Scleroza multipla,leuconevraxita sau scleroza in placi

Ce este scleroza multipla?Scleroza multipla (SM) este o boala cronica, potential invalidanta, care afecteaza sistemul nervos central (alcatuit din creier si maduva spinarii). SM este considerata a fi o boala autoimuna, in care sistemul imunitar ataca celulele propriului organism ca si cum ar fi straine.In cazul sclerozei multiple, organismul produce anticorpi si globule albe pe care ii indreapta impotriva proteinelor din teaca de mielina, un invelis gras ce protejeaza fibrele nervoase din creier si maduva spinarii. Aceasta are drept rezultat inflamarea tecii de mielina si a nervului pe care il inconjura. Locurile in care mielina este distrusa apar ca niste cicatrici. In cele din urma aceste leziuni pot incetini sau impiedica descarcarea impulsurilor nervoase care controleaza coordonarea muschilor, sensibilitatea si vederea.

Cine poate fi afectat de SM?Incidenta Sclerozei multiple in randul femeilor este mai ridicata decat la barbati cu aproximativ 50% (adica in proportie de 3 femei pentru fiecare 2 barbati).Scleroza multipla este o boala a adultului tanar, varsta generala a inceputului manifestarilor fiind intre 29-33 de ani, dar aceasta plaja este mult mai larga, de la 10 la 59 de ani. Odata cu aparitia tehnicilor de diagnostic specializat, cum ar fi scanner-ul cu Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) exista cazuri de SM diagnosticate chiar din copilarie nu doar din adolescenta, astfel incat limita inferioara de varsta de 15 ani exprimata in textele de specialitate nu trebuie sa fie vazuta ca o limita fixa in ceea ce priviste diagnosticarea bolii.SM nu este contagioasa, prietenii si familia dumneavoastra nefiind in pericol. SM nu este o boala ereditara desi exista o predispozitie genetica, ceea ce explica frecventa mai ridicata in familiile in care boala este deja existenta. Riscul marit in randul copiilor si semenilor persoanelor cu SM poate fi o consecinta a mediului similar si al unei predispozitii comune pentru boala. Este important sa se faca estimari in legatura cu cei care sunt cei mai expusi, precum si zonele geografice cu incidenta cea mai mare. Din harta raspandirii SM se deduce faptul ca SM este o boala a climatului temperat si nu in special una a climatului tropical (incidenta SM creste pe masura indepartarii de Ecuator). In Europa de Nord, in special in Scandinavia si in Scotia exista o incidenta mai mare a bolii, ceea ce reflecta o predispozitie a populatiei pentru SM. Migratia la anumite varste poate afecta riscul aparitiei bolii. Astfel, un copil care vine dintr-o zona ecuatoriala intr-una temperata se expune factorului de risc din zona in care s-a mutat. Migrarea unui adolescent (sau a unei persoane mature) pastreaza factorul de risc al zonei din care acesta este originar.

Care sunt cauzele SM?Cauza sclerozei multiple (SM) este necunoscuta. Ar putea fi implicat un factor genetic, deoarece riscul de aparitie a sclerozei multiple la o persoana este usor crescut daca unul din parinti a avut scleroza multipla.Legatura, nu intotdeauna evidenta, intre locul (geografic) in care persoana afectata a copilarit si riscul de dezvoltare a sclerozei multiple mai tarziu in cursul vietii, sugereaza ca ar putea fi implicati unii factori de mediu, precum infectiile virale sau alte boli infectioase. Totusi, pana in prezent nu s-a demonstrat clar ca o anumita infectie specifica ar cauza scleroza multipla. S-au suspectat si alti factori declansatori ai sclerozei multiple, dar pana acum nu s-a demonstrat ca vreunul din ei ar fi implicat cu certitudine.

In plus, o afectiune virala aparuta in copilarie sau un alt factor de mediu per se, probabil nu explica suficient de ce unele persoane vor face mai tarziu scleroza multipla. Studiile de cercetare aflate in curs, sugereaza ca o problema la nivelul sistemului natural de aparare al organismului (sistemul imun), aparuta devreme in copilarie sau dupa infectii, poate declansa debutul sclerozei multiple. Factorul declansator poate fi o reactie autoimuna in care sistemul imun ataca mielina, stratul proteic care protejeaza fibrele nervoase.

Care sunt factorii de risc?Riscul de aparitie a sclerozei multiple creste in functie de:- localizarea geografica, sau locul in care persoana respectiva a copilarit (pana la 15 ani): persoanele care au trait in primii 15 ani din viata in regiunile cu clima mai rece, adica cele care sunt mai indepartate de ecuator, au tendinta de a avea o probabilitate mai mare de a face scleroza multipla, decat persoanele care au trait in regiunile mai apropiate de ecuator in timpul acestor ani- daca au mai existat cazuri de scleroza multipla in familie: persoanele care au un parinte sau o ruda de rangul intai (inclusiv un frate geaman monozigot) cu scleroza multipla, au un risc usor crescut de a face aceasta afectiune- rasa: persoanele care traiesc in Europa de Vest de mai multe generatii, au o probabilitate mai mare de a dezvolta scleroza multipla; este neobisnuita la americanii nativi (indienii americani), eschimosi si africani- sexul: scleroza multipla este de aproximativ trei ori mai frecventa la femei decat la barbati.

Care sunt simptomele?Scleroza multipla este o boala cu multe variatii, iar simptoamele depind de care parte a sistemului nervos central este afectata. Nu exista un tipar al SM si fiecare persoana care sufera de SM are un set diferit de simptoame care variaza in timp si isi pot modifica intensitatea si durata chiar in cazul aceleiasi persoane.Cele mai afectate sunt:• Vederea• Coordonarea• Forta• Simturile• Vorbirea si inghitirea• Controlul vezicii urinare• Sexualitatea• Functiile cognitiveNu exista o SM tipica. Majoritatea persoanelor afectate vor prezenta cel putin un simptom si desi exista simptome comune multor persoane, nici una dintre acestea nu va avea toate simptoamele.Dereglari ale vederii:• Tulburarea vederii• Vederea dubla (diplopia)• Nevrite optice, miscarea involuntara rapida a ochilor• (rar) pierderea totala a vederiiProbleme de echilibru si coordonare a miscarilor:• pierderea echilibrului• tremur• mersul instabil (ataxia)

• ameteala (vertij)• stangacia unui membru• lipsa coordonariiFlascitate: Aceasta afecteaza in special picioarele si mersul.Spasticitatea:• dereglarea tonusului muscular poate produce spasticitate sau o intarire a muschilor ceea ce poate afecta mobilitatea si mersul• spasmeDereglari ale simturilor:• furnicaturi, amorteli (parestezii) sau senzatii de arsuri in unele parti ale corpului• alte senzatii nedefiniteDurerea poate fi asociata cu SM ca durerea faciala (nevralgia trigeminala) si dureri musculare.Probleme cu vorbirea:• incetinirea vorbirii• articularea necorespunzatoare a cuvintelor• schimbari in ritmul vorbirii• dificultati in inghitireOboseala: Un tip special de oboseala generalizata care apare in mod neprevazut si nu este direct proportionala cu efortul depus. Oboseala este una din cele mai comune (si mai deranjante) simptome ale SM.Probleme ale vezicii urinare si probleme intestinele:• problemele vezicii urinare includ necesitatea de a elimina urina frecvent si/sau urgent, eliminarea incompleta sau in momente nepotrivite• problemele intestinale includ Constipatie si , in mod rar, pierderea controluluiSexualitate si intimitate:• impotenta• excitare redusa• pierderea simturilorSensibilitate la caldura:Acest simptom cauzeaza o inrautatire temporara a celorlalte simptoame.Disfunctii cognitive:• Invatarea si memorie• Atentie si concentrare• Gasirea cuvintelor

Care sunt complicatiile?Complicatiile care se pot datora sclerozei multiple sunt:- infectiile de tract urinar (ITU): persoanele cu scleroza multipla au adesea probleme urinare, precum incapacitatea de a controla mictiunea sau de a elimina urina; aceste dificultati cresc riscul de aparitie a ITU- constipatia: incetinirea motilitatii intestinale si spasmele intestinale, precum si scaderea activitatii fizice, sunt frecvente la persoanele cu scleroza multipla si pot duce la aparitia constipatiei- punctele dureroase la presiune: acestea apar atunci cand o persoana este nevoita sa stea in pat perioade indelungate de timp, mai ales daca este incapabila sa isi schimbe pozitia- scaderea capacitatii de a se misca sau de a merge, ceea ce implica folosirea unui scaun cu rotile tot timpul sau din cand in cand.

Scleroza multipla nu trebuie sa interfereze cu majoritatea procedurilor de ingrijire a sanatatii, aplicate de rutina, cum ar fi anestezia stomatologica, anestezia generala (cu exceptia cazului in care persoana respectiva are probleme respiratorii) sau vaccinarile, cum ar fi cel antigripal. Totusi, nu este clar daca vaccinul antigripal administrat sub forma de spray intranazal (flu mist) se poate utiliza in siguranta la persoanele cu scleroza multipla.Deoarece scleroza multipla poate afecta capacitatea de miscare si de deplasare, poate limita activitatea zilnica, mai ales pe masura inaintarii in varsta. Numeroase persoane cu scleroza multipla au diferite grade de dizabilitate, dar aceasta nu este intotdeauna severa sau constanta. Intr-un studiu recent referitor la imbatranirea persoanelor care au scleroza multipla, o treime din acestea isi pastrasera locul de munca si doua treimi puteau sa mearga la 25 de ani de la debutul bolii.In cazul in care cineva are scleroza multipla, este indicat ca persoanele apropiate sa discute cu medicul curant in legatura cu modul in care aceasta boala le poate afecta viata de zi cu zi. Cunoasterea cat mai completa a modalitatilor de evolutie si a posibilelor complicatii va fi utila in realizarea de planuri de viitor.

Care sunt formele de SM?Evolutia SM este una greu de prevazut. Unele persoane sunt afectate intr-o foarte mica masura de boala, altele avanseaza rapid spre invaliditatea totala in timp ce marea majoritate se afla intre aceste doua extremitati. Desi fiecare individ in parte va avea o combinatie diferita intre simptomele SM exista un numar de modele distincte legate de evolutia bolii.• SM cu puseuri (perioade de criza si atenuare alternative):In aceasta forma a SMapar puseuri neprevazute (agravari, atacuri) in timpul carora apar noi simptome sau simptomele existente se agraveaza. Aceste puseuri se manifesta pe durate de timp diferite (zile sau luni) iar recuperarea este totala sau partiala. Boala poate fi inactiva timp de luni sau ani de zile.Frecventa: aproximativ 25%• SM benigna:Dupa unul sau doua atacuri cu recuperare completa, aceasta forma deSM nu se agraveaza in timp si nu exista o invaliditate permanenta. SM poate fi identificata ca benigna doar daca, dupa 10-15 ani de la forma initiala nu exista decat invaliditate minima si daca la inceput a fost catalogata ca fiind SM cu puseuri. SM benigna tinde sa fie asociata cu simptome mai putin grave in faza initiala (de exemplu senzoriale).Frecventa: aproximativ 20%• SM progresiva secundara:La unele persoane care la inceput au avut SM cupuseuri, exista o agravare progresiva a gradului de invaliditate in cursul bolii, de multe ori aceasta fiind insotita de puseuri suprapuse.Frecventa: aproximativ 40%• SM progresiva primara:Aceasta forma a SM este caracterizata prin lipsa unoratacuri distincte, dar cu un debut lent si cu simptome agravante progresive. Exista o acumulare a deficientelor si a handicapurilor care se pot plafona la un moment dat sau care pot continua de-a lungul anilor.Frecventa: aproximativ 15%