FINANÞELE MELE

MANUALUL PROFESORULUI ªI CONSULTANTULUI

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Un program susþinut financiar de BCR-Erste Bank.

© 2008, Junior Achievement® RomâniaDrepturile de autor apartin Junior Achievement România. Textul acestei publicaþii,sau orice parte din el, nu poate fi reprodus sau transmis în orice formã sau prin oricemijloace, electronice sau mecanice, inclusiv fotocopiere, înregistrare, depozitare însisteme de recuperare a informatiilor, sau altfel cu excepþia efectuãrii unui cursînregistrat Junior Achievement sau cu permisiunea organizaþiei.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ

1. Introducere: Ce este planificarea financiarã personalã? . . . . . .4

1.1 Stabilirea obiectivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4Nevoi ºi dorinþe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4Obiective SMART . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

1.2 Analiza resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13Surse de venit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13Cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

1.3 Crearea planului financiar personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15Evaluarea resurselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15Etapele planului (GANTT) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16Analiza SWOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17Luarea deciziilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

1.4 Implementarea unui plan financiar personal . . . . . . . . . . . . .23

1.5 Monitorizarea ºi modificarea planului . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Evaluarea planului financiar pe etape . . . . . . . . . . . . . . . . .24Revizuirea planului în funcþie de schimbarea condiþiilor . .25

3

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 1: PLANIFICAREA FINANCIARÃ

DescriereElevii vor învãþa paºii procesului de planificare financiarã, diferenþele dintrenevoi ºi cereri, cum valorile afecteazã nevoile ºi cererea, formuleze în scris obec-tive realizabile ºi valide ºi cum deciziile lor afecteazã aceste obiective.

Obiective de învãþare• Identificarea paºilor în procesul de planificare financiarã. • Diferenþierea dintre nevoi ºi cerere. • Stabilirea importanþei definirii obiectivelor în procesul de planificare

financiarã.• Examinarea impactului deciziilor în procesul de planificare financiarã.• Identificarea costului de oportunitate al deciziilor financiare.

IntroducerePlanificarea financiarã, stabilirea de obiective ºi luarea deciziilorStabilirea obiectivelor este temelia unei planificãrii personale financiare.Planificarea financiarã este un proces de gândire, nu doar un produs. Un planfinanciar este bazat pe ceea ce fiecare dintre noi considerã cã este cel maiimportant în viaþã.

• Ce vrei sã obþii în viaþã? • Ce vrei sã fii, sã faci ºi sã ai?

Obiectivele te vor ajuta sã trasezi direcþia prin planurile ºi acþiunile tale.Obiectivele se realizeazã prin înþelegerea diferenþelor dintre nevoi ºi cerere ºiînvãþarea prioritizãrii lor, în timp ce recunoaºti cã resursele sunt întotdeaunalimitate. Este în regulã sã ai nevoi. Adesea nevoile ne dau dorinþa de a reuºi. Celmai important este sã fii capabil sã faci diferenþa dintre o dorinþã si o nevoie ºisã foloseºti aceastã înþelegere când iei deciziile importante. Luarea deciziilorjoacã un rol important în procesul de planificare financiarã. A face alegeriînseamnã a folosi resursele limitate în modul cel mai bun cu putinþã pentru aîndeplini obiectivele.O valoare este o credinþã sau o idee pe care tu o consideri importantã saudezirabilã. Nu toatã lumea valorificã aceleaºi lucruri în viaþã ºi este foarte posi-bil ca valorile tale sã se schimbe de-a lungul vieþii. Oamenii sunt diferiþi ºi celmai important, au idei diferite. Valorile influenþeazã obiectivele tale ºi luareadeciziilor.Obiectivele sunt îndeplinite prin aplicarea neînteruptã a procesului de planificarefinanciarã în 5 paºi. Cei cinci paºi sunt:

4

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Stabilirea obiectivelorAnalizarea informaþiilorCrearea unui planImplementarea planuluiMonitorizarea ºi modificarea planului

Este important sã înþelegem cã multe decizii personale ºi financiare luate astãzivor afecta deciziile viitoare. Mai mult, fiecare decizie poartã consecinþele cores-punzãtoare care te afecteazã pe tine, pe alþi oameni ºi mediul din jurul tãu. Un element esenþial în îndeplinirea obiectivelor este practica economisirii con-tinue si consistente. Cu cât începe mai devreme aceastã practicã cu atât mai bine.Noi o numim PTP (Plãteºte-te pe tine primul). Existã un schimb între satisface-rea nevoilor ºi dorinþelor de azi ºi satisfacerea nevoilor ºi dorinþelor de mâine.PTP înseamnã cã înainte de a cheltui venitul, o parte din el va fi pus deopartepentru viitor. Economiile pot creºte.într-un fond de investiþii în care baniilucreazã în favoarea ta prin dobânda câºtigatã; apoi economiile ºi dobândacâºtigatã sunt disponibile pentru a-þi îndeplini obiectivele.

11..11 SSttaabbiilliirreeaa oobbiieeccttiivveelloorra. Nevoi versus dorinþe

Primul pas pe care îl faci atunci când vrei sã preiei controlul asupra situaþiei finan-ciare este acela de a ºti ce cheltui. Majoritatea dintre noi nu ºtim, de fapt, unde seduc banii, decât dacã facem un efort de concentrare ca sã ne amintim. În acelaºitimp cu evidenþa cheltuielilor, þine ºi o evidenþã pentru toate sursele de venit.O modalitate de a gândi cea mai bunã soluþie pentru a-þi bugeta banii este sãfoloseºti o abordare analiticã, folositã de unii specialiºti în marketing atunci cândcreeazã reclame prin care sã te convingã sã le cumperi produsul. Abordarea estebazatã pe o teorie numitã "Piramida nevoilor lui Maslow".

Necesitãþile umane• Fiziologice (necesarul elementar al vieþii) mâncare, apã, un adãpost.

Aceste necesitãþi sunt tangibile si externe.Urmeazã 4 niveluri de necesitãþi psihologice sau emoþionale care suntinterne si intangibile:

• Siguranþa • Nevoia de iubire, afecþiune ºi sentimentul de apartenenþã • Respectul de sine ºi încrederea în sine• Aspiraþia de a-þi pune în valoare talentele ºi aptitudinile specifice, pe

care Maslow a numit-o auto-actualizare

5

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Maslow a spus cã fiinþele umane au 5 niveluri de necesitãþi. El le-a ierarhizat ast-fel încât necesitãþile fizice - elementare sunt la nivelul cel mai de jos, iar nece-sitãþile complexe, emoþionale sau psihologice sunt la cel mai înalt nivel.Atunci când am satisfãcut un nivel al necesitãþilor, cei mai mulþi dintre noi, maimult sau mai puþin conºtient, încercãm sã satisfacem urmãtorul nivel de nece-sitãþi. Cu alte cuvinte, dacã îþi este foame, te gândeºti la mâncare, ºi nu la cumsã îþi pui în valoare talentul de pianist. Dacã ai mâncare, un adãpost, prieteni ºiai o perspectivã asupra a ceea ce însemni tu, atunci probabil cã ai sã începi sã tegândeºti ºi la valorificarea talentului. Teoria lui Maslow spune cã toþi avem aceste niveluri ale necesitãþilor, chiar dacã nusuntem capabili sã le satisfacem pe toateNecesitãþile din primul nivel se manifestã pe tot parcursul vieþii. Unele niveluri iesîn evidenþã în anumite etape ale vieþii. Dar, în majoritatea cazurilor, necesitãþile talede la toate cele 5 niveluri îþi pot modela deciziile privitoare la bani, la comporta-mentul tãu atunci când îi cheltui sau când îi economiseºti.Încearcã sã îþi priveºti viaþa de acum puþin detaºat "din afarã". Asta te va ajuta sãîþi dai seama ce fel de viaþã doreºti sã ai mâine. Dacã vezi ce necesitãþi îþi con-troleazã cheltuielile de acum, vei putea decide dacã doreºti sã faci unele schimbãri.

AplicaþieTimp: 15 minuteObiectiv: Identificarea cheltuielilor ºi tipul acestora conformPiramidei lui Maslow.

Elevii:Noteazã în foaia de lucru de mai jos cheltuielile din ziua curentã (ziua 1).Foloseºte aceastã foaie de lucru pentru a þine evidenþa cheltuielilor timp de unasau douã sãptãmâni sau pânã în momentul în care vei avea o idee clarã asupradestinaþiei banilor, unde se duc ºi pe ce. Dacã nu îþi plãteºti toate cheltuielile deîntreþinere, aflã care sunt costurile medii de întreþinere în zona în care locuieºti,pentru a avea o sumã de plecare în bugetarea ulterioarã.Coreleazã cheltuielile din foaia de mai jos cu nivelurile Piramidei lui Maslow:

6

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

bb.. OObbiieeccttiivvee SSMMAARRTT.. SMART. este un acronim al caracteristicilor unui obiectiv corect formulat. Aceste caracteristici sunt urmãtoarele:

S = specificM = mãsurabilA = pot fi atinseR = realist, relevantT = delimitat în timp

Specific înseamnã cã un obiectiv indicã exact ceea ce se doreºte a se obþine, esteun obiectiv foarte clar exprimat. Acesta urmãreºte rezultate concrete. Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã" Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr maºina marca X". Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Specific, acesta trebuie sã rãspundãla câteva din întrebãrile: cine?, ce?, când?, cum?, care este grupul þintã?. Mãsurabil înseamnã cã un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calita-tiv. Acesta permite stabilirea cu exactitate a faptului cã a fost atins sau nu ºi înce mãsurã a fost atins. De asemenea, un obiectiv mãsurabil permite monitori-zarea evoluþiei lui. Ex: obiectiv general: "sã îmi cumpãr maºinã"

7

CHELTUIELIZiua NUMÃR

MASLOW1 2 3 4 5 6 7 8

HRANÃ

ADÃPOST(ÎNTREÞINERE)

TRANSPORT

TELEFON

UTILITÃÞI

HAINE

RECREERE

CALCULATOR

ACCES INTERNET

TOTAL

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Ex: obiectiv specific: "sã îmi cumpãr în 6 luni maºina marca X ". Astfel se poate vedea, în exemplul de mai sus, cã, prin compararea situaþiei de laun moment dat cu obiectivul, se poate mãsura dacã a fost atins sau nu ºi în cemãsurã a fost atins. Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu Mãsurabil,acesta trebuie sã rãspundã la câteva din întrebãrile: cât de mult?, în cât timp?De Atins înseamnã cã un obiectiv poate fi atins. Astfel, prin definirea obiectivu-lui nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiþiile date (Ex: Nuse poate construi o clãdire de birouri cu 14 etaje în 24 de ore). Ex: obiectiv de atins: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie custudenþi". Ex: obiectiv nerealizabil: "organizarea unei conferinþe despre microeconomie cuelevi de clasa a IX-a", în condiþiile în care aceºtia nu au nici mãcar cunoºtinte debazã despre conceptele economice.

Realist, relevant: relevanþa unui obiectiv se evalueazã în raport cu obiectivulgeneral al acelui proiect. Încadrat în Timp înseamnã cã obiectivul conþine ºi data pânã la care este pre-vãzut a se realiza. Pentru a verifica dacã un obiectiv este sau nu încadrat în timp, acesta trebuie sãrãspundã la câteva din întrebãrile: când?, pânã când?, în ce perioadã? Ex: obiectiv încadrat în timp - "organizarea în perioada 17-23 noiembrie 2008 aunui eveniment naþional dedicat antreprenoriatului"

Aplicaþie Timp: 10-15 minuteObiectiv: Elevii identificã domeniile din viaþa lor unde simtcã au succes ºi ce paºi au fãcut pentru a ajunge acolo.

Material de referinþã pentru profesor: Deºi s-ar putea ca ei sã nu realizezeimediat, este foarte probabil ca elevii sã îºi fi stabilit obiective încã din anii deºcoalã, chiar ºi mai devreme. Acest exerciþiu va permite elevilor sã înceapã sãîmpãrtãºeascã ceea ce deja ºtiu din experienþa personalã despre stabilirea obiec-tivelor.Profesor: Conduceþi activitatea "4 colþuri". Plasaþi cuvintele "Sport","Academic", "Artã/muzicã" ºi "Relaþii" pe patru foi de hârtie separate ºi apoiplasaþi în fiecare colþ al clasei, una dintre ele. Fiecare elev trebuie sã aleagã unadin cele patru arii în care se simt cei mai de succes ºi merg în acel colþ.Odatã ajunºi în fiecare arie, elevii descriu contexte ale succesului. Eleviiîmpãrtãºesc ºi discutã ideile lor cu ceilalþi din aria lor aproximativ trei minute.

8

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i în subgrupuri.Apoi repetã activitatea, spunând elevilor sã meargã în grupul urmãtor ca arie desucces. Elevii impãrtãºesc ºi discutã ideile lor cu ceilalþi din aria lor aproxima-tiv trei minute. Dacã sunt mai mult de patru elevi în fiecare grup, impãrþiþi-i însubgrupuri.Dacã este timp, repetã activitatea pentru a treia oara. (elevii merg în al treilea colþca arie de succes).

Profesor:Puneþi urmãtoarele întrebãri:

– Ce obiective aveaþi când aþi început sã vã manifestaþi în domeniulrespectiv (alegeþi una dintre cele 4 arii, apoi repetaþi întrebarea pen-tru altã arie).......... ?

– Ce a trebuit sã faceþi pentru a deveni de succes la (alegeþi una dintrecele 4 arii, apoi repetaþi întrebarea pentru altã arie).........?

– Sunt obiectivele esenþiale pentru a deveni de succes? Explicaþi.

Aplicaþie Timp: 20 de minuteObiectiv: Elevii definesc stabilirea obiectivelor ºi învaþãdespre obiectivele SMART.

Material de referinþã pentru profesor: Stabilirea obiectivelor este procesul dea decide pe baza valorilor personale ce nevoi ºi ce dorinþe trebuie continuate.Obiectivele indicã direcþia (ca o hartã rutierã) pentru planuri ºi acþiuni.Obiectivele devin mai eficiente când sunt SMART: specifice, mãsurabile, posi-bil de atins, relevante ºi delimitate în timp.Profesor: Fãrã nicio explicaþie sau indicaþie, rugaþi elevii sã noteze pe o foaie dehârtie trei obiective personale (pot fi financiare sau non - financiare). Acesteobiective vor fi discutate în clasã (anonim, dacã elevii doresc), astfel încât ei sãfie pregãtiþi pentru o discuþie în public. Colectaþi hârtiile de la ei.Creaþi un tabel C/R/I (Cunoaºte/ Realizeazã / Învaþã) pe o folie de retroproiectorsau pe o coalã de flipchart ºi puneþi elevilor întrebãrile din tabelul de mai jos.Scrieþi în tabel rãspunsurile lor, începând cu rãspunsurile de la "Cunoºtinte",apoi cu cele de la "Realizeazã". Bazându-vã pe rãspunsurile elevilor încercaþi sãidentificaþi cele cinci elemente ale conceptului de obiective SMART (subliniaþicare din obiective sunt SMART ºi de ce).La sfârºitul unitãþii întoarceþi-vã la tabel ºi treceþi rãspunsurile lor la întrebarea:"Ce aþi învãþat despre obiective ºi despre modul în care acestea se stabilesc?)

9

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Notã cãtre profesor: Încercaþi sã identificaþi cele 5 elemente din conceptulSMART din rãspunsurile pe care le dau elevii.Profesor:Puneþi elevilor urmãtoarele întrebãri:

– Care sunt informaþiile noi despre obiective pe care le-aþi obtinut dinaceastã activitate?

– Gândiþi-vã la adulþii care ºi-au stabilit obiective ºi la cei care nu ºi-austabilit. Care credeþi cã sunt diferenþele din vieþile lor?

– Ce are cel mai mare impact asupra obiectivelor: nevoile voastre sauceea ce vã doriti? Argumentaþi de ce.

Aplicaþie Timp: 25 minuteObiectiv: Elevii vor învãþa cum sã transforme obiectiveleobiºnuite în obiective SMART.

Informaþii specifice profesorului: Învãþând sã îºi defineascã clar obiectivele,folosind modelul SMART, elevii vor avea o mai bunã viziune asupra ceea ce îºidoresc. În mod optimist elevii vor fi tot mai motivaþi în atingerea obiectivelorpersonale, deoarece se vor gândi tot mai mult despre cum aceastea pot fi atinse.Elevii îºi pot încadra în intervale de timp obiectivele. Obiectivele pe termen scurtsunt acelea care pot fi atinse în mai puþin de 3 luni ºi se concentreazã pe satis-facþia care se poate obþine imediat. Obiectivele pe termen mediu sunt acelea carepot fi atinse într-o perioadã de la 3 luni la un an. În cele din urmã, obiectivele petermen lung sunt acelea care pot fi atinse în mai mult de un an ºi care necesitã oamânare a satisfacþiei. Profesorul: Împãrþiþi clasa în grupuri mai mici de câte 4-5 elevi. Daþi fiecãruigrup câte 9 pânã la 12 obiective (3 sau 4 coli de hârtie) dintre cele pe care eleviile-au scris în faza de colectare. Puneþi elevii sã rescrie obiectivele ca ºi cum aces-tea ar aparþine unei vedete TV. Rugaþi elevii sã transforme fiecare obiectiv înobiective SMART. Când toate grupurile au terminat, fiecare va împãrtãºi 2 sau

10

Tabelul CRI

C R I

Ce ºtiþi despre stabilireaobiectivelor?

Ce faceþi în momentul în caredoriþi sã vã stabiliþi obiec-

tivele?

Ce aþi invãþat despre obiec-tive ºi despre modul în care

acestea se stabilesc?

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

3 din obiectivele iniþiale (ºi din cele pe care le-au realizat pentru vedeta TV) ºiapoi obiectivele lor SMART.Profesor: Puneþi urmãtoarele întrebãri:

– Ce se întâmplã dacã nu vã atingeþi obiectivele sau nu le atingeþi întimpul dorit?

– Ce i-aþi spune cuiva care spune cã stabilirea obiectivelor este opierdere de timp?

Discutaþi urmãtorul citat: "Dacã cineva nu ºtie încotro se îndreaptã, atunci niciun vânt nu îi este favorabil" (Seneca).

Aplicaþie Timp: 20 minuteObiectiv: Elevii vor crea 3 obiective financiare SMART (ter-men scurt, termen mediu, termen lung)

Informaþii specifice profesorului: Pânã în acest moment, elevii au învãþatdespre obiective ºi despre cum se construiesc acestea ipotetic. Prin aplicareainformaþiilor pe care le-au învãþat în viaþa realã, elevii vor putea conecta realitateacu teoria. Profesor: Rugaþi elevii sã creeze 3 obiective financiare SMART pentru fiecaredintre ei. Unul trebuie sã fie pe termen scurt (pânã în 3 luni), unul pe termenmediu (între 3 luni ºi un an) ºi unul pe termen lung (peste 1 an).Exemplele pot fi (acestea sunt doar exemple generale, elevii ar trebui sã fie multmai specifici)

• Economisirea de bani pentru un concert care este peste 4 luni• Cumpãrarea unei noi biciclete peste 9 luni• Economisirea de bani pentru facultate peste 2 ani

OObbiieeccttiivveellee mmeellee SSMMAARRTTRubrica de evaluareMatricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi aconceptelor învãþate în lecþia despre obiective SMART.

11

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Profesor: Amintiþi-vã sã vã reîntoarceþi la diagrama CRI ºi întrebaþi elevii ce auînvãþat despre stabilirea obiectivelor din aceastã lecþie.

12

1. Obiectiv specific

2. Data la careva fi atins

3. Termen(scurt, mediu,lung)

4. Costuri esti-mate

5. Suma carepoate fieconomisitã pesãptãmâna

Total: Total:

Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã

1 2 3 4

Obiective finan-ciare Nici unul 1 2 3

Delimitarea întimp (scurt,mediu, lung)

Nici unul 1 din 3 delimi-tãri de timp

2 din 3 delimi-tãri în timp

Toate 3 delimi-tãrile în timp

Scrise Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ

Specifice Vag Obiective generice

Unele obiectivespecifice

Toate obiectivelespecifice

Mãsurabile Nu poate fimãsurabil

1 obiectiv estemãsurabil înbani

2 obiective suntmãsurabile înbani

Toate 3 obiec-tivele sunt mã-surabile în bani

De atins Nu 1 obiectiv poatefi îndeplinit

2 obiective pot fiîndeplinite

Toate 3 obiec-tivele pot fiîndeplinite

Relevante Nu 1 obiectiv esterealistic

2 obiective suntrealistice

Toate 3 obiec-tivele sunt realis-tice

Delimitate întimp Nici o delimitare 1 obiectiv are un

termen specific

2 obiective autermene speci-fice

Toate 3 obiec-tivele au termenespecifice

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

1.2 Analiza resurselorSurse de venit ºi cheltuieliPrincipalele surse de venit sunt:

• Venitul din muncã• Venitul din acumulãri ºi investiþii

O mare parte din veniturile pe care le vei câºtiga este foarte posibil sã provinãdin munca prestatã pentru alþii sau dacã vei fi propriul tãu ºef, din munca pe careo prestezi pentru tine însuþi. Acumulãrile sunt reprezentate de toate bunurile pe care le deþii: toate bunuriletangibile, conturile bancare, economiile, investiþiile avute în proprietate.Valoarea netã a averii se referã la tot ceea ce deþine o persoanã dupã ce au fostplãtite datoriile ºi plãþile aferente persoanei ºi bunurilor deþinute.Folosite în diferite moduri, proprietãþile pot aduce venituri. De exemplu, dacãdeþii un echipament, îi poþi lãsa pe alþii sã îl foloseascã, contra cost. În acest cazeconomiºtii ar spune cã îþi foloseºti proprietatea pentru a obþine o rentã.Proprietatea sub forma banilor, împrumutaþi sau depozitaþi într-un cont producedobândã. Dobânda reprezintã venitul care se obþine lãsând pe alþii sã-þifoloseascã capitalul. Renta ºi dobânda sunt douã tipuri de venit obþinute dinaverea deþinutã.Cum poþi acumula avere? Destul de simplu: trebuie sã economiseºti ºi sãinvesteºti.În conformitate cu anumite rapoarte, consumatorii economisesc mai puþin de 1%din venituri, iar restul acoperã cheltuieli. Bineînþeles, unii oameni economisescmai mult de 1%, în timp ce existã oameni care economisesc mai puþin sau deloc.Suma pe care oamenii o pot economisi depinde de numeroºi factori, cum ar fi:mãrimea venitului, anticipãrile cu privire la evoluþia venitului, dobânzile exis-tente la bãnci ºi nivelul impozitelor, spiritul de investitor al unor persoane.Venitul: pe mãsurã ce nivelul venitului creºte, economiile ºi investiþiile cresc.Relaþia dintre modificarea venitului ºi modificarea consumului (ºi implicit,modificarea economiilor) este surprinsã ºi de legea psihologicã fundamentalãformulatã de J. M. Keynes, care susþine cã "odatã cu creºterea venitului oameniiînclinã, de regulã, sã-ºi mãreascã consumul, dar într-o proporþie mai redusã". Anticipãrile privind evoluþia venitului: pot fi o forþã puternicã într-o economie.Atunci când oamenii au încredere în situaþia financiarã actualã ºi viitoare, chel-tuiesc fãrã restricþii. Rata economiilor poate scãdea, dar contribuie la creºtereaeconomiei. Dar dacã siguranþa locului de muncã sau a salariului este afectatã,oamenii economisesc mai mult ºi cheltuiesc mai puþin. Anii 1980 ºi 1990 suntexemple foarte bune. În timpul anilor '80, când oamenii erau mai preocupaþi de

13

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

bunãstarea lor materialã, rata anualã a economiilor a fluctuat între 5-10%. În con-trast, în anii '90, când siguranþa financiarã a scãzut, rata economiilor a crescut.Dobânzile existente la bãnci: Dobânzile mai mari pot încuraja economisireabanilor. Fiind atraºi de dobânzi, mulþi consumatori pot economisi mai mult pen-tru a beneficia de dobânzile mari. În acelaºi timp, costul ridicat al luãrii unuiîmprumut descurajeazã întreprinzãtorii sau cumpãrãtorii, aceºtia amânând achizi-þionarea de lucruri mai scumpe cum ar fi automobilele, locuinþele sau investireaîntr-o afacere.Nivelul impozitelor: Taxele impuse de guvern pot încuraja sau descuraja eco-nomiile. Taxele mari pe venitul din investiþii îi descurajeazã pe oameni sã facãeconomii. Taxele mici îi încurajeazã sã acumuleze bani ºi sã-i investeascã.Bãncile, companiile de asigurãri, societãþile de investiþii financiare lucreazã ºiacþioneazã pentru ca tu sã investeºti bani. În contrast, unele companii cum ar fiposturile de radio, fabricile de îmbrãcãminte, cinematografele, barurile, vânzã-torii de cosmetice, te încurajeazã sã cheltui.Deci nu numai cã faci alegeri cu privire la ceea ce cumperi, dar decizi ºi cât sãcheltui ºi cât sã economiseºti ºi sã investeºti!

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Elevii învaþã sã identifice tipurile de venit ºi decheltuieli.

Profesor: Cereþi elevilor sã completeze surse de venituri ºi sau sume, la fel ºi lacheltuieli -pe ce cheltuie ºi cât.

14

Venituri (+) A Cheltuieli (-)) B

Luni

Marþi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbãtã

Duminicã

Total

Diferenþa (A-BB)

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

1.3 Crearea planului financiar personal

a. Evaluarea resurselorPentru a vã ajuta în deciziile voastre, veþi dori sã ºtiþi câþi bani aveþi ca venit ºicâþi cheltuiþi. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru acompara veniturile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp. Bugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitulapare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venituldepãºeºte cheltuielile.Deºi sunt multe modalitãþi de a vã realiza un buget, procesul se compune de obi-cei din trei etape: stabilirea obiectivelor financiare, estimarea veniturilor ºi plani-ficarea cheltuielilor.În calitate de consumator, econom ºi investitor, luaþi multe decizii. Deciziileinteligente necesitã cunoaºterea unor informaþii pe care le puteþi obþine prin inter-pretarea cu atenþie a reclamelor sau ofertelor. Pe acestea le regãsim în mijloacelede mass-media tradiþionale : televiziune, radio, ziare, reviste, internet.

Aplicaþie Timp: 10-15 minuteObiectiv: Elevii identificã tipurile de cheltuieli pe care maitârziu în viaþã vor fi nevoiþi sã le plãteascã.

Pentru fiecare întrebare, bifeazã toate rãspunsurile care sunt valabile în cazul tãu.1. Unde locuieºti?

___ acasã___ cu alte rude___ parinþii tãi locuiesc separate ºi tu stai când la unul, când la altul___ la cãmin

2. Ai vreo slujbã? Pãrinþii te ajutã? Contribui la bugetul familiei tale?___ pãrinþii îmi dau bani___ câºtig bani

3. Cum te deplasezi?___ pe jos___ cu autobuzul sau tramvaiul___ cu bicicleta___ cu motocicleta sau scooter___ cu o maºinã mai veche___ cu o maºinã nouã

15

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

4. Cel mai mult mãnânci:___ la ºcoalã___ acasã___ cu prietenii, undeva

5. Ai telefon?___ acasã___ mobil

6. Contribui la plata telefonului, plãteºti pentru întreþinere, curent electric, apã,cãldura pe care le foloseºti etc.?

___ da___ nu

7. Ce faci ca sã te distrezi (dintre lucrurile care costã bani)?___ am câteva pasiuni___ mã duc la concerte___ ies la un club___ fac sport___ cumpãr muzicã___ închiriez filme___ merg la cinema___ închiriez jocuri pe calculator___ cumpãr cãrþi___ altele ___________?

8. Îmbrãcãmintea?___ este importantã___ este doar necesarã

b. Etapele planului (GANTT)Pentru planificarea corectã a resurselor într-un interval de timp poþi folosi planulGantt.Planul Gantt este un gen specific de tabel care conþine referiri la activitãþi într-unanumit interval de timp. Activitãþile sunt situate, împreunã cu alte informaþii, înpartea stângã a tabelului, în timp ce durata este trecutã, pe orizontalã, deasupraactivitãþilor.

16

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

c. Analiza SWOTUn alt instrument de managent de proiect care poate fi aplicat cu succes înproiectele personale financiare este analiza SWOT.Analizã SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities,Threats) este un instrument al managementului strategic. Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar al calitãþilor ºi slãbiciunilorinterne în proiectul tãu. Noteazã apoi oportunitãþile ºi ameninþãrile externe carepot afecta proiectul.

Noteazã factorii care þi se par relevanþi în fiecare din cele patru zone. Principalulscop al analizei SWOT este de a identifica ºi de a atribui fiecare factor, pozitiv saunegativ, uneia din cele patru categorii.

d. Luarea deciziilorO decizie bunã este deseori punctul culminant al mai multor factori. Cu toþiiputem recunoaºte o decizie bunã atunci când o vedem (de asemenea ºi o decizieproastã). Cu toate acestea pentru ca procesul de luare a deciziilor este un com-plex abstract, uneori este destul de dificil în a descrie în cuvinte un proces princare sã luãm decizii bune.Factorii care influenteazã stabilirea obiectivelor ºi procesul de luare al deciziilorsunt: familia, societatea, nevoile, vârsta, motivaþia, timp, educaþie, culturã, prie-teni, obiceiuri, atitudini, bani, valori.

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Elevii vor descrie ceea ce ºtiu despre procesul deluare a deciziilor.

Profesor: Împãrþiþi clasa în grupuri de patru sau cinci elevi. Rugaþi fiecare grupsã dezvolte un scenariu (real sau imaginar) despre o situaþie în care a fost luatão decizie bunã. Dupã aproximativ cinci minute, rugaþi fiecare echipã sã descriescenariul lor cãtre restul clasei. Apoi rugaþi clasa sã descrie cum li s-a pãrut

17

Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses)

Oportunitãþi (Opportunities) Ameninþãri (Threats)

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

fiecare decizie, cum le-a sunat ºi cum li s-a pãrut pentru fiecare parte implicatãîn proces. Scrieþi rãspunsurile fiecãrui grup pe o coalã albã sau pe un retroproiec-tor dupã modelul tabelului de mai jos.Exemple: Un jucãtor de baseball este la aruncare. Aruncãtorul aruncã intentionatmingea spre zona de joc dar la nivelul bãrbiei pentru persoana care loveºte. Acesta,care este nerãbdator sã "dea mingea peste gard", începe sã se legene pentru a lovi,apoi se opreºte. Arbitrul dã punctul echipei la bãtaie, aºa cã persoana care loveamingea a luat decizia corectã. Cum vi s-a pãrut decizia? Este potrivitã? Cum vi s-a pãrut decizia pentru toate pãrþile implicate?

ProfesorPuneþi urmãtoarele întrebãri:

– Cum ºtiþi când aþi luat o decizie bunã? Dar o decizie proastã?– Care este cea mai bunã parte în a ºti când ai luat o decizie bunã?– Care sunt ºansele sã reuºeºti în viaþã dacã nu reuºeºti sã iei decizii bune?

Deoarece majoritatea oamenilor au resurse limitate, obiectivele trebuie prioriti-zate. Pentru a face acest lucru deciziile trebuie luate astãzi pentru a vedea careeste impactul pe care acestea îl vor avea în stilul de viaþã al persoanei în viitor.Mai mulþi factori direcþi afecteazã procesul de luare a deciziilor, incluzând tim-pul, banii, nevoile, necesitãþile, valorile, atitudinile ºi obiceiurile. În mod intere-sant, paºii din procesul de luare a deciziilor se aseamãnã foarte mult cu paºii unuiproces de luare a deciziilor financiare. Discutaþi acest concept folosind schema de mai jos, "Compararea Procesului deluare a deciziilor financiare ºi procesul general de luare a deciziilor".Comparaþia între procesul de planificare financiarã ºi procesul de luare a deciziilor

18

A pãrea? A suna? A simþit?

κi dorea cu disperare sãloveasca mingea însã s-a

oprit.

Arbitrul a strigat "minge" pen-tru echipa la bãtaie, publicul arãsuflat uºurat ºi fanii strigau"ce privire bunã"!

Uºurare pentru cel care era labãtaie, încurajare pentruantrenor.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Procesul de planificare financiarã Procesul de luare a deciziilor

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Elevii învaþã despre procesul de luare a deciziilorºi despre asemãnãrile dintre proces ºi planificarea financiarã aacestuia.

Profesor: Lucrând individual sau cu un partener, elevii vor identifica exemplepersonale ale procesului de luare a deciziilor. Cereþi trei sau patru exemple dedecizii de la elevi.În grupuri mai mici, arãtaþi elevilor cum sã completeze urmãtoarea analogie

19

Stabilirea obiectivelor

Analizarea informaþiei

Crearea unui plan

Implementarea planului

Monitorizarea si modi-ficarea planului

Identificareaobiectivelor

Adunarea informaþiei

Luarea unei decizii

Evaluarearezultatelor

Analiza rezultatelor

Examinarea alterna-tivelor

Alegeri alternative

Obiective + Decizii + Acþiuni = Rezultate

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

"Procesul de luare a deciziilor este ................. (un anumit tip de insectã). Eleviivor face o reprezentare vizualã (pozã, desen, poster) a analogiei lor.Exemplu: "Procesul de luare a deciziilor este precum tânþarii, pentru cã trebuiesã îþi alegi o þintã, apoi trebuie sã te decizi dacã sã înþepi þinta prin haine sau sãaterizezi direct pe piele, etc..."Rugaþi fiecare grup sã împãrtãºeascã rezultatele, ºi sã punã reprezentãrile lor graficeprin încãpere.

Rubrica de evaluareMatricea de mai jos poate fi folositã pentru evaluarea aplicãrii de cãtre elevi aconceptelor învãþate în lecþia de obiective SMART.

ProfesorPuneþi elevilor urmãtoarele întrebãri:

– Care este cel mai important pas în procesul de luare a deciziilor? Vãrugãm sã explicaþi.

– Care parte (pãrþi) ale procesului de luare a deciziilor este cea maidificilã pentru voi? Dar cea mai uºoarã?

– Care sunt situaþiile în care fãrã indoialã vã doriþi sã folosiþi procesulde luare a deciziilor?

20

Calitãþile evaluate Nivelul de performanþã

1 2 3 4

Insecte Nici una Ceva diferit de oinsectã

Animal (ceva dife-rit de o insectã) Insectã

Nr de comparaþii 0 1 2 3

Postere Nici unul Da Da Da

Participarea grupului Nu O persoanã face

majoritatea munciiMajoritatea elevilorparticipã Toþi contribuie

Elemente creative nu Simple sau debazã Creative Foarte bine gân-

dite ºi creative

Citeþ Ilizibil Citeþ Citeþ Citeþ

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Profesor: Daþi o decriere pe scurt a modului în care procesul de luare a decizii-lor este similar cu procesul de planificare financiarã (identificarea unui obiectiv,analizarea informaþiilor legate de o opþiune, luarea unei decizii, realizarea unuiplan, implementarea, monitorizarea rezultatelor ºi evaluarea). Legaþi analogiade un exemplu/obiectiv/decizie legat de bani, care a fost dat deja de un elev, dacaeste posibil. În caz contrar, relataþi un caz legat de bani din experienþa dumnea-voastrã personalã, care aratã cât de similari sunt paºii între planificarea financia-rã ºi procesul de luare a deciziilor. Subliniaþi faptul cã planificarea financiarãeste un proces în desfãºurare ºi nu un produs. Elevii îºi vor controla viitorul lorfinanciar, prin deciziile pe care le iau. Cu un plan la îndemânã, ºansele de a îºiatinge obiectivele sau de a-ºi îndeplini visele lor personale ºi financiare va fimult mai mare.Încurajarea elevilor sã îºi foloseascã talentul creativ este o altã metodã de aconecta cunoºtinþele acumulate cu viaþa realã. Pentru restul vieþii tale de adult, vei lua în fiecare zi decizii financiare. Modul încare vei hotãrâ sã îþi cheltui banii, unde îi vei investi ºi modul în care îi veicâºtiga îþi va afecta întotdeauna viitorul financiar. Este foarte important ca sãînþelegi ºi sã îþi explici acum cum aratã o decizie financiarã bunã.

AplicaþieTimp: 20-40 minuteObiectiv: Elevii vor demonstra valoarea realizãrii unordecizii financiare bune.

Profesor: În grupuri mici de patru sau cinci, elevii vor crea scurte prezentãri caredescriu modul în care îºi pot îmbunãtãþi ºansele de a lua decizii financiare bune.Ei pot alege din urmãtoarele idei sau îºi pot crea unele noi, aprobate de profesor:- Scrieþi ºi interpretaþi o reclamã TV despre cum poþi sã iei decizii financiare bune.

21

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Elevii trec printr-un proces de luare a deciziilor ºiîºi apãrã alegerea fãcutã pe baza unui scenariu.

Profesor: Împãrþiþi clasa în douã sau trei grupuri de elevi de nouã pânã launsprezece persoane (fiecare grup va avea un numãr impar de persoane).Informaþi fiecare grup cã ei sunt juriul pentru un proces ºi cã trebuie sã ajungãla un verdict. Dupã ce fiecare din grupuri ajunge la un verdict ei trebuie sã fiegata sã împãrtãºeascã cu restul clasei procesul de luare a deciziei prin care auajuns la acel verdict. Când instrucþiunile au fost clare pentru toþi, daþi claseidetaliile de bazã despre procesul pe care l-aþi ales. Dacã timpul vã permite, lãsaþielevii sã foloseasca un alt proces folosind ziarele la nivel local sau naþional ºiinternetul ca sursã de informare.ProfesorPuneþi urmãtoarele întrebãri:

– Dacã juriul a avut opinii împãrþite, cum v-aþi simþit sã fiþi în minoritate?– Cum vã afecteazã decizia la nivel personal, faptul cã ascultaþi

punctele de vedere ale altor persoane?– Grupurile sau indivizii iau decizii mai bune? Argumentaþi de ce.

22

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

1.4 Implementarea unui plan financiar personal

AplicaþieTimp: 10 minuteObiectiv: Elevii îºi vor crea propriul plan financiar care vainclude obiective pe termen scurt, mediu ºi lung.

Profesor: Elevii vor crea un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinþã pecare ei o au, care va include cel puþin douã obiective SMART pe termen scurt,mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale).Exemplele pot fi:

- Un articol mare de cumpãrat cum ar fi o bicicletã, un calculator saumaºinã.

- Economisirea banilor pentru facultate- O vacanþã- Economii pe termen lung

Dupã ce elevii ºi-au stabilit cel puþin 6 obiective SMART (câte douã pentrufiecare interval de timp), elevii vor da planul lor pentru feedback unui adult(pãrinte/prieten/vecin) înregistrând urmãtoarele informaþii:

- Cât de realist este planul meu?- Cât de bine se încadreazã obiectivele mele în categoriile alocate de

timp (termen scurt, mediu ºi lung)- Ce sugestii aveþi pentru a mã ajuta sã îmi îndeplinesc obiectivele?- Ce sugestii aveþi pentru stabilirea unor obiective mai relevante?

Elevii vor scrie pãrerile adulþilor legate de toate cele 6 obiective SMART.

23

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

1.5 Monitorizarea si modificarea planului

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Elevii îºi vor crea propriul plan financiar pe care îl vorevalua ºi revizui în funcþie de schimbarea condiþiilor iniþiale.

Profesor: Elevii vor crea un plan financiar real, bazat pe o nevoie sau cerinþã pecare ei o au, care va include cel puþin douã obiective SMART pe termen scurt,mediu ºi lung (poate fi legatã de obiecte, activitãþi, economii personale). Eleviivor enunþa obiectivele ºi vor crea un plan Gantt pentru fiecare obiectiv.Profesorul va schimba condiþiile în care unul din obiective este programat sprerealizare, iar elevul va trebui sã revizuiascã astfel planul financiar.Elevii vor scrie pãrerile adulþilor legate de toate cele 6 obiective SMART.

Planul meu financiarObiectiv 1:Obiectiv 2:Obiectiv 3:Plan Gantt obiectiv 1Etape Duratã- ---

Plan Gantt obiectiv 2Etape Duratã---

24

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Plan Gantt obiectiv 3Etape Duratã----

Revizuire plan financiarObiectiv 1:Obiectiv 2:Obiectiv 3:Plan Gantt obiectiv 1Etape Duratã- --

Plan Gantt obiectiv 2Etape Duratã---

Plan Gantt obiectiv 3Etape Duratã---

25

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 2: BUGETUL PERSONAL

2. Introducere: Ce este un buget personal? . . . . . . . . . . . . . . .27

2.1 Administrarea resurselor financicare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27Bugetul de venituri ºi cheltuieli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27Administrarea veniturilor proprii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27Administrarea împrumuturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

2.2 Cum îþi înmulþesti banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30Economiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Investiþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

2.3. Cum îºi pierd banii valoarea? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32 Valoarea coºului zilnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33Inflaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

26

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 2: BUGETUL PERSONAL

DescriereElevii vor învãþa sã administreze resursele de care dispun, cum pot spori aceste resurse,cum inflaþia afecteazã bugetul personal ºi modalitãþi de administrare a banilor.

Obiective de învãþareIdentificarea resurselor financiare. Diferenþierea dintre economii ºi investiþii. Stabilirea influenþei inflaþiei asupra bugetului personal. Examinarea elementelor bugetului de venituri ºi de cheltuieli.

IntroducereBugetul este echilibrat atunci când veniturile ºi cheltuielile sunt egale. Deficitulapare atunci când cheltuielile depãºesc venitul, iar excedentul apare când venituldepãºeºte cheltuielile.Pentru a te ajuta în deciziile tale vei dori sã ºtii câþi bani ai ca venit ºi câþi chel-tui. Mulþi oameni utilizeazã planuri financiare sau bugete pentru a mãsura veni-turile ºi cheltuielile pe parcursul unei perioade de timp.

Atunci când cheltui bani, cel mai probabil faci unul din urmãtoarele3 lucruri:

• Îþi sporeºti posesiile prin faptul cã adaugi încã un lucru la cele pecare deja le ai

• Îþi sporeºti experienþa de viaþã ducându-te la film sau într-o excursie• Plãteºti costul traiului zilnic: mâncare, transportul pânã la ºcoalã

Uneori, aceste 3 categorii se întrepãtrund. Daca plãteºti pentru a lua lecþii de muzi-cã, asta este ºi o experienþã dar ºi o abilitate care se va adãuga posesiunilor tale.Atunci când decizi sã cheltui bani, înseamnã cã bugetezi. Dacã vei calcula valoarealucrurilor pe care le ai (posesiile) ºi, din ea, vei scãdea totalul banilor pe care tre-buie sã îi dai (datoriile), înseamnã cã tocmai þi-ai calculat patrimoniul personal net.Cu alte cuvinte, Posesii - Datorii = Patrimoniu net. Dacã cumperi ceva din baniîmprumutaþi, înseamnã cã ai acumulat o posesie, dar ºi o datorie, adicã obligaþiade a plãti banii înapoi. De multe ori oamenii se gândesc la a cumpãra ceva ºi uitãcomplet de faptul cã acumuleazã, în acest fel ºi o datorie.De exemplu, dacã vei cumpãra o maºinã din bani împrumutaþi, atunci vei aveamaºinã în stapânire, însã proprietatea îþi va aparþine ºi þie ºi celui care þi-a împru-mutat banii. Ai o posesie, dar ai ºi o datorie, din cauzã cã datorezi banii cu care

27

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

ai plãtit maºina. Patrimoniul tãu net nu include acea maºinã, sau include doarpartea pe care ai plãtit-o din banii tãi, neîmprumutaþi.

Exemplu de bilanþ personalPosesii Proprietate Calculator Maºinã

ApartamentDatorii Împrumut Facturi de la magazine Ipotecã

la bancãPatrimoniu Aceastã valoare va fi pozitivã sau negativã, în funcþie de care

sumã este mai mare: posesiile sau datoriile.Deciziile financiare au un pronunþat caracter personal. Oamenii îºi folosesc baniiîn funcþie de necesitãþile lor, de valorile lor ºi de etapa vieþii în care se aflã. Decinu existã un mod "corect" de a folosi banii.

AplicaþieTimp: 10 minuteObiectiv: Identificarea veniturilor elevilor.

Profesor:Va adresa elevilor urmãtoarele întrebãri:

– Cum aratã bilanþul personal al unui adolescent?– Care sunt resursele cele mai întâlnite ale unui adolescent din comu-

nitatea ta?– Poþi conferi o valoare resurselor tale?– Tu sau prietenii tãi aveþi datorii?– ªi dacã nu ai multe lucruri? Poþi da o valoare abilitãþilor tale, cu aju-

torul cãrora vei învãþa sã câºtigi bani în viitor?– ªi dacã nu datorezi bani nimãnui? Cât va costa educaþia ta mai

departe? Cine va plãti pentru ea? – Costurile pentru viitoarea educaþie sunt o datorie "ascunsã" pentru

familia ta?

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Întocmirea bugetului lunar al unui elev.

Înregistreazã în tabel informaþiile cerute, dupã care discutã în clasã valoareaeconomiilor.

28

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Formular de buget pentru luna: __________________

Profesor: Întreabã elevii:

– Ai vreun surplus la final, atunci când scazi cheltuielile totale dinveniturile totale? Planifici sã orientezi o parte din surplus cãtreeconomii?

– Doreºti sã bugetezi economiile ca ºi cum ar fi cheltuieli planificateîn fiecare lunã sau doreºti doar sã economiseºti în cazul în care aivreun surplus?

29

Bugetullunii prece-dente

Cheltuielilelunii prece-dente

Diferenþe între bugetºi cheltuieli: sumaeconomisitã (sausupra-cheltuitã)

Bugetanual

Cheltuielianuale

Diferenþe întrebuget ºi cheltuieli:suma economisitã(sau supra-cheltuitã)

Venit (surse)

Slujbã

Familie

Investiþii

Altele

Total

Cheltuieli

Hranã

Întreþinere

Transport

Telefon

Utilitãþi

Haine

Educaþie

Recreere

Hobby

Total

Surplus

Economii JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

2.2 Cum iþi înmulþesti banii?

Discuþie în clasã:1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã

strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce altemotive mai au oamenii pentru a economisi?

2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pen-tru cât timp trebuie sã faci acest lucru îi care este cea mai bunã modalitate de aeconomisi. Vom începe cu prima întrebare: Pentru cât timp sã economiseºti?

În multe þãri, îþi poti depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, subforma de dobânda. Dobânda este una din cãile prin care banii tãi se pot înmulþi. În timp ce bugetul îþi permite sã economiseºti pentru a acumula o sumã pe caresã o foloseºti mai târziu, existã mai multe feluri de a-þi investi banii pentru a-þicreºte veniturile.Multe din alternativele de a economisi sau de a investi în ceva sunt înºelãtoare.Ce este un fond de dezvoltare sau un fond mutual? Dar acþiunile sau titlurile devaloare? Dacã aceºti termeni nu îþi sunt cunoscuþi sau te deruteazã, aflã cã nueºti singurul, dar poþi deveni investitor mai bun învãþând mai mult despre aceºtitermeni. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sã le afli esteacela cã într-adevãr meritã sã îþi economiseºti banii sau sã investeºti. Factorii de luat în seamã sunt în acest caz siguranþa, rata rentabilitãþii ºi lichiditatea.

SiguranþaÎþi poþi ascunde banii, dar riscul de a-i pierde rãmâne. De asemenea, nu îþi aducnici o dobândã în acest mod. Bãncile ºi instituþiile unde îþi poþi depozita banii þi-i protejeazã de dezastre. De asemenea, acestea îþi oferã o asigurare cã banii tãi sunt în siguranþã.Alte posibilitãþi de a economisi banii pot fi riscante, dar pot aduce ºi profit maimare decât pãstrarea banilor într-o bancã. Aºa cum se ºtie, cu cât dobânda este maimare, cu atât investiþia este mai riscantã. Dacã de exemplu cumperi acþiuni, nu tevei îngriji atât de mult sã le fereºti de foc sau furt cât vei fi interesat de valoareaacþiunilor tale. Preþul unei acþiuni ale unei întreprinderi poate sã scadã ºi astfel poþipierde mare parte din banii investiþi în cumpãrarea lor. Acest lucru se numeºteriscul pieþei. Riscul de inflaþie este un alt risc, care este asemãnãtor cu riscul decreºtere a preþurilor, care cauzeazã o scãdere a puterii de cumpãrare a leului, camonedã. Investitorii înþelepþi adunã informaþii în prealabil, scãzând astfel riscul.

30

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Acþiunea este un titlu de valoare care dovedeºte deþinerea de cãtre posesorul ei aunei pãrþi din capitalul social al unei firme.

Rata rentabilitãþiiUnul din motivele pentru care depui banii la bancã este pentru cã aceasta oferãdobândã. Dobânda reprezintã rãsplata "pentru cã ai renunþat la a cheltui baniiacum ºi pentru cã ai permis unei bãnci sau instituþii financiare sã-i foloseascã".Rata dobânzii este exprimatã sub forma unui procentaj din suma depozitatã pe operioadã de un an. De exemplu, un depozit de 10 000 lei cu o dobândã de 10%va aduce suma de 1000 lei drept dobândã pe an.Rata dobânzii reprezintã un raport procentual între masa dobânzii (dobânda pro-priu-zisã) ºi capitalul împrumutat.Majoritatea depozitelor la bancã îþi aduc dobândã compusã. Aceasta se formeazãprin acumularea la suma depozitatã a dobânzii calculate la intervale de timpregulate, dobândã care se transformã în depozit (adicã o lãsaþi în cont) la care secalculeazã o nouã dobândã în urmãtorul interval de timp. Acest proces poartãnumele de capitalizarea dobânzii.

ExempluSã presupunem cã depui 10 000 lei astãzi ºi obþii 10% dobândã anual. Dupã unan vei avea în cont 11 000 lei (10 000 ×10% = 1 000 dobândã + 10 000 =11 000).Pe parcursul celui de-al doilea an vei obþine dobândã la depozitul de 11 000,adicã 11 000×10% =1,100 dobândã, care se adaugã la depozit. La felfuncþioneazã ºi un cont cu dobândã compusã cu scadenþã sub un an (3 luni deexemplu), la care dobânda se calculeazã dupã acest interval de timp ºi secumuleazã la depozit.Rata dobânzii oferite de bãnci sau alte instituþii unde îþi depozitezi banii variazãîn funcþie de condiþiile economice ºi de durata de timp în care îþi þii banii înrespectivul depozit. Cu cât durata este mai mare, cu atât ºi rata este mai mare. Estefoarte important sã distingi între rata profitului ºi profit, valoarea actualã adobânzii câºtigate. Profitul depinde de rata profitului ºi de frecvenþa compunerii.Dacã într-un an dobânda se acumuleazã de patru ori (depozit pe trei luni), depozi-tul va creºte mai repede decât dacã dobânda se calculeazã o singurã datã pe an.

LichiditateaLichiditatea mãsoarã cât de uºor poþi transforma economiile în bani lichizi. Cu câtîþi este mai uºor sã îþi retragi fondurile, cu atât este mai mare lichiditatea. Dar ºilichiditatea are un cost. Cu cât îþi este mai uºor sã retragi banii de la o bancã saudintr-un alt loc, cu atât dobânda pe care ai fi putut sã o primeºti este mai micã.

31

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

RiscurileExistã riscuri asociate cu orice tip de investiþie. Riscul pieþei te poate face sãpierzi o parte sau chiar toþi banii investiþi datoritã eºecului unei firme. Riscul deinflaþie se referã la efectul inflaþiei (creºterea preþurilor) asupra investiþiei.Investitorii înþelepþi adunã informaþii ºi iau decizii cu mare atenþie pentru cariscul sã se reducã.Cum pot ei sã obþinã informaþii pentru a lua decizii cu privire la investiþii? Peinternet, în standuri sau în librãrii se gãsesc cãrþi ºi reviste cum ar fi "FinancialTimes", "Fortune", "Ziarul Financiar", "Bursa" care oferã informaþii importantecu privire la afaceri sau piaþa financiarã, informaþii lunare, sãptãmânale, zilnice.

2.3. Cum îºi pierd banii valoarea?

Valoarea coºului zilnic Lista produselor din coºul minim de consum pentru o gospodãrie medie formatãdin 2 adulþi si un copil de 7 ani:

- o pastã de dinþi Cristal- un ºampon antimãtreaþã de urzicã- 4 pui - 50 de pâini - 20 de kg de cartofi - 10 ºiruri de covrigi - 5 kg de ceapã- 5 kg de roºii - 20 kg de fasole - 2 kg brânzã de vacã - 2 perechi de chiloþi - 2 perechi de ºosete- 3 sticle de suc - 1 sul de hârtie igienicã

Ponderea alimentelor în coºul de consum din România este cea mai mare dinEuropa. Acestea deþin o pondere de 37% în coºul de consum. În acest moment,valoarea coºului minim este de 650-700 lei. ªtiai cã valoarea coºului sãptãmânal variazã de la 1.23$ în Ciad pânã la 500$ înGermania?

32

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Inflaþia Înseamnã cã preþurile au crescut. În cele mi multe þãri, inflaþia este gradualã.Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor suntcalculate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã senumeºte hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþicumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut dinvaloare. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.Iatã un exemplu de hiperinflaþie din Ungaria: în 1946, un pengo de aur din 1931valora 130 de milioane de pengo de hârtie. O estimare spune cã inflaþia era de20.000% pe lunã. Acesta este, desigur, un exemplu extrem, însã hiperinflaþiaîncã mai naºte probleme în multe pãrþi ale lumii.Tabelul de mai jos conþine câteva exemple de rate ale inflaþiei unor þãri, publi-cate în 2002.

Sursa: FMIUn alt lucru notabil este cã, în acest tabel, ratele inflaþiei variazã foarte mult. Iaruneori, aceste rate se pot schimba dramatic.Observaþi cã, în 2000, Japonia ºi Argentina au avut rate ale inflaþiei negative ºicã rata inflaþiei în Rusia a fost mult mai mare decât media. Totuºi, pânã în 2002,economia Argentinei s-a schimbat dramatic ºi a existat temerea cã hiperinflaþia,pe care Argentina o trãise în 1989, va reveni.

33

ÞÞaarraa Inflaþia în 1989%

Rata dobânzii laobligaþiuni în

1989%

Inflaþia în 2000%

Rata dobânzii laobligaþiuni pen-

tru 2000%

AArrggeennttiinnaa 3079,5 1387,18 -0,09 8

CCaannaaddaa 5 9,48 2,7 5,40

CChhiinnaa 18 NA 0,4 NA

GGeerrmmaanniiaa 1,8 6,28 2,1 4,3

JJaappoonniiaa 2,3 5,05 -0,8 1,75

MMeexxiicc 20 44,99 9,5 15,24

RRuussiiaa NA NA 20,8 12,1

EEllvveeþþiiaa 3,2 6,60 1,6 2,9

TTrriinniiddaadd ººiiTToobbaaggoo 4,6 7,13 5,6 10,56

MMaarreeaa BBrriittaanniiee 5,9 13,28 2,1 5,98JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

34

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII

3. Introducere: Economii versus investiþii: Pro ºi contra . . . . . . .36

3.1 Principii în economisire ºi investiþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39Timp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .39Risc ºi profit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40Diversificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .44Impactul inflaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45Rata dobânzilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45

3.2 Cum economisesc bani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47Depuneri curente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .47Depozite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48Alte forme de economisire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .48

3.3 Cum investesc banii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50Depuneri în bãnci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .50Achiziþii de bunuri ºi imobile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51Investiþii de capital; alte forme de investiþii . . . . . . . . . . . .52

35

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 3: ECONOMII ªI INVESTIÞII

DescriereElevii vor învãþa sã explice importanþa economisirii ºi a investiþiei pentru atin-gerea obiectivelor financiare, sã explice cum valoarea, în timp, a banilor afecteazãobiectivele, sã descrie principiile de bazã ale procesului investiþional, ºi sã discuteo varietate de alternative de economisire ºi investire.

Obiective de învãþare• Înþelegerea relaþiei dintre economii ºi investiþii. • Explicarea principiilor de bazã ale procesului investiþional. • Discutarea impactului adus de rezultatele procesului investiþional

atunci când se produce o intârziere în implementarea programuluide/economisire.

• Identificarea relaþiei dintre risc ºi profit. • Identificarea ºi discutarea alternativelor variate de economisire ºi

investire.

IntroducereEconomii versus investiþii: Pro ºi contraLa cel mai simplu nivel, elevii pot investi timpul lor, (un tip de resursã sau bun),într-un loc de muncã ºi pot obþine un venit. Mulþi elevi nu ºtiu cã pot investi toto-datã banii lor - un alt tip de resursã - ºi cã pot câºtiga de asemenea un venit.Acesta este punctul central al acestui capitol.În liceu, elevii pot crede cã nu au suficienþi bani pentru a-i investi. În timp ce eicred cã s-ar putea sã nu aiba o sumã mare de bani pentru a investi, elevii auacum, o mai mare cantitate dintr-o resursã decât vor avea în orice alt moment alvieþii lor - timp! În timp, chiar ºi sume mici de bani pot creºte semnificativ.Aºa cum veniturile din investiþie cresc în timp, veniturile însuºi încep sãgenereze alte venituri. Aceastã compunere este unul din factorii cheie pentrucrearea unor cantitãþi însemnate de bogãþie (avuþie). Compunerea (sau rata demultiplicare) este afectatã de 2 variabile: timpul ºi rata profitului. Mai mult timpînseamnã mai mulþi bani. O ratã mai mare a profitului de asemenea înseamnãmai mulþi bani.În mod colectiv, aceste principii sunt cunoscute drept valoarea temporalã a bani-lor. Pentru elevi, suma salvatã nu este la fel de criticã precum dezvoltarea obi-ceiului de a economisi. Astfel se continuã tema "plãteºte-te pe tine primul", carea fost introdusã în primul capitol.

36

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Atunci când elevii sunt pregãtiþi sã investeascã, prima decizie pe care trebuie são ia este sã fie "proprietar sau creditori". Modalitãþile tradiþionale deeconomisire, precum conturile de economii, certificatele de depozit, aparþincategoriei creditorului. Un elev împrumutã banii lui unei instituþii financiare prindepozitarea banilor într-un cont de economii, iar instuþia financiarã plãteºte unprocent elevului pentru utilizarea banilor lui.De cealaltã parte, elevii îºi pot dori sã devinã proprietarii investiþiei. Acþiunilesunt exemplul clasic de investiþie echitabilã, situaþie în care acþionarul deþine defapt, o parte din companie. Prin deþinerea unei pãrþi din companie, un elev esteafectat în mod direct de situaþiile favorabile (nefavorabile) ale companiei.Istoric vorbind, dupã lungi perioade de timp, proprietarii au în depozit perfor-manþele creditorilor în ceea ce priveºte marja profitului. În schimb, proprietariiriscã pierderea unei pãrþi din investiþia lor. Relaþia dintre risc ºi profit este un altprincipiu cheie pentru investiþie: cu cât e mai mare riscul, cu atât e mai mareprofitul potenþial.În timp ce mulþi adulþi gândesc la riscul ca pierderea banilor, chiar ºi conturilecreditorilor fac faþã riscului. În mod specific, inflaþia este o realã ameninþare pen-tru orice investiþie care plãteºte doar profit. Nu existã nici o investiþie fãrã risc.Astfel, este important pentru elevi sã înveþe sã caute mai întâi o investiþie ºi apoisã investeascã. Regulile unei bune decizii se aplicã oricãrei metode de investiþie.

EconomiiAtunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Bancaîþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitãdinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca arebanii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe careo vei cunoaºte de la bun început.Atunci când împrumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatãlumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sãnu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-ainterzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Aºa ceva s-a întâmplat ºi în SUA înanii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.Atunci când o þarã are inflaþie foarte ridicatã, rata dobânzii poate varia cuinflaþia. De exemplu, în Mexic, în anul 2000, rata anualã medie a inflaþiei era de9%, iar dacã îþi puneai banii într-un cont de economii în aprilie 2000, o companiefinanciarã din Puerto Vallarta þi-ar fi oferit 8,268% pentru un cont din care puteairetrage banii oricând. Dacã erai de acord sã notifici retragerea banilor cu 30 dezile înainte, banca oferea 9,09%. Douã luni mai târziu, aceeaºi bancã plãtea11,951% pentru contul cu retragere imediatã si 14,381% pentru contul cu notifi-care la 30 de zile. Motivul?

37

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Înainte de a investi la o bancã, verificã-i reputaþia ºi istoria. Citeºte regulile privi-toare la cont înainte de a pune banii în el.

Ce rate ale dobânzilor ai gãsit la bãncile locale ºi la alte instituþiifinanciare? Crezi cã aceste rate vor fi mai mari decât inflaþia preconizatã? Dacãda, vei câºtiga niºte bani de pe urma unui cont de economii la bancã.Dacã nu, atunci suma pe care o vei câºtiga va fi "depãºitã" de cãtreinflaþia monedei din þara ta.

InvestiþiiDacã cheltui banii imediat ce îi ai, nu îþi vei spori patrimoniul personal net.Dacã vei decide sã economiseºti ºi sã investeºti o parte din banii câºtigaþi (saupe care þi-i dau pãrinþii, sau pe care îi moºteneºti), atunci vei creºte probabilitateaunui viitor financiar sigur. Dupã parcurgerea acestei unitãþi, vei avea o imaginede ansamblu asupra variatelor posibilitãþi de a investi, inclusiv:

- depunerea banilor la bancã;i;- investirea în afacerile altora (cumpãrarea de acþiuni);- demararea propriei tale afaceri;- investiþia în valori imobiliare;- investirea prin instituþiile financiare.

38

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

3.1 Principii în economisire ºi investiþiiTimp, risc ºi profit, diversificare, impactul inflaþiei, rata dobânzilor

Discuþie în clasã:1. Unul dintre motivele pentru care oamenii economisesc este cã vor sã

strângã bani destui pentru a-ºi cumpãra ceva ce îºi doresc. Ce altemotive mai au oamenii pentru a economisi?

2. Ce probleme pot apãrea dacã nu economiseºti?Sunã destul de simplu sã zici "strânge bani". Dar mai întâi trebuie sã vezi pen-tru cât timp trebuie sã faci acest lucru ºi care este cea mai bunã modalitate de aeconomisi. Vom începe cu prima întrebare: pentru cât timp þi-ai planificat sãeconomiseºti?În multe þãri, îþi poþi depune banii la bancã, iar banca îþi va da niºte bani, subformã de dobândã.

AplicaþieMajoritatea elevilor nu au nicio idee asupra impactului timpului asupra câºtigu-rilor din investiþii. Elevii care de abia au început sã obþinã venituri printr-o anga-jare pe timpul verii sau la începutul carierei lor, au timpul de partea lor. Dacã eiîºi fac o idee asupra efectelor viitoare ale economisirii banilor acum, resimþiteîn viitorul lor financiar, ei vor fi pe drumul cel bun spre atingerea obiectivelorpropuse.

Timp: 20 minuteObiectiv: Elevii descoperã ce se întâmplã cu rezultateleinvestiþiei atunci când este o întârziere în începerea unui pro-gram de economisire.

Profesorul: Fiecare elev creazã un grafic de acord/dezacord despre procesulinvestiþional, cu rãspunsuri bazate pe modul în care ei înþeleg acest termen.Elevii creazã sau copiazã graficele urmãtoare plasând un semn dupã fiecarepropoziþie cu care sunt sau nu de accord. Dupã completarea graficului, eleviicomparã rãspunsurile lor cu ale unui coleg, iar profesorul conduce o scurtã dis-cuþie pe baza afirmaþiilor.

39

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

ProfesorulAdreseazã urmãtoarele întrebãri:

– Cum s-au schimbat pãrerile voastre asupra investiþiilor în timpulacestei activitãþi?

– Care dintre rãspunsurile colegilor v-au surprins? De ce?– Vã simþiþi acum mai mult sau mai puþin capabili sã începeþi sã

investiþi astãzi? De ce da sau de ce nu?

Risc ºi beneficii în cazul econimisirii ºi investiþiilorDiscuþie în clasã:Existã 2 cãi elementare prin care îþi poþi recupera banii investiþi.1. Investeºti acum, laºi banii acolo, apoi iei, mai târziu, o sumã mai mare. Va fica atunci când pui banii într-un cont de economii, lãsând venitul (sau câºtigul,sau dobânda) sã se acumuleze ºi, dupã 5 ani, scoþi banii. Asta e de fãcut atuncicând îþi propui o cheltuialã mai mare în viitor, vrei banii pentru o platã mai marecum ar fi cumpãrarea unui apartament.2. Investeºti acum ºi intri în posesia câºtigurilor puþin câte puþin, în timp. Astaeste ceea ce vei face atunci când, de exemplu, doreºti sã ai un venit lunar supli-mentar pe perioada în care eºti student.Banii pe care îi primeºti periodic se numesc deseori DOBÂNDA sau

40

Acord Afirmaþie Dezacord

1. Alexandru a început sã economiseascã 50 LEI pe lunã când aîmplinit 18 ani, în timp ce Andreea a început sã economiseascã 100LEI pe lunã când a împlinit 24 de ani. Amândoi au avut o ratã decâºtig de 6% la banii lor. Andreea va avea mai mulþi bani atuncicând amândoi vor avea vârsta de 30 de ani.

2. Un leu în viitor valoreazã mai mult decât un leu astãzi.

3. Cu cât rata dobânzii este mai mare, cu atât mai puþin timp e nece-sar pentru atingerea obiectivului economisirii.

4. Din perspectiva afacerilor, este o bunã afacere sã mãreºti veni-turile ºi sã întârzii plata cheltuielilor.

5. Cu cât ai mai mult timp disponibil, cu atât depozitul pe care tre-buie sã îl faci pentru a atinge scopul financiar este mai mic.

6. Un dolar, astãzi, valoreazã mai puþin decât un dolar mâine.

7. Cu cât este mai micã valoarea plãtitã pentru o maºinã, cu atâtmai puþin plãteºte proprietarul rata dobânzii pentru un împrumut pen-tru maºinã.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

DIVIDENDE sau, pur ºi simplu, CªTIG. Suma pe care o investeºti iniþial senumeºte PRINCIPALÃ. Valoarea totalã a investiþiei la momentul lichidãrii ei senumeºte ECHITATE.Modul în care intri în posesia banilor de pe urma unei investiþii depinde de tipulinvestiþiei alese. Tipul de investiþie pe care îl alegi depinde de obiectiveleinvestiþiei ºi de cât de mare este riscul pe care eºti dispus sã þi-l asumi.

RISCULRiscul este ceva la care trebuie sã te gândeºti. În termeni financiari, esenþa riscu-lui este cã s-ar putea sã nu mai ai suma de bani de care ai nevoie la momentul lacare ai nevoie. Poþi suferi o pierdere directã de pe urma unei investiþii; s-ar puteasã nu mai ai îndeajuns de multe fonduri pentru a onora o obligaþie; inflaþia poatelovi pe neaºteptate la cote neprevãzute; sau pur ºi simplu s-ar putea sã nu ai niºtebeneficii satisfãcatoare de pe urma investiþiei. Nu este nimic greºit în a alegeasumarea unui risc în cazul unei investiþii. Însã nu este bine sã îþi asumi riscuripe care nu le înþelegi.În termeni financiari, un anumit tip de risc se numeste RISCUL LICHIDI-TÃÞII. Asta înseamnã: cât de LICHIZI sau disponibili sunt banii tãi. De exem-plu, poþi avea un obiect de valoare, cum ar fi o maºinã, o casã, dar nu îl vei puteavinde exact atunci când vei avea nevoie de bani. Iar dacã nu poþi sã vinzi casasau maºina, înseamnã cã investiþia nu este lichidã. Dacã poþi lichida o investiþiefoarte rapid ºi sã îþi primeºti banii imediat, înseamnã cã investiþia este unalichidã.Trebuie întotdeauna sã ai niºte bani care sã fie disponibili imediat, cu altecuvinte sã fie lichizi, pentru a preîntâmpina orice probleme neaºteptate.Iatã alte câteva riscuri cu care te poþi confrunta:Riscul de a pierde suma principalã (suma iniþialã de bani pe care ai investit-o)Riscul pierderii venitului (banii pe care sperai sã-i câºtigi de pe urma investiþiei)O altã caracteristicã importantã a oricãrei investiþii este abilitatea de a urmãrievoluþia sa. Existã întotdeauna riscul de a primi informaþii eronate sau acela de aprimi informaþii foarte importante prea târziu pentru a mai putea reacþiona eficient.

Ce pãrere ai tu personal în privinþa riscului?

Unii oameni se simt confortabil în poziþia de a risca absolut tot ce au într-oinvestiþie de care ei sunt siguri. Alþii, însã, sunt îngrijoraþi chiar dacã este vorbasã riºte fie ºi o micã fracþiune din contul lor din bancã.Pãrerea ta în legãturã cu riscul se leagã de nivelul al doilea al necesitãþilor, con-form lui Maslow, adica nevoia de siguranþã. Atunci când investeºti, trebuie sã

41

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

evaluezi care este importanþa siguranþei comparativ cu alte sentimente ale tale,cum ar fi stima de sine. De exemplu:

– Cât de mult este determinatã stima de sine de banii pe care îi ai, îicâºtigi sau îi pierzi?

– Cât de mult se leagã sentimentul tãu de siguranþã de conºtientizareafaptului cã eºti capabil sa îþi plãteºti toate facturile?

Riscurile ºi beneficiile în cazul împrumutãrii banilorAtunci când pui banii într-un cont de economii, de fapt tu împrumuþi banca. Bancaîþi va plãti o dobândã pentru cã ea împrumutã bani de la tine la o ratã convenitãdinainte. În anumite cazuri, rata dobânzii va fi aceeaºi tot timpul în care banca arebanii tãi; în alte cazuri, rata va varia în funcþie de o procedurã pre-stabilitã, pe careo vei cunoaºte de la bun început.Atunci când imprumuþi o bancã, termenii împrumutului sunt pre-stabiliþi ºi toatãlumea ºtie ce ar trebui sã se întâmple. Riscul este acel "ar trebui", care poate sãnu se mai întâmple. De exemplu, în Argentina anului 2002, bãncilor li s-ainterzis sã mai elibereze bani cãtre cetãþeni. Asa ceva s-a întâmplat ºi în SUA înanii '30, atunci când bãncile au fost chiar închise pentru o vreme.

A împrumuta bani unei companii sau unui guvern:Acest lucru se face prin cumpãrarea de OBLIGAÞIUNI. Obligaþiunile sunt acor-duri de împrumut încheiate între organizaþie ºi cumpãrãtori.Înainte de a cumpãra o obligaþiune, trebuie sã cercetezi organizaþia. Guverneleemit deseori obligacþiuni, însã astfel îþi poþi bloca banii pentru câþiva ani. Aºa cãtrebuie sã te asiguri de faptul cã orice obligaþiune ai cumpãra trebuie sã fielichidã atunci când îþi vrei banii înapoi.

A împrumuta bani unui prietenMajoritatea oamenilor se simt mult mai siguri sã împrumute bani unei bãncidecât unui prieten. ªi asta pentru cã ºi împrumutarea banilor cãtre un prietencomportã anumite riscuri, incluzând aici pierderea relaþiei de prietenie.

Ce alte riscuri crezi cã mai sunt legate de a împrumuta bani unuiprieten?Nici un fel de împrumut nu este lipsit de riscuri, însã un risc asumat de cãtre toþicei care oferã bani cu împrumut este acela cã inflaþia poate fi mai mare decât s-auaºteptat la momentul la care au convenit asupra termenilor împrumutului.

42

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Elevii învaþã sã analizeze riscul unei investiþii îndiferite situaþii.

Elevi: Sã presupunem cã cineva þi-a cerut sã oferi câteva sfaturi financiare. Iatãcâþiva oameni în situaþii care reclamã oferirea unui sfat.

- Ce informaþii le-ai cere înainte de a le oferi o recomandare finalã? - Cu ce riscuri crezi cã se confruntã fiecare dintre ei? - Ce sfat le-ai da acum, pe baza informaþiilor pe care le ai? De ce?

1. Ana se mutã din micul ei oraº pentru a urma o ºcoalã în domeniul hotelier. Eaa economisit îndeajuns de mulþi bani pentru plata ºcolarizãrii ºi pentru costurilede întreþinere pentru primele 6 luni ale cursului. I s-a oferit, de asemenea, ºi oslujbã cu jumãtate de normã chiar la ºcoala unde va învãþa. Va trebui sã pãstrezeaceastã slujbã vreme de 12 luni, cât dureazã cursul, pentru a putea acoperi ºicosturile pentru ultimele 6 luni. Tocmai a aflat cã cineva vinde acþiuni la o nouãºi foarte interesantã companie de software ºi are acum ocazia de a cumpãracâteva acþiuni la un preþ foarte bun. Toatã lumea este foarte sigurã cã preþulacþiunilor va creºte ºi cã investitorii timpurii îºi vor putea tripla banii în doarcâteva luni. Oare ar trebui sã foloseascã jumãtate din economiile ei (adicã baniide ºcoalã ºi pentru traiul zilnic pentru 3 luni) pentru a cumpãra acþiuni la com-pania de software?

2. Lui Adrian îi plac la nebunie maºinile. ªtie ce fel de maºinã îºi doreºte ºi maiºtie de unde poate cumpãra una folositã, dar bunã. Maºinile second-hand dinmarca pe care vrea el sunt foarte dificil de gãsit ºi întotdeauna se gãsesccumpãrãtori interesaþi de aºa ceva. Bunica lui Adrian a murit ºi i-a lãsat dreptmoºtenire bani suficienþi pentru primii 2 ani de studenþie. Maºina ar costaechivalentul banilor pentru un an ca student. Ar trebui Adrian sã cumperemaºina sau nu?

3. Maria ºi Alin s-au cunoscut în liceu ºi sunt absolut convinºi cã în câþiva anise vor cãsãtori. Au de gând sã îºi întemeieze o familie, însã ar vrea sã termineºcoala ºi sã îºi înceapã fiecare o carierã. Acum lucreazã amândoi cu jumãtatede normã ºi se duc la ºcoalã. Alin este de pãrere cã ar trebui sã înceapã sãpunã niºte bani deoparte pentru a plãti integral, la un moment dat, un teren pecare sã îºi poatã construi o casã. Maria crede cã e mai bine sã îºi punã baniiîntr-un cont de investiþii, la o bancã din oraº. Mama Mariei, care estedivorþatã, spune cã Maria ºi Alin n-ar trebui sã facã nimic cu banii puºi împre-unã pânã nu se cãsãtoresc. Tu ce i-ai sfãtui sã facã?

43

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 15 minuteObiectiv: Elevii învaþã sã asocieze unui obiectiv o oportuni-tate de investire.

Elevi: Gãseºte individual un obiectiv financiar pe care vrei sã îl atingi.Trebuie sã ai un obiectiv al investiþiei înainte de a alege o formã de investire caresã aibã sens pentru tine.Acum gândeºte din perspectiva formulei pe care ai învãþat-o ºi vezi dacã obiec-tivul tãu are toate "ingredientele" necesare. El trebuie sã includã:

- Suma de bani de care vei avea nevoie (adicã valoarea viitoare doritã)ºi, atenþie, nu uita de inflaþie!

- Momentul în care vei avea nevoie de bani, adicã termenul "t".- O imagine de ansamblu asupra riscului pe care eºti dispus sã þi-l

asumi - pentru cã asta va influenþa rata de returnare a investiþiei decare vei beneficia.

Investiþiile de succes depind de cât de bine te cunoºti pe tine ºi obiectivele tale.Orice vei alege sã faci, diversificã:

• Nu pune niciodatã banii în doar un singur fel de acþiuni.• Nu pune toþi banii în valori imobiliare.• Asigurã-te cã investiþia ta va fi lichidã în momentul în care vei avea

nevoie de bani.

DIVERSIFICAREAUn lucru notabil este acela cã nu toate acþiunile evolueazã la fel în perioadediferite de timp. Chiar ºi în perioade de declin al pieþei, vor exista acþiuni carevor creºte. ªi chiar ºi în cea mai bunã zi de tranzacþii vor exista acþiuni al cãrorpreþ va scãdea.De fapt, o caracteristicã a preþului acþiunilor este cã el se schimbã în continuu,variind crescãtor ºi descrescãtor. Aceasta tendinþã este denumitã VOLATILI-TATE. În vreme ce acþiunile sunt foarte lichide aproape tot timpul, preþul la carete poþi aºtepta sã le vinzi este, totuºi, incert. De aceea, atunci când ºtii cã se

44

OObbiieeccttiivv SSuummaa ddee bbaannii TTeerrmmeennuull RRiisscc

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

apropie momentul în care vei avea nevoie de fonduri, este cazul sã reduci sumeleinvestite în acþiuni.Cea mai simplã cale de a creºte probabilitatea de câºtig din acþiuni, este aceea dea cumpãra un grup de acþiuni, mai degrabã decât un singur tip de acþiuni. Aceastase numeºte DIVERSIFICARE. Analizele au arãtat cã, dacã, cumperi în jur de20 de acþiuni care sunt diferite (adicã nu sunt din acelaºi domeniu de afaceri),riscul general se reduce semnificativ. Colecþia de acþiuni pe care le deþii poartãnumele de PORTOFOLIU. Un portofoliu diversificat va tinde sã determinecâºtiguri de pe piaþã, privitã în ansamblul ei, în vreme ce ºansele de a suferipierderi majore sunt reduse.

INFLAÞIAÎnseamnã cã preþurile au crescut. În cele mai multe þãri, inflaþia este gradualã.Preþurile cresc câte puþin. Însã atunci când creºterile lunare ale preþurilor sunt cal-culate la valori exprimate cu 2 sau 3 cifre, aceastã creºtere necontrolatã senumeste hiperinflaþie. Dacã preþurile cresc, iar cu o unitate din moneda ta poþicumpãra mai puþin decât puteai înainte, înseamnã cã banii tãi ºi-au pierdut dinvaloarea. Atunci când preþurile scad, procesul care are loc este cel invers inflaþiei.

RATA DOBÂNZILORDacã beneficiezi de dobânda pentru banii tãi, rãspunsul la aceastã întrebaredepinde de 2 lucruri, în afarã de suma pe care poþi sã o economiseºti:

- Rata dobânzii sau beneficiul pe care îl vei obþine.- Suma de bani pe care vrei sã o ai la sfârºitul perioadei de economisire.

Iatã un exemplu simplu:Ai 100 de lei.Te duci cu ei la bancã ºi banca spune cã îþi va da 10% dobânda pentru fiecare an,cu condiþia sã pãstrezi banii acolo vreme de 2 ani.La sfârºitul perioadei de 2 ani, tu vei avea 121 de lei. Aceasta sumã se compunedin 4 elemente:

1. Banii tãi depuºi la început - cei 100 de lei.2. Dobânda pe care o ai pentru primul an la cei 100 de lei: 10 lei.3. Dobânda pentru al doilea an la cei 100 de lei: 10 lei.4. Dobânda pe care o ai pentru al doilea an pentru cei 10 lei primiþi ca

dobânda pentru primul an, la cei 100 de lei de la început: 1 leu.

45

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Dacã ai fi lãsat banii în bancã ºi în cel de-al treilea an, cât ai fi avut la sfârºitulanului al treilea? (Rãspuns: 133,10 lei)Este important de notat faptul cã rata de 10% a dobânzii din exemplul nostru aredoar rol ilustrativ. De obicei, o bancã nu va oferi o dobânda atât de mare.Atunci când oamenii vorbesc despre economisire, se presupune cã banii vor fi labancã ºi nu vor fi folosiþi. Asta înseamnã cã dobânda pentru prima perioadã esteadaugatã la suma iniþialã, denumitã principalã. Apoi, la primirea urmãtoareidobânzi, vei primi dobânda deopotrivã pentru suma principalã ºi pentru sumaprimitã ca dobânda pentru perioada anterioarã. Iar asta face ca banii tai sã seînmulþeascã ºi mai mult. Atunci când dobânda este primitã pentru suma princi-palã ºi este primitã ºi pentru dobânzile anterioare, procesul care are loc senumeºte compunere.

Iatã un exemplu a puterii de compunere.Doi oameni au economisit bani. Amândoi ºi-au pãstrat economiile într-un contcu dobânda de 6% pe an. Maria a pus 2.000 LEI pe an vreme de 9 ani, dar, lavârsta de 30 de ani, nu a mai investit. George a investit 2.000 LEI pe an în con-tinuu, de la 31 de ani pânã la 65. Care dintre ei credeþi cã avut cei mai mulþi banila vârsta de 65 de ani?

Persoana Investiþie/an Total investit Valoarea la 65 de aniMaria 2,000 18.000 579.471George 2.000 70.000 470.249

Iatã cum, deºi George a investit cu 52.000 LEI mai mult decât Maria, ea a avutla 65 de ani mai mulþi bani. Din cauzã cã ea a început sã economiseascã din timp,ea a câºtigat mai mult din cauza compunerii chiar ºi dupã ce a încetat sã maiinvesteasca bani.

Dacã începi din timp sã economiseºti, mai târziu vei avea satisfacþiifoarte mari.Acum sã ne aducem aminte de cei 100 de lei investiþi vreme de 3 ani cu o dobân-da de 10%. La sfârºitul celor 3 ani, vei avea 133,10 lei.Suma cu care ai început, sau pe care o ai acum, se numeºte valoare actualã (VA).Suma pe care o vei avea peste 3 ani se numeºte valoare viitoare (VV).Dobânda pe care o primeºti se numeºte ratã a dobânzii (r).Perioada de timp pentru care laºi banii în bancã este numitã numãr de perioadede compunere sau termen (t).

46

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

ªi, astfel, formula pe care o poþi utiliza ca sã afli valoarea viitoare a oricãreieconomii este:

VV = VA x (1+r)tunde VV este valoarea viitoare, VA este valoarea prezentã, r este rata dobânziipentru o perioadã de timp, iar t este numãrul de perioade de timp.Odatã ce ai aceastã formulã, poþi calcula valoare viitoare a banilor pe care îi poþieconomisi.

3.2 Cum economisesc bani?Odatã ce am reuºit sã punem niºte bani deoparte, fie ei mulþi sau puþini, obiec-tivul nostru principal este sã le sporim valoarea sau cel puþin sã o conserve.Pentru aceasta, trebuie sã alegem un produs de economisire aflat în portofoliulbãncilor. Gama de produse de economisire oferitã de bãnci este din ce în ce mai variatã.În afara depozitelor clasice, existã acum produse a cãror dobândã creºte progre-siv sau instrumente financiare care combinã economisirea cu investiþiile pe pieþede capital.

Depozitele la termenBãncile acordã pentru depozitele la termen printre cele mai mari dobânzi dintretoate tipurile de economisire (în jurul a 10% pe an pentru lei). Banii sunt imobi-lizaþi în bancã pe perioada aleasã de tine (oferta bãncilor merge de la o sãp-tãmânã la 36 de luni), dupã care pot fi retraºi, împreunã cu dobânda aferentã.Depozitele la termen prezintã dezavantajul cã dacã trebuie sã retragi baniiînainte de scadenþã nu vei primi nici un fel de dobândã sau în cel mai fericit cazveþi primi numai dobânda la vedere, care este mai micã de un punct procentual.Un alt dezavantaj îl constituie impozitarea veniturilor obþinute din dobânzi cu16% de cãtre statul român.

Depozitele cu dobânda progresivãPe piaþã mai existã o variantã a depozitelor la termen, în care dobânda creºte cucâteva puncte procentuale de la lunã la lunã. De obicei se gãsesc pe termen deºase luni sau un an. Se impoziteazã de asemenea cu 16%. Ele au avantajul cãdacã ai nevoie urgentã de bani ºi apelezi la depozit nu pierzi dobânda acumulatãpânã atunci.

47

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Conturile de economiiConturile de economii sunt produse care permit depunerea ºi retragerea denumerar oricând. Mai mult, nu sunt impozitate de cãtre stat. Dezavantajul lorconstã în faptul cã dobânda primitã este mai micã decât pentru un depozit la ter-men. Cu toate acestea, dacã sondezi piaþa, poþi gãsi conturi de economii a cãrordobândã este apropiatã de cea a unui depozit. Majoritatea bãncilor cermenþinerea în cont a unei sume minime, altfel acesta se desfiinþeazã.

Depozitele cu componentã investiþionalãDepozitele cu componentã investiþionalã sunt cel mai inovator produs deeconomisire. O parte din fonduri sunt depuse într-un depozit la termen, iar restulse investesc într-un fond de investiþii. Puteþi alege procentul din suma care va fiinvestitã (10%, 30% sau 50%). Partea de depozit este remuneratã cu dobânziavantajoase (de pânã la 11%, în funcþie de sumã), iar investiþia într-un fond vãpoate aduce venituri mai mari decat dobânda la depozite. Existã ºi riscul sãpierdeþi din procentul investit dacã valoarea unitãþilor de fond scade. Condiþia casã primeºti dobânda bonificatã de bancã este sã pãstrezi unitãþile de fond pânã lascadenþa depozitului.

AplicaþieTimp: 10 minuteObiectiv: Elevii învaþãa cum sã maximizeze ratele dobânziipentru economiile lor.

Profesorul: Elevii contacteazã cel puþin 3 instituþii financiare pentru a afla ceamai bunã ratã a dobânzii pentru contul lor care satisface nevoile de economisire.Elevii obþin o aplicaþie pentru contul lor favorit ºi o completeazã pentru a exersa.

Rubrica de evaluareMatricea de jos poate fi utilizatã pentru a evalua aplicaþiile elevilor cu privire laconceptele acestei activitãþi.

48

Factor Slab (1) Mediu (3) Excelent (5)

Numãr de instituþii financiare contactate 1 2 3

Gradul de terminare a aplicaþiei Parþial Mare parte Totalitate

Lizibilitatea aplicaþiei Ilizibil Mare parte lizibil Lizibil

Altele

Altele

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Elevii: Rãspunde la urmãtoarele întrebãri:– Dacã ai fi preºedintele unei bãnci ce schimbãri ai sugera sã se facã

pentru a dezvolta conturi de economii mai bune pentru clienþi?– Cum ai sfãtui o persoanã pentru a gãsi cel mai bun cont de economii

pentru nevoile lui/ei?– Dacã deja ai un cont de economii deschis, cum te simþi ºtiind cã ai

bani în bancã? Dacã nu ai deschis încã un cont de economii, cumcrezi cã te vei simþi când vei deschide unul ºi vei face primul depozit?

ProfesorulAdreseazã urmãtoarele întrebãri:

– Ce legãturã existã între motivaþie ºi schimbãrile comportamentale?– Care are un impact mai de duratã: schimbarea motivatã intern sau

cea motivatã extern?– Cum vei mãsura impactul câºtigãrii campaniei la ºcoalã? Cum vei ºtii

dacã va reuºi sã modifice comportamentul de economisire al colegilor?

AplicaþieTimp: 20-35 minuteObiectiv: Elevii învaþã sã caute informaþii legate de procesulde economisire dintr-o varietate de surse.

Profesorul: Împarte elevii în noi grupuri ºi fiecare grup îºi alege un tip specificde cont de economii ºi determinã tipul de informaþii pe care îºi doresc sã lecolecteze. Încearcã sã evite duplicarea subiectelor între grupuri; pot fi cel puþin6 grupuri, bazate pe categoriile cont current, cont de economii, obligaþiuni, cer-tificate de depozit, fonduri mutuale. Cereþi fiecãrui grup sã împãrtãºeascã infor-maþia celorlalþi colegi. Surse informaþionale sugerate: reviste financiare, web site-uri legate de dome-niul economiilor, companii de fonduri mutuale, instituþii prestatoare de serviciifinanciare precum bãncile, etc.ProfesorulAdreseazã urmãtoarele întrebãri:

– Ce lucruri interesante aþi aflat? – Care surse informaþionale v-au fost cele mai folositoare?– Cum ºtiþi dacã o sursã este relevantã?– Cum aþi gãsit acele surse?– Cum veþi putea ajuta alþi elevi care întâmpinã probleme în gãsirea

informaþiei de care au nevoie, indiferent de subiect?

49

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

3.3 Cum investesc banii?Discuþie în clasã:Împrumutarea nu este singurul tip de investiþii. Mai sunt ºi alte tipuri:

1. Acþiunile2. Valorile imobiliare3. Demararea unei afaceri4. Delegarea cãtre o bancã sau o altã instituþie a sarcinii de a investi

banii pentru tine

Acþiunile sunt un mod de a investi în afacerea altcuiva. Un investitor într-o com-panie primeºte, de obicei, un certificat de acþionar, care reprezintã o parte dindreptul de proprietate asupra companiei respective. Poþi primi, astfel, plãþianuale, însã aceste plãþi vor fi fãcute doar dacã compania realizeazã profit.Aceste plãþi poartã numele de dividende.Dacã afacerea are succes, preþul acþiunilor poate creºte ºi atunci investitorul îºipoate vinde acþiunile, primind mai mulþi bani decât a plãtit la început. Dacã aface-rea merge prost, investitorul poate sã nu primeasca nimic.Existã companii publice ale cãror acþiuni pot fi cumpãrate la bursã. Existã ºicompanii private ale cãror acþiuni pot fi cumpãrate doar dacã cunoºti pe cinevaîn interiorul companiei. Acþiunile companiilor private sunt, de obicei, foartelichide. Acþiunile companiilor publice sunt lichide, deºi este posibil sã nuprimeºti preþul dorit dacã eºti forþat sã vinzi în momentul în care preþul este mic.Cumpãrarea de valori imobiliare. În cel mai bun caz, acest gen de investiþiipoate recompensa investitorul cu plãþi ale chiriilor sau cu plãþi mai mari în cazulîn care proprietatea este vândutã. Dacã investitorul a cumpãrat cu grijã, rata dereturnare a acestei investiþii poate fi egalã sau mai mare decât rata inflaþiei.Cuvântul-cheie în acest caz este "cu grijã". Investiþiile imobiliare sunt rareorilichide. Iar asta poate fi periculos dacã împrumuþi bani pentru a cumpãra proprie-tãþi. Trebuie sã plãteºti mereu ratele împrumutului contractat, chiar dacã tu, defapt, nu poþi vinde proprietatea. În anumite cazuri va trebui, de asemenea, sãplãteºti ºi impozite destul de mari.Demararea propriei tale afaceri. Asta îþi va permite sã obþii un salariu dacãafacerea are succes. Aceastã investiþie depinde foarte mult de timpul pe care i-laloci, de eforturile ºi de abilitatea ta, ca ºi de oportunitãþile de afaceri din comu-nitatea în care trãieºti.Delegarea cãtre o bancã sau cãtre o altã instituþie a sarcinii de a investiibanii tãi. Aceastã investiþie poate fi structuratã fie în aºa fel încât sã obþii plãþiperiodice, fie ca sã primeºti o sumã finalã, fie ca sã primeºti plãþi în ambele

50

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

modalitãþi. În orice caz, va trebui sã plãteºti pentru serviciile ºi consiliereaoferite de instituþie.Riscul este de o altã naturã pentru fiecare dintre toate aceste tipuri de investitþii.ªi fiecare tip de investiþie este atractivã pentru diferite tipuri de investitori.Fiecare individ are anumite resurse, obiective, puncte tari ºi disponibilitãþi pen-tru a-ºi asuma anumite riscuri. Este important ca toþi aceºti 4 factori sã fie luaþiîn considerare la alegerea unei strategii de investiþii.De exemplu, cu cât eºti mai încrezãtor ºi mai dispus la a-þi asuma un risc, cu atâtmai mare este probabilitatea sã îþi începi propria ta afacere. Chiar dacã eºtiîncrezãtor ºi vrei sã ai propria afacere, tipul afacerii va fi, probabil, diferit de laindivid la individ. Cineva care nu tolereazã prea bine riscul va alege, poate, sãcumpere o afacere de succes. Ei doresc siguranþa de a învãþa totul despre respec-tiva afacere, ei vor sã lucreze o vreme împreunã cu proprietarii actuali pentru a"prinde" totul despre afacerea în discuþie înainte de a se angaja financiar în vreunfel. Un individ mai "aventuros" va începe o afacere cu totul ºi cu totul ineditã.Gândeºte-te la plaja de riscuri pe care tu, personal, eºti dispus sã þi le asumi. Cetipuri de investiþii sugereazã toleranþa ta la risc ca fiind atractive?

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Identificarea a diferite organisme financiare careacþioneazã pe piaþa de capital.

Elevii: Rãspund la urmãtoarele întrebãri:1. Ce organizaþie este responsabilã în þara ta pentru tranzacþionarea

acþiunilor la bursã?2. Cine vinde acþiuni ºi obligatiuni în oraºul tãu?3. Existã în oraºul tãu companii care sunt tranzactionate la bursã? Poþi

sã numeºti o companie despre care crezi cã ar fi o investiþie bunã?Dar una care ar fi o investiþie proastã? Motiveazã ambele alegeri.

4. Legislaþia þãrii tale îþi permite sã cumperi acþiuni în altã þarã?

Investiþiile în acþiuniMajoritatea þãrilor beneficiazã de propriile lor pieþe ºi burse de acþiuni. Acþiunilesunt vândute de cãtre brokeri ºi de cãtre instituþii cum sunt bãncile de investiþii.Adiþional, existã instituþii financiare internaþionale (deseori bãnci sau alte firmede brokeraj) care pot avea servicii de asistenþã pentru a facilita investiþia în acþi-uni din alte þãri.Fiecare þarã are legi privitoare la investiþiile în acþiuni. Unele dintre aceste regle-mentãri se adreseazã companiilor care emit acþiunile, iar altele îi vizeazã pe ceicare cumpãrã acþiuni. Va trebui sã înþelegi reglementãrile þãrii tale, inclusiv în

51

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

ceea ce priveºte posibilitatea de a investi în afara þãrii.- De ce crezi cã toþi cei care sunt dispuºi sã te ajute fac acest lucru? În

ce fel câºtigã ei bani atunci când investeºti prin ei?- Acþiunile deschid posibilitatea unor câºtiguri substanþiale, dar ºi

riscul investiþiei este la fel de prezent. Ce poþi face pentru a reduceacest risc?

Beneficiile de pe urma acþiunilorCea mai mare parte a beneficiilor din acþiuni se realizeazã prin creºterea preþuluiacþiunilor în timp. Unele acþiuni dau dreptul la dividende. Aceasta sumã reprezin-tã o proporþie din profitul anual al companiei. Acþiunile al cãror preþ se aºteaptãsã creascã mai mult, sau acþiunile companiilor noi, de obicei nu determinã platadividendelor. Va trebui sã cercetezi care este politica dividendelor companiei decare eºti interesat. Va trebui, de asemenea, sã cercetezi dacã aceste acþiuni vorcreºte ca preþ, pentru cã, în acest caz, înseamnã cã urmeazã o perioadã favorabilãpentru companie.Preþul acþiunilor, istoric vorbind, au tins sã creascã odatã cu inflaþia, de obicei cu omicã intârziere. Studii realizate asupra þãrilor care au tradiþie în pieþele active deacþiuni au arãtat cã, în medie ºi pe perioade relativ lungi (10-15 ani) beneficiile depe urma deþinerii de acþiuni au fost mai mari decât cele rezultate din oferirea deîmprumuturi. (în acest context, "împrumut" înseamnã cã s-au cumpãrat obligaþiunisau cã banii au fost depuºi la bancã. Nu înseamnã împrumutarea cu bani a unuiprieten.) Beneficiile de pe urma deþinerii de acþiuni sunt cu 3-7% mai mari decâtbeneficiile din împrumutare. În orice caz, pe termen scurt (cum ar fi, de exemplu,sãptãmâna viitoare), o anumitã acþiune poate suferi un declin de 10-20% sau chiarmai mare.Dacã ai ales bine, beneficiile pot fi foarte mari, mai ales dacã alegi o strategie petermen lung, fãrã sã cumperi ºi sã vinzi frecvent.Cumpãrarea ºi vânzarea pe intervale scurte (acþiuni tranzacþionate) este aproapetot timpul o cale de a pierde bani, pentru cã fiecare tranzacþie implicã un comi-sion, care poate fi deseori mai mare decât beneficiul mediu.Alegerea unor acþiuni care sã fie cumpãrate poate fi un proces care consumãmult timp. El reclamã nu doar înþelegerea companiei, dar ºi a economiei locale.În plus, trebuie sã iei în calcul reacþia mediului pieþei actuale la riscurilepotenþiale percepute. Iar a alege când sã vinzi este ºi mai greu. Chiar ºi cei maibuni la acest lucru au dreptate în mai puþin de 60% din cazurile în care aleg. Înafarã de cazul în care "te pasioneazã" procesul de investire în acþiuni, ar trebui sãapelezi la o instituþ care este specializatã în a întreprinde cercetarea în locul tãu.Oricum, pe termen lung, acþiunile s-au dovedit a fi una dintre cele mai buneinvestiþii pentru mulþi oameni.

52

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Fondurile mutualeCa sã cumperi 20 de acþiuni pentru a avea un portofoliu diversificat îþi trebuie,de obicei, mai mulþi bani decât ai tu disponibili, mai ales la început. Un rãspunssimplu la aceastã problemã s-au dovedit a fi anumite companii de investiþii carese numesc FONDURI MUTUALE. Aceeaºi logicã este valabilã, însã într-omãsurã mai micã, drept pentru care existã ºi FONDURI DE OBLIGAÞIUNI.Aceste companii cumpãrã un grup de acþiuni, numite PORTOFOLIU, iar apoiîºi vând propriile acþiuni investitorilor. Aceste acþiuni au, de obicei, un preþ mic,drept pentru care este destul de simplu sã cumperi câteva. Valoarea acþiunilor estenotatã la sfârºitul fiecãrei zile pentru a corespunde variaþiilor de preþ ale acþiunilorpe care le are fondul, ca sã poþi cumpãra ºi vinde în fiecare zi la preþul mediu alacþiunilor pe care le ai. Acest lucru permite micilor investitori sã beneficieze depe urma diversificãrii ºi, de asemenea, sã aibã un manager profesionist pentrubanii lor.Totuºi, aceste fonduri percep un comision pentru serviciile oferite ºi s-a doveditcã aceste comisioane sunt aproximativ egale cu beneficiile medii ale manage-mentului profesionist. Investitorul încã primeºte beneficiile reducerii riscului dindiversificare (care este un beneficiu mare), însã câºtigã relativ puþin de pe urmamanagementului.Fondurile oferã oportunitatea de a cumpãra în cadrul unor segmente adecvate depiaþã, în cazul în care încerci sã asiguri o manierã absolut profesionalã de inves-tire a banilor. Astfel, dacã tu crezi cã biotehnologiile vor oferi un beneficiudeosebit de mare în urmãtorii 5 ani, poþi cumpãra niºte acþiuni într-un fond spe-cializat în aceastã industrie. Aceastã abordare va asigura diversificarea, fãrã catu sã fii nevoit sã "ghiceºti" care dintre companii va prospera ºi care nu.Companiile inventive au descoperit o cale ºi mai bunã de a diversifica, creândfonduri speciale numite FONDURI INDEX. Aceste fonduri nu sunt adminis-trate la fel ca alte fonduri. Managerii fondului cumpãrã pur si simplu acþiuni deun anumit tip, care sunt folosite pentru a mãsura performanþa generalã a pieþei.Acest grup de acþiuni sunt numite indexuri ale pieþei (în economiile mai activeexistã mai multe indexuri diferite) ºi, în fiecare zi, preþul lor este mediat integralpentru a oferi un instrument simplu de mãsurã a performanþei pieþei de acþiunidin acea zi. Marele avantaj al fondurilor index este acela cã monitorizeazã performanþa acþiu-nilor dintr-o perspectivã holistica, fãrã sã solicite acelaºi efort managerial ca altefonduri. În consecinþã, comisioanele lor anuale sunt foarte mici (aproximativ0,25%, faþã de 1,25%, în cazul fondurilor administrate). Performanþa lor, prindefiniþie, este egalã cu mediile obþinute, iar costurile sunt mai mici la valoareacosturilor medii ale beneficiilor fondurilor administrate.

53

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 20-35 minuteObiectiv: Elevii învaþã sã caute informaþii cu referire lainvestiþii dintr-o varietate de surse.

Profesorul: Împarte elevii în noi grupuri. Fiecare grup îºi alege un tip specificde investiþie ºi determinã tipul de informaþii pe care vor sa îl colecteze. Eleviiîncearcã sã evite duplicatele de la un grup la altul; pot fi cel puþin 5 grupuridiferite, bazate pe categoriile de acþiuni, obligaþiuni, fonduri mutuale, imobiliareºi obiecte de colecþie. Cere grupurilor sã împãrtãºeascã informaþiile între ele.Surse de informare sugerate: reviste financiare, web site-uri cu referire la proce-sul investiþional, companii de fonduri mutuale, instituþii prestatoare de serviciifinanciare precum bãncile ºi uniunile de credit, etc.ProfesorulAdreseazã urmãtoarele întrebãri:

– Ce lucruri interesante aþi aflat despre … ? – Care surse de informaþie v-au fost cele mai folositoare?

54

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 4: CREDITE4. Introducere Creditul. Pro ºi Contra. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56

4.1 Ce este un credit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58Cei 3 C ai creditului: capacitate, caracter, capital . . . . . . .60Beneficiile creditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61

4.2 Tipuri de credite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63Cãrþi de credit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .63Împrumuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64Ipoteci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64

4.3 Cum fac un credit? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65Compararea ofertele de credit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67Dosarul de creditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68

4.4 Costul creditului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69Dobânda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69DAE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69Alte costuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .69

4.5 Consumatorul de servicii financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71Drepturi ºi responsabilitãþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71Asigurãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71Falimentul financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .72

55

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 4: CREDITUL

DescriereElevii vor examina utilizarea creditului ca unealtã pentru managementul eficaceîn procesul de planificare financiarã ºi vor descrie paºii necesari.

Obiective de învãþare• Aflarea importanþei utilizãrii creditului înþr-un mod înþelept. • Înþelegerea diferitelor costuri legate de creditare. • Identificarea surselor de creditare • Identificarea consecinþelor financiare ale datoriilor.

IntroducereCreditul. Pro ºi Contra

Creditul poate fi o sabie cu doua tãiºuri în funcþie de utilitatea aces-tuia: în cazurile fericite creditul poate ajuta la construirea unei averi,fiind parte dintr-un plan financiar, iar în cazuri mai puþin fericite,creditul poate duce la îndatorare excesivã, care poate consuma rapidresursele financiare. Ca ºi în cazul oricãrui alt instrument financiar,creditul trebuie folosit cu precauþie.În zilele noastre mai mult decât oricând elevii sunt cu siguranþã ten-taþi de credit ºi de ispita banilor câºtigaþi uºor. Pe scurt nu existã o penurie de modalitãþi de creditare disponibiletinerilor. Cu cât creºte numãrul de elevi care folosesc creditul înþr-unmod înþelept cu atât cresc ºansele ca acesta sã fie un instrumentfinanciar ajutãtor ºi nu o capcanã.

Care sunt noþiunile elementare în ceea ce priveºte creditul? O strategie simplãconstã în evitarea plãþii dobânzii prin lichidarea datoriilor în întregime în fiecarelunã. O alta este plãtirea facturilor la timp, lucru care creazã o reputaþie solidã. Existã câteva întrebãri care trebuie sã le pui înainte de a semna un contract pen-tru obþinerea unui credit:

– Care e costul total al creditului? – Cum se calculeazã dobânda? – Existã o penalizare pentru lichidarea creditului în avans? – Ce bunuri sunt necesare drept garanþie? – Care va fi valoarea bunului finanþat la sfârºitul plãþii? – Care este reputaþia instituþiei de creditare? – Ce alte obligaþii financiare mai sunt?

56

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Atunci când creditul este folosit în mod abuziv poate duce la un grad mare deîndatorare ºi chiar faliment. Este mai uºor sã intri în datorii decât sã ieºi, dar fap-tul cã elevii învaþã noþiunile minime necesare le mãreste sanºele de a evita opotenþiala capcanã pe viitor.

AplicaþieUn format tip dezbatere va permite elevilor sã exprime faptele într-un mod maiemoþionant. În cadrul acestui proces elevii îºi vor întãri cunoºtiinþele despredatorii cu un rãspuns emoþional, lucru care le va întãri nivelul de înþelegere aprocesului de îndatorare.

Timp: 30 minuteObiectiv: Elevii examineazã motivele pro ºi contra în ceea cepriveºte creditul într-un format de tip dezbatere.

Profesor: Selectaþi un grup de 9 elevi drept judecãtori. Restul clasei va fi împãrþitãîn douã echipe. Înþr-un format de tip dezbatere o echipã prezintã motivele pro învreme ce -a doua echipa prezintã motivele contra. Fiecare grup are 10 minute pen-tru a-ºi pregãti cazul. Dezbaterea în sine va dura tot 10 minute dupã care echipa dejurizare va avea 5 minute pentru a declara echipa câºtigãtoare.Judecãtorii au 5 minute la sfârºit pentru a declara un câºtigãtor. Aceºtia vordecide doar în funcþie de informaþiile prezentate fãrã a lua în calcul preferinþelepersonale.Profesor: Puneþi urmãtoarele întrebãri.

– Ce lucru vã ajutã sã luaþi o decizie: faptele prezentate sau patosulvorbitorilor?

– Când aveþi în faþã o situaþie care implicã o achiziþie prin contractareaunui împrumut, cum ar fi cumpãrarea unei maºini, cum analizaþisituaþia?

– Cum v-a afectat discuþia percepþia despre datorii?

57

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

4.1 Ce este un credit?

Discuþie în clasã:Sã presupunem cã ai nevoie de o maºinã la anul, pentru a ajunge la noua ta sluj-bã, însã þi-ar trebui vreo 5 ani ca sã economiseºti îndeajuns de mulþi bani pentrua cumpãra una, ce poþi face?Poþi împrumuta o parte din costul maºinii ºi sã returnezi împrumutul apoi, dar sãai maºina în posesie. Poþi face asta dând celui care te-a împrumutat dreptul de alua maºina înapoi daca tu nu reuºeºti sã achiþi banii. Asta se cheamã privilegiual vânzãtorului asupra maºinii. Vei folosi maºina colateral cu împrumutul. Astaînseamnã cã tu vei pune GAJ maºina ca GARANÞIE a împrumutului.Un gaj sau o garanþie este un bun pe care creditorul (cel care îþi dã banii cuîmprumut) o poate lua înapoi dacã tu nu faci plãþile pe care le-ai promis. Pentrumajoritatea împrumuturilor, trebuie sã te angajezi în avans ca maºina sau un altbun, sã se afle în posesia ta, dar ca garanþie a împrumutului.Dacã ai vrea sã cumperi un apartament, ideea este aceeaºi. Poþi împrumuta oparte din cost, iar banca îþi va oferi o IPOTECÃ, care este ceva similar cu unprivilegiu al vânzatorului. Apartamentul va fi garanþia împrumutului ipotecar, iardacã nu reuºesti sã faci plãþile la care te-ai angajat lunar, banca îþi poate punesechestru pe casã.Acest sistem de împrumuturi ºi garanþii permite indivizilor sã achiziþionezelucruri scumpe cu mult timp înainte de a fi ei capabili sã economiseascã baniinecesari. Aceasta este una din modalitãþile prin care bãncile ºi alte structuricreditoare îþi faciliteazã contractarea unui împrumut.Un alt cuvânt pentru împrumuturi este DEBIT. Cel care ia banii cu împrumut - împrumutatul - se numeºte debitor, atâta vremecât el are datorie faþã de cel care i-a dat banii. Cel care a oferit banii cu împru-mut se numeºte creditor, pentru cã el acordã creditul ºi el este cel faþã de caredebitorul trebuie sã îºi achite obligaþia. IMPORTANT: Suma de bani care face obiectul împrumutului este un CREDIT(adicã un împrumut) din momentul în care DEBITORUL primeºte banii de laCREDITOR ºi este un DEBIT (adicã o datorie) pânã în momentul în careCREDITORUL primeºte banii de la DEBITOR. O instituþie sau o persoanã care oferã bani cu împrumut, de obicei, procedeazãîn felul urmãtor:

- Îþi comunicã rata dobânzii pe care o vei plãti pentru ca sã le foloseºtibanii.

- Îþi comunicã perioada de timp pentru care poti folosi banii.

58

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

- Îþi comunicã câþi bani ºi la ce intervale trebuie sã plãteºti (de obicei,lunar).

Împrumutul va avea douã pãrþi: dobânda ºi suma principalã (adicã suma propriu-zisã cu care te-ai împrumutat).Valoarea dobânzii pe care trebuie sã o plãteºti depinde de cât de mare este risculpe care împrumutatorul îºi imagineazã cã ºi-l asumã împrumutându-þi banii.Companiile au un fel de SISTEM DE PUNCTARE A CREDITELOR, iar per-soanele au un anumit PUNCTAJ. Acestea sunt simple expresii numerice alemodului în care compania sau indivizii se comparã cu celelalte companii sauindivizi care cer bani cu împrumut. Cu cât ai un scor mai bun, cu atât termeniiîn care vei obþine un credit vor fi mai avantajoºi.Dacã banca considerã cã prezinþi un risc mai mare decât o alta persoanã, îþi vaimpune o ratã a dobânzii mai mare.TERMENUL unui împrumut este perioada de timp pentru care poþi folosi banii.Termenul împrumutului tãu va fi deseori legat de scopul împrumutului. Pentru omaºinã, de exemplu, poþi avea un termen de 3 sau 4 ani. Si asta din cauzã cã estede aºteptat ca o maºinã sã îºi conserve valoarea pentru aceastã perioadã. Împru-mutul pentru o casã, numit ºi ipotecã, poate avea un termen mai lung, chiar ºi de30 de ani.Cei mai mulþi creditori vor solicita la început plata parþialã a costului maºinii saua bunului pe care îl cumperi. Aceastã sumã este numitã AVANS. Mãrimea avan-sului este variatã.Dacã nu plãteºti, poþi pierde ºi maºina ºi reputaþia. Unul dintre cele mai impor-tante lucruri atunci când contractezi un împrumut este o bunã reputaþie în ceeace priveºte onorarea facturilor ºi a altor obligaþii.

AplicaþieTimp: 15 minuteObiectiv: Elevii vor identifica caracteristicile unui bun debitor.

Profesor: Discutaþi în clasã cu elevii:– Dacã ai fi bancher, ce caracteristici te-ar interesa, la cei care îþi

solicitã bani cu împrumut?– Care sunt caracteristicile unui bun debitor (beneficiarul împrumutului)?

59

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Cei 3 C ai creditului: capacitate, caracter, capital Istoricul de creditare este foarte important pentru capacitatea unui individ de aobþine un credit. Istoricul de creditare al unei persoane este echivalentul repu-taþiei sale în lumea financiarã. O reputaþie pãtatã poate urmãrii individual respec-tiv pânã la 10 ani înainte de a fi ºtearsã.Multe persoane cred cã accesul la creditare este un drept. Este de fapt un privi-legiu ºi o oportunitate pentru cei consideraþi eligibili. Determinarea celor care secalificã pentru a obþine un credit variazã în funcþie de instituþie. Totuºi, anumitecaracteristici sunt constante în procesul de calificare. Pentru a fi aprobat, un indi-vid trebuie sã aibã posibilitatea ºi disponibilitatea sã plãteascã împrumutul sausuma creditatã, sã dovedeascã prin documente calitatea sa de proprietar albunurilor utilizate drept garanþie, sã aibã un istoric de creditare bine stabilit ºiîntr-o mai micã mãsurã, sã aibã un caracter ºi un comportament ireproºabil ºi oprezenþã acceptabilã. Aceste caracteristici sunt uneori denumite cele 3 C-uri alecreditãrii: Capacitate, Caracter ºi Capital. Vom discuta cele 3 C-uri în programul:Capacitate, Caracter ºi Capital.Percepþiile elevilor în ceea ce priveºte creditarea variazã. Majoritatea dintre ei suntoarecum familiarizaþi cu cardurile ºi mulþi dintre ei au auzit de ipoteci (datoritãpãrinþilor lor). Una din concepþiile greºite cele mai des întâlnite este faptul cã aces-ta este gratis ºi relativ nelimitat. Elevii deseori trag aceste concluzii vãzându-ºipãrinþii utilizând cardurile în magazine, supermarketuri, staþii de benzinã etc.

AplicaþieTimp: 20 minuteObiectiv: Descoperirea cunoºtiinþelor ºi aºteptãrilor elevilorîn ceea ce priveºte creditul.

Profesor: Creaþi o diagramã ªtiu -Vreau sã ºtiu - Am învãþat petablã. Conduceþi o discuþie despre creditare punând urmãtoarele întrebãri ºiînregistrând rãspunsurile elevilor.

– Ce ºtiþi despre ( orice fel ) de credite?– Ce vreþi sã ºtiþi despre credite?

La sfârºitul lecþiei reveniþi la aceastã diagramã ºi întrebaþi : Ce aþi învãþat desprecredite?Profesor

60

ªtiu Vreau sã ºtiu Am învãþat

Ce ºtiþi despre credite? Ce vreþi sã ºtiþi despre credite? Ce aþi învãþat despre credite?

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Puneþi urmãtoarele întrebãri:– Ce lucruri aþi aflat care v-au surprins?– Ce pãrere aveþi faþã de utilizarea acestei metode de finanþare?– Ce sfat aþi da cuiva care doreºte sã contracteze un credit pentru

prima oarã?

AplicaþieTimp: 15 minuteObiectiv: Elevii definesc termenii ºi conceptele de bazãlegate de creditare.

Profesor: Folosind lista de cuvinte ºi expresii generate de cãtre elevi în cadrulactivitãþii anterioare scrieþi fiecare termen pe un cartonaº de mãrimea A6. Plasaþiîn mod aleator câte un cartonaº pe spatele fiecãrui elev astfel încât acesta sã nuºtie termenul scris pe cartonaº. Pe mãsurã ce elevii aflã ce este scris pe cartonaºîl returneazã. Continuaþi distribuirea cartonaºelor pânã când toate au fost utilizate.Lista poate conþine printre altele: credit, dobândã, DAE, termen, penalitate,împrumut, datorie, taxã financiarã, perioadã de graþie, taxã anualã, taxã iniþialã,ipotecã, credit imobiliar, card de credit, card de debit, dobândã compusã, limitãde creditare, sold, rata dobânzii, plata minimã, împrumut pentru studenþi, raportde creditare, evaluarea creditului, faliment.Profesor: Puneþi urmãtoarele întrebãri:

– Cum þe simþi când încerci sã afli o anumitã informaþie pe care nu ocunoºti?

– Ce strategii ai descoperit în ceea ce priveºte aceastã activitate?– Cum pot asemenea activitãþi sã te ajute pe viitor?

Beneficiile credituluiCa ºi în cazul creditului, elevii pot avea un numãr mare de pãreri preconceputeîn ceea ce priveºte îndatorarea. În multe cazuri elevii nu sunt conºtienþi de greu-tatea pe care o datorie o adaugã asupra veniturilor viitoare. În ceea ce priveºteimpactul datoriei asupra bugetului, studenþi pot vedea cum plãþile obligatorii potrestricþiona sever utilizãrile alternative pentru venit. Plata datoriilor poate împie-dica un angajat sã îºi reducã numãrul de ore de lucru pentru a avea mai mult timpliber. Adulþii deseori menþioneazã plata datoriilor drept unul dintre factorii carecontribuie la pensiile mici.

61

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 10 - 15 minuteObiectiv: Descoperirea percepþiilor elevilor în ceea cepriveºte datoria.

Profesor: Realizaþi o diagramã PMD pe tablã. Discutaþi pe scurt benefîciile creditãrii: accesul la bani în cazul unei urgenþe,posibilitatea de a utiliza un produs sau un serviciu în prezent ºi în siguranþã.

Purtaþi o discuþie pe marginea urmãtoarelor întrebãri:– Care sunt pãrþile pozitive (plusuri) în ceea ce priveºte îndatorarea?– Care sunt pãrþile negative (minusuri) în ceea ce priveºte îndatorarea?– Ce detalii interesante ºtiþi despre datorii?

62

PPlluussuurrii MMiinnuussuurrii DDeettaalliiii iinntteerreessaannttee

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

4.2 Tipuri de crediteDe consum, imobiliare ipotecare, cãrþi de credit, specializateCreditele de consum sunt destinate persoanelor fizice care lucreazã pe baza unuicontract de muncã ºi a cãror principalã sursã de venit o reprezintã salariul, fiindde asemenea acceptate alte tipuri de venituri: dividende, chirii, etc. Cele mai desacordate credite de consum sunt:

Pentru nevoi personale - cu ºi fãrã ipotecãPentru achiziþionarea de bunuri de folosinþã îndelungatã Auto De vacanþã Pentru studii Pentru efectuarea unor tratamente medicale

Creditele fãrã niciun fel de garanþii sunt însoþite de obicei de comisioane de acor-dare foarte mari, necesare creditorului pentru acoperirea asigurãrii de risc financiar.

Credite imobiliare ipotecarePot fi folosite pentru:

• Cumpãrarea sau construcþia unei locuinþe• Modernizarea sau extinderea unui imobil • Achiziþie de teren • Refinanþarea unor împrumuturi similare

Deoarece acest tip de credit este acordat pe termen lung, trebuie sã luaþi în con-siderare foarte atent moneda în care se acordã creditul.Fluctuaþiile cursurilor de schimb pot provoca creºteri/scãderi semnificative aleratelor ºi datoriei totale la creditele în valutã, prin raportare la moneda naþionalãRON. De aceea, e important de analizat de ce tipuri de venituri dispuneþi pentrurambursarea ratelor, la ce monedã se raporteazã ele, pentru a evita asumareaacestui risc suplimentar. Deoarece, în cazul creditelor în valutã, unde rambur-sarea se face în RON, un cost adiþional este cel de schimb valutar, de aceea aflaþiînainte la ce curs se calculeazã schimbul valutar aferent fiecãrei rate.

Carduri de creditSunt cardurile bancare prin intermediul cãrora deþinãtorul cardului dispune defondurile bãncii emitente, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permitefectuarea de operaþiuni (plãti la comercianþi ºi retrageri de numerar) în limitaunui plafon stabilit în prealabil împreunã cu banca emitentã.

63

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Ce trebuie sã cunoaºteþi în plus despre cardurile de credit:Dacã pot fi utilizate doar în România sau ºi internaþional Taxa lunarã/taxa anualã de administrare Ce parte din limita de credit poate fi folositã în numerar (pentru car-durile de credit) Taxele percepute la retragerea de la ATM-uri în þarã ºi în strãinatate.

Credite pentru persoane juridiceAceste credite destinate companiilor, persoanelor fizice autorizate, asociaþiilorfamiliale, profesiunilor liberale, pot avea ca destinaþie capitalul de lucru,investiþii sau acoperirea altor nevoi financiare ºi pot fi acordate cu diverse tipuride garanþii. Se pot acorda pe termen scurt, mediu sau lung.Creditele rambursabile în rate lunare sunt cel mai des întâlnite în finanþareainvestiþiilor, pe când overdrafturile ºi liniile de credit au o pondere importantã înfinanþarea capitalului de lucru.Unele bãnci solicitã un plan de investiþii sau studii de fezabilitate pentru acor-darea creditelor de investiþii de anvergura mai mare, în timp ce alte bãnci au pro-priul sistem de evaluare a afacerii. Cele mai multe bãnci cer un aport propriu dinpartea clientului (condiþie a finanþãrii).

Credite specializateAcestea sunt produse oferite de cãtre bãnci persoanelor fizice ºi juridice dintr-unanumit domeniu de activitate; ex: personal medical, notari, avocaþi, militari, stu-denþi, etc.Leasingul financiar este oferit de companii de leasing specializate, multe dintreele subsidiare ale unor bãnci, clienþii putând fi atât persoane fizice, cât ºi juridice.Principala diferenþã dintre achiziþionarea unui echipament/vehicul/imobil princredit sau prin leasing constã în faptul cã pânã la terminarea contractului, firmade leasing este proprietara legalã a bunului respectiv. Transferul proprietãþii seva face cãtre împrumutat la sfârºitul contractului de leasing, dupã plata valoriireziduale.

64

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

4.3 Cum fac un credit? CCoommppaarraarreeaa ooffeerrtteellee ddee ccrreeddiitt ººii ddoossaarruull ddee ccrreeddiittaarree

Industria financiarã se concentreazã deseori atenþia consumatorului pe mãrimearatei lunare, dar elevii vor afla prin aceastã activitate sã "disece" broºurile carefac obiectul reclamei acestora ºi vor ºtii sã caute variabilele cheie în orice situa-þie în care vor împrumuta o sumã de bani.

AplicaþieTimp: 25 minuteObiectiv: Elevii învaþã sã analizeze oferte reale de creditare.

Profesor: Împãrþiþi elevii în grupuri de câte 4-5. Distribuiþi un cartonaº cu unanumit scenariu fiecãrui grup. Grupurile vor trebui sã ia o decizie în ceea cepriveºte cea mai bunã ofertã. Odatã ce toate grupurile au terminat fiecare grupva face o scurtã prezentare explicând ofertele ºi alegerea finalã. Obþinând permi-siunea profesorului în prealabil, elevii pot aduce oferte de creditare reale de labãncile locale pentru a le analiza.Prezentãrile trebuie sã conþinã cel puþin urmãtoarele comparaþii:

• taxele financiare totale• plãþile lunare• durata împrumutului

ProfesorPuneþi urmãtoarele întrebãri:

– Care variabilã a fost cea mai importantã în luarea deciziei?– Cum puteþi folosi un asemenea proces de analizã în viaþa privatã?– Ce pãrere aþi avea dacã aþi fi puºi în ºituaþia de a achita taxe lunare

constante timp de 2, 3, 4 ani?– Ce este mai important pentru voi: o ratã mai micã sau o dobândã

mai micã?

65

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Cartonaºe(Instrucþiuni: Copiaþi aceastã paginã ºi þãiaþi cartonaºele pentru a le distribui)

66

Un camion nou. Puteþi cumpãra un camion nou cu 25 000 EUR de la dealerul din localitate carevã oferã urmãtoarele modalitãþi de platã:

Opþiunea A: Un avans de 1500 EUR, iar restulplãtibil în rate cu o dobândã de 2,9% timp de48 de luni.

Opþiunea B: 0 EUR avans, suma plãtibilã înrate cu o dobândã de 0,9% timp de 36 de luni.

O maºinã nouã. Puteþi cumpãra una din urmãtoarele maºini de la dealerul din localitate:

Maºina A: costã 20 000 EUR plãtibili în rate, cuo dobândã de 7% timp de 60 de luni.

Maºina B: costã 23 000 EUR plãtibili în rate, cuo dobândã de 3,9% timp de 30 de luni.

Un televizor LCD. Puteþi cumpãra un televizor în valoare de 1900 EUR având urmãtoareleposibilitãþi de platã:

Rate direct din magazin: Dupã 90 de zile de laachiziþie veþi achita împrumutul în rate timp de 6luni cu o dobândã de 10%.

Credit prin bancã: 12 plãþi lunare cu o dobândãde 11%.

Un calculator nou. Puteþi cumpãra un calculator în valoare de 1 400 EUR având urmã-toarele posibilitãþi de platã:

Rate direct din magazin: 24 plãþi lunare cu odobândã de 11,9%.

Card de Credit: 36 plãþi lunare cu o dobândã de15,9%.

O combinã muzicalã. Puteþi cumpãra o combinã muzicalã în valoare de 800 EUR cu urmã-toarele modalitãþi de a plãti:

Rate direct din magazin: 12 plãþi lunare cu odobândã de 13,5%.

Card de Credit: 24 plãþi lunare cu o dobândã de18%.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 15 minuteObiectiv: Elevii analizeazã un formular de aplicare pentru uncredit completat de cãtre un membru al familiei.

Profesor: Rugaþi elevii sã analizeze aplicaþia. Împrumutul poate fi unul curentsau unul care a fost deja plãtit. Împrumuturile pot fi de tip auto, studenþesti, imo-biliare, de consum, ipotecare. Elevii vor aduna urmãtoarele date:

• DAE• Termenul de creditare• Rata lunarã• Suma totalã împrumutatã• Taxele financiare totale• Costul total al creditului

Material ajutãtor

67

NNuummeellee mmeemmbbrruulluuii ddee ffaammiilliiee

DAE

Termenul de creditare

Rata lunarã

Suma total împrumutatã

Taxele financiare totale

Costul total al creditului

Rata dobânzii (pentru un împrumut similar)JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Dosarul de creditareDacã ai primit vreodatã aprobarea contractãrii unui împrumut este foarte proba-bil cã ai fost supus unui proces de acordare a unui punctaj de creditare. Acestaeste un instrument statistic din ce în ce mai obiºnuit utilizat de cãtre creditoripentru a decide cui doresc sã împrumute bani ºi la ce preþ.Dezvoltat în anii '60, instrumentul a fost utilizat în SUA ºi Marea Britanie ºi cumici variaþiuni ale conceptelor în multe alte þãri cum ar fi Brazilia sau Polonia.Punctajul de creditare încearcã, practic, sã prezicã viitorul comportament al celuicare se împrumutã, prin compararea cu alþi indivizi despre care se ºtie cã au plãtitsau care au utilizat împrumutul în acelaºi fel.Cu alte cuvinte, punctajul permite creditorilor sã "parieze" cã debitorul se vacomporta aproximativ similar cu alþi indivizi cu acelaºi profil financiar.Elementele care intrã în componenþa acestui punctaj includ informaþii despre: câtde mult timp ai administrat alte împrumuturi (cu cât mai mult, cu atât mai bine);câte datorii ai. Prea multe e rãu; prea puþine, iar nu e bine, pentru cã se doreºtesã ai câteva datorii, pentru a-þi fi urmãrit comportamentul faþã de obligaþiile pecare le ai. Deseori vor fi întreprinse cercetãri privind modul în care îþi achiþi fac-turile la telefon, electricitate etc. Este mai puþin important cât câºtigi, pentru cãmulþi oameni cu venituri mari au, totuºi probleme. Mai important este dacã îþionorezi obligaþiile ºi dacã o faci la timp, fãrã sã ai datorii vechi, de vreme ceexistenþa lor ar putea indica faptul cã nu te vei þine de cuvânt.Punctajul de creditare a permis creditorilor sã acorde împrumuturi repede ºi maisigur. Însã tehnica aceasta se poate dovedi durã pentru tinerii care încã nu au avuttimp pentru a-ºi crea un profil financiar comparabil cu al altora.Cel mai important sfat:

PPllããtteeººttee llaa ttiimmpp!!

68

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

4.4 Costul creditului

Dobânda, DAE, alte costuriÎnainte de a face un credit, intereseazã-te atent de costurile acestuia. Pentru com-pararea a douã oferte de la bãnci diferite, cel mai simplu este sã verifici costul adouã credite acordate pentru aceeaºi sumã ºi pentru aceeaºi perioadã de timp. Rata dobânzii anuale efective (DAE) aratã care este costul real al unui creditluând în calcul nu numai cheltuielile cu rata dobânzii, dar ºi celelalte taxe, comi-sioane ºi unele asigurãri care trebuie plãtite de cãtre client. Când se calculeazãaceastã ratã a dobânzii trebuie luatã în considerare ºi perioada în care sunt efec-tuate aceste cheltuieli, precum ºi valoarea banilor în timp!Rata dobânzii este costul principal al creditului. Ea se aplicã la soldul credi-tului (partea nerambursatã din capitalul împrumutat iniþial), fiind calculatã laperioade de timp clar stipulate în contractul de credit. Încã existã instituþii finan-ciar nebancare care anunþã o anumitã ratã a dobânzii, dar o aplicã la suma iniþialîmprumutatã, nu la soldul creditului. Acest calcul mãreºte artificial dobânda deplatã ºi rata realã a dobânzii este mult mai mare decât cea comunicatã clienþilor.Comisionul de analizã - O situaþie neplãcutã este când de exemplu: comisionuleste de 0,4% din suma creditului, dar minim 50 EUR). Acest comision minim, rapor-tat la valoarea unui credit foarte mic, poate reprezenta un procent semnificativ.Comisionul de acordare este un procent din suma acordatã care variazã de la obancã la alta. ªi aici este posibil sã existe o valoare minimã a comisionuluiimpusã de bancã. Comisioane percepute anual sau lunar: comision de administrare credit, degestiune, de risc valutar, rezerva minimã obligatorie.Primele de platã aferente asigurãrilor solicitate de bancã pot fi asigurãri deviaþã, asigurarea imobilului ipotecat, asigurarea autovehiculului gajat, a echipa-mentelor sau a stocului, în cazul persoanelor juridice.Comisionul de rambursare anticipatã. Este întâlnir în cazul în care se doreºteachitarea creditului în avans faþã de perioada din contractul de credit.Costurile de schimb valutar în cazul creditelor în valutã care sunt folosite/ram-bursate în moneda naþionalã.Comision de retragere a dosarului sau de renuntare la creditul aprobat.Evaluare garantii - în cazul garanþiilor imobiliare.Onorarii notar - pentru înregistrarea ipotecii.Costul radierii garanþiilor dupã terminarea creditului.Comisioane pentru renegocierea/modificarea condiþiilor creditului.

69

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Ce alte costuri/condiþii suplimentare mai apar în momentul in care folosiþiun credit?

1. taxa care se plãteºte o singurã datã la deschiderea contului curent 2. comisionul lunar/anual pentru administrarea contului curent 3. comisioanele de retragere numerar ºi plãþi prin virament 4. soldul minim al contului permanent necesar 5. comisionul de depunere numerar/ încasare prin virament (rambursare

credit) 6. comisionul de eliberare extras de cont

70

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

4.5 Consumatorul de servicii financiare

Drepturi si responsabilitãþi, asigurãri, falimentul financiar Drepturi si responsabilitãþi

Sã identifice înainte de cumpãrarea unui credit toate tipurile dedobânzi ºi comisioane pe care trebuie sã le plãteascã: rata dobânzii,comisionul de analizã, comisionul de acordare, primele de platãaferente asigurãrilor, comisionul de rambursare anticipatã, costurilede schimb valutar, comision de retragere a dosarului sau derenunþare la creditul aprobat, comision pentru renegociere/modifi-carea condiþiilor creditului. Sã compare ratele dobânzilor de tipuri diferite:

Rata dobânzii fixã - nivelul procentual al dobânzii ºi rata lunarã vor rãmâneaceleaºi pe toatã durata derulãrii creditului ºi puteþi sã aveþi o estimare clarã acosturilor creditului dumneavoastrã.Rata dobânzii variabilã - rata lunarã a dobânzii este calculatã în funcþie de odobândã de referinþã (ex. BUBOR sau EURIBOR) la care se adaugã o marjã fixãstipulatã clar în contracte. Acest tip de dobândã oferã posibilitatea ca în momen-tul în care dobânzile pe piaþa interbancarã scad, rata lunarã sã se ajusteze. Deasemenea, trebuie avut în vedere cã, în cazul în care dobânzile cresc, atunci ratalunarã va creºte ºi ea. Aceasta este o modalitate transparentã de calcul adobânzii, factorii care conduc la modificarea dobânzii fiind uºor de identificat.Rata dobânzii revizuibilã - rata lunarã a dobânzii poate fi modificatã de cãtrebancã în funcþie de o serie de factori care nu sunt uºor de verificat (de exemplu,se declarã în contract a fi influenþatã de evoluþia costurilor de refinanþare, politi-ca BNR, nivelul dobânzilor pe piaþa sau efectiv este stipulat: "conform normelorinterne"), iar banca nu este obligatã sã facã aceste modificãri. Banca are obliga-þia sã notifice clientul privitor la noua dobândã, uneori doar prin intermediulavizierelor din sediile proprii.Varianta combinatã - atunci când rata dobânzii este fixã pentru 1, 3, 5 ani, iardupã aceasta este variabilã. De multe ori clientul ia decizia pe baza dobânziicomunicate, valabilã in primul an de derulare a creditului, fãrã sã ºtie niveluldobânzii în 14 sau 19 ani sau chiar mai mult (în funcþie de durata totalã a credi-tului), rãmaºi pânã la terminarea creditului.

AsigurareaCosturile asociate unei poliþe de asigurare trebuie incluse în calculul ratei dedobândã anuale doar dacã asigurarea este obligatorie pentru obþinerea credituluisau a ratei de dobândã din ofertã, respectiv dacã asigurarea este încheiatã cu sau

71

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

prin intermediul entitãþii care acordã creditul.În cazul în care încheierea unei asigurãri este obligatorie, dar costul acesteia nupoate fi determinat în avans, banca sau intermediarul trebuie sã menþionezeexplicit, concis ºi vizibil elementul de cost suplimentar.

Falimentul personalFalimentul individual permite unui debitor insolvabil (aflat în imposibilitate deplatã a datoriilor) sã fie scutit de majoritatea datoriilor în urma depunerii uneicereri in acest sens. Falimentul personal nu este încã reglementat în România.

72

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 5: VREAU SÃ LUCREZ ÎN DOMENIUL FINANCIAR

5. Introducere: Vreau sã lucrez în domeniul financiar . Pro ºi Contra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .74

5.1 Educaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76Costul educaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .76Impactul educaþiei asupra planului financiar personal . . . .78

5.2 Cariera si viitorul tãu financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .83Costul vieþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .83Beneficii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84Performanþe posibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .85

5.3 Lucrez în domeniul financiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .87Tipuri de joburi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .87Responsabilitãþile ºi aºteptãrile angajatorului . . . . . . . . . .88Responsabilitãþile ºi aºteptãrile angajatului . . . . . . . . . . . .90

73

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Unitate 5: VREAU SÃ LUCREZ ÎN DOMENIULFINANCIAR

DescriereElevii vor învãþa corelaþia dintre factorii care pot determina o carierã - cum ar fieducaþia ºi formarea continuã ºi dobândirea unui potenþial; vor învãþa sã identi-fice variante de cariere, inclusiv o carierã în domeniul financiar ºi sã demon-streze cunoaºterea viitoarelor decizii financiare influenþate de alegerea carierei.

Obiective de învãþare• Observarea criteriilor pe care angajatorii le cautã la angajaþi.• Legarea factorilor care duc la o carierã de dobândirea potenþialului.• Identificarea efectelor educaþiei ºi pregãtirii continue asupra carierei.• Identificarea caracteristicilor unei cariere în domeniul financiar.

IntroducerePentru majoritatea dintre noi, mijlocul prin care se ajunge la obiectivele finan-ciare ºi personale este câºtigarea de venituri prin alegerea unei cariere. Probabil cea mai valoroasã posesiune pe care o au oamenii este posibilitateacâºtigãrii de potenþial pe parcursul vieþii, lucru influenþat direct de cariera aleasãºi alegerile legate de locul de muncã. Educaþia ºi pregãtirea continuã are deasemenea influenþe semnificative asupra carierei ºi a veniturilor rezultate. Deregulã, cu cât avem mai multe studii ºi traininguri, cu atât sunt mai mari câºti-gurile. O linie clarã urmatã de toþi participanþii la procesul economic estemizarea pe educaþie ºi pe absolvirea de traininguri semnificative ºi cu o duratãmare de recunoaºtere. Elevii care intenþioneazã sã frecventeze o facultate, vor trebui sã suporte cheltu-ieli substanþiale. ªi totuºi privind din perspectiva veniturilor pe parcursul întregiivieþi, beneficiile unei educaþii superioare determinã aproape dublarea veniturilorpe care le-ar câºtiga o persoanã cu studii medii. Datoritã orientãrii economieicãtre locuri de muncã legate de servicii ºi tehnologie, decalajul dintre veniturilepotenþiale ar putea fi mai mare în urmãtorii ani.

Spre ce se vor îndrepta urmãtoarele locuri de muncã? De fapt, locul de muncã, cariera, producþia sau serviciile ar putea sã nu mai fiela fel datoritã schimbãrii rapide a întregii lumi. Mulþi dintre elevi vor alege sãlucreze pentru un angajator, în timp ce alþii vor deveni antreprenori. Cei intere-

74

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

saþi în iniþierea unei afaceri proprii vor avea nevoie de o evaluare realistã a apti-tudinilor, abilitãþilor ºi resurselor personale. Multe dintre noile afaceri eºueazã încâþiva ani datoritã lipsei de lichiditãþi sau a lipsei cunoºtinþelor de bazã în antre-prenoriat. ªi totuºi, recompensele din antreprenoriat pot cântãri mai greu decâtriscurile inerente prin dobândirea împlinirii pe plan profesional ºi a idealurilor înviaþã.Pe lângã nevoia de bani pentru munca prestatã, indivizii rãmân la un loc de muncãpentru beneficiile pe care angajatorul le oferã: asigurare medicalã, traininguri,concediie plãtite sunt câteva din beneficiile substanþiale ºi materiale de care sefolosesc ºi angajatorii pentru a-i convinge pe angajaþi sã-ºi schimbe locurile demuncã. Beneficiile pot fi oferite alãturi de clauze care sã prevadã mutarea îndiferite zone ale þãrii, unde nivelul de trai poate varia. În acest fel, angajaþii ar tre-bui sã fie capabili sã facã comparaþii realiste ale ofertelor de schimbare a loculuide muncã care pot oferi beneficii dar pot presupune ºi costuri însemnate cu noulloc. Sectorul financiar cuprinde o gamã largã de organizaþii care se ocupã cu manage-mentul banilor: bãnci, companii creditoare, companii de asigurãri, companii definanþare a consumului, agenþii de brokeraj, fonduri de investiþii. În economiile de piaþã, sectorul financiar are un rol special, deoarece antreneazãresurse importante ºi le alocã acelor investiþii care sunt capabile sã genereze celmai mare câºtig de capital. Cu cât sectorul financiar va putea sã îndeplineascãmai bine acest rol, cu atât mai mult economia va evolua pe termen lung. Domeniul financiar este delimitat în subdomeniul bancar, subdomeniul asigu-rãrilor ºi cel al leasing-ului. În ceea ce priveºte piaþa forþei de muncã, domeniul financiar a oferit cel maimare numãr de locuri de muncã. Un individ alege sã se angajeze într-o instituþiedin domeniul financiar datoritã salariului mare (cel mai mare salariu mediu com-parativ cu instituþii din alt profil de activitate), altor motivaþii materiale (prime,training-uri, credite cu dobânzi preferenþiale), mediului competitiv de lucru,dinamismului pieþei financiare. Volumul mare de muncã, supraîncãrcarea cu sarcini, lipsa unor politici coerentede motivare salarialã ºi extrasalarialã reprezintã câteva din motivele pentru careangajaþii din domeniul financiar renunþã sã mai munceascã în acest sector deactivitate.

75

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

5.1 EducaþiaLa finalul acestei unitãþi vei fi început deja sã gândesti în corelaþie cu toate con-ceptele financiare - economisirea, bugetarea, investiþiile, împrumutul ºi asigu-rarea - pentru a elabora un plan personal care te poate ajuta ca pe viitor viseletale sã devinã realitate.Mai întâi ai nevoie de un scop, destinaþia ta. ªi un mod eficient de a afla acestlucru este sã te întrebi:

– Care sunt talentele mele speciale?– Ce îmi place sã fac?– Unde vreau sã trãiesc?– Cât de mulþi bani sunt "destui" pentru a-mi satisface necesitãþile de

bazã ºi pentru ca viziunea mea despre viitor sã devinã realitate?

Costul educaþiei ºi impactul educaþiei asupra planuluifinanciar personalÎnainte de a-þi stabili venitul pe care îl vei avea, trebuie sã vezi care este venitulpotenþial corespunzãtor activitãþii care îþi place. Aceastã sumã va depinde înmare mãsurã de tipul de instruire ºi educaþie de care vei beneficia. Iar acest ele-ment depinde, la rândul sãu de situaþia ta unicã.Costul oricãrui tip de educaþie necesar poate cã nu este o problemã în cazul încare familia te ajutã sau dacã guvernul plãteºte taxele. Dar majoritatea oamenilornu pot depinde doar de resursele familiei sau ale lor pentru a plãti educaþia ºi cos-turile traiului zilnic. Împreunã cu familia, ei iau decizii dificile despre cheltuielimai mici ºi economii mai mari, necesare pentru ºcolarizare.Adiþional, multe guverne ºi instituþii oferã burse sau granturi. Uneori existã ºiîmprumuturi disponibile pentru a facilita continuarea instruirii. Pentru a decideasupra unui astfel de împrumut, trebuie privit în perspectivã ºi planificat când ºicum vei fi capabil sã plãteºti înapoi pe parcursul a circa 10 ani dupã absolvire.

Atenþie! Probabil cã vei putea lucra pentru a acoperi mãcar unele din cheltuielile pentruinstruire. Poate cã vei câºtiga mai puþin decât în cazul unei slujbe stabile, cunormã întreagã. Dar priveºte în perspectivã. Ceea ce sacrifici acum aproape sigurcã îþi va aduce beneficii mari mai târziu. Educaþia te va ajuta sã câºtigi semni-ficativ mai mult pe parcursul vieþii profesionale, te va ajuta sã ai o slujbã maibunã ºi sã atingi obiective mai ambiþioase. Pentru cei mai mulþi, aceste beneficiiale educaþiei sunt de departe mai mari decât micile sacrificii ale costurilor ime-diate, chiar dacã pe moment s-ar putea ca pãrerea ta sã fie alta.

76

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

– Ce ai învãþat despre educaþie, instruire sau experienþa care îþi va finecesarã pentru cariera care te intereseazã mai mult?

– De unde poþi obþine acest gen de instruire ºi experienþã? – Cât va costa? Analizeazã opþiunile educaþionale pe care le ai la dis-

poziþie. Existã oportunitãþi de a merge în alt oraº sau în altã þarãpentru a obþine aceste lucruri?

Aplicaþie Timp: 15-20 minuteObiectiv: Identificarea de cãtre elevi a valorilor personale.

Bifeazã în tabelul de mai jos acele valori care te caracterizeazã în momentul de faþã:

77

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

78

VALOAREImportanþa ( 1 - 11; 1 - cea mai importantãvaloare)

IndependenþaTrebuie sã ai controlul asupra propriei vieþi. Vreisã ai propria ta afacere sau sã fii propriul tãu ºef.

SiguranþaVrei sã ai destule resurse pentru a-þi satisfacenevoile, cu un risc minim, fãrã griji sau temeri.

Familia ºi prieteniiRelaþiile cu familia, prietenii ºi colegii sunt o pri-oritate pentru tine. Vrei timp, pentru a fi unpartener activ, un prieten ºi un pãrinte devotat.

Consecvenþa ºi structuraÎþi place stabilitatea, structura ºi îþi pui problemeatunci când lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã.

AventuraEºti adeptul schimbãrii, riscului, distracþiei. Cauþimereu oameni ºi locuri noi. Te plictiseºti repede.

LocalizareaLocul în care trãieºti este important pentru tine,indiferent dacã e pe coastã sau în oraº.

CreativitateaEºti un artist, experimentezi idei noi. Îþi place sãfaci lucrurile în felul tãu.

ÎnvãþareaÎþi place sã înveþi despre idei ºi metode noi.

Ajutarea celorlalþiVrei ca prin munca ta sã ajuþi pe alþii ºi obþii sat-isfacþii din a fi de ajutor în comunitatea ta.

SpiritCrezi într-o putere supremã. Viaþa religioasãeste importantã pentru tine.

BunãstareVrei sã ai destui bani pentru a-þi cumpãra toatelucrurile pe care le doreºti.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Probabil cã mai ai ºi alte valori care nu sunt incluse în aceastã listã. Cum le-aidescrie?Marcheazã valorile pe care le-ai ales mai devreme ºi acum întreabã-te: Sepotrivesc aceste valori cu ceea ce fac eu de fapt în viaþã în acest moment?

79

IATÃ CE VALORIZEZ ASTA E CE FAC EU ACUM

IndependenþaTrebuie sã ai controlul asupra propriei vieþi. Vreisã ai propria ta afacere sau sã fii propriul tãu ºef.

Caut situaþii ºi oportunitãþi de a demara ceva ºiduc treaba pânã la capãt. Nu am nevoie ca cine-va sã îmi aminteascã sã termin ce am început.

SiguranþaVrei sã ai destule resurse pentru a-þi satisfacenevoile, cu un risc minim, fãrã griji sau temeri.

Am început sã pun bani deoparte, nu cumpãrchiar tot ce vreau, chiar dacã am banii necesari.

Familia ºi prieteniiRelaþiile cu familia, prietenii ºi colegii sunt o pri-oritate pentru tine. Vrei timp, pentru a fi unpartener activ, un prieten ºi un pãrinte devotat.

Petrec timp cu familia ºi caut modalitãþi de a-isprijini, petrec timp cu prietenii.

Consecvenþa ºi structuraÎþi place stabilitatea, structura ºi îþi pui problemeatunci când lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã.

Evit schimbãrile, respect un program precis. Îmiplac organizaþiile.

AventuraEºti adeptul schimbãrii, riscului, distracþiei. Cauþimereu oameni ºi locuri noi. Te plictiseºti repede.

Caut cãi de a mã testa, fac orice ca sã mã întâl-nesc cu prietenii ºi sã vãd locuri noi.

LocalizareaLocul în care trãieºti este important pentru tine,indiferent dacã e la munte sau în oraº.

ªtiu unde aº vrea sã locuiesc ºi planific sã trã-iesc acolo multã vreme.

CreativitateaEºti un artist, experimentezi idei noi. Îþi place sãfaci lucrurile în felul tãu.

Am multe proiecte, îmi exprim creativitatea prinartã, dans, muzicã, teatru etc.

ÎnvãþareaÎþi place sã înveþi despre idei ºi metode noi.

Particip la cursuri care îmi pun la încercare ºicaut cãi de a învãþa ceva nou. Îmi place sã învãþ.

Ajutarea celorlalþiVrei ca prin munca ta sã ajuþi pe alþii ºi obþii sat-isfacþii din a fi de ajutor în comunitatea ta.

Sunt voluntar în a-i ajuta pe ceilalþi membri aicomunitãþii în care trãiesc.

SpiritCrezi într-o putere supremã. Viaþa religioasãeste importantã pentru tine.

Rezerv timp pentru reflecþie asupra propriilorconvingeri ºi încerc sã le aplic în viaþã.

BunãstareVrei sã ai destui bani pentru a-þi cumpãra toatelucrurile pe care le doreºti.

Am un plan pentru a-mi atinge obiectivele finan-ciare.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Completeazã tabelul mai jos conform exemplului:

80

IATÃ CE VALORIZEZ ASTA E CE FAC EU ACUM

IndependenþaTrebuie sã ai controlul asupra propriei vieþi. Vreisã ai propria ta afacere sau sã fii propriul tãu ºef.

SiguranþaVrei sã ai destule resurse pentru a-þi satisfacenevoile, cu un risc minim, fãrã griji sau temeri.

Familia ºi prieteniiRelaþiile cu familia, prietenii ºi colegii sunt o pri-oritate pentru tine. Vrei timp, pentru a fi unpartener activ, un prieten ºi un pãrinte devotat.

Consecvenþa ºi structuraÎþi place stabilitatea, structura ºi îþi pui problemeatunci când lucrurile iau o întorsãturã neaºteptatã.

AventuraEºti adeptul schimbãrii, riscului, distracþiei. Cauþimereu oameni ºi locuri noi. Te plictiseºti repede.

LocalizareaLocul în care trãieºti este important pentru tine,indiferent dacã e pe coastã sau în oraº.

CreativitateaEºti un artist, experimentezi idei noi. Îþi place sãfaci lucrurile în felul tãu.

ÎnvãþareaÎþi place sã înveþi despre idei ºi metode noi.

Ajutarea celorlalþiVrei ca prin munca ta sã ajuþi pe alþii ºi obþiisatisfacþii din a fi de ajutor în comunitatea ta.

SpiritCrezi într-o putere supremã. Viaþa religioasãeste importantã pentru tine.

BunãstareVrei sã ai destui bani pentru a-þi cumpãra toatelucrurile pe care le doreºti.

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Pe parcursul vieþii unui adult, educaþia continuã va fi de o mare importanþã înocuparea ºi menþinerea locului de muncã dobândit. În timp ce adulþii învaþã noifeluri de aplicaþii ale tehnologiei, schimbarea locului de muncã ºi/sau a cariereipoate pretinde folosirea noilor aptitudini dobândite ºi schimbarea noului job vafi mult mai uºorã ºi poate mai profitabilã.

AplicaþieTimp: 10 minuteObiectiv: Elevii vor descoperi cât de realiste sunt aºteptãrileîn privinþa veniturilor ºi educaþiei necesare pentru anumitelocuri de muncã.

Profesorul: Încurajeazã elevii spre crearea individualã a unui tabel ca cel de maijos. Elevii vor estima salariul ºi educaþia necesare pentru fiecare loc de muncãspecificat în tabel. Dupã ce elevii terminã de completat, recapitulaþi rãspunsurilecu întreaga clasã.

ProfesorulVa pune urmãtoarele întrebãri:

– Cât de aproape erau estimãrile fãcute de salariile actuale ºi educaþianecesarã pentru ocupaþiile specificate?

– Care dintre ocupaþii a oferit informaþii care v-au surprins?– Cum aþi descrie relaþia dintre educaþia necesarã ºi salariul oferit?

Aplicaþie Timp: 25 de minuteObiectiv: Elevii învaþã feluri de automotivare ºi imboldurilenecesare pentru a termina studiile ºi de a învãþa activ pe totparcursul vieþii.

Profesorul: Va forma grupuri de 4-5 persoane ºi va cere acestora sã realizeze ocampanie de încurajare a elevilor sã-ºi termine studiile liceale ºi sã primeascã

81

Locul de muncã Salariul Educaþia necesarã ocupãriiserviciului

Manager al unui restaurantfast-food

Profesor

Instalator

Cosmeticianã

Inginer IT

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

toate formele de instruire ºi educaþie pe care le-ar putea dobândi ca adulþi.Fiecare grup va împãrtãºi planul de campanie cu clasa. Evaluaþi munca fiecãruigrup în funcþie de rubrica de evaluare a originalitãþii temei de mai jos.

Rubrica de evaluare a originalitãþii temei

Profesorul: Va pune urmãtoarele întrebãri:– La ce v-aþi gândit pe parcursul acestei activitãþi de realizare a cam-

paniei?– Ce aþi rãspunde unei persoane care spune cã "ªcoala este o pierdere

de vreme. Aº putea lucra chiar acum pe un post full-time ºi aº obþinemulþi bani"?

– Cum s-au schimbat gândurile ºi sentimentele dvs. despre liceu, pro-gramele vocaþionale ºi facultate în urma realizãrii planurilor cam-paniei?

82

Calitãþile evaluate

Nivelul de perfomanþã

Nivelul de perfomanþã

Nivelul deperfomanþã

Nivelul de perfomanþã

1 2 3 4

Audienþã Toþi(nici un grupþintã fixat)

O descriere sim-plã a grupuluiþintã

Câteva descrieridetaliate

Clasa sau grupulspecific, concen-trat ºi complet

Planificarea Fãrã planuriscrise

Planuri scrisesimpliste

Câteva planuridetaliate, planurigenerale

Planuri scrisedetaliateacoperind cos-turile, locaþiile,activitatea

Felul artistic deprezentare

Niciunul Da Da Da

Paricipareagrupului

Niciuna O singurã per-soanã faceaproape toatãtreaba

Majoritatea stu-denþilor participã

Contribuie cu toþii

Elementele cre-ative

Niciunul Simpliste sau debazã

Creativ Foarte gândit ºicreativ

Calificare Inacceptabil Acceptabil Acceptabil Acceptabil

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

5.2 Cariera ºi viitorul tãu financiarCostul vieþii, beneficii, performanþe posibile

Identificarea carierei potriviteAproape singurul lucru de care putem fi siguri în ziua de azi sunt schimbãrilerapide. Spre deosebire de vremurile trecute, oamenii nu se mai pot baza pe oslujbã sau o carierã pe care o vor avea toatã viaþa. Pentru a supravieþui ºi reuºi,individul va trebui sã fie flexibil, auto - motivat ºi mereu dispus sã înveþe lucrurinoi, sã dobândeascã noi abilitãþi ºi aptitudini. Pe scurt, va fi nevoie sã þii pasulcu transformãrile care au loc în economia ºi societatea în care trãieºti.Începând din acest moment, te poþi aºtepta sã ai mai multe cariere ºi slujbediferite de-a lungul celor este 40 de ani de zile de muncã care te aºteaptã. Ceeace este important este sã gãseºti munca plãcutã pentru tine. Una dintre cele maiproaste alegeri din viaþã ar fi o slujbã pe care o urãºti, dar care aduce bani mulþi.Ce activitate îþi place atât de mult încât sã spui cã ai lucra pe gratis, doar dacã þis-ar oferi posibilitatea? Când vei raspunde la aceastã întrebare, încearcã sãgaseºti ºi o cale de a fi plãtit pentru acea activitate.Dacã nu poþi rãspunde încã, poþi începe prin a vedea dacã propriile tale valori sepotrivesc cu lucrurile importante în diferite tipuri de cariere profesionale pe careoamenii le pot îmbrãþiºa. Când ai potrivit valorile ºi cariera aleasã, vei avea oºansã mai mare de a obþine satisfacþii profesionale.Dupã ce þi-ai analizat propriile valori, trebuie sã mai iei în seamã unele lucruriatunci când te gândeºti la o carierã. Trebuie sã þii cont nu doar de caracteristicilepersonale, dar trebuie sã iei în calcul ºi caracteristicile slujbei.O cale de a face acest lucru este aceea de a analiza o slujbã din perspectiva celor7 factori descriºi mai jos. Descrierile ilustreazã pur ºi simplu ce înseamnã fac-torul respectiv - fiecare slujbã va avea elementele sale unice reflectate în fiecaredintre aceºti factori:

1. Mediul de lucru: Munca se va desfãºura înãuntru sau afarã?Condiþiile de muncã implicã temperaturi extreme, disconfort fizic, oatmosferã neplãcutã, substanþe chimice etc.?

2. Nivelul de stress: Slujba implicã administrarea constantã a unorstãri emoþionale sau contactul cu persoane care provoacã stress fizicsau emoþional?

3. Oportunitãþi de dezvoltare: Slujba îþi oferã potenþial de creºtere,de învãþare ?

4. Cerinþe fizice: Sunt cerute forþa fizicã, o anumitã staturã, rezistenþã?Sau e nevoie mai mult de rãbdare pentru a sta doar într-un loc?

5. Venit: Slujba este plãtitã puþin, moderat sau la un nivel ridicat?

83

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

6. Siguranþa: Este o slujbã care va dura sau ea depinde de factoriexterni?

7. Educaþie: Sunt cerute anumite studii de specialitate sau e posibil sãînveþi chiar la locul de muncã?

Dacã ºtii venitul pe care probabil îl vei realiza din slujba care îºi place, îþi poþiplanifica viaþa financiarã pentru a putea trãi din acel venit. Dacã îþi plac copiii ºivrei sã lucrezi la o grãdiniþã, probabil cã nu o sã câºtigi la fel de mult ca unbancher sau un programator. Dar poti sã îþi planifici finanþele astfel încât sã ai unstil de viaþã agreabil. În loc sã îþi cumperi o maºinã sport imediat ce þi-ai luat per-misul, poþi sã cumperi o maºinã "second-hand" bunã. În loc de locuri la tribunaI la un meci, poþi opta pentru biletele mai puþin scumpe. În loc sã îþi cumperi celemai noi haine, poþi cumpãra pe cele de calitate care vor dura mai mult.Ideea este de a gãsi mereu ce îþi place sã faci, de a obþine o slujbã care sã îþi per-mitã sã faci ce-þi place, iar apoi de a-þi organiza cheltuielile în aºa manierã încâtsã trãieºti decent cu ceea ce câºtigi.Viaþa unei persoane poate fi împãrþitã în etape distincte. Cum vor influenþadeciziile tale privind cariera aceste etape, incluzând aici educaþia, viaþa profe-sionalã ºi de familie ºi pensionarea? Poate pãrea ciudat sã te gândeºti de pe acumla pensie, când e posibil sã munceºti încã vreo 40 de ani de-acum încolo. Darmomentul potrivit pentru a face asta este chiar acum. Acum poþi demara proce-sele si acþiunile care îþi vor permite sã îþi trãieºti viaþa conform planului tãu.Dezvoltarea unei strategii pentru viaþã este ca atunci când planifici o excursie.Dacã habar n-ai unde vrei sã ajungi, nu poþi alege ruta corectã. Cei mai mulþi din-tre noi schimbãm ruta chiar din mers. Dar e mai uºor sã ajustezi un plan decât sãte apuci sã îl faci de la zero chiar în timpul cãlãtoriei.Primele unitãþi s-au concentrat pe concepte financiare elementare ºi pe deciziileadecvate vieþii tale de acum. E nevoie de multã reflecþie, informaþie ºi disciplinãpentru a-þi planifica viitorul ºi pentru a vedea cum sã îþi asumi responsabilitãþileºi angajamentele financiare care te vor lãsa sã "iei bilete în faþã".Acum ai cheltuieli pe termen scurt ºi decizii de economisire în fiecare zi, lunãsau an. Pericolul este cã s-ar putea sã te opreºti aici. Dacã se întâmplã asta, eposibil sã atingi obiective mai puþin prioritare, fãrã sã planifici ºi sã bugetezi petermen lung, þintind obiective poate mai costisitoare, dar mai semnificative.Privind în perspectivã, majoritatea dintre noi sperãm la o viaþã împlinitã, la o sluj-bã bine plãtitã, visãm un cãmin, poate o familie, copii pe care sã-i creºtem. Lafinal dorim sã avem pensie sigurã ºi liniºtitã. Nimic din toate astea nu se întâm-plã uºor sau de la sine. Deciziile dure trebuie luate din timp, într-o etapã timpuriea vieþii noastre. ªi în fiecare etapã trebuie luate decizii financiare.

84

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp:10 minuteObiectiv: Elevii identificã cariere de care ar putea fi intere-saþi, locuri de muncã în direcþia carierei care le va ofericâºtigul cel mai mare/orã ºi vor descoperi de ce fel depregãtire/educaþie este nevoie pentru a deveni calificaþi pentrulocurile respective de muncã.

Profesorul: Folosindu-se de ziarele locale sau internet, elevii vor cãuta locuri demuncã foarte bine plãtite într-o carierã care ar putea fi de interes pentru ei. Eleviivor nota câºtigurile anuale sau pe orã, pregãtirea ºi educaþia necesarã pentru ocu-parea unui astfel de post.Apoi elevii vor rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

– Cum au fost influenþate aºteptãrile legate de pregãtirea ºi educaþia nece-sare pentru anumite locuri de muncã pe parcursul acestei activitãþi?

– Cum v-a afectat sentimentele ºi atitudinile faþã de educaþie capitolulparcurs?

– Cum aþi descrie relaþia dintre educaþie/pregãtire ºi satisfacþia oferitãde locul de muncã dorit?

Rubrica de evaluare a originalitãþii temei

85

Calitãþile evaluate

Nivelul de lucru Nivelul de lucru Nivelul de lucru Nivelul de lucru

1 2 3 4

Cariera identificatã Nu Da Da Da

Denumirilelocurilor de muncã

Niciuna Pentru un loc demuncã

Pentru 2 locuride muncã

Pentru 3 locuride muncã

Câºtigurile notatepentru fiecare locde muncã

Nici unul Pentru un loc demuncã

Pentru 2 locuride muncã

Pentru 3 locuride muncã

Pregãtirea/Educaþia necesarã pen-tru fiecare loc demuncã

Niciuna comple-tate

Pentru un loc demuncã

Pentru 2 locuride muncã

Pentru 3 locuride muncã

Rãspunsurilescrise la întrebãri

Niciunul O notare fãrãanalizã sau ideeadãugatã

Analizã fãrãadãugarea intro-specþiei

Reflectarea anal-izei proprii ºiintrospecþie

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

AplicaþieTimp: 30 minuteObiectiv: Elevii analizeazã 5 locuri de muncã potenþiale pen-tru ei din perspectiva factorilor de urmãtori: mediul de lucru,nivel de stress, potenþial, cerinþe fizice, venit, siguranþa locu-lui de muncã, cerinþe educaþionale.

Elevii vor nota în tabel 5 profesii la care se gândesc pentru ei ºi vor adãugacomentarii în dreptul fiecãrui factor:

Analiza profesiei

86

Tipul deprofesie

Mediulde lucru

Nivel destress

Potenþial Cerinþefizice

Venit Siguranþa loculuidemuncã

Cerinþeedu-caþionale

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

5.3 Lucrez în domeniul financiarBãncile ºi banii merg mânã în mânã. În timp ce multe ocupaþii bancare includmanevrarea directã a banilor, unele nu presupun aºa ceva. Carierele în domeniul ban-car, la el ca ºi profesiile în alte domenii, necesitã numeroase abilitãþi ce pot fi clasifi-cate în una sau mai multe din cele patru categorii: oameni, date, obiecte sau idei.Dacã îþi place sã interacþionezi cu oamenii, o poziþie în categoria oameni poatefi potrivitã pentru tine. Profesiile din aceastã categorie necesitã abilitãþi precumservirea clienþilor, interacþionarea cu oamenii, vânzarea produselor ºi ser-viciilor, comunicarea ºi intervievarea.Ofiþerii bancari ºi reprezentaþii relaþiilor cu clienþii interacþioneazã direct cuclienþii în timp ce le proceseazã tranzacþiile bancare. Ofiþerii de credite acordãîmprumuturi clienþilor, ºi bancherii personali vând produse ºi sevicii clienþilor pebaza nevoilor acestora. Responsabilii cu resursele umane intercacþioneazã cu angajaþii bãncii ºi sunt impli-caþi în procesul de intervievare al potenþialilor candidaþi pentru posturile libere.Calitãþile personale sunt de mare importanþã în industria bancarã. Domeniulbancar face parte, pânã la urmã, din sectorul serviciilor ºi calitatea serviciiloreste parte din ceea ce face ca o bancã sã funcþioneze.Nu eºti o personã foarte sociabilã? Nu îþi fã griji. Poate cã lucrul cu cifrele ºianaliza datelor þi se potriveºte mai bine. Dacã este aºa, o poziþie din categoria datese poate sã þi se potrivescã. Ocupaþiile din aceastã categorie necesitã analizã, con-tabilitate, prelucrarea datelor ºi abilitãþi organizaþionale.De exemplu, într-o bancã, procesatorii de credite pregãtesc dosarul de creditpentru analizã ºi analiºtii de credite analizeazã datele financiare din acestedosare pentru a ajuta ofiþerii de credite sã ia deciziile corecte în privinþa credi-tãrii. Auditorii interni examineazã înregistrãrile interne ale bãncii pentru a pre-veni fraudele ºi a asigura respectarea normelor ºi regulilor. Poate cã preferi activitãþile fizice care necesitã lucrul manual. Dacã este aºa, oprofesie în categoria lucruri poate fi potrivitã pentru tine. Posturile din aceastãcategorie necesitã utilizarea unor abilitãþi precum repararea, întreþinerea,rezolvarea problemelor tehnice ºi managementul sistemelor.Ca exemple, inginerii de reþea se asigurã cã reþeaua unei bãnci ºi sitemul de tele-comunicaþii funcþioneazã adecvat. Operatorii de utilaje asambleazã, opereazã ºiremediazã problemele apãrute la maºinile utilizate în procesarea plãþilor,producerea extraselor de cont sau producerea cardurilor de credit. Cei din depar-tamentul de aprovizionare se asigurã cã toate materialele necesare sunt disponi-bile ºi sunt livrate personalului bancar pentru a le utiliza.

87

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Dacã îþi face plãcere sã faci planuri mari ºi sã dezvolþi strategii pentru viitor,poate cã un post din categoria idei ar fi potrivit pentru tine. Ocupaþiile din aceastãcategorie necesitã abilitãþi precum analizarea, previzionarea, dezvoltareastrategiilor, planificarea ºi creativitatea. Managerii de marketing sau publicitate folosesc tehnici creative pentru a promo-va produse ºi servicii noi sau existente cãtre public. Analiºtii financiari ges-tioneazã finaþele bãncii ºi sunt de obicei implicaþi în procesul de elaborare abugetelor ºi previziunilor. Controlorii deþin poziþii cheie în elaborarea strategii-lor generale ale bãncii ºi al previziunilor. Domeniul bancar, ca ºi alte industrii, oferã multe oportunitãþi de carierã carenecesitã o varietate de abilitãþi. Pe mãsurã ce te gândeºti la viitorul tãu, anali-zeazã abilitãþile care îþi fac plãcere sã le foloseºti. Exploreazã rolurile ºi respon-sabilitãþile diferitelor tipuri de ocupaþii care necesitã aceste abilitãþi. Indiferent dece te atrage, acum este momentul sã explorezi oportunitãþile de carierã ºiinvesteºte în tine însuþi prin dezvoltarea abilitãþilor pe care îþi place cel mai multsã le foloseºti.

Aºteptãrile angajatoruluiExistã trei seturi de aptitudini ºi abilitãþi fundamentale ºi cinci domenii de com-petenþã necesare la locul de muncã, aºa cum au fost impãrþite mai jos. Astfel angajatorul cautã la un angajat o combinaþie optimã între competenþeleceute de postul respectiv si aptitudinile ºi abilitãþile potenþialului anagajat.

Cele cinci competenþeResurse: identificã, organzeazã, planificã ºi alocã resursele

a. Timpul - selecteazã activitãþile cu obiective importante de îndeplinit,le împarte în categorii, alocã timpul necesar ducerii la îndeplinire,pregãteºte ºi urmãreºte graficele.

b. Banii - Foloseºte ºi pregãteºte bugetele, face planificãri, com-pleteazã registre ºi evidenþe, face ajustãri ale bugetelor pentru a ducela îndeplinire obiectivele.

c. Materialele ºi dispozitivele - cumpãrã, depoziteazã, atribuie ºifoloseºte materialele sau spaþiul cât mai eficient.

d. Resursele Umane - Evalueazã aptitudinile angajaþilor ºi distribuiesarcinile de muncã conform cu rezultatele primite, evalueazã perfor-manþele ºi oferã feed-back.

Relaþiile interpersonale: lucrul cu ceilalþia. Participã la sarcini ca un membru al echipei - contribuie la efor-

turile de grupb. Învaþã pe ceilalþi noi abilitãþi

88

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

c. Relaþiile cu clienþii - încearcã sã îndeplineascã aºteptãrile clienþilord. Preia conducerea - comunicã ideile noi pentru a justifica strategiile

adoptate, expune argumente ºi convinge pe ceilalþi, contestã încunoºtinþã de cauzã procedurile ºi politicile existente

e. Negociazã - îndreaptã discuþia spre înþelegeri profitabile care sã pre-supunã schimbul de resurse, rezolvã intersele divergente

f. Adaptare la nou, la diversitate - lucreazã cu toþi angajaþii indiferentde profilul ºi experienþele moºtenite.

Informaþii: Dobândirea ºi folosirea informaþiilora. Adunã ºi evalueazã informaþiileb. Organizeazã ºi actualizeazã informaþiilec. Interpreteazã ºi comunicã dateled. Foloseºte computerul ºi proceseazã informaþiile

Sistemele - înþelege procesul complex al inter-relaþionãriia. Înþelege sistemele - ºtie cum lucreazã sistemul social, organizaþional,

ºi tehnologic ºi interacþioneazã efectiv cu eleb. Monitorizeazã ºi corecteazã performanþa - distinge între orientãrile

existente, prevede impactul asupra sistemelor de operare, descoperãdevierile de la performaþele sistemului, corecteazã defecþiunile

c. Îmbunãtãþeºte ºi creeazã sisteme - dã sugestii referitor la modi-ficãrile sistemului actual, dezvoltã siteme noi sau oferã alternatie lacel actual pentru a îmbunãtãþi performanþele

Tehnologia - foloseºte o mare gamã de tehnologiia. Selecteazã tehnologia - alege procedurile, maºinile ºi echipamentele,

inclusiv calculatoarele ºi alte thnologii adiacenteb. Aplicã tehnologiile pentru îndeplinirea sarcinilor - întelege scopu-

rile sistemului tehnologic, scopurile ºi procedurile necesare depunere în funcþiune ºi folosire a echipamentului

c. Menþine ºi rezolvã problemele ce pot apãrea la echipamente -previne, identificã sau rezolvã problemele echipamentelor, inclusivcomputere ºi alte tehnologii

89

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Abilitãþile cheie ale angajatuluiSunt cel puþin patru perspective diferite din care poate fi privit un loc de muncã::prin prisma angajatului (perspectiva subiectivã), a colegului de muncã, a clien-tului ºi a angajatorului. Prin înþelegerea aºteptãrilor din partea fiecãrei pãrþidintr-o afacere, elevii pot identifica ce abilitãþi ºi calitãþi au deja sau pe care tre-buie sã ºi le mai dezvolte.Aºteptãrile unui angajat de la angajator se materializeazã în (exceptând remunera-rea în concordanþã cu munca prestatã):

- Concediu de odihnã plãtit- Concediu medical plãtit- Asigurãri medicale- Plan de carierã - Plata cheltuielilor de pregãtire (Master, MBA, EMBA)

Aplicaþie Timp: 20 de minute Obiectiv: Elevii trebuie sã identifice o varietate cât mai marede posibile locuri de muncã ºi calitãþile pe care angajatorii,angajaþii, colegii de muncã ºi clienþii le aºteaptã de la serviciu.

Profesorul: Îndrumaþi fiecare elev sã completeze o schemã ca cea de mai josreferindu-se la cel puþin trei locuri de muncã avute (serviciu pe perioada verii saupe parcursul anului) sau pe care ar dori sã le aibã.

90

Felul serviciului Exemplu: colaboratorla spãlãtoria auto

De ce fel deabilitãþi/calitãþi trebuiesã dai dovadã?

Meticulozitate; forþã înbraþe, abilitatea de alucra repede ºi bine

E nevoie de talent? Nu

Gradul de interes faþãde activiate in viitor(puþin, mult, etc)

Foarte puþin

Dacã ai avea aceastãafacere, ai fi ºi angajat?

Nu

Te-ai angaja la acestserviciu?

Da

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Profesor: Cereþi elevilor sã formeze grupuri de 4-5 persoane. Cereþi fiecãruigrup sã aleagã un serviciu din listã ºi sã dezbatã calitãþile de care e nevoie pen-tru a-l ocupa, din urmãtoarele perspective:

a. a angajatoruluib. a colegului de muncã c. a clientului/publiculuid. a angajatului

Dacã timpul permite acest lucru, fiecare grup alege un nou loc de muncã din listafiecãruia ºi dezbat calitãþile de care e nevoie pentru a ocupa acel loc de muncãdin cele patru perspective.ProfesorulPune urmãtoarele întrebãri:

– Ce noi perspective aþi câºtigat din serviciile avute?– În ce fel de serviciu consideraþi cã aþi putea începe pe cont propriu o

afacere, în care sã fiþi ºi angajat?– La ce fel de loc de muncã aþi prefera sã fiþi angajat în loc sã fiþi pro-

priul ºef?

AplicaþieTimp: 20 de minuteObiectiv: Elevii descoperã diferenþa dintre ceea ce ei credeaucã angajatorii doresc ºi ceea ce aceºtia aºteaptã într-adevãraºa cum rezultã din lista abilitãþilor ºi competenþelor.

Profesorul: Cere elevilor sã formeze noi grupuri de 4-5 elevi. Aceºtia trebuie sãcompare calitãþile adunate în aplicaþia anterioarã cu cele pe care le doresc anga-jatorii.Fiecare grup trebuie sã creeze o diagramã a lui Venn care comparã/pune în con-trast caracteristicile unui antreprenor ºi al unui angajat. În ce fe se aseamãnã?Prin ce se diferenþiazã?Ce este o diagramã Venn? Cereþi unui elev sã deseneze pe tablã douã cercuricare se intersecteazã. Partea comunã se va afla la mjloc, acolo unde segmentelede cerc se suprapun, iar lucrurile specifice vor rãmâne în afarã (urmãriþi exem-plul de mai jos)Pentru ce sunt folosite diagramele lui Venn? Pentru a compara ºi a evidenþiadouã idei, douã concepte sau douã exemple.

91

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

ProfesorulPune urmãtoarele întrebãri:

– În ce fel s-au schimbat percepþiile dvs. despre faptul de a fi angajat?– Ce aþi rãspunde cuiva care spune: "Nu o sã pot niciodatã sã îmi

deschid propria afacere"?– Ce aþi învãþat surprinzãtor despre aºteptãrile angajatului?

AplicaþieTimp: 20 de minuteObiectiv: Elevii îºi examineazã propriile puncte tari ºi puncteslabe pentru a vedea dacã ar putea trece de cerinþele angajatorilor.

Profesorul: Solicitã elevilor individual sã completeze urmãtoarele douã exerciþiice îi vor ajutã sã-ºi evalueze aptitudinile ºi abilitãþile. Elevii evalueazã fiecare apti-tudine/abilitate ºi completeazã cãsuþa corespunzãtoare statutului actual în tabel.

92

UNIC UNIC

COMUN

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Abilitãþi fundamantale

93

Aptitudini/ Abilitãþi Statut Statut Statut Statut

Aptitudini de bazã În devenire Începãtor Avansat Expert

Citit

Scris

Cunoºtinþe matematice

Ascultare

Vorbire

Abilitãþi cognitive Statut Statut Statut Statut

Gândire creativã

Luare de decizii

Rezolvare a problemelor

Vizualizarea în perspectivãa situaþiilor

Cunoaºterea strategiilor deînvãþare

Cunoaºterea diferitelor feluride raþionamente

Calitãþi personale

Responsabilitate

Respect de sine

Sociabilitate

Auto-management

Integritate/Onestitate

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Competenþe necesare la locul de muncã

94

Aptitudini/ Abilitãþi Statut Statut Statut Statut

Administrarea resurselor:Identificare, organizare,planificare ºi alocare aresurselor

În devenire Începãtor Avansat Expert

Timp

Bani

Resurse materiale ºi facil-itãþi

Resurse Umane

Relaþii interpersonale: lucrulcu ceilalþi Statut Statut Statut Statut

Participare ca membru alechipei

Învaþã pe ceilalþi abilitãþi noi

Suport pentru clienþi

Abilitãþi de conducere

Negociere

Adaptare la nou, la diversi-tate JA

Rom

ania

JA R

oman

ia

95

Informaþiile: adunarea ºifolosirea lor

Adunarea ºi evaluarea infor-maþiilor

Organizare ºi actualizareainformaþiilor

Interpretarea ºi comuni-carea informaþiilor

Folosirea computerului pen-tru procesarea informaþiilor

Tehnologia: lucrul cu diferitemijloace Statut Statut Statut Statut

Selectarea tehnologiei

Aplicarea tehnologiei înproiecte

Menþinerea echipamentelorºi rezolvarea pbroblemelorlegate de acestea

Sistemul relaþiilor sociale:Întelegerea fenomenuluicomplex de inter-relaþionare

Inþelegerea sistemului

Urmãrirea ºi corectarea per-formanþei

Îmbunãtãþirea ºi gândireade noi sisteme

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia

Profesorul: Dupã ce elevii au completat exerciþiile date, profesorul va conduceo discuþie pornind de la urmãtoarele întrebãri:

– Ce perspectivã aþi câºtigat despre abilitãþile ºi aptitudinile personale?– Ce puteþi face pentru a schimba statutul de "în devenire" ºi cel de

"începãtor" cu cel de "avansat" ºi "expert"?– Este favorabil sã fiþi la nivelul de "avansat" sau expert în toate cate-

goriile? De ce sau de ce nu?

96

JA R

oman

ia

JA R

oman

ia