View
5
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
SC
SA
CEPROMIN
S.C. CEPROMIN S.A.
DEVA
Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : office@cepromin.ro; www.cepromin.ro
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE
DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /
REZIDUURILOR MINIERE
2010
SC
SA
CEPROMIN
S.C. CEPROMIN S.A.
DEVA
Adresa: Str. 22 Decembrie nr. 37A, Cod 330166, DEVA, Judetul Hunedoara, ROMANIA; C.U.I. R2667702; Nr. ord. Registrul Comertului J20/1853/1992; IBAN RO41BRDE220SV03736912200 deschis la BRD Deva; Telefon : 00 40 254 214892 ; Fax : 00 40 254 214663 ; E-mail : office@cepromin.ro; www.cepromin.ro
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE
DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /
REZIDUURILOR MINIERE
Contract: 4491/2009
Etapa: P.T.
Simbol: CP-DG-11
Beneficiar: S.C. DEVAGOLD S.A.
DIRECTOR GENERAL: ing. Auner Florica _____________
Şef proiect specialitate: ing. Popa Lucia _____________
Această documentaţie nu se poate utiliza fără acordul scris al S.C. CEPROMIN S.A. Deva, indiferent de scop.
Exemplar nr. _____
- 2010 -
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
1
COLECTIV DE ELABORARE
ing. Popa Lucia _______________
ing. Auner Florica _______________
ing. Barath Lucia _______________
ing. Dud Olimpia _______________
ing. Oncu Voicu _______________
ing. Moga Marinela _______________
ing. Codrean Adrian _______________
ing. Ciora Vasile _______________
ing. Doica Sebastean _______________
ing. Hălmagi Nicodim _______________
sing. Popa Dorin _______________
tehn. Ciobanu Gabriela _______________
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
2
CUPRINS
FOAIA DE SEMNATURI
COLECTIV DE ELABORARE 1 CUPRINS 2 DATE GENERALE 3
1. Consideraţii generale privind managemetul deşeurilor 3 2. Principalele obiective ale gestionării deşeurilor 3 3. Reglementari europene si legislative române în domeniul gestionării deşeurilor 3 4. Categorii de deşeuri generate de Proiectul CERTEJ 6
Cap. 1. Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor miniere 12
1.1. Roci sterile 12 1.2. Solul 35 1.3. Sterile de procesare 43 1.4. Nămoluri de la epurare apelor uzate tehnologice 61
Cap. 2.Modalităti de depozitare a deşeurilor/reziduurilor miniere 68 2.1.Depozitarea rocilor sterile 68
2.2. Depozitarea solului vegetal 75 2.3. Depozitarea sterilelor de procesare în iazurile de decantare 76 2.4. Depozitarea nămolurilor de la epurarea apelor uzate tehnologice 82
Cap. 3. Transportul deseurilor/reziduurilor miniere 82 3.1. Transport rocă sterilă 82 3.2. Transport sol 83 3.3. Hidrotransportul sterilului de procesare 83 3.4. Transport nămoluri de la epurarea apelor uzate tehnologice 84
Cap.4. Descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei minerale
care generează deşeuri/reziduuri miniere 85 4.1.Descrierea procesului de exploatare în carieră 85 4.2. Descrierea procesului de preparare a minereului 86 4.3. Descrierea proceselor de epurare ape uzate, denocivizarea sterilului de cianuraţie 88
Cap. 5. Proceduri de control şi monitorizare a depozitelor de deşeuri 97
Cap.6. Planul de închidere şi proceduri postînchidere şi monitorizare a depozitelor de
deşeuri/reziduurilor miniere 107
Cap. 7. Măsuri pentru prevenirea poluării apei, solului, aerului de deşeurile
/reziduurile miniere 120
Cap. 8. Deseuri neextractive 123
Cap. 9. Cheltuieli aferente managementului deşeurilor/reziduurilor miniere 138
FOAIA FINALA 165
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
3
DATE GENERALE
1. Consideraţii generale privind planul de management al deşeurilor
Plan de Management al Deseurilor prezintă recomandări cu privire la modul de întocmire şi
inventariere a deşeurilor şi un plan de minimizare a deşeurilor, fiind în concordanţă cu planurile
speciale de gestionare a sterilelor de mină, a solului vegetal, a deşeurilor cu conţinut de cianuri şi
sterilelor de procesare. Deasemenea Planul descrie procesele de colectare, sortare, depozitare şi
eliminare a deşeurilor
Planul de management al deşeurilor din cadrul Proiectului Certej arată modul în care
societatea DevaGold va gestiona fluxurile de deşeuri generate de activităţile miniere (exploatare şi
preparare a minereului aurifer) în conformitate cu reglementările în vigoare privind gestiunea
deşeurilor.
DEVAGOLD va întocmi şi menţine un inventar al fluxurilor de deşeuri generate şi/sau
gestionate în perimetrul de desfăşurare a activităţilor, care va fi actualizat şi revăzut în momentul
generării unui nou flux de deşeuri. Inventarul fluxurilor de deşeuri va servi la identificarea
oportunităţilor de evitare a generării de noi deşeuri, sau de reducere, reutilizare sau reciclare a
acestora.
Planul de management a deşeurilor va fi analizat şi actualizat periodic, pe întreaga durată de
viaţă a Proiectului Certej, în baza observaţiilor emise de analişti interni şi externi şi a rezultatelor
verificărilor interne şi analizei manageriale, precum şi a diverselor modificări ale reglementărilor in
legislatia de mediu sau a schimbărilor ce pot sa apară în activităţile miniere.
2. Principalele obiective ale gestionării deşeurilor
Obiectivele principale ale strategiei de gestionare a deşeurilor sunt:
• minimizarea generării deşeurilor;
• reutilizarea şi reciclarea deşeurilor;
• tratarea deşeurilor cât mai aproape de sursă;
• minimizarea nocivităţii deşeurilor.
3. Reglementari europene si legislative române in domeniul gestionarii deseurilor
Planul de Management al Deşeurilor din cadrul Proiectului CERTEJ - ţine cont atât de
Reglementările şi Directivele Uniunii Europene precum şi de cerinţele legislaţiei române în
domeniul gestionării deşeurilor.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
4
a) Regulamente şi Directive ale Uniunii Europene
Cadrul legislativ privind gestionarea deşeurilor pentru statele membre şi candidate ale UE
este constituit din următoarele documente:
� Directiva Cadru privind deşeurile (75/ 442/CEE) amendată de Directiva Consiliului
91/156/EEC.
� Directiva 21/2006/CE a PE si a CUE privind managementul deşeurilor din industria
extractivă ;
� Directiva privind deşeurile periculoase (91/689/CEE);
� Lista deşeurilor periculoase (2000/ 532/CE) amendată de 2001/119/CE;
� Regulamentul Consiliului privind supravegherea şi controlul transportului de deşeuri în
interiorul, în şi în afara Comunităţii Europene (259/93/CEE);
� Directiva privind eliminarea uleiurilor uzate (75/ 439/CEE) amendată de Directivele
87/101/CEE şi 91/692/CEE.
� Directiva privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase
(91/157/CEE) amendată de Directivele 93/86/CEE şi 91/157/CEE.
� Directiva depozitare deşeuri (1999/31/CE), amendată prin Decizia Consiliului din 19 dec.
2002 de stabilire a criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor la depozite
(2003/33/CE)
� Directiva privind incinerarea deşeurilor (2000/76/CEE);
� Directiva privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje (94/62/CEE);
� Directiva privind vehiculele scoase din uz (2000/53/CEE);
� Directiva privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (2002/96/CE);
� Directiva privind restricţiile de utilizare a anumitor deşeuri de echipamente electrice şi
electronice (2002/95/CE);
� Directiva privind protecţia mediului şi în special a solurilor în cazul folosirii în agricultură a
nămolurilor de epurare (86/278/CEE);
� Decizia privind criteriile de acceptare a deşeurilor la depozite (2003/33/CE);
� Directiva privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policloruraţi (96/59/CE).
b) Documentele BREF
Următoarele documente BREF sunt de o deosebită relevanţă pentru gestionarea deşeurilor din
acest proiect:
� Documentul de referinţă IPPC privind cele mai bune tehnici disponibile în industria metalelor
neferoase, decembrie 2001;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
5
� � Documentul de referinţă IPPC privind cele mai bune tehnici disponibile în industria tratării
deşeurilor, august 2005;
� Document de referinţă IPPC „Principii generale ale monitorizării”, iulie 2003.
c) Reglementări române
Gestionarea deşeurilor trebuie efectuată în condiţii de protecţie a sănătăţii umane şi a
mediului şi cu respectarea prevederilor actualei legislaţii din domeniu conf. celor stipulate in OUG
nr. 195/2005 - privind Legea Protecţiei Mediului
Reglementările specifice privind gestionarea includ în prezent:
� HG 856/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria extractivă
� Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea OUG nr.
78/2000 privind regimul deseurilor
� Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 modificată şi aprobată prin Legea nr. 426/
2001 Gestionarea deşeurilor;
� Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 95/2005, Criterii de acceptare şi
proceduri preliminare de acceptare a deşeurilor la depozite şi lista naţională a deşeurilor
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
� Hotărârea Guvernului nr. 349/2005, Depozitarea deşeurilor
� Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 757/2004, Aprobarea normativului
tehnic privind depozitarea deşeurilor – construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea
unui depozit de deşeuri
� Hotărârea Guvernului nr. 268/2002, Incinerarea deşeurilor care amendează Hotărârea
Guvernului nr. 128/2002;
� Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 Prevenirea şi controlul integrat al poluării
� Hotărârea Guvernului nr. 124/2003, Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu
azbest;
� Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, Gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;
� Hotărârea Guvernului nr. 235/2007 ş Gestionarea uleiurilor uzate
� Hotărârea Guvernului nr. 2406/2004, Gestionarea vehiculelor scoase din uz;
� Hotărârea Guvernului nr. 170/2004, Gestionarea anvelopelor uzate;
� Hotărârea Guvernului nr. 448/2005, Deşeuri de echipamente electrice şi electronice;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
6
� Hotărârea Guvernului nr. 992/2005, Restricţii de utilizare a anumitor substanţe periculoase
conţinute în echipamente electrice şi electronice;
� Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 901/S.B./2005, Aprobarea
măsurilor specifice de colectare a echipamentelor electrice şi electronice care reprezintă
riscuri pentru siguranţa şi sănătatea personalului de la centrele de colectare;
� Ordinul nr. 2/211/118/2004 al Ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, ministrului
transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului economiei şi comerţului,
Aprobarea procedurii de autorizare şi control al transportului de deşeuri pe teritoriul
României;
� Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 344/2004 şi Ordinul ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 708/2004, Aprobarea normelor tehnice privind
protecţia mediului şi în special a solului când se utilizează nămoluri de epurare în
agricultură;
� Hotărârea Guvernului nr. 173/2000, Reglementări privind gestionarea şi controlul bifenililor
policloruraţi şi a compuşilor similari modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2005;
� Legea nr. 465/2001 de aprobare a OUG nr. 16/2001 Gestionarea deşeurilor industriale
reciclabile;
� Legea 101/2006, Serviciul de salubritate a localitatilor.
4. Categorii de deşeuri generate
►Deşeuri extractive generate din activităţile de extracţie si procesare a minereului aurifer:
▪ din descoperta (sol nepoluat, material de descopertă);
▪ activitarea de extracţie (rocă sterilă);
▪ activitatea de epurare a apelor acide (nămol de la epurare ape din carieră şi de la
haldele de roci sterile)
▪ activitatea de procesare a minereului (steril de la prepararea minerului prin flotare,
steril de la cianurarea concentratului aurifer, nămol de la epurarea apelor uzate tehnologice ).
► Deşeurile neextractive generate din activităţile auxiliare celor de extracţie şi procesare a
minereului aurifer. Aceste deşeuri vor rezulta in toate fazele (construcţie, exploatare si
inchidere) din diverse activităţi :
▪ de construcţii (pământ, produse de balastiera, beton, lemn, deşeuri metalice, etc);
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
7
▪ de întreţinere şi reparaţii : echipamente miniere, vehicule, instalaţii şi aparate
industriale (uleiuri uzate, anvelope uzate, metal vechi, acumulatori cu acid şi plumb,etc);
▪ sociale desfăşurate de angajaţi şi contractori (deşeuri de tip menajer, nămol de
epurare, deşeuri din ambalaje de alimente, deşeuri de la laborator, deşeuri medicale, etc) ;
▪ de dezafectare a uzinei de procesare şi a altor instalaţii (deşeuri din demolări -
moloz, fier vechi).
În tabelul următor sunt prezentate cantităţile estimate pentru diverse tipuri de deşeuri care vor fi generate în cadrul proiectului Certej.
Deşeuri Faza de generare Cantitatea
totală estimată Depozitare
Sol vegetal Construcţie/ Operare 1407898 mc
Halde de sol
Roci sterile
Construcţie/ Operare 84500 mii tone
Halde de roci sterile: - Halda Nord (48,7 mil. tone), - Halda Sud (35,8mil tone),
Sterile de procesare flotaţie
Operare 25856 mii tone
Sistemul iazului de decantare a sterilelor de flotatie
Sterile de procesare cianuraţie
Operare 4409 mii tone
Sistemul iazului de decantare a sterilelor de cianuratie
Nămol de la staţia de epurare ape acide
Operare/Închidere 17338 tone/an (s.u. 700 t/an )
Sistemul iazului de decantare a sterilelor de flotatie
Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile flotatie
Operare/Închidere 17445 tone/an (s.u. 438 t/an )
Sistemul iazului de decantare sterile flotaţie
Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile cianuratie
Operare/Închidere Doar in cazuri de avarie la Uzina preparare
21,5 t/zi (s.u. 0,86 t/zi)
Sistemul iazului de decantare a sterilelor de cianuratie
Nămol de la staţia de epurare Ape menajere
Operare/ Închidere 169 tone Utilizare ca fertilizant în agricultură sau eliminat în depozit de deşeuri menajere
Deşeuri mixte de la demolări (moloz)
Construcţie/ Închidere
23900 tone
Cariera – la inchidere Sau Depozitul de deşeuri inerte
Deşeuri de vopsea Construcţie/ Operare/ Închidere
Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate
Solvenţi uzaţi
Construcţie/ Operare/ Închidere
Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate
Uleiuri hidraulice uzate
Construcţie/ Operare/ Închidere
Cantităţi reduse Reciclare sau incinerare
Uleiuri de lubrifiere uzate
Construcţie/ Operare/ Închidere
1000 litri Reciclare sau incinerare
Vaseline uzate Construcţie/ Operare/ Închidere
Cantitaţi reduse Reciclare sau incinerare
Uleiuri motoare uzate Construcţie/ Operare/ Închidere
702 mc Reciclare sau incinerare
Anvelope Construcţie/ Operare/ Închidere
190 tone Controlul eroziunii, recuperare de energie sau reciclare în afara amplasamentului
Bile de măcinare Operare 15 tone Reciclare
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
8
Deşeuri Faza de generare Cantitatea
totală estimată Depozitare
Vehicule uzate / piese de schimb
Construcţie/ Operare/ Închidere
900 tone Reciclare, valorificare unitati specializate
Fier vechi Construcţie/ Operare/ Închidere
4138 tone Reciclare, valorificare unitati specializate
Containere goale Construcţie/ Operare/ Închidere
Cantităţi variabile
Returnare la furnizor, reciclare sau expediere la depozitul de deşeuri menajere
Ambalaje de lemn Construcţie/Operare 3,5 tone Reciclare sau depozitare pana la valorificare
Ambalaje de plastic Construcţie/ Operare/ Închidere
110 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Ambalaje de hârtie/carton
Construcţie/ Operare/ Închidere
2 tone Reciclare
Ambalaje mixte Construcţie/ Operare/ Închidere
155 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Ambalaje metalice Construcţie/ Operare/ Închidere
1145 tone Reciclare sau valorificare unitati specializate
Filtre de ulei uzate Construcţie/ Operare/ Închidere
1 tonă Depozitul temporar, pana la valorificare in unitati specializate,
Hârtie/carton Construcţie/ Operare/ Închidere
1,100 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Sticlă Construcţie/ Operare/ Închidere
18,7 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Plastic Construcţie/ Operare/ Închidere
18,6 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Resturi alimentare Construcţie/ Operare/ Închidere
81 tone Depozitul de deşeuri menajere
Baterii Construcţie/ Operare/ Închidere
1,5 tone Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate
Baterii cu electrolit acid şi plumb
Construcţie/ Operare/ Închidere
15 tone Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate
Echipamente electrice şi electronice
Construcţie/Operare/ Închidere
462 kg Echipamentele operaţionale donate la diverse organizaţii; cele nefuncţionale valorificate conform reglementărilor specifice
Deşeuri de explozibili Operare Cantităţi foarte reduse
Depozitul exploziv
Deşeuri medicale Construcţie/ Operare/ Închidere
390 kg Ambalare în containere speciale, transport la depozitul temporar de deşeuri periculoase şi incinerare
In tabelul urmator este prezentată clasificarea deşeurilor (categoriile şi codul deşeurilor)
precum şi modul de gestionare (depozitare/ valorificare) a acestora .
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
9
Deşeuri Categorie Faza de generare Cod deşeu1 Cantitatea totală estimată2
Depozitare / valorificare
Sol vegetal Deşeuri speciale - industrie extractivă
Construcţie/ Operare 01 01 01 1.407.898 m3 Halde de sol Utilizat la refacerea mediului
Roci sterile
Deşeuri speciale - industrie extractivă
Construcţie/ Operare 01 01 01 84.500 mii tone Halde de roci sterile , Infrastructuri rutiere , rambleere goluri
Sterile de procesare flotatie
Deşeuri speciale - industrie extractivă
Operare 01 03 06 25.856 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile flotatie
Sterile de procesare cianuratie
Deşeuri speciale - industrie extractivă
Operare 01 03 07* 4.409 mii tone Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie
Nămol de la staţia de epurare ape acide
Deşeuri de la statii de epurare a apelor uzate - nepericuloase
Operare/Închidere 19 08 14
17338 tone/an – umed (s.u. 700 t/an )
Sistemul iazului de decantare sterile flotatie
Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile flotatie
Deşeuri de la statii de epurare a apelor uzate - nepericuloase
Operare/Închidere 19 08 14
17445 tone/an - umed (s.u. 438 t/an )
Sistemul iazului de decantare sterile flotatie
Nămol de la epurare ape recircuitate de la iaz sterile cianuratie
Deşeuri de la statii de epurare a apelor uzate - nepericuloase
Doar in caz de avarii la Uzinei de preparare Operare/Închidere
19 08 14
21,5 t/zi - umed (s.u. 0,86 t/zi)
Sistemul iazului de decantare sterile cianuratie
Nămol de la staţiile de epurare ape menajere
Deşeuri menajere nepericuloase
Operare/ Închidere 19 08 05
669 tone Utilizare ca fertilizant în agricultură sau eliminat în depozit de deşeuri menajere
Deşeuri mixte de la demolări
Deşeuri inerte Construcţie/ Închidere
17 09 04 23.900 tone Depozitul de deşeuri inerte Cariera, infrastructuri rutiere,etc
Deşeuri de vopsea Deşeuri de producţie - nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 28 Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate
Solvenţi uzaţi
Deşeuri de producţie - periculoase
Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 13* Cantităţi reduse Depozitul temporar, pana la incinerare sau neutralizare la firme specializate
Uleiuri hidraulice uzate Deşeuri uleioase - periculoase Construcţie/ Operare/ Închidere
13 01 10* Cantitati reduse Reciclare sau incinerare
Uleiuri de lubrifiere uzate
Deşeuri uleioase - periculoase Construcţie/ Operare/ Închidere
13 02 05* 13 02 08*
1000 litri Depozitul temporar /Reciclare sau incinerare
1 Deşeuri menţionate în H.G. nr. 856, Gestionarea deşeurilor.si Ord. 95/2005 Deşeurile periculoase sunt marcate cu *. 2 Estimări pentru o durată de 11 ani a ciclului de viaţă al Proiectului Certej, Namolurile din statii epurare – cantitati anuale.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
10
Vaseline uzate Deşeuri de producţie - nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 28 Cantitati reduse Reciclare sau incinerare
Uleiuri motoare uzate Deşeuri uleioase - periculoase Construcţie/ Operare/ Închidere
13 02 05* 702.000 litri Reciclare sau incinerare
Anvelope Deşeuri anvelope uzate – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
16 01 03 190 tone Controlul eroziunii, recuperare de energie sau reciclare în afara amplasamentului
Bile de măcinare – de la moara semiautogenă + moara cu bile + moara turn
Deşeuri de producţie – nepericuloase
Operare 16 01 17 (feroase) sau 16 01 18 (neferoase)
15 tone Reciclare
Vehicule uzate / piese de schimb
Deşeuri speciale/vehicule uzate – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
16 01 06 900 tone Reciclare
Fier vechi Deşeuri de producţie – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
17 04 05 4138 tone Reciclare
Containere goale Ambalaje compozite
Ambalaje – nepericuloase Construcţie/ Operare/ Închidere
15 01 05 Cantităţi variabile Returnare la furnizor, reciclare sau expediere la depozitul de deşeuri menajere
Ambalaje de lemn Deşeuri de ambalaje – nepericuloase
Construcţie/Operare 15 01 03 3,5 tone Reciclare sau depozitare pana la valorificare
Ambalaje de plastic Deşeuri de ambalaje – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
15 01 02 110 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Ambalaje de hârtie/carton
Deşeuri de ambalaje – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
15 01 01 2 tone Reciclare
Ambalaje mixte Deşeuri de ambalaje – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
15 01 06 155 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Ambalaje metalice Deşeuri speciale/deşeuri de ambalaje – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
15 01 04 1.145 tone Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Filtre de ulei uzate Deşeuri de producţie – periculoase
Construcţie/ Operare/ Închidere
16 01 07*
1000 kg Depozitul temporar pentru deşeuri periculoase şi incinerare
Hârtie/carton Deşeu Menajer – nepericuloase Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 01 1100 kg Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Sticlă Deşeu Menajere – Inert Construcţie/ Operare/ Închidere
16 01 20 18.700 kg Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -11
11
Plastic Deşeu Menajere – nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 39 18684 kg Reciclare sau depozitare în depozitul de deşeuri menajere
Resturi alimentare Menajere – nepericuloase Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 08 80.900kg Depozitul de deşeuri menajere
Baterii Menajere – nepericuloase or Periculoase
Construcţie/ Operare/ Închidere
16 06 04 16 06 05\ 16 06 06*
1.557 kg Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate
Baterii cu electrolit acid şi plumb
Deşeuri speciale/baterii cu electrolit acid şi plumb - Periculoase
Construcţie/ Operare/ Închidere
16 06 01* 15 tone Depozitul temporar pana la valorificare in unitati specializate/ reciclare
Echipamente electrice şi electronice
Deşeuri speciale/deşeuri electrice şi electronice- nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
20 01 35, 20 01 36
462 kg Echipamentele operaţionale donate la diverse organizatii; cele nefuncţionale vândute colectorilor de deşeuri conform reglementarilor specifice
Deşeuri de explozibili Deşeuri de producţie – Periculoase
Operare 16 04 03* Cantităţi foarte reduse Depozitul exploziv
Deşeuri medicale Deşeuri speciale/deşeuri sanitare – Periculoase şi nepericuloase
Construcţie/ Operare/ Închidere
18 01 03* 18 01 04 18 01 09
390 kg Ambalare în containere speciale, transport la depozitul temporar de deşeuri periculoase şi incinerare
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
12
Cap. 1. Caracterizarea deşeurilor şi reziduurilor miniere
1.1. Roci sterile
Rocile sterile provin din lucrările miniere de deschidere şi descopertare a zăcământului
Cetej. Rocile sterile vor fi depozitate în doua halde:
1. Halda sterile Nord - va ocupa o suprafata de cca.32,6 ha şi va cantona o cantitate de
roci sterile de 48,7 milioane tone.
2. Halda sterile Sud - va ocupa o suprafata de cca.40,22 ha şi va cantona o cantitate de
material steril de 35,8 milioane tone.
Rocile sterile rezultate de la descopertarea zăcământului Cetej depozitate in cele doua
halde, sunt compuse in general dintr-un amestec eterogen de silicaţi, sulfuri, alumino-silicaţi,
calcită, sulfaţi, oxizi, etc.
In aceste depozite de sterile, datorita continutului în sulfuri, prin expunere la oxigenul
atmosferic se pot declanşa o serie de procese bio-geo-chimice care pot duce la producerea
drenajului rocilor acide- acidifierea haldelor.
Drenajul rocilor acide
a) Consideratii generale privind drenajului rocilor acide- acidifierea haldelor
Drenajul rocilor acide (ARD - Acid Rock Drainage) - are loc când aciditatea rezultată este
transportată de apă. Când sulfurile din minerale vin în contact cu apă şi oxigen încep să se oxideze,
prin oxidare ele produc sulfat, ioni de hidrogen şi metale dizolvate.
Principala sursă de toxicitate din drenajul acid este reprezentata de leşierea crescută a
metalelor, datorată solubilităţii mari a acestora şi a vitezei de transport a sulfurilor în condiţii
acide.
Sulfurile constituie numai o parte, din materialul depozitat in halde si iazuri, din acest
motiv dacă oxidarea sulfurilor are loc in materialul depozitat, acidul produs poate fi consumat
(neutralizat) prin reacţii de consumare în diverse grade, depinzând de mineralele consumatoare
de acid disponibile (carbonati, aluminosilicati).
Dacă carbonaţii sunt prezenţi în reziduul minier, pH-ul este în mod normal menţinut la
neutru, metalele dizolvate se precipită şi astfel nu sunt transportate în mediul înconjurător decat in
mică măsură.Dizolvarea alumino-silicaţilor nu poate să menţină în mod normal un pH neutru în
drenaj.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
13
Interacţiunea între oxidarea sulfurilor producătoare de acid şi dizolvarea consumatoare de
acid a mineralelor de protecţie determină pH-ul din apa interstiţială şi drenajul, care la rândul lui
influenţează mobilitatea metalelor.
Dacă mineralele de protecţie uşor disponibile sunt consumate, pH-ul poate scădea şi atunci
se va produce ARD.
Drenajul rocilor acide (eliberarea de ARD) prin eliberarea si transportul aciditatii în
apele de suprafaţă şi apele subterane deteriorează calitatea apelor receptoare şi conduce la o
serie de impacturi,cum ar fi:
- diminuarea alcalinităţii si acidifierea apelor;
- bioacumulării de metale;
- acumulării de metale în sedimente;
- efecte asupra habitatelor - eliminarea unor specii sensibile şi ecosisteme instabile.
Procesele chimice implicate în generarea şi consumul de acid sunt:
▪ Oxidarea sulfurilor (generarea de acid);
▪ Dizolvarea mineralelor tampon (consumul de acid).
► Oxidarea sulfurilor (generarea de acid)
Principalii factorii care influenţează rata de oxidare a sulfurilor sunt:
- pH-ul materialului;
- concentraţia oxigenului;
- temperatura;
- procesele galvanice între diferite sulfuri;
- activitatea bacteriană.
Alţi factori care influenteaza oxidarea sulfurilor sunt: suprafaţa disponibilă pentru oxidare,
determinată de granulaţia materialului, mineralogie, hidrologie şi disponibilitatea mineralelor
tampon.
Când sulfurile sunt expuse unei atmosfere oxidative şi umede, cum este cea din activitatea
minieră, încep să se oxideze (descompună, dizolve etc). Acest proces este exemplificat de oxidarea
piritei (FeS2) cu oxigen şi apă, conform reactiilor:
FeS2 + 7/2O2 + H2O → Fe2+ + 2SO42- + 2H+ (1)
FeS2 + 14Fe3+ + 8H2O → 15Fe2+ + 2SO42- + 16H+ (2)
Pentru menţinerea unei oxidări continue, oxigenul trebuie să fie alimentat din atmosfera
înconjurătoare, oxigenul e necesar si pentru oxidarea fierului feros la fierul feric, după reacţia:
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
14
Fe2+ + 1/4O2 + H+ → Fe3+ + 1/2H2O (3)
Fierul feric poate contribui la oxidarea sulfurilor (reacţia 2), sau se poate hidroliza şi
precipita sub formă de oxihidroxid feric (predominant la pH>3,5), după reacţia
Fe3+ + 2H2O ↔ FeOOH(s) + 3H+ (4)
Există indicaţii conform cărora trecerea ciclică a fierului în stările de oxidare feroasă şi
ferică este un proces cheie în facilităţile anaerobe de management al sterilului şi sedimentelor
miniere. Diverse studii au arătat însă că rata de oxidare totală a sulfurilor este dramatic redusă prin
aplicarea de bariere împotriva difuziunii oxigenului.
► Dizolvarea mineralelor tampon (consumul de acid)
Dacă mineralele tampon sunt imediat disponibile în steril sau piatră reziduală, acidul
produs prin oxidarea mineralelor sulfurice şi precipitatul de oxihidroxid de fier vor fi consumate
prin dizolvarea mineralelor tampon, ilustrată aici prin dizolvarea calcitului
CaCO3(s) + 2H+ → Ca2+ + CO2(g) + H2O (5)
Acidul mai este consumat prin dizolvarea altor minerale tampon, cum ar fi silicaţii de
aluminiu, dar de obicei la o rată scăzută, care nu poate ţine pasul cu producţia de acid rezultată din
descompunerea sulfurilor.
Consumarea acidului prin dizolvarea silicaţilor de aluminiu este ilustrată mai jos prin
dizolvarea feldspatului de potasiu:
KAlSi3O8(s) + H+ + 9/2 H2O → K+ + 2H4SiO4 + 1/2Al2Si2O5(OH)4(s) (6)
Caracteristicile drenajului rezultat depind de un număr de parametri precum:
- rata de infiltrare a apei meteorice;
- rata de evaporare;
- profilul oxigenului în depozit;
- înălţimea şi caracteristicile constructive ale depozitului de steril ;
- eterogenităţi în caracteristicile materialelor depozitate (mineralogie variabilă şi
gradul de tasare, etc)
Influenţa diverselor reacţii de imobilizare (precipitare şi absorbţie) poate fi semnificativă,
deoarece în mod normal apa infiltrată rămâne mult timp în depozit. Atât apa cât şi oxigenul sunt
necesare pentru a genera drenajul acid.
Generarea apei de drenaj ca o funcţie de interacţiunea între steril şi atmosferă este ilustrată
schematic în figura de mai jos
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
15
Precipitatii Evaporare
Apa subterana
b) Strategii disponibile de atenuare si prevenire a ARD (drenajului rocilor acide)
Cele mai Bune Tehnologii Disponibile (BAT-uri) – pentru a atenua sau preveni impactul
ARD -ului (drenajul acid al rocilor), recomanda urmatoarele metode:
� Depozitarea sub apă
� Tratarea chimică
� Amestecarea sterilului PAG (generator de aci) şi NPAG (neutralizator de acid)
� Acoperirile – cu sol, materiale sintetice, diferite substanţe şi amestecuri organice.
Alegerea metodei de prevenire a drenajului trebuie să ţină cont de următoarele :
▪ Depozitarea sub apă – In cazul rocilor cu potential de generare a acidităţii, depozitarea
sub apă este de obicei cel mai eficient mod de a preveni ARD şi de a reduce leşierea metalelor.
In acest caz însă locaţia de depozitare trebuie să rămână permanent inundată şi stabilă
din punct de vedere geotehnic.
▪ Tratarea chimică – Unde drenajul contaminat poate fi colectat, tratarea eficientă poate
preveni migrarea ARD, reduce concentraţiile de metal din aval şi previne impacturile off–site.
Datorită costurilor mari, producţiei secundare de steril (nămol de la tratare) şi cerinţelor
de întreţinere mari, tratarea chimică a drenajului este considerată în general o strategie de
ameliorare de ultim resort folosită numai dacă alte metode de ameliorare/prevenire nu sunt
fezabile.
▪ Amestecarea sterilului PAG şi NPAG - Amestecarea se referă la co-depozitarea de sterile
PAG cu materiale cu potenţial de neutralizare în exces (adică NPAG), in scopul de a crea un
O2 O2
Infiltratii
Scurgeri
Oxidare Alcalinizare
Precipitare
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
16
compus în care acidul produs de sterilele PAG este neutralizat de excesul de material cu potential
de neutralizare şi de drenajul alcalin de la materialele NPAG, cu o reducere consecutivă a
solubilităţii metalelor.
Exemplele de amestecare completă includ adausul de calcar sfărâmat într-o tulbureală de
steril sau când zonele intercalate de PAG şi NPAG din front devin intim amestecate pe durata
excavării. În aceste condiţii, sterilele PAG şi NPAG ar putea să fie excavate separat şi depuse în
halde de amestec.
Dezavantajele metodei amestecului de sterile PAG siNPAG, sunt:
- costul prohibitiv de manipulare a materialelor sau amendamentelor;
- incertitudinea tehnică – performanţa amestecului (sterilului compozit) va depinde de
interacţiunile proceselor geochimice şi hidrologice complexe, factori care sunt dificil de studiat.
▪ Acoperirile - Învelişurile proiectate pot fi utilizate pentru a reduce aprovizionarea cu
oxigen pentru oxidarea sulfurilor. Ele pot fi folosite şi pentru reducerea leşierii şi a încărcăturilor
contaminante rezultate de la infiltrarea ploilor şi de la topirea zăpezii.
Alegerea tipului de înveliş va depinde de gradul de reducere a infiltraţiei şi/sau de
pătrunderea de aer cerute pentru întrunirea cerinţelor de calitate la evacuare.
Acoperirile (învelişurile) pot fi construite dintr-o gamă largă de materiale: sol, materiale
sintetice, diferite substanţe şi amestecuri organice.
În plus faţă de proprietăţile învelişului, abilitatea unui sistem de acoperire de a intârzia
apariţia ARD sau de a permite respectarea obiectivelor mediului receptor va depinde de prezenţa
altor surse de aer şi drenaj şi de gradul de alterare apărut înainte de instalarea învelişului.
Eficienţa unui înveliş de limitare a pătrunderii oxigenului în reducerea evacuărilor de
metale va depinde de solubilitatea iniţială a sterilului şi de timpul când a fost amplasat covorul,
comparativ cu viteza de producere a produselor solubile de alterare.
1.1.1. Determinarea potentialului de generare a apei acide
Potentialul de generare a apelor acide de rocile sterile depozitate in haldele Nord si Sud, s-a
realizat prin următoarele determinări:
♦ identificarea principalelor minerale potential generatoare de acid respectiv a
mineralelor tampon şi a disponibilitatii acestora, prin determinarea compozitiei mineralogice
(litologice) şi fizico-chimice a rocilor sterile depozitate în halde;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
17
♦ determinarea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, prin
teste de levigare a rocilor sterile depozitate;
♦ evaluarea potentialului de generare a acidului prin teste statice şi cinetice care prezic
calitatea drenajului (teste ABA, Raport între NP/AR = potenţialul de neutralizare –NP
/potenţialului de producere alcalina-AP, testul de raportului de sulf, etc.).
► Caracterizarea mineralogica si fizico-chimica a rocilor sterile din haldele de la Certej
Materialul care se va depozita în halde va fi un amestec neomogen, atât din punct de vedere
granulometric cât şi petrografic. Granulometric, se va prezenta ca un amestec de bolovăniş cu
pietriş colţuros într-o masă nisipoasă şi argiloasă.
▪ Caracteristici litologice ale rocilor sterile din Haldele Nord si Sud vor fi asemănătoare
rocilor gazdă ale corpului de minereu ce va fi exploatat din zăcământului Cetej, care în principal
este un complex de roci sedimentare de vârstă cretacică şi roci vulcanice neogene.
Analiza compoziţiei petrografice a probelor prelevate şi analizate a pus în evidenţă
următoarele tipuri de roci:
- gresii cuarţoase si gresii silitice ;
- argilite marnoase ;
- argilite şistoase ;
- gresii arcoziene cuarţo-feldspatice grosiere ;
- argilite si marne ;
- roci splitice, diabaze ;
- andezite (andezite cuarţifere cu amfiboli şi biotit, andezite cu piroxeni);
- microbrecii mono-polimictice
- brecii.
Zăcământul Certej a fost împărtit în patru domenii în baza compoziţiei mineralogico-
chimice şi a răspunsului la testele metalurgice şi anume:
- Vest - Hondol;
- Central - Coranda;
- Intermediar - aria cuprinsa intre Cariera Certej si Dealu Grozii;
- Est - Dealu Grozii.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
18
Compozitia tipurilor de minereu din cele patru domenii este prezentata tabelar mai jos, prin
urmare si materialul (roca sterila) care se va depozita în haldele de steril va fi un amestec
neomogen cu compozitie asemanatoare rocii gazda din zona care se va exploata.
Tabelul nr. 1.1
Domeniu / Tipul de
minereu Roca gazda
Alterarea
dominanta
Andezit 85% Silicica 45%
Sedimentar Cr 3% Argilica 42%
Sedimentar Ng 7% Carbonatica 2%
Brecii polimictice 5% Potasica 4%
Vest
Minereu predom. piritos
Propilitica 7%
Andezit 22% Silicica 73%
Sedimentar Cr 39% Argilica 27%
Sedimentar Ng 17%
Central
Minereu cu telururi
+ pirita Brecii polimictice 22%
Andezit 14% Silicica 69%
Sedimentar Cr 48% Argilica 28%
Sedimentar Ng 10% Carbonatica 3%
Intermed.
Minereu piritos
+ telururi Brecii polimictice 28%
Andezit 50% Silicica 34%
Sedimentar Cr 13% Argilica 58%
Sedimentar Ng 22% Carbonatica 2%
Est
Minereu predom. piritos Brecii polimictice 15% Potasica 6%
▪ Caracteristicile fizico-chimice ale rocilor
Continuturile principalelor minerale a rocilor din zacamantul Certej variaza intre limitele prezentate in tabelul 1.2.
Tabelul nr. 1.2
Indicator Continut , (%) Indicator Continut , (%)
SiO2 51,32 - 64,14 Na2O 0,59 - 4,45 Al2O3 11,89 - 25,05 Fe2O 0,32 - 3,92 Fe2O3 0,00 - 9,28 TiO2 0,00 - 3,85 FeO 0,00 - 10,52 P2O5 0,00 - 0,67 MnO 0,00 - 1,00 CO2 0,00 - 2,20 MgO 0,11 - 5,90 S 0,00 - 0,78 CaO 1,09 - 9,62 H2O 0,03 - 5,83
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
19
Studiu geotehnic efectuat de laboratorul geotehnic al Catedrei de Mecanica Rocilor din
cadrul Univesitatii Tehnice Petrosani in colaborare cu SC CEPROMIN SA Deva, pe foraje
prelevate din perimetrul zăcământului Cetej din diferite tipuri de roci în amestec, au fost
determinate o serie de caracteristici: greutatea specifică aparentă (γ,gf/cm3) unghiul de frecare
internă (φ, 0) şi coeziunea (c, kgf/cm2), prezentate in tabelul urmator (Tab. nr. 1.3).
Tabelul nr. 1.3
Formaţiunea Greutatea
specifică aparentă
(γ,gf/cm3)
Unghi de frecare
internă
(φ, 0)
Coeziunea
(c, kgf/cm2)
Observaţii
Andezit 1,97-2,22 33-36 0,65-0,95
Argilite 1,68- 2,26 30-31 1.60-1,70
Formaţiuni brecifiate 1,91-2,20 20-26 0,63-0,80
Amestec 1,95 30-34 0,05-0,25 W=10-15%
Conglomerate 1,45 -2,30 31-33 2,15-2,35
Gresii 1,96 - 2,23 29-32 1,90-2,05
Complex pelitic 1,99-2,13 12-19 0,50-1,00 W=6-16%
Brecii mixte 1,82-2,26 19-25 0,35-0,80
Amestec 2,10 20-37 0,14-0,25 W=5-15%
Grohotiş de pantă 1,61-2,29 24-25 0,50-0,60 W=15%umed
17-22 0,40-0,50 W=20%f.umed
13-17 0,30-0,35 W=25%saturat
Amestec integral 1,69 22-35 0,70-1,40
▪ Caracteristici radiologice
În 2007 S.C. DEVA GOLD S.A. a comandat laboratorului REGA ENGINEERING S.R.L.
analizarea a patru mostre de minereu rezultat din carote din cele patru zone ale carierei (Central,
Est, Vest şi Intermediar). Din analizele efectuate rezultă că mostrele din cele patru amplasamente
nu prezintă contaminare radioactivă, conform NSR-01 tabel 2B.
Caracteristicile radiologice ale rocilor mineralizate si sterile din perimetrul Certej au fost
determinate in anul 2009, pe probe prelevate de S.C. DEVA GOLD S.A. Rezultatele obtinute la
determinarile valorii activitatii beta-globale realizate in cadrul Staţiei de radioactivitate a
Agentiei din Protectia Mediului Hunedoara sunt redate in Rapoartele de incercare urmatoare.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
20
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
21
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
22
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
23
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
24
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
25
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
26
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
27
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
28
Rezultate obtinute la determinarile efectuate la Statia de radioactivitate – APM
Hunedoara
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
29
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol: CP– DG -11
30
► Teste de levigare a rocilor
a) Teste de levigare a rocilor recoltate din perimetrul carierei Certej
Pentru determinarea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, si
încadrarea rocilor sterile în categoria de deşeu conform Ord. 95/2005 - care stabileşte valorile
maxime admise pentru indicatorii specifici levigatului pentru determinarea caracteristicilor
deşeurilor care pot fi acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri, s-au realizat teste de
levigare pe roci sterile extrase din toate cele patru domenii ale Carierei Certej.
Incercările de levigare efectuate in cadrul Laboratorului de analize fizico-chimice a
institutului SC CEPROMIN SA Deva în conformitate cu standardul SR EN 12457 – 2, sunt
prezentate in Tabelul nr.1.4.
Rezultatelor obtinute la testele de levigare a rocilor sterile indică incadrarea acestora in
categoria deseurilor nepericuloase.
Cantitătile de metale grele si compusi solubilizati la levigarea rocilor din cele patru
domenii ala Carierei - se încadrează în limitele admise de Ord. 95/2005 (pentru deseuri
nepericuloase - Tab. nr. 3.1), cu exceptia acidităţii şi cantităţii de cadmiu solubilizat din rocile
provenite din zona Estica, ce depăşeşte limitele normativului.
b) Teste de levigare a rocilor sterile depozitate in Haldele de roci sterile
Având în vedere că rocile sterile rezultate din lucrările de descopertare a zăcământului
Cetej, se vor depune in haldele Nord si Sud care sunt extinderi ale haldelor vechi existente –
rezultate în timpul exploatării carierei de MINVEST –Filiala Certej, deci cu continuturi similare
celor ce urmeaza a fi depozitate, au fost prelevate ca probe medii de steril din aceste halde.
Probele de roci sterile din prelevate din cele 2 halde vechi au fost analizate în cadrul
laboratorului INCD ECOIND –Bucureşti .
Metodele de analiză utilizate pentru caracterizarea probelor şi rezultatele încercărilor
efectuate sunt prezentate în Tabelul nr. 1.5.
Institutul ECOIND –Bucureşti a efectuat şi teste de levigare conf. Ord.95 MMGA /2005,
pentru determinarea caracteristicilor deşeurilor care pot fi acceptate în fiecare clasă de depozit de
deşeuri (inerte, nepericuloase, periculoase). Rezultatele testelor de levigare sunt prezentate în
tabelul 1.6.
SC
SA
CEPROMIN
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol:
CP– DG -
XX
31
Tabel nr. 1.4.
Concentratie (mg/kg substanta uscata)
Specificatie
pH
-ul
elu
atu
lui
Rez
idu
u
fix
.
CC
O-C
r
Su
lfa
ti
Clo
ruri
Cu Pb Zn Cd Fe Mn Ni Cr Co As
Cantitatea levigata din roca zona VEST (899792)
7,37 7640 39 4617,0 184,3 0,1 0,5 3,53 0,1 SLD 5,63 1,20 0,30 0,25 SLD
Cantitatea levigata din roca zona EST (899793)
4,56 2680 42 5917,6 156,0 3,1 2,4 13,27 2,0 4,56 5,39 6,15 1,50 1,80 0,05
Cantitatea levigata din roca zona INTERMEDIAR (899794)
6,90 3840 40 2518,4 163,1 SLD 0,05 9,21 0,05 SLD 7,19 0,95 0,05 0,25 0,02
Cantitatea levigata din roca zona CENTRAL (8997950
7,18 3400 43 2378,5 361,6 0,1 0,3 4,24 0,1 6,10 3,91 1,65 SLD 0,15 SLD
Media (cantitate levigata din roci zona VEST cu AMESTEC roci din zonele Est - Intermediar – Central)
6,87 5442 41 4227,5 202,4 0,68 0,78 6,43 0,47 2,87 5,54 2,22 0,46 0,55 0,019
CMA - conf. Ord. 95/2005 - Tabel nr. 3.1
pentru raport L / S = 10/ l
minim 6 60.000 - 20.000 15.000 50 10 50 1 - - 10 10 - 2,0
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
32
Metodele de analiză şi rezultatele încercărilor INCD ECOIND Tabelul nr. 1. 5
Valoare indicatori Nr.
crt. Indicator UM
Halda Nord Halda Sud Metoda de analiză
1 pH - 3 5,61 SR ISO 10390:99 2 Umiditate proba uscată % 1,82 2,52 SR ISO 11465:97 3 Sulfaţi mg/kg s.u 403 5206,36 SR ISO 11048:99 4 Sulfuri mg/kg s.u <20* <20* NI ECOIND 5 Zinc mg/kg s.u 330,74 1313,53 SR ISO 11047:99 6 Plumb mg/kg s.u 3238,50 1011,40 SR ISO 11047-99 7 Nichel mg/kg s.u < 0,08* 49,17 SR ISO 11047-99 8 Cupru mg/kg s.u 25,74 102,60 SR ISO 11047:99 9 Crom total mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* SR ISO 11047:99
10 Cadmiu mg/kg s.u 2,92 8,64 SR ISO 11047:99 11 Fier % s.u 3,02 4,374 SR ISO 13315 -96
12 Arsen mg/kg s.u 1,039 6,7 SR ISO 11047/99 + ISO 11969/96
13 Mangan mg/kg s.u < 0,08* 560,68 SR ISO 11047/99
14 Calciu mg/kg s.u < 0,02* 22.376 SR ISO 7980/97+ SR ISO 11466/99
15 Magneziu mg/kg s.u 45,43 5797,67 SR ISO 7980/97+ SR ISO 11466/99
16 Cobalt mg/kg s.u < 0,2* <0,2* SR ISO 11047/99
17 Sodiu mg/kg s.u 77 58,43 STAS 3223/2-80+ SR ISO 11466/96
18 Potasiu mg/kg s.u 2713 1569,14 STAS 3223/2-92+ SR ISO 114666/96
*) limita de determinare a metode
Rezultatele testelor de levigare roci sterile Tabelul nr. 1.6
Valoare indicatori
Raportul de levigare
L/S10 l/kg
Valori maxime admise (mg/kg s.u)
L/S – 10 l/kg
conf. Ord. 95/2005 Nr. crt.
Indicator UM
Halda
Nord
Halda
Sud Inerte Nepericuloase Periculoase
1 Reziduu filtrabil mg/kg s.u 880 8.740 4.000 60.000 100.000 2 Sulfaţi mg/kg s.u 399,10 5563,40 1.000 20.000 50.000 3 Cadmiu mg/kg s.u < 0,02* < 0,02* 0,04 1 5 4 Cr total mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* 0,5 10 70 5 Cobalt mg/kg s.u < 0,2* < 0,2* - - - 6 Cupru mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* 2 50 100 7 Nichel mg/kg s.u < 0,08* < 0,08* 0,4 10 40 8 Plumb mg/kg s.u < 0,2* 4,25 0,5 10 50 9 Zinc mg/kg s.u 9,144 82,71 4 50 200
10 Arsen mg/kg s.u 0,001 0,001 0,5 2 25 11 pH - 3,87 6,90 - - - *) limita de detecţie a metodei
În conformitate cu Ord. 95 MMGA /2005 pentru deşeurile periculoase care pot fi acceptate
în depozitele de deşeuri nepericuloase, pe lângă valorile limită ale levigatului, deşeurile granulare
trebuie să îndeplinească şi criteriul suplimentar privind valoarea indicatorului pentru pH, prezentat
în tabelul 1.7.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
33
Valoarea indicatorului pentru pH Tabelul nr. 7
Valoare indicator/Probă Nr.crt. Indicator
Halda Nord Halda Sud
Valoare limita conf.
Ord 95/2005
1 pH 3 5,61 minim 6
Din analiza rezultatelor obţinute prin compararea valorilor indicatorilor de calitate
determinaţi cu valorile prevăzute în Ord 95 MMGA /2005 – „ Stabilirea criteriilor de acceptare a
deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri” s-au
evidenţiat următoarele:
• Halda Nord indicatorii de calitate analizaţi:
- metalele (Cd, Cr total, Co, Cu, Ni, Pb, As), TDS şi sulfaţii se încadrează în valorile admise
pentru depozitele de deşeuri inerte;
- valoarea indicatorului Zn se situează în limita admisă pentru depozitele de deşeuri
nepericuloase;
- valoarea pH-ului probei granulare se situează se situează în limita admisă pentru depozitele
de deşeuri periculoase;
•••• Halda Sud indicatorii de calitate analizaţi:
- valoarea indicatorilor pentru următoarele metale :Cd, Cr total, Co, Cu, Ni, As se
încadrează în valorile admise pentru depozitele de deşeuri inerte;
- valoarea indicatorilor TDS, sulfaţi, Pb se situează în limita valorilor de calitate admise
pentru depozitele de deşeuri nepericuloase;
- valoarea indicatorului Zn se situează în limita admisă pentru depozitele de deşeuri
periculoase;
- valoarea pH-ului probei granulare se situează se situează în limita admisă pentru depozitele
de deşeuri periculoase.
Investigaţiile realizate in cadrul laboratorului ECOIND- Bucuresti demonstrează un
potenţial caracter periculos, al deşeurilor depozitate deja în cele 2 halde, datorită principal de
pH-ul acid al rocilor sterile şi de conţinutul mare de Zn în levigatul rezultat din rocile sterile din
Halda Sud.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
34
►Teste de evaluare a potentialului de generare a acidului
Pentru evaluarea potentialului de generare a acidului (ARD), au fost prelevate 141 probe din
zăcământ si rocile gazdă, care au fost expediate la ALS Chemex, Vancouver, unde pe baza
analizelor geochimice, testelor ABA si a testelor cinetice se va determina potentialul si daca exista
variatii semnificative in ceea ce priveste caracteristicile ARD ale rocilor din zăcământul Certej.
Un raport preliminar al rezultatelor obtinute pana in prezent indica faptul ca zacamantul
Certej prezinta campuri generatoare de ape acide si non –acide. Caracteristici net acide sau
proprietatile de neutralizare a diverselor roci par a fi in legatură cu continutul relativ de sulfuri si
capacitatile de neutralizare ce derivă din alterarea hidrotermală. Rocile contin minerale cu sulfuri
(in special pirita si marcazit) - care constituie principala sursa de aciditate, dar si faciesuri de
alterare hidrotermală carbonatică si propilitică datorită prezentei carbonatilor si calcitei - care
reprezintă principalele surse de neutralizare. Rocile oxidate de la slab la moderat, prezintă
proprietăti acide mai accentuate pe seama solubilizarii mineralelor cu carbonati si a conservarii
sulfurilor.
Rezultate preliminare indica faptul ca zăcământul Certej si rocile sale gazdă vor genera
aciditate, se pare că generarea de ape acide ar putea să nu se producă pe termen scurt, motiv pentru
care sunt necesare teste ABA suplimentare si urmărirea testelor de cinetică pentru întelegerea
zăcământului Certej in termenii ARD.
In prezent in perimetrul minier Certej - Sector I, specialisti de la DEVAGOLD –efectuează
pe loturi mari de roci, prelevate din forajele executate pe parcursul investigatiilor de explorare a
zăcământului Certej, teste statice si teste cinetice (potenţialul maxim de producere de acid a rocilor
testate-AP, cu potenţialul de neutralizare maximă-NP determinat, teste ABA, etc) - care vor prezice
calitatea drenajului probelor de rocă sterilă. Testele cinetice, ce se vor desfasura pe o perioadă de 1-
1,5 ani se vor finaliza cu un studiu complet prin care se vor identifica si cuantifica riscurile legate
de ARD si proiectarea măsurilor preventive necesare si de control ce trebuie luate in exploatare si
inchidere.
Datorita rezultatelor obtinute la evaluările geochimice, la testele de levigare si la testele
preliminare ARD care au indicat potenţialul rocilor sterile de a genera ape acide, la amenajarea
Haldelor de roci sterile s-au luat masuri prin care se va reduce mult posibilitatea generarii de ape
acide de pe amplasamentul acestora, si anume:
– asternerea unui strat de calcar pe fundamentul haldei;
– compactarea rocilor depuse;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
35
– colectarea si dirijarea apelor pluviale de pe suprafata haldelor pe canalele de garda
in afara perimetrului acestora, si epurarea celor acide.
1.2. Solul
Principalele tipuri de sol din zona Proiectului Certej sunt:
• Soluri brune luvice (luvic tipic, luvic pseudogleizat si sol brun luvic rodic);
• Sol brun eu-mezobazic;
• Sol brun acid (brun acid tipic si brun acid andic -in profilul solului sunt prezente
fragmente de andezit şi produse specifice provenite din alterarea andezitelor);
• Pseudorendzine - Sol format din alterarea marnelor-argilelor marnoase;
• Litosol: sol neevoluat, de grosime redusă, cca. 20 cm, după care urmează roca dură;
• Soluri aluviale.
Pe baza prospecţiunilor pentru soluri efectuate pe amplasamentul Proiectului Certej,
grosimea stratului de sol este estimată la o valoare care variază între 0,5 m – 2 m, fiind constituita
din 2 staturi:
- Sol vegetal,( fertil) – formatiunea cea noua, cu o dezvoltare superficiala de 0,20 – 0,40 m
constituit dintr-o materie argiloasa-nisipoasa in care sunt incluse fragmente de roci, rădăcini si fibre
de plante;
- Deluviu argilos – stratul inferior al solului (subsol) pana la stratul de baza, cu o grosime ce
variaza intre 0,20 – 2,0 m constituit din fragmente de roci stancoase, incluse intr-un liant argilos-
nisipos.
▪ Caracteristici fizico-chimice ale solului
Pentru determinarea caracteristicilor fizico-chimice s-au efectuat foraje si prelevari de probe
de sol din perimetrele unde se vor amplasa principalele facilitati ale Proiectului (Cariera Certej,
Haldele de roci sterile, Uzina de preparare si Iazurile de decantare).
a) Caracteristicile solului din perimetrul carierei Certej, haldelor de roci sterile si a uzinei
de preparare
Compozitia granulometrica a solului vegetal si principalele proprietati fizico/mecanice sunt
redate in Tabelul nr. 1.8 respectiv in Tabelul nr.1. 8 a.
Caracteristicile granulometrice si principalele proprietati fizico/mecanice ale subsolului
(deluviul argilos) sunt redate in Tabelul nr. 1.9 respectiv in Tabelul nr.1.9.a.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
36
Sol vegetal - Granulometrie Tabelul nr. 1.8
Limite de variatie (%) Diametrul particulelor
minime maxime
Argila (sub 0,005 mm) 23 47 Praf (0,005 - 0,05 mm) 13 37 Nisip (0,05 - 2 mm) 18 41 Pietris (2 - 20 mm) 2 33
Sol vegetal - Proprietati fizico/mecanice Tabelul nr.1.8. a
Limite de variatie (%) Specificatie U/M
minime maxime
Greutate specifica absoluta gf/cm3 2,21 2,49 Greutate specifica aparenta gf/cm3 1,49 1,91 Umiditatea naturala % 16,20 41,50 Porozitatea % 30,54 54,96 Indicele porilor - 0,44 0,99 Plasticitatea - Limita de curgere % 49,89 67,28 - Limita de framantare % 19,78 26,56 - Limita de plasticitate - 38,44 40,72 - Limita de consistenta - 0,74 1,00 Caracteristicile de rezistenta la forfecare - unghiul de frecare interna grade 7 28 - coeziunea kgf/cm2 0,25 1,12 - umiditatea de lucru % 15,54 31,24
Deluviu argilos - Granulometrie Tabelul nr.1. 9 Limite de variatie (%)
Compozitia granulometrica Min. Max.
Argila (sub 0,005 mm) 33 42 Praf (0,005 - 0,05 mm) 19 26 Nisip (0,05 - 2 mm) 19 25 Pietris (2 - 20 mm) 13 24
Deluviu argilos - Proprietati fizico/mecanice Tabelul nr. 1.9. a
Limite de variatie (%) Specificatie U/M
minime maxime
Greutate specifica absoluta gf/cm3 2,34 2,49 Greutate specifica aparenta gf/cm3 1,29 1,66 Umiditatea naturala % 12,37 17,62 Porozitatea % 39,57 54,96 Indicele porilor - 0,65 0,77 Caracteristicile de rezistenta la forfecare - unghiul de frecare interna grade 13 24 - coeziunea kgf/cm2 0,30 0,60 - umiditatea de lucru % 15 25
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
37
□ Caracteristicile chimice
Continutul de metale grele si pH-ul solurilor din perimetrele in care vor fi amplasate Cariera
Certej, haldele de roci sterile si uzina de preparare sunt prezentate in tabelul nr. 1.10.
Tabelul nr.1. 10
mg/kg substanţa uscata
Cd Co Cr Cu Fe Mn Ni Pb Zn
Denumirea
probei/loc de
provenienta
pH
min max min max min max min max min max min max min max min max min max
Soluri -
Perimetrul
carierei Certej 3,75
-5,9
5
6 18 7 25 15 110 24 135 2613 4700 760 2743 12 158 54 1600 70 670
Soluri -
perimetrul
Haldei Nord 5,44
-6,7
0
7 10 12 20 SLD 110 15 48 - - 975 1056 22 96 72 75 94 125
Soluri -
perimetru
Halda Sud 6,70
-8,0
6
SLD 12 SLD 9 10 17 10 78 1967 4391 841 1683 SLD 31 50 350 140 190
Zona
Uzina prep
6,20
-7,2
8
SLD SLD 5 14 15 28 4 41 110 1450 750 1600 16 32 sld sld 38 120
Valori de referinta conform Ordinului MAPPM 756/97
Valori normale 1 15 30 20 - 900 20 20 100
folosinţa sensibila 3 30 100 100 - 1500 75 50 300
Prag de
alerta folosinţa mai
puţin sensibila
5 100 300 250 - 2000 200 250 700
folosinţa sensibila 5 50 300 200 - 2500 150 100 600
Prag de
intervenţie folosinţa mai
puţin sensibila
10 250 600 500 - 4000 500 1000 1500
SLD - sub limita de detectie
Datele din tabelul de mai sus reprezinta o compilare a investigatiilor efectuate de institute de
cercetare si /sau firme care au efectuat evaluari a calitatii mediului in perimetrul Certej in perioada
anilor 2000 - 2006.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
38
□ Caracteristicile radiologice
În anul 1999 S.C. CEPROMIN S.A. Deva a întocmit „Studiu de impact asupra mediului
înconjurător” pentru „Documentaţia necesară obţinerii licenţei de exploatare pentru perimetrul
minier Certej”, in cadrul studiului s-au efectuat determinari ale radioactivităţii beta-globale pe probe
de sol recoltate din perimetrul Carierei Coranda – Certej. Valorile obţinute pentru aceste
determinări sunt redate în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 1.11
Nr. crt.
Punctul de determinare Materialul de analizat
Valoarea medie anuală
Bq/g
Valoarea determinată
Bq/g
Depăşire Bq/g
1 Cariera Coranda sol 0,48 0,32 - 3 Funicular nr. 2 cariera Coranda sol 0,48 0,81 0,33 4 Cariera Coranda 40 – 50m sol 0,48 0,63 0,15
In anul 2009 caracteristicile radiologice ale solului din perimetrul Certej au fost determinate
in cadrul Staţiei de radioactivitate a Agentiei din Protectia Mediului Hunedoara.
Rezultatul activitatii beta- globala pe proba prelevata din perimetrul Bocsa Mare (incinta
viitoarei Uzine de preparare) sunt redate in Raportul de incercare nr. 02/27.07.2009, prezentat mai
jos.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
39
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
40
b) Caracteristicile solului din perimetrul iazurilor de decantare
Iazurile de decantare sterile flotaţie (iazul decantare nr. 1) respectiv sterile cianuraţie (iazul
de decantare nr.2 – iazul CIL) vor fi amplasate pe Valea Măcrişului şi afluenţi ai acesteia. Sondajele
geotehnice executate pe amplasamentele viitoarelor iazuri de decantare au idententificat
urmatoarele formaţiuni:
Iazul sterile flotatie
- sol vegetal cu grosimi de maxim 0,20 m;
- deluviu cu fragmente de rocă cu grosimi cuprinse între 0,10-1,60 m;
- andezit alterat la adâncimi de până la - 1,90 m.
Iazul sterile CIL
- Solul vegetal este formaţiunea cea mai nouă din perimetru, are o dezvoltare superficială de
max 0,20m (pe versanţi) sau lipseşte ( pe firul văilor şi pe versanţii unde apare la zi andezitul sau
există grohotiş de pantă).
- Deluviu nisipos prăfos cu fragmente de rocă, cu grosimi cuprinse între 0,00-1,70 m
- Roca de bază este reprezentată prin andezite în general proaspete.
Compozitia granulometrica a solului vegetal si principalele proprietati fizico/mecanice sunt
redate in Tabelul nr. 1.12
Sol vegetal Tabelul nr. 1.12
Limite de variatie Specificatie U/M
minime maxime
Diametrul particulelor
Argila (sub 0,005 mm) % 28 45 Praf (0,005 – 0,05 mm) % 20 28 Nisip (0,05 – 2 mm) % 43 60 Greutate specifica absoluta gf/cm3 1,84 2,13 Umiditate naturala % 14 40
Continutul de metale grele si pH-ul solurilor din perimetrele propuse pentru amplasarea
viitoarelor iazuri de decantare se situeaza in limitele de concentratii prezentate in Tabelul nr.1.10 –
rubrica Soluri din perimetrul Haldei Nord.
Solul vegetal de pe amplasamentele unde se vor construi principalele obiecte ale proiectului
Certej ( Cariera, Haldele de roci sterile, Uzina de preparare si Iazurile de decantare), se va decapa si
se va depune în haldele de sol vegetal, urmând a fi utilizat la ecologizarea terenurilor în faza de
închidere.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
41
► Teste de levigare a solurilor
Pentru stabilirea caracteristicilor solurilor şi încadrarea lor în categoria de deşeu, conform
Ordinul nr. 95 MMGA/2005, în laboratorul institutului ECOIND Bucuresti s-au efectuat teste de
levigare pe soluri din perimetrul Certej.
Ordinul nr.95 al MMGA/2005 - stabileşte valorile maxime admise pentru indicatorii
specifici levigatului pentru determinarea caracteristicilor deşeurilor care pot fi acceptate în fiecare
clasă de depozit de deşeuri (inerte, nepericuloase, periculoase).
Testele de levigare s-au efectuat pe 2 probe de sol recoltate din perimetrul actualei Halde
Sud (S2 HS-din interiorul haldei şi S6S din exteriorul haldei) care au fost analizate şi din punct de
vedere al caracteristicilor agrochimice (pH, humus, azot) şi al continutului de metale grele, sulfati,
şi sulfuri. Rezultatele obtinute la testele de levigare sunt prezentate în Tabelul 1.13, comparativ cu
limitele maxime admise pentru indicatorii specifici levigatului care pot fi acceptate în fiecare clasă
de depozit, iar rezultatele analitice ale caracteristicilor agrochimice compozitiei probelor sunt redate
în Tabelul 1.14. Tabel nr.1.13
Valoare indicatori
Raportul de levigare
L/S10 l/kg
Valori maxime admise
(mg/kg s.u)
L/S – 10 l/kg
conf. Ord. 95 MMGA/2005
S2 HS S6 S
Nr.
crt. Indicator UM
0-10 cm 30-40 cm 0-10cm 30-40 cm Inerte Nepericuloase Periculoase
1 Reziduu filtrabil
mg/kg s.u 680 780 600 540 4.000 60.000 100.000
2 Sulfaţi mg/kg s.u 181 391 238,6 226,3 1.000 20.000 50.000 3 Cadmiu mg/kg s.u <0,02* <0,02* <0,02* <0,02* 0,04 1 5 4 Cr total mg/kg s.u <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* 0,5 10 70 5 Cupru mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* <0,08* 2 50 100 6 Nichel mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* <0,08* 0,4 10 40 7 Plumb mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* 0,5 10 50 8 Zinc mg/kg s.u <0,02* <0,02* <0,02* <0,02* 4 50 200
9 Arsen mg/kg s.u <0,001* <0,001* <0,001* <0,001* 0,5 2 25
10 Mangan mg/kg s.u <0,08* 1,725 2,062 <0,08* - - - 11 pH - 5,65 5,77 5,50 5,71 - - -
*) limita de detecţie a metodei
Din analiza calităţii levigatelor şi compararea valorilor indicatorilor de calitate determinaţi cu
valorile prevăzute în Ord 95 MMGA /2005 privind „ Stabilirea criteriilor de acceptare a deşeurilor
la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri” s-a evidenţiat faptul
că pentru levigatele rezultate din testarea probelor de sol (S2HS, S6 S- din perimetrul Haldei Sud)
indicatorii de calitate analizaţi se încadrează în valorile limită admise pentru deşeuri inerte, dar
se semnalează şi potenţialul de generare a unor levigate cu pH acid.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
42
Rezultatele investigaţiilor analitice pentru probele recoltate din perimetrul Haldei Sud Tabelul nr. 1.14.
Indicativ proba/
adancime(cm) pH
Humus
%
Subst.
uscata
Fe tot
%
Nkj
% s.u.
Sulfati
SO42-
Sulfuri
S2-
Cr tot.
mg/kg
s.u.
Zn
mg/kg
s.u.
Ni
mg/kg
s.u.
Cu
mg/kg
s.u.
Pb
mg/kg
s.u.
Cd
mg/kg
s.u.
Mn
mg/kg
s.u.
Co
mg/kg
s.u.
As
mg/kg
s.u.
S2HS (0-10) 4,64 0,81 96,77 3,47 0,256 318,92 55,67 19,30 329,15 37,75 41,66 51,24 2,47 2271,12 18,23 15,45
S2HS (30-40) 4,16 0,19 94,46 3,76 0,154 348,68 43,52 <0,1* 324,67 36,76 42,8 42,8 2,27 2208,96 18,34 21,23
S6S (0-10) 6,03 0,74 94,14 2,67 0,272 1040,40 62,98 <0,1* 195,94 21,05 41,39 127,93 <0,01* 2247,11 17,97 19,45
S6S (30-40) 5,84 0,72 97,20 2,66 0,168 1125,80 42,06 <0,1* 207,57 <0,08* 54,85 322,73 1,85 4710,55 <0,2* 16,32
Ord.756/1997 - ‘’Reglementări privind evaluarea poluării mediului’’- valorile limită prevazute pentru soluri folosinta sensibila 2000 200 100 300 75 100 50 3 1500 30 15
Prag de alerta folosinta mai putin sensibila 5000 400 300 700 200 250 250 5 2000 100 25
folosinta sensibila 10000 1000 300 600 150 200 100 5 2500 50 25 Prag de interventie
folosinta mai putin sensibila 50000 2000 600 600 500 500 1000 10 4000 250 50
* limita de detectie a metodei de determinare
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
43
1.3. Sterile de procesare
Sterilele de procesare rezultă în urma procesului de extracţie a metalelor preţioase din minereul
extras din Cariera Certej si prelucrat în Uzina de preparare.
Din procesul tehnologic vor rezulta două categorii de sterile:
- steril de la flotarea minereului;
- steril de la cianurarea concentatului aurifer oxidat.
Metodele de preparare a minereului de Certej sunt BAT si cuprind doua etape:
- etapa I - Flotarea minereului - aplicată pe toata perioada de procesare a minereului, cu
obtinerea unui concentrat aurifer si a unui steril de flotare;
- etapa II - Leşierea oxidativă (procedeu Albion) urmată de cianurarea (leşiere CIL)
concentratului oxidat şi recuperarea electrolitică a aur şi argintului eluat de pe carbune -
şi turnare lingouri de aliaj Dore, tehnologie aplicată din al treilea an de producţie.
Sterilele rezultate din procesarea minereului şi a concentratului aurifer, se prezintă sub formă de
tulbureli sterile, care sunt dirijate la iazurile de decantare după o prelabilă îngroşare şi, în cazul sterilului
de cianurare, după denocivizare - cu metabisulfitul de sodiu / aer (procedeul INCO).
Apele limpezite rezultate din îngroşătoarele de sterile, unde prin decantare o parte din apa de
procesare este separată de fracţia solidă, vor fi recirculate in fluxul de preparare.
Cantitatile de sterile de procesare generate sunt:
♦ steril de flotare : 25.856 mii tone
♦ steril de cianurare: 4.409 mii tone
► Caracteristici fizico-chimice ale sterilelor
a) Caracteristici fizico-chimice ale sterilelor de la flotatie
Sterilul de flotatie va fi depozitat în iazul de decantare sterile flotaţie (iazul de decantare nr.1),
amplasat pe Valea Măcriş – amonte de Cariera si de Halda Nord.
Sterilul tehnologic rezultat din flotaţie este constituit dintr-un amestec de particule minerale
solide şi apă industrială.
Faza solidă a amestecului, reprezintă 60% din amestec si are:
• granulaţia de 80% sub 147 microni;
• greutatea specifică (medie) de 2,7 t/m3
Compozitia sterilelor rezultate de la flotaţie diferă funcţie de zona de provenienţă a minereului
prelucrat - tipurile de minereu din cele patru domenii ale Carierei Certej (Vest, Central, Intermediar si
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
44
Est ) diferă funcţie de caracteristicile rocilor gazdă din fiecare domeniu. Principalele roci gazdă, tipul şi
gradul de alterare au fost prezentate anterior in tabelul nr. 1.1, pe fiecare din cele 4 domenii ale Carierei.
In tabelele urmatoare sunt prezetate conţinuturile principalelor elemente componente ale
sterilelor de flotaţie rezultate la diversele teste experimentale efectuate in laboratoare din Grecia
(Hellas), Romania (Cepromin) şi analizate in laboratoarele respective precum şi în laboratoarele
ECOIND -Bucuresti , SGS Lakefield si CEPROMIN - Deva.
Tabel nr. 1.15 Ape de pe sterile flotatie
(Analize efectuate in Grecia - anul 2006, imediat dupa testele de flotatie)
Domeniu de provenienta minereu prelucrat Element UM
Intermediar West Central East
pH 7,40 3,76 5,32 2,65
Pb mg/l 0,245 0,789 0,093 0,5660
Ni mg/l 0,584 0,450 0,167 0,8540
Cu mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 2,6300
Zn mg/l 42,400 19,000 4,720 25,1000
Fe mg/l 1120,000 804,000 398,000 1180,0000
Mn mg/l 222,000 153,000 73,700 43,1000
Cr mg/l 0,924 0,814 0,298 1,3500
Cd mg/l 0,312 0,189 0,078 0,3470
Al mg/l 6,550 88,900 0,119 138,0000
As mg/l < 0,01 < 0,01 < 0,01 23,8000
Ba mg/l 0,088 0,041 0,036 0,0630
Be mg/l 0,005 0,012 < 0,005 0,0200
Bi mg/l 0,357 0,214 < 0,005 0,2610
B mg/l 2,070 1,300 0,842 2,2400
Ca mg/l 494,000 525,000 528,000 313,000
Co mg/l 0,158 0,144 < 0,005 0,2430
Li mg/l 3,730 3,060 1,530 4,3700
Mg mg/l 512,000 179,000 219,000 45,300
Mo mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 < 0,005
K mg/l 64,30 82,60 54,10 109,00
Se mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 < 0,005
Sr mg/l 7,780 6,390 3,050 7,460
Tl mg/l < 0,005 < 0,005 < 0,005 < 0,005
Ti mg/l 0,002 < 0,005 < 0,005 < 0,005
V mg/l 0,183 0,356 0,067 0,4080
Na mg/l 45,200 27,900 48,900 48,500
Sb mg/l 0,103 0,073 0,025 0,0790
SO4 mg/l 162,17 551,050 2677,000 3841,10
T.S.S. mg/l 10,8 23,200 32,800 50,40
T.D.S. mg/l 292,000 883,400 4596,000 6578,00
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
45
In tabelele nr. 1.16 si nr.1. 16.a. sunt prezentate continuturile sterilelor de flotatie obtinute la
testele efectuate in Grecia, analizate in laboratorul ECOIND – Bucuresti, in anul 2007.
Tabel nr. 1.16
Continuturi steril de flotatie – fractia solida
Nr
crt Incercare
executata
UM
899816
WEST
899817
EAST
899818 INTERMEDIAR
899819
CENTRAL
1 pH - 3,63 3,14 5,59 6,01 2 Cloruri % 0,015 0,019 0,021 0,018 3 Sulfati % 0,808 0,150 0,940 0,880 4 Sulfura % 0,002 0,002 < 0,002 0,004 5 Azotati % 0,052 0,008 0,034 0,017 6 Amoniu % 0,013 0,025 0,011 0,014 7 Zinc % 0,006 0,013 0,013 0,039 8 Plumb % 0,012 0,015 0,006 SLD 9 Nichel % < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4
10 Cupru % < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 < 0,08x10-4 11 Crom total % < 0,1 x10-4 < 0,1 x10-4 < 0,1 x10-4 < 0,1 x10-4 12 Cadmiu % < 0,02x10-4 < 0,02x10-4 < 0,02x10-4 < 0,02x10-4 13 Fier total % 0,665 0,524 0,73 0,5067 14 Mangan % 0,016 0,006 0,171 0,075 15 Arsen % 0,002 0,004 0,004 0,001 16 Mercur % 0,2x10-4 0,14x10-4 0,13x10-4 < 0,1 x10-4 17 Molibden % <2x10-4 <2x10-4 <2x10-4 <2x10-4 18 Titan % 0,005 0,006 0,007 0,008 19 Bariu % 0,084 0,095 0,077 0,045 20 Calciu % 0,206 0,006 0,525 0,626 21 Magneziu % 0,024 0,008 0,114 0,132 22 Cobalt % < 0,2x10-4 < 0,2x10-4 < 0,2x10-4 < 0,2x10-4 23 Potasiu % 0,148 0,123 0,070 0,082 24 Vanadiu % 0,007 0,006 0,009 0,008 25 Sodiu % 0,007 0,007 0,006 0,007
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
46
Tabel nr. 1.16.a .
Continuturi - Apa limpezita de pe steril flotatie Nr
crt
Incercare
executata
UM
899816
WEST
899817
EAST
899818
INTERMED.
899819
CENTRAL
1 pH - 2,56 2,40 3,03 4,42 2 CCOCr mgO2/l 167,2 149,2 206,8 352 3 Cloruri mg/l 16,93 20,41 18,61 18,95 4 Sulfati mg/l 4132 5420,19 5489 4089,89 5 Sulfuri mg/l < 0,02 < 0,02 < 0,02 < 0,02 6 Azotati mg/l 1,51 < 0,05 0,07 < 0,05 7 Azotiti mg/l 0,24 < 0,05 0,19 < 0,05 8 Amoniu mg/l 0,39 0,55 0,82 0,83 9 Materii in
suspensie
mg/l 787 1981 636 2768
10 Reziduu filtrabil
mg/l 4662 5996 7538 4962
11 Substante extractibile
mg/l < 20(4) < 20(2,6) < 20(1,2) < 20(2,8)
12 Zinc mg/l 26,59 40,24 35 17,75 13 Plumb mg/l 0,19 0,32 0,26 0,39 14 Nichel mg/l 0,87 1,6 0,81 0,40 15 Cupru mg/l 4,48 2,91 < 0,003 < 0,003 16 Crom total mg/l 0,14 0,49 < 0,005 < 0,005 17 Cadmiu mg/l 0,08 0,23 0,04 0,03 18 Fier total mg/l 190,35 466 615,75 279,37 19 Mangan mg/l 139,25 79 266,12 129,5 20 Arsen mg/l <0,026x10-3 0,95 < 0,026x10-3 < 0,026x10-3 21 Mercur mg/l <1 <1 <1 <1 22 Molibden mg/l <0,005 <0,005 <0,005 <0,005 23 Titan mg/l <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 24 Aluminiu mg/l 71,78 157 3,25 15,44 25 Bariu mg/l 0,98 0,18 0,20 1,17 26 Calciu mg/l 231 134,5 368,5 272,87 27 Magneziu mg/l 138 57,2 590,7 350 28 Cobalt mg/l 0,41 0,52 0,3 0,17 29 Potasiu mg/l 27,55 21,07 55,2 60,1 30 Vanadiu mg/l <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 31 Sodiu mg/l 39,75 37,25 46,9 53,01
In Tabelele nr. 1.17 si nr. 1.17.a, sunt prezentate conţinuturile sterilelor de flotaţie - fracţia solidă
respectiv fracţia lichidă ( apa limpezită), rezultate de la teste de flotaţie efectuate în Grecia şi analizate
în laboratorul SC CEPROMIN SA Deva în luna noiembrie 2006.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol:
CP– DG -11
47
Rezultatele analizelor efectuate in laborator CEPROMIN - Deva. pe sterile de flotaţie obţinute la testele de flotaţie efectuate in Grecia
Steril flotatie – Fractia solida Tabel nr. 1.17
Rezultatul analitic pentru elementele S
iO2
Al 2
O3
FeO
Mg
O
Ca
O
Pb
Cd
Fe
Cu
Zn
Mn
Hg
Fe 2
O3
S
As
Mo
TiO
2
Ni
Cr
Denumirea probei/
Domeniu de
provenienta al
minereului supus
flotatiei
%
Steril flotatie – Vest 66,45 14,33 0,04 0,554 1,052 0,014 0,0004 0,616 0,0033 0,0097 0,019 Sld 0,835 1,12 0,0075 Sld 0,55 0,075 0,011
Steril flotatie – Est 69,56 14,27 0,04 0,757 0,631 0,0185 0,0004 0,482 0,0018 0,014 0,009 0,0068 0,644 0,887 0,011 Sld 0,66 0,028 0008
Steril flotatie - Intermediar 70,72 13,05 0,04 0,757 1,750 0,015 0,0005 0,798 0,0025 0,025 0,180 Sld 1,096 2,282 0,037 Sld 0,72 0,038 0,006
Steril flotatie - Central 75,42 11,78 0,04 1,059 1,613 0,008 0,0004 0,479 0,0021 0,035 0,062 Sld 0,638 0,921 0,024 Sld 0,65 0,015 0,005
Steril flotaţie – Fracţia lichidă Tabel nr. 1.17.a
Concentratie (mg/l)
Denumire proba pH
Mo
Rez
idu
u
fix
.
Su
lfa
ti
CC
O-C
r
Clo
ru
ri
Cu
Pb
Zn
Cd
Mn
Fe
Ni
Cr
Ca
2+
Mg
2+
NO
3
NO
2
Su
lfu
ri
NH
4
Hg
Ex
tracti
bil
e
As
Apa limpezită de pe steril flotatie – Vest
3,85 0,0062 6916 4154,5 280 21,27 2,41 0,17 25,71 0,082 173,75 680,16 0,618 0,103 540 206,5 32,03 SLD SLD 2,81 0,91 19 SLD
Apa limpezită de pe steril flotatie – Est
2,62 0,0113 9044 5348,6 348 42,54 2,25 0,945 42,15 0,181 80,62 1161,73 1,266 0,867 412 140,9 39,97 SLD SLD 3,35 0,61 41 1,65
Apa limpezită de pe steril flotatie - Inter.
4,31 0,0123 9076 5543,7 288 48,21 0,012 0,14 35,65 0,031 246,25 876,72 0,663 SLD 584 592,9 32,03 SLD SLD 2,32 SLD 53 SLD
Apa limpezită de pe steril flotatie - Central
4,79 0,0041 6428 3987,4 332 22,78 0,008 0,10 40,42 0,015 124,37 471,41 0,201 SLD 408 478,7 19,62 SLD SLD 0,44 SLD 39 SLD
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
48
Rezultatele din tabelele nr.1.16.a. si nr.1.17.a. (apa limpezita) indică valori comparabile a concentraţiei principalilor indicatori chimici, diferenţele înregistrate la o serie de indicatori cum ar fi - Fe, Ca, Mg, reziduu fix, datorandu-se momentului cand au fost efectuate analizele (diferenta de 2 - 3luni) – perioadă în care unele elemente au precipitat.
►Caracteristicile sterilului rezultat de la flotaţie variază după cum se observă din tabelele de
mai sus datorită compozitiei diferite a minereului din cele patru domenii ale zăcămȃntului din
Cariera Certej ( Vest, Central, Intermediar si Est).
In urma tuturor testelor si analizelor efectuate s-au stabilit limitele de continuturi a indicatorilor
calitativi din sterilele care vor rezulta de la flotarea minereului din Cariera Certej, valorile
conţinuturilor din sterilele ce vor fi depozitate in iazul de decantare sterile de flotaţie, sunt prezentate
in Tabelul nr.1.18. (fracţia solidă respectiv fracţia lichidă).
Tabel nr. 1.18
Indicator chimic
analizat
Continuturi, (%) steril de flotatie
(fractia solida)
Indicator chimic
analizat
Continuturi, (mg/l) steril de flotatie - (fractia lichida)
Apa limpezita de pe steril SiO2 63,83 - 71,66 pH (unit. pH) <5 – 7,30
Al2O3 13,15 - 15,04 Rezid. fix 564 - 7612
FeO 0,04 -0,16 Amoniu 2,17 - 2,80
MgO 0,55 - 1,21 CCO-Cr 16 - 17
CaO 1,10-1,753 Sulfati 389,7 - 4998
Pb 0,014-0,051 Cloruri 21 – 38,32
Cd 0,0004 - 0,0009 Cu 0,0017 – 2,41
Fe 0,58 - 2,770 Pb 0,03 - 0,45
Cu 0,002 - 0,017 Zn 0,82 - 39,7
Zn 0 ,009 - 0,040 Cd 0,002 - 0,086
Mn 0,019 - 0,222 Fe 13,38 - 869
Hg Sld -0,0004 Mn 17,95 - 173
Fe2O3 0,78 – 3,78 Ni 0,164 - 0,76
S 0,87 - 1,31 Cr 0 - 0,34
As 0,007 - 0,052 As sld
Mo sld Hg sld
TiO2 0,554 -0,694 Ca 120 - 540
Ni 0,023 - 0,075 Mg 68 - 380
Cr 0,006 - 0,011 Sulfuri sld
Mo 0 - 0,094
Subst. extractibile 3 - 40
Azotiti sld
Azotati 3,74 - 32
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
49
► Incadrarea sterilului de flotatie in categoria de deseu
Teste de levigare
Pentru determinarea gradului de solubilizare a metalelor grele si altor compusi toxici, si
încadrarea sterilelor de flotatie ca deşeu acceptat intr-o anumita clasă de „ depozit de deşeuri”- conform
Ord. 95/2005, s-au realizat teste de levigare a sterilelor de flotaţie.
Testele de levigare s-au efectuat pe sterile de flotaţie provenite din prelucrarea minereurilor
extrase din toate cele patru domenii ale Carierei Certej, încercările realizându-se în conformitate cu
standardul SR EN 12457 - 2.
In tabelul nr. 1.19 - sunt redate rezultatele obtinute in urma Testelor de levigare efectuate la
SGS Lakefiel in anul 2006 (Extras din LR Report: CA 10256-jun06-Project:CARL-10476-006)
Tabel nr.1.19
Cantitate levigata de pe steril flotatie/ domeniu provenienta minereu prelucrat
Indicator
analizat UM
Valori limita
admise
Ord. 95.2005
Tab. 3.1. Central West Est Interm.
Floruri mg/kg 150 2,9 1,1 1,1 8,1 Cloruri mg/kg 15.000 <20 <20 <20 <20 Sulfati mg/kg 20.000 390 430 370 710 Arsen mg/kg 2 0,159 0,29 1,79 0,598 Bariu mg/kg 100 0,453 0,439 0,635 0,328 Cadmiu mg/kg 1 <0,0006 0,0009 0,0061 <0,0006 Crom mg/kg 10 <0,003 <0,003 0,005 <0,003 Cupru mg/kg 50 0,023 0,044 0,038 0,019 Mercur mg/kg 0,2 <0,1 <0,001 <0,1 <0,1 Molibden mg/kg 10 0,253 0,0936 0,0731 0,1 Nichel mg/kg 10 0,017 0,029 0,016 0,016 Plumb mg/kg 10 0,0133 0,0172 0,0049 0,0013 Stibiu mg/kg 0,7 0,0269 0,661 0,82 0,782 Seleniu mg/kg 0,5 <0,03 <0,03 <0,03 <0,03 Zinc mg/kg 50 0,046 0,043 0,088 0,022 pH unit. pH minim 6 7,32 7,42 7,14 7,30
Rezultate de testelor de levigare indica incadrarea sterilelor de flotaţie în categoria
deşeurilor nepericuloase.
Pentru estimarea calităţii apei stocate în iazul TMF s-au realizat de către INCD ECOIND teste
de levigare pe sterilele (faza solida) din tulburelile rezultate la testele de flotaţie.
Rezultatele sunt prezenţate în tabelul nr. 1.19a şi au evidenţiat un pH acid şi un conţinut
semnificativ de sulfaţi.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
50
Tabelul nr. 1.19a
Levigate steril de flotaţie fractia solida/ Valoare determinata Nr.
crt
Incercare
executata UM 899816
WEST
899817
EAST
899818
INTERMEDIATE 899819 CENTRAL
1 pH - 3,75 3,31 6,97 4,11 2 Cloruri mg/kg su 75,5 75,5 56,6 37,7 3 Sulfati mg/kg su 6444 2522,4 5580 6678,6 4 Zinc mg/kg su 14,65 17,58 4 2 5 Plumb mg/kg su <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* 6 Nichel mg/kg su <0,04* <0,04* <0,04* <0,04* 7 Cupru mg/kg su <0,03* <0,03* <0,03* <0,03* 8 Crom total mg/kg su <0,05* <0,05* <0,05* <0,05* 9 Cadmiu mg/kg su <0,01* <0,01* <0,01* <0,01*
10 Arsen mg/kg su 0,175 10,44 0,06 0,000026
In cursul anului 2007 au fost realizate atât în Grecia cât şi la Cepromin o alta serie de teste de
flotaţie în faza pilot pe sterilele provenite din cele patru domenii ale zacamintelor (Vest, Est, Central,
Intermediar).
Rezultatele testelor de levigare efectuate pe sterilele (faza solida) din tulburelile formate la
testele de flotaţie în faza pilot (prezenţate în tabelele 1.19b teste de flotaţie Hellas Grecia şi 1.19c teste
de flotaţie Cepromin) au evidenţiat urmatoarele:
Tabelul 1.19b - Teste de flotaţie Hellas Grecia
Valoare determinată
raportul de levigare L/S- 10 l/kg domeniu provenienţă minereu prelucrat
Nr. crt
Incercare executată
U.M.
899816
WEST
899817
EST
899818
INTERM.
899819
CENTRAL
Metoda de analiza
1 pH - 3,44 3,56 5,12 6,44 SR ISO 10523/1997 2 Cloruri mg/kg s.u 86 241 51,6 53 SR ISO 9297:2001 3 Sulfaţi mg/kg s.u 3777,5 1843,5 15390,1 3209,7 STAS8601/70 4 Zinc mg/kg s.u 10,9 7,8 10,3 7,2 SR ISO 8288:2001 5 Plumb mg/kg s.u <0,2* <0,2* 1,32 <0,2* SR ISO 8288:2001 6 Nichel mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* 2,3 SR ISO 8288:2001 7 Cupru mg/kg s.u 5,4 3,3 <0,08* <0,08* SR ISO 8288:2001 8 Cr total mg/kg s.u <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* SR ISO 9174:1998
9 Cadmiu mg/kg s.u <0,02* 0,14 0,167 <0,02* SR ISO 8288:2001 10 Arsen mg/kg s.u 0,025 3,5 1,04 0,024 ISO 11969:1996 11 Fier mg/kg s.u 18,1 152,95 78,8 1,579 SR ISO 13315:1996 12 Mangan mg/kg s.u 76,4 28,5 188,7 21 SR 8662/2-97 13 Mercur mg/kg s.u <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* ISO 5666/99 14 Calciu mg/kg s.u 813,8 112,1 9925,04 749,2 SR ISO7980:1997 15 Cobalt mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* SR ISO 8288:2001 16 Magneziu mg/kg s.u 76,95 16,5 482,6 88,5 SR ISO 7980:1997 17 Bariu mg/kg s.u < 0,1 < 0,1 < 0,1 < 0,1 NI ECOIND 18 Molibden mg/kg s.u < 0,1 < 0,1 < 0,1 < 0,1 STAS 11422/84 19 Reziduu fix (TDS) mg/kg s.u 4660 2380 23160 3900 STAS 9187/84
20 Carbon organic dizolvat (DOC)
mg/kg s.u 176,80 226,40 90,40 118,30 SR ISO 8245:1995
* valoarea limită a metodei de analiza
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
51
Tabelul 1.19c - Teste de flotaţie Cepromin
Valoare determinată
raportul de levigare L/S- 10 l/kg
domeniu provenienţă minereu prelucrat Nr.
crt
Incercare
executata U.M.
899792
WEST
899793
EST
899794
INTERM.
899795
CENTRAL
Metoda de analiza
1 pH - 6,89 5,61 5,9 6,07 SR ISO 10523/1997 2 Cloruri mg/kg s.u 34,4 68,8 51,6 34,4 SR ISO 9297:2001 3 Sulfaţi mg/kg s.u 2032,8 1316,8 1152,2 1304,4 STAS8601/70 4 Zinc mg/kg s.u <0,02* 12,49 2,83 2,18 SR ISO 8288:2001 5 Plumb mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* SR ISO 8288:2001 6 Nichel mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* 1,6 SR ISO 8288:2001 7 Cupru mg/kg s.u <0,08* <0,08* <0,08* <0,08* SR ISO 8288:2001 8 Cr total mg/kg s.u <0,1* <0,1* <0,1* <0,1* SR ISO 9174:1998
9 Cadmiu mg/kg s.u <0,01* <0,02* <0,02* <0,02* SR ISO 8288:2001 10 Arsen mg/kg s.u 0,11 4,156 4,0 0,132 ISO 11969:1996 11 Fier mg/kg s.u <0,08* 1,723 <0,08* <0,08* SR ISO 13315:1996 12 Mangan mg/kg s.u 8,36 37,02 9,91 19,54 SR 8662/2-97 13 Mercur mg/kg s.u <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* <1,73x10-3* ISO 5666/99 14 Calciu mg/kg s.u 200,4 171,3 121,3 172,9 SR ISO7980:1997 15 Cobalt mg/kg s.u <0,2* <0,2* <0,2* <0,2* SR ISO 8288:2001 16 Magneziu mg/kg s.u 16,86 23,92 27,72 48,04 SR ISO 7980:1997 17 Bariu mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* < 0,1* < 0,1* NI ECOIND 18 Molibden mg/kg s.u < 0,1* < 0,1* < 0,1* < 0,1* STAS 11422/84
19 Reziduu fix (TDS)
mg/kg s.u 2760 1820 1680 2100 STAS 9187/84
20 Carbon organic dizolvat (DOC)
mg/kg s.u 1328,80 541,90 213,70 926,30 SR ISO 8245:1995
* valoarea limită a metodei de analiza
- pH-urile levigatelor în cazul testelor efectuate atât în Grecia cât şi la CEPROMIN s-au situat
în domeniul acid
- s-au inregistrat conţinuturi de cloruri de zeci până la sute de mg/kg s.u., indiferent de sterilele
de flotaţie supuse levigarii şi a locului unde s-au efectuat testele de flotaţie
- s-au determinat conţinuturi semnificative de sulfaţi de ordinul g/kg s.u. care au atins o valoare
maximă de ordinul zecilor de g/kg s.u. (în cazul prelucrarii sterilelor din domeniul Intermediar – în
Grecia)
- conţinuturile de substanţe minerale levigate din sterilele prelucrate în Grecia au fost mai mari
decât cele prelucrate la Cepromin (cel mai mare conţinut – de ordinul zeci g/kg s.u. a fost identificat în
levigatul sterilului din domeniul Intermediar –în Grecia)
În levigatul rezultat ca urmare a testelor efectuate pe sterilele obţinute în prelucrarea din Grecia
indicatorul de calitate As prezintă în levigat pentru sterilele EST o valoare care conduce la încadrarea
la deşeuri periculoase, pentru serilul de la minereul INTERM încadrarea ca deşeu nepericulos iar
pentru celelalte WEST si CENTRAL ca deşeuri inerte;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
52
În levigatul rezultat ca urmare a testelor efectuate pe sterilele obţinute în prelucrarea de la CEPROMIN
valoarile indicatorilor de calitate Zn (pentru sterilul EST), Ni (pentru serilul CENTRAL) şi DOC (pentru
sterilele EST şi INTERM) clasifica deşeurile ca nepericuloase;
- valorile indicatorilor de calitate As (pentru sterilele EST şi INTERm) şi DOC (pentru sterilele WEST şi
CENTRAL) încadrează aceste deşeuri în categoria deşeurilor periculoase.
►Teste de evaluare a potentialului de generare a aciditaţii de sterilul de flotaţie
Evaluarea potenţialului de generare a aciditaţii de sterilelor de flotaţie care vor fi depozitate in iazul de
decantare, s-a realizat prin:
- Test ABA (ABA modificat - baza iniţială de acid modificat);
- Test NAG (generare de acid net).
Teste au fost efectuate în laboratoarele SGS Lakefiel in anul septembrie – octombrie 2009.
♦ Testul ABA asigură cuantificarea concentraţiilor de sulf, sulfuri şi sulfaţi prezente şi generarea
potenţială de acid (AP) legată de oxidarea concentraţiilor de sulfură. Metoda de testare a determinat potenţialul
de neutralizare (NP) al probei prin iniţierea unei reacţii cu acid in exces şi apoi a identificat cantitatea de acid
neutralizat prin pre - titrare la pH de 8.3 cu NaOH. Echilibrul dintre AP şi NP ajută la definirea potenţialului
probei de a genera un drenaj acid.
Rezultatele sunt prezentate în Tabel nr.1.20 ( extras din Tabel 3: Project 12268-002 – Final Report
November 24, 2009) si in buletinul anexat ( LR Report: CA10437-SEP09)
Rezultatele Testului ABA pe sterile flotatie Tabel nr. 1.20.
Parametru U.M. Sterile de flotatie
combinate
pH (test pasta) unitati pH 7,07 Greutate proba g 2,02 HCl (adaos -volum) ml 20,00 HCl (normalitate solutie) N 0,10 NaOH (normalitate solutie) N 0,10 NaOH adaos pana la pH =8,3 ml 16,27 Final pH unitati pH 1,33 NP (potenţialul de neutralizare) t CaCO3/1000 t 9,2 AP (generarea potenţială de acid) t CaCO3/1000 t 6,57 Net NP t CaCO3/1000 t 2,63 NP/AP raport 1,4 S (sulf total) % 0,275 SO4 % 0,06 Sulfuri % 0,21 C (carbon total) % 0,133 Carbonati) % 0,34 Clasificare Rezultat test ABA incert
Pe baza rezultatelor testului ABA modificat, se poate spune ca sterilele combinate de flotaţie au un
potenţial incert de generare de acid datorită unui NP net mai mic de 20 şi a unui raport NP/AP mai mic de 3 dar
mai mare de 1.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
53
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
54
♦ Testul NAG a fost efectuat pentru a determina echilibrul dintre componenţii care consumă
acid şi cei care produc acid ai sterilului. Testul NAG iniţiază o reacţie între probă şi peroxidul de
hidrogen concentrat pentru a forţa oxidarea completă şi reacţionarea acidităţii produse cu mineralele
neutralizatoare prezente în probă. După ce reacţia a încetat, a fost măsurat pH-ul soluţiei (pH NAG).
Acidul care a rămas după reacţie a fost titrat cu NaOH standardizat, pană la pH de 4,5 iar acidul net
generat de reacţie a fost calculat şi exprimat în unităţi - kg H2SO4 echivalent per tonă.
Valoarea NAG 4,5 este o indicaţie a contribuţiei acidului liber , Al şi Fe.
Titrarea de la pH 4,5 la pH 7,0 poate furniza informaţii suplimentare pentru caracterizarea
probei deoarece în anumite condiţii, NAG=7,0 este o indicaţie a prezenţei ionilor metalici care
consumă alcalinitate în acest interval de pH, cum ar fi Cu şi Zn.
Rezultatele sunt sintetizate în în Tabel nr.1.21 ( extras din Tabel 4: Project 12268-002 – Final
Report November 24, 2009) si in buletinul anexat ( LR Report: CA11188-OCT09)
Rezultatele Testului NAG pe sterile flotatie Tabel nr. 1.21.
Parametru U.M. Sterile de flotatie
combinate
Greutate proba g 1,49 Vol H2O2 ml 150 Final pH unitati pH 6,80 NaOH (normalitate solutie) N 0,10 Vol NaOH pana la pH =4,5 ml 0,00 Vol NaOH pana la pH =7,0 ml 0,10 NAG@pH 4,5 kg H2SO4 / t 0 NAG@pH 7,0 kg H2SO4 / t 0,3
Sterilul combinat de flotaţie nu a generat aciditate pe durata testării NAG (aproape un pH final
neutru). Neconcordanţa între rezultatele ABA şi NAG clasifică proba ca nesigură(incerta) în privinţa
generării de aciditate.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
55
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
56
b) Caracteristici fizico-chimice ale sterilelor de cianuratie
Sterilului rezultat de la procedeul ALBION - CIL va fi depozitat in iazul de decantare CIL
(iazul de decantare nr.2), amplasat pe Valea Măcriş – amonte de iazul de decantare a sterilelor de
flotatie . Este constituit dintr-un amestec de particule minerale solide şi apă industrială.
Faza solidă a amestecului, reprezintă 40% cu:
- granulaţia de 80% sub 67 microni;
- greutatea specifică de 2,81 t/m3
Conform reglementarilor Directivei 21/2006/CE sterilul rezultat in urma oxidării si cianurării
concentratului aurifer prin tehnologia combinată ALBION - CIL, inainte de a fi dirijat la iazul de
decantare CIL va fi denocivizat in vederea reducerii concentratiei cianurii sub 10 ppm.
Denocivizarea cianurii din tulbureala sterila se va realiza intr-o instalatie de epurare (Statia
epurare DETOX 1) - amplasata in incinta Uzinei CIL, prin procedeul INCO - SO2 / aer, sursa de SO2
fiind reprezentată de metabisulfitul de sodiu.
Compoziţia chimică a sterilului de cianuraţie - Fractia solidă, este prezentată in tabelul 1.22.
Tabel nr. 1.22
Nr
crt Incercare executata UM Continuturi - steril de cianuratie
(fractia solida)
1 Floruri % <0,005 2 Cloruri % <0,01 3 Sulfati % 39 4 Mercur % 0,0003 5 Arsen % 0,19 6 Bariu % 0,01 7 Cadmiu % 0,0043 8 Crom % 0,0011 9 Cupru % 0,06
10 Molibden % 0,002 11 Nichel % 0,014 12 Plumb % 0,33 13 Amoniu % 0,047 14 Seleniu % 0,0012 15 Zinc % 0,94
Compoziţia chimica a sterilului de cianuraţie denocivizat (faza lichida) este redată in tabelul
nr.1.23 - Extras din Testele de neutralizare realizate în laboratoarele SGS Lakefield în anul 2006 /
2007- Project 11443-001 Report No. 1/ Febrary 19, 2007
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
57
Tabel nr. 1.23
Concentratia (Faza lichidă din tulbureala -Solutia), mg/l Nr. Test pH
CNT
CN
WA
D
CN
WA
D
acid
pic
ric
Cu Fe Zn Ni
SC
N
Alimentare* 10,2 165 165 n.a. 82,3 <0,1 9,7 <0,3 80
CND 1.2 9,2 11,4 n.a. 8 17,0 <0,2 n.a. n.a. n.a.
CND 1.3 8,9 6,6 n.a. 2 8,6 1,3 0,11 0,67 77
Alimentare** 10,2 108 n.a. n.a. 53 <0,1 6,3 <0,2 52
CND 1.4 9,0 5,1 n.a. 3 4,85 0,07 n.a. n.a. 50
CND 1.5 8,7 3,9 3,6 1,3 3,52 <0,05 <0,02 0,42 43
Continutul solidului in tulburealile sterile supuse denocivizarii a fost de 40% - Alimentare*
respectiv de 30% - Alimentare**
Calitatea apei de pe sterilul denocivizat , care va fi dirijat si depozitat in iazul de decantare
CIL, va corespunde cu - Test CND1. 3 sau CND 1.5. - funcţie de procentul de solid din tulbureală şi de
consumul de metabisulfit de sodiu utilizat la neutralizare (12,5 - 14,65 g MBS / g CN).
► Incadrarea sterilului de cianuraţie în categoria de deşeu şi clasa de depozit de deşeuri
Test de levigare
Caracterizarea sterilului de cianurare ca deseu acceptat intr-o anumită clasă de „ depozit de
deşeuri”- conform Ord. 95/2005, s-a realizat pe baza testului de levigare.
Testul de levigare s-au efectuat pe steril de cianurare denocivizat (CND 1.5.), levigarea
realiz�ndu-se în conformitate cu standardul SR EN 12457 - 2.
In tabelul nr.1.24 - sunt redate rezultatele obtinute in urma Testului de levigare efectuate la
SGS Lakefiel (Extras din LR Report: CA 10122 -DEC 06-Project:CARL-11443 - 19 Ianuarie 2007).
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
58
Tabel nr. 1.24
Nr
crt Indicator analizat UM
Valori limita
admise
Ord. 95.2005
Tab. 3.1.
Cantitate levigata de pe steril cianurat si
denocivizat
1 Floruri mg/Kg 150 1,0 2 Cloruri mg/kg 15.000 <20 3 Sulfati mg/kg 20.000 16.000 4 pH - minim 6 7,06 5 Carbon Organic Dizolvat mg/l 800 19
6 Total solide dizolvate mg/kg 60.000 23.800 7 COD mg/kg - 59 8 H2S mg/kg - 2,8 9 Mercur mg/kg 0,2 <0,001
10 Arsen mg/kg 2 0,022 11 Bariu mg/kg 100 0,5062 12 Cadmiu mg/kg 1 0,6571 13 Crom mg/kg 10 <0,003 14 Cupru mg/kg 50 0,031 15 Molibden mg/kg 10 0,001 16 Mangan mg/kg - 1,65 17 Nichel mg/kg 10 0,202 18 Plumb mg/kg 10 0,0034 13 Stibiu mg/kg 0,7 0,018 14 Seleniu mg/kg 0,5 0,25 15 Zinc mg/kg 50 18,5
Rezultatele testului de levigare indică încadrarea sterilului de cianurare denocivizat, care se
va depozita in iazul CIL, în categoria deşeurilor nepericuloase.
Sterilul de cianuraţie inainte de deversare in iaz va fi neutralizat în instalaţia DETOX 1.
►Teste de evaluare a potentialului de generare a aciditaţii de sterilul de cianuratie
Potenţialul de generare a aciditaţii de sterilelor de cianuratie care vor fi depozitate in iazul de
decantare CIL, s-a realizat prin:
- Test ABA (ABA modificat - baza iniţială de acid modificat);
- Test NAG (generare de acid net).
Teste au fost efectuate în laboratoarele SGS Lakefiel in anul septembrie – octombrie 2009.
♦ Testul ABA asigură cuantificarea concentraţiilor de sulf, sulfuri şi sulfaţi prezente şi
generarea potenţială de acid (AP) legată de oxidarea concentraţiilor de sulfură. Metoda de testare a
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
59
determinat potenţialul de neutralizare (NP) al probei prin iniţierea unei reacţii cu acid in exces şi apoi a
identificat cantitatea de acid neutralizat prin pre - titrare la pH de 8.3 cu NaOH.
Echilibrul dintre AP şi NP ajută la definirea potenţialului probei de a genera un drenaj acid.
Rezultatele obtinute la testul ABA pe sterilul de cianuraţie, sunt prezentate în Tabel nr.1.25
(extras din Tabel 3: Project 12268-002 – Final Report November 24, 2009) şi in buletinul anexat
(LR Report: CA11264-OCT09).
Rezultatele Testului ABA pe sterile de cianuraţie Tabel nr. 1.25.
Parametru U.M. Sterile de cianuratie
pH (test pasta) unitati pH 6,29 Greutate proba g 2,02 HCl (adaos -volum) ml 20,00 HCl (normalitate solutie) N 0,10 NaOH (normalitate solutie) N 0,10 NaOH adaos pana la pH =8,3 ml 16,78 Final pH unitati pH 1,42 NP (potenţialul de neutralizare) t CaCO3/1000 t 8,0 AP (generarea potenţială de acid) t CaCO3/1000 t 307 Net NP t CaCO3/1000 t -299,03 NP/AP raport 0,03 S (sulf total) % 19,4 SO4 % 9,57 Sulfuri % 9,82 C (carbon total) % 0,707 Carbonati) % 0,35 Clasificare Rezultat test ABA PAG
Valorile prezentate mai sus in tabelul cu rezultatele obtinute la testul ABA pe sterilul CIL
indica un continut semnificativă (concentratie mare), un NP (potential neutralizare) net negativ şi un
raport NP/AP care indică clar un potenţial puternic pentru generarea de acid.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
60
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
61
♦ Testul NAG a fost efectuat pentru a determina echilibrul dintre componenţii care consumă
acid şi cei care produc acid ai sterilului. Testul NAG iniţiaza o reacţie între probă şi peroxidul de
hidrogen concentrat pentru a forţa oxidarea completă şi reacţionarea acidităţii produse cu mineralele
neutralizatoare prezente în probă. După ce reacţia a încetat, a fost măsurat pH-ul soluţiei (pH NAG).
Acidul care a rămas după reacţie a fost titrat cu NaOH standardizat, pana la pH de 4,5 iar acidul net
generat de reacţie a fost calculat şi exprimat în unităţi - kg H2SO4 echivalent per tonă. Valoarea NAG
4,5 este o indicaţie a contribuţiei acidului liber , Al şi Fe.
Titrarea de la pH 4,5 la pH 7,0 poate furniza informaţii suplimentare pentru caracterizarea
probei deoarece, în anumite condiţii, NAG 7,0 este o indicaţie a prezenţei ionilor metalici care
consumă alcalinitate în acest interval de pH, cum ar fi Cu şi Zn. Rezultatele sunt sintetizate în în Tabel
nr.1.26 ( extras din Tabel 4: Project 12268-002 – Final Report November 24, 2009) si in buletinul
anexat ( LR Report: CA11265-OCT09)
Rezultatele Testului NAG pe sterile flotatie Tabel nr. 1.26
Parametru U.M. Steril de cianuratie
Greutate proba g 1,46 Vol H2O2 ml 150 Final pH unitati pH 1,83 NaOH (normalitate solutie) N 0,50 Vol NaOH pana la pH =4,5 ml 7,90 Vol NaOH pana la pH =7,0 ml 10,30 NAG@pH 4,5 kg H2SO4 / t 133 NAG@pH 7,0 kg H2SO4 / t 173
Valoarea pH-ul final acid de 1,83 determinat pe durata testării NAG a sterilului CIL a
confirmat caracterul puternic de generare de acid al acestei probe.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
62
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
63
I.4. Nămoluri de la epurare apelor uzate tehnologice
1.4.1.Nămoluri de la epurarea apelor acide
Consideratii privind provenienta si epurarea apelor acide
Apa din infiltraţii şi scurgerile atât din carieră cât şi probabil apele care vor proveni de la
haldele de rocă sterilă (apele meteorice care percolează si/sau spală taluzele haldelor şi carierei)
prezintă pe langă o aciditate mare, conţinuturi mari de metale grele (Fe, Zn, Mn, Cu – zeci până la sute
de mg/l) şi de sulfati (de ordinul gramelor/litru), deversarea lor direct în emisari provoc�nd
degradarea calităţii acestora.
Pentru minimizarea posibilităţii generării de ape acide din perimetrul haldelor s-au prevazut, in
conformitate cu recomandarile BAT, o serie de măsuri la amenajarea celor două halde de roci sterile,
care conduc la reducerea infiltratiilor de apă in halde, la minimizarea expunerii la oxigen, la
alcalinizarea apelor ce percolează haldele, si anume:
- depunerea unor strate de calcar pe fundamentul haldelor,
- compactarea rocilor depuse,
- realizarea santurilor de garda pe conturul haldelor care să preia apele pluviale,
- acoperirea cu strat de sol nisipos si sol vegetal si plantarea de esente silvice.
Pentru reducerea impactului produs de apele acide, aceasta vor fi tratate într-o instalaţie de
tratare a apei acide (Statie epurare) care va produce apă epurată care va putea fi folosită ca apă brută,
sau va fi evacuată în mediu la parametri calitativi corespunzători limitelor impuse de normativul
NTPA-001/2005.
Epurarea apelor acide din Cariera Certej si zona haldelor de roci sterile, se va realiza printr-o
tehnologie recomandata de BAT-uri - tehnologia clasică «activă » de neutralizare a acidităţii şi
precipitarea metalelor grele cu var, urmând ca apele epurate rezultate să fie utilizate în procesul
tehnologic, iar excedentul evacuat în emisar (pârâul Corănzii).
Staţia de epurare va fi amplasată în incinta Uzinei de preparare, cota + 593m.
a) Tehnologia de epurare a apelor acide
Tehnologia de tratare cu var consta din urmatoarele faze tehnologice principalele de epurare a
apelor acide:
♦ precipitarea metalelor si neutralizarea aciditatii cu var;
♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate;
♦ evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de
flotaţie (va fi pompat la iazul de decantare flotaţie.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
64
Reacţiile de bază ale procesului de tratare cu var a apelor acide, pentru neutralizarea aciditătii
si precipitarea metalelor grele (Fe3+, Mn2+, Zn2+, Cu2+, Ni2+, Cd2+, etc) sub forma de hidroxizi metalici
insolubili, sunt :
Fe2(SO4)3 + 3Ca(OH)2 + → 2 Fe(OH)3 + 3CaSO4
MnSO4 +Ca(OH)2 → Mn(OH)2 + CaSO4
ZnSO4 + Ca(OH)2 → Zn(OH)2 + CaSO4
CuSO4 + Ca(OH)2 → Cu(OH)2 + CaSO4
H2SO4 + Ca(OH)2 → CaSO4 + 2 H2O
Controlul pH-ului este foarte important pentru precipitarea metalelor si domeniul de pH de
existenta al precipitatelor. Astfel: Fe2+ (fier feros) precipita la pH ≥ 8,5 (Fe3+ (fier feric) precipita la pH
≥ 3,5 ; Mn2+ precipita la pH = 9–9,5 ; Zn2+ precipita la pH > 6,4 .
Domeniul optim de pH este între 8,5 – 9.
b)Fluxul tehnologic de tratare ape acide
Procesul tehnologic de neutralizare a aciditatăţii şi de precipitare a metalelor grele cu var din
cadrul Statiei de epurare ape acide va consta in următoarele operaţii principale :
pomparea apelor din carieră si de la haldele de roci sterile in ciurul-cutie de alimentare a
tancului-agitator de neutralizare, unde este dozat si varul;
dirijarea apelor si a precipitatului la un clarificator (decantor), pentru sedimentarea
precipitatului de hidroxizi format şi limpezirea apei;
dirijarea apei epurate limpezite (evacuata din clarificator - suprascurgerea), prin pompare, la
uzina de preparare, sau in cazul neutilizarii apei epurate in fluxul uzinei, ea este dirijata gravitaţională
în emisar - p�r�ul Corănzii (in condiţii de avarie cand apele epurate nu pot fi recirculate in fluxul
tehnologic);
pomparea nămolului rezultat prin sedimentarea precipitatului in decantor, spre ingrosatorul
sterilului de flotaţie, si apoi la iazul de decantare sterile flotatie.
Instalaţia este proiectată să trateze debitele de apa conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 1.27
Nominal m3/h Maximum m3/h
Apă din carieră 100 208
Apă din hălzi 64 110
Total alimentare instalaţie 164 318
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
65
Staţia de epurare a apelor acide, este descrisă pe larg la capitolul 4: Descrierea procesului de
exploatare, preparare/prelucrare a resursei minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere
subpunctul 4.3.1. si in Proiectul tehnic de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul
Certej - OB. 4.51. Statie de epurare ape. acide
►Nămolul de la epurarea apelor acide provine din:
- neutralizare a acidităţii si
- precipitarea metalelor grele cu var (consum de var - cca. 0,632 kg/mc apa tratata).
Nămolul va conţine hidroxizi si carbonaţi de metale grele (Fe, Mn, Zn) in cantitaţi variind intre
40 – 50% şi carbonaţi şi sulfaţi de calciu în proporţie de cca. 50 %.
Nămolul rezultat de la epurare va fi dirijat impreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare
sterile flotaţie.
► Evacuari din Statia de epurare ape acide
Tabel nr. 1.28
Debit apa epurata evacuata m3/h (m3/zi)
Cantitate de namol generata (medie) m3/zi ; t/zi
(t/an)
Evacuari
Statie epurare ape acide
167,9 m3/h (*
(4029,6 m3/zi)
46,6 m3/zi ; 47,5 t/zi 17.338 t/an
(700 t/an substanta uscta)
(* recirculare la uzina de preparare, sau in caz de avarie, evacuare in pârâul Corănzii sau la iazul de decantare a sterilelor de flotaţie.
♦ Solutia de epurare propusă - prin neutralizarea clasică cu var, este posibil să nu asigure
încadrarea tuturor indicatorilor chimici din apa epurata în limitele impuse de normativul NTPA -
001/2005, (depăşirea conţinuturilor de calciu, sulfati si reziduu fix), motiv pentru apele ce vor rezulta
in timpul exploatarii vor fi permanent monitorizate, urmând ca neutralizarea cu var si precipitarea
metalelor sa fie completate, dacă este necesar, cu urmatoarele operatii:
◊ precipitarea sulfatilor si calciului cu ettringit - Ca6Al2(SO4)3(OH)12 26H2O;
◊ corectia pH-ului la 8,5 cu dioxid de carbon sau acid clorhidric;
◊ sedimentarea precipitatelor rezultate într-o treaptă finală de decantare, într-un clarificator
(preferabil decantor lamelar).
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
66
1.4.2. Nămol de la epurarea apelor recircuitate din iazul decantare sterile de flotatie
Prepararea minereului prin flotare conduce la obtinerea de sterile care sunt evacuate la iazul de
decantare sterile flotatie, unde are loc sedimentarea fractiei solide si limpezirea apei care este apoi
recircuitata in fluxul uzinei de preparare. Datorita continuturilor de metale grele si sulfati aceste ape
sun epurate inaintea utilizarii in flux.
Limitele de variaţie a concentraţiei de impurificatori din apele evacuate din iazul de
decantare sterile flotaţie, sunt prezentate in tabelul. nr.1.29.
Tabel nr. 1.29
Indicator chimic analizat
Continuturi in apa limpezita evacuata
din iazul de decantare sterile flotatie
(mg/l)
pH (unit. pH) Acid - neutru
Reziduu fix 600 - 3500
Sulfati 190 - 2500
Cloruri 10 - 19
Cu 0 - 1,2
Pb 0,01 - 0,22
Zn 0,4 - 19
Cd 0,001 - 0,04
Fe 1,0 - 430
Mn 8 - 80
Ni 0,08 - 0,31
Cr 0 - 0,17
As sld
Hg sld
Ca 60 - 250
Mg 30 - 185
Sulfuri Sld
Mo 0 - 0,040
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
67
Staţia de epurare a apelor evacuate din iazul sterile flotatie, va fi amplasată în incinta Uzinei
de preparare, cota + 593m, in vecinatatea Statiei de epurare a apelor acide.
Staţia de epurare a apelor evacuate din iazul sterile flotaţie, a fost dimensionată pentru
epurarea unui debit nominal de 118,7 m3/h =2849 m3/zi , dar poate prelua si epura un debit maxim
de: 170 m3/h ≈ 4.080 m3/zi.
Statia de epurare este descrisă pe larg in capitolul 4: Descrierea procesului de exploatare,
preparare/prelucrare a resursei minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere subpunctul
4.3.2.
Epurarea apelor recircuitate din iazul sterile flotatie se realizează prin tehnologia clasică
«activă » de neutralizare a acidităţii şi precipitare a metalelor grele cu var.
Reactiile de baza ale procesului de tratare cu var sunt similare cu cele de la puctul anterior.
Principalele faze tehnologice din statia epurare ape de la iazul sterile flotatie sunt:
♦ precipitarea metalelor cu var;
♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare si limpezirea apei tratate;
♦ evacuarea namolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului de
flotaţie.
►Nămolul de la epurarea apelor provine din:
- precipitarea metalelor si sulfatilor cu var (consum specific 0,4 kg/mc apa tratata);
- sedimentarea precipitatelor prin floculare/decantare (consum floculant 17 g/mc.apa).
Cantitatea de nămol estimată a rezulta la neutralizare este de cca. 47 mc/zi
Nămolul va conţine hidroxizi şi carbonaţi de metale grele (Fe, Mn, Zn) in proportie de 20 până
la 40% şi carbonaţi şi sulfaţi de calciu - cca. 60 %.
Nămolul rezultat de la epurare apelor se va dirija prin pompare la îngroşătorul sterilului de
flotaţie în şarje, de unde va fi pompat împreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare.
► Evacuari din Statia de epurare ape recircuilate de la iaz decantare steril flotatie
Tabel nr.1.30
Debit apa epurata evacuata m3/h (m3/zi)
Cantitate de namol generata (medie)
m3/zi ; t/zi (t/an)
Evacuari Statie epurare ape recircuitate
din iazul de decantare sterile flotatie 121 m3/h
(2905 m3/zi)
46,9 m3/zi ; 47,52 t/zi 17.345 t/an
(438 t/an substanta uscta)
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
68
1.4.3. Nămol de la epurarea apelor recircuitate din iazul decantare sterile de cianuraţie
Epurarea apelor limpezite care vor fi evacuate din iazul de decantare a sterilelor rezultate de la
cianuraţia concentratelor de pirită auriferă, trebuie realizată în cazuri de avarii când apele nu se vor
putea recircula – fiind deci necesară descarcarea în receptorul natural. De asemenea, tratarea apei
limpezite din iazul CIL se va realiza şi pe durata etapei de închidere a minei, când se realizează
lucrările de reabilitare si ecologizare a iazului CIL.
♦ Calitatea apei de pe sterilul denocivizat, care va fi dirijat si depozitat in iazul de decantare
CIL, va corespunde - Test CND1. 3 sau CND 1.5. din Tabelul nr. 1.23 - funcţie de procentul de solid
din tulbureala şi de consumul de metabisulfit de sodiu utilizat la neutralizare (12,5 - 14,65 g MBS/g CN).
In iazul de decantare are loc o autoepurare a apelor (sub influnenta razelor solare, prin diluţie
cu apele pluviale, etc), dar conţinuturile remanente de cianuri vor depăşi limitele impuse evacuării în
emisari (conform NTPA – 001/2005 concentraţia cianurii totale - 0,1mg/l), necesitând deci epurare în
cazul deversării în emisar.
♦ Apa limpezită în iazul CIL este integral recirculată si utilizată in fluxul tehnologic, doar in
caz de avarii, cand uzina de procesare nu funcţionează, si se impune deversarea in emisar, apa va fi
dirijata la Statia de epurare DETOX 2.
♦ Continuturile principalilor impurificatori din apele sistemului iazului decantare CIL
variază între limitele redate in Tab.1.31, care prezinta si continuturile din apa epurată, evacuată din
staţia de epurare DETOX 2 (efluentul). Continuturile din apa epurata – efluent DETOX 2- au fost
obtinute la testele de neutralizare realizate în laboratoarele SGS Lakefield - Project 11443-001 -
Report No. 1/ Febrary 19, 2007.
Tabel nr. 1.31
Continuturi in apa din iazul de decantare CIL
(mg/l) Indicator
chimic
analizat Alimentare Iaz Evacuare iaz
(influent Statie DETOX 2)
Continuturi in apa evacuata din Statia epuare
Efluent DETOX 2
(mg/l)
CN Totale 3,9 – 6,6 2,8 -5,1 <0,10
CNWAD 1,3 – 3,6 n.a.- 3,6 <0,10
SCN 43 - 77 30,80 – 55 7,7
Cu 3,50 – 8,60 2,50 – 6,20 0,32
Fe 0,05 – 1,30 0,05 – 0,93 <0,05
Zn 002 – 0,11 0,014 -0,079 0, 25
Ni 0,42 – 0,67 0,30 – 0,48 0,17
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
69
a) Consideraţii privind epurarea cianurii prin oxidare cu peroxid de hidrogen
Procedeul de neutralizare a cianurilor cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată) se bazează pe reacţia de oxidarea a cianurii (libere şi/sau complexate) şi tiocianurilor conform reacţilor: CN
- + H2O2 → OCN
- + H2O (1)
[Fe(CN)6]4- + 2Cu2+
→ Cu2Fe(CN)6 (2)
SCN- + 4H2O2 + 2OH- → OCN- + SO42- + 5H2O (3)
Cianatul rezultat din oxidarea cianurilor şi tiocianurilor (silfocianurilor) in final hidrolizează conform reacţiei: OCN
- + 3 H2O → NH4
+ + HCO3
- + HO
– (4)
a) Fluxul tehnologic de epurarea cianurilor cu peroxid de hidrogen
Tehnologia de epurare cu peroxid de hidrogen (apă oxigenată), recunoscuta ca tehnologie BAT,
constă din următoarele faze tehnologice principalele:
♦ oxidare cianurilor cu apă oxigenată
♦ sedimentarea precipitatelor formate, prin decantare şi limpezirea apei tratate;
♦ evacuarea nămolului îngroşat (precipitatele decantate) la îngroşătorul sterilului CIL de unde
va fi pompat la iazul de decantare sterile cianuraţie.
►Staţia de epurare DETOX 2 a apelor recircuitate din iazul CIL, va fi amplasată pe platforma
de la cota +538.
Staţia de epurare DETOX 2 are in componenţă 2 instalaţii :
- Instalaţia de neutralizare a cianurii (cu peroxid de hidrogen)
- Instalaţia de preparare a soluţiei de floculant
Staţia de epurare a fost dimensionată pentru un debit maxim 126 m3/h = 3024 m
3/zi si este
descrisă pe larg in capitolul 4: Descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei
minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere subpunctul 4.3.3.
►Nămolul de la epurarea apelor provine din:
▪ oxidare cianurilor cu apă oxigenată - consum specific H2O2 100% = 0,070 kg/mc apă tratată - consum CuSO4
.5H2O = 0,069 kg/m3 apă (cons. specific 0,02 kg Cu/ m3 apa)
▪ sedimentartea precipitatelor (consum floculant 18 g/mc.apa).
Nămolul va conţine carbonaţi şi cianaţi de metale grele (Fe, Cu, Zn, Ni).
Tabel nr.1.32
Debit apa epurata evacuata m3/h (m3/zi)
Cantitate de namol generata (medie)
m3/zi ; t/zi Evacuari DETOX 2 Statie epurare ape recircuitate
de la iazul de decantare CIL 129,73 m3/h
(3114m3/zi)
21m3/zi ; 21,5 t/zi
(0,86 t/zi substanta uscta)
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
70
Cap. 2. Modalitati de depozitare a deşeurilor/reziduurilor miniere
2.1. Depozitarea rocilor sterile
Conform BAT există multe moduri de administrare a sterilului rezultat din mine şi cariere. Cele
mai des întâlnite metode sunt:
• Depozitarea pe uscat a sterilului sedimentat
• Depozitarea materialului steril uscat, rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în
halde sau pe pante
•Umplerea cu steril provenit din procesele tehnologice de exploatare, a golurilor subterane
sau a golurilor de la suprafaţă (cariere miniere) sau pentru construirea barajelor miniere
• Folosit ca un produs, de exemplu pe post de sort, sau pentru recondiţionări
În cazul proiectului de la Certej s-a ales metoda de depozitare a materialului steril uscat
rezultat din descopertă şi din procesul tehnologic în halde sau pe pante.
Alegerea amplasamentului haldelor, amenajarea terenului pentru depozitarea rocilor sterile în
siguranta si pentru asigurarea stabilităţii haldelor şi protecţia mediului a tinut cont de o serie de
recomandari BAT pentru Managementul Sterilului şi a Sedimentelor Reziduale rezultate din
Activităţile Miniere (Cap. 4.2. 2), cum ar fi:
• stabilitatea stratului de rocă din amplasament
• permeabilitatea scăzută a stratului de la bază
• distanţa de transport mică de la mină
• posibilitaţi bune pentru utilizarea materialului în viitor
• geometria terenului/pantei
• drenajul interior
• drenări din jurul haldei pentru a preveni curgerea apei in halda s/sau pentru a preveni acumularea apei la baza.
• caracteristicile sterilului depozitat
• minimizarea generarii de scurgeri acide (ARD)
• cursuri de apa naturala de suprafata care vor fi afectate de halda.
Amplasamentul ales pentru celor două halde de roca sterila - Nord şi Sud din perimetrul
Certej, a îndeplinit următoarelor condiţii:
− haldele se află la distanţă mică faţă de cariera Certej (0,3 - 0,5 km)
− în aval de cele două halde nu există obiective industriale şi sociale
− terenurile pe care s-au amplasat cele două halde sunt terenuri neproductive.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
71
► Amplasare, caracteristici constructive, clasificarea halde
▪ Halda de steril Nord, este amplasata pe Valea Corănzii, având:
- suprafaţa : 32,6 ha ; - material depozitat : 48,7 milioane tone - unghiul de taluz a haldei: 200 - 250
Halda Nord se va executa în patru trepte cu înălţimea de 30,00m şi o treaptă de 20,00m - înălţându-se între cotele + 445m ÷ + 585m .
▪ Halda de steril Sud, este amplasată la sud de carieră pe valea Băiegii, având:
- suprafaţa : 40,23 ha ;
- material depozitat : 35,8 milioane tone
- unghiul de taluz a haldei: 200 - 250 Halda Sud se va executa Halda se va executa în două trepte cu înălţimea de 60,00m (420-540)
şi o treaptă de 70,00m (540-610)
Conform PT-M 33 - Prescriptii Tehnice privind proiectarea, realizarea si conservarea haldelor - Anexa 1, haldelor de roci de la Certej se clasifica astfel :
Tabel nr.2.1.
Criterii de clasificare Indice
Grupe de clasificare
caracterizare
1.1 Conţinut în substanţe utile
1.1.1
Halda de steril
1.2 Tăria rocilor 1.2.2
Halde de roci şi substanţe tari
1.3 Inflamabilitate 1.3.1
Halde de substanţe neinflamabile
1. După natura rocilor şi substanţelor depozitate
1.4 Gradul de radioactivitate
__ Nu este cazul
2.1 Numărul de trepte
2.1.2
Halde cu mai multe trepte
2.2 Înălţimea 2.2.3
Halde cu înălţimea foarte mare>100m
2. După geometria haldei
2.3 Relieful suprafeţei
2.3.2
Halde pe terenuri înclinate <200
3.1 Influenţa pulberilor care pot fi antrenate de vânt
3.1.1
Halde fără posibilităţi de prăfuire a atmosferei
3. După posibilităţile de poluare
3.2 Influenţa apei 3.2.3
Halde aşezate pe izvoare; mlaştini sau cursuri de apă, dar au amenajate drenuri în fundamentul direct
4. Tehnologia de formare a haldei
4.2 Transport uscat 4.2.1
Halde uscate formate prin transport auto
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
72
Conform PT-M 33 - Anexa 1, haldele de steril Nord şi Sud de la Certej se încadreaza în
categoria 4.2.1. Halde uscate formate prin transport auto.
In conformitate cu Prescriptiile Tehnice privind proiectarea, realizarea si conservarea
haldelor PT-M 33 – Anexele nr. 5 si nr. 6, care clasifică haldele functie de grad de periclitate, de
felul si cantiatea de material stocat, şi natura obiectivelor din zona de influenţă, Haldele Nord si Sud
de la Certej se încadreaza în grupa de periclitate 4.2.- Halde relativ stabile care pot intra în mişcare
periculoasă datorită anumitor factori (condiţiile de relief, meteorologice, acumulări de apă în amonte,
infiltraţii la baza haldei, influenţe seismice, explozii), zone fără construcţii cu acces sporadic de
persoane.
Incadrarea celor 2 halde de roci sterile comform anexelor mai sus mentionate, este prezentata
în tabelul urmator (Tabel nr.2.1.a):
Tabel nr.2.1.a
Denumirea
haldei
Grupa de
periclitate
Felul
materialului
haldat
Volumul
haldei
Suprafaţa
haldei
(ha)
Obiective
situate în
zona de
influenţă
Starea
Tehnică
Halda de
steril
Nord
4.2. Conglomerate
vulcanice,
andezite, brecii
mixte, gresii
20,5 mil. mc
48,8 mil. t
32,6 Valea
Corănzii
Extindere
haldă
existente
Halda de
steril
SUD
4.2. Conglomerate
vulcanice,
andezite, brecii
mixte, gresii
15,1 mil. mc
35,8 mil. t
40,23 Valea
Băiegii
Extindere
haldă
existente
► Lucrari de amenajare a haldelor, exploatare în siguranţa şi protecţia mediului
Lucrarile proiectate în conformitate cu recomandarile BAT (cap. 4.2.2.- 4.3.) pentru
amenajarea, exploatarea în siguranţă , mărirea stabilităţii şi pentru protecţia mediului in perimetrul
celor două halde.
HALDA DE STERILE NORD
♦ lucrari de amenajare a terenului pentru amplasarea haldei, se executa înainte de începerea haldării rocilor sterile:
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
73
- amenajarea fundamentului pentru haldare (defrişări, decapări, scarificarea parţială a rocilor din fundament) – care au si scop de îmbunătăţire a rezistenţei contactului fundament – haldă şi a stabilităţii;
- executarea drenurilor pe fundament – consolidează halda prin colectea apei care circulă prin masa rocii, îmbunătăţind stabilitatea. Se vor executa 3 drenuri cu lungime totala de 970 m, care se vor realiza prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră) cu dimensiuni variind intre 20 -200mm;
- executarea galeriei de captare şi evacuare ape – are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe zona Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, care formează pârâulCoranda. Galeria va avea lungimea 740m, va subtraversa halda si asigură preluarea si descărcarea apelor pr. Corănzii in Valea Măcrişului. Galeria se executată jumătate cu săpătură în roca de bază şi jumătate din beton armat;
- depunerea pe fundament a unui strat de calcar cu grosimea de cca. 1m ( 32.600mc), înainte de depozitarea sterilului – pentru a neutraliza eventualele infiltratii de ape acide în subsol şi în panza freatică. ♦ Lucrari proiectate pentru stabilitate şi protecţia mediului 1. Zid de sprijin – se va executa pe o lungime totală de 600 m, cu înălţimea de 2m (peste cota
fundatiei). Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei de steril în tronsoane de câte 5m cu rosturi de tasare între ele, coronamentul tronsoanelor de zid se vor executa în trepte de cca. 0.50m urmărind panta naturală a terenului existent. În spatele zidului se va executa:
- un dren din piatră, etanşat la partea superioară cu un dop de argilă, aşezat pe: - o rigolă din beton pentru colectarea apelor din corpul haldei Apele colectate in rigola de beton se vor evacua în exteriorul zidului prin:
- barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din PVC, si vor fi colectate într-un:
- canal de scurgere care va dirija aceste ape, probabil acide, în bazinul colector nr. 1 şi nr. 2 al haldei de steril Nord.
2.Canale de gardă Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Nord sunt formate din tronsoane cu sectiuni si
lungimi diferite., si vor dirija apele colectate astfel: - 3 tronsoane , in lungime totala de 740m – capteaza ape ce se scurg de pe halda si le dirijeaza in
aval catre bazinul de colectare ape acide nr 1; - 1 tonson cu o lungime de 262m, captează ape curate de pe versant şi le dirijează către zona
canalizată pe sub halda – pârâul Corănzii: - 2 tronsoane , in lungime totala de 533m, captează ape curate de pe versant, le dirijeaza către
zona canalizată - pe sub halda; - 1 tonson cu o lungime de 309m colecteaza ape curate, care vor fi descarcate in pârâul
Măcrişului din aval de haldă. 3. Bazin de sedimentare şi bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2 Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Nord va fi direcţionată prin intermediul
canalelor de gardă în: - bazinul de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite
sedimentarea suspensiilor si materialelor antrenate de pe suprafaţa haldei, apoi in: - două bazine de stocare – cu capacitate de 16.000mc- Bazinul nr. 1 si 4000mc - Bazinul nr.2.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
74
Cele două bazine de colectare a scurgerilor de ape acide, amplasate în aval de halda de steril Nord, au fost proiectate să colecteze 75% din scurgerile de la un eveniment de ploaie medie de 24 ore.
Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi lăţimea de 10m.
Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în bazinul de stocare ape nr. 1.
Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 16.000m3, cota minimă a barajului este de 420m şi maximă de 430m.
Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 10m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 46m. Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă.
Bazinul nr. 2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea maximă de 4.000mc, cota minimă 435m şi maximă 442m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 7m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 33m.
Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă. Ambele bazine vor fi protejate pe ampriza lor şi pe faţa din amonte a digului pentru a preveni
exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 sub geomembrană.
Suprafaţa totală ce va fi izolată cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 este de 5.000m2 pentru bazinul 1 şi 3.000m2 pentru bazinul 2.
HALDA SUD
♦ lucrari de amenajare a terenului pentru amplasarea haldei, se executa înainte de începerea
haldării rocilor sterile: - amenajarea fundamentului pentru haldare (defrişări, decapări, scarificarea parţială a rocilor
din fundament) – care au drept scop îmbunătăţirea rezistenţei contactului fundament – haldă şi a stabilităţii;
- executarea drenurilor pe fundament – consolideaza halda colect�nd apa care circulă prin masa rocii, îmbunătăţind stabilitatea. Se vor executa 6 drenuri cu lungime totala de 1880 m, care se vor realiza prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră) cu dimensiuni variind intre 20 -200mm;
- realizarea unor trepte de înfrăţire pe fundamentul haldei în zonele cu pantă mai mare de 100
pentru împănarea corespunzătoare a sterilului depozitat. Treptele de înfrăţire se execută cu pantă inversă înclinării fundamentului;
- depunerea pe fundament a unui strat de calcar cu grosimea de cca. 1m ( cca. 42.280mc), înainte de depozitarea sterilului – pentru a neutraliza eventualele infiltratii de ape acide in subsol şi în panza freatică;
Tot pentru amenajarea amplasamentului haldei este necesară - Captare şi evacuare ape din
ampriza Haldei Sud prin devierea pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi Vale 2) în bazinul hidrografic vecin Pârâul Mare.
Devierea pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi reprezintă ansamblul lucrărilor hidrotehnice care au ca scop eliberarea amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej şi a Haldei Sud.
Cariera şi Halda Sud s-au amplasat în lungul pr. Ciongani astfel: - Cariera de minereuri Coranda ocupă versantul drept al pr. Ciongani, de la confluenţa pr.
Ciongani cu pr. Grozii (limita estică) şi până la albia pr. Măcrişului (limita vestică) ;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
75
- Halda Sud ocupă versantul stâng al pr. Ciongani, de la circa 100m de intersecţia drumului comunal din satul Bocşa Mică cu pr. Izvorul Zgibuleşti (limita estică) şi până la circa 400m de albia pr. Măcrişului (limita vestică).
Pentru realizarea în teren a lucrărilor propuse ( Cariera Coranda şi Halda Sud), este necesar să se devieze de pe suprafaţa interesată cursurile de apă naturale cu sau fără scurgere permanentă (pâraie, viroage, torenţi).
Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă cuprinde următoarele lucrări principale: 1) Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda, L = 250m, canalul de gardă descarcă
debitele în pr Grozei, amonte de barajul de priză 2) Captarea comună a pâraielor Ciongani şi Grozei, denumită în proiect C1, s-a prevăzut cu: - un baraj de priză, din anrocamente de piatră brută, amplasat transversal pe albia pr. Ciongani, imediat aval de punctul de confluenţă cu pr. Grozei. - canal de preluare si deviere a debitului captat (de la baraj la confluenţa cu pr. Borzei) 3) Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate.Canalul de deviere este constituit
din 5 tronsoane cu lungime totala de 1500m. 4) Lucrări pe canalul de deviere: 3 captări de afluenţi (pr. Borzei, Vale 1, Vale 2), 1 podeţ la
traversarea canalului cu un drum local. 5) Regularizarea Pârâului Mare, în scopul evacuării debitului maxim propriu, Q max 1% =
5,80 mc/s, plus debitul maxim deviat din bazinul hidrografic Ciongani, Q max1%= 4,88 mc/s. 6) Podeţe din tuburi prefabricate de beton – tuburi Premo, 7 podete, amplasate la intersecţia
Pârâului Mare regularizat cu drumurile din intravilanul Bocşa Mică.
♦ Lucrari proiectate pentru stabilitate şi protecţia mediului halda Sud
1. Zid de sprijin – se va executa pe o lungime totală de 100 m, cu înălţimea de 2m (urmărind panta
naturală a terenului). În spatele zidului se va executa: - un dren din piatră, etanşat la partea superioară cu un dop de argilă, aşezat pe: - o rigolă din beton pentru colectarea apelor din corpul haldei
Apele colectate in rigola de beton se vor evacua în exteriorul zidului prin: - barbacane ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din PVC, si vor fi colectate intr-un:
- canal de scurgere care va dirija aceste ape, probabil acide, în bazinul de colectare ape acide al haldei de steril Sud.
2. Canale de gardă - Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Sud sunt de formă trapezoidală şi in functie de apele ce le vor prelua si descărca, au fost calculate hidrotehnic pe patru tronsoane cu sectiuni si lungimi diferite. Lungimea totala a canalelor este de 1574m. Apele colectate de aceste tronsoane de canal sunt ape pluviale, ce curg de pe haldă si ele vor fi dirijate spre aval la bazinul de colectare ape acide .
3.Bazinul de sedimentare şi bazin de stocare ape halda Sud Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Sud va fi direcţionată prin intermediul
canalelor de gardă în: - bazinul de decantare a sedimentelor care va micşora viteza apei de scurgere şi va permite
sedimentarea suspensiilor şi materialelor antrenate de pe suprafaţa haldei; - bazinul de stocare ape halda Sud cu capacitate de 15.000mc.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
76
Bazinul de decantare va avea adâncimea de 3m, lungimea de 20m şi lăţimea de 10m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de evacuare în:
Bazinul de stocare ape acide al haldei de steril Sud - capacitatea maximă de 15.000mc, cota minimă 385m şi maximă 393m. Barajul va fi construit în etape, va avea înălţimea la coronament de aproximativ 8m, lăţimea coronamentului va fi de 5m iar lungimea coronamentului va fi de 76m.
Barajul va fi construit preponderent din rocă rezultată de la săparea canalelor de gardă. Bazinul va fi protejat pe ampriza lui şi pe faţa din amonte a barajului pentru a preveni
exfiltraţiile de ape acide cu geomembrană HDPE 2mm şi geotextil protector de 500gr/m2 sub geomembrană. Suprafaţa totală ce va fi acoperită este de 4.600m2.
► Tehnologia de haldare
HALDA NORD
Pe perioada de construcţie (2 ani - investiţie), descoperta din cariera (1.500.000 t /630.000mc)
se transportă pe Halda Nord. Materialul depozitat provine din lucrările de deschidere şi pregătire,
restul de material posibil de depozitat pe halda Nord se va depune etapizat, în anii de exploatare.
In haldă va fi depusă o cantitate totală de roci sterile de 20,5 milioane mc (48,8 mil. tone).
Halda se va executa în patru trepte cu înălţimea de 30,00m (intre cotele +495m si + 585m) şi o
treaptă de 20,00m (intre cotele + si 445m + 465m).
Transportul materialului steril la halda Nord se va efectua cu mijloace auto.
Construcţia haldei se va face de la cota +445,00m, ascendent în trepte de 30,00m. Unghiul de
taluz al treptei va fi de 350, iar unghiul de taluz general al haldei va fi de 200 .
Procesul de haldare constă din următoarele etape:
- descărcarea sterilului din autobasculante;
- împrăştierea sterilului;
- nivelarea şi compactarea sterilului.
Descărcarea autobasculantelor se face la distanţa 5 -10,00m de marginea taluzului. Sterilul descărcat este un material neomogen din punct de vedere al granulometriei şi
compoziţiei mineralogice, implicit al caracteristicilor fizico-mecanice şi prin descărcare are loc o dispersie diferenţiată a lui. După descărcare, sterilul se va împrăştia cu buldozerul pe şenile din grămezile depuse, se trece apoi la nivelarea, respectiv compactarea lui.
Nivelarea materialului descărcat din autobasculante se realizează cu buldozere Compactarea se realizează atât prin trecerea succesivă a utilajelor cât şi prin compactarea cu
rulou compactor a stratelor cu grosimi de 0,20m-0,25m, succesiv, până la atingerea înălţimii de treaptă stabilită. Pentru realizarea unui strat compact care să împiedice infiltraţia apei în corpul haldei, berma de lucru se prelucrează prin descărcarea, împrăştierea, nivelarea şi cilindrarea prin treceri succesive peste materialul depus.
Bermele treptelor vor fi realizate cu o pantă exterioară de 3% pentru a permite scurgerea apelor pluviale. Pe treptele create se vor realiza cu autogrederul benzi de transport care să asigure circulaţia în condiţii de siguranţă a utilajelor.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
77
HALDA SUD
Va ocupa o suprafaţă de 40,22ha, va avea o înălţime variabilă, în funcţie de cota terenului de
haldare şi un volum de 36 milioane tone (15,1 milioane mc).
Halda se va executa în două trepte cu înălţimea de 60,00m (+420m si +540m) şi o treaptă de
70,00m (+540m – +610m)
Construcţia haldei se va face de la cota +540,00m, ascendent în trepte de 60,00m, respectiv,
70m. Unghiul de taluz al treptei va fi de 350, iar unghiul de taluz general al haldei va fi de 260 .
Transportul materialului steril rezultat în urma excavării în carieră se va efectua cu mijloace
auto (basculate de 100t).
Procesul de haldare constă din următoarele etape:
- descărcarea sterilului din autobasculante;
- împrăştierea sterilului;
- nivelarea şi compactarea sterilului.
Procesul de haldare este similar cu cel de la Halda Nord descris mai sus.
2.2. Depozitarea solului vegetal
Deşi identificat ca deşeu, solul vegetal va fi depozitat în Halde de sol (stive) şi va fi refolosit
pentru „refacerea terenului şi a valorilor de mediu pe amplasamentul minier după extragerea
minereului” – conform recomandarilor BAT/BREF privind gestionarea sterilului de procesare şi a
rocilor sterile în activităţi miniere.
Conservarea solului în scopul reabilitării terenurilor şi refacerea stratului de sol fertil şi prin
plantarea de ierburi şi alte plante locale la închiderea obiectivului la este un element important al
Proiectului Certej
În fazele de construcţie şi operare, solul de pe amplasamentele menţionate va fi decopertat şi
depozitat în două halde de sol, pentru utilizarea ulterioară în faza de închidere la acoperirea depozitelor
de deşeuri.
Volumul de sol estimat a fi decopertat de pe suprafetele pe care vor construi obiectivele
principale ale Proiectului (uzina de procesare, iazuri de decantare, halde de roci sterile, drumuri de
acces, etc) este de 1.407.898 mc.
In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de sol vegetal care se vor decapa de pe diferite amplasamete
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
78
Obiectiv Cantitatea de sol vegetal decapată / amplasament
(mc)
Cariera 139.640 Halda Nord 49.801 Halda Sud 64.821 Incinte uzina de preparare 607.636 Drumuri de acces -drum Certej Bocşa: 88.180
-drum Bocşa-incinte: 104.820 Iazuri de decantare sterile flotaţie şi sterile cianuraţie
-fundare baraje: 245.000 -canale: 80.000 -groapa împrumut andezit: 28.000
Pregătirea amplasamentelor pentru recuperarea solului va începe cu tăierea lemnului pentru
cherestea şi a lemnelor de foc de pe zonele care includ conturul carierei, al haldelor, amplasamentul
uzinei şi drumurile. Lemnul pentru cherestea şi cel pentru foc va fi vândut sau utilizat în alte scopuri
benefice conform reglementărilor forestiere în vigoare în România. Vegetaţia rămasă (ex. buturugi) va
fi desţelenită, iar solul vegetal, materialele organice şi solul vor fi îndepărtate prin decapare.
Solul vegetal va fi stocat în Halde de sol (stive), pentru a fi utilizate în faza de reabilitare
progresivă şi dezafectare a activităţilor miniere. Constructia acestora se va face tinand cont de
tehnologia de haldare (cu trepte si taluze si asigurarea unghiului de aşezare naturală al pământului).
Haldele de sol vegetal vor fi amplasate:
– una în imediata apropiere a incintelor uzinei de preparare - pentru solul provenit din
carieră, halda Nord, halda Sud şi incinte;
– una pe Valea Măcrişului, în aval de iazul de decantare sterile de flotaţie - pentru solul
provenit din perimetrul viitoarelor iazuri.
2.3. Depozitarea sterilelor de procesare in iazurile de decantare
Reziduurile rezultate din tehnologia de procesare a minereului auro-argentifer de la Certej, vor
fi reprezentate de sterilul tehnologic de la Uzina de preparare. Sterilul tehnologic rezultat din procesul
de preparare va fi trimis la 2 iazuri de decantare :
- unul pentru materialul rezultat de la secţia de flotare (iaz steril flotatie) si
- unul pentru materialul rezultat după procesul ALBION şi CIL – iaz steril cianuratie (CIL).
Sterilele rezultate din procesele tehnologice de preparare a minereului respectiv a
concentratului rezultat de la flotarea minereului, se prezintă sub forma de tulbureală sterilă cu
conţinut de fracţie solidă de 60% - sterilul de flotatie, respectiv de 40% - sterilul de cianuraţie.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
79
Sterilul tehnologic rezultat din procesul de flotare (steril flotatie) evacuat din uzină este
constituit dintr-un amestec de particule minerale solide şi apă industrial, este o tulbureala sterile. Faza
solidă a amestecului pompat la iaz reprezintă cca. 60% si are dimensiuni de 80% sub 147 microni si
geutatea specifică(medie) de 2,7 t/m3. Densitate tullburelii sterile de flotatie, pompata la iazul de
decantare este de 1,61 t/m3 (valoare medie).
Sterilul tehnologic va fi depus în iazul sterile de flotaţie, materialul solid decantat si stocat in iaz
va avea o umiditate de cca.30% (densitate de 1,78 t/mc)
Sterilul tehnologic rezultat după procesul ALBION şi CIL (steril cianuratie) este constituit
dintr-un amestec de particule minerale solide cu granulaţia de 80% sub 67 microni şi apă industrială.
Faza solidă a amestecului, reprezintă cca.40 %. Sterilul tehnologic solid va avea greutatea specifică de
2,8 t/m3 şi va fi depus în iazul CIL. Densitate tullburelii sterile de cianuratie, pompata la iazul de
decantare este de 1,35 t/m3 (valoare medie).
Sterilul tehnologic va fi depus în iazul sterile cianuratie, materialul solid decantat si stocat in iaz
va avea o umiditate de cca.30% (densitate de 1,82 t/mc) .
Înainte de pompare pe iazul de decantare CIL sterilul de cianuratie este denocivizat în vederea
reducerii concentraţiei cianurii WAD sub 10 mg/l în instalaţia DETOX 1.
Depozite de sterile de la procesarea minereului
Sterilul rezultat in urma procesarii minereului in Uzina de preparare este trimis printr-un sistem
de hidrotransport şi depozitat în iazul de decantare a sterilului de flotatie de pe Valea Măcrişului,
respectiv sterilul rezultat dupa procedeul de leşiere cu cianura este prevăzut a fi depozitat in iazul de
decantare steril cianurare (CIL) amplasat tot pe Valea Măcrişului, în amonte de iazul de decantare
pentru sterilul de la flotaţie. Iazurile de decantare sunt situate la cca. 1,5–2 km respectiv cca. 4 km
nord-est de Uzina de preparare.
Capacitatea de depozitare a celor două iazuri este următoarea: Specificaţie U.M. An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total Steril
flotatie
(solid)
mii t 2788 2789 2754 2732 2706 2732 2760 2737 2826 1032 25856
Steril flotaţie (cu 30% apă)
mii t 3624,4
3625,7 2580,2 3551,6 3517,8 3551,6 3588 3558,1 3673,8 1341,6 33612,8
Steril flotaţie (cu apă 30%)
mii mc
2036,18 2036,91 2011,35 1995,28 1976,29 1995,28 2015,73 1998,93 2063,93 753,71 18883,6
Steril CIL
(solid)
mii t 535,54 606,95 688,82 611,52 577,39 670,89 536,38 181,68 4409,17
Steril CIL (cu W=30%)
mii t 696,202 789,035 895,466 794,976 750,607 872,157 697,294 236,184 5731,92
Steril CIL (cu W=30%)
mii mc
382,528 433,536 492,042 436,800 412,421 479,207 383,129 129,771 3149,407
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
80
Principalele caracteristici ale celor două iazuri de decantare sunt următoarele:
Nr.crt. Specificaţie Iaz Flotaţie Iaz CIL
1. Amplasament Pârâul Măcrişului amonte de cariera Certej
Pârâul Măcrişului amonte de iazul de flotaţie
2. Tip iaz Iaz de vale Iaz de vale 3. Data punerii în funcţiune La finalizarea lucrărilor de
investiţii La finalizarea lucrărilor de investiţii
4. Suprafaţa utilă 45,2 ha 18,4 ha 5. Cantitatea de steril depozitată de
la data punerii în funcţiune 25.856 mii t 4.409 mii t
6. Cotă coronament 707 mdM 827,5 mdM 7. Înălţime baraj de iniţiere (starter) 75 m 45 m 8. Unghi de taluz 1:1,4 (330 - 350) 1:1,4 (330 - 350) 9. Lungimea sistemului de
hidrotransport steril 2.945m 4.473m
10. Lungimea sistemului de recircuitare ape limpezite
2.153m 3.727m
11. Numărul piezometre montate pe perioada funcţionării
12 buc 8 buc (6 / baraj si 2 /versanti )
12 Coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare
6 buc 4 buc
13. Repere topo (borne) montate pe perioada funcţionării
12 buc 8 buc (6 / baraj si 2 /versanti )
14 Studiu de stabilitate din 5 în 5 ani din 5 în 5 ani
Piezometrele, bornele topometrice, Coloane telescopice şi celelalte AMC-uri necesare pentru
măsurători periodice se vor monta încă din faza de construcţie a iazurilor de decantare pe etape odată
cu lucrările de supraînălţare.
Studiile de stabilitate a iazurilor de decantare se realizează periodic în conformitate cu
legislaţia în vigoare pentru urmărirea stării de siguranţă în exploatare a construcţiilor hidrotehnice,
se vor realiza de experţi tehnici autorizaţi MLPAT şi MAPM.
■ Pentru amenajarea iazurilor de decantare, la fiecare iaz se va executa un baraj de iniţiere (starter) din arocamente, pe parcursul desfăşurării lucrărilor proiectului (functionarii uzinei de preparare) barajul va fi supraînălţat. La iazul de decantare a sterilelor de flotatie datorită existenţei unei denivelari naturale a terenului, pe versantul stâng al iazului este necesară executarea unui baraj de închidere lateral, amplasat pe versantul lateral faţă de barajul principal. La coada iazului sterile de flotaţie se va executa un baraj de închidere amonte executat din anrocamente, impermeabilizat pe paramentul amonte cu geomembrană.
■ Hidrotransportul sterilelor de la uzina de procesare la iazurile de decantare se realizează prin conducte metalice supraterane, montate pe suporţi.
Punctele de deversare a tulburelilor sterile vor fi amplasate pe toată lungimea coronamentelor celor două baraje începând de la cota coronamentului barajelor de iniţiere.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
81
■ Apele limpezite, după sedimentarea fracţiei solide în iazuri, sunt preluate de staţiile de pompare (din dotarea fiecarui iaz), amplasate pe barje plutitoare şi sunt conduse după cum urmează:
- ape limpezite din iazul de decantare sterile de flotaţie – la rezervorul apă recircuitată de la Staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie, de unde o parte este preluată în fluxul tehnologic, surplusul este dirijat la staţia de epurare, epurată şi transmisă în emisar;
- apa limpezită din iazul CIL este dirijată prin conducte la rezervorul apă recircuitată DETOX 2, de unde este trimisă în fluxul tehnologic de cianurare; în cazul unor debite mari rezultate din precipitaţii, la depăşirea cantităţii necesare în flux această apă se epurează în staţia DETOX 2 apoi se transmite în emisar - pârâul Corănzii.
►Lucrari de amenajare a iazurilor de decantare
În cadrul obiectivului de investiţii „Proiect de exploatare a minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej” se vor executa la cele două iazuri următoarele baraje:
- Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie - Baraj supraînălţare la cota finală iaz sterile de flotaţie - Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie - Baraj închidere amonte iaz sterile de flotaţie - Baraj de iniţiere iaz CIL - Baraj supraînălţare la cota finală iaz CIL Pe perioada de construire (investiţie) se vor construi barajul principal din anrocamente iaz
sterile de flotaţie şi baraj de iniţiere iaz CIL, celalte baraje se vor executa pe producţie. Sistemul iazurilor de decantare a fost proiectat cu rigurozitate conform standardelor naţionale
şi internaţionale acceptate, astfel încât să se asigure un sistem sigur şi acceptabil din punct de vedere al protecţiei mediului, pentru stocarea sterilului de procesare denocivizat. Proiectarea a luat de asemenea în calcul şi cerinţele legate de închiderea exploatării miniere, la sfârşitul ciclului de viaţă a acesteia.
Intreg ansamblul de construcţii hidrotehnice din cadrul obiectivului de investiţii sus menţionat
s-a încadrat în clasa II-a de importanţă. Categoria de importanţa a lucrărilor hidrotehnice este „B” – importanţă „deosebită”.
♦ Lucrari pentru amenajarea iazului de flotatie
Baraj principal din anrocamente iaz sterile de flotaţie Barajul principal al iazului de flotaţie s-a amplasat pe pr. Măcriş, imediat amonte de confluenţa
acestuia cu afluentul de dreapta , Pârâul lui Avram. Barajul principal a fost dimensionat pentru susţinerea, în amonte de acesta, a întregului volum
de steril de flotaţie, V= 25,8 mil t, rezultat de la uzina de preparare a minereului, pe întreaga perioadă de exploatare a zăcământului.
Barajul de iniţiere (starter) al iazului de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, cu axa la circa 550m amonte de confluenţa dintre pr. Măcriş şi afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram.
Secţiunea transversală a barajului de iniţiere are următoarele elemente constructive: - cotă coronament 625,0 mdMN - cotă talveg în axul barajului 547,0 mdMN - înălţime baraj 78 m (81m cu fundaţie) - încastrare în roca de bază în albie: 3,0 m
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
82
- încastrare în roca de bază pe vesanţi: 1,0 m - înălţime maximă baraj: 48,0 m - lungime la coronament: 243,0 m - lăţime la coronament 6,0 m - înclinarea taluzurilor amonte 1:m = 1:1,4 - înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4 - lăţime bermelor - amonte: 6,0 m
- aval: 8,0 m - număr berme: - amonte: 3
- aval: 4 - înălţimea între berme - amonte: 15,0 m
- aval: 20,0 m - cotele bermelor: - amonte: 580,0; 595,0; 610,0 mdMN
- aval: 545,0; 565,0; 585,0; 605,0 mdMN
Barajul principal iaz decantare CIL Barajul principal al iazului de cianuraţie CIL s-a amplasat pe pr. Măcriş, la circa 1,8 km
amonte de confluenţa acestuia cu afluentul de dreapta, Pârâul lui Avram. Barajul de iniţiere (starter) va avea înălţimea de 39m şi cota coronamentului 720mdMN. Barajul se realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 –
0,75) m care se compactează cu compactor vibrator Barajul are următoarele caracteristici geometrice (rezultate din studiul de stabilitate):
- înălţime maximă = 39m - lungime coronament = 480m - lăţime coronament = 8,00m - lăţime berme : 6,00m amonte şi 8,00m aval - înclinarea taluzurilor amonte şi aval 1:m = 1:1,4 (înclinarea generală, considerând şi
bermele proiecate, este 1:1,9) - fundare: h med = 3,00m în albie şi 1,00m pe versanţi Barajul de iniţiere (starter) al iazului CIL se amplasează la confluenţa dintre primele două
văi care formează pr. Măcriş, la cota 741,00mdMN. Secţiunea transversală a barajului principal are următoarele elemente constructive:
- cotă coronament 780,0 mdMN - cotă talveg în axul barajului 741,0 mdMN - înălţime baraj 39,0 m - încastrare în roca de bază în albie: 3,0 m - încastrare în roca de bază pe vesanţi: 1,0 m - lungime la coronament: 162,0 m - lăţime la coronament 6,0 m - înclinarea taluzurilor amonte 1:m = 1:1,4 - înclinarea taluzurilor aval 1:m = 1:1,4 - lăţime bermelor - amonte: 6,0 m
- aval: 8,0 m - număr berme: - amonte: 3
- aval: 3 - înălţimea între berme - amonte: 10,0 , 15,0 m
- aval: 20,0 m - cotele bermelor: - amonte: 755,0; 770,0 mdMN
- aval: 740,0; 760,0 mdMN
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
83
Lucrări premergătoare execuţiei barajului
În vederea realizării barajului se vor executa în prealabil următoarele lucrări: - Galerii de deviere a apelor de pe pr. Măcriş pe sub barajul principal (etapa finală), conform
documentaţiei PE elaborată de către Proiectantul General . - Două batardouri pe cele două ramuri ale pr. Măcriş, executate din material local de consistenţă argiloasă, prelevat din zone din ampriza iazului, indicate în studiul geotehnic. In corpul batardourilor vor fi înglobate galeriile de evacuare a debitelor pr. Măcriş. - Galerii de colectare şi evacuare a apelor de pe ampriza viitorului lac de acumulare Canal de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate ▫ Canal de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate din iaz sterile flotatie In conformitate cu reglementările privind protecţia mediului, apa exfiltrată din iazul de flotaţie,
cu indicatorii de calitate depăşiţi, nu poate fi evacuată direct în pr. Măcriş. Apele de exfiltraţie din iaz vor fi colectate la baza aval a barajului şi evacute spre un bazin de
stocare, amplasat în amonte de confluenţa pr. Macriş cu Pârâul lui Avram. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul de flotaţie, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei de preparare, unde vor fi epurate şi descărcate în pr. Corănzii.
Debitul total de ape exfiltrate din iaz a fost evaluat la 100 mc/zi. Canalul collector are următoarele caracteristici:
- lungime = 320m, adâncime = (1,00 – 3,00)m,baza = 1,00m, 1:m = 1:1
▫ Canalul de colectare şi evacuare a apelor exfiltrate din iaz CIL, In conformitate cu reglementările privind protecţia mediului, apa exfiltrată din iazul de
cianuraţie, cu indicatorii de calitate depăşiţi, nu poate fi evacuată direct în pr. Măcriş. In acest scop, apele de exfiltraţie din iaz vor fi colectate într-n canal la baza barajului şi evacute spre un bazin de stocare situat în aval. Din bazinul de stocare apele vor fi pompate înapoi în iazul de cianuraţie, de unde, împreună cu apa decantată din iaz, vor fi aduse în incinta uzinei de preparare, unde vor fi epurate.
Debitul total de ape exfiltrate din iaz a fost evaluat la 100 mc/zi. Canalul are următoarele caracteristici:
- lungime = 130m, adâncime = (1,00 – 3,00)m, baza = 1,00m, 1:m = 1:1 Din canal apa va fi colectată în bazinul de stocare ape exfiltrate, de aici, cu ajutorul unor pompe
este repompată în iaz.
Sistemul conductelor de hidrotransport tulbureala sterila
Sterilul de flotaţie şi sterilul de cianuraţie se transportă la iazurile de decantare în sistem
hidraulic.
- Lungimea totala conducta de hidrotransport sterile flotatie este de 2.945m, cu tronsoane avand sectiuni de Dn 250 si Dn 200.
- Lungimea totala conducta de hidrotransport sterile cianuratie este de 4.473m, cu tronsoane avand sectiuni de Dn 200 si Dn 150.
Sistemul de recircuitare ape limpezite
▫ Sistem recircuitare ape din iaz sterile de flotaţie Apa din lacul ce se formeaza in iazul de la flotatie este pompata în rezervorul din incinta uzinei
prin intermediul a 2 electropompe centrifugale (1 in functionare + 1 de rezerva ) montate pe o barja
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
84
plutitoare, la care este acces prin intermediul unui ponton de la mal si cu o electropompa submersibila- amplasata in uzina care preia apa din conducta si o dirijeaza intr-un tanc rezervor.
Caracteristici electropompe centrifuge: Q=188 mc/h, H ref=174 mCA, Dn 150mm, P=160 kWc.
▫ Sistem recircuitare ape din iaz sterile de cianuratie
Apa din lacul ce se formeaza in iazul CIL este pompata în rezervorul din incinta uzinei prin intermediul a 2 electropompe centrifugale (1 in functionare + 1 de rezerva ) montate pe o barja plutitoare, la care este acces prin intermediul unui ponton de la mal.
Caracteristici electropompe centrifuge: Q-115 mc/h, H ref =92 mCA, Dn 150mm, P = 55 kWc.
2.4. Depozitarea namolurilor de la epurarea apelor uzate tehnologice
- Nămolul rezultat de la epurare apelor acide va fi dirijat impreună cu sterilul de flotaţie la iazul de decantare sterile flotaţie;
- Nămolul rezultat de la statia de epurare a apelor recircuitate din iazul sterile flotatie se va
dirija prin pompare la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, de unde va fi pompat împreună cu
sterilul de flotaţie la iazul de decantare (sterile flotatie).
- Nămolului de la Statia de epurare DETOX 2- care tratează apele recircuitate din iazul CIL este dirijat la îngroşătorul sterilului CIL de unde va fi pompat la iazul de decantare sterile cianuraţie.
Cantitatile de namoluri rezultate de la epurarea apelor uzate tehnologice sunt:
Provenienta Cantitate de namol pompata in iaz
(mc/zi)
Statie epurare Ape acide 46,6
Statie epurare Ape limpezite de la iazul de decantare sterile flotatie
46,9
Statie epurare limpezite de la iazul de decantare sterile cianuratie - CIL
21 doar in caz de avarii
Total namol pompat la iazuri 114,5
Cap. 3. Transportul deşeurilor/reziduurilor miniere
3.1. Transport rocă sterilă
Roca sterilă rezultată din carieră (descopertă) este depusă pe hălzile Nord şi Sud, amplasate în
imediata apropiere a carierei.
Sterilul rezultat din activitatea de exploatare în carieră este încărcat cu excavatoare cu cupa
deservite de buldozere, care strâng materialul şi separă blocurile supragabaritice care urmează a fi
supuse puşcării secundare.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
85
Transportul de steril se face cu autobasculante de 100t capacitate, între carieră şi din cele două
halde de steril. Distanţele de transport diferă de la an la an ele fiind cuprinse între 1,25 şi 2,75 km, cu o
medie pe toată durata exploatării de 1,42 km. Roca descărcată din autobasculante va fi nivelată cu
ajutorul buldozerelor.
Halda de steril Nord şi halda de steril Sud vor asigura depozitarea întregului volum de rocă
rezultat din descopertă, respectiv 84,6 milioane tone (35,6,3 milioane mc).
3.2. Transport sol
Solul vegetal va fi depozitat în Halde de sol (stive) şi va fi utilizat pentru „refacerea terenului şi
a valorilor de mediu pe amplasamentul minier după extragerea minereului”.
Având în vedere morfologia terenului culmi de deal, versanţi abrupţi, zone stâncoase, solul
vegetal variază între 0,2-1m grosime până la roca de bază.
Pentru deschiderea carierei şi construirea haldelor de steril şi a iazurilor de decantare se va
amenaja terenul prin lucrări de decapare a solului vegetal, scarificare, drenare şi impermeabilizare a
fundamentului.
Volumul de 1.407.898 mc, vegetal va fi depozitat în 2 halde :
– una în imediata apropiere a incintelor uzinei de preparare - pentru solul provenit din
carieră, halda Nord, halda Sud şi incinte;
– una pe Valea Măcrişului, în aval de iazul de decantare sterile de flotaţie - pentru solul
provenit dinperimetrul viitoarelor iazuri
Transportul de sol decapat de pe suprafeţele aferente viitoarelor construcţii miniere se face cu
autobasculante de 100 t capacitate, încărcarea şi decaparea se face cu ajutorul buldozerelor, încărcarea
cu ajutorul excavatoarelor şi a încărcătoarelor frontale. Distanţele de transport diferă de la haldă la
haldă şi sunt cuprinse între 1km şi 5 km, cu o medie pe toată durata exploatării de 2 km.
3.3. Hidrotransportul sterilului de procesare
♦ Staţii de pompare tulbureală la iazurile nr.1 şi nr.2
1 .Staţia de pompare tulbureală la iazul sterile de flotaţie
Staţia este amplasată pe platforma incintei de la cota + 593 m
Cantitatea de steril ce va fi trimisă la iaz, sub forma de hidroamestec, este de 353 mc/h.
Vor fi folosite 5 pompe centrifugale, înseriate, primele două montate în cuva îngroşătorului de
sterile, iar următoarele trei în cuva staţiei propriuzise.
Specificaţiile tehnice necesare ale pompelor :
- debitul, Q = 353 mc/h;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
86
- înalţimea de pompare, H = 76,2 mCA;
- puterea absorbită, Pu = 169 kW.
În apropierea staţiei de pompare a fost prevăzut un batal de avarie în care se poate goli conducta de
hidrotransport pentru cazul întreruperii activităţii. Capacitatea batalului poate prelua volumul
hidroamestecului aflat pe conductă, care este de circa 107 mc.
2.Staţia de pompare tulbureală la iazul CIL Staţia este amplasată pe platforma incintei de la cota + 538 m.
Cantitatea de steril ce va fi trimisă la iaz, sub forma de hidroamestec, este de 161 mc/h, având
densitatea de 1,35 mc/t.
Ca şi în cazul sterilelor de flotaţie vor fi folosite tot 5 pompe centrifugale, înseriate, toate
montate în cuva staţiei propriuzise.
Specificaţiile tehnice necesare ale pompelor sunt
- debitul, Q = 161 mc/h;
- inalţimea de pompare, H = 87,5 mCA;
- puterea absorbită, Pu = 106 kW.
Pentru colectarea eventualelor scurgeri, în cuva staţiei a fost prevăzută o rigolă de colectare cu
jomp dotat cu pompă submersibilă având debitul de 100 mc/h şi înălţimea de pompare de 12 mCA.
În apropierea staţiei de pompare a fost prevăzut un batal de avarie în care se poate goli conducta de
hidrotransport pentru cazul întreruperii activităţii. Capacitatea batalului poate prelua volumul
hidroamestecului aflat pe conductă, care este de circa 101 mc.
♦ Conducte de hidrotransport la cele doua iazuri de decantare
Hidrotransportul sterilului la iaz la iaz flotaţie pe conductă cu lungimea totala de 2.945m, cu
sectiuni variabile Dn 200mm si Dn 250 mm, iar la iazul CIL se face pe conductă din oţel cu lungimea
totala de 4.473m ,cu sectiuni variabile- Dn 150mm si Dn 200
Conductele se vor monta suprateran, pe suporţi .
3.4. Transport nămoluri de la epurarea apelor uzate tehnologice
▪ Transporutul nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare a apelor acide si apelor
recircuitate din Iazul d esterile flotatie - se va realiza prin sistemul de hidrotransport al sterilului de
flotatie (sistemul este descris la subpunctul anterior).
▪ Transportul nămolului rezultat din staţia de epurare ape limpezite recircuitat de la iazul CIL
staţia epurare DETOX2 - se va realiza prin sistemul de hidrotransport al sterilului de cianuratie.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
87
Namolurile rezultate de la cele doua statii de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul de
decantare sterile flotatie respectiv din iazul de deacantare CIL se vor pompa in iazurile de decantare,
pe perioada de exploatare respectiv până la finalizarea lucrarilor de închidere, prin sistemele de
hidrotransport ale sterilelor respective.
După finalizarea lucrarilor de inchidere si refacere a mediului, prin monitorizarea permanenta
a debitelor si calitatii apelor evacuate se va stabili cat timp este necesara continuarea epurarii apelor.
Cap.4. Descrierea procesului de exploatare, preparare/prelucrare a resursei
minerale care genereaza deseuri/reziduuri miniere
4.1.Descrierea procesului de exploatare
Exploatarea în carieră Zăcământul Certej va fi deschis şi pregătit pentru exploatare prin lucrări miniere specifice
exploatării în carieră: - lucrări de deschidere - amenajarea drumurilor principale industriale de acces şi transport,
precum şi drumurile tehnologice din carieră la treptele în exploatare;
- lucrările de descopertare - vor începe de la cota + 600 + 605 m în trepte de 10 m după care
se va trece la exploatarea propriu zisă în trepte cu înălţimea de 10 m.;
- lucrări miniere de exploatare
Principiul tehnologiei şi succesiunea operaţiilor de exploatare
Tehnologia de exploatare în carieră cu trepte de înălţime 10m, constă în principal din:
− forarea pentru puşcarea primară, găuri cu diametre de 165 mm, cu foreze DTH.
− forarea pentru puşcarea secundară, cu perforatoare P90, P58 şi ciocane de abataj.
− puşcarea găurilor încărcate. Explozivii utilizaţi: nitramon AM-1 (exploziv de bază),
buster 0,2 kg/buc şi dinamită (explozivi de iniţiere) pentru împuşcarea masei miniere şi
dinamita DII pentru sfărmarea secundară.
− încărcarea masei miniere derocate cu excavatoare, autoîncărcătoare.
− transportul masei miniere cu basculante de 100t
Metoda de extracţie a minereului auroargentifer Certej este prin lucrări miniere la zi.
Lăţimea bermei de lucru a treptei a fost stabilită la 30 m, iar lăţimea bermei de siguranţă la 2m- 5 m. Pentru exploatarea întregii cantităţi de resursă indicată şi măsurată sunt necesare 16 trepte în zona de Vest şi 29 în zona Centrală, Intermediară şi Est la o înălţime de treaptă de exploatare de 10 m. Forarea găurilor se va executa cu ajutorul unei foreze DTH care va fora găuri de sondă
verticale, cu un diametru d = 165 mm şi cu o lungime de gaură de 11,2 m.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
88
Găurile de sondă vor fi încărcate cu exploziv de tip AM-1 (Nitramon) la o densitate de
încărcare de 0,9 kg/dm2. Pentru iniţierea împuşcării unei găuri de sondă se vor folosi boosteri, iar
pentru sfărmarea secundară dinamita DII.
Transportul explozivului din depozitul de exploziv la carieră se va efectua cu mijloace auto, cu
respectarea normelor de tehnica securităţii muncii.
Transportul explozivului de la firmele producătoare în depozitul de exploziv Certej se va
executa cu mijloace auto, respectându-se normele specifice de protecţia muncii privind transportul,
depozitarea şi folosirea materialelor explozive.
4.2. Descrierea procesului de preparare a minereului
Minereul auro-argentifer rezultat din carieră este transportat cu maşinile la staţia de concasare
primară, aflată lângă uzina de preparare.
Prepararea minereului se realizaeaza in doua (faze) etape:
- etapa I – Flotarea minereului cu obtinerea concemtratului de pirita aurifera;
- etapa a II a – Oxidarea, cianurarea concentratului, eluţia metalelor preţioase şi obţinerea
aurului prin electroextracţie şi turnare lingou de aliaj Dore.
Prepararea minereului consta din urmatoareale operatii principale:
▪ concasarea minereului, intr-un concasor giratoriu;
▪ depozitarea minereul rezultat după concasare;
▪ macinarea minereului intr-o moara semiautogenă SAG, care lucreaza in circuit cu un
concasor conic pentru a sfărâma fracţia critică;
▪ remacinarea grobului intr-o moara cu bile care lucreaza in circuit cu o baterie de
hidrocicloane;
▪ bateria de hidrocicloane alimentează agitatorul de condiţionare, din care se alimentează
instalaţia de flotare;
▪ condiţionarea cu reactivi de flotaţie: Sulfat de cupru, Silicat de sodiu şi Xantat amilic de
potasiu, Aeropromoter (colector) ;
▪ flotarea minereului si obtinerea unui concentrat de pirita aurifera şi steril final de flotatie;
▪ îngroşarea sterilului de flotatie într-un îngroşător de mare capacitate;
► Sterilul îngroşat este trimis la iazul de decantare, iar apa limpezită rezultată de la îngroşare
este introdusă într-un bazin de stocare, de unde va fi recircuitată în procesul de măcinare.
► Concentratul rezultat din îngroşător este filtrat în filtru cu tambur (in primii doi ani);
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
89
In primii 2 ani de funcţionare concentratul va fi depozitat şi livrat aşa cum este obţinut după
operaţia de filtrare. După cel de-al treilea an, filtrul nu se va mai folosi – refuzul de la îngroşător va fi
pompat direct în uzina Albion - CIL
Începând din anul al treilea de funcţionare, concentratul va fi supus procesului de oxidare
(proces ALBION) în scopul eliberării metalelor preţioase diseminate în reţeaua cristalina de sulfuri.
Procedeul ALBION constă din măcinarea ultrafină – a concentratului într-o moară (ISAMIL)
M10000, urmata de leşierea oxidativă la presiune atmosferica, prin insuflare de oxigen în tancurile de
agitare (oxidare).
Procesul de oxidarea si recuperare a aurului si argintului are loc in trei etape majore:
• Macinarea ultrafina la sub 10 microni intr-o instalatie Isamill.
• Oxidarea piritei in tancuri de agitare. prin insuflarea de oxigen.
• Recuperarea aurului din pirita oxidata prin cianurare.
Tulbureala oxidata din circuitul ALBION este introdusă cu ajutorul unor pompe într-o
instalaţie CIL, instalaţie în care va avea loc recuperarea metalelor preţioase prin :
• adsorbţia aurului şi argintului pe cărbune activ în rezervoarele (tancurile) CIL urmată de
• separarea cărbunelui încărcat şi de eluarea aurului şi argintului de pe cărbunele activ în
vase de presiune (coloana de elutie);
• extracţia electrolitică a aurului şi argintului stripat de pe cărbunele activ, sub forma unui
nămol de metale preţioase şi topirea acestui nămol;
• regenerarea carbunelui la o temperatura de 750oC, intr-un cuptor cu inductie
Aliajul Doré - rezulta la topire namolului obtinut la electroliza solutiilor cianurice cu un
amestec de fondanti si turnarea in lingouri.
Sterilul tehnologic rezultat după procesul ALBION şi CIL va fi:
• denocivizat prin distrugerea cianurii înainte ca acesta să părăsească zona de retenţie a
uzinei de preparare intr-o instalatie de epurare - DETOX 1- prin procedeul SO2 / aer,
utilizand metabisulfutul de sodiu ca sursa de SO2
Principiu de baza al procedeului SO2 / aer ce va fi aplicat in instalatia DETOX 1, consta in
oxidarea cianurilor simple si usor eliberabile cu metabisulfutul de sodiu, in prezenta de catalizator de
Cu (CuSO4 ), dupa care:
• sterilul denocivizat va fi hidrotransportat şi depozitat în iazul de decantare CIL ;
• apa limpezită din sistemul iazului de decantare va fi recuperată în vederea reciclării şi
reutilizării în procesul tehnologic de procesare;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
90
4.3. Descrierea proceselor de epurare a apelor uzate si denocivizare a sterilului de
cianuratie
4.3.1. Epurarea apelor acide
Epurarea apelor acide din Cariera Certej si zona haldelor de roci sterile, se va realiza prin
tehnologia clasica «activa » de neutralizare a aciditataţii şi precipitarea metalelor grele cu var.
Staţia de epurare va fi amplasată în incinta Uzinei de preparare, cota + 593m.
▪ Descrierea fluxului tehnologic din statia de epurare ape acide
Fluxul tehnologic general al Staţiei epurare ape acide este prezentat in Anexa 2.9.
Apele acide de pe suprafaţele şi versanţii Carierei Certej si a Haldelor Nord si Sud sunt dirijate
de canale de garda in bazine colectoare, bazine sedimentare, bazine stocare, fiind apoi pompate la
Statia de epurare ape acide, amplasata in incita Uzinei de preparare.
Prin intermediul unei conducte (Dn 200) din otel carbon, apele acide vor fi dirijate peste un
ciur stationar pentru îndepărtarea vegetaţiei, care alimenteaza tancul de tratare ape acide cu Ø 5900
mm si volum de 159 mc, prevazut cu sistem de agitare mecanica – agitator . Controlarea si mentinerea
pH-ul în tancul/agitator de tratare, între 8,5 – 9, se face prin adausul de lapte var.
Laptele de var trece prin ciurul/cutia de alimentare a tancului de tratare, fiind alimentat prin
intermediul unei conducte (Dn 25) din tancul de stocare lapte de var (de 51 mc) din cadrul instalatie de
tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie, care este alimentat de la instalaţia de amestecare a
varului hidratat, dintr-un rezervor de stocare a varului (capaictate de 60 mc).
In tancul de tratare ape (bazinul de reactie), se asigura conditionarea apei acide cu laptele de
var timp de cca.30 minute, realizandu-se neutralizarea aciditatii si precipitarea metalelor grele.
Suprascurgerea–apa neutralizata din tancul de tratare, va fi dirijată prin intermediul unei
conducte Dn 300, la un Clarificator–Decantor apă acide cu Ø 16 m, prevazut cu un pod raclor, unde
are loc sedimentarea precipitatului format si limpezirea apei.
Pentru facilitarea depunerii/îndepartarii nămolul precipitat, in clarificator este adaugat
floculant (17 g/mc sub forma de solutie de 0,05 %) din rezervorul de stocare floculant cu volumul util
de 27 mc din cadrul sistemului de dizolvare si transfer floculant.
Decantorul (clarificatorul) a fost inclus pentru recircuitarea internă a nămolului (ingrosat), în
vederea îmbunătăţirii vitezei de sedimentare a nămolului şi minimalizarea consumul de var. Debitul de
intrare in decantor este măsurat şi este folosit pentru a controla debitul de floculant.
Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului vor avea pardoselile de beton în pantă, pentru a
permite colectarea eventualelor scurgeri în jomp si pomparea, cu pompa corespunzătoare zonei, spre
cutia de alimentare a decantorului.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
91
Suprascurgerea de la decantor (clarificator) este colectată în rezervorul/tancul de
suprascurgere apă de mină, cu volumul util de 22 mc. O pompă de pe acest rezervor refulează apa
tratată cca. 168 mc/h, în rezervorul de apă brută pentru folosire în uzină (prin intermediul unei
conducte Dn 150 din otel carbon).
În cazul neutilizării apei epurate în fluxul uzinei, suprascurgerea rezervorului cu apa de la
decantor, ajunge prin intermediul unei conducte Dn 300 în emisa. Conform proiectului, apele epurate
in Statia de epurare a apelor acide vor fi recirculate in totalitate in proces, cu exceptia cazurilor de
avarie cand se va evacua in pârâul Coranzii.
Capacitatea Statiei de epurare ape acide a fost estimata pentru un debit nominal de ape acide
evacuate de pe haldele de steril si cariera de: Qape acide ≈ 45,55 l/s = 164 m3/h = 3936 m3/zi.
In cazul precipitatiilor abundente, debitul maxim de ape acide evacuate se estimeaza la max.
318 m3/h (≈ 88,33 l/s = 7632 m3/zi), si poate fi preluat si epurat in Statia de epurare.
4.3.2. Epurarea apelor limpezite recirculate de la iazul decantare sterile flotatie
Descrierea fluxului tehnologic de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul sterile de
flotaţie
Fluxul tehnologic general al limpezite recirculate de la iazul decantare sterile flotatie este
prezentat in Anexa 2.10.
Apa alimentată de la iazul de flotaţie, trece peste un ciur staţionar pentru îndepărtarea
vegetaţiei şi apoi curge într-un tanc de tratare cu capacitate utilă de 85m3 - prevăzut cu sistem de
agitare care asigură un timp de retenţie de 30 minute, necesar precipitării metalelor grele cu var.
În tancul de tratare a apei, pH-ul este menţinut între 8,5 - 9 prin adaos de lapte de var, care este
dozat dintr-un tanc de stocare a laptelui de var (prevăzut cu sistem de agitare), cu ajutorul unei
pompe centrifuge care dirijează soluţia de lapte de var printr-o conductă circulară, la tancul de tratare a
apei.
Apa tratată cu var curge din tancul de tratare, în decantorul unde are loc depunerea
(sedimentarea) precipitatului format la tratarea apei şi limpezirea apei tratate. În vederea creşterii
vitezei de sedimentare a precipitatului, în decantor este adăugat floculant, sub formă de soluţie
concentraţie 0,05%.
Decantorul este echipat cu un mecanism cu raclete – pentru colectarea precipitatului îngroşat
depus pe fundul decantorului şi dirijarea lui spre conul de evacuare.
Suprascurgerea decantorului – apa tratată limpezită, este evacuată fie direct în emisar – pârâul
Corănzii, fie dirijată în rezervorul suprascurgerii decantorului instalaţiei de epurare a apelor acide (apă
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
92
din carieră + ape de la Haldele de roci sterile), de unde aceasta poate fi pompată la rezervorul de apă
brută.
Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat cu o pompă de îngroşat la tancul de tratare (epurare)
a apei, pentru a asigura o sarcină de recircuitare a solidelor pentru a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat
previzionat a fi 47m3/zi va fi evacuat cu pompă la îngroşătorul sterilului de flotaţie în şarje, prin
deschiderea unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului, de unde va fi pompat împreună cu
sterilul de flotaţie la iazul de decantare.
Zona tancului de tratare a apei şi a decantorului şi zona tancului de stocare a varului vor avea
pardoselile de beton în pantă, pentru a permite colectarea eventualelor scurgeri în jompuri şi evacuarea
lor cu pompe centrifuge verticale corespunzătoare fiecarei zone, pompe la jompuri. Cele două pompe
din jompuri dirijează scurgerile colectate, spre tancul de tratare a apei respectiv cel de stocare a
varului.
Varul necesar tratării apei este furnizat de la instalaţia de preparare a varului hidratat, prin
pomparea zilnică de şarje de tulbureală de var, într-un rezervor (tanc) de stocare a varului amplasat
lângă decantor. Din acest rezervor de stocare varul este furnizat, prin pompare – cu pompele centrifuge
atât la instalaţia de tratare a apei de la iazul de decantare flotaţie cât şi la instalaţia de epurare ape
acide, printr-o conductă inelară locală.
Floculantul este preparat într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, care furnizează
necesarul şi pentru instalaţia de epurare ape acide. Floculantul livrat în saci de 25 kg la instalaţia de
amestec, este dozat automat printr-o pâlnie de alimentare, la un tanc de amestecare cu apă brută pentru
a rezulta o soluţie 0,5%. Soluţia este stocată într-un tanc de stocare şi este dozată cu o pompă de
alimentare la conductele de alimentare cu floculant a decantorului, cu diluarea în flux continuu cu apă
brută, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05% floculant.
4.3.3. Epurarea apelor limpezite recirculate de la iazul decantare sterile cianuratie
Apele limpezite evacuate din iazul de decantare a sterilelor cianurate – CIL sunt recirculate
integral in flixul tehnologic, doar in caz de avarii (ploi abundente, uzina de preparare nu
functioneaza,etc) apele sunt dirijate la Statia de epurare DETOX 2
Descrierea fluxului tehnologic din staţia de epurare a apelor limpezite evacuate din iazul CIL (DETOX 2) Statia de epurare Detox 2 este compusă din:
� instalaţie de neutralizare care îndepărtează cianura din apa tratată prin oxidare cu peroxid de
hidrogen folosind cupru drept catalizator, apa detoxifiata fiind apoi deversată in emisar;
� instalaţie de preparare a floculantului, dozat sub forma de soluţie .
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
93
Fluxul tehnologic general al Staţiei DETOX 2 este prezentat in Anexa 2.11.
� Instalaţia de neutralizare Detox 2 este amplasată lângă instalatia de neutralizare INCO a
Statiei de epurare DETOX1.
Statia de epurare Detox 2 este proiectată pentru un debit maxim de 126 m3/h.
Staţia de epurare Detox 2 are în componenţă ca principale utilaje un Tanc (vas) de neutralizare
(cu agitator) în care se realizează adaosul de peroxid de hidrogen şi sulfat de cupru şi un Clarificator –
Decantor, cu diametrul de 12 m pentru limpezirea apei tratate si îndepărtarea nămolului de precipitat
cu adăugare de floculant. Decantorul a fost inclus deoarece această unitate încorporează recircuitarea
internă a nămolului care îmbunătăţeşte viteza de sedimentare a nămolului. Debitul combinat este
folosit pentru controlul debitului de peroxid de hidrogen, sulfat de cupru şi floculant. Apa de
alimentare trece prin tancul de neutralizare prevazut cu agitator, capacitatea tancului de neutralizare
de 126 m3asigura cu un timp de retenţie de 60 minute, în care are loc epurarea cianurii prin adaos de
peroxid de hidrogen şi de sulfat de cupru. pH-ul din agitator nu este măsurat sau controlat deoarece
apa de alimentare are deja un pH necesar (8,5 -9) şi nu va fi necesar adausul de var.
Suprascurgerea din vasul de neutralizare curge în decantorul prevăzut cu mecanism cu pod
raclor.
In decantor este adăugat floculant sub formă de soluţie 0,05%, pentru marirea vitezei de
sedimentare a precipitatului (nămol) rezultat la neutralizatrea apei tratate. Apa limpezită este evacuată
prin suprascurgerea decantorului şi curge în mediu (emisar), pe conducta de evacuare este probată
continuu cu un aparat de luat probe SM-021, montat intr-o cutie de scurgere a efluentului BX-019.
Îngroşatul de la decantor va fi recircuitat, cu ajutorul pompelor centrifuge, la tancul de tratare
(neutralizare) pentru a asigura o sarcină de circulaţie a solidelor şi a ajuta flocularea. Nămolul îngroşat,
la o consistenta corespunzatoare, va fi evacuat la îngroşătorul de steril CIL în şarje, prin deschiderea
unei vane de pe conducta de îngroşat a decantorului. Prin pomparea în şarje cu pompa centrifugă de la
jompul Detox 2, nămolul va ajunge în final la iazul de decantare CIL.
Peroxidul de hidrogen la 50% H2O2 este livrat instalaţiei în container de 1 m3, aparţinând
furnizorilor de reactivi şi este dozat la tancul de neutralizare cu pompele dozatoare.
Sulfatul de cupru este transportat de la o instalaţie de dizolvare a sulfatului de cupru din
dotarea uzinei de flotatie, folosind containere IBC de 1m3, din care este dozat în tancul de neutralizare
cu pompe dozatoare.
Floculantul este pregătit într-o instalaţie specială de pregătire a floculantului, amplasată intr-o
cladire lângă decantorul instalaţiei de neutralizare.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
94
Instalaţia de neutralizare este prevazută cu duş de siguranţa.
Deoarece această instalaţie produce un efluent în mediu, toate pompele au câte o unitate de
rezervă.
� Instalaţie de preparare a floculantului pentru Detox 2
Instalaţia de preparare a floculantului - pachet/sistem automat, este compusă dintr-un buncăr
cu pâlnie în care sunt descărcaţi saci cu floculant de 25 kg, prin intermediul unui alimentator cu melc
floculantul este dirijat si dozat automat la un tanc de dizolvare (cu agitator), unde are loc amestecare
cu apă brută – furnizată cu o pompă, pentru a rezulta o soluţie de concentraţie 0,5%.
Soluţia de floculant 0,5% este dirijată cu pompe de transfer floculant la un tancul de stocare,
unde poate fi stocată un timp de 24 ore. Din tancul de stocare, soluţia de floculant este dozată cu
pompa de alimentare cu floculant la decantorul Instalatiei de neutralizare Detox 2, cu diluarea în flux
continuu cu apă din suprascurgerea decantorului, pentru a da o concentraţie a soluţiei dozate de 0,05%
floculant.
4.3.4. Instalatie de denocivizare a sterilului de cianuratie - DETOX 1
Tulbureala sterilă îngroşată rezultată de la îngroşătorul CIL este pompată la Staţia de epurare
DETOX 1, pentru neutralizarea cianurii, înainte de evacuare la iazul de decantare CIL.
Tehnologia de epurare cianuri prin procedeul INCO
Procedeul INCO, de neutralizare a cianurilor se bazează pe reacţia de oxidarea a formelor
libere şi complexate ale cianurii cu metabisulfit de sodiu, conform urmatoarei reacţii:
Na2S2O5 + 2O2 +H2O + 2CN- → 2OCN
- + Na2SO4 + H2SO4
Procedeul INCO este capabil să îndepărteze din solutie complecşii stabili de cianură de fier.
Fericianurile sunt reduse la săruri insolubile de fericianură şi precipitate din soluţie.
Îndepărtarea tiocianatului este posibilă continuând să se adauge metabisulfit, după oxidarea
completă a formelor libere şi complexate ale cianurii. În conditii tipice de operare, doar 10-20% din
tiocianat este îndepărtat. Acest fapt are drept rezultat o cerinţă chimică suplimentara de metabisulfit şi
asigură de asemenea îndepărtarea unor forme mai toxice ale cianurii. Îndepărtarea suplimentară a
tiocianatului este posibilă continuând să se adauge SO2 sau metabisulfit, după oxidarea completă a
formelor libere şi complexate ale cianurii, conform reactiei:
SCN- + Na2S2O5 + 3O2 + 4OH
- →
OCN
- + Na2SO4 + 2SO4
2- + 2H2O
Principalele etape ale procesului de epurare prin procedeul INCO sunt:
♦ Oxidarea cianurilor libere si usor eliberabile
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
95
♦ Neutralizarea acidului sulfuric format si precipitarea metalelor cu Ca(OH)2
♦ Hidroliza cianatului
Staţia de epurare Detox 1 este compusă din:
� instalaţie de neutralizare INCO care îndepărtează cianura din tulbureală sterilă CIL prin
oxidare cu aer şi SO2 (furnizat de metabisulfitul de sodiu) folosind cupru drept catalizator.
Tulburela sterilă neutralizată fiind apoi dirijată la iazul de decantare prin intermediul staţiei de
pompare steril CIL;
� instalaţie de dizolvare a metabisulfitului de sodiu, dozat sub formă de soluţie .
Staţia de epurare Detox 1 a fost proiectată să reducă nivelul CNWAD sub 10 mg/l, testele
efectuate în Laboratoarele SKG Lakefild, au condus la reducerea concentraţiei CNWAD sub 5 mg/l (3,9
mg CNWAD/l).
� Instalaţia de neutralizare INCO este amplasată lângă îngroşătorul sterilului CIL.
În Anexa 2.8. este prezentată schema de flux tehnologic DETOX 1.
Îngroşatul de la îngroşătorul sterilului CIL, cu conţinut de cca 60% solid este pompat la tancul
de neutralizare Detox 1 prevăzut cu sistem de agitare prin cutia (bazin) de alimentare a Staţiei
DETOX 1 în care este diluat la un continut de 40% solid, folosind apă recircuitată de la iazul de
decantare CIL şi soluţie (leşie) de la suprascurgerea îngroşătorului de steril CIL, precum şi orice
posibile scurgeri din zonele de preparare-stocare a reactivilor alcalini utilizaţi în fluxul de extracţie a
aurului prin procedeul CIL. Pulpa de steril CIL astfel diluat, va avea o concentraţie de cianură
(CNWAD) de cca.175 mg/l.
În cutia de alimentare se dozează sulfatul de cupru sub formă de soluţie, pentru a asigura
concentraţia de ioni de cupru (de cca 0,3 g Cu/g CNWAD) necesară catalizei reacţiei de oxidare, tot în
cutie se va doza var (dacă va fi necesar) de la conducta circulară de var a uzinei, pentru menţinerea
pH-ului la 9 - 10 unităţi. Dozarea varului este inclusă ca o precauţie deşi din teste se aşteaptă ca
dozarea varului să nu fie necesară.
Soluţia de sulfat de cupru cu concentraţia de 23%, preparată în instalaţia de dizolvare reactivi a
uzinei de flotaţie, este aprovizionată la instalaţia INCO, cu containere de 1 m3, manipulate cu un
motostivuitor. Dozarea soluţiei de sulfat de cupru în cutia de alimentare, se realizează cu o pompa
peristaltică care asigură necesarul zilnic de cca. 2 m3 de soluţie CuSO4.
Apa de diluţie a tulburelii sterile CIL, în principal - apă recircuitată de la iazul de decantare
CIL, este furnizată de la rezervorul (bnazin) de apă recircuitată CIL cu ajutorul pompelor de apă
recircuitată CIL).
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
96
Pulpa de steril CIL diluată, în amestec cu soluţia de sulfat de cupru şi cu lapte de var, este
dirijată la tancul de neutralizare Detox 1 prevăzut cu agitator mecanic şi sistem de insuflare a aerului
(pulverizator).
În tancul de neutralizare este adăugat metabisulfit de sodiu, dozat sub formă de soluţie cu
ajutorul unor pompe dozatoare amplasate în instalaţia de dizolvarea a metabisulfitului, debitul soluţiei
de metabisulfit de sodiu (MBS) este reglat astfel încât să se asigure necesarul de 9,9 g SO2/g CNWAD
distrus (14,65 g MBS/g CNWAD), previzionat din teste. Debitul de soluţie de metabisulfit, cu
concentraţia de 20%, este în medie de 1,2 m3/h, putând atinge până la 2,4 m3/h, funcţie de debitul şi
concentraţia în cianură a tulburelii de steril CIL.
Tancul de neutralizare Detox1 cu un volum util de 270m3 asigură un timp de retenţie a
amestecului de tulbureală şi reactivi de 1,5 ore, suficient reducerii concentraţiei de cianuri din
tulbureala de steril CIL.
Aerul furnizat de compresoarele CIL, este adăugat la debitul de 2,207 Nm3/h prin duzele
pulverizatorului, sub elice, la un debit măsurat şi controlat.
Tancul de neutralizare este echipat cu aparat de măsurare şi controlul a pH-ului precum şi cu
aparate de prelevare probe din alimentarea şi evacuarea tancului şi cu un analizor de CNWAD în flux
continuu .Toate datele de la aparatele de măsurare şi control vor fi afişate în camera de control şi vor fi
înregistrate.
Tulbureala de steril CIL denocivizată la continut în CNWAD sub 5 mg/l (cca.3,9 mg /l), este
evacuată din tancul de neutralizare şi este dirijată la pompele de steril, care o pompează la iazul de
decantare a sterilului CIL.
În cazuri de urgenţă (diverse avarii la sistemul de hidrotransport a tulburelii spre iazul CIL)
tulbureala sterilă poate fi descărcată la iazul de golire de urgenţă (batal de avarii), de unde după
rezolvarea avariei, este pompată cu ajutorul unei pompe de recircuitare la alimentarea pompelor de
steril CIL. Pompa submersibilă de recircuitare (13) este manevrată cu un palan
Instalaţia de neutralizare INCO este prevazută cu duşul de siguranţă
Zona tancului de neutralizare va avea pardoseala de beton în pantă, pentru a permite colectarea
eventualelor scurgeri în jomp, de unde cu pompa centrifugă verticală sunt pompate la tancul de
neutralizare Detox1.
� Instalaţia de dizolvare a metabisulfitului de sodiu (SMBS)
Prepararea soluţiei de metabisulfit se realizează într-o instalaţie de dizolvare reactivi (reactivi
eluţie), amplasată într-o clădire din apropierea instalaţiei de neutralizare INCO.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
97
Metabisulfitul de sodiu Na2S2O5 (MBS) este aprovizionat în baloţi (saci) de 1000kg, care sunt
manipulaţi cu un palan şi sunt descărcaţi într-un tanc de dizolvare prevăzut cu agitator şi jgheab de
alimentare prin intermediul unui sistem de manipulare a baloţilor. Sistemul de golire (de manipularea
sacilor) este astfel proiectat încât gura sacului să fie fixată la jgeabul de alimentare a tancului de
dizolvare printr-un dispozitiv de etanşare (valva) care asigură golirea sacilor fără emisii de praf.
Necesarul zilnic de metabisulfit de cca. 5,6 tone se prepară sub formă de soluţie de concentraţie 20%,
necesarul de cca.28 m3/zi se poate asigura prin dizolvarea a 6 saci de MBS , într-o singură şarjă -
capacitatea utilă a tancului de dizolvare fiind de 35 m3.
Soluţia de metabisulfit 20%, este pompată cu o pompa de transfer, centrifugală , la un tanc de
stocare de 35 m3, tansferul va dura 35 minute pentru o şarjă completă. Soluţia de MBS degajă vapori
de SO2 şi prin urmare atât tancul de stocare cât şi cel de dizolvare sunt vase închise şi sunt aerisite cu
ajutorul unui ventilator în exteriorul clădirii. Soluţia de metabisulfit de sodiu din tancul de stocare este
dozată direct la tancul de neutralizare Detox- din instalaţia INCO cu pompa dozatoare. Instalaţia de
dizolvare MBS este prevazută cu o pompă centrifugă la jomp care preia toate posibilele scurgeri
colectate în jompul din zona instalaţiei de preparare a soluţiei de MBS şi refulează în tancul Detox 1.
Dimensionarea Statiei de epurare DETOX 1 - parametrii tehnologici
Capacitatea proiectată a Staţiei de epurare DETOX 1 a fost estimată pentru un debit de:
Qsteril CIL = 45 l/s = 162 m3/h ≈ 3.900 m
3/zi. Tulbureala sterila CIL contine:
- solid (40%): 87 t/h
- apa uzată cu continut de cianuri = 126,5 m3/h
Parametrii tehnologici
▪ Consum specific de metabisulfit de sodiu (MBS) = 14,65 g MBS/g CNWAD
MBS se dozeaza sub forma de solutie concentratie 20%, rezulta:
▪ Consum specific de sulfat de cupru: 0,3 gCu/gCNWAD =1,17 g sulfat Cu/g CNWAD
▪ Timp reacţie = 90 minute
▪ Necesar de aer = 2.207 N m3/h
Domeniul optim de pH este între 8,5 – 10. Necesar var (adaosul de var) se va face doar in
cazul in care pH-ul tulburelii scade sub 8,5 tulbureala sterila CIL in mod uzual are pH-ul > 10.,
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
98
REACTIVI CHIMICI
utilizati in procesele de preparare a minereului si epurare a apelor
In procesul de preparare aminereului si epurare a sterilelor si apelor uzate tehnologice se
utilizeaza urmatorii reactivi, prezentati pe principalele faze tehnologice in continuare:
Nr.
Crt. Flux tehnologic / Reactiv
Consum specific
kg/t (minereu,concentrat)
MACINARE – FLOTARE
1. Xantat amilic de potasiu 0,13 2. AERO 3477 0,04 3. Dowfroth 250 0,05 4. Sulfat de cupru 0,27 5. Silicat de sodiu 40% 1,375 6. Floculant – Magnafloc 10 0,03 7. Floculant – Magnafloc 351 0,01
Preparare ALBION 8. Oxigen 584,0 9. Calcar bulgari 767,0
Preparare CIL 10. Cianură de sodiu 5,25 11. Var – include si necesarul pentru epurarea apelor 24,73 12. Acid clorhidric 2,85 13. Hidroxid de sodiu 1,04 14. Cărbune activ 0,11 15 Floculant 1011 0,162
EPURARI APE UZATE TEHNOLOGICE 16. Metabisulfit de sodiu 6,06 17. Sulfat de cupru 0,463 18. Apa oxigenată 0,038 19. Floculant pt epurari ape uzate 0,114
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
99
Cap 5. Proceduri de control si monitorizare a depozitelor de deseuri/reziduuri miniere
Pentru a minimiza riscul impactului advers pe o suprafata relativ mare ocupata de haldele de
roci sterile Nord si Sud si respectiv, de iazurile de decantare a sterilelor de procesare (iazul pentru
sterile flotatie si iazul pentru sterile cianuratie) s-a prevazut planul de control/monitoring a depozitelor.
In România în conformitate cu Legea siguranţei barajelor (nr. 466/2001) activitatea de UCC se
organizează pe trei niveluri:
− nivelul I se desfăşoară la baraj şi constă din observaţii vizuale, măsurători la
aparatele de măsură, prelucrarea şi interpretarea primară a rezultatelor cu verificarea
depăşirii unor criterii de avertizare, realizate de personalul de exploatare cu sarcini
specifice;
− nivelul II cuprinde sinteza periodicǎ a observaţiilor vizuale şi a măsurătorilor
efectuate la nivelul I, cât şi a inspecţiilor anuale, cu interpretarea acestora din punct
de vedere al siguranţei barajului; această sinteză este realizată prin grija
deţinătorului, de către specialişti care întocmesc rapoarte sintetice anuale;
− nivelul III este reprezentat de analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuale,
realizată de către o comisie de urmărire a comportării în timp a barajelor.
Programul de control si urmarire a depozitelor de roca sterila si de sterile de la prepararea
minereului vizeaza in primul rând :
– monitorizarea stabilitatii haldelor si iazurilor de decantare ;
– monitorizarea calitatii aerului, solului si apelor din perimetrul depozitelor.
5.1. Monitorizarea stabilitatii iazurilor de decantare si a haldelor de roci sterile
Stabilitatea iazurilor de decantare (FLOTAŢIE şi CIL) şi a haldelor de steril (Nord şi Sud)
aparţinând perimetrului minier Certej, constituie factorul esenţial în monitorizarea acestor depozite de
steril.
Pentru monitorizarea stabilităţii haldelor de steril si a iazurilor de decantare precum si a
regimului hidrochimic în perimetrul iazurilor este necesară constituirea si implementarea unui sistem
de urmărire în timp, a tasărilor si deplasărilor suprafeţei haldelor si iazurilor precum si a barajelor
iazurilor de decantare, respectiv a unui sistem de urmărire a calităţii apelor subterane in zona iazurilor
de decantare.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
100
Urmărirea stabilităţii haldelor de steril si iazurilor de decantare si a regimului hidrochimic al
apei subterane se realizează cu diverse dispozitive si echipamente, cum ar fi: reperii topometrici
(borne), tuburile piezometrice si forajele de control hidrochimic.
Sistemul de urmărire a stabilităţii haldelor de steril constă in realizarea:
- unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si
deplasărilor suprafeţei haldei, bornele vor fi amplasate pe taluzele si platforma haldei de steril si în
terenul natural (versanţi limitrofi).
Sistemul de urmărire a stabilităţii iazurilor de decantare constă in realizarea:
- unei reţele de borne topometrice - pentru urmărire topografică a tasărilor si
deplasărilor suprafeţei platformei iazului şi a barajelor;
- unei reţele de tuburi piezometrice - pentru urmărirea nivelului hidrostatic in corpul
iazului de decantare.
- unei reţele de coloane telescopice de adâncime cu reperi de tasare - asigură
măsurarea tasărilor în terenul de fundaţie şi în corpul barajului cu o precizie de ± 2 - 5 mm.
- Mire hidrometrice - Se montează câte 2 buc pe versanţii iazurilor iniţiale şi se vor
completa pe măsura ridicării nivelurilor sedimentelor din iazuri
Sistemul de urmărire a regimului hidrochimic în zona de influenţă a iazurilor de decantare
consta în executarea a 3 foraje de control. (la fiecare iaz) Conform H.G. nr. 349/2005 - Anexa nr.4 –
Proceduri de control si urmărire a depozitelor de deşeuri şi a Ordinului MMGA nr. 757/2004 pentru
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, forajele de control hidrochimic se vor
amplasa unul în amonte şi două aval de zona iazurilor de decantare.
Borne topografice
Bornele topografice vor fi folosite pentru monitorizarea stabilităţii iazurilor de decantare şi
haldelor de steril. Forma bornei topografice este reglementată de STAS 3446/1-89.
Pentru fiecare obiectiv monitorizat (iaz de decantare, haldă de steril) se vor planta borne în
terenul natural – borne martor, amplasate pe versanţi şi borne amplasate pe depozitul de steril, pe mai
multe aliniamente.
La fiecare halda de steril se vor planta 4 – 6 borne, din care 2 în terenul natural.
La iazul de decantarea steril FLOTAŢIE se vor planta 12 borne topografice (reperi
topometrici) din care: 8 borne pe taluzul barajului principal, 4 pe coronamentul barajului si 2 borne in
terenul natural;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
101
La iazul de decantarea CIL se vor planta 6 borne (reperi topometrici) 4 borne pe taluzul
barajului principal si 2 borne in terenul natural ;
Sonde (Tuburi) piezometrice
Pe iazul de decantarea FLOTAŢIE se vor amplasa 12 tuburi piezometrice din care:
- 8 tuburi piezometrice pe taluzul barajului;
- 4 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal .
La iazul de decantarea CIL se vor planta 8 tuburi piezometrice din care:
- 6 tuburi piezometrice pe taluzul barajului principal;
- 2 tuburi piezometrice pe coronamentul barajului principal.
Puţuri pentru cercetarea hidrochimică (Foraje de control)
Puţurile servesc pentru recoltarea de probe de apă subterană care vor fi analizate din punct de
vedere chimic. Ele vor fi forate în apropierea iazurilor de decantare, până la interceptarea pânzei
freatice. Forajele cu diametrul de 6″ vor fi căptuşite cu tuburi de PVC.
Adâncimea forajelor de control la iazurile de decantare FLOTAŢIE şi CIL şi va fi de 16 - 20
m (forajul se va executa până la pânza freatică).
URMĂRIREA COMPORTĂRII ÎN TIMP A IAZURILOR DE DECANTARE
În conformitate cu legislaţia în vigoare privind siguranţa barajelor, activitatea de urmărire a
comportării în timp a iazurilor de decantare se organizează în trei etape:
− etapa 1, cuprinzând inspecţiile vizuale, măsurătorile la piezometre şi borne
topografice şi interpretarea primară a rezultatelor, realizată de personal propriu
− etapa 2, cuprinzând sinteza periodică a observaţiilor, măsurătorilor şi inspecţiilor
tehnice anuale şi interpretarea acestora din punct de vedere al siguranţei iazului de
decantare, realizată de către specialişti din cadrul beneficiarului DEVAGOLD S.A.
− etapa 3, cuprinzând analiza şi avizarea rapoartelor de sinteză anuală, realizate de
Comisia Centrală de Avizare a Documentaţiilor de Evaluare a Stării de Siguranţă în
Exploatarea Barajelor
“Cartea Construcţiei” iazului de decantare sterile FLOTAŢIE şi sterile CIL se ţine la S. C.
DEVAGOLD S.A de care aparţine iazul şi trebuie să conţină:
− proiectele iniţiale, cu modificările şi adaptarile din perioada de construcţie
− proiectele ulterioare pentru completări ale lucrărilor
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
102
− un plan de ansamblu permanent pus la punct, pe care trebuie să se găsească toate
lucrările executate şi desfiinţate, cu indicarea precisă a proiectului (schiţei,
dispoziţiei) pe baza căruia s-a făcut lucrarea
− planul topografic, cuprinzând coordonate precise, cu poziţia şi cota reală,
determinată după execuţie, pentru toate lucrările invizibile (acoperite în timp de
depozitul de steril, galerii etc.)
− studiile periodice de stabilitate şi de evaluare a stării de siguranţă
− studiile şi proiectele tehnice de închidere a iazului de decantare
− rapoartele anuale privind urmărirea comportării în timp
Ridicările topografice succesive, împreună cu graficele aduse la zi ale modificărilor
(deplasările în timp ale bornelor de control etc.) se ţin împreună cu “cartea construcţiei”. Durata lor de
păstrare nu se limitează.
Principalele lucrări de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si a haldelor de steril , constau in:
• urmărirea vizuală a aspectului iazurilor şi haldelor (crăpături, denivelări, prăbuşiri care
pot să apară pe taluze sau platforma iazurilor şi haldelor);
• măsurători topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe baraje si in terenul
natural de la cele două iazuri de decantare FLOTAŢIE şi CIL;
• măsurători ale nivelului hidrostatic din tuburile piezometrice de pe iazurile de decantare
Valea Măcrişului – steril Flotatie şi steril CIL;
• măsurători topografice la reperii (bornele topometrice) montati pe haldele de steril Nord
şi Sud.
Pe l�ngă aceste lucrări, personalul care efectuează lucrarile de întreţinere a perimetrului
minier va efectua şi o serie de observaţii şi lucrări, cum ar fi:
o urmărirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele însămânţate si împădurite in scopul
completării lipsurilor si/sau refacerii;
o observatii meteorologice – se vor consemna datele inregistrate la Statia meteo;
o intreţinerea/curăţirea canalelor de garda de la iazurile de decantare si a canalului de
colectare/evacuare a apelor de infiltraţii .
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
103
▪ Rezultatele si concluziile Studiului de evaluare a Stării de siguranţă a Iazului de decantare
(pentru fiecare iaz de decantare – FLOTAŢIE şi CIL) , respectiv a Studiului de evaluare a stabilităţii
haldelor de steril Nord şi Sud - vor fi consemnate intr-un Raport asupra stării tehnice a iazului
monitorizat respectiv a haldei de steril.
Studiile de Evaluare a stării de siguranţă a iazului respectiv de Evaluare a stabilităţii haldei
de steril de mină se efectuează periodic, o dată la 5 ani.
� Lucrările din cadrul programului de monitorizare a stabilităţii iazurilor de decantare si
haldelor de steril, frecvenţa lucrărilor, modul de efectuare a determinărilor si aparatura recomandată
pentru realizarea acestora, modul de raportare a datelor precum si responsabilităţile pentru realizarea
lucrărilor de monitorizare sunt prezentate în continuare, în tabelul nr. 5.1.
Tabel nr. 5.1.
Nr crt
Denumirea lucrarii de monitorizare
Frecventa de masurare
Locul de determinare Modul de
determinare Modul de evaluare
Persoana responsabila
1 Inspectie periodica la iazurile de decantare,
pentru vizualizare:
▪ crapaturi
▪ denivelari, prabusiri, umflaturi
- pe taluze;
- pe platforme.
sǎptǎmânal
- Iaz decantare Valea Măcrişului FLOTAŢIE-sterile de flotaţie
- Iaz decantare Valea Măcrişului-CIL-sterile de Canuraţie
vizuala - vizual comparativ
-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului;
- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD
2 Masuratori
topometrice la bornele topometrice de la:
▪ iazurile de decantare
▪ haldele de steril
▪Reperi topometrici de pe versantul si coronamentul barajului iazurilor:
-Iazul FLOTAŢIE; - -Iazul CIL; .
▪Reperi topometrici
din terenul natural si de pe taluzele si platforma haldelor: - Halda Nord; - Halda Sud;
Statie topografica cu GPS
Abateri de max. 10 cm in primii ani
- inginer topograf
-administrator DEVA GOLD cu consultarea proiectantului
3 Masuratori nivel
hidrostatic din tuburile piezometrice de la iazurile decantare
▪ perioada de exploatare
- trimestrial
▪ dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere,
ecologizare si
post incidere
- semestrial
Tuburi piezometrice de la Iazurile decantare
-FLOTAŢIE;
- CIL;
Dispozitiv manual (rigla gradata sau coarda lestata)
Nivelul apei fata de suprafata terenului si adancimea tubului
- personalul de urmarire numit de administrator DEVA GOLD
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
104
Nr
crt
Denumirea lucrarii de
monitorizare
Frecventa de
masurare Locul de determinare
Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Persoana
responsabila
4 ▪ Evaluarea starii
de siguranta a iazurilor de decantare
▪ Evaluarea
stabilitatii haldelor de steril Nord şi Sud
o data la
5 ani
▪ Iazurile
decantare
- FLOTAŢIE
- CIL.
▪ Halda Nord
▪ Halda Sud
-inspectie tehnica
- raport asupra starii tehnice
Studiu de :
Evaluare a stării de siguranţă a iazului;
Studiu de :
Evaluarea stăbilităţii haldei.
- inginer expert
►Monitorizarea calitatii aerului, solului si apelor din perimetrul depozitelor
■ Calitatea aerului se va monitoriza prin recoltari periodice de probe de poluanţi gazoşi astfel:
a) in perioada de exploatare – lunar
b) in perioada post inchidere – semestrial
Principalele surse de poluare a aerului mai ales in perioada de exploatare sunt :
� pulberile in suspensie (aerosoli) – PM 10;
� gazele (CO, SO2 NO2,) HCN si COV – emise de pe suprafetele incintelor, de la
utilajele tehnologice si mijloacele de transport in perimetrele, mai sus enumerate.
� Calitatea aerului se va urmări prin recoltări periodice de probe de pulberi in suspensie
(aerosoli) si gaze (CO, SO2 , NO2 - din perimetrele iazurilor de decantare si a haldelor de steril, HCN -
perimetrul instalatiei CIL si a iazului CIL urmata de analizarea in laboratoare de specialitate.
In tabelul de mai jos – tabel nr.5.2, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si
modul de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
105
Tabel nr.5.2
Nr crt
Denumirea
lucrarii de
monitorizare
Frecventa de
masurare
Locul de prelevare Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Prelevare si efectuare analize fizico-chimice pentru :
1. Pulberi in suspensie (aerosoli)
- conf STAS 10813 -76 - cu aparat automat
de prelevare
2. GAZE : COV, CO, SO2
NO2, HCN
▪ perioada de exploatare - lunar
▪ dupa incetarea
activitatii + perioada de inchidere, ecologizare si post incidere
- lunar, trimestrial, - semestr. Functie de evolutia
calitatii
▪ perimetrul iazurilor: - iazul FLOTAŢIE; - iazul CIL; ▪ perimetrul haldelor de
steril de mina: - halda Nord; - halda Sud;
Conform: SR ISO 8186/ 97
SR ISO 6767/ 2000
Ord.MAPM
592/2002
STAS 12574 -87
■ Calitatea solului cuprine urmatoarele lucrari:
▪ urmarirea evoluţiei vegetaţiei pe suprafeţele de teren însămânţate cu ierburi perene;
▪ urmarirea evolutiei vegetatiei pe suprafetele plantate cu diverse esenţe silvice si arboricole
plantate;
▪ lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor.
▪ urmărirea calităţii solului prin prelevare de probe de sol şi analizarea lor în laborator de
specialitate, pentru stabilire caracteristicilor pedologice (pH, humus) si a continutului de metale grele
si de cianuri. Prelevarea de probe de sol se va face :
a) în perioada de exploatare se va efectua trimesrtial;
b) în perioada postinchidere se vor efectua semestrial analizandu-se:
▪ pH-ul, Humusul si metalele grele Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, Cr, Ni,Co ;
▪ cianuri – din perimetrele Iazului de decantare sterile cianuratie (iaz CIL)
In tabelul de mai jos – tabel nr.5.3, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecvenţa, locul si
modul de prelevare a solurilor, standardul de evaluare a parametrului analizat.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
106
Tabel nr. 5.3.
Nr
crt
Denumirea lucrarii de
monitorizare
Frecventa de
masurare Locul de prelevare
Modul de
determinare
Modul de
evaluare
Prelevare si analize fizico-chimice de : pH, Humus, metale grele si toxice ( Cu, Pb, Zn, Fe,Cd, Mn, As), Cianuri
1
Soluri din perimetrul iazurilor de decantare
▪ perimetrul
iazurilor:
- iazul FLOTAŢIE - iazul CIL
o 3 probe de pe iaz
o 1 proba din teren natural din zona limitrofa
23. Soluri din perimetrul haldelor de steril Nord
şi Sud
perioada de exploatare
- lunar
▪ dupa incetarea activitatii + perioada de inchidere,
ecologizare si
post incidere
- trimestrial
▪ perimetrul
haldelor de steril:
- halda Nord; - halda Sud;
o 2 probe de pe halda
o 1 proba martor din zona limitrofa
- Prelevare
STAS 7184 /1 – 84
- Analize chimice in laborator de specialitate, conform standardelor in vigoare
Ordinul
MAPPM
nr.756/97
■ Calitatea apelor va fi monitorizata prin urmarirea permanenta a calitatii si debitului apelor
evacuate din iazurile de decantare si statiile de epurare precum şi a calitatii emisarilor din zona in care
sunt amplasate haldele de roca sterila si iazurile de decantare, prin recoltarea de probe de ape si
analizarea lor in laborator in vederea determinarii compozitiei chimice.
Urmarirea permanenta pe perioada de activitate (10 ani), pe perioada lucrarilor de inchidere si
timp de 3 ani dupa terminarea lucrarilor de reconstructie ecologica ( perioada postinchidere), a
debitelor si calitatii apelor, se va efectua prin prelevare apelor din urmatoarele puncte:
Prelevarea probelor de apa se va efectua astfel:
a) în perioada de exploatare:
▪ lunar pentru toate categoriile de ape mai sus amintite, determinandu-se continuturile de
suspensii, pH-ul, reziduu fix, sulfati, CCO-Cr, metale grele, calciu, magneziu, azotati, cloruri.
▪ saptamanal - se va determina: ▫ continutul de metale grele, sulfati si pH-ul - in apele acide
▫ continutul de cianuri: in emisar in aval de statia DETOX2
▪ zilnic – se va determina continutul de cianuri din urmatoarele ape:
- apa limpezita evacuata din iazul CIL,
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
107
- apa epurata evacuata din Statia de epurare DETOX 2 – in cazul cand este
necesara epurarea in aceasta statie.
b) în perioada post inchidere se va efectua astfel:
▪ saptamanal se vor analiza:
- cianurile din: apa evacuata din Iazul CIL si din apa evacuata din Statia Detox 2
▪ lunar se vor analiza:
- cianurile din: apa evacuata din Iazul CIL, apa evacuata din Statia Detox 2 si apa din
emisar aval Statie Detox 2.
- suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu din: apa rezultata din
Cariera Coranda si halde – inainte si dupa epurare.
▪ trimestrial se vor analiza suspensiile, pH-ul, reziduul fix, sulfatii, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, calciu,
In tabelul de mai jos – tabel nr.5.4, sunt prezentati parametrii monitorizati, frecventa, locul si modul
de prelevare, standardul de evaluare a parametrului analizat
Tabel nr. 5.4.
Nr.
crt
Denumirea lucrarii
de monitorizare
Frecventa
de masurare
Locul de prelevare Modul de
determinare
Modul
de
evaluare
A. CALITATEA APEI - Prelevare probe de ape si analiza chimica : pH, suspensii, reziduu fix, CCO-Cr, sulfati, metale grele (Cu, Pb, Zn, Cd, Fe, Mn), Ca2+, Mg2+, cianuri, sulfuri, cloruri, azotati, alcalinitate, pentru:
Apa din cariera Certej şi de pe haldele Nord şi Sud
▪ perioada de exploatare
- lunar
▪ haldele Nord şi Sud (bazine colectoare ape de şiroire)
Ape de la iazurile de decantare:
- iaz decantare FLOTAŢIE;
- iaz decantare CIL;
▪ Iaz decantare FLOTAŢIE
▪ Iaz decantare CIL
- Apa – barje plutitoare; - Apa de exfiltraţii;
- Apa de pe canalele de gardă
1.1.
▪ Apa alimentare Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie),
Staţie de epurare iaz CIL
(DETOX2), Staţie epurare ape acide (halde
+ carieră), Staţie de epurare apă
menajeră ▪ Apa evacuare Staţie epurare
ape – iaz FLOTAŢIE (sterile
flotaţie),
Staţie de epurare iaz CIL
(DETOX2), Staţie epurare ape
acide, Staţie de epurare apă
menajeră în emisari
▪ perioada de exploatare
- lunar
▪ dupa incetarea
activitatii + perioada de inchidere si ecologizare si
post incidere
- lunar
iaz CIL si DETOX2
- trimestrial
din celelate puncte
Staţie epurare ape – iaz FLOTAŢIE (sterile flotaţie),
Staţie de epurare iaz CIL
(DETOX2), Staţie epurare ape acide
(halde + carieră), Staţii de epurare apă
menajeră
- la intrare
- la evacuare
Prelevarea conf.
SR ISO 5667-10 / 1994
Analize chimice de laborator conform standardelor existente pentru ape uzate
HG nr. 352/2005
de aprobare a
NTPA – 001
/2005
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
108
Nr.
crt
Denumirea lucrarii
de monitorizare
Frecventa
de masurare
Locul de prelevare Modul de
determinare
Modul
de
evaluare
1,2. Ape din emisari
▪ emisarii care subtraverseaza iazurile;
▪ emisarii receptori a apei din carieră, de la halde şi a apelor de la iazurile de decantare
▪ emisar de la baza haldelor
▪ perioada de exploatare
- lunar
▪ dupa incetarea activitatii, si perioada de inchidere,
ecologizare si
post incidere
trimestial
▪ pârâul Valea Măcrişului ▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga ▪ pârâul Coranda
- la 20 – 50 m amonte si
- la 50- 100 m aval de deversarea apei uzate (apa din carieră/apa de la iaz şi de la evacuările staţiilor de epurare)
Prelevarea conf. SR ISO
5667-6 / 1997
Analize chimice de laborator conform standardelor ape suprafata
Ord.MMGA
161/2006 - calitate ape
suprafata
Tabel nr. 6
1.3. Apa din pânza
freatică (apa subterana)
▪ Apa din foraje control hidrochimic
▪Apa din fântâni
trimestrial
▪ Foraje de control de la:
- Iaz decantare FLOTAŢIE
- Iaz decantare CIL
▪ Fântâni – intravilanul comuna Certej
Prelevarea conf.
SR ISO 5667-11 / 2000
Analize chimice de laborator conform standardelor apa potabila
Legea 458/2002 -
privind calitatea apei potabile
B. Masuratori DEBITE pentru:
Apa din carieră, haldele Nord şi Sud
▪ Bazine colectare ape partea sudică şi bazin colectare ape partea nordică
Apele evacuate din iazurile
de decantare :
- iaz FLOTAŢIE
- iaz CIL
▪ perioada de exploatare
- lunar
▪ dupa incetarea activitatii perioada deinchidere,
ecologizare si
post incidere
- trimestrial
▪ La sistemul evacuare: barje plutitoare, la intrările în staţiile de epurare, la evacuările din staţiile de epurare din:
- iaz de decantare FLOTAŢIE
- iaz de decantare CIL
Emisari:
▪ emisarii care subtraverseaza iazurile de decantare;
▪ emisarii receptori ai apelor uzate evacuate din staţiile de epurare de la iazurile de decantare)
▪ emisar de la baza haldei
- trimestrial
▪pârâul Valea Măcrişului ▪ pârâul Grozii ▪ pârâul Băiaga ▪ pârâul Coranda
- aval de punctul de deversare a apei din staţia de epurare a apelor acide de la cariera-halde şi statiile de epurare ape din iazurile de decantare
Metode diferite specifice punctului monitorizat. - Se pot utiliza diverse dispozitive manuale sau fixe (morişcă hidrometrică, debitmetre cu prag/ cutie Noche, mire/ tije gradate, etc)
- Măsurare a vitezei şi a secţiunii de curgere
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
109
Nr.
crt
Denumirea lucrarii
de monitorizare
Frecventa
de masurare
Locul de prelevare Modul de
determinare
Modul
de
evaluare
C. Determinari pe SEDIMENTE depuse in emisari de apele de la caieră si halde si de apele evacuate de la iazurile de decantare, sau de scurgeri de material de pe haldele de steril
Ord.MMGA 161/2006- Tabel nr. 8-B
▪ Prelevare probe sedimente
depuse in emisari si analiza chimica (metale grele, sulfati, carbonati, oxizi Fe, Ca, etc)
▪ Măsurători de estimare a depunerilor de sedimente in emisari receptori ai apei evacuate din staţiile de epurare
semestrial
▪ pârâul Corănzii - aval deversare apa de
la staţia de epurare ape limpezite iaz flotaţie
- aval deversare apă de la staţia de epurare ape limpezite iaz cianuraţie
▪ pâraiele Grozii, Băiaga, Măcriş, Coranda
- aval deversare ape epurate
Prelevare conform SR ISO
5667-12:2001
Analize chimice in laborator de specialitate (metale grele , carbonati,etc) conform standardelor
Masuratori batimetrice pe cursul emisarului
-
Cap. 6. Planul de închidere şi proceduri postînchidere şi monitorizare a
depozitelor de deşeuri/reziduurilor miniere S-a proiectat un plan de monitorizare a mediului si a inchiderii minei, pentru a limita sau a
reduce impactul potential asupra mediului inconjurator, care rezulta din desfasurarea urmatoarelor
activitati: construcţie, operare şi închidere.
Din cele de mai sus rezultă că activitatea de extragere şi preparare a substanţelor minerale şi
rocilor utile trebuie să se desfasoare folosind cele mai bune tehnologii disponibile, pentru diminuarea
impactului asupra mediului, dar si prin monitorizarea mediului pentru a cuantifica orice impact si de a
avea planuri adevate de inchidere a minei.
Potentialul impact asupra mediului care ar rezulta din aceste activitati se datoreaza
urmatoarelor: eliminarea de noxe în atmosferă, încărcarea cu elemente impurificatoare a apelor de
suprafaţă datorită deversării în emisar a apelor uzate, dezafectării unor mari suprafeţe de teren din
exploatarea în carieră precum şi pentru amplasarea incintelor miniere, a haldelor de steril, a iazurilor
de decantare şi a construcţiilor industriale.
Pentru a reduce aceste riscuri de mediu, lucrarile de refacere a mediului si de monitorizare vor
consta in:
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
110
1. Ecologizare halde de steril
Haldele aferente perimetrului Certej care fac obiectul prezentei documentaţii şi care au rezultat
din săparea lucrărilor minier din carieră, prezentate în volumele anterioare sunt:
Nr.
crt.
Denumire obiect Suprafata haldă ha.
1. Halda de steril Nord 32,61
2. Halda de steril Sud 40,22
Total suprafaţă halde 72,83
Pentru revegetalizarea haldelor Nord şi Sud prin înierbare şi împădurire, s-au prevăzut
următoarele operaţiuni:
- lucrări de nivelare şi micşorare a pantelor;
- lucrări de curăţire a terenului de supragabariţi;
- consolidarea taluzelor şi sprijinirea lor cu gărduleţe de coastă de nuiele
distanţate la 3m pe curbele de nivel;
- împădurirea cu puieţi forestieri de salcâm, cătină şi mesteacăn în gropi de
30x30x30cm umplute cu pământ vegetal de împrumut;
- lucrări de întreţinere şi revizuire a plantaţiilor, completarea lipsurilor .
Lucrări pregătitoare pentru redarea în circuitul silvic a haldelor
Lucrările de instalare a vegetaţiei (lemnoase sau erbacee) sunt precedate de lucrări de degajare a
terenurilor de corpuri străine, de modelare(nivelare) şi consolidare a taluzelor (prin terasări şi consolidări
ale teraselor cu gărduleţe de coastă), de asigurare a materialului de plantat.
Pentru redarea fondului forestier a terenurilor ocupate de haldele de steril din perimetrul
carierei Certej, s-au prevăzut următoarele lucrări:
♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin înierbare
Suprafaţa totală ocupată de haldele de steril de 72,83 ha., va fi supusă lucrărilor de revegetalizare
prin înierbare, din care:
- suprafaţă platforme 19,18 ha.;
- suprafaţă taluze 50,0 ha.
Pentru refacerea cadrului peisagistic prin înierbare s-a prevăzut parcurgerea următoarelor
etape:
− grăpatul terenurilor;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
111
− acoperirea suprafeţelor respective cu un strat de pământ vegetal în grosime de 10cm.;
− procurarea pământului vegetal şi transportul lui pe şantier;
− însămânţarea suprafeţelor cu ierburi perene;
− administrarea de îngrăşăminte;
− udarea suprafeţelor.
♦ Lucrările de refacere a cadrului peisagistic prin împădurire
Taluzul haldelor de steril, având suprafaţa de 50 ha, va fi supus şi lucrărilor de revegetalizare prin
împădurire.
Refacerea cadrului peisagistic prin împădurire se va realiza prin parcurgerea următoarelor etape:
− săparea manuală a gropilor 0,3x0,3x0,3;
− plantare puieţi;
− administrarea îngrăşămintelor organice din mraniţă;
− administrare de îngrăşăminte organice (gunoi de grajd);
− mobilizarea solului în jurul puieţilor;
− udarea suprafeţelor cu furtunul 0,02m3/groapă 3 cicluri.
Suprafaţa totală a haldelor, amenajată prin înierbare(taluz + platforme) este de 72,83 ha .
Suprafaţa taluzelor amenajată şi prin împădurire este de 50,0 ha.
După plantare, în primăvara următoare se prevăd lucrări de completare a lipsurilor (a puieţilor
uscaţi, sau care nu s-au prins) într-o proporţie de 30%, datorită condiţiilor grele de vegetaţie, îndeosebi sub
raportul substratului lipsit de elementele nutritive în care se face plantarea, iar în unele cazuri (în zona
coliniară) şi a deficitului de umiditate.
Ca lucrări de întreţinere, în plantaţii se practică un număr de 6 mobilizări ale solului în jurul
puieţilor plantaţi şi 6 revizuiri ale puieţilor, eşalonate pe parcursul a patru ani, începând cu anul plantării.
2. Ecologizare iazuri de decantare
A) Iaz sterile flotaţie
Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă
iazul, să reducă efectele poluării asupra ecosistemelor şi solurilor din jur.
Lucrările ce fac obiectul închiderii- ecologizării si monitorizării iazurilor de decantare, pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere şi post – închidere sunt:
� lucrări de amenajare a suprafeţei iazului
� acoperirea în totalitate a depozitului cu un strat de pământ vegetal în grosime de 20cm
� lucrări de redare in circuitul silvic prin împădurire a plajei cu specii din zonă (salcâm,
mesteacăn, cătină)
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
112
� lucrări de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a lucrărilor de închidere, de
garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere.
� Supraînălţarea digului de coronament.
� Drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului
� Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform
proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ
vegetal şi plantare de puieţi.
� alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii:
− Documentaţie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare flotaţie Certej
(PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de investiţie
„Închiderea iazului de decantare sterile de flotaţie” care se va întocmi în conformitate
cu Ordinul M.D.L.P.L –863/2008, H.G. 28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind
aprobarea formei contractului de execuţie de lucrări de închidere a minelor şi
refacerea mediului/conservare
− Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 („Rezistenţă şi stabilitate pentru
construcţii şi amenajări hidrotehnice”) – conform H.G. 925/1995 şi Ordinului
M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.
− Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului conform Legii nr 466/2001
de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa barajelor precum şi a NTLH – 032 şi
NTLH – 040, proiectul tehnic iniţial de închidere a iazului care urmeaza a fi
expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D şi Af.
− Documentaţia de evaluare a stării de siguranţă la data închiderii, împreună cu
proiectul tehnic, vor fi înaintate Comisiei Naţionale de avizare a Administraţiei
Naţionale „Apele Române”.
Lucrări de amenajare suprafaţă iaz Amenajarea suprafeţei iazului consta în realizarea unor pante de 5‰ pe axul longitudinal al
plajei iazului dinspre amonte către aval şi 5‰ în profilul transversal al plajei iazului pentru asigurarea
scurgerii apelor de precipitaţii, căzute pe suprafaţa iazului, din axul central către canalele de gardă de
pe versanţi.
Înainte de începerea lucrărilor de amenajare a suprafeţei iazului se vor lua toate măsurile
necesare care să ducă la eliminarea în totalitate a apei de pe plaja iazului şi la împiedicarea
fenomenului de refulare a terenului, de scufundare, asigurând astfel o stabilitate şi o compresibilitate
foarte buna a zonei desecate astfel ca o data cu depunerea de material de umplutura pe zona amintita
să nu apară probleme.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
113
Astfel, pentru desecarea totală a suprafeţei iazului de decantare, se va utiliza metoda ”Pionier„
prin depunerea materialului de umplutură cu înaintare către aval şi asecarea apei din lacul format.
După amenajarea suprafeţei iazului aşa cum a fost descris mai sus, aceasta se va acoperi cu un
strat de pământ vegetal cu grosimea de 20cm ce va fi suportul plantaţiei de arbori indigeni adaptabili la
climatul zonei.
Lucrări de redare în circuitul silvic a zonelor afectate situate în afara plajei iazului
După nivelare pământul vegetal se va însămânţa cu ierburi perene şi uda de minim 3 ori pentru
încolţire sigură, la intervale de 5-6 zile, în zonele unde nu se poate împădurii.
Stoparea fenomenelor de eroziune se va realiza şi prin lucrări de plantare (împădurire) cu puieţi
din specii specifice zonei, executată pe plaja iazului.
Lucrările recomandate pentru ecologizarea terenurilor afectate de proiect constau, în principal, din:
◊ degajarea de corpuri străine (pietre sau resturi vegetale) a suprafeţelor de teren pe care se
execută ulterior plantaţiile;
◊ nivelarea terenului în vederea eliminării formelor geometrice neregulate şi a astupării
ravenelor şi gropilor apărute în urma acţiunii de eroziune a apelor sau a surpărilor de teren;
◊ amenajarea manuală a unor terase înguste (acolo unde este posibil, pe versanţii erodaţi),
late de 0,4 – 0,6 m, distanţate la 2 m, pentru stabilizarea şi plantarea ulterioară a acestora
◊ mobilizarea manuală a solului în jurul puieţilor plantaţi în vederea afânării solului şi
îndepărtării concurenţei vegetaţiei ierboase nedorite, consumatoare a apei disponibile
puieţilor. Operaţia se execută pe câte o suprafaţă de 0,38 m2 în jurul fiecărui puiet, de 6 ori
în decurs de 4 ani (2 – 2 – 1 – 1), în lunile mai şi iunie, în anii 1 şi 2 şi numai în luna mai,
în anii 3 şi 4 ;
◊ revizuirea plantaţiilor de 6 ori, executată în decursul a 4 ani (1 – 2 – 2 – 1 revizuiri),
toamna şi primăvara, în anii 2 şi 3 şi numai toamna în anii 1 şi 4;
◊ completarea lipsurilor (puieţilor neprinşi, uscaţi sau prejudiciaţi) în proporţie de 30% în
primăvara anului următor plantării.
Pe suprafaţa plajei, arborii se vor planta la o distanţă de 2 – 3m de canalele de gardă
perimetrale iazurilo, pentru a permite accesul de-a lungul canalelor de gardă şi pentru a nu deteriora
structura canalelor odată cu dezvoltarea rădăcinilor acestora.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
114
B) Iaz de decantare CIL
Principalele lucrări care trebuie executate la închiderea iazului sunt menite să pună în siguranţă
iazul, să reducă riscul de producere a unor evenimente nedorite la iazul de decantare si implicit de
evitare a poluării ecosistemelor.
La baza elaborării documentaţiei vor sta normativele în vigoare.
Lucrările ce fac obiectul închiderii acestui iaz sunt:
� lucrări de reconfigurare a suprafeţei iazului identice ca la iazul sterile de flotaţie
� acoperirea în totalitate a depozitului cu geomembrană
� aşternerea unui strat de sol vegetal în grosime de 20 cm
� lucrări de ecologizare prin înierbare a plajei
� Consolidarea taluzului bazinului din aval, prin corectarea pantei taluzului conform
proiect, crearea unui prism drenant la baza digului de amorsare, acoperire cu pământ
vegetal şi plantare de puieţi.
� Drenarea şi consolidarea zonei aval de piciorul barajului.
� Supraînălţarea digului de gardă existent şi amenajarea taluzului din amonte pentru
protecţia barajului.
� Amenajarea şi ecologizarea barajului amonte, prin înlăturarea zonelor cu ravene,
acoperirea taluzelor cu pământ vegetal şi plantarea de puieţi.
� pentru a evita blocarea galeriei de deviere cu arbori aduşi de viitură la gura galeriei, încă
din faza de construire s-a prevăzut un grătar metalic. Acest grătar este de formă circulară
şi este executat la 5-6m de gura galeriei. La data închiderii se va verifica şi se va
consolida acest grătar.
� implementarea unui sistem de monitorizare a obiectivului pe perioada de execuţie a
lucrărilor de închidere, de garanţie (2ani) şi pe perioada post – închidere (30 ani).
� alte lucrări ce vor rezulta din întocmirea următoarelor documentaţii la data închiderii:
− Documentaţie ,,Proiectul tehnic de închidere a iazului de decantare FLOTAŢIE
Certej (PT) + caietele de sarcini (CS) + Listele de cantităţii pentru obiectul de
investiţie „Închiderea iazului de decantare CIL” care se va întocmi la data
sistării activităţii, în conformitate cu Ordinul M.D.L.P.L –863/2008, H.G.
28/2008 şi a Ordinului 172/2003 privind aprobarea formei contractului de
execuţie de lucrări de închidere a minelor şi refacerea mediului/conservare .
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
115
− Verificarea documentaţiei pentru cerinţa A7 şi B5 („Rezistenţă şi stabilitate
pentru construcţii şi amenajări hidrotehnice”) – conform H.G. 925/1995 şi
Ordinului M.L.P.A.T. nr. 77/N/1996.
− Evaluarea stării de siguranţă şi expertizarea proiectului tehnic de închidere
conform Legii nr 466/2001 de aprobare a OUG 244/2000 privind siguranţa
barajelor precum şi a NTLH – 032 şi NTLH – 040, proiectul tehnic iniţial de
închidere a iazului care urmează a fi expertizat de un expert MLPAT A7, B5, D
şi Af.
Costurile evaluate în Planul iniţial de încetare a activităţii miniere Certej, aferente
lucrărilor de închidere a depozitelor de deşeuri sunt estimate astfel:
Nr.
crt.
Denumirea lucrărilor Valoare lucrarilor
Mii lei
1 Lucrari de punere in siguranta si redare in circutul silvic a iazului sterile de flotaţie
5.788,080
asternerea cu pamant vegetal a suprafetei iazului 3.986,450
împadurire 1.471,920
lucrări de amenajare suprafaţă iaz 34,345
canale de garda 295,365
2 Lucrari de punere in siguranta si redare in circutul silvic a
iazului CIL 13,685,790 asternerea cu pamant vegetal a suprafetei iazului 1.005,812 impadurire 380,246 lucrări de amenajare suprafaţă iaz 9,200 canale de garda 821,822 capsulare iaz decantare 11.468,710
3 Lucrari de redare in circuitul silvic a haldei de steril nord 1.839,900
4 Lucrari de redare in circuitul silvic a haldei de steril sud 919,950
TOTAL (fara TVA) 16.445,640
TVA 3.946,954
TOTAL 20.392,594
Programul de monitorizare a depozitelor de deşeuri în perioada post închidere va
cuprinde:
- monitorizarea stabilităţii haldelor de steril Nord şi Sud
- monitorizarea iazurilor de decantare Sterile flotatie si Sterile CIL
Programul de monitorizare post- închidere se va referi la următoarele:
- stabilitatea lucrărilor miniere şi depozitelor de steril (halde şi iazuri de decantare);
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
116
- revizuirea Planului de acţiune pentru situaţii de urgenţă;
- revizuirea Planului de evaluare şi urmărire a incidentelor;
- revizuirea Planului de monitorizare a sistemului de hidrotransport (galeriile hidrotehnice,
canale de gardă, sonde inverse, reţele de conducte, etc.)
- revizuirea procedeelor, parametrilor, metodelor şi instrumentelor pentru măsurarea şi
cuantificarea efectelor asupra factorilor de mediu;
Se vor avea în vedere, după caz, continuarea studiilor care să furnizeze date privind:
1. Monitorizarea iazurilor sterile flotatie si sterile cianuratie / barajele:
- nivelul apei;
- cantitatea şi calitatea apelor de exfiltraţie din depozit;
- poziţia stratului freatic;
- presiunea statică în pori;
- presiunea dinamică în pori şi lichefierea;
- condiţiile hidrologice şi evoluţia acestora în timp;
- mişcările crestei barajului şi ale iazului de decantare;
- gradul de alterare şi consolidare al rocilor constitutive din depozite şi baraje;
- seismicitatea, (stabilitatea barajului şi a stratului de fundare);
- mecanica solului;
- stabilitate geochimică – predicţia generării ARD.
2. Monitorizarea haldelor de sterile
- geometria platformei/pantei;
- gradul de alterare şi consolidare al rocilor constitutive din depozite;
- drenajul interior;
De asemenea se vor planifica:
1. în cazul iazului/barajului :
- inspecţii vizuale;
- revizuiri anuale;
- audituri independente;
- evaluări ale stării de siguranţă a barajelor existente.
2. în cazul haldelor de steril:
- inspecţii vizuale;
- revizuiri geotehnice;
- audituri geotehnice independente.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
117
Executarea lucrărilor de monitorizare
Activităţile ce se impun după terminarea lucrarilor de punere în siguranţă si ecologizare, pentru
perioada de garanţie de 2 ani şi perioada postînchidere (30 ani), vor cuprinde următoarele aspecte :
- supravegherea permanentă a iazului pentru semnalarea accidentelor ce pot să apară ;
- monitorizarea dinamicii suprafeţelor prin măsurători topometrice la cele 32 borne
montate (12 pe haldele de steril Nord şi Sud, 20 borne pe iazurile de decantare)
- măsurarea nivelului piezometric din cele 20 tuburi piezometrice (12 pe iazul steril
flotatie, si 8 pe iazul CIL). Nivelul apei se masoară de la suprafaţă (in metri) si nu trebuie
sa fie în niciunul din tuburile piezometrice mai mic de 1,5 – 2 m ;
- observarea aspectului apei evacuate din iaz (să nu prezinte suspensii, aspect tulbure) ;
- observarea oglinzii de apă, a canalului deversor si a canalelor de gardă (decolmatate sau
reparate de câte ori e necesar) ;
- observarea stării de vegetare a plantaţiilor ;
- observarea geometriei taluzului si a plajei iazului, si semnalarea la timp a crăpăturilor,
denivelărilor, prăbuşirilor şi verificarea cotelor topografice.
Monitorizarea post închidere
Fata de situaţia existentă, pentru perioada de execuţie a lucrărilor de punere in siguranţă a
barajului si ecologizarea suprafetelor, se identifică următorii indicatori de analiză a stării de sigurantă :
− nivelul apei din cele 20 tuburi piezometrice montate in forajele efectuate. Nivelul
apei se masoara de la suprafata si se exprima in metri. Nivelul apei nu trebuie sa fie
in niciunul din tuburile piezometrice mai mic de 1,5 – 2 m ;
− vizionarea oglinzii de apa cu semnalarea reducerii brusce a nivelului apei in iaz ;
− urmarirea aspectului apei limpezi avacuate din iaz cu sesizarea tulburarii apei
evacuate sau a unor defectiuni de evacuare ;
− iesiri (scurgeri) de apa pe taluz : - concentrate, - difuze
- zone umezite
− crapaturi : - in taluz
- in diguri
- pe plaja uscata
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
118
− denivelari, prabusiri, umflaturi : - pe taluz
- pe berme
− este necesar ca in perioada de execuţie de primă urgentă să se monteze bornele
topografice de pe coronamentul final al barajului, astfel incat sa poata fi verificate
trimestrial cotele topografice (x, y, z) pentru reteaua de borne.
− montarea de borne topografice pe haldele de steril - pe platforma şi taluzele haldelor
şi în teren natural pentu masurarea posibilelor tasări, alunecări.
Pentru factorii de mediu aer, apa, sol, indicatorii urmariti vor fi :
- factorul de mediu aer : Se recolteaza si analizeaza semestrial probe de noxe gazoase si
pulberi
Prelevare din perimetrele:
� Halda Certej Nord = 2 det.
� Halda Certej Sud = 2 det.
� Iazurile de decantare+ Statii epurare = (4 + 3 ) = 7 det.
� Cariera Certej = 2 puncte = 2 determinari
� Incinta fostei Uzine de preparare = 1 det..
Total determinari:
14 det. /semestru x 2 sem. = 28 determ. /an
- factorul de mediu apa : Prelevare si analizare probe de ape :
a) trimestrial :
� Apa parau amonte si aval Halda Certej Nord – 2 probe
� Apa parau amonte si aval Halda Certej Sud – 2 probe
� Apa limpezita evacuata din Iaz sterile de flotaţie (alimentare Statie epurare) – 1pr.
� Apa epurata – evacuare Statie epurare de la Iaz sterile de flotaţie – 1 proba
� Apa emisar – amonte si aval Statie epurare Iaz sterile de flotaţie – 2 probe
� Apa limpezita evacuata din Iaz CIL – 1 proba
� Apa epurata – evacuare Statie epurare Detox 2 – 1 proba
� Apa emisar –amonte si aval Statie epurare Detox 2 – 2 proba
Analize
a. trimestriale : suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu, pentru
probele de mai sus
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
119
b. lunare - Analize de:
b.1. cianuri - evacuare Iaz Cil si Statie Detox 2 – 2 probe ;
- emisar aval Statie Detox 2 – 1 proba.
b.2. suspensii, pH, Fe, Cu, Pb, Zn, Mn, sulfati, reziduu fix, calciu pentru :
- Apa din Cariera Certej si de la halde – inainte si dupa epurare – 2 probe
Total analize
a) 12 probe/ trimestru x 4 trim = 48 probe/an
b.1) 3 probe/ luna x 12 luni = 36 probe /an
b.2) 2 probe/luna x 12 luni = 24 probe/an
- factorul de mediu sol : semestrial -Prelevare si analize fizico-chimice
Prelevare si analize fizico-chimice - semestrial
Se vor preleva probe din perimetrele:
� Cariera Certej = 2 proba
� Halda Certej Nord = 1 proba
� Halda Certej Sud = 1 proba
� Incinta Uzina prep. = 2 probe
� Iazurile de decantare =2 probe /iaz x 2 = 4 probe
� Incinta Statiile de epurare = 3 probe
Total analize
a)Total probe = 13 probe/semestru x 2 sem. = 26 probe /an
b)Total probe cu cianuri = 4 pr./sem. x 2 sem. = 8 probe /an
Se vor face la inceperea lucrarilor de ecologizare, analize ale solului plajei (sterilului din
depozit) si soluri in aval de iaz, la care se vor determina : pH, humus, sulfati, metale grele - Cu, Zn,
Pb, Fe, Mn, conform Anexei A 3.1 la Ordinul MAPPM nr.184 / 6. 11. 97.
Recoltarea probelor se vor efectua comform STAS 7184 / 1 – 84.
Prelevarea probelor se va face de la adancimi diferite : la 5 cm si respectiv 30 cm de la
suprafata solului. Analizele se vor realiza conform standardelor in vigoare.
Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta pentru elementele chimice
prezente in sol, din tabelul nr.1 din Anexa la Ordinul MAPPM nr.756 / 3.11.97, in care sunt
reglementate valorile normale, pragurile de alerta si pragurile de interventie, si vor constitui punctul de
referinta ,,zero ,, pentru începerea lucrarilor de ecologizare
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
120
Identificarea indicatorilor de analiza a siguranţei si a parametrilor factorilor de mediu ce vor fi
monitorizaţi în perioada postînchidere (30 ani ).
In conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor,
activitatea de urmarire a comportarii in timp a iazurilor de decantare se organizeaza pe 3 niveluri,
astfel :
- nivelul I, cuprizand inspectiile vizuale, masuratorile la piezometre si borne topografice
si interpretarea primara a rezultatelor (depasirea unor valori de atentie si alarma)
realizate de personalul propriu ;
- nivelul II, cuprinzand sinteza periodica a observatiilor, masuratorilor si inspectiilor
tehnice anuale si interpretarea acestora din punct de vedere al sigurantei iazului de
decantare, realizata de catre specialisti din Compania Nationala ;
- nivelul III, cuprinzand analiza si avizarea rapoartelor de sinteza anuala, realizate de
Comisia de Iazuri a Ministerului Industriei si Resurselor.
Supravegherea iazurilor de decantare trebuie sa fie permanenta, zi si noapte, pentru a se putea
observa cat se poate mai repede orice fenomen periculos, care poate fi semnalat de o scadere brusca a
nivelului apei in iaz (chiar de ordinul centimetrilor, aceasta se observa prin indepartarea de contur a
oglinzii de apa), tulburarea apei evacuate din iaz, aparitia unui debit crescut in santurile de colectare a
apei sau tulburarea apei din drenuri şi şanţuri. Imediat ce se observa semnele unui fenomen periculos,
se urmăreşte cauza, se iau imediat măsuri provizorii si se anunţă avaria, unităţii care administrează
iazul.
Activitatile ce se impun dupa receptia finala a lucrarilor de punere in siguranţă si ecologizare a
iazurilor de decantare Certej, pentru perioada postgarantie (30 ani), vor cuprinde urmatoarele aspecte :
- supravegherea permanenta a iazurilor pentru semnalarea accidentelor ce pot să apară ;
- masurarea nivelului apei din cele 20 tuburi piezometrice. Nivelul apei se masoara de
la suprafata (in metri) si nu trebuie sa fie in niciunul din tuburile piezometrice mai mic
de 1,5 – 2 m ;
- vizionarea oglinzii de apa cu semnalarea reducerii brusce a nivelului apei in iaz ;
- urmarirea aspectului apei limpezi avacuate din iaz cu sesizarea tulburarii ei sau a unor
defectiuni de evacuare ;
- observarea geometriei taluzului si a plajei iazului, şi semnalarea la timp a apariţiei
sufoziilor, exfiltraţiilor, crapăturilor, denivelărilor, umflăturilor , desprinderilor sau
alunecărilor ;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
121
- urmarirea stabilităţii iazului prin verificarea cotelor topografice (x, y, z) pentru reteaua
de borne ;
- observarea stării de vegetare a plantaţiilor .
Costurile evaluate în Planul iniţial de încetare a activităţii miniere Certej, aferente
lucrărilor de monitorizare a depozitelor de deşeuri pe perioada postînchidere sunt estimate
astfel:
Nr.
crt.
Denumirea lucrărilor Valoarea lucrărilor
(lei/an)
1 Monitorizarea factorului de mediu sol - 26 probe/an din perimetre (halda Nord, halda Sud, iaz 1 şi iaz 2) - 8 probe/an (cu cianuri) din staţiile de epurare şi iazuri
18.784,00
2 Monitorizarea factorului de mediu aer - 28 probe/ an din perimetre (halda Nord, halda Sud, iaz 1 şi iaz 2)
3.836,00
3 Monitorizarea factorului de mediu apă - 72 probe/an din emisari amonte şi aval de halda Nord, halda Sud, iaz 1 şi iaz 2, ape limpezite evacuate din staţiile epurare - 36 probe/an (cu cianuri) din staţiile de epurare de la iazurile de decantare
56.592,00
4 Monitorizarea dinamicii suprafeţelor prin măsurători
topometrice la bornele topo de pe halde şi iazurile de decantare - 14 determinări/an la bornele topo şi - 80 determinări/an la piezometre
1.824,00
Total (fără TVA) 81.036,00
TVA 19448,64
TOTAL 100.484,64
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
122
Cap.7. Măsuri pentru prevenirea poluării apei, solului, aerului de către
deşeurile/reziduurile miniere
Pentru a diminua posibilul impact negativ creat de folosirea halzilor de roca sterila si a
iazurilor de decantare a sterilelor s-au prevazut o serie de masuri. In general, depozitarea deşeurilor
de rocă sterilă in halde si a sterilelor rezultate de la prepararea minereurilor in iazurile de decantare
poate avea un impact negativ asupra apelor:
− apelor de suprafaţă – datorita antrenarii si/sau solubilizarii materialelor depozitate,
de apele meteorice care se scurg pe suprafata depozitelor si se descarcă în apele de
suprafată din perimetrele unde sunt amplasate depozitele ;
− apelor subterane (apei freatice) prin migrarea si antrenarea substantelor poluante
depozitate (metale grele sau diversilor compusi toxici-cianuri) de apele pluviale
care percolează depozitele de deseuri.
− schimba regimul apelor subterane.
Materialele depozitate in special cele din haldele de rocă sterilă, prin caracteristicile
geochimice, pot genera ape acide - care conduc la o solubilizare avansată a mineralelor din depozit –
in special a unor metale grele, provocand astfel degradarea apei emisarilor din zonă prin acidifierea
apei si impurificare cu divese metale grele in concentraţii foarte mari.
Pe langa prejudiciile aduse apelor, depozitele de roci si cele de sterile de preparare pot să aibă o
influentă negativă si asupra celorlalti factori de mediu sol, aer prin:
- distrugerea solurilor pe suprafete de cateva ori mai mari decat suprafetele efectiv ocupate de depozit ;
- poluarea solurilor cu metale grele si diversi compusi toxici (cianuri) ;
- prin alunecari pot provoca accidente ecologice ;
- polueaza aerul cu praf si cu diversi compusi toxici (degajari de HCN din iazul de decantare a sterilelor de la cianurarea concentratului aurifer).
Pentru diminuarea efectelor negative asupra factorilor de mediu s-au prevazut o serie de
masuri :
• preluarea apelor pluviale si a torentelor prin canalele de garda si drenurile realizate la
halde si la iazurile de decantare, si dirijarealor in afara perimetrului depozitelor;
• impermeabilizarea cu geomembrana a barajelor iazului de decantare;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
123
• dirijarea apelor acide respectiv a apelor de exfiltratiile de la iazurile de decantare in
bazine de interceptie de unde vor fi pompate la Statiile de epurare a apelor acide respectiv
la Statiile de epurare aferente apei recircuitate de la iazurilor de decantare .
La amenajarea haldelor de roca sterila pentru diminuarea posibilitatii generarii apelor acide
s-au prevazut o serie de lucrari:
• asternerea unui strat de calcar pe fundamentul haldei;
• compactarea rocilor depuse;
• refacerea vegetatiei prin inierbare inca din timpul exploatarii.
La inchidere se vor lua masuri de realizare cât mai repidă, după incetarea exploatarii, a unor
straturi de acoperiere pentru realizarea “barierei de oxigen” diminuând astfel posibilitatea generarii
apelor acide atât in perimetrul haldelor cât si a iazurilor de decantare.
Straturile de acoperire vor fi realizate astfel:
- un strat de sol din nisip argilos compactat de 30 -40 cm, se va asterne dupa realizarea
lucrarilor de terasamente, peste acest strat se va depune:
- un strat de nisip argilos de 50 - 80 cm , si apoi
- un strat de sol vegetal de 10 cm
La iazul de decantare CIL se va realiza încapsularea prin acoperire cu un sistem de geotextile,
geogrile şi geomembrană.
Pentru protectia solului se recomandă:
- respectarea limitelor perimetrului aprobat pentru exploatarea zăcământului, fără afectarea
altor suprafeţe;
- se va interzice defrişarea pădurilor din zona limitrofă pentru a nu declanşa eroziunea de
suprafaţă.
- se va evita degradarea solului cu ulei şi motorină scurse de la utilajele de transport din
carieră, prin verificari periodice ale starii tehnice a acestora;
Pentru protectia solului, evitarea alunecarii materialului din halde si mărirea stabilităţii
haldelor si iazurilor s-a prevazut :
- realizarea de ziduri de sprijin la haldele de roci sterile ;
- reducerea unghiului general de taluz prin creerea bermelor intermediare la nivelul
cotelor de supraînălţare a digurilor
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
124
- împădurirea pe taluze şi pe platforme cu vegetaţie care se pretează în zonă
Calitatea solului se va monitoriza prin recoltări de probe de sol şi analizarea lor în laborator
de specialitate, pentru stabilire caracteristicilor pedologice (pH, humus) si a continutului de metale
grele si de cianuri.
Pentru evitarea poluarii aerului – in timpul extractiei minereului si pe parcursul operatiilor de
transport, haldare si depozitare a deseurilor s-au prevazut urmatoarele:
- se va utilizarea un exploziv (nitramon) care să emane cantităţi cât mai mici de gaze toxice şi
poluante (CO2, CO, NO) şi care să asigure o ,,desprăfuire” cât mai rapidă a norului de gaze;
- se va respecta cantitatea calculata de exploziv ce poate fi utilizată;
- folosirea obligatorie a perforajului umed si stropirea minereului derocat ;
- umectarea drumurilor din cariera pentru reducerea pulberilor din atmosferă;
- stropirea materialelor depozitate in timpul operatiilor de depunere.
Calitatea aerului se va monitoriza prin recoltări de noxe gazoase - SO2, NO2, CO si pulberi
din perimetrul haldelor de roci sterile si a iazurilor de decantare şi analizarea lor în laborator de
specialitate.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
125
Cap. 8. Deseuri neextractive
Deşeuri provenite de la diverse activităţi auxiliare şi de la uzina de procesare
Deşeurile generate pe amplasamentul uzinei de procesare, inclusiv în clădirile auxiliare, vor
consta în principal din deşeuri asimilabil menajere şi deşeuri industriale nepericuloase.
1. Principalele tipuri de deseuri neextractive solide vor include:
• deşeuri de la construcţii (beton, lemn, metal);
• deşeuri de la operare (butoaie goale, alte ambalaje sau deşeuri de ambalaje);
• uleiuri uzate, anvelope uzate, baterii şi acumulatori uzaţi;
• deşeuri asimilabil menajere provenite de la birouri, cantină şi clădiri auxiliare (hârtie, resturi
alimentare)
• namol de la epurarea apelor menajere
Deşeurile de construcţie reciclabile vor fi valorificate prin livrare la societăţi de profil (deşeuri
metalice feroase şi neferoase) sau persoane fizice (deşeuri din lemn).
Molozul rezultat din demolări se va transporta şi utiliza pentru rambleieri (a suitorului de aeraj
de la depozit, în carieră) iar metalul recuperat se va depozita până la valorificarea lui ca fier vechi pe
una din platformele din incinta uzinei de preparare stabilită de comun acord beneficiar-constructor.
Deşeurile de ambalaje vor fi colectate separat şi valorificate fie prin returnare la producători,
fie prin livrare la unităţi de prelucrare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje.
Uleiurile uzate, anvelopele, bateriile şi acumulatorii uzaţi vor fi fie vândute pentru recuperare
materială sau valorificare energetică, fie depozitate în cadrul unor amenajări speciale, utilizând
metode conforme Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor.
Deşeurile asimilabil menajere vor fi precolectate în pubele şi containere, în vederea
transportării şi prelucrării lor în cadrul unei staţii centrale de sortare, unde vor fi separate pentru
reciclare deşeurile valorificabile, reziduurile fiind transferate la un depozit de deşeuri autorizat, situat
în afara amplasamentului.
Colectarea deşeurilor solide şi transportul acestora se va face de către firme certificate în
domeniul gestionării deşeurilor, iar depozitarea finală se va efectua în depozite care să respecte
condiţiile impuse de legislaţia naţională şi a Uniunii Europene.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
126
Nămolul generat la cele 3 staţii de epurare a apelor uzate menajere va fi transportat în afara
amplasamentului minier si va fi stocat pentru reutilizare la operaţiunile de revegetare din faza de
reabilitare ecologica
Din cele 3 staţiii de epurare ape menajere Certej rezultă următoarele cantităţi anuale de
nămol pe perioada funcţionării obiectivului:
1. Statie de epurare ape menajere aval platforma + 538 m (deserveste uzinele de preparare,
administrativ ) este de tipul ECO CLEANER VFL AT 100 .
Namol =26 kg/zi = cca. 9500 kg/an
2. Staţie de epurare ape menjere incinta Cariera (deserveste, atelier auto, spaltorie,) este de
tipul BIO CLEANER 50.
Namol = 20 kg/zi = cca.7300 kg/an
3. Statie de epurare ape menajere incinta depozit exploziv – este BIO CLEANER BC 4
Namol = 0,4 kg/zi = cca. 150 kg/an
1. Staţia de epurare ape menajere în aval de platforma +538m este de tipul ECO CLEANER
VFL AT100, capacitate 13,5 mc/zi, parametri de evacuare NTPA001/2005, echipamentele tehnologice
sunt montate într-un bazin de polipropilenă montat subteran care rezistă la împingerea pământului,
evacuarea apelor epurate se va face în pârâul Corănzii
Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu
denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.
Apa uzată curge gravitaţional în staţia de epurare şi trece prin coşul pentru reţinerea materialelor
solide. Numai materialele care nu se dezintegrează, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice sau
textilele sunt reţinute în coş.
În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzată prin descompunere biologică în mediu
anoxic. Azotaţii sunt transformaţi în azot care se degajează în atmosferă.
Pentru a evita decantarea amestecului de apă uzată şi nămol activ şi pentru creşterea eficienţei
procesului de epurare apa este amestecată permanent în compartimentul de denitrificare.
Oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de aerare cu bule fine.
În zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice în urma căreia rezultă bioxid de carbon, apă şi
nămol activ.
Tot în această zonă de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu în azotiţi şi apoi în azotaţi prin
intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas şi nitrobacter. Aerul necesar pentru aceste procese
este asigurat de o suflantă. Funcţionarea automată a suflantei este comandată de un tablou de comandă.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
127
Apa epurată este separată de nămolul activ în decantorul final. Apa curată este evacuată prin
conducta de evacuare în emisar. Decantorul final are forma conică şi este amplasat în bazinul de
aerare. Recircularea nămolului activ din decantor în zona de denitrificare se realizară cu ajutorul unei
pompe mammuth.
Staţiile de epurare Bio Cleaner dispun de un sistem automat pentru eliminarea spumei şi
materialelor plutitoare de pe suprafaţa decantorului. Această operaţiune este comandată de tabloul de
comandă şi are loc de 2 ori pe zi, asigurând calitatea bună a apei evacuate.
Staţiile dispun de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitală. Acest sistem
permite menţinerea eficienţei maxime de epurare şi economii la consumul de energie electrică.
În urma procesului de epurare se produce o cantitate redusă de nămol în exces; astfel nămolul
trebuie evacuat doar o dată la 8-12 luni din staţie. Nămolul rezultat fiind oxidat total, nu are miros,
astfel manipularea lui este mult mai acceptabilă din punct de vedere igienic şi sanitar.
Nămolul se va vidanja şi se va duce pe halde, pentru a ajuta astfel la refacerea vegetaţiei.
2. Staţie de epurare ape menajere incinta carieră: apa menajeră ce rezultă de la grupurile
sanitare din anexa atelierului auto este condusă la staţia de epurare a apelor menajere tip ECO
CLENER VFL, de unde, după epurare, apa limpezită este evacuată în afara platformei în canalul ce
deviază pâraiele : Grozii, Ciongani şi Borzei.
Instalaţia de canalizare exterioară se va realiza cu ţeavă din PVC îmbinată mufe iar etanşarea cu
garnituri de cauciuc.
De la instalaţia interioară de canalizare până la staţia de epurare tip ECO Cleaner , conducta de
canalizare exterioară are dimensiunea Ø110 mm, iar de la staţia de epurare până în afara platformei
auto dimensiunea ţevii de canalizare exterioară este Ø200 mm, deoarece în aval de staţia de epurare
conducta de canalizare exterioară preia şi apa pluvială de la acoperişul terasă al anexei atelier.
La trecerea pe sub drumuri conducta de canalizare exterioară este protejată cu ţeavă din oţel Ø
324 x 8 mm izolată anticorosiv.
Tehnologia de epurare se bazează pe principiul epurării biologice cu nămol activ în suspensie cu
denitrificare simultană. Procesul de epurare include următoarele faze: denitrificare, aerare şi decantare.
Apa uzată curge gravitaţional în staţia de epurare şi trece prin coşul pentru reţinerea materialelor
solide. Numai materialele care nu se dezintegrează, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice sau
textilele sunt reţinute în coş.
În zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzată prin descompunere biologică în mediu
anoxic. Azotaţii sunt transformaţi în azot care se degajează în atmosferă.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
128
Pentru a evita decantarea amestecului de apă uzată şi nămol activ şi pentru creşterea eficienţei
procesului de epurare apa este amestecată permanent în compartimentul de denitrificare.
Oxigenul necesar pentru procesul de epurare este introdus prin elemente de aerare cu bule fine.
În zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice în urma căreia rezultă bioxid de carbon, apă şi
nămol activ.
Tot în această zonă de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu în azotiţi şi apoi în azotaţi prin
intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas şi nitrobacter. Aerul necesar pentru aceste procese
este asigurat de o suflantă. Funcţionarea automată a suflantei este comandată de un tablou de comandă.
Apa epurată este separată de nămolul activ în decantorul final. Apa curată este evacuată prin
conducta de evacuare în emisar. Decantorul final are forma conică şi este amplasat în bazinul de
aerare. Recircularea nămolului activ din decantor în zona de denitrificare se realizară cu ajutorul unei
pompe mammuth.
Staţiile de epurare Eco Cleaner dispun de un sistem automat pentru eliminarea spumei şi
materialelor plutitoare de pe suprafaţa decantorului. Această operaţiune este comandată de tabloul de
comandă şi are loc de 2 ori pe zi, asigurând calitatea bună a apei evacuate.
Staţiile dispun de un tablou de automatizare cu sistem de programare digitală. Acest sistem
permite menţinerea eficienţei maxime de epurare şi economii la consumul de energie electrică.
În urma procesului de epurare se produce o cantitate redusă de nămol în exces; astfel nămolul
trebuie evacuat doar o dată la 8-12 luni din staţie. Nămolul rezultat fiind oxidat total, nu are miros,
astfel manipularea lui este mult mai acceptabilă din punct de vedere igienic şi sanitar.
Nămolul se va vidanja şi se va duce pe halde, pentru a ajuta astfel la refacerea vegetaţiei.
Din staţia de epurare se evacuează la canal 7,25 m3/zi apă epurată.
Caracteristicile staţiei de epurare sunt prezentate în lista de utilaj.
Staţia de epurare se va monta îngropat, pe un strat de beton de egalizare C 2,8/3,5 de 10 cm.
Cuva staţiei de epurare rezistă la împingerea pământului dar pentru a o proteja de
suprasolicitări ce ar putea fi provocate de o prea mare apropiere a maşinilor, s-a prevăzut o
împrejmuire de protecţie în jurul acesteia cu panouri de gard din sârmă profilată fixate pe stâlpi
metalici prinşi pe fundaţii din beton C 6/7
Pentru epurarea apelor menajere de la atelierul de întreţinere auto de la carieră proiectantul a
prevăzut o staţie de epurare tip Eco Cleaner BC50 cu următoarele caracteristici:
- capacitate=7,5 m3/h;
- putere instalată = 750 W/ 380V;
- dimensiuni: a x b x h =4000mm x2160mm x 2580 mm;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
129
- este executată din polipropilenă şi inox;
- este o construcţie compactă şi nu este sensibilă la variaţiile de debit;
- procesul de epurare este automatizat şi se produce fără degajare de mirosuri;
- sistem de comandă digital cu posibilitate de conectare la PC;
- nămolul se evacuează o dată pe an şi poate fi folosit ca îngrăşământ în agricultură;
- greutate = 1500 kg.
Construcţia, exploatarea şi dezafectarea şi demolarea instalaţiilor industriale se vor efectua ţinând seama de urmatoarele prevederi:
• Cerinţa de minimizare a cantităţii de sol care trebuie excavat sau înlocuit datorită construcţiei
şi de asigurare că materialul excavat este tratat cu atenţie (pentru a se evita modificările negative ale proprietăţilor solului);
• Cerinţa de a minimiza aportului de substanţe în sol prin scurgeri, depuneri din atmosferă şi
depozitare necorespunzătoare a materiilor prime şi reziduurilor în faza de exploatare;
• Evaluarea contaminării istorice pentru a ţine seama de condiţiile dinaintea reglementării
pentru a se asigura închiderea curată la încetarea activităţii, de exemplu decontaminarea şi reabilitare ţinând cont de folosinţa ulterioară a terenului.
In gestionarea deseurilor neextractive se va tine cont de cerintele prezentate mai sus si se
vor aplica următoarelor tehnici legate de depozitare:
� Amplasarea zonelor de stocare departe de cursuri de apă şi perimetre sensibile;
� Asigurarea unei capacităţi suficiente de drenaj al tuturor scurgerilor de suprafaţă în
infrastructura depozitului şi prevenirea contactului între scurgerile provenite din tipuri de
deşeuri incompatibile;
� Utilizarea unei zone / depozit dotat cu toate măsurile necesare de eliminare a riscurilor
specifice prezentate de deşeurile respective;
� Etichetarea clară a tuturor butoaielor/rezervoarelor de depozitare cu privire la conţinut şi
capacitate şi aplicarea unui element unic de identificare;
� Păstrarea evidenţelor pentru toate butoaiele/rezervoarele, evidenţierea elementului unic de
identificare, a capacităţii, construcţiei acestora, inclusiv materialele din care sunt confecţionate,
programului de întreţinere şi a rezultatelor inspecţiei, precum şi tipurile de deşeuri ce pot fi
depozitate în fiecare recipient.
Efectuarea activităţile de spălare va ţine seama de următoarele proceduri:
� Identificarea componentelor de spălare care ar putea fi prezente în articolele de spălat;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
130
� Transferarea soluţiilor cu conţinut de materiale spălate în depozite corespunzătoare şi tratarea
acestora la fel cu deşeurile din care au provenit;
� Utilizarea pentru spălare a apei epurate la staţia de epurare în loc de apă proaspătă;
Maximizarea utilizării ambalajelor refolosibile (butoaie, containere, paleţi etc.);
� Păstrarea unui inventar de monitorizare a deşeurilor de pe amplasament prin utilizarea
evidenţelor privind cantităţile de deşeuri generate pe amplasament şi a celor privind
deşeurile expediate în afara amplasamentului;
Prevenirea contaminării solului prin:
� Monitorizarea suprafeţei operaţionale şi aplicarea măsurilor de prevenire sau îndepărtare
rapidă a oricăror scurgeri şi deversări accidentale;
� Utilizarea unei baze impermeabile şi a drenajului amplasamentului intern;
� Reducerea suprafeţei instalaţiei şi minimizarea utilizării rezervoarelor subterane.
2. Mangementul deseurilor neextractive va tine cont de obiectivele principale ale strategiei
de gestionare a deşeurilor:
• minimizarea generării deşeurilor;
• reutilizarea şi reciclarea deşeurilor;
• tratarea deşeurilor cât mai aproape de sursă;
• minimizarea nocivităţii deşeurilor.
2.1 Evitarea generării deşeurilor
Acţiunile prevazute in Proiectul Certej de evitare a generării de deşeuri sunt:
• La achiziţionarea de echipamente electrice şi electronice, DEVAGOLD va respecta
prevederile HG nr. 992/2005 privind limitarea anumitor substanţe periculoase în
echipamentele electrice şi electronice.
• Se interzicerea achiziţionării de materiale periculoase, precum azbestul şi bifenilii policloruraţi
flux de deşeuri periculoase va fi prevenit.
• Uzina de procesare va fi proiectată pentru a asigura retenţia pe toate zonele asociate descărcării
şi amestecului de reactivul cianură, ca şi a proceselor de leşiere şi denocivizare a cianurii; - se
vor utiliza măsuri de retenţie şi jompuri judicios amplasate pentru retenţia scurgerilor care să
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
131
permită ca orice materiale cu conţinut de cianură să fie reciclate şi reintroduse în procesul de
cianurare, în loc să fie depozitate ca deşeuri periculoase.
• Deoarece conform legislaţiei naţionale, recipientele goale cu aerosoli, indiferent de conţinut,
sunt considerate deşeuri periculoase. Ca urmare a acestei abordări, DEVAGOLD va
implementa o politică de achiziţii care să interzică în mod specific achiziţionarea de vopsele,
lubrifianţi, agenţi de curăţenie şi alte materiale consumabile sub formă de aerosoli, dacă astfel
de materiale nu au aplicabilitate specifică în întreţinere, siguranţă sau exploatare şi nu există
alternative rezonabile.
2.2 Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor
Deşeurile vor fi reciclate pentru minimizarea ritmului de generare.
Deşeurile cu potenţială valoare de reciclare sunt:
• hârtia provenită din activităţi administrative,
• ambalajele din aluminiu,
• hârtie/carton,
• metale/echipamente vechi,
• materiale din ambalaje de lemn şi paleţi,
• sticlă,
• materiale plastice.
Se va trata cu furnizorii să accepte returnarea ambalajelor la cumpărarea de noi produse cum ar
fi:
• uleiurile uzate;
• butoaie, recipientele sau lăzile golite uzate;
• baterii umede cu acid;
• anvelope uzate;
• echipamente electrice şi electronice uzate.
Acţiunile de reducere, reutilizare şi reciclare a deşeurilor:
• Toate deşeurile reciclabile vor fi expediate la unităţi de colectare şi prelucrare/reciclare prin
unităţi specializate
• De câte ori va fi posibil, echipamentele electrice sau electronice vechi vor fi donate unei
fundaţii sau instituţii de învăţământ corespunzătoare.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
132
• Pentru parcul auto al DEVAGOLD şi al contractorilor se va acorda prioritate în achiziţionarea
bateriilor de la furnizori care aplică sistemul depozit în vederea recuperării bateriilor uzate.
• Pentru parcul auto al DEVAGOLD şi al contractorilor se va acorda prioritate în achiziţionarea
anvelopelor de la furnizori cu program de recuperare şi reşapare.
• Pentru minimizarea deşeurilor, nămolul de epurare de la staţia de epurare a apelor menajere va
fi folosit reutilizat pe amplasament pentru reabilitarea terenului în zonele afectate de activităţile
miniere desfăşurate de DEVAGOLD în fazele de construcţie şi exploatare ale Proiectului
CERTEJ.
• O societate specializată locală – OMV PETROM -Filiala HUNEDOARA – va furniza uleiurile
de motor şi de transmisie şi va prelua uleiurile uzate.
• Anvelopele uzate vor eliminate si expediate la producătorul de ciment din zona -
Carpatcement Holding – Chiscadaga – acceptă anvelope uzate pentru co-incinerare şi
recuperare de energie in instalatia autorizata.
• Resturile de var nestins vor fi folosite pe amplasament ca reactiv alcalin la staţia de epurare a
apelor acide.
2.3 Minimizarea periculozităţii deşeurilor
Se va vor înlocui produsele cu continut de materiale periculoase, cu alte produse similare dar
care sa nu contina/sau sa aiba continut redus de substante periculoase. Câteva exemple de astfel de
produse sunt:
• echipamentele electrice şi electronice cu conţinut redus de substanţe periculoase;
• baterii şi acumulatori cu conţinut redus de metale grele;
• diluanţi şi solvenţi nepericuloşi pe bază de apă; sau
• vopsele pe bază de apă cu conţinut redus de compuşi organici (COV).
3. Gestionarea deşeurilor neextractive
Măsurile propuse pentru a se asigura gestionarea corecte pentru toate categoriile de deşeuri ce
vor fi generate în Proiectul CERTEJ sunt :
Materialele din deşeuri vor fi separate în următoarele fluxuri de deşeuri:
� deşeuri menajere (împărţite în fracţiuni pentru reciclare); � deşeuri inerte şi nepericuloase din construcţii şi demolări; � deşeuri cu azbest din demolări; � deşeuri de curăţare a deversărilor accidentale de cianură; � sol contaminat; � recipiente golite;
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
133
� baterii cu plumb şi acid; � baterii fără plumb şi acid; � echipamente electrice şi electronice uzate; � uleiuri uzate; � anvelope uzate; � vehicule scoase din uz; � filtre de ulei; � deşeuri medicale. Fiecare dintre aceste fluxuri de deşeuri va fi separat în continuare, după caz, pentru a se asigura
ca materialele incompatibile nu vor fi depozitate împreună şi pentru îndeplinirea ţintelor de reciclare şi
refolosire stabilite în fluxurilor de deşeuri.
Cărucioarele, containerele sau butoaiele de depozitare a deşeurilor vor fi aranjate astfel încât
să asigure accesul adecvat pentru transferul containerelor şi pentru intervenţie în caz de urgenţă.
Deşeurile destinate eliminării în afara amplasamentului vor fi colectate la depozit temporar pe
un amplasament ce urmeaza a fi definitivat.
Înregistrări ale operaţiunilor de gestionare a deşeurilor extractive
Coordonatorul gestionării deşeurilor răspunde de păstrarea înregistrărilor legate de întreaga
administraţie a deşeurilor.
Pentru deşeurile extractive vor fi păstrate următoarele înregistrări:
►Documentaţia tuturor proiectelor instalaţiilor de deşeuri :
• Cariera Certej
• Haldele de roci sterile Nord si Sud
• Halde şi depozite de deşeuri - iazuri
► Documentaţia tuturor proiectelor instalaţiilor generatoare de deşeuri:
• Uzina de procesare a minereului şi instalaţia de denocivizare a cianurii
• Staţia de epurare ape acide
• Statiile de epurare ape tehnologice
► Evidenţele fluxurilor de deşeuri
► Documentele de transport de deşeuri
► Evidenţe privind monitorizarea tuturor instalaţiilor de deşeuri
►Documentaţia privind închiderea tuturor instalaţiilor de deşeuri
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
134
Scenarii de generare a deşeurilor, după categorii, în principalele faze ale Proiectului Certej
DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ
Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere
Deşeuri de tip menajer general: Zonele de organizare de santier vor genera deşeuri menajere standard, resturi de alimente şi deşeuri generale. Pot fi generate şi alte deşeuri de producţie nepericuloase.
Deşeuri de tip menajer general: Deşeurile generate în faza de exploatare vor fi resturi menajere generale şi alimentare. Pot fi generate şi alte deşeuri de producţie nepericuloase (gunoi).
Deşeuri de tip menajer general: La închidere, un număr mic de angajaţi va ramane pe amplasament pentru operatii de dezafectare a instalaţiilor şi alte activităţi de închidere. Prin urmare vor fi generate în continuare deşeuri menajere comune. Pot fi generate şi alte deşeuri de producţie nepericuloase (gunoi).
Deşeuri nepericuloase industriale sau comerciale asimilabile deşeurilor menajere
Deşeuri din ambalaje (exclusiv ambalaje de producţie): Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă, precum şi alte deşeuri menajere generale.
Deşeuri din ambalaje (exclusiv ambalaje de producţie): Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă din consumul de alimente şi alte deşeuri menajere generale.
Deşeuri din ambalaje (exclusiv ambalaje de producţie): Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă, precum şi alte deşeuri menajere generale, dar cantităţile se vor reduce semnificativ datorită numărului mic de angajaţi.
Deşeuri
municipale şi asimilate
Nămol de epurare de la staţia de epurare a apelor menajere.
Nămol de epurare: In zonele de organizare de santier se vor amenaja staţii temporare de epurare a apelor menajere, care vor genera nămol de epurare nepericulos.
Nămol de epurare: Va fi construită o staţie de epurare a apelor menajere care va genera nămol de epurare nepericulos.
Nămol de epurare: In faza de închidere, un număr mic de angajaţi va ramane pe amplasament pentru operatii de dezafectare a instalaţiilor şi alte activităţi de închidere şi pentru functionarea staţiei de epurare a apelor menajere şi monitorizarea condiţiilor de mediu. Nămolul de epurare de la staţia de epurare a apelor uzate menajere va continua să se producă şi în această perioadă.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
135
DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ
Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere
Deşeuri din ambalaje de producţie: Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, lemn, metal, materiale compozite şi amestecuri, rezultate din gama variată de bunuri şi echipamente necesare în activităţile de construcţie. Vor fi negociate cu principalii furnizori de materiale consumabile opţiuni de livrare în recipiente returnabile, pentru a minimiza generarea acestor deşeuri.
Deşeuri din ambalaje de producţie: Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, lemn, metal, materiale compozite şi amestec din expedierea şi livrarea unei game variate de bunuri şi echipamente legate de activitatea uzinei de preparare şi a altor instalatii de producţie. Vor fi negociate cu principalii furnizori de materiale consumabile opţiuni de livrare în recipiente returnabile pentru a minimiza acest flux de generare a deşeurilor.
Deşeuri din ambalaje de producţie: Vor fi generate ambalaje din hârtie/carton, plastic, metal şi materiale compozite şi mixte din livrarea de bunuri şi echipamente legate de activităţile de închidere. Vor fi negociate cu furnizorii de materiale consumabile, livrarea acestora, în recipiente returnabile pentru a minimiza generarea deşeurilor.
Echipamente electrice şi electronice uzate: Se anticipează că toate aparatele electronice /electrice funcţionale vor continua să fie utilizate în fazele de exploatare şi închidere. Este posibila generarea de deşeuri de echipamente electrice /electronice prin înlocuirea computerelor defecte sau a altor echipamente electronice sau aparate electrice.
Echipamente electrice şi electronice uzate: Vor fi generate deşeuri de echipamente electrice /electronice prin înlocuirea computerelor defecte sau depăşite moral cu alte echipamente electronice sau aparate electrice. O serie de aparate electronice/electrice funcţionale vor continua să fie utilizate în faza de exploatare.
Echipamente electrice şi electronice uzate: Vor putea fi generate deşeuri de echipamente electrice /electronice la încheierea fazei de închidere, de ex. computere defecte, alte echipamente electronice sau aparate electrice. Echipamentele funcţionale vor fi donate la terminarea operatiilor de închidere.
Deşeuri de
producţie
Deşeuri de producţie nepericuloase
Vehicule scoase din uz: În faza de construcţie acest flux de deşeuri nu va exista decât pentru vehicule avariate.
Vehicule scoase din uz: În faza de exploatare, parcurile auto proprii şi ale contractorilor sunt preconizate a fi vândute la mâna a doua, înainte de a fi scoase din uz. Acest flux de deşeuri nu va exista decât pentru vehicule avariate pentru care costul reparaţiei ar depăşi probabil preţul obţinut din vânzare.
Vehicule scoase din uz: În faza de închidere, parcurile auto proprii şi ale contractorilor vor fi probabil vândute (la mâna a doua) înainte de a fi scoase din uz. Acest flux de deşeuri nu va exista decât pentru vehicule avariate pentru care costul reparaţiei depaseste pretul estimat a fi obţinut prin vânzare.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
136
DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ
Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere
Anvelope uzate: Anvelopele uzate vor fi generate de parcurile auto ale DevaGold - Proiect Certej şi ale contractorilor utilizate la organizarile de santier în faza de construcţie.
Anvelope uzate: Anvelopele uzate de toate mărimile vor fi generate în faza de exploatare de parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor (autobasculante, buldozere, compresoare şi alte tipuri de vehicule şi echipamente mobile).
Anvelope uzate: Anvelopele uzate rămâne ca flux de deşeuri de la vehiculele şi echipamente mobile folosite în activităţi de închidere şi reconstructie ecologica
Filtre de ulei uzate: Filtrele de ulei uzate vor fi generate de parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor, utilizate în faza de construcţie.
Filtre de ulei uzate: Filtrele de ulei uzate vor fi generate de parcurile auto proprii şi ale contractorilor, utilizate în faza de exploatare. Filtre de ulei uzate:
Filtrele de ulei uzate vor fi generate de parcurile auto proprii şi ale contractorilor utilizate în faza de inchidere şi reabilitare.
Recipiente uzate de aerosoli: Vor fi generate mici cantităţi de recipiente de aerosoli din construcţia sau întreţinerea instalaţiilor.
Recipiente uzate de aerosoli: Vor fi generate mici cantităţi de recipiente de aerosoli din întreţinerea instalaţiilor.
Recipiente uzate de aerosoli: Vor fi generate mici cantităţi de recipiente de aerosoli din întreţinerea unui număr redus de instalaţii care vor rămâne în funcţiune în faza de închidere.
Deşeuri metalice feroase şi neferoase Nu este cazul
Deşeuri metalice feroase şi neferoase Activităţile de extracţie vor genera probabil deşeuri metalice, precum sape de foraj si cabluri . Uzina de procesare va genera blindaje de la mori în urma activităţilor de reparaţii, precum şi alte deşeuri metalice în urma activităţilor de întreţinere a vehiculelor/ utilajelor.
Deşeuri metalice feroase şi neferoase Se vor genera acest tip de deseuri in special din activitatile de demolare si din cele de de întreţinere a vehiculelor si utilajelor, folosite la activitatile din faza de inchidere
Deşeuri de
producţie
Deşeuri de producţie periculoase
Deşeuri cu azbest din demolări: Nu vor fi acceptate pe amplasament azbest sau materiale care conţin azbest în această fază a Proiectului.
Nu este cazul
Deşeuri cu azbest din demolări: Deoarece nu vor fi acceptate pe amplasament azbest sau materiale care conţin azbest, nu vor fi generate deşeuri cu azbest în faza de închidere a Proiectului.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
137
DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ
Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere
Substanţe şi deşeuri periculoase: Din activităţile de construcţie vor rezulta mici cantităţi de deşeuri periculoase (resturi de vopsele, de solvenţi, scurgeri de uleiuri şi unsori). Transformatoarele şi condensatorii uzaţi rezultaţi pot conţine compuşi bifenil policloruraţi sau alte substanţe periculoase vor fi considerate deşeuri periculoase şi vor fi incluse în acest flux de deşeuri.
Substanţe şi deşeuri periculoase: In faza de exploatare si preparare a minereului vor fi generate cantităţi (reduse) de deşeuri cum ar fi: ▪ resturi de reactivi tehnologici şi substanţe de la staţiile de epurare (epurare ape acide din cariera, epurare apelor menajere, staţia de epurare a apelor acide şi operaţiunile de leşiere cu carbon. Reactivii chimici vor fi expediaţi în containere mari reutilizabile şi recuperabile care să minimizeze generarea acestui flux de deşeuri. Cantităţile neutilizate de reactivi chimici din aceste containere sau recipiente vor fi returnate producătorilor sau predate unor unităţi de reciclare autorizate. Cianura va fi stocată în containere din oţel cu pereţi dubli Staţia de denocivizare a cianurii va împiedica generarea de deşeuri de cianură. Staţia de cianurare va fi proiectată pentru a reţine orice scurgeri care ar putea apărea prin fisurarea conductelor de transport sau defectării echipamentelor. ▪ resturi de vopsele şi solvenţi
Substanţe şi deşeuri periculoase: Cantităţi reziduale de substanţe chimice de procesare, vopsele şi solvenţi, ca şi resturi provenite din îndepărtarea scurgerilor pot fi generate şi în faza de închidere.
Baterii şi acumulatori cu plumb (acid): Bateriile uzate cu plumb şi acid vor fi generate de vehiculele din parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor utilizate în faza de construcţie.
Baterii şi acumulatori cu plumb (acid): Bateriile uzate cu plumb şi acid vor fi generate în faza de exploatare de vehiculele din parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor: camioane, buldozere, excavatoare, instalaţii de foraj şi alte tipuri de vehicule şi echipamente mobile.
Baterii şi acumulatori cu plumb (acid): Bateriile uzate cu plumb şi acid uzate vor fi generate în faza de închidere de vehiculele din parcurile auto şi de echipamente mobile folosite în activităţi de ecologizare si închidere.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
138
DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ
Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere
Baterii fără plumb şi acid: Mici cantităţi de baterii fără plumb şi acid vor fi generate de utilizarea lanternelor, radiourilor şi altor tipuri de aparate electrice/electronice portabile utilizate de angajaţi în faza de construcţie. Majoritatea bateriilor vor fi de tip uscat cu mangan; vor fi generate şi cantităţi mai mici de baterii cu nichel-cadmiu sau acumulatori reîncărcabili epuizaţi.
Baterii fără plumb şi acid: Mici cantităţi de baterii fără plumb şi acid vor fi generate de utilizarea lanternelor, radiourilor şi altor tipuri de aparate electrice/electronice portabile utilizate de angajaţi în faza de exploatare. Majoritatea bateriilor vor fi de tip uscat cu mangan; vor fi generate şi cantităţi mai mici de baterii cu nichel-cadmiu sau acumulatori reîncărcabili epuizaţi.
Baterii fără plumb şi acid: Mici cantităţi de baterii fără plumb şi acid vor fi generate de utilizarea lanternelor, radiourilor şi altor tipuri de aparate electrice/electronice portabile utilizate de angajaţi în faza de închidere/reabilitare. Majoritatea bateriilor vor fi de tip uscat cu mangan; vor fi generate şi cantităţi mai mici de baterii cu nichel-cadmiu sau acumulatori reîncărcabili epuizaţi.
Uleiuri uzate: Uleiurile de transmisie, de motor, hidraulice şi de lubrifiere şi unsorile uzate vor fi generate de parcurile auto ale Proiect Certej şi ale contractorilor utilizate în faza de construcţie.
Uleiuri uzate: Uleiurile de transmisie, de motor, hidraulice şi de lubrifiere şi unsorile uzate vor fi generate în faza de exploatare de parcurile auto şi de echipamente ale Proiect Certej şi ale contractorilor: camioane grele, buldozere, excavatoare, instalaţii de foraj şi alte tipuri de vehicule şi echipamente mobile.
Uleiuri uzate: Uleiurile de transmisie, de motor, hidraulice şi de lubrifiere şi unsorile uzate vor fi generate în faza de închidere de parcurile auto şi de echipamente folosite în activităţi de închidere şi reabilitare.
Deşeuri de
producţie
Deşeuri din construcţii şi demolări
Deşeuri mixte din construcţii şi demolări Deşeuri mixte inerte şi nepericuloase din construcţii şi demolări, precum piatră de construcţie şi cărămizi, beton, plăci ceramice şi sticlă vor fi generate din demolarea structurilor existente şi construirea celor noi. Vor fi de asemenea generate deşeuri de construcţie (în special metalice) în faza de construcţie.
Nu este cazul
Deşeuri mixte din construcţii şi demolări Clădirile şi alte structuri vor fi demontate şi mutate de pe amplasament, dacă nu vor fi compatibile cu utilizarea ulterioară a terenurilor. Toate deşeurile cu caracteristici de deşeuri inerte şi nepericuloase (cărămizi, beton, sticlă, beton armat, beton simplu, alte deşeuri de materiale de construcţii) vor fi
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
139
DESEUCeşeurilorDESEU FAZELE PROIECTULUI CERTEJ
Categoria Subcategoria Faza de construcţie Faza de exploatare Faza de închidere
tratate ca deşeuri din demolări. Utilajele, echipamentele, rezervoarele de stocare, conductele şi suporţii metalici vor fi de asemenea îndepărtate de pe amplasament. Opţiunea preferabilă pentru toate acestea va fi reutilizarea benefică în regiune, generarea deşeurilor nu va avea loc decât dacă nu se va putea identifica nici o opţiune de
Deşeuri
medicale Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase
Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase
Punctele de prim ajutor din organizarile de santier
vor genera deşeuri medicale ( potenţial infecţioase)
Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase
Punctele de prim ajutor din cariera si de la Uzina de
preparare şi dispensarul vor genera deşeuri medicale ( potenţial infecţioase)
Deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase
Vor continua să fie generate mici volume de
deşeuri medicale şi infecţioase câtă vreme vor continua să funcţioneze punctele de prim
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
140
Cap.9. Cheltuieli aferente managementului deşeurilor/reziduurilor miniere
Forare, puşcare, încărcarea şi transportul rocii sterile
1. Operaţia de forare
1.1 Date de intrare.
Se vor efectua foraje pentru gauri de puscare folosind foreze DTH, cu diametre pana la 165
mm si o foreza cu diametre pana la 140 mm.
Operaţiunea de forare va asigura extragerea descopertei din carieră, care se prezintă astfel :
Extras UM An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10 Total
Steril mil. t 1,5 4,7 4,5 12,4 12,1 11,2 12,5 10 9,4 5,3 0,8 84,4
Prin anul 0 se intelege anul de pre-productie
1.2. Determinarea numarului de foreze si a timpului de lucru.
Regimul normal de lucru pentru cariera este de 3 schimburi pe zi si respectiv 350 zile pe an.
Utilajele principale vor lucra efectiv 6,5 ore pe schimb (max. 19,5 ore/zi) restul timpului fiind alocat
pentru alimentare, intretinere si deplasare.
Pentru asigurarea descopertei prevazuta mai sus sunt necesare pentru forarea gaurilor de
puscare: 1 – 2 foreze.
1.3. Determinarea consumului si a costurilor de motorina.
Forezele principale au motoare de 220 CP si un consum in sarcina de 170 gr./CPh reprezentand
un consum mediu de 44 l/h de motorina. Consumurile anuale pentru forezele principale sunt calculate
in tabelul de mai jos.
Anul Ore de funct. o foreza
Nr. de foreze
Total ore functionare
Consum total ( l )
0 1.280 1 1.280 56.320
1 4.420 1 4.420 194.480
2 3.650 1 3.650 160.600
3 4.130 2 8.260 363.440
4 4.095 2 8.190 360.360
5 3.870 2 7.740 340.560
6 4.225 2 8.450 371.800
7 3.520 2 7.040 309.760
8 3.360 2 6.720 295.680
9 2.270 2 4.540 199.760
10 450 2 900 39.600
Total 61.190 2.692.360
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
141
Foreza ajutatoare are motor de 170 CP si un consum in sarcina de 175 gr./CPh reprezentand un
consum mediu de 35 l/h de motorina. Consumurile anuale pentru foreza ajutatoare sunt calculate in
tabelul de mai jos. Aceasta foreza functioneaza un schimb pe zi si deci 6,5 x 350 = 2275 ore/an.
Anul Ore de funct.
o foreza
Nr.
de foreze
Total ore
functionare
Consum
total ( l )
0 0 0 0 0
1 2.275 1 2.275 79.625
2 2.275 1 2.275 79.625
3 2.275 1 2.275 79.625
4 2.275 1 2.275 79.625
5 2.275 1 2.275 79.625
6 2.275 1 2.275 79.625
7 2.275 1 2.275 79.625
8 2.275 1 2.275 79.625
9 2.275 1 2.275 79.625
10 2.275 1 2.275 79.625
Total 22.750 796.250
Cheltuielile anuale specifice privind consumul de motorina sunt calculate in tabelul de mai jos.
S-a considerat un pret de 3,6 lei/l la motorina (fara TVA).
Pentru steril
Anul Cost total
(lei)
Cheltuieli
spf.(lei/t)
0 126.435 0,084
1 578.429 0,123
2 579.537 0,129
3 1.306.886 0,105
4 1.266.402 0,105
5 1.190.407 0,106
6 1.307.644 0,105
7 1.075.874 0,107
8 1.021.917 0,109
9 633.177 0,119
10 201.527 0,251
Total 9.288.235 0,110
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
142
1.4. Determinarea consumurilor si a cheltuielilor pentru uleiuri.
In functionare se consuma ulei de motor, ulei de transmisie si ulei hidraulic. Consumurile
medii la cele doua tipuri de foreze sunt de 95 l/100 ore pentru forezele principale si de 60 l/100 ore
pentru foreza ajutatoare, valori care insumeaza cele trei tipuri de uleiuri. Considerandu-se un pret
mediu pentru uleiuri de 6,2 lei/l (fara TVA) consumurile si costurile la uleiuri sunt determinate in
tabelul urmator.
Pentru steril
Anul Consum
total ( l )
Pret total
(lei)
Cons.
spf.
(l/t)
Chelt.
spf.
(lei/t)
0 1.613 10.000 0,0011 0,006
1 3.269 20.268 0,0007 0,004
2 3.246 20.125 0,0007 0,004
3 7.565 46.903 0,0006 0,004
4 7.329 45.439 0,0006 0,003
5 6.876 42.631 0,0006 0,003
6 7.575 46.965 0,0006 0,003
7 6.195 38.409 0,0006 0,003
8 5.874 36.418 0,0006 0,004
9 3.583 22.214 0,0007 0,004
10 1.045 6.479 0,0013 0,007
Total 54.168 335.842
1.5. Determinarea cheltuieliilor cu intretinerea si repararea forezelor.
In atelierul din incinta carierei se vor executa lucrarile de intretinere zilnica a utilajului de
cariera, reviziile tehnice (RT) si reparatiile curente (RC1 si RC2). Costurile acestor lucrari sunt
calculate in tabelele de mai jos. Valorile de inlocuire ale utilajelor se regasesc in formularul de
achizitie si inlocuire utilaje. Coeficientii si intervalele intre interventii sunt luate din normativele
departamentale de reparatii.
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE
Simbol:
CP – DG – 01
143
Costuri specifice cu reparatiile
Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Total steril extras (mii t) 1500 4700 4500 12400 12100 11200 12500 10000 9400 5300 800
Chelt specifice pe steril extras (lei/t) 0,026 0,034 0,041 0,042 0,040 0,040 0,041 0,040 0,040 0,036 0,052
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
144
1.6. Determinarea cheltuielilor cu materialele consumabile.
Consumurile si costurile specifice sunt calculate in tabelele urmatoare.
Consumuri specifice
Pentru steril
Denumire material U.M. Pret unitar (lei/UM)
Consum specific
UM/t steril
Cost specific
lei/t steril
Sapa de foraj D=140 mm buc 8.399,68 0,000031 0,2604
Prajini de foraj D= 140 mm kg 11,7 0,000133 0,0016
Capete detasabile buc 59,86 0,000350 0,0209
Total 0,2829
Costuri totale şi specifice
1.7. Calculul amortizarilor.
Cheltuielile de amortizare au fost determinate in functie de durata normata de viata a forezelor (cod
2.1.1) asa cum este prevazuta in HG 964/1998.
Amortizari specifice (lei/t)
Anul Valoare totala
Steril extras (tone)
Amort. pe steril (lei/t)
0 130.500 1.500.000 0,087
1 202.100 4.700.000 0,043
2 234.000 4.500.000 0,052
3 458.800 12.400.000 0,037
4 447.700 12.100.000 0,037
5 436.800 11.200.000 0,039
6 687.500 12.500.000 0,055
Anul Total pt.
steril (lei)
0 424.358
1 1.329.655
2 1.273.074
3 3.508.027
4 2.852.629
5 3.168.540
6 3.536.317
7 2.829.057
8 2.659.310
9 1.499.398
10 226.324
Total 23.877.216
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
145
7 490.000 10.000.000 0,049
8 385.400 9.400.000 0,041
9 318.000 5.300.000 0,060
10 137.600 800.000 0,172
Total 4.051.200 84.400.000 0,048
1.8. Cheltuielile salariale cu personalul de deservire.
Pentru operatorii de pe foreze (sondori) s-au luat in considerare salariile medii pe ramura extractiva din minerit. Pornind de la numarul forezelor in functiune si regimul de lucru, se determina numarul de personal si cheltuielile cu acesta, in tabelul de mai jos.
Cheltuieli salariale / sondor (lei) Cheltuieli salariale / asist. sondor (lei)
Venit brut anual 28.930 Venit brut anual 21.264
CAS 20,8% 6.017 CAS 20,8% 4.423
CASS 5,2% 1.504 CASS 5,2% 1.106
CCI 0,85% 246 CCI 0,85% 181
Ajutor de somaj 0,50% 145 Ajutor de somaj 0,50% 106
Fond de risc 0,6% 174 Fond de risc 0,60% 128
Fond garantare salarii 0,25% 72 Fond garantare salarii 0,25% 53
ITM 0,75% 217 ITM 0,75% 159
Total 37.305 Total 27.420
Pentru steril Anul
Nr. sondori
Nr. Asistenti sondori
Nr. Total muncitori Total
(lei) Specific
(lei/t)
0 2 2 4 80.863 0,054
1 4 4 8 152.021 0,031
2 4 4 8 173.795 0,039
3 7 7 14 371.862 0,030
4 7 7 14 362.865 0,030
5 7 7 14 339.002 0,032
6 7 7 14 365.186 0,030
7 7 7 14 348.331 0,035
8 7 7 14 343.274 0,037
9 4 4 8 163.265 0,031
10 4 4 8 121.770 0,152
Total 2.911.921 0,034
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
146
1.9. Costurile cumulate pentru activitatea de forare.
Prin cumularea cheltuielilor cuprinse in tabelele de mai sus se obtin urmatoarele cheltuieli totale :
Forare pentru steril
Anul Motorina Uleiuri Reparatii Materiale Amortizari Salarii Total lei/t
0 126.435 10.000
75.466 424.358 130.901 80.863 848.023 0,565
1 578.429 20.268
327.908 1.329.655 203.998 152.021 2.612.279 0,556
2 579.537 20.125
326.084 1.273.074 233.215 173.795 2.605.830 0,579
3 1.306.886 46.903
755.807 3.508.027 457.134 371.862 6.446.619 0,520
4 1.266.402 45.439
732.230 2.852.629 446.075 362.865 5.705.640 0,472
5 1.190.407 42.631
687.242 3.168.540 439.065 339.002 5.866.887 0,524
6 1.307.644 46.965
756.694 3.536.317 685.394 365.186 6.698.200 0,536
7 1.075.874 38.409
619.455 2.829.057 492.652 348.331 5.403.778 0,540
8 1.021.917 36.418
587.580 2.659.310 381.047 343.274 5.029.546 0,535
9 633.177 22.214
359.302 1.499.398 317.153 163.265 2.994.509 0,565
10 201.527 6.479
106.394 226.324 137.985 121.770 800.479 1,001
Total 9.288.235 335.842
5.334.165 23.877.216 3.924.618 2.911.921 45.671.997 0,541
2. Operaţia de puscare
2.1. Determinarea costurilor cu materialele consumabile.
Consumurile specifice de materiale sunt:
Pentru steril
Denumire material U.M. Pret
unitar (lei/UM)
Consum specific
UM/t steril
Cost specific
lei/t steril
Exploziv Nitramon AM-1 kg 1,5936 0,32 0,083377
Exploziv de initiere kg 7,0872 0,000256 0,001512
Capse electrice de initiere buc 1,4052 0,000128 0,000150
Capse NONEL U 500 buc 1,3356 0,002560 0,002850
Conectori SL 25 buc 48,8472 0,000384 0,015643
Cablu electric de puscare buc 0,5916 0,001922 0,000948
Total 0,104480
Iar costurile totale si specifice sunt:
Anul Total pt.
steril (lei)
0 188.065
1 589.270
2 564.194
3 1.554.668
4 1.517.056
5 1.404.217
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
147
6 1.567.206
7 1.253.765
8 1.178.539
9 664.495
10 100.301
Total 10.581.778
2.2. Cheltuieli cu munca vie.
Puscarea gaurilor forate se face o data pe zi, intre doua schimburi. Artificierii lucreaza intr-un singur
schimb fiind necesare 4 echipe artificier – ajutor pentru pregatirea tuturor gaurilor de puscare executate
intr-o zi. Salariile acestor echipe au fost considerate aceleasi ca si la forare.
Cheltuieli salariale / sondor (lei) Cheltuieli salariale / asist. sondor (lei)
Venit brut anual 28.930 Venit brut anual 21.264
CAS 20,8% 6.017 CAS 20,8% 4.423
CASS 5,2% 1.504 CASS 5,2% 1.106
CCI 0,85% 246 CCI 0,85% 181
Ajutor de somaj 0,50% 145 Ajutor de somaj 0,50% 106
Fond de risc 0,6% 174 Fond de risc 0,60% 128
Fond garantare salarii 0,25% 72 Fond garantare salarii 0,25% 53
ITM 0,75% 217 ITM 0,75% 159
Total 37.305 Total 27.420
Cheltuielile salariale sunt evidentiate in tabelul urmator.
Pentru steril Anul
Nr. artificieri
Nr. ajutori
artificieri
Nr. Total muncitori Total
(lei) Specific
(lei/t)
0 4 4 8 161.726 0,107
1 4 4 8 152.022 0,032
2 4 4 8 173.795 0,039
3 4 4 8 212.492 0,018
4 4 4 8 207.352 0,018
5 4 4 8 204.093 0,018
6 4 4 8 208.678 0,017
7 4 4 8 199.047 0,020
8 4 4 8 196.157 0,021
9 4 4 8 163.266 0,031
10 4 4 8 121.770 0,152
Total 2.135.409 0,025
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
148
2.3. Determinarea cheltuielilor totale la puscare.
Prin insumarea celor doua capitole de cheltuieli se obtin :
Pentru steril Anul Total
(lei) Specific
(lei/t)
0 349.791 0,233
1 741.292 0,158
2 737.989 0,164
3 1.767.160 0,143
4 1.724.408 0,143
5 1.608.310 0,144
6 1.775.884 0,142
7 1.452.812 0,145
8 1.374.696 0,146
9 827.761 0,156
10 222.071 0,278
Total 12.717.187 0,151
3. Operaţia de încărcare
3.1. Determinarea numarului necesar de incarcatoare
Incarcarea sterilului Productivitatea teoretica a unui excavator folosit la incarcare se determina pornind de la: - durata unui ciclu complet (incarcare cupa, rotire brat, golire cupa) : 25 secunde - capacitatea cupei : 10,5 mc PT = 10,5 x (3.600 : 25) = 1.512 mc/h sau PT = 1.512 mc/h x 2,2 t/mc = 3326 t/h Productivitatea reala de incarcare reprezinta 30% din cea teoretica, restul de timp fiind consumat cu
alimentarea cu carburant, mutarea pe un nou amplasament, intretinerea si repararea utilajului.. PR = 0,3 x 3326 = 998 t/h
Numarul necesar de excavatoare, pentru incarcarea sterilului, in regim de lucru de 350 zile/an, 3 sch./zi de 6,5 ore/sch. este:
Cantitate steril pentru incarcat
Anul (t/an) (t/zi) (t/schimb) (t/h)
Productivitate excavator.
(t/h)
Nr.necesar excavatoare
0 1.500.000 4.286 1.429 220 998 1
1 4.700.000 13.429 4.476 689 998 1
2 4.500.000 12.857 4.286 659 998 2
3 12.400.000 35.429 11.810 1.817 998 2
4 12.100.000 34.571 11.524 1.773 998 2
5 11.200.000 32.000 10.667 1.641 998 2
6 12.500.000 35.714 11.905 1.832 998 2
7 10.000.000 28.571 9.524 1.465 998 2
8 9.400.000 26.857 8.952 1.377 998 2
9 5.300.000 15.143 5.048 777 998 2
10 800.000 2.286 762 117 998 2
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
149
3.2. Determinarea costurilor cu combustibilul.
Pentru incarcarea sterilului in autobasculante vor fi utilizate excavatoare cu cupa inversa de 10,5
mc, echipate cu motoare diesel de 908 CP, avand un consum de 140 gr./CPh, respectiv 150 l/h de lucru.
Pentru incarcarea minereului va fi folosit un excavator cu cupa de 6,8 mc, echipat cu motor de 672
CP si consum de 140 gr/CPh, respectiv 110 l/h.
Numarul de ore de functionare a excavatoarelor este egal cu cel al unei autobasculante. Orele de functionare a autobasculantelor a fost determinat in breviarul de calcul pentru transport. Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Ore total funct. basculante la steril 5.431 14.856 15.517 35.632 38.247 39.908 41.667 31.609 35.115 21.931 3.908
Nr. basc. la steril 3 2 4 6 6 6 6 6 5 4 3
Ore/basc.steril 2.056 6.749 3.808 6.310 6.868 6.282 6.609 5.460 6.938 5.322 1.297
Consumurile de motorina sunt determinate in tabelul de mai jos.
Consum motorina la incarcare steril
Anul Ore de funct. un incarcator
Nr. incarcatoare
Total ore functionare
Consum total ( l )
Consum specific (l/t)
0 2.056 1 2.056 308.405 0,2056
1 6.749 1 6.749 1.012.284 0,2154
2 3.808 2 7.617 1.142.529 0,2539
3 6.310 2 12.619 1.892.857 0,1526
4 6.868 2 13.736 2.060.345 0,1703
5 6.282 2 12.563 1.884.483 0,1683
6 6.609 2 13.218 1.982.759 0,1586
7 5.460 2 10.920 1.637.931 0,1638
8 6.938 2 13.875 2.081.281 0,2214
9 5.322 2 10.644 1.596.552 0,3012
10 1.297 2 2.594 389.163 0,4865
Total 106.591 15.988.588 0,1894
Cheltuielile specifice cu combustibilul sunt urmatoarele :
Incarcare steril Anul
Cost total (lei)
Cheltuieli spf.(lei/t)
0 1.107.764 0,739
1 3.636.035 0,774
2 4.103.860 0,912
3 6.798.972 0,548
4 7.400.572 0,612
5 6.768.891 0,604
6 7.121.889 0,570
7 5.883.300 0,588
8 7.475.773 0,795
9 5.734.670 1,082
10 1.397.837 1,747
Total 57.429.564 0,680
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
150
3.3. Determinarea consumurilor de uleiuri.
Consumurile medii de uleiuri, aceleasi ca si la utilajele de forare sunt :
- excavatoare la steril 75 l/100 ore de functionare
- excavatoare la minereu 60 l/100 ore de functionare
Pretul mediu la un litru de ulei echivalent 6,2 lei/l
Cu aceste date se pot calcula consumurile de uleiuri in tabelul urmator :
Incarcare steril
Anul Ore de fuction.
Consum total ( l )
Pret total (lei)
Cons. spf. (l/t)
Chelt. spf.
(lei/t)
0 2.056 1.542 9.560 0,0010 0,006
1 6.749 5.061 31.378 0,0011 0,007
2 3.808 2.856 17.707 0,0006 0,004
3 6.310 4.732 29.338 0,0004 0,002
4 6.868 5.151 31.936 0,0004 0,003
5 6.282 4.711 29.208 0,0004 0,003
6 6.609 4.957 30.733 0,0004 0,002
7 5.460 4.095 25.389 0,0004 0,003
8 6.938 5.203 32.259 0,0006 0,003
9 5.322 3.991 24.744 0,0008 0,005
10 1.297 973 6.033 0,0012 0,008
Total 57.698 43.273 268.286 0,0005 0,003
3.4. Determinarea costurilor de amortizare utilaje de incarcare.
Durata normata de viata a excavatoarelor este de 10 ani (cod.2.20.1.1), conform HG 964/1998.
Cheltuielile anuale de amortizare se regasesc in tabelele de mai jos.
Incarcare steril
(lei)
Excavatorul nr. Anul
1 2 3
Valoare totala
0 431.972 431.972
1 431.972 431.972
2 431.972 479.969 863.943
3 431.972 479.969 863.943
4 431.972 479.969 863.943
5 431.972 479.969 719.953 1.583.896
6 431.972 479.969 719.953 1.583.896
7 431.972 479.969 719.953 1.583.896
8 431.972 479.969 719.953 1.583.896
9 431.972 479.969 719.953 1.583.896
10 479.965 719.953 1.151.924
Total 4.319.717 4.319.717 4.319.717 12.959.151
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
151
Amortizarile specifice fiind de :
Anul Valoare totala
Steril incarcat (tone)
Amort. pe steril (lei/t)
0 432.000 1.500.000 0,288
1 432.400 4.700.000 0,092
2 864.000 4.500.000 0,192
3 868.000 12.400.000 0,070
4 859.100 12.100.000 0,071
5 1.579.200 11.200.000 0,141
6 1.587.500 12.500.000 0,127
7 1.580.000 10.000.000 0,158
8 1.579.200 9.400.000 0,168
9 1.584.700 5.300.000 0,299
10 1.152.000 800.000 1,440
Total 12.491.200 84.400.000 0,148
3.5. Determinarea costurilor de intretinere si reparatii utilaje de incarcare. Se executa acelasi tip de lucrari ca si la utilajele de forare, costurile de intretinere si reparatii sunt calculate in tabelul urmator: Anul 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Valoarea
reparaţiilor
292.996 961.705 1.085.442 1.798.279 1.957.399 1.790.323 1.883.689 1.556.090 1.977.288 1.516.780 369.718
3.6. Determinarea costurilor salariale. Cheltuieli salariale / excavatorist (lei)
Venit brut anual 28.930
CAS 20,8% 6.017
CASS 5,2% 1.504
CCI 0,85% 246
Ajutor de somaj 0,50% 145
Fond de risc 0,6% 174
Fond garantare salarii 0,25% 72
ITM 0,75% 217
Total 37.305
Se lucreaza in 3 schimburi, exista a 4-a formatie pentru acordarea de concedii si libere
Incarcat steril
Anul Nr. excavatoristi
Total (lei)
Specific (lei/t)
0 8 149.154 0,099
1 8 149.154 0,032
2 12 298.308 0,066
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
152
3 12 298.308 0,024
4 12 298.308 0,025
5 12 298.308 0,027
6 12 298.308 0,024
7 12 298.308 0,030
8 12 298.308 0,032
9 12 298.308 0,056
10 12 298.308 0,373
Total 2.983.077 0,035
3.7. Cheltuielile totale de incarcare sunt cumulate in tabelul de mai jos.
Incarcat steril
Anul Motorina Uleiuri Reparatii Amortizari Salarii Total lei/t
0 1.107.764 9.560 292.996 431.972 149.154 1.842.292 1,228
1 3.636.035 31.378 961.705 431.972 149.154 5.061.090 1,077
2 4.103.860 17.707 1.085.442 863.943 298.308 6.070.952 1,349
3 6.798.972 29.338 1.798.279 863.943 298.308 9.490.532 0,765
4 7.400.572 31.936 1.957.399 863.943 298.308 10.253.850 0,847
5 6.768.891 29.208 1.790.323 1.583.896 298.308 10.172.318 0,908
6 7.121.889 30.733 1.883.689 1.583.896 298.308 10.620.207 0,850
7 5.883.300 25.389 1.556.090 1.583.896 298.308 9.048.675 0,905
8 7.475.773 32.259 1.977.288 1.583.896 298.308 11.069.216 1,178
9 5.734.670 24.744 1.516.780 1.583.896 298.308 8.860.090 1,672
10 1.397.837 6.033 369.718 1.151.924 298.308 2.925.512 3,657
Total 57.429.564 268.286 15.189.710 12.527.178 2.983.077 85.414.738 1,012
4. Operaţia de transport steril
4.1. Determinarea numarului necesar de autobasculante
Luand in considerare numarul necesar de curse si numarul posibil pe care le poate face anual o
autobasculanta (luate din calculul consumului de uleiuri) rezulta numarul necesar anual de autobasculante:
Numar anual de curse Timpi anuali de lucru
Anul steril
Nr.necesar de curse/ora steril
Nr.posibil curse/ora
Nr.necesar bascul.
0 17.241 4,04 5.431 3,35 4
1 54.023 13,47 14.856 3,41 4
2 51.724 11,28 15.517 3,37 6
3 142.529 25,43 35.632 3,93 7
4 139.080 25,43 38.247 3,61 7
5 128.736 23,91 39.908 3,25 8
6 143.678 26,10 41.667 3,37 8
7 114.943 21,89 31.609 3,42 8
8 108.046 20,88 35.115 2,93 7
9 60.920 14,15 21.931 2,59 7
10 9.195 2,86 3.908 2,15 7
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
153
4.2. Determinarea consumului de carburant.
Transportul se face cu autobasculante de 91 t, avand puterea motorului de aprox. 1000 CP.
Consumul mediu de carburant este de 225 l/100 kme.
Drumul este de categoria E, avand un coeficient de majorare a consumului de carburant de k=1,4.
Consumul cu incarcatura creste cu 100%.
Distantele medii de transport la haldele de steril si la concasorul de minereu se modifica in fiecare
an in functie de dezvoltarea carierei.
Consumurile de carburant se determina in functie de parcursurile echivalente anuale ca si in tabelele
de mai jos.
Transport steril
Anul Cantitate
(tone) Numarul de
curse Dist. medie
(km) Parcurs gol
(kme) Parcurs plin
(kme) Adaus bas
culare (kme) Total parcurs
(kme) Consum
(litri)
0 1.500.000 17.241 1,65 39.828 79.655 8.621 128.103 259.409
1 4.700.000 54.023 1,25 94.540 189.080 27.011 310.632 629.030
2 4.500.000 51.724 1,50 108.621 217.241 25.862 351.724 712.241
3 12.400.000 142.529 1,00 199.540 399.080 71.264 669.885 1.356.517
4 12.100.000 139.080 1,25 243.391 486.782 69.540 799.713 1.619.418
5 11.200.000 128.736 1,60 288.368 576.736 64.368 929.471 1.882.179
6 12.500.000 143.678 1,40 281.609 563.218 71.839 916.667 1.856.250
7 10.000.000 114.943 1,25 201.149 402.299 57.471 660.920 1.338.362
8 9.400.000 108.046 1,75 264.713 529.425 54.023 848.161 1.717.526
9 5.300.000 60.920 2,10 179.103 358.207 30.460 567.770 1.149.734
10 800.000 9.195 2,75 35.402 70.805 4.598 110.805 224.379
Total 84.400.000 970.115 1.936.264 3.872.529 485.057 6.293.851 12.745.047
4.3. Determinarea consumului de uleiuri.
Consumul mediu de uleiuri (de motor, de transmisie, hidraulic) la un motor de 1000 CP este 110
l/100 ore de functionare.Calculul orelor de functionare se regaseste in tabelul de mai jos, avandu-se in
vedere ca :
- timpul de asteptare si manavra este de 3,5 minute ;
- timpul de incarcare este de 4,5 minute ; - timpul de descarcare este de 1 minut ; - viteza medie de transport este de 20 km/h
Transport steril
Parcurs total (km)
Numarul de curse
Timpi aux. (ore)
Timp de mers (ore)
Timp total (ore)
28.448 17.241 2.586 2.845 5.431
67.529 54.023 8.103 6.753 14.856
77.586 51.724 7.759 7.759 15.517
142.529 142.529 21.379 14.253 35.632
173.851 139.080 20.862 17.385 38.247
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
154
205.977 128.736 19.310 20.598 39.908
201.149 143.678 21.552 20.115 41.667
143.678 114.943 17.241 14.368 31.609
189.080 108.046 16.207 18.908 35.115
127.931 60.920 9.138 12.793 21.931
25.287 9.195 1.379 2.529 3.908
1.383.046 970.115 145.517 138.305 283.822
Cu orele de functionare se pot calcula consumurile de uleiuri si costurle specifice legate de acestea,
considerand pretul mediu al uleiurilor de 6,2 lei/l. Transport steril
Anul Ore de fuction.
Consum total ( l )
Pret total (lei)
Cons. spf. (l/t)
Chelt. spf.
(lei/t)
0 5.431 5.974 37.039 0,0040 0,025
1 14.856 16.342 101.320 0,0035 0,022
2 15.517 17.069 105.828 0,0038 0,024
3 35.632 39.195 243.009 0,0032 0,020
4 38.247 42.072 260.846 0,0035 0,022
5 39.908 43.899 272.174 0,0039 0,024
6 41.667 45.833 284.165 0,0037 0,023
7 31.609 34.770 215.574 0,0035 0,022
8 35.115 38.626 239.481 0,0041 0,025
9 21.931 24.124 149.569 0,0046 0,028
10 3.908 4.299 26.654 0,0054 0,033
Total 283.822 312.204 1.935.665 0,0037 0,023
4.4. Determinarea consumului de anvelope.
Calculul consumului de anvelope se face in functie de parcursul real, tinandu-se cont de : -
Schimbul de anvelope este considerat la un parcurs real de 50.000 km ;
- O autobasculanta are 6 anvelope ;
- Capacitatea utila autobasculanta 87 t ;
- Costul unei anvelope este de 8000 USD/buc.
Transport steril
Anul Parcurs
total (km) Nr. sch.
anvelope Nr. total anvelope
Val. anvel. (lei)
Chelt. spf.
(lei/t)
0 28.448 1,1 6,8 150.524 0,100
1 67.529 2,7 16,2 357.304 0,076
2 77.586 3,1 18,6 410.519 0,091
3 142.529 5,7 34,2 754.139 0,061
4 173.851 7,0 41,7 919.867 0,076
5 205.977 8,2 49,4 1.089.852 0,097
6 201.149 8,0 48,3 1.064.309 0,085
7 143.678 5,7 34,5 760.221 0,076
8 189.080 7,6 45,4 1.000.450 0,106
9 127.931 5,1 30,7 676.901 0,128
10 25.287 1,0 6,1 133.799 0,167
Total 1.383.046 55 332 7.317.884 0,087
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
155
4.5. Determinarea cheltuielilor legate de reparatia autobasculantelor.
Cheltuieli materiale conform Normativ MTTc nr.2/1983 sunt de 1334 lei/1000 kme.
- Manopera este de 42 ore om/1000 kme.
- Cheltuielile salariale cu un om sunt de 37.305 lei/an (vezi cheltuieli salariale).
Cu aceste date se pot calcula cheltuielile in tabelul urmator.
Transport steril
Total parcurs (kme)
Cheltuieli materiale
(lei)
Cheltuieli salariale
(lei)
Total cheltuieli
(lei)
Cheltuieli specifice
(lei/t)
128.103 201.862 91.862 293.723 0,196
310.632 489.484 222.750 712.233 0,152
351.724 554.236 252.217 806.452 0,179
669.885 1.055.582 480.365 1.535.947 0,124
799.713 1.260.161 573.463 1.833.624 0,152
929.471 1.464.630 666.511 2.131.141 0,190
916.667 1.444.452 657.330 2.101.782 0,168
660.920 1.041.455 473.936 1.515.391 0,152
848.161 1.336.504 608.205 1.944.709 0,207
567.770 894.673 407.140 1.301.813 0,246
110.805 174.602 79.456 254.059 0,318
6.293.851 9.917.639 4.513.235 14.430.873 0,171
4.6. Calculul cheltuielilor salariale.
Cheltuieli salariale / şofer (lei)
Venit brut anual 28.930
CAS 20,8% 6.017
CASS 5,2% 1.504
CCI 0,85% 246
Ajutor de somaj 0,50% 145
Fond de risc 0,6% 174
Fond garantare salarii 0,25% 72
ITM 0,75% 217
Total 37.305
din care pentru:
Transport steril
Anul Nr. Soferi Total Specific
0 16 372.885 0,249
1 16 350.512 0,075
2 24 601.068 0,134
3 28 857.388 0,069
4 28 836.645 0,069
5 32 941.141 0,084
6 32 962.284 0,077
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
156
7 32 917.870 0,092
8 28 791.478 0,084
9 28 658.763 0,124
10 28 491.331 0,614
Total 7.781.365 0,092
4.7. Calculul cheltuielilor de amortizare.
Durata normata de viata a unei autobasculante este de 5 ani, (cod 4.2.2.3), conf. HG 964/1998.
Pornind de la valorile de inlocuire din tabelul cu achizitia si inlocuirea echipamentului se pot calcula
ratele anuale de amortizare
Anul Valoare totala
Steril transport.
(tone)
Amort. pe steril (lei/t)
0 1.243.500 1.500.000 0,829
1 1.170.300 4.700.000 0,249
2 2.002.500 4.500.000 0,445
3 2.864.400 12.400.000 0,231
4 2.795.100 12.100.000 0,231
5 1.960.000 11.200.000 0,175
6 2.812.500 12.500.000 0,225
7 1.910.000 10.000.000 0,191
8 1.504.000 9.400.000 0,160
9 1.256.100 5.300.000 0,237
10 468.000 800.000 0,585
Total 20.509.200 84.400.000 0,243
4.8 Determinarea cheltuielilor de transport.
Se face prin insumarea tuturor cheltuielilor determinate la punctele 2 ÷ 7.
Transport steril
Anul Motorina Uleiuri Anvelope Reparatii Amortizari Salarii Total lei/t
0 933.872 37.039 150.524 293.723 1.243.555 372.885 3.031.598 2,021
1 2.264.508 101.320 357.304 712.233 1.168.941 350.512 4.954.818 1,054
2 2.564.068 105.828 410.519 806.452 2.004.536 601.068 6.492.471 1,443
3 4.883.461 243.009 754.139 1.535.947 2.859.352 857.388 11.133.296 0,898
4 5.829.905 260.846 919.867 1.833.624 2.790.174 836.645 12.471.061 1,031
5 6.775.844 272.174 1.089.852 2.131.141 1.961.664 941.141 13.171.816 1,176
6 6.682.500 284.165 1.064.309 2.101.782 2.808.027 962.284 13.903.067 1,112
7 4.818.103 215.574 760.221 1.515.391 1.913.161 917.870 10.140.320 1,014
8 6.183.094 239.481 1.000.450 1.944.709 1.508.312 791.478 11.667.524 1,241
9 4.139.042 149.569 676.901 1.301.813 1.255.398 658.763 8.181.486 1,544
10 807.764 26.654 133.799 254.059 468.162 491.331 2.181.769 2,727
Total 45.882.169 1.935.665 7.317.884 14.430.873 19.981.282 7.781.365 97.329.238 1,153
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
157
5. Total costuri legate de managementul rocii sterile
Cheltuieli pentru:
Anul Forare Puscare Incarcare Transport
Echipament auxiliar
Atelier de intretinere
Personal de coordonare
Generale Totale
Cheltuieli specifice
(lei/t steril)
0 848.023 349.791 1.842.292 3.031.598 2.438.980 933.385 1.231.278 1.141.900 11.817.247 7,878
1 2.612.279 741.292 5.061.090 4.954.818 2.337.582 877.381 1.157.402 1.283.034 19.024.879 4,048
2 2.605.830 737.989 6.070.952 6.492.471 3.403.057 1.003.040 1.323.164 1.295.767 22.932.271 5,096
3 6.446.619 1.767.160 9.490.532 11.133.296 4.270.291 1.226.381 1.617.786 1.679.335 37.631.400 3,035
4 5.705.640 1.724.408 10.253.850 12.471.061 4.210.578 1.196.711 1.578.646 1.694.354 38.835.248 3,210
5 5.866.887 1.608.310 10.172.318 13.171.816 4.447.039 1.177.906 1.553.839 1.655.669 39.653.784 3,541
6 6.698.200 1.775.884 10.620.207 13.903.067 4.697.750 1.204.367 1.588.746 1.976.330 42.464.551 3,397
7 5.403.778 1.452.812 9.048.675 10.140.320 4.398.484 1.148.782 1.515.420 1.885.115 34.993.385 3,499
8 5.029.546 1.374.696 11.069.216 11.667.524 4.144.484 1.132.105 1.493.422 1.857.751 37.768.744 4,018
9 2.994.509 827.761 8.860.090 8.181.486 3.375.395 942.274 1.243.004 1.560.850 27.985.369 5,280
10 800.479 222.071 2.925.512 2.181.769 2.427.376 702.784 927.080 924.484 11.111.555 13,889
Total 45.671.997 12.717.187 85.414.738 97.329.238 40.151.016 11.545.115 15.229.789 16.954.588 325.013.668 3,851
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
158
Hidrotransportul, staţii de pompare, staţii de epurare, recircuitarea apelor limpezite
Energia electrică
STATII EPURARE + STATII POMPARE
ANUL Productia Cons spec Pret unitar Valoare Valoare
t kWh/t lei/kW lei/t totala
lei
0 0 0 0 0
1 3.000.000 5,18 0,25 1,30 3.885.000
2 3.000.000 5,18 0,25 1,30 3.885.000
3 2.993.000 5,19 0,25 1,30 3.883.418
4 2.995.000 5,18 0,25 1,30 3.878.525
5 3.000.004 5,18 0,25 1,30 3.885.005
6 2.997.000 5,18 0,25 1,30 3.881.115
7 3.010.000 5,16 0,25 1,29 3.882.900
8 3.027.000 5,13 0,25 1,28 3.882.128
9 3.058.000 5,08 0,25 1,27 3.883.660
10 1.118.000 4,37 0,25 1,09 1.221.415
Total 36.168.165
Amortismente staţii de epurare+staţii de pompare
AMORTISMENT STATIE DE EPURARE + ST POMPE - UTILAJE
VALOARE DE INVESTITIE - CONSTRUCTII 63.360.910 LEI
VALOAREA UTILAJE TEHNOLOGICE 3.284.334 LEI
TOTAL LEI
ANUL LEI X 10% Lei/an
0 0 0
1 3.284.334 x 10% 328.433
2 3.284.334 x 10% 328.433
3 3.284.334 x 10% 328.433
4 3.284.334 x 10% 328.433
5 3.284.334 x 10% 328.433
6 3.284.334 x 10% 328.433
7 3.284.334 x 10% 328.433
8 3.284.334 x 10% 328.433
9 3.284.334 x 10% 328.433
10 1.032.219 x 10% 103.222
TOTAL 3.059.122
Durata normata de viata (cod 2.20.1.1.) este de 10 ani
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
159
AMORTISMENT STATIE DE EPURARE + ST POMPE CONSTRUCTII
VALOARE DE INVESTITIE - CONSTRUCTII 63.360.910 LEI VALOAREA UTILAJE TEHNOLOGICE 3.284.334 LEI
TOTAL LEI
ANUL LEI X 10% Lei/an
0 0 0
1 63.360.910 x 10% 6.336.091
2 63.360.910 x 10% 6.336.091
3 63.360.910 x 10% 6.336.091
4 63.360.910 x 10% 6.336.091
5 63.360.910 x 10% 6.336.091
6 63.360.910 x 10% 6.336.091
7 63.360.910 x 10% 6.336.091
8 63.360.910 x 10% 6.336.091
9 63.360.910 x 10% 6.336.091
10 19.913.429 x 10% 1.991.343
TOTAL 59.016.162
160
TOTAL REPARATII STATII DE EPURARE + INSTALATII DE POMPARE
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. anual de ore defunctionare 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 8,400 2,640Nr. de ore intre douarevizii tehnice (RT) 500 500 500 500 500 500 500 500 500 500Nr. anual de RT 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 16.80 5.28Valoarea de inlocuireValoarea unei RT(din val. de inlocuire) 0.5% 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621 21,621Valoarea totalaanuala a RT 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 264,209 83,037
Nr. de ore intre douareparatii curente RC1 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000Nr. anual de RC1 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 4.20 1.32Valoarea unei RC1(din val. de inlocuire) 7.00% 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972 127,972Valoarea totalaanuala a RC1 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 601,413 189,015
Nr. de ore intre douareparatii curente RC2 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000 4000Nr. anual de RC2 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 2.10 0.66Valoarea unei RC2(din val. de inlocuire) 12.00% 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932 399,932Valoarea totalaanuala a RC2 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 668,731 210,173
Valoarea totalaa reparatiilor 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 1,534,353 482,225
Anul
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
161
Costuri totale specifice pe întreţinere – reparaţii staţii de epurare+staţii de pompare
Costuri Productia Costuri
ANUL (lei/an) (t/an) specifice
(lei/t)
0 0 0 0
1 1.534.353 3.000.000 0,511
2 1.534.353 3.000.000 0,511
3 1.534.353 2.993.000 0,513
4 1.534.353 2.995.000 0,512
5 1.534.353 3.000.004 0,511
6 1.534.353 2.997.000 0,512
7 1.534.353 3.010.000 0,510
8 1.534.353 3.027.000 0,507
9 1.534.353 3.058.000 0,502
10 482.225 1.118.000 0,431
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
162
Cheltuieli salariale staţii de epurare+staţii de pompare
Nr. Total Cheltuieli Cheltuieli
muncitori salariale salariale
totale lunare
totale anuale
Anul (lei) (lei)
Venit brut
anual (lei)
CAS = 20,8%
CASS = 5,2%
CCI = 0,85%
Aj somaj = 0,5%
Fond de risc = 0,6%
Fond garantare
salarii = 0,25%
ITM = 0,75%
TOTAL SALARII
(lei)
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
2 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
3 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
4 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
5 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
6 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
7 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
8 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
9 12 18.500 222.000 222.000 46.176 11.544 1.887 1.110 1.332 555 1.665 286.269
10 12 6.167 74.004 74.004 15.393 3.848 629 370 444 185 555 95.428
Total 172.667 2.072.004 2.671.849
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP–DG-11
163
Recapitulaţie costuri staţii de epurare+iazuri de decantare
ELEMENTE DE CHELTUIELI Cheltuieli lei Cheltuieli lei Cheltuieli
lei Cheltuieli
lei Cheltuieli
lei Cheltuieli
lei Cheltuieli
lei Cheltuieli
lei Cheltuieli
lei Cheltuieli lei Cheltuieli
lei
An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5 An 6 An 7 An 8 An 9 An 10
1. MATERIALE 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2. ENERGIE ELECTRICA 0 3.885.000 3.885.000 3.883.418 3.878.525 3.885.005 3.881.115 3.882.900 3.882.128 3.883.660 1.221.415
3. APA INDUSTRIALA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4. INTRETINERE - REPARATII 0 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 1.534.353 482.225
5. AMORTIZARI 0 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 6.336.091 1.991.343
6. ALTE CHELTUIELI MATERIALE 0 0
TOTAL CHELTUIELI MATERIALE 0 11.755.444 11.755.444 11.753.862 11.748.969 11.755.449 11.751.559 11.753.344 11.752.572 11.754.104 3.694.983
Salarii 0 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 74.004
CAS 0 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 46.176 15.393
CASS 0 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 11.544 3.848
CCI 0 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 1.887 629
Aj Somaj 0 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 1.110 370
Fond de risc 0 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 1.332 444
Fond garantare salarii 0 555 555 555 555 555 555 555 555 555 185
ITM 0 1665 1665 1665 1665 1665 1665 1665 1665 1665 555
ALTE CHELTUIELI CU MUNCA VIE 0
TOTAL CHELTUIELI CU MUNCA VIE 0 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 286.269 95.428
TOTAL 0 12.041.713 12.041.713 12.040.131 12.035.238 12.041.718 12.037.828 12.039.613 12.038.841 12.040.373 3.790.411
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
164
Transportul deşeurilor neextractive (periculoase)
Transportul deşeurilor (ambalajelor) periculoase rezultate din prelucrarea minereului de la
Certej vor fi transportate la depozite amenajate cu ajutorul unor autobasculante şi a unor
containere speciale.
Necesarul de autobasculante
Se transportă în medie 35 t/lună
Distanţa medie de transport: 200 km
Viteza medie de transport: 30 km/h
Numărul total anual de curse a autobasculantei, pentru transportul deşeurilor: 24 curse/an
Consumuri specifice cu autobasculanta
Consumul total de motorină: 34,5 l/100 kme ⋅ 7.000 km/100 km = 2.415 l
Consumul specific de ulei de motor este de 0,25 l/100 kme la care se adaugă schimburile
de ulei.
Consumul total de ulei de motor: 7.000/100 x 0,25 = 19 l
Cheltuieli materiale
Motorină : 2.415 l/an x 3,6 lei/l = 8.694 lei/an
Ulei de motor : 19 l/an x 8,8 = 167 lei/an
Ulei de transmisie : 10 l/an x 6,5 = 65 lei/an
Ulei hidraulic: 7 l/an x 6,2 = 43 lei/an
Unsori consistente : 9 kg/an x 9,8 = 88 lei/an
Anvelope: 6 buc x 850 lei/buc = 5.100 lei/an
Total = 14.157 lei/an
Cheltuieli cu amortizarea autobasculantei
Valoarea de înlocuire: 150.000 lei
Durata normată de viaţă : 5 ani (conform HG 964/98- pentru aprobarea clasificaţiei şi a
duratelor normale de funcţionare a mijloacelor fixe).
Pentru activitatea de transport material extras autobasculanta este utilizată în proporţie de:
Cheltuieli totale cu amortizarea pentru activitatea de transport material extras
150.000 : 5 = 30.000 lei/an
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
165
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia autobasculantei
Cheltuieli normate la 1.000 kme pentru materiale de întreţinere preventivă şi reparaţii
curente: 526 lei/1.000 kme
Cheltuieli totale cu întreţinerea şi repararea:
526 x 17,83 mii kme = 9.378 lei/an
Cheltuieli cu munca vie
Manopera normată la 1.000 kme pentru întreţinerea preventivă şi reparaţiile curente este de
20,892 ore om.
Manopera totală:
20,892 ore om/1.000 kme ⋅ 7,0 mii kme = 146 ore om/an
146 ore om/an x 8,5 lei/oră x 1,29 = 1.600 lei/an
Total cheltuieli cu transportul deşeurilor neextractive (ambalajelor)
Cheltuieli Lei/an
Cheltuieli materiale 14.157
Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport 30.000
Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţia 9.378
Cheltuieli cu munca vie 1.600
TOTAL 55.135
SC
SA
CEPROMIN
EXPLOATAREA MINEREURILOR AURO-ARGENTIFERE DIN PERIMETRUL CERTEJ
PLANUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR /REZIDUURILOR MINIERE Simbol: CP– DG -11
166
Total cheltuieli aferente managementului deşeurilor
- lei/an -
Anul Cheltuieli aferente
managementului
rocii sterile
Cheltuieli aferente
hidrotransportului tulburelii de
la uzina la iazurile de
decantare (staţii de pompe,
staţii de epurare)
Cheltuieli aferente
transportului
deşeurilor
(ambalajelor)
Total
general/an
producţie
0 11.817.247 0 0 11.817.247
1 19.024.879 12.041.713 55.135 31.121.727
2 22.932.271 12.041.713 55.135 35.029.119
3 37.631.400 12.040.131 55.135 49.726.666
4 38.835.248 12.035.238 55.135 50.925.621
5 39.653.784 12.041.718 55.135 51.750.637
6 42.464.551 12.037.828 55.135 54.557.514
7 34.993.385 12.039.613 55.135 47.088.133
8 37.768.744 12.038.841 55.135 49.862.720
9 27.985.369 12.040.373 55.135 40.080.877
10 11.111.555 3.790.411 55.135 14.957.101
Total
tehnologie
325.013.668 112.147.578 551.350 436.917.361
Recommended