View
3.189
Download
4
Embed Size (px)
Citation preview
Motto: “Copiii manifestă o dragoste universală pentru matematică, care este prin excelenţă ştiinţa preciziei, ordinii şi inteligenţei. Copiii, indiferent de gradul de inteligenţă, posedă tot necesarul de cunoştinţe instinctive, ca o pregătire universală pentru înţelegerea numărării.” (Montesori — Two Forms of Intelligence)
Probe practice de matematică utilizate în evaluarea elevilor cu dizabilităţi severe
Autor Profesor psihopedagog Carmen Şerbănescu
Cuprins:
Generalităţi despre evaluare Motivarea alegerii temei Principiile elaborării probelor practice de matematică; Prezentarea cazului evaluat; Aplicarea probelor practice de matematică în scopul evaluării.
Generalităţi:
Evaluarea este o componentă esenţială de perfecţionare a rezultatelor şi proceselor care au loc în derularea actului educaţional‑terapeutic şi de asemenea este mecanism de reglare a întregului proces educaţional‑terapeutic. Rezultatele evaluării iniţiale pot impune elaborarea de programe de intervenţie personalizată, în timp ce rezultatele evaluărilor formative şi sumative pot impune reproiectarea programelor de intervenţie personalizată dacă obiectivele acestorprograme nu au fost atinse (parţial sau total) sau schimbarea programelor dacă obiectivele au fost atinse în întregime. Dintr‑o perspectivă globală, dinamică şi deschisă — tipică proiectării curriculare, orice activitate din cadrul sistemului / procesului de învăţământ, pentru a fi eficientă, începe practic, printr‑o acţiune de evaluare, concepută strategic cu funcţie specifică de diagnoză / prognoză. Aşadar, evaluarea este complexă şi trebuie definită ca un şir de operaţii:1. de măsurare (la începutul activităţii), având funcţie diagnostică şi prognostică, de realizare a legăturii dintre situaţia anterioară şi cea viitoare (evaluare iniţială);2. de apreciere calitativă (realizabilă pe parcursul activităţii), având funcţie de observaţie, intervenţie şi reglare—autoreglare (evaluare formativă);
Generalităţi:3. de decizie finală (calificativ, notă) cu funcţie de verificare şi control (evaluare
sumativă) şi are ca scop perfecţionarea activităţii viitoare. Pe o linie de progresie proprie domeniului de referinţă, profesorul va evalua: competenţe dobândite în procesul de învăţământ, propuse la nivelul obiectivelor
cadru; capacităţi (aptitudini şi atitudini specifice) dobândite în procesul de învăţământ în
concordanţă cu obiectivele (de referinţă) specifice, proiectate la nivelul unei discipline de studiu;
performanţe (cunoştinţe, deprinderi, strategii) dobândite în procesul de învăţământ în concordanţă cu obiectivele concrete, operaţionalizate de profesor pe activităţi concrete (lecţii).
Consecinţa acţiunii de evaluare poate fi asigurată numai în măsura articulăriipedagogice a triadei competenţe—capacităţi—performanţe, valorificabile dintr‑operspectivă psihologică şi socială. Din perspectivă psihologică, această triadă reflectă dimensiuni generale,particulare şi individuale ale personalităţii elevilor. Din perspectivă socială, triada competenţe—capacităţi—performanţe marcheazăprocesul de integrare continuă a personalităţii la niveluri superioare pe scara valorilorunui domeniu de activitate.
Generalităţi:
Evaluarea unui elev anticipează evoluţia sau involuţia personalităţii sale(progres sau regres), ce are consecinţe determinante la scara socială. Evaluarea prin probe practice oferă fiecărui elev cu CES şansa afirmăriicapacităţilor dobândite prin realizarea programului de intervenţiepersonalizată. Obiectivele evaluării angajate la nivel didactic depind de 3 indicatori
pedagogici.1. progresul şcolar care implică raportarea elevului la sine, la situaţia înregistratăanterior, consemnată în urma ultimei verificări (calificativ, traseu educaţional,caracterizare);2. eficacitatea şcolară care implică raportarea rezultatelor la obiectivele cadru şide referinţă incluse în programele şcolare (în termeni de competenţă şi semnificaţiide standarde propuse) dar şi la obiectivele concrete, elaborate de profesor prinoperaţionalizarea obiectivelor de referinţă şi cadru;3. eficienţa şcolară care implică raportarea produselor (rezultatelor şcolare) laresursele existente, valorificate pedagogic în diferite grade calitative, în cadrulprocesului de învăţământ.
Motivarea alegerii temei
Din experienţa practică am putut constata că deprinderile de operare cu concepte matematice ale elevilor cu dizabilităţi severe se formează lent, greoi, stereotip, rigid. Aceştia au un sistem de dezvoltare lent şi adeseori manifestă incapacitatea de a valorifica stiluri noi prin reluarea modurilor de raţionament deja consolidate. Toate aceste restricţii dictate de particularităţile psiho‑cognitive ale elevilor cu dizabilităţi severe obligă specialiştii care derulează procesul de predare‑învăţare în şcoli speciale să adapteze permanent strategiile educaţional‑recuperatorii şi terapeutice. Probele practice, exerciţiile, jocul sunt activităţi de învăţare fundamentale, reprezentând pentru deficientul mintal formele cele mai accesibile ale procesului didactic‑recuperator. Prin convertirea probelor practice concepute ca joc în situaţie de învăţare, elevii deficienţi mintal sever au acces la modele de tip cognitiv. Astfel, plecând de la forma de joc‑invăţare, de tip explorator‑manipulativ, deficientul mintal sever ajunge să cunoască obiectele care‑l înconjoară şi‑şi organizează stimulii prin antrenamentul de tip matematic, fapt care îl ajută în final în organizarea sa mintală.
Motivarea alegerii temei
Prin probe practice tip joc se poate obţine întărirea comportamentelor şi raţionamentelor corecte, pozitive şi, poate cel mai important aspect didactico‑formativ, motivarea copilului cu dizabilităţi severe spre explorare şi cunoaştere. Pornind de la adevărul teoriei lui Blaise Pascal, cum că “mintea umană este matematică prin natura ei”, am oferit copiilor cu dizabilităţi severe libertatea de a lucra cu materiale potrivite, plăcute, accesibile, de a simţi şi mânui simboluri matematice create progresiv de la concret la abstract. Materialele şi exerciţiile educative au fost create pentru a construi suportul învăţării aptitudinilor matematice pe baza teoriei Montesori, care a accentuat importanţa apelării întâi la simţurile copilului; atingerea şi mânuirea numerelor ajută copiii să înveţe conceptele matematice. În elaborarea probelor practice am încercat să reflectăm şi caracterul stimulativ al evaluării cunoştinţelor matematice, accentul fiind nu numai pe achiziţii cognitive, ci mai ales pe atitudini, comportament, abilităţi.
Principiile elaborării probelor
Probele au fost elaborate în funcţie de particularităţile psiho‑intelectuale aleelevilor şi au fost realizate din materiale concret‑intuitive variate. Probele practice aufost create de la concret la abstract având următoarele criterii: să prezinte un model concret; să constituie un suport concret‑intuitiv pentru numărare; să prezinte cantitatea; apoi simbolul; să facă asociere cantitate—imagine—simbol; În condiţiile unui antrenament intensiv, gradual, temeinic efectuat, un copil cudizabilităţi severe poate fi recuperat pe baza unor programe de intervenţiepersonalizată care să delimiteze clar ceea ce “face copilul” de ceea ce “ar putea face”prin valorificarea maximală a întregului potenţial de învăţare a copilului. Îmbogăţind treptat viaţa spirituală a copilului cu dizabilităţi severe, stimulându‑iinteresul pentru cunoaştere, antrenându‑l în diverse activităţi de învăţare, de faptorientăm recuperarea şi valorizarea sa prin direcţionare şi învăţare adecvate şi înultimă instanţă îi creem posibilităţi crescute de adaptare la mediul în care trăieşte(integrare socială).
Prezentarea cazului evaluat
1. Informaţii de bazăNume: George S.Vârsta: 9 aniSituaţia familială: copilul se află în plasament într‑un Centru de Servicii Sociale
2. PsihodiagnosticDiagnostic medical: retard psihic şi de limbaj (VM = 3 ani şi 8 luni) distrofie polimorfă; frust sy bipiramidal; tipul de deficienţă: asociată; gradul de deficienţă: accentuat.Diagnostic psihologic: retard psihic sever (QI = 45); deficit de atenţie şi fatigabilitate; tulburări de limbaj (vocabular sărac, dislalie polimorfă); infantilism afectiv; dificultăţi de orientare spaţio‑temporală;Diagnostic educaţional: retard cognitiv sever în asimilarea cunoştinţelor în limita programei clasei a II‑a pentruînvăţământul public obişnuit;
pentru satisfacerea cerinţelor educatice speciale (CES) se recomandă curriculum adaptat pentru învăţământul special, program educativ de intervenţie personalizată pe arii curriculare; pentru reabilitare/recuperare se recomandă terapii specifice (TTL, terapii socio‑afective, terapie ocupaţională etc.)3. Starea actuală a subiectului A venit în şcoala specială în clasa I fără a urma o grupă pregătitoare a unei grădiniţe speciale. Traseul educaţional al elevului întocmit la sfârşitul clasei I a evidenţiat progrese deosebite faţă de evaluarea predictivă realizată la venirea elevului în şcoala specială, astfel încât acesta a trecut de la grupa a II‑a de nivel (ameliorare) la grupa I (dezvoltare). Componente logico‑matematice:• elevul observă, discriminează, clasifică, face asociaţii în plan obiectual şi grafic, cu şi fără sprijinul profesorului;• operaţiile gândirii sunt slab dezvoltate, cu progrese în plan concret;• are memorie mecanică bună şi memorie logică slab dezvoltată;• sunt formate deprinderile de numeraţie în concentrul 1 – 10;• algoritmii de calcul oral şi scris în cadrul operaţiei de adunare sunt în curs de formare;• are capacităţi grafice adecvate nivelului clasei a II‑a, învăţământ special.4. Observaţie• în plan psiho‑comportamental, dominant este negativismul, lucru care cere o foarte mare răbdare din partea profesorilor şi o grijă permanentă pentru a fi motivat şi recompensat pozitiv.
Aplicarea probelor practice de matematică în scopul evaluării S‑a realizat o evaluare iniţială, folosind proba de eficienţa operaţională a gândirii în scopulconsolidării operaţiilor de clasificare, seriere, conservarea cantităţii, conservarea lungimii şiconservarea volumului.Proba de eficienţă operaţională a gândirii1. Clasificarea pieselor de Logi II după formă, mărime, culoare; efectuează corect clasificări după criteriul indicat; încurcă/amestecă criteriile; clasifică după alt criteriu decât cel indicat; alt comportament sau refuz;2. Serierea a zece bastonaşe de lungimi crescătoare din 6 în 6 mm.Se aşază pe masă primele trei bastonaşe în ordine crescătoare aliniate la bază şi apoi se
comandă: “Continuă tu!”. În caz de eşec se dă comanda verbală “Fă o scară din bastonaşe!”. reuşita din prima încercare = 4 puncte; reuşita după intervenţia verbală a profesorului = 2 puncte; reuşita din prima sau a doua încercare, dar fără aliniere = 1 punct;3. Conservarea cantităţii Se folosesc bile de plastilină cu acelaşi diametru, de culori diferite. Se iau 3 bile şi se atrage atenţia copilului că cele 3 bile sunt egale cantitativ. Se deformează pe rând o bila în baston, într‑o plăcintă, şi apoi se rupe în bucăţele mici. Se pune întrebarea: “Acum este tot atât aici cât şi dincoace?” sau “E mai multă plastilină în bilă sau înbaston/plăcintă/biluţe mici?”
conservă cantitatea fără a reface bilele = 6 puncte; conservă cantitatea refăcând bila, cu sprijin concret = 1 punct; nu conservă cantitatea = 0 puncte;
4. Conservarea lungimiiSe folosesc fire flexibile de 10 şi 15 cm. Se aşază firele în linie dreaptă şi se întreabă “Care drum este mai lung şi care mai scurt?”. Apoi, se dă firului lung o formă şerpuită, astfel încât cele două capete ale firului lung să fie aliniate celor ale firului scurt şi se pune aceeaşi întrebare. conservă lungimea fără a manevra firele = 6 puncte; conservă lungimea refăcând linia dreaptă a firului şerpuit = 1 punct; nu conservă lungimea = 0 puncte.5. Conservarea volumuluiSe iau 3 recipiente dintre care 2 mai mici, identice. Se toarnă apă în cele 2 recipiente identice ca mărime şi se precizează faptul că e aceeaşi cantitate de apă. Se toarnă înapoi apa dintr‑unul din paharele mici în paharul mare şi se pune întrebarea: “Acum este tot atâta apă aici cât şi dincoace?” conservă volumul fără a manevra recipientele = 6 puncte; conservă volumul manevrând recipientele = 1 punct; nu conservă volumul = 0 puncte. Evaluarea formativă (continuă) s‑a realizat în cadrul fiecărei lecţii din programa de matematică pentru clasa a II‑a pe baza programului de intervenţie personalizată. Ne vom axa pe evaluarea sumativă prin probe practice de matematică utilizate în verificarea cunoştinţelor asimilate de elev în cadrul programelor de intervenţie personalizată aplicate în acest an şcolar la disciplina matematică.
Aplicarea probelor pentru elevul George S. Se aplică elevului George S. o fişă de evaluare (de dezvoltare) care conţine 7 probe (6 probe practice şi o probă scrisă). Una din probele practice constă în utilizarea calculatorului ca suport de învăţare—evaluare. Proba I — Numără păsăreleleCerinţă: se va cere elevului să numere crescător şi descrescător din 1 în 1, cu şi fără sprijin imagistic (jetoane păsări) de la 1 la 9.
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Numără corect de la 1 la 9, realizând corespondenţa număr—suport imagistic
X
2. Numără corect şi utilizează parţial corect suportul imagistic _
3. Numără parţial şi utilizează suportul imagistic cu sprijin _
4. Nu execută cerinţa _
Proba a II‑a — Copacul şi păsărelele
Cerinţă: profesorul indică elevului o cifră utilizând un jeton, iar elevul va trebui să pună în “planşa‑copac” atâta păsărele‑jeton câte indică cifra din jetonul prezentat de profesor. Se indică 3 jetoane diferite.
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Face asocierea corespunzătoare număr—imagine (păsărele) în toate cele 3 indicaţii, fără sprijin
X
2. Face asocierea corespunzătoare în 2 cazuri, cu sprijin _
3. Face asocierea corectă într‑un singur caz, după mai multe încercări _
4. Nu execută cerinţa _
Proba a III‑a — Să vorbim la telefonCerinţă: profesorul cere elevului să formeze un număr de telefon indicându‑i 3 cifre: 438
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Formează corect numărul, conştientizându‑l
X
2. Formează corect doar două cifre _
3. Nu formează corect, dar se joacă cu telefonul (înţelege utilizarea lui, vorbeşte la telefon, după ce a format un număr incorect)
_
4. Nu înţelege cerinţa _ Proba a IV‑a — Probă scrisăCerinţe:Profesorul cere elevului să scrie şi să citească cifrele de la 1 la 10 pe caietul de matematică;Se cere elevului să reprezinte prin desen (pătrate) cifrele indicate.
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Elevul îndeplineşte corect ambele cerinţe fără ajutor
X
2. Elevul îndeplineşte ambele cerinţe cu ajutor şi având nevoie de exerciţii suplimentare
_
3. Elevul îndeplineşte doar prima cerinţă _
4. Elevul numără dar nu scrie pe caietul de matematică _ Proba a V‑a — Problemă‑joc de adunare
Cerinţe:Rezolvare de probleme simple acţional‑imagistic (problemă‑joc), cu şi fără sprijin.Intuirea simbolurilor “+” şi “=” în rezolvarea unor adunări simple pe bază intuitiv‑acţională (cuajutorul jetoanelor‑cifre şi jetoanelor‑simbol)
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Rezolvă ambele cerinţe fără sprijin
_
2. Realizează cerinţele cu sprijin şi cu încercări suplimentare
X
3. Realizează numai cerinţa a doua _
4. Nu rezolvă adunări _
Proba a VI‑a — Asociere număr—imagine prin înşiretare
Se folosesc un şiret şi un carton‑joc cu cifre şi imagini de obiecte. Cartonul are găuri în dreptul cifrelor şi imaginilor.Cerinţă: profesorul cere elevului să realizeze cu ajutorul şiretului corespondenţa număr—imagine.
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Face asocierea număr—imagine corect şi realizează înşiretarea fără ajutor
_
2. Face asocierea număr—imagine corect, dar realizarea înşiretării se efectuează cu sprijin
X
3. Face asocierea număr—imagine corect din punct de vedere verbal, dar motric nu poate realiza înşiretarea
_
4. Nu realizează cerinţele _
Proba a VII‑a — Să ne jucăm pe calculator
Cerinţă: să utilizeze corect calculatorul în înţelegerea şi efectuarea operaţiilor de adunare
Nr. crt.
Evaluare Calificativ
Criterii FB B S I
1.Înţelege sarcina şi efectuează adunările folosind mousul fără sprijin
-
2. Înţelege sarcina şi efectuează adunările folosind mousul cu sprijinul profesorului X
3. Înţelege sarcina, efectuează adunările, dar nu utilizează corect mousul _
4. Refuză folosirea calculatorului _
Calificativul general al fişei de dezvoltare pentru elevul George S. este FB (la 4 probe a obţinut calificativul FB şi la 3 probe calificativul B).
Concluzie: În cazul elevului George S. se va face un nou program de intervenţie personalizată, axat pe efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere în contextul 0 – 10, pe dezvoltarea mecanismelor de operare acţională şi de rezolvare a problemelor simple în situaţii practice de viaţă.
Concluzii generale:1. S‑au utilizat probe practice preferate de elev în scopul motivării pozitive, stimulând curiozitatea
şi interesul pentru activităţi cu conţinut matematic;2. Probele practice dezvoltă la elevii cu dizabilităţi severe capacitatea de observare, analiză, şi
exersarea operatorilor logici;3. S‑a acordat o atenţie deosebită dezvoltării planului gândirii concrete prin:
dezvoltarea capacităţii de înţelegere; dezvoltarea operaţiilor gândirii concret‑intuitive; formarea algoritmilor de calcul oral şi scris în cadrul operaţiilor de adunare;
4. Probele practice formează şi dezvoltă capacităţile de comunicare, utilizând limbajul matematic.