45_Gastrite

Sindroamele clinice în Sindroamele clinice în afecţiunile tractului afecţiunile tractului

gastrointestinal.gastrointestinal.Examinarea bolnavilor cu Examinarea bolnavilor cu gastrită,gastrită, ulcer gastric şi ulcer gastric şi

duodenal.duodenal.Cancerul gastric.Cancerul gastric.

Raisa HotineanuRaisa Hotineanu

Fiziologia secretiei Fiziologia secretiei gastricegastrice

La nivelul glandelor fundice se găsesc La nivelul glandelor fundice se găsesc două tipuri de celule principale:două tipuri de celule principale:

1.1. Celule parietale oxintice ce secretă Celule parietale oxintice ce secretă acid clorhidric şi factor intacid clorhidric şi factor intrrinsec insec

2.2. Celule peptice Celule peptice (z(zimogeneimogene)) secretă secretă pepsinogenul.pepsinogenul.

În mediul acid pepsinogenul se În mediul acid pepsinogenul se tratrannsformă în substanţă activă sformă în substanţă activă - - pepsina.pepsina.

Celule principale şi Celule principale şi parietaleparietale

La nivelul antral se La nivelul antral se găsesc celule găsesc celule

endocrine endocrine Celula C secretă şi sCelula C secretă şi sintetizează intetizează

gastrina gastrina Celula D secretă somatostatină Celula D secretă somatostatină Celulele EC secretă serotonina Celulele EC secretă serotonina Celulele ECL, celulele P,D şi X au fost Celulele ECL, celulele P,D şi X au fost

identificate , dar rolul lor funcţional nu identificate , dar rolul lor funcţional nu este încă elucidat.este încă elucidat.

Celulele epiteliale de suprafaţă Celulele epiteliale de suprafaţă produc mucus,produc mucus, bicarbonaţi.bicarbonaţi.

GASTRITELEGASTRITELE

DEFINIŢIE.DEFINIŢIE.

Gastritele sunt inflamaţii acute sau Gastritele sunt inflamaţii acute sau cronice, difuze sau focale a cronice, difuze sau focale a mucoasei stomacului, uneori şi mucoasei stomacului, uneori şi celelalte straturi.celelalte straturi.

Imagini Imagini microscopmicroscopice ice – norm– normăă si si inflamainflamaţţieie

CCLASIFICAREALASIFICAREA

A fost propusă în 1990 la Congresul A fost propusă în 1990 la Congresul Mondial de Gastroenteroloie de Mondial de Gastroenteroloie de la Sydnei. la Sydnei.

Din punct de vedere clinic şi Din punct de vedere clinic şi evolutiv se împart în : evolutiv se împart în :

A. A. AcuteAcute

B. B. Cronice Cronice

C. Alte tipuri de gastrităC. Alte tipuri de gastrită

Clasificarea propusă în Clasificarea propusă în anul 1990 la congresul anul 1990 la congresul Mondial de Mondial de Gastroentologie de la Gastroentologie de la SydneSydneii.. Din punct de vedere clinic şi Din punct de vedere clinic şi

evolutiv:evolutiv:

A. AcuteA. Acutea) eroziv – hemoragică a) eroziv – hemoragică

b) flegmonoasă b) flegmonoasă

B. CroniceB. Cronice

AA) tip A ) tip A - - atrofică (autoimună)atrofică (autoimună)

B) B) tip Btip B - - microbiană produsă de microbiană produsă de Helicobacter pylori Helicobacter pylori

C) C) tip Ctip C - - Chimică Chimică

- de reflux duodeno - gastr- de reflux duodeno - gastraall

- medicamentoasă - medicamentoasă

- alcoolică - alcoolică

C. Alte tipuri de C. Alte tipuri de gastrităgastrită

a) granulematoasă a) granulematoasă

b) hipetrofică (Menetrier)b) hipetrofică (Menetrier)

c) limc) limffocitară ocitară

În funcţie de extinderea În funcţie de extinderea leziunilor endoscopice şi leziunilor endoscopice şi histologice se recunosc histologice se recunosc

următoarele tipuri de gastrităurmătoarele tipuri de gastrită:: 1.1. Gastrita fundică (tipul A)Gastrita fundică (tipul A) ocupă ocupă

corpul şi fundul gastric. corpul şi fundul gastric. 2.2. Gastrită antrală (tipul B)Gastrită antrală (tipul B) este este

localizată la nivelul antrului şi e localizată la nivelul antrului şi e legată de infecţia cu Helicobacter legată de infecţia cu Helicobacter pylori. pylori.

3.3. Gastrita multifocală (tipul AB),Gastrita multifocală (tipul AB), care care se extinde atît proximal, cît şi antrse extinde atît proximal, cît şi antraal. l.

4.4. PangastritaPangastrita ocupă întreaga mucoasă ocupă întreaga mucoasă gastrigastriccă. ă.

În funcţie de aspectul În funcţie de aspectul endoscopic se descriu endoscopic se descriu

următoarele forme de gastrită:următoarele forme de gastrită:

1.1.Gastrită eritematos – Gastrită eritematos – exudativăexudativă ((de regulă acută) – se de regulă acută) – se caracterizează prin caracterizează prin arii arii eritematoase eritematoase de 2-3 mm acoperite de un exudat de 2-3 mm acoperite de un exudat albicios punctiform, diseminalbicios punctiform, diseminateate pe pe mucoasă. mucoasă.

Gastrita eritematos-Gastrita eritematos-exudativaexudativa

2. 2. Gastrită maculo – Gastrită maculo – erozivăerozivă (leziune acută) (leziune acută)

se caracterizează prin apariţia unor se caracterizează prin apariţia unor pete eritempete eritematoaseatoase cu diametrul de 5- cu diametrul de 5-15 mm pe care există ulceraţii 15 mm pe care există ulceraţii superficiale acoperite cu detritus superficiale acoperite cu detritus fibrino – leucocitar alb – cenuşiu. fibrino – leucocitar alb – cenuşiu.

De multe ori eritemul din jurul De multe ori eritemul din jurul ulceraţiilor se dispune ca un halou, ulceraţiilor se dispune ca un halou, mucoasa dintre leziuni fiind normală. mucoasa dintre leziuni fiind normală.

Gastrită maculo – Gastrită maculo – erozivăerozivă

Gastrită maculo – Gastrită maculo – erozivăerozivă

3. 3. Gastrita papulo Gastrita papulo -- erozivăerozivă este o leziune cronică este o leziune cronică

reprezentată de zone protruzive reprezentată de zone protruzive cu pantă lină, care depăşesc cu pantă lină, care depăşesc planul mucoasei cu 3-4 mm, cu planul mucoasei cu 3-4 mm, cu diametrul de 3-5 mm.diametrul de 3-5 mm.

Uneori centrul acestor leziuni Uneori centrul acestor leziuni

papuloase este erodat, cu aspect papuloase este erodat, cu aspect hemoragic.hemoragic.

Gastrita papulo-Gastrita papulo-erozivaeroziva

4. 4. Gastrita atroficăGastrita atrofică

se prezintă ca o mucoasă pse prezintă ca o mucoasă paalidă, lidă, fără pliuri, pe care se vede foarte fără pliuri, pe care se vede foarte bine vascularizaţia superficială. bine vascularizaţia superficială.

Gastrita atroficaGastrita atrofica

5. 5. Gastrita hipertroficăGastrita hipertrofică

se caracterizează prin prezenţa se caracterizează prin prezenţa unor pliuri înalte, care depăşesc 1 unor pliuri înalte, care depăşesc 1 cm înălţime şi 3-5 mm lăţime. cm înălţime şi 3-5 mm lăţime.

6. 6. Gastrita hemoragicăGastrita hemoragică

în faza de sîngerare activă, apare în faza de sîngerare activă, apare sub formă unor puncte sau pete sub formă unor puncte sau pete circumscrise mai mult sau mai circumscrise mai mult sau mai puţin extinse, din care iese sînge.puţin extinse, din care iese sînge.

Gastrita hemoragicăGastrita hemoragică

Gastrita hemoragicăGastrita hemoragică

Gastrita hemoragicăGastrita hemoragică

Sindroamele clinice Sindroamele clinice şi paraclinice în şi paraclinice în

afecţiunile afecţiunile tractului gastro- tractului gastro-

intestinalintestinal

Gastrita acută eroziv - Gastrita acută eroziv - hemoragicăhemoragică

Gastritele acute erozive se Gastritele acute erozive se caracterizează prin ulceraţii caracterizează prin ulceraţii superficiale fără a depăşi superficiale fără a depăşi musculara mucoasei. musculara mucoasei.

EtiologiaEtiologiaEroziunile acute apar într-o varietate de Eroziunile acute apar într-o varietate de

condiţii etiologice: condiţii etiologice: Acţiunea medicamentoasă Acţiunea medicamentoasă

(antiiflamatorii, prednison, fier, (antiiflamatorii, prednison, fier, citostatice)citostatice)

Helicobacter pylori Helicobacter pylori AlcoolAlcool Traumatisme locale Traumatisme locale Substanţe caustice Substanţe caustice Refluxul duodeno – gastric Refluxul duodeno – gastric

8. 8. Uremia Uremia 9. 9. Ischemia mucoaseiIschemia mucoasei10. 10. Politraumatismele Politraumatismele 11. 11. Intervenţii chirurgicale extinse Intervenţii chirurgicale extinse 12. 12. Leziuni ale sistemului nervos central Leziuni ale sistemului nervos central 13. 13. Arsuri extinseArsuri extinse14. 14. Septicemia Septicemia 15. 15. Şocul (septic, hipovolemic, Şocul (septic, hipovolemic,

anafilactic) anafilactic) 16. 16. Insuficienţa respiratorie acută Insuficienţa respiratorie acută 17. 17. Insuficienţa renală acută Insuficienţa renală acută 18. 18. Insuficienţa hepatică. Insuficienţa hepatică.

Patogeneză Patogeneză

Factorii etiologici enumeraţi Factorii etiologici enumeraţi interacţionează cu diverse interacţionează cu diverse structuri ale mucoasei gastrice. structuri ale mucoasei gastrice.

Factorii etiologici inhibă Factorii etiologici inhibă secreţia de către mucoasă a secreţia de către mucoasă a prostaglandinelor, deci se prostaglandinelor, deci se inhibă şi secreţia de inhibă şi secreţia de bicarbonaţi şi mucus. bicarbonaţi şi mucus.

Cunoaştem că bicarbonatul şi Cunoaştem că bicarbonatul şi mucusul formează aşa – zisa „barieră mucusul formează aşa – zisa „barieră mucus – bicarbonat”. mucus – bicarbonat”.

În stările de şoc, eroziunile În stările de şoc, eroziunile gastrice se datorează preponderent gastrice se datorează preponderent ischemiei mucoase.ischemiei mucoase.

Radicalii liberi de oxigen formaţi în Radicalii liberi de oxigen formaţi în condiţii de ischemie, sub acţiunea condiţii de ischemie, sub acţiunea medicamentelor antiiflamatorii şi medicamentelor antiiflamatorii şi alcoolului induc leziuni ale mucoasei alcoolului induc leziuni ale mucoasei gastrice.gastrice.

Sub acţiunea factorilor Sub acţiunea factorilor etiologici are loc dezvoltarea etiologici are loc dezvoltarea eroziunilor gastrice cu eroziunilor gastrice cu participarea HCl şi pepsinei, participarea HCl şi pepsinei, care acţionează pe o mucoasă care acţionează pe o mucoasă lipsită de mijloacele de lipsită de mijloacele de apărare. apărare.

Morfologia gastritelor Morfologia gastritelor acute acute Gastrita acută Gastrita acută

medicamentoasămedicamentoasă se manifestă se manifestă prin eroziuni multiple localizate prin eroziuni multiple localizate mai ales în zona antrală.mai ales în zona antrală.

Gastrita alcoolicăGastrita alcoolică lizează mai lizează mai

frecvent antrul. Mucoasa este frecvent antrul. Mucoasa este hiperemică, fragilă cu hiperemică, fragilă cu hemoragii şi edemhemoragii şi edem. .

Gastrita acută cu Helicobacter Gastrita acută cu Helicobacter pylori se manifestă pylori se manifestă endoscopic prin congestie, endoscopic prin congestie, uneori eroziuni acute uneori eroziuni acute localizate mai frecvent în localizate mai frecvent în antruantru. .

Tabloul clinic Tabloul clinic Simptomele gastritei Simptomele gastritei

acute erozive constau în: acute erozive constau în: durere epigastrică, durere epigastrică, greţurigreţuri vomă.vomă.

La majoritatea bolnavilor La majoritatea bolnavilor hemoragia este ocultă, hemoragia este ocultă, evidenţierea căreia se evidenţierea căreia se efectuează prin examenul efectuează prin examenul maselor fecale la maselor fecale la sînge ocult.sînge ocult.

Diagnosticul Diagnosticul Examenul endoscopic: se pot aprecia Examenul endoscopic: se pot aprecia

numărul eroziunilor, extinderea lor numărul eroziunilor, extinderea lor (stomac, duoden) şi „stigmatele” (stomac, duoden) şi „stigmatele” hemoragiei. hemoragiei.

Eroziunile gastrice sunt acoperite de Eroziunile gastrice sunt acoperite de cruste hematice sau de fibrină. Mucoasa cruste hematice sau de fibrină. Mucoasa este congestionată, edemaţiată şi este congestionată, edemaţiată şi fragilă la atingerea cu gastroscopul.fragilă la atingerea cu gastroscopul.

Complicaţiile - hemoragia Complicaţiile - hemoragia

Gastrita acută Gastrita acută flegmonoasăflegmonoasă Se întîlneşte rar şi apare mai Se întîlneşte rar şi apare mai

frecvent la bolnavii cu frecvent la bolnavii cu imunodeficienţă (SIDA, trataţi cu imunodeficienţă (SIDA, trataţi cu citostatice, transplant de organe).citostatice, transplant de organe).

EtiologiaEtiologia Bacteriile asociate gastritei Bacteriile asociate gastritei

flegmonoase sunt: streptococul, flegmonoase sunt: streptococul, E.Coli, Proteus vulgaris, E.Coli, Proteus vulgaris, Clostridium perfringens.Clostridium perfringens.

PatogenezăPatogeneză

Inflamaţia purulentă se Inflamaţia purulentă se depistează mai frecvent în depistează mai frecvent în submucoasă.submucoasă.

MorfopatologieMorfopatologie Stomacul este dilatat, peretele Stomacul este dilatat, peretele

gastric îngroşat, infiltrat cu puroi, gastric îngroşat, infiltrat cu puroi, iar vasele gastrice - trombozate.iar vasele gastrice - trombozate.

Tabloul clinicTabloul clinic

Bolnavii cu gastrită flegmonoasă Bolnavii cu gastrită flegmonoasă au manifestările clinice ale au manifestările clinice ale abdomenului acut. abdomenului acut.

Durerea este iniţial localizată în Durerea este iniţial localizată în epigastru, ulterior - difuză.epigastru, ulterior - difuză.

De asemenea acuză greţuri, De asemenea acuză greţuri, vomă, febră. vomă, febră.

DiagnosticulDiagnosticul

1.1. Examenul radiologicExamenul radiologic :: pune în evidenţă prezenţa aerului pune în evidenţă prezenţa aerului

în grosimea peretelui gastric (cînd în grosimea peretelui gastric (cînd agentul etrologic este agentul etrologic este clostridium clostridium perfringensperfringens şi formează gaze) şi formează gaze)

în caz de perforaţie apare în caz de perforaţie apare imaginea pneumoperitoneului – imaginea pneumoperitoneului – aer în cavitatea abdominală.aer în cavitatea abdominală.

2. 2. La determinarile La determinarile bacteriologice se poate bacteriologice se poate evidenţia agentul etiologicevidenţia agentul etiologic..

Evoluţia. Complicaţiile Evoluţia. Complicaţiile

Evoluţia este severă. Evoluţia este severă. Dintre complicaţiile mai Dintre complicaţiile mai

frecvente sunt: peritonita, frecvente sunt: peritonita, septicemia şi hemoragia septicemia şi hemoragia digestivă superioară.digestivă superioară.

Gastritele croniceGastritele cronice

Gastrita cronică Gastrita cronică bacteriană (tip B)bacteriană (tip B)

Definiţie: inflamaţia mucoasei Definiţie: inflamaţia mucoasei gastrice (predominant antrală) gastrice (predominant antrală) indusă de Helicobacter Pylori.indusă de Helicobacter Pylori.

Etiologia Etiologia Cauza bolii este HP. Cauza bolii este HP. Bacteria este grBacteria este graam negativă m negativă

spiralată localizată în stomac sub spiralată localizată în stomac sub stratul de mucus în jurul criptelor stratul de mucus în jurul criptelor gastrice şi între celulele epiteliale. gastrice şi între celulele epiteliale.

Lungimea bacteriei este de 2-3 Lungimea bacteriei este de 2-3 microni, iar diametrul de 0,5 microni, iar diametrul de 0,5 microni. microni.

Are un bogat echipament Are un bogat echipament enzimatic. Enzimele sunt: ureeza, enzimatic. Enzimele sunt: ureeza, catalaza, proteaza, mucinaza. catalaza, proteaza, mucinaza.

Helicobacter pyloriHelicobacter pylori

Enzimele Enzimele sunt: sunt: ureaza, ureaza, catalaza, catalaza, proteaza, proteaza, mucinaza. mucinaza.

Patogeneza Patogeneza Prezenţa bacteriei în mucoasa Prezenţa bacteriei în mucoasa

gastrică implică participarea gastrică implică participarea celulelor inflamatorii celulelor inflamatorii (polimorfonuclearele şi (polimorfonuclearele şi mononucleare). mononucleare).

Polimorfonuclearele eliberează Polimorfonuclearele eliberează radicali liberi de oxigen ce radicali liberi de oxigen ce reacţionează cu diferite structuri reacţionează cu diferite structuri ale celulelor.ale celulelor.

Hipo – sau aclorhidria este Hipo – sau aclorhidria este tranzitorie în infecţia cu HP.tranzitorie în infecţia cu HP.

Bacteria generează la Bacteria generează la suprafaţa epiteliului gastric suprafaţa epiteliului gastric amoniac.amoniac.

GastrinaGastrina serică creşte datorită pH – serică creşte datorită pH – ului alcalinului alcalin

Pepsinogenul I creşte semnificativ la Pepsinogenul I creşte semnificativ la bolnavii infectaţii cu HPbolnavii infectaţii cu HP

Glicoproteinele mucusului gastric Glicoproteinele mucusului gastric sunt modificate de proteazele sunt modificate de proteazele bacteriene şi în acest caz scade bacteriene şi în acest caz scade capacitatea de apărare a mucusului capacitatea de apărare a mucusului gastric. gastric.

De asemenea bacteria determină De asemenea bacteria determină ischemia mucoasei gastrice.ischemia mucoasei gastrice.

MorfopatologieMorfopatologie

La nivelul mucoasei gastrice La nivelul mucoasei gastrice apare congestie predominant în apare congestie predominant în antrum, eroziuni acute sau antrum, eroziuni acute sau cronice.cronice.

După determinarea bacteriei au După determinarea bacteriei au apărut 2 termeni histologici:apărut 2 termeni histologici:

A. Gastrită cronică activăA. Gastrită cronică activă

B. Gastrită cronică inactivăB. Gastrită cronică inactivă

A. Gasrita cronică activă A. Gasrita cronică activă se defineşte prin:se defineşte prin:

Prezenţa în mucoasa gastrică Prezenţa în mucoasa gastrică a unui bogat infiltrat cu a unui bogat infiltrat cu polimorfonuclearepolimorfonucleare..

B. Gastrita cronică B. Gastrita cronică inactivă este inactivă este

caracterizată de:caracterizată de: Prezenţa celulelor mononucleare, Prezenţa celulelor mononucleare,

care domină infiltratul inflamatorcare domină infiltratul inflamator

Tabloul clinic Tabloul clinic

Durerea epigastică apare la 88% Durerea epigastică apare la 88% din bolnavi. din bolnavi.

Greaţa şi voma sunt prezente la Greaţa şi voma sunt prezente la 60% din cazuri. 60% din cazuri.

Simptomele sus-numite durează Simptomele sus-numite durează luni sau chiar ani, dispar doar luni sau chiar ani, dispar doar după tratamentul cu antibiotice.după tratamentul cu antibiotice.

DiagnosticulDiagnosticul

În ser se determină anticorpi IgG În ser se determină anticorpi IgG circulanţi. circulanţi.

Testele respiratori detectează Testele respiratori detectează CO2 marcat radioactiv provenit CO2 marcat radioactiv provenit din descompunerea ureei din descompunerea ureei marcate administrate bolnavului, marcate administrate bolnavului, sub acţiunea ureazei, produse de sub acţiunea ureazei, produse de H. Pylori.H. Pylori.

Prin biopsie endoscopică se Prin biopsie endoscopică se confirmă infecţie la 90confirmă infecţie la 90 %% cazuri. cazuri.

Evoluţia Evoluţia

Procesul inflamator nu se Procesul inflamator nu se limitează numai la antru, cu limitează numai la antru, cu timpul progresează spre corpul timpul progresează spre corpul gastric şi uneori spre duoden.gastric şi uneori spre duoden.

Gastrita tip B poate să evolueze Gastrita tip B poate să evolueze cu cancer gastric.cu cancer gastric.

Profilaxia Profilaxia

Profilaxia infecţiei cu HP presupune Profilaxia infecţiei cu HP presupune respectarea regulilor elementare de respectarea regulilor elementare de igienă, transmiterea se face pe cale igienă, transmiterea se face pe cale orală. orală.

În spital prevenirea transmiterii se În spital prevenirea transmiterii se face prin utilizarea instrumentelor face prin utilizarea instrumentelor de explorare bine sterilizate. de explorare bine sterilizate.

Gastritele chimiceGastritele chimice 11.. Gastrita de reflux (tip C)Gastrita de reflux (tip C) Definiţie: se caracterizează prin Definiţie: se caracterizează prin

inflamaţia mucoasei gastrice, inflamaţia mucoasei gastrice, consecinţa regurgitării sucului duodenal consecinţa regurgitării sucului duodenal în stomaîn stomac.c.

EtiologiaEtiologia Refluxul duodenal este cauza principală Refluxul duodenal este cauza principală

a gastritei şi are triplă origine: biliară, a gastritei şi are triplă origine: biliară, pancreatică şi intestinală şi au acţiune pancreatică şi intestinală şi au acţiune agresivă pe diferite structuri ale agresivă pe diferite structuri ale mucoaseimucoasei..

Gastrita de reflux Gastrita de reflux duodeno-gastricduodeno-gastric

PatogenezaPatogeneza

Refluxul duodenal apare în 2 împrejurări:Refluxul duodenal apare în 2 împrejurări: dispariţia barierei pylorice (chirurgical)dispariţia barierei pylorice (chirurgical) incompetenţa sfincterului pyloricincompetenţa sfincterului pyloric

Acizi biliari acţionează ca adevăraţi Acizi biliari acţionează ca adevăraţi detergenţi, îndepărtînd stratul de mucus detergenţi, îndepărtînd stratul de mucus de pe suprafaţa epiteliului gastricde pe suprafaţa epiteliului gastric

TripTripssina realizează proteoliza ina realizează proteoliza glicoproteinelor din mucusul gastric glicoproteinelor din mucusul gastric

Epiteliul gastric astfel modificat Epiteliul gastric astfel modificat permite retrodifuziunea H+ în permite retrodifuziunea H+ în interstiţiu şi provoacă acidoza interstiţiu şi provoacă acidoza tisulară. tisulară.

În mediul acid are loc transformarea În mediul acid are loc transformarea pepsinogenului în pepsină şi liza pepsinogenului în pepsină şi liza mucoasei.mucoasei.

Tabloul clinic Tabloul clinic

Durerea epigastrică Durerea epigastrică postalimentară refractară la postalimentară refractară la mijloacele antiulceroase.mijloacele antiulceroase.

Greţurile şi vomele biliare Greţurile şi vomele biliare

sunt frecvent întîlnite în sunt frecvent întîlnite în gastrita de refluxgastrita de reflux

Morfopatologie Morfopatologie

Histologic se determină Histologic se determină vazodilataţie şi congestie; vazodilataţie şi congestie; edem interstiţial; număr redus edem interstiţial; număr redus de celule inflamatorii.de celule inflamatorii.

Diagnostic Diagnostic

Examenul endoscopic şi histologic Examenul endoscopic şi histologic sunt mijloacele de diagnostic sunt mijloacele de diagnostic obligatorii pentru gastrita de reflux.obligatorii pentru gastrita de reflux.

Determinarea refluxului se poate face Determinarea refluxului se poate face prin:prin:

analiza biochimică a sucului gastric analiza biochimică a sucului gastric (acizi biliari, bilirubină ... ş.a)(acizi biliari, bilirubină ... ş.a)

PH-ul sucului gastric creşte.PH-ul sucului gastric creşte.

Evoluţia. ComplicaţiiEvoluţia. Complicaţii

Gastrita cronică superficială Gastrita cronică superficială postgastrectomie are postgastrectomie are potenţial evolutiv spre potenţial evolutiv spre gastrita cronică atrofică. gastrita cronică atrofică.

Cancerul gastric este Cancerul gastric este complicaţia cea mai severă.complicaţia cea mai severă.

Gastrita alcoolicăGastrita alcoolică Etanolul reprezintă un factor Etanolul reprezintă un factor

agresiv asupra mucoasei agresiv asupra mucoasei gastrice.gastrice.

Patogeneza Patogeneza Alcoolul de 70% produce în 30 Alcoolul de 70% produce în 30

– 45% cazuri necroza celulelor – 45% cazuri necroza celulelor epiteliale.epiteliale.

Capilarele sunt trombozate cu Capilarele sunt trombozate cu eritrocite şi trombi plachetari.eritrocite şi trombi plachetari.

MorfopatologieMorfopatologie

Mucoasa este congestionată, Mucoasa este congestionată, friabilă cu eroziuni cronice.friabilă cu eroziuni cronice.

Histologia – este hemoragia Histologia – este hemoragia

subepitelială.subepitelială.

Tabloul clinicTabloul clinic

Durerea epigastrică, greţuri, Durerea epigastrică, greţuri, vomă după consumul de alcool .vomă după consumul de alcool .

Hemoragia digestivă superioară Hemoragia digestivă superioară poate să fie uneori o manifestare poate să fie uneori o manifestare a gastritei alcoolice erozive. a gastritei alcoolice erozive.

Diagnostic Diagnostic

La tabloul clinic prezentat de La tabloul clinic prezentat de bolnavi se adaogă informaţiile bolnavi se adaogă informaţiile anamnestice.anamnestice.

Complicaţia majoră este Complicaţia majoră este hemoragia digestivă hemoragia digestivă superioară.superioară.

Gastrita medicamentoasăGastrita medicamentoasă

Gastrita medicamentoasă este Gastrita medicamentoasă este cauza consumului de cauza consumului de antiinflamatorii nesteroidiene antiinflamatorii nesteroidiene şi stereoidiene.şi stereoidiene.

Poate fi şi după alte Poate fi şi după alte medicamente: tetraciclină, medicamente: tetraciclină, săruri de potasiu, citostatice.săruri de potasiu, citostatice.

Patogeneza Patogeneza

Severitatea leziunilor se Severitatea leziunilor se corelează cu doza utilizată. corelează cu doza utilizată.

Leziunile apar preponderent Leziunile apar preponderent în stomac (93%), iar pe în stomac (93%), iar pe duoden ≈ 45%.duoden ≈ 45%.

Morfopatogeneza Morfopatogeneza

Leziunile endoscopice şi Leziunile endoscopice şi histologice sunt similare cu cele histologice sunt similare cu cele din gastrita de refluxdin gastrita de reflux

Tabloul clinic Tabloul clinic Durerea epigastrică, Durerea epigastrică, greţuri, greţuri, vomăvomă..

DiagnosticDiagnostic

Datele anamnestice.Datele anamnestice. Complicaţii - Hemoragia Complicaţii - Hemoragia

digestivă superioară este cea mai digestivă superioară este cea mai frecventă.frecventă.

Gastrita cronică atrofică Gastrita cronică atrofică autoinmună (tip A)autoinmună (tip A)

DefiniţieDefiniţie: atrofia mucoasei cu : atrofia mucoasei cu localizarea sa la corpul şi fundusul localizarea sa la corpul şi fundusul gastric şi asocierea cu anemia gastric şi asocierea cu anemia pernicioasă şi cu boli antoimune.pernicioasă şi cu boli antoimune.

Etiologia Etiologia 1.1. Factorii etiologici Factorii etiologici

ExogeniExogeni: : AgresiAgresiununi alimentare: condimente i alimentare: condimente

iritante iritante Medicamentoşi Medicamentoşi Factorii fizici : alimente reci sau fierbinţiFactorii fizici : alimente reci sau fierbinţi Factorii bacterieni: HP, virusuri, paraziţi.Factorii bacterieni: HP, virusuri, paraziţi. Alcool Alcool FumatulFumatul

Endogeni:Endogeni:

Vîrsta peste 50 aniVîrsta peste 50 ani Condiţii patologice: generale – Condiţii patologice: generale –

diabet zaharat, hipo- sau diabet zaharat, hipo- sau hipertireoidism, insuficienţă hipertireoidism, insuficienţă cardiacă cronică, ciroză hepatică, cardiacă cronică, ciroză hepatică, insuficienţă renală cronică, boli insuficienţă renală cronică, boli pulmonare cronice.pulmonare cronice.

PatogenezaPatogeneza

Boala este autoimună.Boala este autoimună. Are loc prezenţa anticorpilor Are loc prezenţa anticorpilor

anticelulă perietalăanticelulă perietală (celulele (celulele parietale elimină o proteină, care parietale elimină o proteină, care devine ca antigen), anticorpi devine ca antigen), anticorpi antifactor intrinsec: asocierea cu antifactor intrinsec: asocierea cu boli autoimune (tiroidită boli autoimune (tiroidită Hashimoto, boala AdisHashimoto, boala Adisonon).).

Factorul etiologic declanşează Factorul etiologic declanşează procesul inflamator de tipul procesul inflamator de tipul gastritei cronice superficiale gastritei cronice superficiale la nivelul corpului gastric care la nivelul corpului gastric care apoi în majoritatea cazurilor apoi în majoritatea cazurilor evoluează spre atrofie.evoluează spre atrofie.

Pe măsură ce dispar celulele Pe măsură ce dispar celulele perietale, apare hipo- sau perietale, apare hipo- sau aclorhidria aclorhidria

Gastrita cronică tip A poate în Gastrita cronică tip A poate în final, la o parte din bolnavi să final, la o parte din bolnavi să se asocieze cu anemia se asocieze cu anemia Biermer (scăderea nivelului Biermer (scăderea nivelului seric al Vit B12) .seric al Vit B12) .

MorfopatologieMorfopatologie

Gastrita este localizată la Gastrita este localizată la nivelul corpului şi fundusului nivelul corpului şi fundusului gastricgastric

Endoscopic mucoasa are Endoscopic mucoasa are caracterele atrofiei: pliuri caracterele atrofiei: pliuri şterse, mucoasa palidăşterse, mucoasa palidă

Tabloul clinic Tabloul clinic

Acuze:Acuze: inapetenţă, inapetenţă, greţuri, greţuri, balonări postalimentare. balonări postalimentare. În asociere cu anemia În asociere cu anemia

pernicioasăpernicioasă

Diagnostic Diagnostic

Examenul endoscopic şi histologic Examenul endoscopic şi histologic sunt esenţiale pentru diagnostic. sunt esenţiale pentru diagnostic. PH – scade PH – scade

Anemia deficitară de vit B12 Anemia deficitară de vit B12 (macrocite), corpusculi Joli şi inele (macrocite), corpusculi Joli şi inele Kebot. Kebot.

Complicaţia cea mai frecventă Complicaţia cea mai frecventă este adenocarcinomul gastric.este adenocarcinomul gastric.

Ulcerul gastric şi Ulcerul gastric şi duodenduodenaall Ulcerul este un defect al Ulcerul este un defect al

mucoasei gastrice sau duodenele, mucoasei gastrice sau duodenele, care depăşeşte în profunzime care depăşeşte în profunzime musculara şi este înconjurat de musculara şi este înconjurat de infiltrat inflamator de tip acut sau infiltrat inflamator de tip acut sau cronic.cronic.

Ulcerul gastric şi Ulcerul gastric şi duodenduodenaall

Factorii ulcerogeniFactorii ulcerogeni

1.1. Acidul clorhidric: se majorează mai Acidul clorhidric: se majorează mai ales în ulcerul duodenal. Are loc ales în ulcerul duodenal. Are loc creşterea maselor celulelor parietale creşterea maselor celulelor parietale şi a tonusului vagal, hipersecreţia şi a tonusului vagal, hipersecreţia histaminei şi gastrinei, creşte histaminei şi gastrinei, creşte pepsinogenul I.pepsinogenul I.

2.2. Refluxul duodeno – gastric:Refluxul duodeno – gastric: Sărurile biliareSărurile biliare secreţia pancreaticăsecreţia pancreatică secreţia intestinalăsecreţia intestinală

Factorii de apărare Factorii de apărare

1.1. Mucusul, care conţine Mucusul, care conţine glicoproteineglicoproteine

2.2. Bicarbonatul Bicarbonatul

3.3. Prostaglandinele E2, F2Prostaglandinele E2, F2ąą

4.4. Celulele epiteliului gastricCelulele epiteliului gastric

55. . Factorul epidermal de creştere este Factorul epidermal de creştere este un hormon care are rol antiulceros, un hormon care are rol antiulceros, prin accelerarea maturării şi stimulării prin accelerarea maturării şi stimulării proliferării celulare. Acest factor proliferării celulare. Acest factor acţionează asupra celulelor perietale acţionează asupra celulelor perietale prin inhibiţia secreţiei de HCl.prin inhibiţia secreţiei de HCl.

66. . Microcirculaţia sanguină din Microcirculaţia sanguină din mucoasa gastrică şi duodenală, care mucoasa gastrică şi duodenală, care reprezintă aportul nutritiv şi gradul de reprezintă aportul nutritiv şi gradul de oxigenare.oxigenare.

La pacienţii cu ulcer gastric şi La pacienţii cu ulcer gastric şi duodenal toţi aceşti factori de duodenal toţi aceşti factori de apărare se micşorează.apărare se micşorează.

Patogeneza Patogeneza 1.1. Factorul genetic: Predomină sexul Factorul genetic: Predomină sexul

masculin. Grupul sanguin O creşte masculin. Grupul sanguin O creşte riscul de apariţie al ulcerului.riscul de apariţie al ulcerului.

2.2. Infecţia cu Helicobater pylori:Infecţia cu Helicobater pylori: UreUreaaza – hidrolizează ureea în za – hidrolizează ureea în

amoniac, apără bacteria de mediul amoniac, apără bacteria de mediul acid şi este în acelaşi timp un toxic acid şi este în acelaşi timp un toxic celular ce modifică proprietăţile celular ce modifică proprietăţile fizicochimice ale mucusului gastric.fizicochimice ale mucusului gastric.

Mucinazele şi peptidazele Mucinazele şi peptidazele interacţionează cu interacţionează cu glicoproteinele din mucusul glicoproteinele din mucusul gastric, astfel modificîndu-le.gastric, astfel modificîndu-le.

FosfolipFosfolipaaza – acţionează asupra za – acţionează asupra fosfolipidelor din membrana fosfolipidelor din membrana celulelor epiteliului gastriccelulelor epiteliului gastric

Astfel are loc alterarea barierei Astfel are loc alterarea barierei mucoasei gastrice.mucoasei gastrice.

3.3. Fumatul: creşte secreţia HCl, Fumatul: creşte secreţia HCl, creşte sinteza de pepsinogen, creşte sinteza de pepsinogen, scade secreţia de mucus gastric, scade secreţia de mucus gastric, scade sinteza prostaglandinelor scade sinteza prostaglandinelor din stomac şi duoden.din stomac şi duoden.

4. 4. Alimentaţia: sunt numeroase Alimentaţia: sunt numeroase teorii şi scheme dietice de teorii şi scheme dietice de tratament ale ulcerului, care nu tratament ale ulcerului, care nu şi-au dovedit consistenţa.şi-au dovedit consistenţa.

5. 5. StresulStresul

6. 6. Antiinflamatoarele: ele Antiinflamatoarele: ele acţionează asupra diferitelor acţionează asupra diferitelor structuri ale mucoasei structuri ale mucoasei gastrice. Are loc inhibarea gastrice. Are loc inhibarea sintezei prostaglandinelor sintezei prostaglandinelor endogene şi se amplifică endogene şi se amplifică secreţia de HCl.secreţia de HCl.

MorfopatologieMorfopatologie

Ulcerul gastric se localizează cel Ulcerul gastric se localizează cel mai frecvent pe curbura mică, dar mai frecvent pe curbura mică, dar pot fi localizate oriunde.pot fi localizate oriunde.

Dimensiunile sunt variabile. Dimensiunile sunt variabile. Mai frecvent se întîlnesc ulcere Mai frecvent se întîlnesc ulcere

duodenaleduodenale Microscopic se constată infiltratul Microscopic se constată infiltratul

inflamator periulceros inflamator periulceros

Ulcer cronic pepticUlcer cronic peptic

Tabloul Clinic Tabloul Clinic

Durerea în regiunea Durerea în regiunea epigastralăepigastrală

În ulcerele duodenale durerea În ulcerele duodenale durerea apare tardiv post alimentar apare tardiv post alimentar (1,5 -2 ore, uneori 4-5 ore), (1,5 -2 ore, uneori 4-5 ore), uneori durerile sunt flămînde, uneori durerile sunt flămînde, sau nocturne.sau nocturne.

În În ulcerul gastriculcerul gastric Durerea apare postprandial după Durerea apare postprandial după

30min – 1 oră. Caracterul durerii 30min – 1 oră. Caracterul durerii este variabil: arsura, senzaţie de este variabil: arsura, senzaţie de apăsare sau roadere, senzaţii de apăsare sau roadere, senzaţii de gol. gol.

Localizare:Localizare: epigastricepigastric Posterior TPosterior T1111-T-T1212, L, L11, L, L22

paravertebral (punctele Boas)paravertebral (punctele Boas) În regiunea supraombilicală, mai În regiunea supraombilicală, mai

lateral de linia mediană la dreapta lateral de linia mediană la dreapta cu 1 cm (în ulcer duodenal)cu 1 cm (în ulcer duodenal)

Caracteristicile dureriiCaracteristicile dureriiIradierea durerilorIradierea durerilor - în posterior (mai - în posterior (mai

frecvent în ulcer duodenal),frecvent în ulcer duodenal),

Durata esteDurata este de 30min – 1 oră, de 30min – 1 oră,

Cedează Cedează după ingestia de alimente sau după ingestia de alimente sau alcaline.alcaline.

PeriodicitateaPeriodicitatea – la pacienţii cu ulcere – la pacienţii cu ulcere duodenale: primăvara şi toamna duodenale: primăvara şi toamna (condiţionate de factorii de ordin (condiţionate de factorii de ordin psihic şi endocrin; factorii alimentari).psihic şi endocrin; factorii alimentari).

În afară de dureri, În afară de dureri, pacienţii pot acuza:pacienţii pot acuza:

greţuri şi vome acide după greţuri şi vome acide după care durerile se ameliorează.care durerile se ameliorează.

Scăderea din greutateScăderea din greutate este este prezentă mai ales la pacienţii cu prezentă mai ales la pacienţii cu ulcere gastrice (≈2-3 kg) şi se ulcere gastrice (≈2-3 kg) şi se explică prin alimentaţia deficitară explică prin alimentaţia deficitară de teama durerilorde teama durerilor

PirozisPirozis – se întîlneşte frecvent 60- – se întîlneşte frecvent 60-80% cazuri. Cauza este refluxul 80% cazuri. Cauza este refluxul conţinutului acid în 1/3 interioară a conţinutului acid în 1/3 interioară a esofagului.esofagului.

Eructaţii – cu aer;Eructaţii – cu aer; HipersalivaţiaHipersalivaţia Greţuri – mai frecvent în ulcerul gastric.Greţuri – mai frecvent în ulcerul gastric. Vomă – cauza este pilorosmazmul. Vomă – cauza este pilorosmazmul.

Durerea şi greaţa preced voma şi uneori Durerea şi greaţa preced voma şi uneori dispar după vomă. Conţinutul vomei dispar după vomă. Conţinutul vomei este cu alimente, miros acid la început, este cu alimente, miros acid la început, apoi cu caracter bilios.apoi cu caracter bilios.

Apetitul este păstrat. În ulcerul Apetitul este păstrat. În ulcerul duodenal, rar cînd este scăzut.duodenal, rar cînd este scăzut.

Constipaţia – cauza este Constipaţia – cauza este hipervagotonia.hipervagotonia.

Examenul fizicExamenul fizic Aceşti bolnavi prezintă un tip Aceşti bolnavi prezintă un tip

constituţional astenic cu facies supt cu constituţional astenic cu facies supt cu pomeţii proeminenţi, cu extremităţile pomeţii proeminenţi, cu extremităţile umede şi reci.umede şi reci.

Examenul abdomenului – se determină Examenul abdomenului – se determină o sensibilitate la palpare în ulcerul o sensibilitate la palpare în ulcerul gastric cu 2-3 cm deasupra ombilicului gastric cu 2-3 cm deasupra ombilicului şi în ulcerul duodenal - cu 1 cm şi în ulcerul duodenal - cu 1 cm deasupra ombilicului şi la dreapta. deasupra ombilicului şi la dreapta.

În aceste regiuni se determină şi o În aceste regiuni se determină şi o apărare musculară.apărare musculară.

DiagnosticulDiagnosticul Endoscopic – se evidenţiază craterul Endoscopic – se evidenţiază craterul

ulceros de diverse forme şi ulceros de diverse forme şi dimensiuni, acoperit cu o membrană dimensiuni, acoperit cu o membrană alb-surie de fibrină. Se studiază alb-surie de fibrină. Se studiază profunzimea ulcerului, mucoasa din profunzimea ulcerului, mucoasa din jurul ulcerului. jurul ulcerului.

Aceste caracteristici pot fi şi în cancer Aceste caracteristici pot fi şi în cancer gastric, deaceea e necesar de gastric, deaceea e necesar de efectuat şi biopsia din marginea efectuat şi biopsia din marginea ulcerului pentru diagnosticul ulcerului pentru diagnosticul diferenţial.diferenţial.

UlcerUlcer în circumferinţă în circumferinţă

Ulcer cronic bulbarUlcer cronic bulbar

Nişă gastrică neregulată, Nişă gastrică neregulată, ulceraţii acuteulceraţii acute

Nişă gastrică rotundăNişă gastrică rotundă

Nisă duodenală ovalăNisă duodenală ovală

Biopsia gastricaBiopsia gastrica

II. . Examenul radiologicExamenul radiologic::

Semne directe :Semne directe : prezenţa nişei (pe curbura mică în 85% prezenţa nişei (pe curbura mică în 85%

din cazuri, iar 15% din cazuri pe marea din cazuri, iar 15% din cazuri pe marea curbură, sau regiunea pilorică)curbură, sau regiunea pilorică)

nişa duodenală.nişa duodenală.

Semne indirecte: Semne indirecte: incizură spastică pe peretele opusincizură spastică pe peretele opus deformarea bulbului duodenaldeformarea bulbului duodenal spasmul piloricspasmul piloric

Ulcer gastricUlcer gastric

Radiografia ulcerRadiografia ulcer

UlcerUlcer gastric gastric

Nişă gastrică malignăNişă gastrică malignă

NiNişa gastricăşa gastrică

Ulcer duodenalUlcer duodenal

Ulcer duodenalUlcer duodenal

IIII. . Examenul secreţiei Examenul secreţiei gastrice:gastrice:

50% din cazuri este hiperaciditate 50% din cazuri este hiperaciditate în ulcerul duodenalîn ulcerul duodenal

Normală sau scăzută în ulcerul Normală sau scăzută în ulcerul gastricgastric

Evidenţierea Helicobacter pyloriEvidenţierea Helicobacter pylori

ComplicaţiileComplicaţiile

1. 1. Hemoragia – vomă cu „zaţ de Hemoragia – vomă cu „zaţ de cafea”, melenă. Sunt prezente cafea”, melenă. Sunt prezente semnele de anemie acută.semnele de anemie acută.

22. . Perforaţia ulceroasPerforaţia ulceroasă ă

3. Penetraţia ulceroas3. Penetraţia ulceroasă ă

4. Stenoza pilorică 4. Stenoza pilorică

Perforaţia realizează revărsarea Perforaţia realizează revărsarea conţinutului gastric în cavitatea conţinutului gastric în cavitatea peritonială peritonială

Penetraţia – revărsarea Penetraţia – revărsarea conţinutului gastric este conţinutului gastric este împiedicată de organe în împiedicată de organe în apropierea stomacului sau apropierea stomacului sau duodenului: peritoneu, pancreas, duodenului: peritoneu, pancreas, ficat, căi biliare, colon. Durerea ficat, căi biliare, colon. Durerea în epigastriu este de intensitate în epigastriu este de intensitate mare (ca o lovitura de pumnalmare (ca o lovitura de pumnal))

Ulcer - Ulcer - hemoragiihemoragii

Examenul radiologic în Examenul radiologic în perforaţie evidenţiază:perforaţie evidenţiază:

- Prezenţa aerului în cavitatea Prezenţa aerului în cavitatea peritoneală.peritoneală.

- Examenul radiologic baritat şi Examenul radiologic baritat şi endoscopic în aceste cazuri endoscopic în aceste cazuri este contraindicat – riscul este contraindicat – riscul pătrunderii aerului.pătrunderii aerului.

Ulcer perfoUlcer perforatrat

Ulcer perfoUlcer perforatrat

Stenoza piloricăStenoza pilorică

Cauza este strîmtarea Cauza este strîmtarea cicatricială, edem periulceros, cicatricială, edem periulceros, spasm piloric. Simptomul spasm piloric. Simptomul principal – voma (cu resturi de principal – voma (cu resturi de la prînzurile precedente)la prînzurile precedente)

Scădere în greutate. Scădere în greutate. Stenoza pilorică se depistează Stenoza pilorică se depistează

endoscopic.endoscopic.

Cancerul gastricCancerul gastric

Cancerul gastricCancerul gastricMacroscopic cancerul gastric se prezintă Macroscopic cancerul gastric se prezintă

sub una din următoarele forme: sub una din următoarele forme: ca o formaţiune protruzivă ulcerată ca o formaţiune protruzivă ulcerată

proieminind în lumenproieminind în lumen formă infiltrativă cu îngustarea formă infiltrativă cu îngustarea

lumenului gastriclumenului gastric aspect polipoidaspect polipoid tumoare cu extinderea superficială.tumoare cu extinderea superficială.

Cancerul gastric se Cancerul gastric se clasifică în profunzimea clasifică în profunzimea

leziunii în :leziunii în : incipient incipient avansat.avansat.

EtiopatogenezaEtiopatogeneza

Cauza cancerului e necunoscută. Se Cauza cancerului e necunoscută. Se presupun următorii factori de risc:presupun următorii factori de risc:

Ereditari (cu grupa sangvină A)Ereditari (cu grupa sangvină A) Factori alimentari (cu nitraţi, Factori alimentari (cu nitraţi,

consum bogat de sare, carne, consum bogat de sare, carne, peşte afumat)peşte afumat)

Precanceroze gastrice: gastrita Precanceroze gastrice: gastrita atrofică, polipi gastrici, stări atrofică, polipi gastrici, stări imunodificitare, infecţii cu HPimunodificitare, infecţii cu HP

TABLOUL CLINICTABLOUL CLINIC

Cancerul gastric incipient este Cancerul gastric incipient este asimptomatic sau se manifestă asimptomatic sau se manifestă cu fenomene dispeptice cu fenomene dispeptice necaracteristice. necaracteristice.

Examenul clinic obiectiv este Examenul clinic obiectiv este normal.normal.

Cancerul gastric avansat – se Cancerul gastric avansat – se manifestă cu dureri epigastrice manifestă cu dureri epigastrice permanente, greţuri, vomă, permanente, greţuri, vomă, scăderea poftei de mîncare scăderea poftei de mîncare (uneori anorexie selectivă (uneori anorexie selectivă pentru carne, care produce gust pentru carne, care produce gust amar al aminoacizilor şi ureei), amar al aminoacizilor şi ureei), fatigabilitate, scădere ponderală. fatigabilitate, scădere ponderală.

Dacă sunt metastDacă sunt metastaaze în ficat - ze în ficat - apare icterul, ascită. apare icterul, ascită.

Dacă sunt metastDacă sunt metastaaze în pulmon ze în pulmon – apare dispneea.– apare dispneea.

Dacă Dacă sunt metastsunt metastaazeze în coloana în coloana vertebrală - apar dureri în coloana vertebrală - apar dureri în coloana vertebralăvertebrală

DacăDacă sunt metast sunt metastaazeze la nivelul la nivelul sist. Nervos central- cefalee, vertijsist. Nervos central- cefalee, vertij

DacăDacă sunt metast sunt metastaazeze ovariene – ovariene – dureri în regiunea inferioară a dureri în regiunea inferioară a abdomenuluiabdomenului

Examenul obiectivExamenul obiectiv

paliditatea tegumentelor, paliditatea tegumentelor, se palpează ganglionii se palpează ganglionii

supraclaviculari în stinga supraclaviculari în stinga (semnul lui Virchow), axilari în (semnul lui Virchow), axilari în stînga, ganglionii prerectali stînga, ganglionii prerectali (semnul lui Straus)(semnul lui Straus)

hepatomegalie în prezenţa hepatomegalie în prezenţa metastazelor hepaticemetastazelor hepatice

Cr stomacului, Mt ficat, Cr stomacului, Mt ficat, anemieanemie

Cr stomacCr stomacanemie,anemie,casexiecasexie

examenul ginecologic poate examenul ginecologic poate evidenţia mărirea ovarelor prin evidenţia mărirea ovarelor prin metastază (tumoarea Krukenberg, metastază (tumoarea Krukenberg, de obicei bilaterală).de obicei bilaterală).

Complicaţiile cancerului gastricComplicaţiile cancerului gastric hemoragia digestivă superioarăhemoragia digestivă superioară insuficienţa evacuatorie gastrică în insuficienţa evacuatorie gastrică în

leziunile antro-pilorice stenozanteleziunile antro-pilorice stenozante sindrom esofagian cu disfagie în sindrom esofagian cu disfagie în

cancerul cardio-tuberozitar cancerul cardio-tuberozitar stenozantstenozant

fistula gastro-colică (vome fetide)fistula gastro-colică (vome fetide)

Explorarea paraclinicăExplorarea paraclinicăExamen radiologic baritat: Examen radiologic baritat: forma proliferativă apare ca forma proliferativă apare ca defect defect

de umplere;de umplere; forma ulcerativă - ca forma ulcerativă - ca nişănişă, de obicei , de obicei

neregulată (nişa are bază largă de neregulată (nişa are bază largă de implantare, peretele gastric din jurul implantare, peretele gastric din jurul ei poate fi infiltrat, rigid, iar pliurile ei poate fi infiltrat, rigid, iar pliurile gastrice se opresc la distanşă de gastrice se opresc la distanşă de nişă). nişă).

Forma infiltrativă - ca Forma infiltrativă - ca rigiditate rigiditate segmentară sau a întregului stomacsegmentară sau a întregului stomac..

Cancer fundusCancer fundus de de stomacstomac

Carcinoma stomacCarcinoma stomac

Cr gastric antral Cr gastric antral infiltrativ-stenoinfiltrativ-stenozzantant

Tumoare gastrică Tumoare gastrică polipoidăpolipoidă

Cr gastric vegetantCr gastric vegetant

Cr gastric ulceratCr gastric ulcerat

Cr gastric Cr gastric (cromoendoscopie cu (cromoendoscopie cu indigocarmin)indigocarmin)

Cancer gastric precoceCancer gastric precoce

Cancer stomacCancer stomacalal

Neo gastricNeo gastric

Endoscopia cu biopsie şi Endoscopia cu biopsie şi examenul citologic este examenul citologic este metoda, care permite metoda, care permite diagnosticul corect.diagnosticul corect.

Histo cancerHisto cancer