bifidobacterium lactis & Lactobacillus
rhamnosus), acid folic, vitamine şi minerale, DHA
Administrare: 2 porţii pe zi de NESTLÉ MOM & me (2 x 160ml) - 1 porție =
160 ml apă + 5 măsuri de pudră. Nu este substituent de lapte matern pentru
sugari şi copii mici.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
44
HiPP Organic - calitate ORGANICĂ (BIO)
HiPP Organic 1 - de la 0-6 luni
HiPP Organic 2 - de la 6 luni
HiPP Organic 3 - din a 10-a lună de viaţă
HiPP Organic 4- din a 12-a lună de viaţă
Compoziţie: - acizi grași n-3 obținuți din surse naturale
- inozitol, colină
- minerale: fier, selenium, mangan
- vitamine, proteine, carbohidrați
HiPP Combiotic - calitate ORGANICĂ + combinație unică de probiotice și
prebiotice (lactobacili, bifiduși) + n-3 și n-6 – pentru copii cu digestie sensibilă,
normalizează scaunul, ajută la menținerea sănătoasă a florei intestinale
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
45
HiPP HA Combiotic® - formule de lapte hipoalergenice, conține proteine hidrolizate +
probiotice, prebiotice, omega-3 și omega-6; pentru sugarii cu risc crescut de alergie.
Milupa - Milumil – formule de lapte pentru sugari recomandat încă de la naștere, până
după 3 ani + PreciNutri - amestec unic de nutrienți care conține:
Compoziție: prebiotice, fier, omega-3, vitamina D și calciu.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
46
CONCLUZII
Studiul bibliografic a evidenţiat următoarele:
acizii grași omega-3 (n-3) sunt acizi graşi polinesaturați cu 18-22 atomi de
carbon, în structura cărora prima legătură dublă (de la stânga la dreapta) este
situată la al treilea atom de carbon, raportat la gruparea metil;
acizii grași n-3 sunt considerați esențiali, deoarece aceștia nu pot fi sintetizați
direct de organismul uman şi trebuie obţinuţi din alimente şi suplimente
alimentare;
în categoria acizilor grași n-3 intră acidul alfa-linolenic (ALA, 18:3 n-3), acidul
eicosapentaenoic (EPA, 20:5 n-3) și acidul docosahexaenoic (DHA, 22:6 n-3);
ALA se găseşte în cantităţi importante în uleiul de semințe de in, uleiul de rapiță
și uleiul de soia, iar EPA şi DHA se găsesc în principal în peşte şi uleiul de pește
(somon, hering, ton, păstrăv, cod);
aportul recomandat de acizi graşi n-3 (EPA şi DHA) este de 250 mg/zi, cu
asigurarea concomitentă a unui raport n-6/n-3 de aproximativ 4/1;
efecte pozitive asociate consumului de n-3 au fost evidenţiate în boli
cardiovasculare, dislipidemii, cancer şi disfuncţii neurologice;
mai mult, un număr important de studii clinice şi epidemiologice au demonstrat
că acizii graşi n-3 sunt benefici sănătăţii mamei şi copilului;
în timpul sarcinii, placenta transferă acizi graşi n-3, de la mamă la făt, iar mai
departe, laptele matern aduce un aport important de n-3, îndeosebi dacă dieta
mamei este îmbogăţită cu surse de aceşti acizi graşi;
aportul de acizi graşi n-3 la copil favorizează dezvoltarea cognitivă şi vizuală,
reducând totodată riscul apariţiei alergiilor şi bolilor respiratorii;
consumul de acizi grași n-3 în timpul sarcinii reduce riscul de naştere prematură,
de preeclampsie, precum şi de depresie post-partum.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
47
Studiul vizând identificarea suplimentelor alimentare cu n-3 destinate
mamei şi copilului, într-o farmacie de circuit deschis, a relevat următoarele:
la ora actuală, există numeroase suplimente alimentare pe bază de acizi graşi n-3
în farmacii, indicate pentru dezvoltarea adecvată a sistemului nervos şi a vederii
copiilor, dar şi pentru sănătatea femeilor care doresc să rămână însărcinate, a
celor care sunt gravide şi a celor aflate în perioada de alăptare;
de regulă, aceste suplimente au în compoziţie acizi graşi n-3 asociaţi cu vitamine
şi/sau minerale;
suplimentele alimentare cu n-3 prezintă diverse forme farmaceutice: capsule
moi, comprimate filmate, sirop, pulbere (formulele de lapte praf), dar şi ulei de
peşte ca atare ;
conţinutul în DHA al suplimentelor alimentare cu n-3 variază în intervalul 50
mg - 289 mg în capsule, 85 mg în sirop, ajungând la 1,3 g în uleiul de peşte
lichid pentru copii;
conţinutul în EPA al suplimentelor alimentare cu n-3 este de 12 mg, respectiv 25
mg în capsule, 120 mg în sirop, iar în uleiul de peşte lichid pentru copii este de
0,7 g.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
48
BIBLIOGRAFIE
1. Simopoulos A. P. The importance of the omega-6/omega-3 fatty acid ratio in
cardiovascular disease and other chronic diseases. Exp Biol Med. 2008; 233:674-688.
2. Blondeau N., Schneider S.M. Omega-3 fatty acids for mother and child health. Nutr
Clin Metabol. 2006; 20:68-72.
3. Philip C. Omega-3 fatty acids: the good oil? Bruxelles : Institut Danone; 2008.
4. ***. PubChem Compound. Disponibil la: http://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/search/.
Accesat la 14 februarie 2014.
5. Ruxton C. H. S., Reed S. C., Simpson M. J. A., Millington K. J. The health benefits
of omega-3 polyunsaturated fatty acids. J Hum Nutr Dietet. 2004; 17:449-459.
6. Innis S. M. Dietary omega 3 fatty acids and the developing brain. Brain Res. 2008;
1237:35-43.
7. Heinrich S. C. Dietary omega-3 fatty acid supplementation for optimizing neuronal
structure and function. Mol Nutr Food Res. 2010; 54: 447-456.
8. Zheng Y., Yin H., Boeglin W. E., Elias P. M., Crumrine D., Beier D. R., Brash A. R.
Lipoxygenases mediate the effect of essential fatty acid in skin barrier formation. A
proposed role in releasing-hydroxyceramide for construction of the corneocyte lipid
envelope. J Biol Chem. 2011; 286:24046-24056.
9. Fedacko J., Pella D., Mechírová V., Horvath P., Rybár R., Varjassyová P., Vargová
V. n-3 PUFAs - From dietary supplements to medicines. Pathophysiology. 2007;
14(2):127-132.
10. U.S. Food and Drug Administration. FDA Announces Qualified Health Claims for
Omega-3 Fatty Acids. Disponibil la: http://www.fda.gov/SiteIndex/ucm108351.htm.
Accesat la 20 februarie 2014.
11. Canadian Food Inspection Agency. Summary Table of Biological Role Claims
Table 8-2. Disponibil la :
http://www.inspection.gc.ca/english/fssa/labeti/guide/ch8e.shtml. Accesat la 20
februarie 2014.
12. Poudyal H., Panchal S. K., Diwan V., Brown L. Omega-3 fatty acids and metabolic
syndrome: Effects and emerging mechanisms of action. Prog Lipid Res. 2011; 50:372-
387.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
49
13. Coletta J. M., Bell S. J., Roman A.S. Omega-3 Fatty Acids and Pregnancy. Rev
Obstet Gynecol. 2010; 3(4):163-171.
14. Fares H., Lavie C. J., DiNicolantonio J. J., O‟Keefe J. H., Milani R. V. Omega-3
fatty acids: A growing ocean of choices. Curr Atheroscler Rep. 2014; 16:389.
15. Pottel L., Lycke M., Boterberg T., Foubert I., Pottel H., Duprez F., Goethals L.,
Debruyne P. R. Omega-3 fatty acids: physiology, biological sources and potential
applications in supportive cancer care. Phytochem Rev. 2014; 13:223-244.
16. Lavie C., Milani R., Mehra M., Ventura H. Omega-3 polyunsaturated fatty acids and
cardiovascular diseases. J Am Coll Cardiol. 2009; 54:585-594.
17. Wall R., Ross P., Fitzgerald G. F., Stanton C. Fatty acids from fish: the anti-
inflammatory potential of long-chain omega-3 fatty acids. Nutr Res Rev. 2010;
68(5):280-289.
18. Gillies P. J., Harris W. S., Kris-Etherton P. M. Omega-3 fatty acids in food and
pharma: The enabling role of biotechnology. Curr Atheroscler Rep. 2011; 13:467-473.
19. Riediger N. D., Othman R. A., Suh M., Moghadasian M. H. A systemic review of
the roles of n-3 fatty acids in health and disease. J Am Diet Assoc. 2009; 109:668-679.
20. Azcona J. O, Schang M. J, Garcia P. T, Gallinger C. R, Ayerza R, Coates W.
Omega-3 enriched broiler meat: The influence of dietary alpha-linolenic omega-3 fatty
acid sources on growth, performance and meat fatty acid composition. Can J Anim Sci.
2008; 88(2):257-269.
21. Duckett S. K., Neel J. P., Fontenot J. P., Clapham W. M. Effects of winter stocker
growth rate and finishing system on: III. Tissue proximate, fatty acid, vitamin, and
cholesterol content. J Anim Sci. 2009; 87(9):2961-2970.
22. Guseva D. A., Prozorovskaya N. N., Shironin A. V., Sanzhakov M. A., Evteeva M.
N., Rusina I. F., Kasaikina O. T. Antioxidant activity of vegetable oils with different
omega-6/omega-3 fatty acids ratio. Biochemistry (Moscow) Supplement Series B.
Biochem. 2010; 4:366-371.
23. Simopoulos A. P. Evolutionary aspects of the dietary omega-6:omega-3 fatty acid
ratio: medical implications. World Rev Nutr Diet. 2009; 100:1-21.
24. Innis S. M., Jacobson K. Dietary lipids in early development and intestinal
inflammatory disease. Nutr Rev. 2007; 65:188-193.
25. Novak E. M., Dyer R. A., Innis S. M. High dietary omega-6 fatty acids contribute to
reduced docosahexaenoic acid in the developing brain and inhibit secondary neurite
outgrowth. Brain Res. 2008; 1237:136-145.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
50
26. Wall R., Ross P., Fitzgerald G. F., Stanton C. Fatty acids from fish: the anti-
inflammatory potential of long-chain omega-3 fatty acids. Nutr Rev. 2010; 68(5):280-
289.
27. Komprda T. Eicosapentaenoic and docosahexaenoic acids as inflammation-
modulating and lipid homeostasis influencing nutraceuticals: A review. J Funct Foods.
2012; 4:25-38.
28. Jensen C. L. Effects of n-3 fatty acids during pregnancy and lactation. Am J Clin
Nutr. 2006; 83(6):1452S-1457S.
29. Blondeau N., Schneider S. M. Les acides gras essentiels de la famille des oméga-3
et la santé de la mère et de l‟enfant. Nutr Clin Metabol. 2006; 20:68-72.
30. Innis S. M. Trans fatty intakes during pregnancy, infancy and early childhood.
Atherosclerosis. 2006; 87:17-20.
31. Innis S. M. Fatty acids and early human development. Early Hum Dev. 2007;
83:761-766.
32. German J. B., Dillard C. J. Composition, structure and absorption of milk lipids: A
source of energy, fat-soluble nutrients and bioactive molecules. Crit Rev Food Sci Nutr.
2006. 46:57-92.
33. Swanson D., Block R., Mousa S. A. Omega-3 fatty acids EPA and DHA: Health
benefits throughout life. American Society for Nutrition. Adv Nutr. 2012; 3:1-7.
34. Yehuda S., Rabinovitz S., Mostofsky D. I. Essential fatty acids and the brain: From
infancy to aging. Neurobiol Aging. 2005; 1:98-S102 .
35. Nyaradi A., Li J., Hickling S., Foster J., Oddy W. H. The role of nutrition in
children‟s neurocognitive development, from pregnancy through childhood. Front Hum
Neurosci. 2013; 7:97.
36. Jacobson J. L., Jacobson S.W., Muckle G., Kaplan-Estrin M., Ayotte P., Dewailly E.
Beneficial effects of a polyunsaturated fatty acid on infant development: evidence from
the Inuit of Arctic Quebec. J Pediatr. 2008; 152:356-364.
37. Boucher O., Burden M. J., Muckle G., Saint-Amour D., Ayotte P., Dewailly E.
Neurophysiologic and neurobehavioral evidence of beneficial effects of prenatal omega
3 fatty acid intake on memory function at school age. Am J Clin Nutr. 2011; 93:1025-
1037.
38. Campoy C., Escolano-Margarit M. V., Ramos R., Parrilla-Roure M., Csábi G.,
Beyer J. Effects of prenatal fish-oil and 5-methyltetrahydrofolate supplementation on
cognitive development of children at 6.5 y of age. Am J Clin Nutr. 2011; 94:1880-1888.
Rolul acizilor grași omega-3 în sănătatea mamei și a copilului
51
39. Jordan R. Prenatal omega-3 fatty acids: Review and recommendations. J Midwifery
Womens Health. 2010; 55:520-528.
40. Furuhjelm C., Warstedt K., Larsson J. Fish oil supplementation in pregnancy and
lactation may decrease the risk of infant allergy. Acta Paediatr. 2009; 98:1461-1467.
41. Hageman J. H. J., Hooyenga P., Scalabrin D. M. F., Wichers H. J., Birch E. E.,
Diersen-Schade D. A. The impact of dietary long-chain polyunsaturated fatty acids on
respiratory illness in infants and children. Curr Allergy Asthma Rep. 2012; 12:564-573.
42. Johnson M., Östlund S., Fransson G., Kadesjö B., Gillberg C. Omega-3/Omega-6
fatty acids for attention deficit hyperactivity disorder. J Att Dis. 2008; 20(10).
43. Coletta J. M., Bell S. J., Roman A. S. Omega-3 fatty Acids and pregnancy. Rev
Obstet Gynecol. 2010; 3(4):163-171.
44. Postpartum depression. Disponibil la: http://www.uamshealth.com/. Accesat la 10
mai 2014.
45. Makrides M., Gibson R. A., McPhee A. J. Effect of DHA supplementation during
pregnancy on maternal depression and neurodevelopment of young children: a
randomized controlled trial. JAMA. 2010; 304:1675-1683.
46. Golding J., Steer C., Emmett P. High levels of depressive symptoms in pregnancy
with low omega-3 fatty acid intake from fish Am J Epidemiol. 2009; 20:598-603.
47. Xie L., Innis S. M. Association of fatty acid desaturase gene polymorphisms with
blood lipid essential fatty acids and perinatal depression among canadian women: a
pilot study. J Nutrigenet Nutrigenomics. 2009; 2(4-5):243-250.
48. Hibbeln J. R. Seafood consumption, the DHA content of mothers‟ milk and
prevalence rates of postpartum depression: A cross-national, ecological analysis. J
Affect Disord. 2002; 69:15-29.
49. Freeman M. P., Hibbeln J. R., Wisner K. L., Brumbach B. H., Watchman M,
Gelenberg A. J. Randomized dose-ranging pilot trial of omega-3 fatty acids for
postpartum depression. Acta Psychiatr Scand. 2006; 113:31-35.
50. Rees A. M, Austin M. P., Parker G. Role of omega-3 fatty acids as a treatment for
depression in the perinatal period. Aust N Z J Psychiatry. 2005;39:274-280.
51. Mackay V. A., Huda S. S., Stewart F. M., Tham K., McKenna L. A., Martin I.
Preeclampsia is associated with compromised maternal synthesis of long chain
polyunsaturated fatty acids leading to offspring deficiency. Hypertension. 2012;
60(4):1078-1085.
Recommended