View
225
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
7/25/2019 Banii fierbini
1/18
Banii fierbini sunt cantitatea esenial a banilor internaionali liberi pentru
investiii i speculaii. Aceasta se ntmpl cnd rata dobnzii ntr-o ar este mai mare
dect n alte ri sau cnd se tie c mai trziu cursurile de schimb vor fi mai avantaoase.
!Banii fierbini! pot" la fel de uor" s apar ntr-o ar ct i s dispar n cazul n
care scopul urmrit s-a realizat sau au aprut pe alte piee condiii mai avantaoase. #n
urma acestor speculaii" cursul valutar are foarte mult de suferit" iar cnd sumele !banilor
fierbini! sunt foarte mari" efectele asupra cursului valutar pot fi dezastruoase.
$palarea banilor proveniti din operatii criminale este numai unul dintre multiplele
aspecte ale unui proces mult mai vast " bazat" pe de o parte investitiile si tranzactiile
comerciale care au loc n economia reala iar pe de alta parte pe tranzactii financiare
%lobale imense care cresc continuu. &ietele financiare internationale cuprind zilnictranzactii n valoare de mii de miliarde de dolari din care numai o mica parte" apro'imativ
()" par a fi le%ate direct de comertul mondial. *estul se bazeaza pe capitalul
!fierbinte!" !speculativ!" !lichid! sau !semilichid! " investit pe termene scurte si care are
plus avantaul %arantarii anonimatului investitorilor.
+resterea acestei imense mase monetare speculative este le%ata de diversi factori"
cum ar fi internationalizarea celor mai mari banci si societati de holdin%" eliminarea
restrictiilor si controlului asupra investitiilor straine si impactul tehnolo%iei electronice detransmitere a informatiilor asupra pietei financiare nationale. Aceste fenomene sunt de
natura a descuraa orice ncercare de control %eneral asupra tranzactiilor financiare de
catre o sin%ura entitate institutiilor si creeaza conditii de camuflare a banilor !murdari!
sau !fierbinti!.,
umai n decursul unui deceniu au avut loc schimbari importante n structura
bancilor" natura pietelor financiare internationale si n relatiile dintre bancile
internationale. Bancile au devenit companii multinationale" cu o retea de filiale straine
forme de asociere si oint-ventures " sporindu-i activitatile internationale ntr-o maniera
spectaculoasa.
+ontrar unei impresii %enerale " nu este adevarat ca cea mai mare parte a acestor
bani provine din operatia criminale. ste de mentionat faptul ca banii !fierbinti! si cei
, /ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(
,
7/25/2019 Banii fierbini
2/18
!murdari! nu reprezinta unul si acelasi lucru. Banii !murdari! desemneaza doar o mica
parte din banii!fierbinti! iar n ceea ce priveste prima cate%orie" e'ista o distinctie ntre
banii care sunt murdari deoarece detinatorii lor opteaza pentru practici precum evaziunea
fiscala si e'portul ile%al de capital. #n orice caz o mare parte a lichiditatilor speculative
este formata din capital care ar trebui numit mai de%raba !cenusiu! pentru ca " n %eneral
identitatea detinatorului ramne necunoscuta. 2a sfrsitul zilei masa de bani !fierbinti!
este conectata la operatia ile%ala pe masa lar%a 5 banii !fierbinti! circula n toata lumea
prin aceleasi canale %eo%rafice si institutionale deschide crimei or%anizate si folosite de
aceasta.
&entru transferul dintr-un loc n altul" acesti bani " folosesc tehnolo%ii identice si
tind sa se acumuleze n acelasi locuri la aceleasi banci.
#n mod evident cea mai cunoscuta sursa de bani !murdari! care dispare ntr-un locpentru a aparea si mai puternica n altul este traficul de dro%uri6 profituri imense se obtin
nsa si pe alte cai" precum5 livrarile ile%ale de armament" traficul cu aur" biuterii si pietre
pretioase" traficul cu carne vie" coruptia politica pe scara mare" evaziunea fiscala si
contrabanda.
#n momentul de fata" traficul de dro%uri nu trebuie considerat ca fiind cel mai
important miloc de obtinere a banilor !murdari!.7olumul %lobal de fonduri ile%ale
rezulta din forme ale delincventei mari !beni%ne!" inclusiv falsificarea marcilor defabricatie si a biletelor bancare" fraudele fiscale si bancare.
1n important indiciu al unei anomalii serioase n circuitul mondial al tranzactiilor
economice este faptul ca suma totala a balantei %lobale de plati este 4. /ai e'act" totalul
bunurilor si serviciilor e'portate din orice tara si din ansamblul tuturor tarilor trebuie sa
fie e%al cu totalul bunurilor si serviciilor importate. 8rept consecinta" suma totala a
deficitelor balantelor de plati din toate tarile ar trebui sa tinda spre 4. #ncepnd cu anii 94
a aparut si crescut continuu diferenta dintre valoarea %lobala a importurilor si
e'porturilor" aun%nd a nivelul ma'im de ,44 de miliarde de dolari n ,:;3" nivel care s-
a mentinut si n anii urmatori. Aceasta diferenta nu poate fi e'plicata dect prin faptul ca
metodele de nre%istrare a tranzactiilor internationale nu functioneaza corect sau prin
faptul ca o mare parte din aceste tranzactii se produc n afara cadrului le%al si oficial.
'plicarea acestor diferente prin imposibilitatea masurarii e'acte a platilor
3
7/25/2019 Banii fierbini
3/18
internationale" prin e'istenta unor evidente statistice mai bune n unele tari dect n altele
si prin tendinta de distorsionare a propriilor statistici e'istente n unele tario" nu este
suficienta pentru ustificarea diferentei constante ntre iesirile si intrarile de capital"
diferenta care a crescut continuu n anii 94 n favoarea celei dinti.
< ipoteza capabila sa e'plice aceasta aparenta !aberatie! este aceea care se
bazeaza pe flu'urile ile%ale de c'apital comercial" nenre%istrate n statisticile oficiale si
datorate dublei facturari a e'portului si a platilor catre beneficiarii domiciliati n
strainatate" care nu le declara autoritatilor locale. 'pertii =./.>. include aceste diferente
n cate%oria !erorilor si omisiunilor! din evidentele statistice. #n terminolo%ia lor ri%ida
aceasta !%aura! n balanta %lobala de plati devine un !dezechilibru comercial!.
&entru a ntele%e ntr-o oarecare masura cresterea e'ploziva a masei de capital
speculativ care circula prin venele finantei internationele este necesar sa e'aminam uneleprocese oarecum obisnuite a caror le%atura cu spalarea banilor nu a fost e'aminata pna
n prezent.
1nul dintre acestea este procesul de dezvoltare si inte%rare att pe plan national
ct si international a pietei ilicite. Aceasta dezvoltare a pietelor ile%ale cu prioritate n
ultimele doua decenii adeterminat o e'pansiune corespunzatoare a delincventei
transnationale si a necesitatii ca aceasta sa stabileasca le%atura cu institutiile care
%azduiesc capitalurile !fara patrie!.
3
$e poate afirma cu certitudine ca orice activitate criminala de anver%ura" care isi
propune obtinerea de csti%uri ma'ime" continuitatea operatiilor si contracararea
initiativei or%anizatiilor financiare" va atin%e momentul critic al necesitatii de inte%rare n
sistemul bancar si finaciar. 1n asemenea moment nu apare n cazul n care actiunea
criminala este e'ceptional proteata sau daca nu prezinta prea multe pretentii n
perspectiva. 0otusi" abia n anii ,:;9-,:;; au nceput sa se ntrevada anumite piete !chei!
cu simptome de maturizare" mai ales n domeniul dro%urilor si a armelor. #ncercari
interesante de evaluare a cifrei de afaceri si a profiturlor obtinute din traficul de dro%uri
au fost facute de atiunile 1nite n ,:;9 si de un %rup din cele 9 tari puternic
industrializate" n ,:;:.
Banii rezultati din tranzactiile pe piata dro%urilor sunt spalati prin intermediul
3 /ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(
?
7/25/2019 Banii fierbini
4/18
7/25/2019 Banii fierbini
5/18
1.*.$.$."An%liaE n ultimii ani alti trei D=ranta" Fermania si >taliaE au nceput sa oace un
rol important ulterior competitiei devenind si mai puternica pe masura ce printre furnizori
au nceput sa apara altii ca 0urcia" +hina" Brazilia si altele.
1nul dintre factorii cheie responsabili pentru cresterea valorii tranzactiilor de
armament este faptul ca elitele politice ale 2umii a 0reia carea au venit la putere dupa
procesul de decolonizare din anii (4-C4 au nceput sa isi contruiasca propria masinarie
militara. 0ehnoli%ia sofisticata de raazboi si acel tip de birocratie profesionala
caracteristica sistemului de securitate si aparare s-au raspndit rapidn toate aceste noi
state suverane.
&este tot %vernele nationale au recurs la forta pentru a-si impune propriile re%uli"
determinnd puterile aliate sa adere chiar si pe cele recunoscute adcGverse sa le livreze
armament necesar. Astefel aceste livrari de arme au devenit tot mai importante nstabilirea aliantelor ntre centru si periferiile puterii" dominnd relatiile traditionale bazate
pe autor economic.
Acest flu' de armament si tehnolo%ie militara sofisticata catre tarile noneuropene
a fost stipulat si putin initial" de conflictele tot mai numeroase din Africa"
7/25/2019 Banii fierbini
6/18
+ea de a doua contributie mai importanta cantitativ la formarea banilor !fierbinti!
se datoreaza activitatii !subterane! n economia principalelor tari vestice or%anizate si
mult mai e'tinse. #n raportul privind investi%atia ntreprinsa de $enatul $1A n le%atura
cu evaziunea fiscala se consemneaza5 ! 8ar ce socheaza este faptul ca metodele ile%ale nu
sunt folosite numai de criminali " ci si de tot mai multi americani care ncearca sa se
sustra%a de la plata ta'elor si de urmarirea creditorilor!.
+el de-al treilea izvor de bani !fierbinti! care se varsa n vastul ocean al
fondurilor speculative este constitui din e'odul de capital n tarile ndatorate din 2umea a
?-a. A e'istat o multitudine de factori care au %enerat acest e'od " ncepnd cu deceniul 9.
A e'istat o perioada n care lipsa unor materii prime si cresterea corelativa a preturilor a
%enerat aflu'ul unor sume considerabile de valuta forte din tarile n curs de dezvoltare
catre tarile mai sarace. A urmat apoi n perioada ,:9?-,:;, e'plozia mprumuturilor. stemomentul n care principalele institutii de creditare nu mai urmareau cu prioritate
obtinerea de profituri ma'ime" ci acordarea unui volum cat mai mare de credite.
*ezultatul a fost ca o ntrea%a %eneratie de functionari bancari multinationali a nceput sa
nu mai depinda -n ceea ce priveste salariile" cariera si influenta lor- de profitabilitatea
reala a mprumuturilor acordate ci mai de%raba de volumul total al acestora" indiferent de
calitatea si e'istenta unor depozite solide si suficiente" capabile sa acopere aceste
activitati de creditare. /arile banci au devenit %estionarele unor pasive" facndmprumuturi imense si impunnd conditii n cheltuirea lor de catre debitori de natura sa
asi%ure restituirea acestora. le nu s-au mai preocupat ntr-o masura suficienta de
provenienta depunerilor" iar unele banci americane n mod constient au acceptat bani din
surse dubioase sau chiar vadit ile%ale. Aceste fonduri au fost primite de %uverne"
autoritati locale" corporatii si companii" fiind controlate si %arantate de 7est n diferite
moduri" deopotriva le%ale si ile%ale5 cheltuieli publice" obiective de dezvoltare"
armamente sofisticate si obiecte de lu' pentru elita puterii locale si acolitii sai.
#n orice caz o mare parte a creditelor din lumea a treia nu au fost nici investite si
nici cheltuite pe plan local si returnate tarilor vestice sub forma capitalurilor e'portate
ile%al" adeseori depuse chiar n bancile care acordasera creditele initiale. 8rept consecinta
acestea din urma au obtinut profituri duble n baza aceluiasi capital" mai nti ca
/ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(
C
7/25/2019 Banii fierbini
7/18
mprumut acordat %uvernelor si apoi la ntoarcerea acestor capitaluri ca depuneri
personale ale conducatorilor acelorasi %uverne sau ale cetatenilor particulari din tarile
care au primit mprumuturile respective.
Aceasta conduce inevitabil la urmatoarea concluzie5 cei mai importanti detinatori
de averi ile%ale din ultimii apro'imativ 34 de ani nu sunt nici traficantii" nici financiarii"
si nici speculantii de capitaluri care au stat permanent n lumina presei internationale" ci
sefii de stat" ministrii si nalte oficialitati %uvernamentale din tarile dezvoltate. +u
complicitatea evidenta a celor mai mari banci si a %uvernelor apusene" acestia au reusit sa
comita cel mai mare af din istoria contemporana" contribuind ntr-un mod decisiv la
nrautatirea problemei datoriei e'terne.
umarul total al e'odurilor de capital publicate n presa este impresionant" ca si
influenta asupra economiei reale si asupra totalului datoriei acumulate de tarile lumii a ?-a. 'emplele mer% de la continente ntre%i cum este America 2atina" unde e'portul de
capital n valoare de apro'imativ (4 miliarde de dolari a ruinat orice speranta de
dezvoltare economica" pna la tari individuale ca Hairul" tiopia" >ran" =ilipine" Iaiti"
/e'ic si altele" unde despotismul claselor dominante a fost amplificat de coruptie si
sporirea resurselor publice.
$ituatia banilor !fierbinti! a devenit si mai n%rioratoare ncepnd cu ,:;," anul
n care principalele banci au nceput sa reduca creditele catre tarile n curs de dezvoltare.8rept urmare" flu'urile de capital nu au fost ntrerupte" ci accelerate. +rizele economice
si politice cauzate de deteriorarea pozitiilor internationale ale tarilor debitoare-unele
dintre acestea ramn fara rezerve valutare si fiind astfel obli%ate sa adopte masuri
antiinflationiste foarte severe- au provocat n%riorarea n cadrul claselor locale de miloc.
Acestea au nceput sa imite comportamentul elitelor si sa dirieze o mare parte a
economiilor lor spre $.1.A. si n conturile secrete din uropa" Asia si +araibe. $e
estimeaza ca n perioada ,:9C-,:;(" peste 344 de miliarde de dolari au fost transferati n
astfel de conturi de catre cetateni ai tarilor n curs de dezvoltare. +u e'ceptia Braziliei Da
carei imensa datorie e'terna poate fi cu %reu influentata de posibila returnare de capital
ile%al e'portatE este evident ca datoriile tarilor n curs de dezvoltare pot fi reduse daca o
parte dintre acestea provin din e'odul de capital.
9
7/25/2019 Banii fierbini
8/18
8e altfel" n discutiile asupra masurilor necesare pentru compensarea datoriilor
mondiale" revine frecvent propunerea de anulare a acelei parti a datoriei care corespunde
e'porturilor ile%ale de capital" facute de clasele conducatoare ale tarilor debitoare din
lumea a ?-a. Aceasta se poate face fie prin blocarea depozitelor bancare si a proprietatilor
din strainatate obtinute ile%al" fie prin declararea acestora n proprietatea bancilor
depozitare.
0oate procesele si problemele amintite mai sus trebuie considerate ca apartinnd
codului %eneral al finantei internationale contemporane. #mpreuna cu sporirea masei de
bani !fierbinti!" un numar de alti factori aflati n acelasi conte't au suferit o transformare.
u este vorba de tendintele de inte%rare a pietelor sau de transferurile de capital prin
intermediul computerelor" ci de faptul ca n universul financiar contemporan e'ista
teritorii privile%iate" unde pot fi efectuate tranzactii imense" fara nici o posibilitate decontrol sau re%lementare" care faciliteaza si ncuraeaza circulatia mondiala a banilor
!fierbinti!. +teva dintre cele mai importante asemenea centre se afla n punctele de
intersectare a principalelor rute comerciale ile%ale. Astfel" este ndeobste cunoscut ca
&anama si >nsulele Bahamas oaca un rol important n tranzactiile financiare de pe piata
cocainei ntre America 2atina si $.1.A. . Ion% Jon%-ul oaca acelasi rol n ceea ce
priveste circuitul heroinei din Asia de $ud-st spre 7est" n timp ce lvetia si
2iechtenstein-ul %azduiesc fondurile obtinute prin producerea si vnzarea de armament sidin heroina provenite din Asia de $ud-st. #n afara de rolul lor pe piata interna a crimei
or%anizate centrele mentionate si piata eurodolarilor sunt se%mentate sistemului financiar
mondial cu cea mai rapida dezvoltare.(
#ntre sfrsitul anilor C4 si umatatea ultimei decade acestea au crescut de 3-? ori
mai mult dect principalele piete financiare interne ale celor mai dezvoltate tari.
vident" pe aceste piete cu profituri secrete ale companiilor multinationale si
circuite turbionare sunt cooptati banii provenind din orice alte %enuri de activitati.
+aracterul speculativ al pietei eurodolarilor si pericolul pe care l reprezinta pentru
stabilitatea financiara mondiala au fost bine ntelese de unele autoritati ale $.1.A." dar
mai putin ntelese n uropa.
( /ariana e%rus" *amona 0oma" $pre o noua arhitectur monetar-financiar internaional" ditura1niversitii 2ucian Bla%a" $ibiu" 344(
;
7/25/2019 Banii fierbini
9/18
>nectarea zilnica pe piata eurodolarilor a banilor !ne%rii! si ! cenusii! %enerati de
activitatile economice ile%ale ale crimei or%anizate" pe de o parte si sporirea valorii
banilor spalati prin operatiuni speculative" pe de alta parte - iata scenariul financiar
%eneral care constituie cauza destabilizarii %lobale.
#n ciuda proportiilor relativ limitate" prezenta banilor de provenienta criminala n
masa monetara %lobala poate declansa procese de o incalculabila %ravitate" a caror
premisa rezida n nsasi contradictiile sistemului financiar international. 8aca la aceasta
se adau%a o doza suplimentara de risc si anarhie %enerata de interventia operatorilor si
bancilor le%ate de marea criminalitate" devine clar ca masa monetara ile%ala poate arunca
n aer ntre% edificiul financiar dupa !2unea ea%ra! de pe Kall $treet din ,;- un
eveniment care a demonstrat fra%ilitatea ntre%ii ordini financiare contemporane- si
amenintarea unei crize %lobale semnalata sistematic n ultimul timp de bancile americaneeste momentul ca aceste fenomene sa fie scoase din sfera limitata a specialistilor si
supuse unor lar%i dezbateri politice.
+ele mai recente estimri consider c $tatele 1nite ale Americii i triesc ultimii
ani de supremaie economic mondial. +u toate acestea considerm c re%imul de la
Beiin% este departe de a contesta puterea Americii n toate domeniile. +el puin din
perspectiv militar" %eopolitic i %eostrate%ic ntietatea Kashin%tonului nu poate fi
contestat pe termen scurt i mediu. +hina" conform unei sinta%me celebre" nu-i poateLproiecta puterea la nivel %lobal" nc. #n continuare sunt prezentate succint cteva
ar%umente n virtutea crora se crede c *epublica &opular +hinez nu va nlocui n
viitorul apropiat $tatele 1nite din postura de sin%ura superputere autentic a planetei. C
$tatele 1nite ale Americii au construit n timpul *zboiului *ece o salb de baze
militare n toate punctele nevral%ice ale mapamondului. Acestea i permit s influeneze
decisiv politica %lobal i s intervin rapid i eficient acolo unde interesele i-o cer. +hina
nu dispune de asemenea instrumente de politic e'tern. 8e curnd &aMistanul a ncercat
s antaeze America invitnd +hina s creeze o baz naval n portul FNandar. +redem
c aceast iniiativ are puine anse s se materializeze. #n plus" multe ri sunt ncntate
s %zduiasc baze americane pe teritoriul lor ntruct le confer un accentuat sentiment
de securitate. Aceast cate%orie cuprinde state precum Fermania" >talia" 0urcia" +oreea de
C Fu H. F. O +hinaPs Flobal *each- /arMets" /ultinationals and Flobalization" =ultus BooMs" eN QorM"344C
:
7/25/2019 Banii fierbini
10/18
$ud" Raponia i" mai nou" *omnia. *epublica &opular +hinez strnete n%riorare
maoritii rilor cu care se nvecineaz. Acestea se tem de inteniile declarate dar" mai
ales" nedeclarate ale colosului cu care au frontiere comune. 8e altfel" +hina are foarte
multe conflicte teritoriale cu state nvecinate. #n primul rnd e'ist spinoasa problem a
*epublicii +hina D0aiNanE pe care autoritile de la Beiin% o consider o provincie
rebel. >ndependena"autonomia acesteia este spriinit de ctre $.1.A. 8ou seciuni ale
%raniei cu =ederaia *us sunt n disput ca i suveranitatea asupra zonei muntoase
&aeMtu-san aflat la frontiera cu +oreea de ord. 8ei n ultimii ani ntre /oscova i
Beiin% s-a manifestat o oarecare apropiere" pe harta relaiilor ruso-chineze sunt mai
multe aspecte diver%ente dect conver%ente.9#n definitiv" cele dou ri s-au nfruntat
armat n ,:C:" iar +hina este un competitor i pentru *usia nu doar pentru America"
citandu-l pe dl.prof.dr.Fhetau =lorin. 8iferenduri de ordin teritorial nvenineaz i relaiile cu 7ietnam. =rontiera maritim
din Folful 0onMin ca i insulele &aracel sunt disputate de cele dou state. &rintre altele a
e'istat i un rzboi chinezo-vietnamez n ,:9: n timpul cruia vietnamezii s-au
descurcat ma%istral. 2a toate aceste conflicte se mai adau% i preteniile pe care +hina le
ridic asupra insulelor $enMaMu administrate de aponezi i diver%enele cu =ilipine care
au la baz tot probleme teritoriale. >ndia este un alt mare stat cu care +hina se afl n
liti%iu pe chestiuni teritoriale din zona /unilor IimalaSa. #ntre +hina i >ndia aintervenit un rzboi n ,:C3 iar n %eneral relaiile dintre ele sunt tensionate. 2a toate
aceast colecie de conflicte se adau% frontiera dintre 0adiMistan i +hina care este n
disput. &rin urmare" +hina are foarte muli dumani care nu a%reeaz ideea amplificrii
importanei sale strate%ice. #n schimb" $.1.A. nu are %enul acesta de probleme.&e ln%
problemele teritoriale e'terne e'ist i probleme teritoriale interne. 0ibetul cucerit de
+hina n anii T(4 solicit recti%area independenei prin vocea lui 8alai 2ama aflat n
e'il n >ndia. &e de alt parte n 0urMestanul +hinez sunt serioase conflicte pentru
neatrnare ceea ce ne face s credem c pericolul terorismului islamic este la fel de mare
pentru +hina ca i pentru *usia sau $.1.A. 0ehnica-militara a $tatelor 1nite este foarte
avansata i %reu de e%alat chiar i de ctre +hina. #n prezent" chinezii i construiesc
primul portavion pe platforma unui portavion cumprat de la 1craina" iar submarinele
9 Fu H. F. O +hinaPs Flobal *each- /arMets" /ultinationals and Flobalization" =ultus BooMs" eN QorM"344C
,4
7/25/2019 Banii fierbini
11/18
nucleare sunt achiziionate de la *usia. =r dubiu" potenialul militar al Americii este de
nee%alat chiar dac din punct de vedere economic va fi surclasat. 8oar $.1.A. poate
interveni militar oriunde n lume cu rapiditate. +hiar i n ceea ce privete arsenalul
nuclear decalaul dintre cele dou ri este net n favoarea $tatelor 1nite. >n +hina la
putere se afl un re%im dictatorial comunist "acesta este un alt aspect care n%rioreaz
comunitatea internaional care n mod recurent afl de fla%rantele nclcri ale
drepturilor omului care se petrec sub oblduirea diri%uitorilor de la Beiin%. $.1.A. este o
democraie funcional care n ciuda anumitor e'cese pe plan e'tern e mai puin
Ldubioas dect comunismul chinez. #n ultima vreme +hina vrea s preia reeaua de
prietenii a 1.*.$.$. din timpul *zboiului *ece D+uba" >ran" +oreea de ord E.
+hina i >ndia ocolesc sanc iunile impuse >ranului de ctre $1A i 1 pltind ieiul
>ranian cu valutele proprii" %ru" soia sau alte bunuri./ai important dect nclcarea embar%oului" este ns faptul c plata ieiului
iranian n alte monede dect dolarul poate fi considerat un pas nainte n demersurile
economiilor emer%ente de a diminua rolul valutei $1A n tranzaciile internaionale. /ai
ales c >ranul vrea semnarea de acorduri de schimb i ei contra %ru cu i &aMistanul i
*usia
>ndia" a doua ar importatoare de petrol iranian" a nfiin at un cont n rupii la o
banc de stat pentru a plti () din factura importului de i ei" conform unor oficiali
indieni.
+hina" principalul importator de i ei iranian dea plte te parte din costurile de
import prin troc" a anun at /ahmoud Bahmani" %uvernatorul Bncii +entrale a >ranului.
>ranul inten ioneaz semnarea de acorduri de schimb i ei contra %ru cu &aMistan
i *usia" conform unor rapoarte aprute recent n mass-media rilor respective" rapoarte
citate de a%en ia de tiri Bloomber%.
uro este moneda a ,9 ri" fiind folosit ca miloc le%al de plat" din motive
practice i de o serie de alte ri" cum ar fi statele vecine sau fostele colonii. 8e aceea nu
este nimic surprinztor c uro a devenit rapid a doua moned internaional" ca
importan" dup dolarul american" iar n unele privine O de e'emplu numerarul aflat n
circulaie O a reuit s aun% chiar pe primul loc i a depit moneda american.
,,
7/25/2019 Banii fierbini
12/18
Hona uro se afl imediat dup $1A n ceea ce privete ponderea n &>B-ul
mondial" ns se afl naintea acesteia i a Raponiei" n ceea ce privete deschiderea
comercial" mrimea populaiei i ponderea deinut n e'porturile mondiale.
+onform statisticilor Bncii +entrale uropene" uro se afl pe locul doi n utilizrile
internaionale dup dolar..
#n ceea ce privete 8olarul american" acesta a reprezentat timp de decenii
principala moned de schimb din lume" dar va trebui" n curnd" s mpart acest rol"
comenteaz cei de la 0he Kall $treet Rournal.
ste important msura n care piaa rmne centrat pe dolar. #n total ;() dintre
tranzaciile valutare la nivel mondial sunt ne%ociate din alte monede n dolari.
7/25/2019 Banii fierbini
13/18
D1$8E,. +hina ?"3?C"444"444"4443. Raponia ,"4C?"444"444"444?. lveia 394"?44"444"444. Fermania 3,C"(44"444"444
(. $tatele 1nite ale Americii ,?3"44"444"444C. &olonia ,,C":44"444"4449. 0urcia :C"4(4"444"444;. An%lia ;3",4"444"444:. miratele Arabe 1nite (("3:4"444"444,4. orve%ia (3";44"444"444,,. 1n%aria ;";?4"444"444,3. *omnia ;"34"444"444,?. $uedia ;"?44"444"444,.
7/25/2019 Banii fierbini
14/18
8in punct de vedere istoric" numai monedele foarte lichide" stabile i care sunt
acceptate ca modalitate de plat ntr-o lar% arie economic au potenialul de a deveni
monede importante n care se menin i se pstreaz rezervele valutare .
+onform datelor prezentate n 0abelul nr. 3 se poate observa c supremaia este
nc deinut de ctre dolarul american. 8e la momentul implementarii uro" ponderea
dolarului n rezervele internaionale a sczut de la 94.:) n anul ,:::" la C,.9) n anul
34,4 i acest lucru s-a ntamplat i n anul 34,," conform declaraiilor =/>. #n schimb
ponderea uro n rezervele internaionale a crescut de la ,9.:) n anul ,::: la 39.) n
anul 34,4. 0recerea de la dolar la euro s-a petrecut n urma crizei economice din $1A i a
continuat prin criza creditelor care a fost mai pronunat n rndul pieelor emer%ente.
1nele dintre cele mai mari state petroliere au nceput s vnd iei n alte valutedect dolarul american" ceea ce reprezint o mare ameninare pentru sistemul petrodolar"
care funcioneaz de aproape patru decenii. < mare parte din acest fenomen este
alimentat de +hina" a doua mare putere economic din lume" care o va ntrece pe cea
american n anul 34,;.
8e asemenea" +hina i Raponia renun la dolar n cadrul tranzaciilor bilaterale.
#n urma cu cateva luni" +hina si Raponia au ncheiat o nele%ere n urma creia vor
promova utilizarea propriilor monede n cadrul tranzaciilor dintre cele dou ri. $tateleB*>+$ plnuiesc s fac acelai lucru
Urile B*>+$ DBrazilia" *usia" >ndia" +hina i Africa de $udE vor semna o nele%ere
asemntoare cu cea dintre +hina i Raponia. Astfel" dolarul nu va mai fi folosit nici n
cadrul tranzaciilor dintre aceste state.
*usia i +hina utilizeaz de peste un an propriile monede n cadrul schimburilor
comerciale.
+el mai mare partener al Africii nu este $1A" ci +hina" stat care caut s-i
creasc n mod a%resiv %radul de utilizare a propriei monede DSuan-ulE pe acest
continent.
8oi %i%ani n economia mondial" se bat acum pentru supremaia monetar n
Asia. +ti%torul nu este cunoscut nc. 8ac s-ar aun%e la un e%al economia mondial
ar putea fi salvat.
,
7/25/2019 Banii fierbini
15/18
Raponia i +hina vor determina" n mare parte cnd criza mondial va lua sfrit.
&roblema este ns a celor dou monede Senul i Suanul mult mai puternic.
#n aceast btlie trebuie s i pun lumea speranele. &entru a asi%ura pacea la
nivel mondial i prosperitatea" cele dou ri nu trebuie s fie rivale. &uini analiti pot
spune c cele dou ri sunt aliate" chiar dac Raponia investete destul de mult n +hina"
i mpreun cu +oreea de $ud au devenit locomotivele economice pentru ,4 ri din
Asia de $ud-st .
+ea mai important problem este le%at de rata de schimb dintre cele dou
monede. Raponia a surprins lumea prin drasticul dezavanta al Sen-ului aponez fa de
Suan-ul chinez" datorat n special politicii de stimulare a e'porturilor.
+hina a ripostat vehement" un economist chinez spunnd c poate aprea un
&earl Iarbour economic. Acum civa ani" nimeni nu ar fi pus Suan-ul i Sen-ul naceeai cate%orie" ns aa cum a declarat fostul cancelar al Fermaniei" nu va trece mult
timp pn cnd Suan-ul chinez va asimila Sen-ul aponez.
#n %raficul , se poate observa cursul de schimb dintre Suan-ul chinez si Sen-ul
aponez
Fraficul , O Frafic curs R&QX+Q
&otrivit lui Rean-+laude RuncMer" eful comisiei de minitri de =inane din
1niunea uropean" este anormal ca o economie ce nre%istreaz o cretere rapid" cumeste +hina" s i devalorizeze moneda n raport cu cea dintr-o zon unde rezultatele nu
sunt att de bune.
,(
7/25/2019 Banii fierbini
16/18
#n urma unei ntlniri a celor ,C ri din zona euro" RuncMer a declarat c !euro
este supraevaluat i trebuie s se fac o serie de austri" n special n raport cu Suan-ul
chinezesc!.:
uro s-a apreciat n comparaie cu dolarul" fa de care Suan-ul chinez are o rata
fi' de schimb" pe msur ce aperitivul investitorilor pentru risc a revenit" pe fondul
rezultatelor economice bune din +hina" $tatele 1nite i uropa" dar i datorit rezolvrii
temporare a problemelor din 8ubai.
Astfel" euro cost peste ,"(, dolari" o cot prea ridicat" mai ales pentru
companiile e'portatoare
8e altfel" rata de schimb a monedei chineze" este una dintre cele mai mari
probleme n relaia dintre +hina i 1niunea uropean. +nd oficialii de la Beiin%
vorbesc despre meninerea unui Suan !stabil!" se refer" de fapt" la meninerea rateiactuale de schimb
/oneda chinez a avut rata fi' n raport cu dolarul american de la milocul
anului trecut" iar 1niunea uropean se teme c maorarea rezultat a euro n raport cu
Suan-ul va duna e'porturilor i va ncetini redresarea economic.
8e asemenea" in %raficul 3 se poate observa cusrul de schimb dintre uro si Quan
Fraficul 3-+ursul 1*X +Q
>n +hina flu'urile de bani fierbinti sunt evidente prin dezechilibre n conturilecurente i de capital . Aceste flu'uri au fcut dificil pentru conducerea +hinei de a
controla politica monetar i pentru a preveni anumite pie e " cum ar fi piata imobiliara" de
a ob ine capital n e'ces. Banii fierbin i apar n +hina" atunci cnd economia este n
cre tere " i cur% din +hina" atunci cnd economia este n scdere.
:
,C
7/25/2019 Banii fierbini
17/18
Banii fierbin i au fost canaliza i n i din +hina" prin intermediul contului de
comer" prin lipsa facturrii de e'porturi sau importuri" i " ntr-o msur mai mic" prin
nespecificarea de investi ii strine directe . 8irec ia lipsei de specificare depinde dac
fondurile cur% n sau din +hina6 de e'emplu" suprafacturarea e'portului este folosit
pentru a aduce fonduri n +hina" n timp ce facturarea sub pre ul mrfii de e'port se face
pentru a trimite sau men ine fonduri in afara +hinei" i a a mai departe .,4
#n ele%erea lipsei facturrii comerciale pentru +hina este foarte dificil din cauza
datelor insuficiente i informa iilor suplimentare " n special informa ii cu privire la munc
i valoarea adu%at a capitalului pe cate%orii de produse. /odul tipic de bani fierbin i se
manifest n ansamblu" n erori i omisiuni n balan a de pl i . Acest lucru se datoreaz
faptului c nu se tie dac datele comerciale acordate sunt raportate corect n func ie de
facturi reale" sau dac acesta este umflat sau dezumflat" n scopul de a men ine oanumit int politic" i fr s se tie dac datele au chiar sens" iar ipotezele trebuie s
fie fcute cu privire la tipul de de prelucrare" care se face n fiecare sector" nu se poate
stabili cu adevrat vreodat e'act ct de mul i bani" n care cate%orii" cur% n sau n afara
economiei. ,,
*ecent" cu toate acestea" s-a realizat c e'ist o modalitate de a urmri flu'urile
de bani fierbin ipentru mrfuri. Acest lucru reprezint o contribu ie poten ial maor
pentru studiul acestor flu'uri ilicite. /etoda este urmtoarea5 se ia cate%oria de mrfuri"cum ar fi %rul" i pentru a %si date privind cantitatea de %ru vndut pe o anumit
perioad" precum i valoarea la care a fost vndut la n aceea i perioad " pentru a ob ine
valoarea unitar. Frul ar fi fost vndut la sau n urul pre ului mondial de %ru - n" s
zicem" o band de (4 la sut din pre ul mondial n orice direc ie . Am compara pre ul
mondial de %ru cu valoarea unitar a %rului e'portat. 8ac valoarea difer foarte mult"
am concluziona c" fie datele sunt eronate" sau o facturare %re it comercial are loc.
*ezultatele de pn acum arat c din 344; incoace" o mare parte a datelor se
comport n mod corespunztor - valorile unitare urmresc" n %eneral" pre ul mondial de
mrfuri. +u toate acestea" e'ist anomalii n sectorul de mrfuri din +hina n mai multe
domenii. 8oar e'aminarea minereuli de fier" %rului" porumbului" petrolului brut" porcilor
,4 &omeranz J. O 0he Freat 8iver%ence D +hina" urope and the /aMin% of the /odern KorldE" &rinceton1niversitS &ress" 3444,, Fu H. F. O +hinaPs Flobal *each- /arMets" /ultinationals and Flobalization" =ultus BooMs" eN QorM"344C
,9
7/25/2019 Banii fierbini
18/18
i al orezului" arat de e'emplu n 34,4" n sectorul %rului" c e'ist o suprafacturare
masiv la e'port6 n 344: i 34,4 n sectorul porcine" e'ist suprafacturare la e'port
usoara6 n 34,, i 34,3 apare suprafacturare moderat n sectorul orezului6 n to i anii
e'amina i cu e'cep ia 34,, n sectorul de minereu de fier" e'ist suprafacturare la e'port
moderat. $-au folosit pre urile mondiale de mrfuri ntr-o band de (4 la suta si acolo
unde se indica suprafacturare" pre urile unitare ale acestor mrfuri dep e te aceste
cifre.,3
8e cnd criza %lobal a prins rdcini n 344;" banii fierbin i cur%eau din $1A i
uropa n +hina.
,3 &omeranz J. O 0he Freat 8iver%ence D +hina" urope and the /aMin% of the /odern KorldE" &rinceton1niversitS &ress" 3444
,;
Recommended