View
1
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Sn Antnun CHanrss Cremr (16 decembrie l9l7 - 19 martie 2008), autor de
science fiction, inventator gi futurolog britanic, rimas celebru Pentru seria de
romane SF Odiseea spaPiald.
S-a niscut in Minehead, Somerset, Anglia' Dupi ce a absolvit gimnaziul 9i
Huish's Grammar School din Taunton, nu 9i-a putut permite si urmeze uni-
versitatea gi s-a angajat ca auditor la seqia de pensii a Ministerului Educaliei. intimpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a servit in Royal Air Force ca instruc-
tor gi rchnician radar, fiind trecut in rezewl cu gradul de locotenent. Dupirdzboi a absolvit King's College London, seclia matematicl, 9i hzicd.
Clarke a fost preqedintele Societigii Interplanetare Britanice 9i, in onoarea
activiritii sale, International Astronomicd Union a recunoscut in mod oficial
orbita geostalionari de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke.
intre 1937 9i L945, citevapovestiri de Clarke au apirut in publicalii minore,
dar debutul siu ca scriitor a avut loc in t946, cu textul ,,Loophole" in revista
Astounding Science Fiction. Din 195 1 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor.
in t956 a emigrat tn Sri Lanka (pe atunci Ceylon) 9i a locuit acolo pAni s-a
stins din via1i, in 2008. in 1998 a primit distinclia de Comandor al Ordinului
Imperiului Britanic, iar in anul 2000 regina i-a conferit titlul de Sir. A primit de
asemenea Premiul I-INESCO-Kalingapentru poptlarizareaqtiinpi in 1961, a fost
nominalizat la premiile Oscar in 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spali.ak
2001, scris impreund cu Stanley Kubrick, gi la Premiul Nobel pentru Pace,h 1994.
Premii qi distinciii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo 9i Nebula,
cite un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy,
Jupiter, Geffen, precum 9i doui premii Seiun.
Scriitorul gi editorul american Fneornx Port s-a ndscut la 26 noiembrie I9L9,
in New York. Este unul dinue intemeietorii genului SF. A panicipatl^ cea
dintAi intrunire de science fiction care a avut loc in Philadelphia in 1936, acolo
unde l-a tntAlnit pe cel care avea sr-i devinr prieten pe via1tr, Isaac Asimov. A
urmat Liceul Brooklyn Tech, dar l-a abandonat inainle de absolvire. lntre 1939
9i 1943 a fost editorul revistelor ,4sto nishing Stories gi Super Science Stories. DupE
participarea la cel de-al Doilea Rizboi Mondial, a devenit agent literar, iar in
anii '50 a revenit la activitatea de scriitor 9i editor. A fost distins cu Premiul
Hugo pentru activitatea de editor al revistei If(L966,1967 9i1968), precum 9i
penrru povestirile ,,The Meeting", in colaborare cu C.M. Kornbluth, 9i ,,Fermi
and Frost". Komanul Man Plus (Proiectul ornul plus) a cAgtigat Premiul Nebula,
iar peste numai un an Poarta a oblinut toate marile premii SF: Hugo, Nebula,
Locus gi John \[. Campbell Memorial. tn 1980 romanul shu Jem a oblinut
Premiul National Book, in t992 a fost lansat jocul pentru calculator Gateway,
iar in L993 a fost desemnat SFWA Grand Mastcr.
"lorl. iru||,ultimo teoremd
Edilia a II-a
Traducere din limba englezdRoxaNa BntNcrarvu
NEMIRA
CUPRINS
Prirnal preambuL...............
AI doilea preambu|............
Al treilea preambul ...........
1. Pe stAnca Swami.........
2. Universitatea.................
3. O aventurd cu spargere de coduri.....
4.Patruzeci de zle de averse de date
5. De la Mercur la Oort........-+6. Intre timp, inapoi pe PimAnt...
7. Cum ajungem acolo...........
8. Vara
9. Zile leneqe .......... ...........................
10. O vialn noui pentru familia Kanakaratnam..........................
12.Judecata.
13. Un loc convenabil pentru ancheti........
14-Predarea citre cel mai bun licitator........
!5.Prezentarea unuia (sau mai multor) Mari Galactici..............
16. Drumul spre casi......
17. Paradisul
18. Compania...................
19. Faima..... 189
20. Cisitoria I992l.Lunade miere, parte a doua 204
22.LumeaNoui.......... 2t023. Fermierul "8i11"......... 227
24. Ca1if.ornia.................. 231
25. Tunetul Ticut.......... 239
26.in pragalpdcii ............ 245
27.Paxper Fidem....................:.. 247
28. Construirea unei vie1i............ 257
29. Speranpe tnmugurite.. 274
30. Vegti 9ro2ave....,..,.......:............ 281,
3t.Zilele CArligului Spa1ial...............:.... 286
32. Aurul Natashei...... 297
33. Suferinli personale intr-o lume fericitl......... 311
34. Pentomino gi magini... 318
35. Utilizlrile vaccinului. 327
35. Pregtrtirea pentnr curstr ........... 334
37. Cursa..... 338
38. Ciutarea Natashei Subramanian 349
39. Interogirile................ 359
40. Galeria de portrete 364
41. Din nou acasi..... 370
42. O mare depresiune... 380
43. hterizarea imigran1iIor.................. 385
44. Neinpelegeri interna1ionale.......... 392
45. Clutarea unei solupii 399
46. Afacerea 404
47. Despi4irea.................. 408
48. Sufletul din maginl... 4t4
Primul postambul ........... 4t8Al doilea posumbul..,..... 42IAl trei.lea posumbul......... 423
Al patrulea postarnbul...... 427
5
9
t3
17
3t46
53
60
7l78
95
LNt25i30142
t47
152
158
164
168
175
Coperta colec.tiei: Corneliu ALEXANDRESCU
tmaginea copertei: o Harman, Dominic Dominic / ARENA (QUANTUM ARTISTS LTD.)
via Agentur SchlLlck GmbH.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei
CLARKE, ARTHUR C.
Ultima teoremi / Arthur C. Clarke, Frederik Pohl ; trad.: Roxana
Brinceanu. - Ed. a 2-a. - BucureSti: Nemira Publishing House, 2013
rsBN 978-606-579-631-7
l. Pohl, Frederikll. Bfnceanu, Roxana (trad.)
821 .'l 1 1-31=135.1
Arthur C. Clarke & Frederik Pohl
THE LAST THEOREM
O 2008 The Estate of Arthur C. Clarke and Frederik Pohl
@ Nemira, 2010,2013
Redactor: Nicoleta GHEMENTTehnoredactor: Stelian BIGAN
Tiparul executat de FED PRINT S.A.
Orice reproducere, totalS sau pa4ial5, a acestei lucreri,
fdri acordul scris al editorului, este strict interzisd
$i se pedepsette conform Legii dreptului de autor.
rsBN 978-606-579-631 -7
PRIMUL PREAMBULArtbar C. Clarhe spune:
Incidentele de la Pearl Harbor fneau de viitor gi statele unite se
bucurau inci de pace cind o navr de'rdzboi britanici poposi in Nan-tucket cu ceea ce mai tirziu avea sr fie numit r ,cea mai valoroasiincircrturr care a atins vreodati girmul american'. Nu era prea impre-sionanti, un cilindru de metal inalt de vreo doi cenrimetri, echipat cuconductori gi ventilatoare pentnr ricire. Putea fi ugor linut intr-o manr.lnsa micul obiect avea pretentia serioasi de a fi responsalil penrrucigtigarea rizboiului in Europa 9i Asia - cu toate cd" aveasi fie nevoiede bomba atomicr pentru a spulbera ultimele rimr'ige ale puterilor Axei.
Acest obiect abia inventat era magnetronul de cavitate.
Magnetronul ca principiu nu era o idee noui. Se gtia de ceva timp ciun cAmp magnetic puternic poate provoca migcarea electronilor pe
orbite strinse, generand astfel unde radio. tnsd acest fapt rimisese pugin
mai mult decit o curiozitate de laborator pani cand specialigtii igididuseri seama cd acele unde radio puteau fistilizate in scop militar.
Atunci cAnd i s-a dat un astfel de scop militar, a fost denum it radar,
ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
clnd oamenii de gtiinie de la Massachusetts Institute of Technology
au primit acel prim dispozitiv, l-au supus la mai multe teste' Au fost
surpringi si descopere ci energia de iegire a magnetronului era arit de
mare incat niciunul dintre instrumentele lor de laborator nu o Putea
misura. Pulin mai tirziu, alimentAnd uriaga anteni care fusese rapid
indllati pe coasta Canalului, radarul britanic afilcuttreabe bunl depis-
tand miile de avioane de luptl ale Luftwaffe in timp ce intrau in for-
mafie pentru a atacaAnglia. tntr-adevir, radad a fost responsabil' mai
mult declt orice altceva' Pentnt ci a permis Royal Air Force si cAqtige
Bntalia pentru Anglia.
CurAnd s-a constatat cd radarul putea fi folosit nu numai Pentru
detectarea avioanelor inamice Pe cer' ci 9i pentru realizateade he4i elec-
tronice ale terenului Peste care zboatdun avion' Asta insemna ci' chiar
in condigii de cer acoperit sau intuneric total, terenul de dedesubt putea
fi reconstituit intr-o formi utili cu ajutorul unui tub catodic, acest lucru
inlesnind navigalia - gi misiunile de bombardare. Imediat ce magnetro-
nul a fost disponibil la MIT, o echipi condusl de viitorul laureat Nobel
Luis Alvarez a pus intrebarea urmdtoare: ,N-am putea folosi radarul ca
si putem aduce avioanele in siguranli la sol, nu numai ca si le doborlm?"
Astfel a inceput GCA, sau abordarea controlati de la sol' atetiza'
rea avioanelor pe vreme nefavorabile utilizand abordarea prin radare
de precizie.
Experimentul Mark 1 GCA folosea doui radare seParate' unul func-
jionind pe lungimea de unde de zececentimetri ca sdlocaTiz.eze diteclia
avionului la azimvt, iar celalalt - primul radar din lume pe trei centi-
metri - ca si misoare altitudinea deasupra solului. tJn operator aqezat
in faga celor doui ecrane putea si conduci coborArea avionului' spunAnd
pilotului cAnd sI zboate spre dreapta sau sPre stAnga - sau uneori' in
situalii de urgenli, si creascl altitudinea - totul foarte repede'
GCA a fost tntimpin atd cu enn:rziasm de Comandamentul Bombar-
dierelor RAF, care pierdea zilnic mai multe avioane deasupra Europei
ultimo teoremd
din cauzavremii rele decAt din cavza acliunilor inamice. tn tg+l,Mark 1
9i echipajul siu au fost pozilionagi pe un aeropon in St Eval, Cornwall.
Un echipaj RAF condus de locotenentul Lavington a fost trimis si li se
aliture. Lavington era asistat de proaspdt numitul pilot Arthur C. Clarke.
tn realitate, Clarke nu a ficut niciodatr parte din Royal Air Force.
El a fost funclionar in cadrul H.M. Exchequer 9i Departamentul de
Audit gi in consecinii a lucrat in rezewd.tnsi suspecta pe bune motive
ctr urma si fie scos din rczewd, astfel ci intr-o zi s-a furigat afard, din
birou qi s-a inrolat voluntar la primul punct de recrutare al RAF. Exact
la timp. CAteva siptim Ani mitirzru armata a inceput sl-l caute - ca dezer-
tor alocat trupelor sanitare! Cum lui ii era insuportabiln vederea sAn-
gelui, tn special al siu, evident ciile de scipare eraufoarte pufine.
Pe vremea aceea, Arthur Clarke era deja un avid cadet al spaliului,
inscriindu-se in British Interplanetary Society imediat dupn infiinlarea
sa tn 1933. Acum, dAndu-qi seama ci avea pe mAni cel mai puternic radar
din lume, care producea raze de numai o fraciiune de grad deschidere,
intr-o zi l-a indreptat citre Luna care rdsdrea gi a agteptat trei secunde
str vadi daci primeqte vreun rlspuns.
Din picate nu a primit. Au trecut ani inainte ca si receplioneze
cineva cu adevlrat ecouri de pe suprafaia Lunii.
tnsl, cu toate cdnimeni nu avea cum si gtie pe atunci, s-ar fi putut
intAmpla altceva.
AL DOILEA PREAMBULFredeik Pohl spune:
Existi dour lucruri in viaga mea despre care cred ci au influengiasupra subiectului acesrei cl4i, a;a ci poate ar fi timpul sI le expun.
Primul: Pe la vreo treizeci de ani am avut parte de o cantitate res-pectabih de matematici - algebri, geometrie, trigonometrie, pulin cal_
cul elementar - fie la Brooklyn Tech, unde penrru o scufti perioade intinereqea mea am avut ideea gregitr cr ag putea deveni inginer chimist,fie, in timpul celui de-al doilea R{zboi Mondial, la $coala de Meteoro-Iogie a us Air Force din chanute Field, Illinois, unde instructorii auincercat si mtr invele cite ceva din bazele matematice ale meteorologiei.
Niciunul dintre aceste tipuri de meteorologie nu a ftrcut mare impre-sie asupra mea. Ceea ce a schimbat lucrurile, radical gi permanent, a fostun articol din scientific American de la inceputul anilor cincizeci carevorbea despre o ramuri a matematicii despre care nu mai auzisem nici-odati pani atunci. Se numea oreoria numerelor". se referea la descriereagi catalogarea proprietililor unitilii fundamentale a tururor matemati-cilor, numlrul, qi asta mi-a zginderitimaginalia.
Mi-am trimis secretara la cea mai apropiat{ librrrie ca sr-mi cumperetoate cirlile citate in anicol gi le-am citit, gi astfel am devenit dependent.
l0 ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
tn an rl urmltor li in altii care au venit mi-am folosit tot timpul Pe care
il puteam stoarce din viaga mea ocuPati mAzgdlind calcule complicate
pe maldire de hartii. (Vorbim despre anii cincizeci, amintili-vi. Nu
existau comPutere. Nici micar un calculator de buzunar' Daci voiam
si incerc si descompun in factori primi un numir care binuiam ci ar
putea fi prim, o fdceamin stilul lui Fermat sau Kepler sau, probabil'
aga cum insugi bitrAnul Aristarh o tacea, adici prin metoda unor inter-
minabile repetifii gi aritmetici laborioasi scrisl de min[')
Nu am descoperit niciodatl ultima demonstraiie a lui Fermat' nici
nu am rezolvatvreuna dintre marile enigme matematice' Nu am aiuns
nici micar prea departe in intreprinderea prin care' crezusem eu intr-un
timp, a$ fi putut progresa oarecum' anume gisirea unei formule pentnr
generarea de numere prime' Ceea ce amrealizat,gi e destul de pugin' cu
toatd aceast1 munci - a fost si inventez cAteva din ceea ce s-ar Putea
numi trucuri matematice de salon. Unul era o tehnici prin care se Putea
socoti pe degete. (F{ei, dar oricine Poate socoti pe degete, veli spune'
MI rog, bine, dar pin d,la1o23?) celalalt era ducerea la bun sfargit a unei
sarcini aproape imposibile.
O si vi ofer vorbaria atatatd acestui truc:
Daci ingiragi un rAnd de monede, nu conteazi cAt de lung, in zece
secunde sau mai pulin v[ scriu numirul exact de permutlri (cap-pa-
juri-cap, cap-pquril-paiuri etc.) pe care il produc monedele cand sunt
aruncare in aer. $i ca si-mi fie gi mai dificil, pot s-o fac,chiar 9i dacd aco-
perili oricit de multe monede vreti, de la fiecare capit, ca si nu-mi pot da
seama clte sunt in gir.
Imposibil, nu-i aga? Vreii sI aflati? O sI revin asupra problemei' dar
nu chiar acum.
Al doilea lucru care cred ci ar putea fi relevant s-a Petfecut cu vreo
douizeci de ani mai tirziu,clnd pentru prima dati in viaga mea mi-am
petrecut citeva sdptimAni in imperiul insular al Japoniei' Mi aflam
ullimo leoremd
acolo ca invitat al fandomului science fiction, impreuni cu Brian Aldiss
care reprczenta Marea Britanie, Iuli Kagarlitski din parrea a ceea ce incimai era URSS, Judith Merril reprezentAnd Canadagi Arthur C. Clarke
reprezentAnd Sri Lanka gi cea mai mare parre din restul lumii locuite.
Alituri de un contingent de scriitori 9i editori japonezi am fdcut turuloraqelorJaponiei jinAnd discursuri, dAnd interviuri qi, la cerere, ardti*du-ne latura nebunatici. (Art\ur a execurar un fel de versiune srilankezi
a dansului hula hawaiian. Brian s-a antrenat in incercarea de a pronunja
o lungi listn de cuvinte japoneze dinrre care majoritatea - cdci gazdele
noastre apreciau o poznd buni - s-au dovedit a fi de o obscenitate vio-
lenti. Ce am ficut eu nu vd spun.) Drept recompensi ni s-a oferit tutu-
ror un weekend relaxant pe lacul Biwa, unde amlincezitin chimonouri
qi am golit barul hotelului.
Majoritatea timpului a trecur povestindu-ne unul altuia ce am mai
flcut de ultima datd cAnd ne-am intAlnit. Cred cnJudy Merril a av:ut cea
mai interesanti poveste. Ea venise mai devreme in Japonia gi s-a furigat
pentru citeva zile in Hiroshima inainte sd sosim noi ceilalgi. Se pricepea
la descrieri qi ne.a linut treaz interesul cAt ne-a povestit ceea ce vizuse.'foati lumea cunoa$te bucata contorsionattr de metal pe care japonezii
o plstreazd, drept memorial, dupi ce rot restul cladirii a fost spulberat
de prima bomba nucleari aruncatd la mAnie, qifalade piatri topita a luiIluddha. $i toati lumea cunoagte * nimeni nu poare uita odati ce ima-
ginea a ptrtruns in minte - urma unui om gravate.pentru tordeauna pe
t reptele de piatri pe care stltuse, de explozia nucleari intolerant de stri-lucitoare venitd din ceruri.
,Trebuie sI fi fost cu adevirat strdlucitoare" a spus cineva - cred
t tr Brian.
Arthur a replicat: "Suficient de strllucitoare ca dejasi fi fost vdzutS,
pe o duzinl de stele din apropiere."
"Dacd trdiegte cineva acolo ca si se uite" a addugat altcineva - cred
r'tr eu eram dla.
.ll
ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
$i am clzut de acord ctr intr-adevir cineva ar Putea sI se uite"' sau
cel pulin era Plicut sI crezi asta.
Cit despre acele trucuri matematice de salon:
inci nu cred cI ar trebui sd vi le explic, dar vd promit cI inainte de
sfirgitul ci4ii cineva o va face'
Acel cineva va fi probabil un tAntrr sclipitor Pe nume Ranjit Subra-
manian, pe care il ve1i intilni peste numai citeva pagini'
La urma urmelor' cartea aceasta este in principal povestea lui Ranjit'
AL TREILEA PREAMBUL
Testarea atrnosfericd
in primlvara anului 1946, intr-un (pAnI atunci) neatins atol din
Pacificul de Sud numit Bikini, marina americani a reunit o floti de vreo
noulzeci de vase. Erau nave de lupttr, crucigtrtoare, distrugitoare, sub-
marine gi diverse nave suport, provenite din multe surse. LInele erau
vapoare germane qijaponeze capturate, rimlgipe ale luptelor din recent
incheiatul al Doilea Rrzboi Mondial; cele mai multe erau nave ameri-
cene uzate de rdzboi sau depd;ite tehnic.
Aceasti floti nu era destinati si porneasci intr-o giganticl betnlie
navalr impotriva cuiva, sau de fapt si plece undeva. Atolul Bikini repre-
zenta ultima escali a vaselor. Flota fusese adunati numai pentru motivul
de a se arunca asupra lor citeva bombe atomice. IJna venea din aer, cea-
hltl de sub api. Se spera ca aceasti intreprindere si ofere amiralilor o
idee despre ce ar putea suferi marina lor intr-un viitor rizboi nuclear.
Desigur, atolul Bikini nu insemna finalul testerii armelor nucleare.
llra doar inceputul. tn curs.rl urmtrtorilor zece ani americanii au explo-
dirt in atmosferi bombi dupe bombn, notand cu minuliozitate randa-
mentul gi pagubele 9i orice alti cifrl care putea fi extrasd dintr-un test.
Lr fel au ficut sovieticii 9i britanicii pulin mai tArziu, francezii gi chinezii
ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
.+sr mar tarzru. rmpreuna Primele cinci puteri nucleare (care, nu din intem-
plare, erau cei cinci membri permanenli ai consiliului de Securitate al
Nagiunilor Unite) au detonat peste o mie cinci sute de arme nucleare in
atmosferl. O ficuseri in locuri ca insulele Marshall din Pacific, in
Algeria gi Polinezia Francezi, in zonele degertice ale Australiei, Semi-
palatinsk tn Kazahstanul sovietic qi Novaia zemliala oceanul Arctic,
in intinderile mligtinoase Lop Nor din china 9i in multe alte locuri
pretutindeni in lume.
Nu conta prea mult unde igi aveau originea exploziile. Fiecare pro-
ducea un fulger imposibil de stralucitor - ,mai puternic decat o mie de
sori", aqa il descrisese fizicianulHans Thirring - un fulger care se umfla
in spaliu ca o gogoagl emisferici de fotbni, extinzandu-se cu viteza de
trei sute de mii de kilometri pe secundi.
pe atunci deja fotonii primului impuls slab radar Pe care tinlrul
Arthur clarke il trimisese spre LunI parcurseserd un drum lung din
punctul galaxiei in care se aflase PtrmAntul in momentul cind fuseseri
lansali fotonii.
CAt de departe ajunseseri? Deia trecuserd,vreo treizeci de ani de cAnd
acel impuls radar nu intorsese niciun rispuns' Lumina - sau undele
radio, sau radiagiaelectronici de orice fel - se deplaseazd, ei bine, cu
viteza de aproximativ trei sute de mii de kilometri pe secundd, adicl
viteza luminii. Deci in fiecare ani acei fotoni au c1litorit un an-lumini,
iar in drumul lor au strlbitut sistemele achtevasute de stele. Multe din
acele stele au planete. Clteva au planete capabile si intrefni viaqa. O
mici fracliune din acea viaii este inteligentd.
Oamenii nu au aflat niciodatl fiinlele cirei stele au detectat Pentnr
prima datd ceea ce se petrecea pe Pimlnt. Se fi fost Groombridge 1618?
Alpha Centauri B? (Sau poate A?) Laland zllls,Epsilon Eridani, poate
chiar Tau Ceti?
ultimo leorem6
Oamenii nu au aflat niciodati, gi poate asta a fost un lucru bun. I-ar
fi ingrijorat numai.
Indiferent de sistemul pe care locuiau, astronomii creaturilor (ei nu
igi spuneau astronomi; termenul lor pentru ceea ce fdceat era ceva
aseminltor cu oinventarierea exteriorului") au acordat o atenfie deose-
biti acelui prim puls slab. Era ceva tulburitor.
Nu semtrnau cAtugi de pufin cu oamenii, dar aveau anumite ,emotii"
aproape umane, printre acestea numirAndu-se ceva oarecum aseminltor
cu teama. Emisiile de microunde dinspre PtrmAnt erau primele lucruri
care le provocau ingrijorare. Apoi ceva mait|rziuurmard exploziile mult
rnai puternice - cele ale primului test nuclear de la poligonul VhiteSands, apoi de la Hiroshima qi Nagasaki, apoi de peste tot. Acele fulgere
ii fecure pe extratereqtrii care studiau cerurile si se agite qi s[ pipe unul
la altul. Ele insemnau necazuri, potential foarte mari necazturi.
Acei primi observatori nu se temeau de ceea ce f.trcea omenirea pe
rnica ei planetd,indepdrtatd,. Nu le pisa deloc ce se intAmpla cu PimAn-
t ul. Ceea ce ii ingrijora era ci expansiunea sferei de radiapii nu se va opri
?nainte de a ajunge la steaua lor. Ci avea si continue, din ce in ce mai
departe in galaxie. $i mai devreme sau mai tirziuiiva atinge pe anumigi
indivizi care probabil vor lua lucrurile foarte in serios.
I
PE STANCA SWAMI
Agadar, in sfArgit, il intAlnim pe acest Ranjit Subramanian, cel
a ctrrui lungd gi remarcabila viagdreprezinti subiectul acestei ci4i.Pe vremea aceea Ranjit ayea gaisprezece ani, tAndr student la
principala universitate din Sri Lanha, in Colombo, gi era chiar
mai plin de sine decAt baielii obignuigi de gaisprezece ani. Era sfAr-
gitul semestrului gi, la cerereatatelui sIu, ficuse o lungd cdlitorie
din Colombo de-a curmezigul insulei Sri Lanka pAnd in districtul'l'rincomalee unde tatil lui avea onoarea de a fi preotul principal in
templul hindus numit Tiru Koneswaram. De fapt Ranjit igi iubea
foarte mult tatdl. Aproape intotdeauna era bucuros sil vade. De
data asta tnsi ceva mai pu!h, intrucit Ranjit avea o idee clari despre
ceea ce voia si discute cu el respectabilul Ganesh Subramanian.
Ranjit era un baiat inteligent, de fapt unul care tindea si fie
rproape atdt de istei pe clt igi imagina el ci este. $i ardta 9i bine.
Nu era grozav de inalt, dar cei mai mulli srilanhezi nu sunt aga.
Din punct de vedere etnic era tamil, iar pielea sa avea culoarea maro-
niu-inchis o unei lingurile pline cu pudri de cacao, chiar inainte
l8 ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
de a fi virsati in laptele fierbinte. tnsd culoarea pielii nu se datora
faptului cd eratamil. Locuitorii Sri Lankai au o paleti bogati de
culori, de la albul aproape scandinav la un negru atit de intens incAt
pare aproape violet. Cel mai bun prieten al lui Ranjit, Gamini
Bandara, era singhalezpur demai multe generalii decAt s-ar fi oste-
nit cineva si socoteasci, dar bdieqii aveau aceeagi nuanfi a pielii.
Tinerii erau de mult timp prieteni - inci din acea noapte lns-
piimlntdtoare cdnd gcoala lui Gamini arsese din temelii, focul
fiind probabil provocat de cAqiva elevi din clasele superioare care
fumau interzisele ligiri intr-o debara.
Laf.el caorice fiingd umani din tmprejurimi capabile se ridice
o bucati de placal gi s-o aiunce in remorca unui camion, Ranjit
fusese tiritlamunca de urgen15. Ca 9i ceilalgi elevi din gcoala lui.Fusese o munci murdard, cu mult m{r grea decAt erau obignuili
si faci mugchii in dezvoltare ai unui tAndr, fdrd sd mai pomenim
de aqchiile, juliturile gi nenumdratele tiieturi in cioburile de sdcla
care se giseau peste tot.Acelea erau aspectele nepldcute, gi erau o mullime. Dar existau
9i pd4i bune. Cum ar fi momentul cAnd Ranjit gi un alt beiat cam
de vlrsta lui reugiseri in sfArgit si descopere sursa unor sunete
plAngicioase care veneau dintr-o grdmaddtde moloz gi eliberaserd
betrina pisicd siamezd, a directorului, ingrozitd,, dar intactd..
CAnd un profesor dusese pisica proprietarului, cei doi beielirdmiseseri pe loc zimbindunul la altul. Ranjit tntinsese mAna, instil englezesc.
- Eu sunt Ranjit Subramanian, spusese.
- Gamini Bandara, rdspunsese celelalt scuturAndu-i vesel mAna.
Hei, am fecut treabi buntr aici, nu-i aga?
Cdzuseri de acord ctr aga era. CAnd in cele din urml li se per-
misese sd plece se agezasertr impreuni la coadapentru porridge-ul
care reprezenta masa lor de seari gi igi intinseserd sacii de dormit
ulllmo teoremd
unul langd altul in acea noapte, iar de atunci rdmiseseri cei mai. .4.
huni prieteni. Ii ajutase, desigur, faptul ci incendiul fecuse gcoalalui Gamini de nelocuit 9i elevii sdi trebuiserd si se mute la cea a luiRanjit. Gamini se dovedise a fi cam ror ceea ce trebuia si fie unprieten, inclusiv faptul cd unica obsesie a vielii lui Ranjit, cea carerru lasa loc niciunei alte persoane care s-o impirtigeascr, nu ilinteresa deloc pe Gamini. .;
$i, desigur, Gamini mai insemn a ceva. Aceasta era partea imi-rrcntei discupii dintre Ranjit qi tatdl sru pe care Ranjit dorea celruai pulin s-o poarte.
Ranjit zimbi in sinea lui. Dupd cum fusese insrruir, mersedirect la una dintre intririle laterale ale templului, dar nu pe tarrlsru il tntalni acolo. un cilugir batran pe nume surash ii spuse luiItanjit - destul de oficial, gandi el - numai cd,vafinevoir si agteptepupin. Aga ci Ranjit agrepti, dupd pdrerea lui mult timp, feresx aibi altcevade ficut decat sr asculte zarvacarevenea din inte-riorul templului tatilui siu 9i f.agd de care Ranjit incerca sen-timente contradictorii.
Templul ii adusese tatalui sdu un scop in viali, un statut gi ocarierd prosperr, ceea ce era bine. inse de asemenea il incurajasepe bdtrAn in speranla degarri ci fiul lui ii va cilca pe urme. Asta,u avea si se intample. lnca de mic lui Ranjit ii fusese imposibilsrl creadi in complexul panreon hindus de zei gi zei1e, unii cu dife-rite capete de animale gi un numir neobignuit de miini, ale cdrorl'iguri sculptate impodobeau perelii templului. De la varsta de gase
;'ri Ranjit gtia numele fiecdruia gi putea si-i inqiruiascd puterilecuracteristice gi zilele principale de post. Dar nu din fervoare reli-gioasd. Pur gi simplu pentru cd voia sd-i facd pe plac tatilui per:ere il iubea.
Ranjit igi amintea cum se trezeain fiecare dimineapd devreme,rtunci cAnd era mic ai inci locuia acasd,, iar tatdl siu se scula la
20 ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
rdsiritul soarelui ca si faci baie in bazinul templului. tqi revedea
tatIl, gol pinalabrAu, cu falalasoarele care se ridica, 9i ii auzea
prelungul, reverberantul Om. CAnd crescuse Pu[in mai mare,
Ranjit insugi tnvigase si rosteascl mafitra, sdlocalizeze cele gase
pn4i ale trupului care trebuiau atinse 9i sd ofere api statuilor din
camera de puja. Apoi plecase la gcoala. Nu se cerea respectarea ritu-
alurilor religioase, in consecintl acestea luaseri sfArqit. La vArsta
de zece ani gtia deja cdnu va urma niciodatr credinia tatilui sdu.
Nu pentru ci profesia tatdlui nu ar fi fost bunl. Adevlrat,
templul lui Ganesh Subramanian nu era nici strivechi, nici atAt
de mare ca acelape care intenqiona siJ inlocuiascd. Cu toate cd i
se deduse cr indrdzneale acelagi nume ca originalului - Tiru
Koneswaram - chiar 9i preotul sdu principal arareori il numea
altfel decAt "templul nou". Fusese terminat abia in 1983, iar ca
dimensiuni nu reprezenta decit o bucllicl din originalul Tiru
Koneswaram, faimosul ,templu cu o mie de coloane", ale cirui
origini erau invtrluite in doui mii de ani de istorie.
Apoi, cAnd in cele din urmi Ranjit fu primit, nu sosi tatdl lui,
ci betrAnul Surash. tqi cerea scuze.
- Pelerinii iqtia! zise. Sunt atAt de mulli! Peste o sut5, iar tatdl
tiu, preonrl princtpal, e hotirAt sd-i binecuvintez.epefiecarcin parte.
Du-te, Ranjit. Stai pe stAnca Swami gi privegte marea.tntr-o ore,
poate, tateltiu o sI vind gi el, dar acum...
Ofta gi cletina din cap, apoi se intoarse la sarcina sa de a-;i
ajuta geful si se descurce cu valul de pelerini. $i lesAnduJ pe Ranjit
de capul lui.
Ceea ce de fapt erafoarte bine, fiindcd pentru Ranjit o ord pe
stAnca Swami era un dar binevenit.
Cu numai o ori tn urmi stAnca Swami ar fi fost inqesati de
cupluri 9i familii intregi venite la picnic, ca sd admire peisajul sau
ultimq teoremd
pur qi simplu si se bucure debriza ricoroasi care venea peste
golful Bengal. Acum, cAnd soarele cobora dupd dealurile dinspre
apus, era aptoape pustiu.
Aga prefera Ranjit. Iubea stAnca Swami. O iubise intreaga
viaji de fapt - sau nu, igi corecri el gAndul, la gase sau sapre ani nu
iubea atAt stAnca in sine, cAt lagunele gi plajele din jur, unde putea
prinde mici jestoase stea gi s.d le pund sI se intreacl tntre ele.
Dar asta fusese pe atunci. Acum, la gaisprezece ani, se con-
sidera un blrbat adult gi avea lucruri mai importantela care sise glndeasci.
Ranjit gisi o bancd de piatra liberi 9i se lese pe ea, bucurAn-
du-se atit de cildura soarelui la apus din spatele siu, cit gi de briza
mtuii din fall gi pregitindu-se si se gAndeasci la cele doui subiecte
care ii ocupau mintea.
Primul de fapt ii cerea putini gAndire. Ranjit nu era chiar
dezamdgitde absenla tatilui siu. Ganesh nu-i spusese fiului siu invArstl de gaisprezece ani exact despre ce dorea se discute. insa
Ranjit avea o incredere deprimanti ctr gtia despre ce era vorba.
Era vorba de ceva jenant, iar partea cea mai rea eraci totul era
pe deplin inutil. Ar fi putut evitat complet dacd el gi-ar fi amintitstr tncuie uga dormitorului pentru ca administratorul ciminuluiuniversitar si nu dea peste ei doi in acea dupi-amiazdt.Dar Ranjit
nu tncuiase uga. Administratorul intrase peste ei, iar Ranjit gtia ciGanesh Subramanian ii pusese de mult intrebiri omului. Vorbise
cu administratorul cu unicul scop, ar fi spus Ganesh, ca si se asi-
gure ci lui Ranjit nu ti lipsea nimic. Dar aducea 9i beneficiul cola-
teral de a-l asigura pe Ganesh ci este bine informat de ror ce se
petrece in viala fiului siu.
Ranjit ofte. Ar fi vrut si evite disculia care urma. Dar nu purea,
aga ci igi indrepti atentia cdtre aldoilea subiect din mintea sa - cel
22 ARTHUR C. CLARKE & FREDERIK POHL
important - cel care eru apro^petntotdeauna deasupra celorlalte
gAnduri ale sale.
Din punctul siu ridicat de pe stAnca Swami, la o sutd de metri
deasupra apelor neliniqtite ale golfului Bengal, privi spre est' La
suprafali, in amurg, nu era altceva devdztrt decAt apl - de fapt
nimic altceva pe mai mult de o mie de kilometri, in afatdde cAteva
insule imprigtiate, pAnI ajungeai la coastele Thailandei' t" ""'"aceea musonul din nord-est se linigtise pulin gi cerul era perfect
senin. O stea strllucitoare, de o culoare u$or Portocaliu-roqiatic,
se zdreajos spre rdsirit, cea mai luminoasi stea de Pe cer' Alene,
Ranjit se intrebe cum se numea. Tatrl lui ar ;ti, desigur' Ganesh
Subramanian credea sincer gi cu devoliune in astrologie, a9a cum
se cuvenea unui preot din templu. inse de asemenea fusese inte-
resat inrreag aviagdde tot felul de gtiinle laice. Cunogtea planetele
sistemului solar qi numele multor elemenre chimice, gi modul in
care citevabare de uraniu pot produce energia electrici necesard
iluminirii unui orag, qi transmisese o parte din aceastd pasiune 9i
fiului lui. inse Ranjit nu pisrrase arar asrronomia, fizica 9i bio-
logia lumii, ci mai Presus de toate ceea ce le lega pe toate intre
ele, matematica.
Ranjit qtia ci acest lucru il datora tatilui siu pentru carr'ea Pe
care i-o deruise |a cea de-a treisprezecea aniversare. Era volumul
lui G.H. Hardy, Explicapiile unui maternaticinn. in ace^ c rteRanjit
intAlnise pentru prima dati numele lui Srinivasa Ramanujan,
funcqionarul indian sirac care fdre nicio pregdtire formal5 in
maremarici fusese miracolul lumii matematice in anii intunecali
ai Primului Rdzboi Mondial. Hardy fusese cel care primise o
scrisoare de la Ramanujan cu citevasute de teoreme descoperite
de el, iar Hardy il adusese la Londra gi la celebritatea mondiali.
Ramanujan reprezentao inspiraiie Pentru Raniit - categori
geniul matematic putea veni de la oricine - iat cartea ii susci
ulllmo teoremd
un interes aparte gi dominant fagd,dercoria numerelor. $i nu numai
teoria numerelor; in particular minunatele intuilii care consti-
tuiau opera multicentenarului geniu Pierre de Fermat, gi chiar gi
mai mult impozanta problemi pe care Fermat le-o lisase succe-
sorilor sdi, demonstralia - sau demonstratia cd, nu exista niciodemonstralie - a faimoasei ultime teoreme a lui Fermat.
Aceasta era obsesia lui Ranjit gi subiectul cdruia hotirAse sd-i
dedice trmdtoarea ori de gAndire. Pdcat cd nu avea calculatorul
In buzunar, dar prietenul slu cel mai bun il ficuse si se rdzgAn-
clcasci. ,fi-l amintegti pe virul meu Charitha?" spusese Gamini.
,,(lel care e cdpitan in armati? El zice cI unii dintre paznicii dint rcn confisci calculatoarele. Le vAnd pe cit pot obgine. Calcula-
torul tiu de doul sute de dolari, Texas Instruments, ar putea si-lvinda pe vreo zece dolari cuiva care vrea numai si-gi linn cheltu-
iclile, aga ci lasiJ ac*sd.." Ceea ce Ranjit, plin de bun-sim1, 9i ficuse.
Lipsa calculatorului era suplrdtoare, dar nu deosebit de impor-
tirnttr, cici lucrul cel mai minunat la teorema lui Fermat era sim-
lrlitatea. La urma urmelor, ce putea fi mai simplu decit * + b2 : c2?
Adicl lungimea catetei unui triunghi dreptunghic la pdtrat plus
lrrngimea la pdtrat a celeilalte carete egal pdtratul ipotenuzei.(t )azul.cel mai simplu este atunci cAnd catetele au lungimi de trei
5i patru uniuli gi ipotenuza are cinci, dar mai sunt gi alte cazuri
ru solulii intregi.)
Aceastd ecuatie simpla gi-o poate demonsrra oricine cu ajuto-
r ul unei rigle gi cu puline aritmetici. Ceea ce ficuse Fermar pen-
tru a provoca obsesii generaliilor intregi de maremaricieni fusese
r,1 pretindi cI o asemenearelagiefuncliona numai pentru pdtrate,
nu 1;i pentru cuburi sau orice alte puteri superioare. Putea si de-
ilr()nstfeze, spusese.
Dar nu-gi publicase demonstralia.
23
Recommended