BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE

AL ROMANIEI

Colectiunea vechilor legiuiri administrativesub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICEALE

VALAIIIEI I MOLDOVEVol. I

Textele puse in aplicare la 1 lulie 1831 in Valabiasi la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaboratd. Consilier AUREL SAVA

BU C U REST!INTREPRINDERILE EMINESCU" S. A. Su. Ing. Anghel Saligny, 2

1 9 4 4

www.digibuc.ro

BIBLIOTECA INSTITUTULUI DE STIINTE ADMINISTRATIVE

AL ROMANIEI

1 Nr. 1 I

Colectiunea vechilor legiuiri administrativesub conducerea

Profesorilor PAUL NEGULESCU si GEORGE ALEXIANU

REGULAMENTELE ORGANICE

VALAIIIEI ¡LIE MOLDOVEIVol. I

Textele puse in aplicare la 1 lulie 1831 in Valahia

si la 1 lanuarie 1832 in Moldova

La acest volum a colaboratd. Comilier AUREL SAVA

BUCURESTIINTREPRINDERILE EMINESCU S. A. Str. Ing. Anghel Saligny, 2

1 9 4 4

www.digibuc.ro

Resdamente[e Orsanice

www.digibuc.ro

STUDIU INTRODUCTIV

Astäzi se constata, la noi, o puternica impulsiune pentru studiile admi-nistrative. Näscutä la sfarsitul veacului al XIX-lea, aceastä tendintä persistä siastazi, manifestandu-se in toate domenille vietei administrative.

Nu avem decal sa reamintim puternicele curente de reforme adminis-trativ care au fäcut posibile elaborarea legilor pentru contenciosul adminis-trativ din 1905, 1912 si 1925, precum si a legilor de organizare administra-tivd din 1925 si 1929. In 1926, se creiaza Institutul de ftiinte administrative,adevarata Academie pentru aceasta interesanta specialitate si Revista de dreptpublic, organ al acestei Institutiuni. In 1928, se creiaza ,coala de documen-tare fi de ftiinte administrative, urmeazä apoi organizarea invatämântuluiprofesional administrativ facula prin legea din 1936, care, prin regulament,creiaza. Centrul de pregätire technicd profesionald administrativet ; recentputem cita conferintele tinute anual la Ministerul Afacerilor Interne, sub impul-siunea D-lui Ministru General D. Popescu, precum si Buletinul ce apare lu-nar la acelas Minister, numeroasele stuclii de drept administrativ, din cari unele defoarte mare valoare, dar mai ales creiarea celor doua organisme de justitieadministrativa : Curtile de Apel, ca instante de contencias administrativ, siCurtile administrative.

Intr'o asemenea atmosfera de straduintä, atat pentru adancirea proble-melor de drept administrativ, cat si pentru indreptarea aparatului nostru func-tionaresc, credem cä este util sä se cunoasca trecutul administratiuneinoastre, si deaceia, in atmosfera Oiintifica a Institutului de f tiin re adminis-trative, s'a ajtms la concluziunea ca este necesar sä se intreprinda o Co-lectiune q tiintificd, pentru publicarea vechilor legiuiri administrative, punandu-se astfel la indemana cercetatorilor un material documentar verificat stinti-fice.ste. Aceasta intreprindere, fiind dealtfel incurajatä de administratiune, stra-dania noastra a fost mult usuratä.

Primul volum al acestei colectiuni prezintä Regulamentele organice aleMunteniei fi Moldovei, astfel cum au fost puse in aplicare la 1 Julie 1831 inMuntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova.

Modificarile ulterioare, ce au fost introduse in anii 1832 si 1833, desi, po-trivit dispozitiunilor firmanului din 1834, fac parte integranta din Regulament,au fost lasate sä fie publicate intr'un al II-lea volum.

www.digibuc.ro

II

Pentru cä Regulamentele cuprind termeni, ce nu mai sunt uzitati as-tazi, am crezut de cuviinta sa adaogam la finele volumului unlexic. Dea-semenea am facul, pentru Inlesnirea cercetarilor, un bogat index alfabetic.

* *

S'ar putea obiecta cä ambele Regulamente au fost imprimate in primulvolum din Analele Parlamentare, in 1890, asa cä aceasta publicatie nu ar maiprezenta utilitate. Am aratat paragraful in care studiem manuscriseleRegulamentelor Organice, erorile foarte mari, ce s'au strecurat in Anale, careridica orice caracter stiintific, mai ales publicatiunei Regulamentului organical Moldovei.

Unul din conducatorii acestei colectiuni de vechi legiuiri administrative, caprofesor de istoria dreptului romanesc la Universitatea din Bucuresti, a facutcurs, in anii scolari 1910-11 0 1911-12, asupra Regulamentului organic alMunteniei.

Cu aceasta ocaziune, el a arätat studentilor marea importanta ce pre-zintä atat regulamentul Valahiei cat i acel al Moldovei pentru vechia noastra.administratie.

In adevar, s'a considerat totdeauna Regulamentele Organice ca intere-sante monumente legislative pentru studierea vechiului nostru drept public.

La confectionarea lor, au luat parte boieri instruiti i capabili, cunoscatoriai vechilor noastre asezari, cari au cautat sa organizeze serviciile publiceincercand sä inlocuiasca stärile de mai inainte printeo ordire non& in carediferitele administratiuni Ii vedeau puterile i atributiunile mai bine precizatesi determinate.

Si cu ocaziunea cursurilor de la Centrul de Pregatire technica profesionalaadministrativa, s'a aratat studentilor importanta acestor legiuiri, mai a:es indomeniul administrativ, care, in conformitate cu spiritul timpului de atunci,cauta sa formeze un corp functionaresc permanent, stabilind i anumite con-ditiuni de numire, o salarizare, un drept de pensie, etc; vedem ea' se creiazaservicii publice, cu compunere i competenta deteiminate. Astfel, se organizeazádepartamentele ministeriale, precizandu-se C3mpetenta fiecaruia, se infiinteazáun comitet sanitar care sä aiba ingrijirea sänätätei publice, se organizeazäserviciul farmaciilor, al carantinelor, se pun pe baze noi epitropiile publice,ca de pilda epitropia invätäturei publice, a apetor, a pensiilor, etc. In re-gulamentele organice, gäsim foarte interesante vlispozitiuni privitoare la viataoraselor, etc.

4s

Regulamentele organice au fost criticate, in special in Muntenia, cu

www.digibuc.ro

Ill

ocaziunea Revolutiunei dela 1848, ca fiind opera Ru Olor. Am arAtat cA lacompunerea Regulamentelor organice au luat parte personalitäti distinse atâtdin Moldova cat qi din Muntenia. care au tinut seama de obiceiul pamântu-lui, cAutând sä-1 fixeze in norme generale. Ap incât, qi din acest punct devedere, sunt interesante.

s* *

Un distins membru al Institutului de Ofinte administrative, d. AureV. Sava, consilier la Curtea superioarä administrativä, adânc cunoscAtor al ve-chilor institutiuni ale Moldovei, foarte apreciat pentru numeroasele salelucrAri in acest domeniu, a dat un valoros concurs pentru realizarea acesteTpublicatiuni. De aceia tinem sA-i aducem ad viile noastre multumiri.

In acest studiu vom &duta sä arätäm imprejurärile in care s'au facutRegulamentele organice, sä. cercetäm, documentele timpului pentru a puteastabill textul corect al Regulamentelor, astf el cum au fost votate de obsteqfileextraordinare Adunäri, qi apoi sA examinäm rostul politic al acestor wzäri.

Credem cA este neceser, din punctul de vedere al metodei, de a im-p Arti studiul nostru in 5 paragrafe 0 anume :

I. Istoricul regulamentelor organice ;Il. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organice ale Munteniel 0

Moldovei. Diferite copii manuscrise ale acestor Regulamente. Examinarea lor,TipArirea oficialA a Regulamentelor in Muntenia 0 Moldova. Publicatiunile ofi-.ciale a textelor regulamentelor Moldovei qi Munteniei.

III. Formatiunea Statului rus. Politica ruseascA fatA de Turcia si de TA-rile române0i.

IV. Scopul ce urmArea Rusia prin aceste Regulamente. Caracterul Regu-lamentelor. Principiul separatiunei puterilor. Organele politice: Domnia, Parla-mentul. Justitia sub Regulament.

V. Organizarea administrativA a Tärilor : a) Domnitorul Sef al Ierarhieiadministrative. b) Min4trii. c) Veniturile 0 cheltuelile Statului. d) ControluloWtesc. e) Permanentizarea functiunilor publice. f) Puterea publica.

§ L Istoricul regulamentelor organice.

Organizarea politicA qi administrativä a Tärilor româneqti, in veacurileal XVII-lea 0 al XVIII-lea, pAcatueqte printeo mare lipsä de preciziune in fi-xarea atributiunilor diverOor demnitari. In af arA de Domnitor, singurul isvor alputerii, celelalte dregatorii aveau atributiuni insuficient precizate ; existenta

www.digibuc.ro

IV

or era de multe ori efemera, titularii ffind numiti de Domnitor, dupá buna luivoe, färä sä li se cearä anumite conditiuni penfru numire, iar atributiunilelor schimbându-se dupg chibzuirea momentaná a Domnitorului.

La inceput, Domnitorul era ales de boieri. Dupä ce Principatele românes'au pus sub protectoratul turcesc (Muntenia dela finele veacului al XIV, subMircea Cel Batrân, iar Moldova dela inceputul veacului al XVI-lea, sub Bogdan),alegerea trebuia sä fie confirmatä de Poarta. La inceput, firmanul, actul deconfirmare, recunostea alegerea care era facutä pentru intreaga viata a Dom-nitorului. Dupä moartea lui Ion Vodà cel cumplit, Turcii nu au mai dat Dom-nitorilor de cât o confirmare pentru 3 ani, care insä se putea rend. Asain cat dupl mnsäi firmanul de intárire, care se numea muharel, puterea Dom-nului era limitatä in timp. Domnitorul primea confirmarea la fiecare 3 ani,iar mai apoi la fiecare an. Dupa decapitarea Domnitorului Miron Barnovski,nu s'a mai fäcut alegere de cAtre boieri, numirea fäcându-se direct de Turd.Tocmai in 1802 se stabileste cd durata unei domnii este de 7 ani, in careinterval, ei nu puteau fi indepärtati decât pentru culpl, constatatä de cele douaCurti: Turcia i Rusia,

Dregatorfile erau venale, ca in multe täri din Europa. Dionisie Fotinoin Istoria Daciei (trad. Sion) III p. 267 ne spune cä in veacul al XVIII-leamarii Dregatori vindeau functiunile inferioare. El ne spune ca Marele Banincasa 30.000 lei anual de la numirile dregatorilor, marele vornic de tarade sus incasa 53.500 lei pe an, iar cel din tara de jos 63.000 lei.

Tratatul dela Kuciuc-Kainardgi din 1774 recunostea Rusiei un dreptde a se amesteca in afacerile Tarilor românesti. Astfel, ea avea (art. VII)protectia asupra crestinilor ortodoxi din intreaga impärätie ; ambasadorifTarului puteau vorbi in numele Principatelor (art. XVI nr. 10).

Aceastä stare chaotica, lipsitä de orice sentiment de securitate, flee&.ca nici o asezare temeinica, nici o organizare economicA sä nu se poatä realizain tärile noastre. Vezi Cronicarul Niculae Costin (Letop. II, 22).

Inca dela 1826 prin Conventiunea dela Akerman pentru complectareainterpretarea Tratatului dela Bucuresti din 1812, se stabilea prin actuI

aditional pentru Principate spre a se indrepta gravele atingeri aduse or-dinei i feluritele ramuri ale ocârmuirei interne prin turburarile intâmplatein Muntenia si Moldova, Hospodarii (Domnitorii) vor fi finufi a- se ocupa,färä cea mai micä intärziere, impreunä cu Divanurile respective de mäsuriletrebuitoare pentru a imbunätäti starea Principatelor i acele mäsuri vorforma obiectul unui regulament obstesc pentru fiecare provincie, ffind pusde indatä in lucrare

Domnitorul Grigore Ghica al Munteniei, conform conventiund dela

i). D. Sturdza §i C. Golescu-Vartic, Acte t documente privitoare la Renzwerea Romtmiei IApag. 310 Ø urm.

www.digibuc.ro

V

Akerrnan, nume0e comisiunea de reforme (1827), compusa din boleti, darea nici nu apuca sä inceapa lucrärile, caci Ruqii infra. in Principate (1828)..

and Rusii ocupara Principatele in 1828, Generahd Joltuhin instituecomisiuni de boeri munteni i moldoveni care sä redacteze regulele pentrnorganizarea Tarilor române0i.

Comitele Paul Kisseleff, in darea de seantei a administratiunei Mol-dovei qi Munteniei, adresata imparatului Nicolae, arata scopul urmarit deRu0, prin facerea Regulamentelor, când zice organizarea tärilor este o'.,,chestiune necesara pentru buna stare a unor regiuni vecine cu imparatianoasträ i ca o meisurei care va întãri temelia influentei noastre poli-.tice asupra Orientului 1).

Comisiunea sau comitetul muntenesc era alcatuit din Banal Grigore BA-leanu, vornicul Gheorghe Filipescu, numiti de- Ru0, din logofatul Stefan BA-läceanu i hatmanul Alexandra Vilara, a1e0 de Adunarea boerilor, având casecretar pe vornicul Barbu Stirbei.

In comisiunea Moldava, figurau vistiernicul Costake Pascanu, vornicul_Mihai Sturza numiti de Rini, vornicul Costachi Conaki i visternicul Ior-dache Catargi, alesi de Adunare, având ca secretar pe aga George Asaki

Comisiunile au lucrat la Bucuresti ; ele erau prezidate de Consilierulrus IVIinciaky 0 sub supravegherea lui Kisseleff, ,

Comisiunile incep lucrarile la 4 Iulie 1829 0 le termina la 30 Martie 1830.când se scrie textul definitiv al proiectului, in sala Adunarilor Comitetului,in Bucure0i, unde ambele comisiuni lucrau.

Regulamentele, fiind astfel alcatuite, au fost trimise la Petersburg impreunäcu o delegatie de trei i anume vornicul Mihail Sturza, (moldovean) logofatulAlexandra Vilara (muntean) i aga George Asaki (moldovean), La Peters-burg se adaoga 2 functionari ru0, Catacazi i Mintiaky, sub prqedintia se-cretarului de Stat Daschkoff, care fusese in tara i alcatuise normele dupa careau lucrat comisiunile. Comisia, dupa ce face câteva mid modificari i ob-tine aprobarea guvernului rus, trimite ambele regulamente lui Kisseleff sprea le aduce in desbaterile Adunärilor extraordinare din fiecare principatAceste adunäri erau alcatuite dupa anutnite criterii, de administratiunearusä, dintre boeri. Astfel, extraordinara ob0easca. Adunare de revizie aMunteniei avea 56 membri din care faceau parte: 1) 3 membrii ai Divanuluisavarsitor, 2) 12 membrii ai Divanului judecatoresc ; 3) 26 membrii ai Di-vanului Domnesc ; 4) 13 membrii extraordinari, din care 3 duhovnicesti10 boleti ale0 dintre proprietari din judete. Prezidentul Adunarei era Kisselef,jar viceprqedintele Minciaky. Extraordinara ob0easca Adunare de revizie aMoldovei era compusa din 41 membri, qi anume: 1) 4 membri ai Divanulujimplinitor (putere executiva), 2) 8 membri ai Divanului judecatoresc, 3) 16membri ai Divanului Domnesc, 4) 3 deputati biserice0i, 5) 10 deputati boieri

.f). Publicata :n Analele Acad. Rom. seria II tom. IX, p. f14 i urm., IlricaruI lui L.Codrescu X. pag. 287.

www.digibuc.ro

YI

de pe la tinuturi. Regulamentele au fost discutate, modificate 0 votate deaceste Adunari de revizie.

Desbaterile,ce urmeaza sub prezidentia lui Minciaky, au un ritm acce-lerat, cad Rusii, voind sl dovedeasca atot puternicia lor, cautau sà puna inlucrare Regulamentele cat mai curând, prin propria lor autoritate, mai inaintede a fi intarite de Poartä. Aceasta se vede dintr'un act al Generalului Ki-seleff citit in sedinta Obstestei extraordinare Adunäri din 13 Aprifie 1831,In care se spune : este de neapämtä trebuintä ca lucrarile Obstestei extra-ordinare Adunäri sä ia sfârsit pânä la zi inthi a viitorului Mai, când Regu-lamentul trebue sa intre in lucrare conform Tratatului dela Andrianopol, dupacare Curtea Rusiei are drept a pune in lucrare intocmitele Regulamente, maiinainte chiar si pând a nu se intäri de Inalta Poartä ').

Cele 9 capitole ale Regulamentului organic al Munteniei au fost votateastfel : la 14 Martie 1831 cap. Il Pentru Obicinuita obsteasca Adunare (art.45-60) färä nid un amendament ; la 20 Martie 1831 cap. VII Pentru Mama.judecätilor (art. 212-348) cu amendamentele la art. 222, 260, 264, 278 0 345.

La 1 Aprilie 1831 se voteazA cap. VI pentru carantine (art. 180-211),färä niciun amendament ; la 4 Aprilie capitolul al IV-lea despre sfatul ad-ministrativ, cu doug amendamente, la art. 148 si 149 2). La 10 Aprilie 1831cap. V asupra comerciului (art, 154-179) cu un singur amendament la art.160 § 6 3), iar la 11 Aprilie cap. IX Regulamentul osteiqesc (art. 379-443 4),cu un amendament la art. 441 5). La 27 Aprilie 1831, se voteaza capit. III,Despre Finante (art. 61-146) cu 18 amendamente la art. 65, 67, 70, 95,105, 117, 121, 123, 126, 129, 130, 131, 134, 136, 138, 142, 143, 144.

La 29 Aprilie 1831, se voteaza cap. VIII Dispozitii generale cu 3 amen-damente la art. 363, 364, 370 si cu adaogarea art. 379 6).

In aceias sedintä se voteaza si capul I Pentru alegerea Domnuluicu douä amendamente : unul la art. 26 0 altul la art. 32. Ambele aceste a-mendamente nu au fost propuse si votate de comisiunea dela Petersburg sinid nu au fost aprobate de Ministerul Impärätesc.

AdaogAm cä aceastä Adunare obsteasca extraordinarä pânä la dizol-varea ei a mai votat urmätoarele legi :

1). Regulamentul asupra despägubirilor scutelnicilor, asupra pensfilor,votat la 29 Aprilie 1831 ;

2). Regulament pentru oräsenescul sfat al politiei Bucurestilor, votat la.Aprilie 1831 .

3). Regi;lament pentru imbunätätirea si paza bunei orândueli in pofitiaBucurestilor, votat la 14 Aprilie 1831 ;

I). Analele parlamentare 1, p. 37.2). Analele parlamentare 1, partea 1 pag. 252 0 253.3). Idem pag. 05 0 266.

5

1. Vezi In text nota de sub art. 444 pag. 243.. Analele parlamentare 1, 1, pag. 49, 359-365.

6). Analele Parlamentare I, p. 49e.

www.digibuc.ro

VII

4). Asezamânt pentru infrumusetarea or.quiui Bucuresti, 'votat la 29Aprilie 1831 ') ;

5), Legiuire pentru recrutatia miliiei pämfintene, votat la 11 Aprilie 1831 2);6). Legiuire pentru inscrisurile starei civiie, votat la 2 Aprilie 18312) ;7). Legiuire pentru strejuire i buna orânduialà ce are a se phzi la

temnite 4). votat la 30 Aprilie 1831 ;8). Asezhmant pentru tigani votat la 28 Aprilie 1831.Editia oficialä a lui Heliade, purthnd data de 1832 pe coperth si care

a servit ca temei editiei de fath, nu publich din toate aceste legiuiri cleatnumai aceia pentru recrutatia miliiei phmântesti a Valahlei.

Desi aceste legi constituiau legiuiri anexe ale Regulamentului, fost-auele considerate ca facánd parte dinteinsul, ffind ineadrate in documentul ori-ginal, duph care s'au prescris trei exemplare manuscrise, infhtisate de vorniculBarbu Stirbei la 18 Mai 1831 membrilor obstestei adundri extraordinarespre semnare, pentru ea apoi doue exemplare sa se trimitd la ce/e doudCurti, lar al treilea sh se phstreze la Arhivh6). sau au intrat in Regulamentposterior prin efectul coordondrei ? Nu gasim o lhmurire in aceastä privintä.

Semnarea acestor exemplare se face la 20 si 22 Mai 1831.In Moldova, obsteasca extraordinarh Adunare si-a deschis sedintele la

8 Mai 1831, a ineeput luerärile de revizuire la 9 Mai 1831 si a incheiatluerhrile la 20 Octombrie 1831.

Membrii Adunärei moldovene au dat autenticitate textului Regulamen-tului prin semraturile kr pe 3 exemplare unul pentru Curtea suzeranh, altulpentru Curtea protectoare si al treilea pentru arhivä (3 Noembrie 1831),

Exemplarul original al regulamentului muntean phstrat la arhivä, semnatde membrii Adunarii obstestí extraordinare, a fost distrus. Arhivele Statuluidin Bucuresti phstreazä o notith contemporana care ne arath eh s'au fostars de fostul guvern räbel, la Septembrie 6, leat 1848".

In Moldova, exemplarul original depus la Arhivele Statului din Iasi adisphrut, Mrä urme, in noaptea de 23-24 Februarie 1872, dupä cum se con-stath dintr'o noth a directorului arhivelor din acea epoch 7).

Regulamentele organice, urmgrind in primul rAnd, aservirea Tärilor ro-mânesti catre Rusia, cauth, in acelas timp, pentru a atrage populatiunile,realizarea unei securitäti ea de mici, care sh fach posibilä desvoltarea uneivieti economice, $i apoi, pentru a chstiga simpatiile clasei boetesti, singuracu influenta politicA, admite sh se introduch in Regulamente privelegii consi-derabile pentru aceasta clash. Astfel, Domnitorul era ales de &Are boeri si nu-

1). Ibid. p. 496.2). Ibid. p. 3o9..3). Ibid. p. 509.4). Ibid. p. 516.5). Ibid. p. 548.6). Analele parlamentare I, p. 52. Arhiva functiona pe Lang& tnaltul Divan art. 366 Mold.7). Analele Parlamentare L partea II p. 79. notit.

www.digibuc.ro

mai dintre marii boeri, având doua rânduri de ascendenti mari boeri; el eraales pe intreaga duratä a vietii (art. 26 Valachia, 27 Mold.), putând fi insaInlaturat din Domnie in urma unei anchete facuta de comun acord de Cmtilesuzerane i proteguitoare (Turcia i Rusia), asa cum s'a procedat pentruinlocuirea Domnitorukti Alexandru Ghika, in urma anchetei facuta de $echib.Effendi i Duhamel;

3) creiaza un parlament unicameral, Adunarea obfteascd ordinarcipalcatuit tot din boeri, chemat sä ia parte impreunä cu Domnitorul laalcatuirea legilor..

Textul regulamentului organic al Valahiei a fost imprimat la tipografiaHeliade in 1832 ; acel al Moldovei insä nu a fost tipärit, asa Meat publicareaacestei legiuiri fundamentale nu se poate face decal utilizându-se copiilemanuscrise ce se mai gäsesc.

In Analele parlamentare s'a utilizat o copie manuscrisä, ce se afiain posesiunea mitropolitului Iosif Naniescu incheindu-se cu menfiunea el arfi fost scrisa la 3 Noembrie 1831.

Urmarind sä dam textul cat mai corect, s'a colationat textul din Ana-lele parlamentare cu manuscrisele 349,909 si 4414 din colectia Academieiromâne, tinand seama si de textul editiunei tiparite din 1837 i in cazul cands'au gasit deosebiri mai importante, ele au fost semnalate in note.

Urmarind sä dam textul regulamentului organic, astfel cum a fost pus inaplicare la 1 Iulie 1831 in Muntenia si la 1 Ianuarie 1832 in Moldova, nu s'aitintrodus in text modificarile intervenite dupa 20 Mai 1831 in Muntenia si 3Noembrie 1831 in Moldova, dar s'a semnalat, in note, toate modificarile ces'au produs ulterior i pe care le gasim in editiunile moldovene, tiparite inanii 1835 si 1837, intrucat, in acest interval de timp, s'a produs o nouä re-vizuire a Regulamentelor organice.

In adevar, obsteasca Adunare ordinara, atât cea din Muntenia eat i ceadin Moldova, alese conform Regulamentului i procedând potrivit nouilordispozitiuni, au votat, in sesiunile din 1832 si 1833, mai multe lea. Cele diaMuntenia au fost publicate in tipografia lui Heliade in doua brosuri:

1. Ale obicinuitei obstesti Adunari lucrärile din 1832 ;2. Ale obicinuitei obstesti adunäri din 1833.In aceste doua brosuri, s'au publicat urmatoarele proiecte votate de

Adunare

Legile din 1832 in Muntenia

1. Regulament pentru sfaturile orasenesti de prin orasele PrintipatuluiTarei românesti.

2. Proect pentru magazfile de rezerva sau al 2-lea paragraf al art. 167din Regulamentul Organic;

3. Proect pentru ancrajul dela portul Bräila;

www.digibuc.ro

IX

4. Project pentiu cAderea judecAtorilor in pricini criminale 0 corectionale;5. Proiect asupra datoriilor procurorilor;6. Proiect pentru indreptarea orânduelii tiganilor;7. Proiect pentru indreptarea art. 10 0 11 din proiectul mezaturilor;8. Proiect asupra unei despArtiri judecAtoresti la Craiova.9. Project pentru veniturile orasului Craiovei 0 tinerea politiei;10. Proiect pentru iertarea de vârstA;11. Project pentru pedepsele arestatilor gAlcevitorii12. Project penlru obsteasca epitropie;13. Project atingator de legiuirile indeplinitoare ale sectiei a VII cap.

Ill din Reg. organic, sau pentru datoriile reciproce dintre proprietar si alsAu sAtean.

14. Project asupra hotArArilor Inaltuhii Divan si asupra ale Atuirei InalteiCurti de Revizie;

15. Orândueli indeplinitoare ale Regulamentului temnitelor;16. Project pentru intemeierea supt ocArmuitorilor si a orânduelei de

prin sate;17. Proect pentru rangurile Logofetiei bisericesti si Dvorniciei temni-

t el or ;18. Proiect indreptätor al art. 260, 276 si 325 din regulamentul organic,19. Regulamentul scoalelor.

Legile din 1833

1. Project pentru organizatia monastirilor;2. Project pentru seminare, protopopi si preati ;3. Proiect de indatoririle directorilor departamentelor ;4. Proiect asupra recrutatiei militiei ;5. Proiect asupra formArei dorobantilor ;6. Proiect asupra pazei liniei Dungrei si a granitei, dinspre Austria si

Moldova ;7. Proiect pentru indeplinirea art. 104, 105, si 106 asupra intocmirei

cutiilor de mahalale, pela orase 0 targuri;8. Proect asupra vremelnicestei infiintAri a und sectii la tribunalul po-

liticesc al Ilfovului ;9. Proect pentru punerea rAsipitorilor sub ingrijirea obstestei epitropii,10. Project pentru stingerile celor in drept de indemnizatie.Printre legile votate de obicinuita Obsteasca Adunare in 1832, a fost 0

aceia atingatoare de legiuirile indeplinitoare ale sectiunei VII cap III dinRegulament privitoare la datoriile reciproce dintre proprietar si al sAuWean (art. 138-146 din Regulamentul organic al Valahiei).

AceastA lege a fost tipAritA in 1832 si inteo brosurA separatA de 20pagini (Bibl. Academiei; III 48873). Ea incepe cu o proclamatie caträ tofilocuitorii sateni, in care se spune :

www.digibuc.ro

X

,,O legiuire asupra acestor drepturi i datorii se intocmise de extra-ordinara Obsteasca Adunare, dar spre a inlesni punerea in lucrare a aces-tel legiuiri cu un chip mai folositor pentru treapta satenilor, Obicinuita Obs-teased Adunare dintr'acest an a adus, intru acesta, toata adâncimea so.co-tinfelor sale".

Aceasta legiuire a fost facuta sub inspiratiunea lui Kisseleff, care cri-flea modul cum se alcatuisera primele data capitole din xegulament, infaptuifeinainte de venirea lui i prin care se dedeau privelegii exorbitante boierilor,nesocotindu-se cu totul drepturile taranilor, care nu aveau niciun reprezen-tant in Obsteasca Adunare ordinara. Kisseleff scrie, 1832 la 20 Decembrie,lui Butenieff, ambasadorul rus dela Constantinopol ca sa ceará Regulamentul delaPoarta j sd introduca cäteva modificari in folosul taranimei, pe care nutrebue sa o lase la bunul plac al clasei boierilor

Dar vederile guvernului rus erau deosebite de ale contelui Kisseleff. Gu-vernul Tarului voia sa-si asigure credinta clasei boieresti, singura puterepolitica mai organizata, prin care intelegca sa-si exercite dominatiunea inPrincipate.

Regulamentele organice trebuiau O.' fie confirmate de Poarta. Am ara-tat'ca ele fusesera puse in lucrare, in mod provizoriucconform unei deciziunidin 13 Aprilie 1831 a lui Kisselef, in care se arata ca Regulamentele sevor aplica mai inainte ca ele sci fie confirmate de Poartd, conformunei dispozifiuni din tratatul dela Adrianopol, care dedea acest dreptRusiei.

Tocmai in 1833 incep la Constantinopol negociatimi intre ambasadarusa i Poarta in vederea oonfirmarei Regulamentului, de si Regulamenteleerau deja aplicate de la jumatatea anului 1831 in Muntenia si dela inceputulanului 1832 in Moldova.

Dupa cererea lui Kisseleff, Rusia sustinea ca Poarta sa confirme nueumai Regulamentele Organice propriu zise, ci i toate legile votate in timpulocupatiunei, care trebuiau sA formeze un singur corp cu Regulamentul. Seinstituise, 'Inca din Ianuarie 1834, o comisiune de coordinare, care sa strângaintr'un singur corp dispoziii1e votate de Obsteasca Adunare ordinara, coor-donându-le.

Poarta confirma, in principiu, atât regulamentele cât i legile din 1832,si 1833, conform cererei Rusiei, prin conventia dela Petersburg din 17/29

1) Vezi scrisoarea In Papadopol Calimah In Analele Academiei row-Me seria II Tom.IX. p. 97. Inteo aItA scrisoare, din so Octombrie 1835, tot catre Butenieff (Th Codrescu, UricarulXL p. 858, el spune : Je suis depuis 15 ¡ours A batailler avec les barbes moldaves quisont assurément les plus turbulents intrigafilleurs de tous les hommes A barbe qui pullulent sousla calotte du ciel.

kite() scrisoare cAtre NesselrocIe din fo Ianuarie 1833 (Papadopol Calimah, loc. cit. pag.99) gisind : moi seul je suis forcé A defendre ces malheureux contre une olygarchie avide etenragée.

www.digibuc.ro

XI

Iantierie 1834 ; ea confirma, in mod special, si prin hatiseriful publicat inBucuresti, in Buletinul 34 din anui 1834.

Ambasadorul rus dela Constantinopol, Butenieff, spune Minciaky intr'oscrisoare adresatä Domnitorului Alexandru Ghika, a fäcut In RegulamentcAteva modificäri, mai'mult de redactie, care insä nu stricà intru nimic tex-tului. El a adaos, ca o incheiere, o dispozitiune conformä cu adevära-tele interese ale Principatelor, referindu-se la dispuzitiunile fundamentaleadicä la drepturile i prerogativele Domnitorilor, la atributiunile obstestilorAdunari, la impozite, la drepturile i indatoririle täranilor,_ la organizareaoraselor, a militiei si a carantinelor 1).

Acest articol final, aceastd încheiere, cum o numea Minciaky, consti-tue faimosul articol aditional, introdus, se pare, prin singura vointä a Rusiei.Prin acest articol se desfintau dispozitiunile din Regulament, care dedeau Adu-nArei obstesti ordinare i Domnitorului dreptul de a legifera.

In adevAr, acest articol aditional avea coprinderea urmätoare Pe vii-tor, or-ce modificare ulterioarA, pe care Domnitorul ar vroi sä o introducain Regulament. nu se va putea infäptui, deal in urma unei autorizatiuni,speciale a Portei i cu primirea Curtei Rusiei.

In Moldova, unde Domnitorul Mihai Sturza, cu totul plecat intereselorrusesti, textele propuse de Rusia au fost admise f Ara mari discutiuni. In Va-lahia mina votarea acestor modificAri au fost prilej de maxi luptemai ales in ce priveste articolul aditional, care nu fusese tipArit in editiuneaRegulamentului Valahiei din 1832. Ion Heliade Rädulescu 2), in a carui tipo-grafie se tipärise editiunea din 1832, explicä astfel acest adaos, pe careautoritätile rusesti pretindeau a a existat in manuscriptul semnat de mem-brii obstestei Adunärei extraordinare. El spune % Dupä votarea regulamentului,membrii Adunärei fusesärä invitati sä-1 iscAleascA. Textul manuscris sarsindu-se la mijlocul unei pagini, s'a aratat membrilor Adunärei cä acea jumätatede pagina nu ar ajunge pentru toate semnAturile i ea' ar fi mai estetic asemna pe pagina urmatoare, letseindu-se libera acea jumeitate de paginei.Membrii Adunärei au procedat in acest chip. Apoi regulamentul a fost in-credintat lui Heliade pentru a-1 tipäri in 300 exemplare. Heliade insa atipärit Regulamentul intr'un numär mult mai mare de exemplare. Heliadespunând cä articolul aditional lipsea din manuscrisul, ce i-a fost incredintatsi care a lost tiparit, urma cä adaosul a fost introdus ulterior, pe jumätateade pagina rämasä albä.

Asupra articolului aditional, ca i asupra modificärilor introduse de Bu-tenieff i anume la art. 52, 54, 205 3), au avut loc mari discutiuni in Aduna-

Hurmuzake S. I, 464.2) Memoril asupra evenimentelor dela 1848,_Prefa4a.3) Acest articof prevedea cá acei ce ar intra pe ascuns In Principat, viofAnd dispozitiunik

sanitare privitoare la carantine, vor fi pedepsiti Cu munca silnicA pe viata, pc cat& vreme mo-clificarea fAcut& de Rusia stabilea ca aceast& pedeaps& se va aplica numal RomAnilor, streiniiurmand sit fie judecati de tribunal& indigene itnsA tri prezenta consulului.

www.digibuc.ro

XII

rea obsteasca ordinara a Valahiei in sesiunea din 1837. Rusii voiau sa-si arateatotputernicia lor, dar deputatii români au doveclit o demnitate si o energiedemne de admirat. Astfel, ea respinse, in sedinta dela 15 Iu lie 1837, modifi-carea propusa la art 205 § 1, care viola dispozitiunele din regulament privitoarela carantinä, precum §i. articolul aditional, aratând cä nici textul regula-mentului publicat si pus in lucrare de autoritatea rush', nici hatiseriful din 1834nu ridica dreptul de autonomie al Printipatului, el având dreptul de legiferare.

In urma acestul act de demnitate, Domnitorul, in urma injonctiunilorconsulului rusesc Rucmann, proroga Adunarea.

La stäruinta Rusiei, Poarta a dat un firman prin care, dupd ce bla-meaza purtarea deputatilor care au votat contra modificarilor propuse, sedeclara anulate toate deciziunile luate de Adunare prin care se respingeaumodificarile si articolul aditional, se dispunea ca Domnitorul sa dea un ofispentru deschiderea Adunarei, cerându-se sa se voteze modificarile si adan-girile admise de ambele Curti, care sa. Lcà parte integranta din regulamentimpreunä cu toate legile votate pang. in 1834.

Adunarea a votat, in ziva de 9 Mai 1838, punctele cerute de Poartaprin firman, confirmand astfel opera de coordonare.

** *

In lucrarea ce publicam, nu am voit sa ne ocupam deal de Regula-mentele organice, astfel cum au fost puse in lucrare la 1 Julie 1831 in Valahiasi 1 Ianuarie 1832, in Moldova ; am Mcut mentiune insä in note de diferitelemodificari aduse Regulamentului prin legile votate de obsteasca obicinuitaAdunare pana in 1834.

Toate aceste legi vor fi publicate inteun volum urmator, in care vomexamina intreaga legiuire, facutd in timpul ocupatiunei de catre Organul le-gislativ, Obsteasca obicinuita Adunare, care modifica, in multe parti, inn*textul Regulamentului.

§ II. Manuscrisele originale ale Regulamentelor organiceatat al Munteniei cat si al Moldovei. Diferite copii manus-crise ale acestor Regulamente. Examinarea lor. Tiparireaoficiala a textelor Regulamentelor in Muntenia si Moldova.

Textul moldav in Analele parlamentare.

Dupa cum aratat in paragraful precedent, manuscrisul original al Regu-lamentului Munteniei, votat de Adunarea obsteascd extraordinara si semnatde toti membrii Adunärei, pastrat la Secretariatul de Stat, a fost luat demultime si ars, cu alai, pe vremea Revohitiunei din 1848, In ziva de 6 Sep-tembrie pe dealul Mitropoliei 9, impreunä cu arhontologia.

I) Vezi memoritd mitropolitului Neofit cztre contele Nessibrode, privitor la Revolutiuneadin 1848, In Colectiunea Hurmtizaki. Documente IV supl. pg. 590.

www.digibuc.ro

Printeo bizara coincidenta, i originalul manuscris al regulamentultúMoldovei a fost furat dela arhivele Statultú din Iasi in noaptea de 23-24Februarie 18721)

Pentru Muntenia, paguba nu este prea mare, intrucât aparuse, Inca din1832 o editiune oficialä, in Tipografia lui Heliade, sub supravegherea mem-brilor comisiunei de redactare, asa ineât textul tipärit poate servi pentru acunoa#e adevarata redactare ce avea Regulamentul in urma votarei, cu a-mendamentele primite, de catre obsteasca extraordinara Adunare.

Pentru Moldova, problema stabilirei textului initial este mult mai grea,caci acest regulament a fost publicat pentru prima data in 1835 si atuncinumai cap. VIII Despre reinduiala judecatoreascd. T1t 1111 brosurei esteurmatorul: A organicescului Reglement, capul al VIII 0 ea subtitlumntâia oarci tipdrit din porunca Prea Ineiltatului Dornn Mihail Grigori.0Sturza Voevod. In 1837. s'a tiparit din nou, insa fiecare capitol intr'o bro-vurA separata, afará de capitolul I, referitor la alegerea Doinnitorului, 0 decapitolul VII, referitor la jandarmerie. S'ar putea crede ca i acestecapitole au fost tiparite in brosuri separate in 1837, dar ca s'au pierdutnu se mai gäsesc nicaeri. Dar, ea o dovada ea ele nu au fost tiparite, sepoate invoca editia din 1846, imprimata la Institutul tipografic Albinaintitulata Regulamentul organic al Principatului Moldovei, unde suntreunite inteun singur volum toate capitolele, afara de cap. I si cap.VII. Asa cd aceste doua capitole nu au fost niciodatei publicate in romei-neqte cad vreme legea era in vigo are ; ele au fost pubficate insä in editia fran-ceza purtând titlul Réglement organique de la Principauté de Moldovie,editata(?) la New York, Bra data, probabil sub domnia lui Mihai Sturza.

Ele au fost imprimate, pentru prima data in româneste la 1893, inAnalele parlamentare ale Rometniei, vol. I, partea II-a, dela pg. 79-203,uncle se afla publicat intregul regulament al Moldovei.

Aceasta publicare are insà multe neajunsuri, care ii lau mice valoare-stiintifica. In adevar, se arata acolo cä textul Regulamentului organic al Mol-dovei este reprodus dupa o copie manuscrisä ce se afla in posesiunea Ki-tropolitului Moldovei din acea vreme, Iosif Naniescu. Aceasta copie scrisain cirilica, purta titlul Organicescul Reglement, 1843 Aprilie 20.

Dedesuptul acestui titlu se mai vede scris ceva, precum i o semn a-tura indescifrabila.

Sarcina transcrierei acestui document a fost incredintatà unor paleo-grafi anonimi, dupa cum se poate vedea din rezolutiunea presedintelui A-dunArei deputatlior, care spune ca, pentru copierea documentelor, se vorangaja oopisti cunoscatori ai scrierei cirilice. Asa ca: a) copia manuscrisä, ce s'aluat drept unic izvor pentru stabilirea textului initial, nu are niciun caracter deautenticitate ; ea nu este adeveritä de nimeni ; b) copistii angajati, in modanonim, fara niciun criteriu, nu puteau oferi garantie nici de cunoas-

1) Ve4i Analele parlam. I, partea 11-a, pag. 79 nota.

www.digibuc.ro

terea vechilor noastre legiuiri, nici de pricerere paleografica, nici chiar deconvtiinciozitatea transcrierei textului.

De aceia, avand elemente incerte in alcatuire, textul nu poate fi luatIn consideratiune decal cu foarte multe rezerve.

Am aratat ea, in prezentul volum, noi am voit sa publicam textulcored al reglementului organic al Moldovei, ava cum .a. fost alcatuit decomisiunea de redactare moldava, votat de obvteasca extraordinnra Adunarein 1831 vi pus in apficare la 1 Ianuarie 1832, iar nu cum a lost modificat decomisiunea de revizuire din 1835 vi publicat apoi, dupa cum s'a aratat maisus, in 1835, 1837 vi 1846. Pentru aceste consideratiuni, am crezut necesarsä cautam vi alte manuscrise contemporane, copii, bine inteles, in lipsa ori-ginalului furat, pentru ca astfel, prin colationarea lor, sa. se poatä stabili, cuprobabilitate vtlintifica, textul initial al Regulamentului organic al Moldovei.In aceasta privinta, concursul dat de d. consilier A. Sava, eminent paleograf,a fost foarte pretios.

In acest scop, s'a utilizat manuscrisele cu nr. 99, 349, 909, 1254, 4414vi 5031 din Biblioteca Academiei Romane.

Devi textul Regulamentului Moldovei, publicat in Analele parlamentare,este cel initial din 1831, dar numeroasele greveli de transcriere fie datoritesecretarului manuscrisului, fie copistului din 1890, justifica aparitia acesteilucrari.

Greve lile din publicatiunea Analelor sunt nenumarate. ArAtam numaicateva din ele pentru a face dovada :

Regulamentul Organic al Moldovei.

Textul din Analele parlamentare.

Art. 11 (pag, 83),

Comisia randuita

Art. 106.din moartea unui &Mean

Art. 127va plati satului pe care el tretieqte

Art. 5 al anexei pentru alcdtuireapensiilor (pg. 119).

dreptatea pensilor rasplatitoare

Anexa Despre Casele obsegiTitlul capului V :

Textul din editia noastrdpag. 176.

Cornisarul randuit

p. 198din partea vreunui satean

pag. 203va plati satul pe care il pa-rdseqte

(p. 219)

dreptatea pensiilor scutelnicevti vide acele ce dobandesc drep-tatea pensfilor resplatitoare

pag. 229

www.digibuc.ro

Despre Casa Apelor f i apa ValiiEsului (pg. 126).

Art. 6 al Regulamentului municipalpentru orasul Esii (pag. 130)

fara a se depärta nicidecum de pre-tentiile

idem art. 26 (pag. 132).indreptarea liniei ulifelor

idem art. 41 (pag. 134)

incapuitul numetrului de oameniAnexa pentru statornicirea riganilorArt. 2 (146)

prilejul lucrului mäinilor

Art. 170 (p. 164)trecerea calätorilor 0 infra maluldin a dreapta Dunärii"

Art. 171 al. d, (pg. 164).douezeci vozari cu douà caice câtecu doue vhsle"

Art. 194. (pg. 168).in curgerea zilii, a cere"

Art. 199. (pg. 169).a se inturna peste curänd"

Art. 201. (pg. 169).clatoriu"

Art. 202, al 2, (pg. 169)sunt supuse carantinii"

Art. 202, al. 4deschide"

Art. 204, al 4asemenea la o nouä carantinä"

Art. 3 anexa Reguli lämuritoare ce aua se lua pentru Carantine. (pg. 172)pe la porturi"

ldem art. 13 in fine (p. 174)

XV

Despre Casa Apelor si a paveliiEsului

p. 239

färä a se depärta nicidecum deprintipiile

pag. 241

in dreapta linie, ulitele

inchipuitul numär 4de oameni

pag. 257prilajul minelor

(p. 278)trecerea cälätorilor 0 comuni-catia între Moldovä 0 intremalui din a dreapta Dunarii"

(p. 279)douäzeci vozari en douä caicede patru vasle 0 pse caice cudouä vâsle"

(p. 283)in curgirea zilii a cincea"

(p. 284)a A lilt-arna piste cordon"

(p. 284)läcuitoriu"

(p. 284)nu siint supuse carantinii"

(p. 284)despica"

(p. 285)asämine sa vor supune la onouä carantine

(p. 287)pasaporturi"

pag. 289

www.digibuc.ro

contomatorului.Idem art. 14 no. 3 lit. c. (p. 174).lucrurile de lacArt. 224 (p. 177)afara de neguratori"Art. 251 (p. 180)in urmarea nelegiuitei cereriArt. 262 (p. 181)a raporturilor si a indatoririlorIn tabela rangurilor (p. 184)foinicer

Art. 280, al a (p. 196)Tribunaluri de intaia instrucfie

Art. 288 (p. 198)Toga jaloba coprinzatoare la unloc de avere romemeascd in Buco-vina", etc.

Art. 336 (p. 206)tocmelile de numirea corabilior, toa-ta siguranta i alte noi tractaturi atin-gatoare de comunicatia pe mare".

Art. 337. (p. 206)bancrut sau marfa etc.

calcdtoriului"

pag. 89lucrurile de temn

Pag. 293afarcl de rigani"

pag. 295in urmarea unei legiuite cereri"

pag. 297,a responsabilitätii si a indatoririlor

pag. 300.

jigniceriu"

pag. 315.

Tribunaluri de intaia instanta

pag. 316.Toata jaloba cuprinzatoare laun loc de avere nemiqcdtoarein Bucovina", etc.

pag. 324.tocmelile de näimirea coräbilor,toata sigurantia i alte contracturiatingatoare de comertia pe mare"

pag. 324.bancrut sau mofluz" etc.

Aceste greseli nenumarate sunt datorate nu numai copistilor, de care s'aservit redactorul Analelor Parlamentare. eari unele omisiuni au fost ale manus-crisului Iosif Naniescu, de care s'a servit redactiunea Analelor, ele se gasescsi in unele manuscrise dela Academia romana, in special in manuscrisul4414, care totusi &fell in alte locuri de manuscrisul , mitropolitului IosifNaniescu.

Cele mai multe asemänäri sau deosebiri, cand au fost caracteristice,au fost semnalate in note, la articolele respective.

In paginile ce urmeaza, vom da cateva lamuriri asupra copitior manu-scrise, ce cunosteM, privitor la cele doua Regulamentelor organice. Trebuesa adaogam insä ca, pe cand in Muntenia, gasim foarte putine copii manu-scrise, din cauza ea, inch' din 1832, s'a publicat editia oficiala ; in Moldova aufost foarte multe copii manuscrise, caci legiuirea nu a fost publicata de cat

www.digibuc.ro

partial in 1835 (numai capitolul VIII), iar in 1837 si 1846 numai 7 capitoledin 9. Aqa 'Meat de si Regulamentul era in vigoare :Inca dela 1 Ianuarie183Z administratorii, judecAtorii si cetätenii cunosteau legea numai subforma de manuscris.

Un ministru din acele timpuri, Costaki Conachi, printr'o circularA, invitAinstantele judecAtoresti sä trimeatä delegati la Iasi pentru a scoate copii dupäRegulament.

De sigur cA cele mai multe din acele copii au dispArut, cA altele se gäsescpästrate de particular!, de unele autoritäti sau institutiuni.

AstA-zi, Academia românä poseda sase asemenea copii-manuscrisepentru Regulamentiil Organic al Moldovei, dupä cum am arAtat mai sus.

Vom examina in rândurile ce unneazà, aceste manuscrise i1. Manuscrisul No. 5031. Acest manuscris miscelaneu cuprinde,

la inceput versuri si diverse alte insemnAri, jar dela pag. 67 incepe capitolulI-u din Regulamentul Organic al Printipatului Moldovei. Textul acestuicapitol merge pânä la pag. 77. Transcrierea este corectä, El ne-a servit pen-tru stabilirea textului primului capitol. Celelalte capitole lipsesc din manuscris,

Ca manuscrLe complecte ale Regulamentului Organic al Moldovei,aflate in Biblioteca Academiei românä si care au fost utilizate pentru sta-bilirea textului cored al Regulamentului Moldovei, astfel cum a fost votatde obsteasca extraordinarä Adunare in 1831, sunt urmätoarele:

2. Manuscrisul 349 cu un total de 173 fete, intitulat Reglement orga-nic al Printipatului Moldovei, 1831. Manuscrisul incepe cu copia raportuluiComisiunei moldovene subscris de Minciaky, vistiernicn1 Iordachi CatargiulvistierniculConst. Cantacuzino, vornicul Costaki Conachi si vornicul MihaiSturza si Gh. Asachi, aga.

Textul Regulamentului organic al Moldovei este scris de un singurscriitor, anexele sunt insä scrise de altä mânä. .

In fila 161, sub art. 397, gasim mentiunea : scrisä in sala AdundreiComitetului din Bucureqti in 29 Martie 1830. Intocmitd in urmd, dupdluarea aminte a Ministrului (Impärätesc) si isailitä la 7 Mai 1831.

3, Manuscrisul 909, in folio, are 128 foi. Coperta e ruptä, 1nsä, pepartea care a rännas, se poate citi cuvântul Regulament.

Là fila 1, gasim raportul Comitetului moldovenesc. La fila 103 cu carese sfArseste manuscrisul se afla urmAtoarea incheiere, care lipseste in ma-nuscrisul precedent, dar se gaseste in manuscrisul Iosif Naniescu :

Acesta este proectul Regulamentului pentru care sedia moldovanäa Comitetului de reformä, din inaltä poruncä asezat in Bucuresti, in-temeindu-se pe instructiunile si observatiunile ministerilor, au socotit a-1inchipui spre imbunatAtirile ce ar trebui a se face in administratluea Mol-dovei. In acest lucru, ce se cuprinde de patru sute treizeci si cinci articole,mAdularile acestei sectiuni n'au fost povatuite de cât de o curatä dorintaa binelui patriei lor si de cätre o sfirguintä a implini in cuget curat aceasta

www.digibuc.ro

xvm

cinstitoare Insärcinare ce li-au fost incredintata. Dar daca, dup5. revizie,IntArire i punere in lucrare, s'ar cunoa#e trebuinta de a aduce oricareimbunat'alitoare indreptAri In una sau mai multe parti ale acestui reglement,Domnul i obOéasca Adunare Obicinuita lua In adânc5. luare amintecuvintele ce ar face neaparate acesti indreptäri, care insà nici inteo impre-1,jurare nu vor putea aduce la implinirea färä mai inainte primire a Curtiproteguito are.

dupa aceia urmeaza copia atestarei fäcute de biroul Extraordinareiob0qti Adunäri S'au scris In Ia0, la sfânta Mitropolie a Moldovei, insala sesifior obOestei extraordinare Adunäri de revizie, in trei Noembrie,anul mântuirei una mie opt sute treizeci i unu", Era deci o copie, cu toatementiunile, dupä originalul furat la 23 Februarie 1872.

4. Manuscrisul no. 4349 este procurat de Academia românl. la 12Septembrie 1915 dela Administratia Casei Scoalelor. La inceput, se aflaraportul Comisiunei moldave, dar literele sunt aproape Oerse. Este scris de aceiaqmânä ; are 146 file. El se incheie In .acela0 fel ca i manuscrisul precedent909 0 cu aceiaq adeverire, In copie, a biroului Ob0e#ei extraordinare,Adunäri de revizie.

5. Manuscrisul 4414 este donat Academiei la 9 Octombrie 1915 deD-na Maria Sturza din DArmtine0i. El are acela inceput i sfâr0t camanuscrisele 909 0 4349. Din citirea acestui manuscris se vede cà copistula fost un ora lipsit de culturà, cad transcrie gre0t cuvintele tehniceneologismele ; el este lipsit de atentiune cAci sare multe cuvinte. E interesantde constatat cä aproape ace1a0 erori i omisiuni le gäsim 0 in manuscrisulIosif Naniescu, ce a servit ca unich baz6. Analelor Parlamentare..

5. Manuscrisul 1254 este important, &dci cuprinde copia jurnalelor in-cheiate in ONteasca extraordinarci Adunare chematä intru reviziaRegulamentului vrganicesc al Moldovei. Sunt consemnate amendamentelece s'au propus In fiece edintä, modifiarile ce s'aú adoptat i datele cânda fost votat fiecare capitol. Cu ajutorul acestui manusciis se poate verificatextul adoptat de OWteasca extraordinard Adunare.

Acest manuscris nu a fost cunoscut redactorilor Analelor parlamentare,care au lost nevoiti sä publice numai câteva din rezumatele sedintelorAdunArei.

6. Manuscrisul 99 al Academiei este scris foarte frumos, dovedind dinpartea copistului o deosebitä cultura, costinciozitate i acurateta ; el insà nucoprinde textul initial al Regulamentului organic al Moldovei, ci textul revi-zuit de comisiunea de coordonare din 1835.

La pag. 343, cu care manuscrisul se incheie, se fac urmätoarele atestAriGios iscälitii insärcinati de inaltimea sa Domnul stäpânitor al Moldovei

de a se intocmi In comisie pentru a intrupa in textul primitiv a Organices-cului Reglement deosebitele legiuiri aohogate, ce s'au votarisit in amandotiäsecsfile ObOestei obicinuitei AdunAri din anii 1832 0 1833 0 s'au IntArit

www.digibuc.ro

de ocârmuire precum i vreo câteva alte schimbäri In alcatuire, propuseComisiei in puterea unei inalte intäriri, au statornicit pe aceste temefi,precum s'au arätat, alatuirea icea din nou a Regulamentului. Dupa careurmeaza a lor iscaliturä.

(ss) Mare le logofät al Dreptätei si Cava ler Lupul BalsSecretar de Stat Niculae SutuSecretarul obstestei obicinuite Adunki banul Dumitri Bran.

Alesi ffind noi din sânul Obstestei obicinuite Adunare spre revAduireaacestui noi redacti a organicescukii Reglement am urmat o asemine revä-duire pe temeiul imputernicirei din parte acei Adunäri insärcinatä prinostäsenie prezidentului ei din 4 a trecutei luni Marte supt no. 48 si dupacea mai pätrunzätoare luare aminte ce am facut, am gäsit redactia aceastadesävârsit indeplinitä i potrivitä intocmai dui:4 temeiurile pe care ea sesi reazimä, adica textul vechiu a Organicescului Reglement si aceli dinurma legiuiri statornicite pri votarisirea Adunärei í intärirea Ocarmuirei,precum i oarescare shimbdri In alcätuire urmate in puterea unei Preainalte intärirt la articulile 204, 211 si 435 pentru cari o i incredintäm cuanoastre is:Alituri ca sä poata avea cuvincioasa tärie. Anul 1835 April 1.

(ss) Costachi Bals hatman, Iordache Ghica postelnic Stefan Gatargiuvornic, Constantin Catargiu postelnic Alexandru Roset agd.

acest manuscris este tot copie. Textul original a servit drept temeipublicafiunilor oficiale din 1835, 1837 si 1846. El coprinde i capitolele I siVII care nu au väzut lumina tipurului cât timp Regulamentul s'a apficat.

El poate sä fie folosit pentrfi descifrareT unor pasagii in care textelecelorlante manuscrise se contrazic, din cauza ca este foarte bune scrisnu coprinde gresalile, ce in alte manuscrise abundä.

*

In ce priveste transcrierea Regulamentului Valahiei, s'a finut seamä deeditia oficiald tipäritä, in 1832, cu literà cirilicà, Ne-am servit 0 de editiadin 1847, numai pentru a arata in note modificärile ce au survenit dupàaceastä data.

Din cauza ca Regulamentul organic al Munteniei a fost tipärkt in editieoficialá Inca din 1832, este usor de inteles cä copii manuscrise gäsim foarteputine pentru acest Regulament pus In aplicare la 1 Iulie 1831, nemai find.nevoie de transcrierea de mânä a textului.

Gäsim insä copii ale proiectului intocmit numai de sectia munteanä acomitetului de reformä, färä sá fi fost votat de Obsleasca Extraordinarä A-dunare.

Astfel avem manuscrisul 345, in fo/io, cu 118 foi, däruit Academiefde Grigore Manu, având titlul: Reg. ulamentul Printipatului Valahiei, cedin porunca prea In altei Curti impareiteqa a Rosiei, apärätoare, comitetul,

www.digibuc.ro

XX

alcatuit din patru boieri ai Ord supt prezidentia Excelentei sale consilierMintache, gheneral Consul al Printipatului ; prezident deplin imputernicit alDivanurilor si mai mare al ostirilor impärätesti din Moldo-Vlachia findExcelenta So Gheneral-Leitenant, Gheneral aghiotant al Märiei sale impà-rätesti si Cavaler, domnul Pavel Chisileff 1830"

La sarsitul manuscrisului gäsim urmätoarea 'arätare : Acesta esteproectul Regulamentului, pe care sectia româneascä a comitetului de reformaasezat in Bucuresti din 'Malta poruncà a socotit intru a sa datorie sä IIalcatuiasca, coprinator de imbunätätirile trebuinceoase a se face infra,,administratia Valachiei : intru aceasta lucrare amätuitä de 401 articole,mädulärii numitei sectii s'au pävätuit numai de o curatä râvnä pentru binelepatriei lor si. de o dorintä intru a implini fära mustrare de cuget cinstitäindeletnicire ce li s'a incredintat ; dar dacd, dupä a sa revizie, dupà a saintärire si dura a sa punere in lucrare, s'ar cunoaste trebuinta de a seface cevasi schimbäri, or la o parte sau la mai multe ale acestui Regula-ment, ramâne ca DomnuI si Obicinuita Obsteascä Adunare sa ia in adâncäbagare de seamà pricinile ce ar dovedi neapärate acest fel de schimbäriicare insä la nici o Intdmplare nu se vor pune in lucrare, lard ca elesa fie mai intdi primite de Curtea apdreitoare".

Acest manuscris este deci opera sectiunei muntene a comitetului dede reformä sau de alcAtuire a proectului, ce urma apoi sä fie supus Obstesteiextraordinare Adunäri, Acest proect avea numai 401 articole. Fiecarecapitol este precedat de o expunere scurtä intitulatä redactie sau redaction,cum gäsim la cap. VI Pour les quarantaines, cap. VII Organisation d'unemilice on gendermerie nationale, cap, IX Disposition generale.

Acelas coprins are si manuscrisul 4315 din 1830, in folio, având 96 foi.Manuscrisele no. 746, 747 0 748 sunt originale; ele au fost &mite A-

cademiei române de Presedentia Consiliului de Ministri; ele constituesc unautentic izvor in ceia ce priveste Regulamentul Organic al Valachiei, insä atextului asa cum a fost modificat in urma operei de coordonare si de revi.zuire fäcutä de comisia de reintregire a Regulamentului muntean.

Toate volumele sunt parafate si. semnate, ca exemplare originale, la 31Martie 1837, de catre membrii comisiunei Stefan Bäläceanu, Alexandru Ghica,Matei Bäleanu, I. Câmpineanu si I. Roset.

Manuscrisul e scris in 3 mari volume manuscrise, pe doue coloane, inromâneste si frantuzeste. Fiece volurn are o atestare la fine.

Atestarea acelui de al treilea volum, mai corriplectä, este urma-toarea : Acest regulament ce coprinde articole patru sute patruzeci si cincis'au revizuit, s'au parafat si s'au iscälit de &are comisie". 1837 Martie 31:

Dupa aceasta urmeaza o atestare a Biroului Obstestei Adunäri, care,

1. Vezi Ion Mann §i R. Caracm, Catalogul manuscriptelor romtinefti, Bucure§ti I91311. p. 59.

www.digibuc.ro

XXI

dupä cum am aratat, la 9/21 Mai 1838, a votat modificarile si adaogirile.admise de cele doul Curti.

§ III. Formatiunea Statului rus. Politico urmarita de Rusiafata de Turcia.

Tarile românesti reprezinta o insula latina in mijlocul unei imense masede Slavi. Slavii la räsarit, imensa mesa ruseasch ; Slavi la miazazi : Bulgarii;Slavii la apus Sârbii si Slovenii ; Slavi la Nord, Slovacii, Rutenii, Polonii. 0ingura si mica insula mongolica, Ungurii, ne atinge spre apus.

Nicolae Balcescu. in timpul revolutiunei unguresti dela 1848, cu spi-ritul salt utopic, de care a dat asa de mult dovada in timpul guvernarei re-volutionare, credea ca inläturarea acestui pericol s'ar putea realiza prin u-nirea Românilor cu Magliiarii, fall sa-si dea seama ca spiritul trufas si domi-nator, lipsit de orice obiectivitate, al aristocratiel unguresti, constitue o im-piedecare definitivä unei asemenea realizari, dealtfel de o importanta minima.

Dar daca conceptiunea politica a lui Balcescu se intemeia pe elemente ne-sigure si minore, nu este mai putin adevarat ca era o politica dictata de ideiasuperioara a conservarei fiintei nationale.

Aceastä politica de aparare nationala ne-a dictat alianta cu un vecinputernic, Germania.

stI s

Cu spiritul lor de expansiune, Slavi de est au reusit sa-si intinda im-paratia in dauna altor State, ajungând astfel sa detina peste 21 milioane ki-lometrii patrati, calare pe Asia si Europa, detinand in acest din urma conti-nent peste 5 milioane kilometri patrati.. adica mai mult de jumatate din in-treaga suprafata a Europei. ,

Rusia de multa vreme a atras atentiunea cercetätorilor. Acei cari austudiat diferitele neamuri din Rusia, in veacul al XIX-lea si inceputul celui deal XX-lea, vorbind de poporul rus, il considera ca tanar, apropiat denatura, cu släbiciunile si calitatile popoarelor tinere. Apatia ar fi in naturapoporului ca si resemnarea pasiva ; Rusul ar iubi fára masura repaosul, In-dolenta, ca si incapätânarea ar fi de asemenea caracteristice rusesti. Dar a-semenea generalizari sunt oare exacte? Aceste slabiciuni nu sunt oare dato-rate mediului social si nu pot sa fie transformate intr'un alt mediu ? Se ziceade asemenea, la inceputul veacului al XX-lea, cu o revolutie in Rusia efoarte greu de reusit, caci Rusul e resemnat, respectuos. Curajul Rusilor arfi facut din resenmare si din fatalism. Numeroasele observatiuni ce se potface, in decursul acestui mare rasboi, vor stabili claca aceasta constatare eexacta I

In Rusia, se observa un imens amestec de rase si de influente, cu an-

www.digibuc.ro

torii caracteristice slave, scandinave, mongole, germane, cu traditiuni tatäresti.cu influente bizantine, toate aceste având drept rezultat caractere pline decontraste, cu anomalii si contraziceri.

** *

Rusia, la inceputul erei crestine, a fost poarta pe unde au patruns inEuropa popoarele barbare. Deja, in secolul I, Romanii au ocupat tarmurilede Nord ale Marei Negre (intre 63-66). Gratie acestor cuceriri, comertulroman patrunse departe, 'Ana in regiunea Niprului dupa cum dovedesc nu-meroasele monede romane din al II si al III-lea veac p. Chr.

Invaziunea Gotilor opri brusc influenta romana. Gotii organizara In su-dul Rusiei un Stat puternic in regiunea Niprului, care insa nu a putut rezista,in secolul al IV-lea, invaziunei Hunilor si, Hind invinsi, au pornit spre vest.

Populatiunea slay& exista insa in triburi izolate dela Sud la Nord, delaMarea Neagra la Marea Bahia. Ei vin in contact la Nord cu populatiuni li-tuaniene, finice, la sud est cu Khozarii t) si cu Bulgarii, triburi turce. Kho-zari sau Khazarii erau mai inaintati in civilizatie ; ei aveau o organizare po-litica, se ocupau cu agricultura si comedul. Capitala lor Itil, pe Volga, erasi resedinta Kaganului, seful ion

Bulgarii erau supusii Khozarilor, care reusisera sä supue si un marenumar de triburi slave.

Slavii de est reusesc, la inceputul veacului al X-lea, sa formeze un mareStat sub conducerea unui print Normand-Vareg, Ryurik, care, dupa cumspune cronicarul calugar din Kiev, Nestor, a fost chemat de cetatenii dinNovgorod ca sa-i conduca. El organizeaza un Stat care, sub urmasii lui,reuseste sa se intinda foarte repede. Varegii, numiti si Ru§i de catre popu-latiunile finice si slave, erau, ca toti Normanzii, cutreieratori ai marillor sifluviilor, indrasneti si curagiosi pirati. Izvoarele timpului ii caracterizeaza :gens astutissima quaestus et dominationis avida.

Cu imensitatea teritoriului sail, cu populatiunea sa de o densitate destulde redusa 2), cu fertilitatea solulului din o multime de provincii, in specialin Ucraina, Crimeia, Caucaz, Siberia, Rusia ar fi trebuit sà fie o putere sta-b ilizatoare. Din contra, acest mirabile monstrum, cum o numeste Fererro,in spaimânta prin imaginatiunea, fara niciun echilibru a alogenilor, prin ten-dintele lor utilitariste, prin puterea lor de simulatiune, prin dorinta lor nein-frAnata de cuceriri teritoriale, cu toata imensitatea taril lor.

Triburile slave se grupeaza sub dominatiunea Varegilor sau Rusilor subhegemonia Kievului, mama oraqelor ruse, cum l'a numit Oleg, unul dinprintii varegi, care a condus o expeditie contra Bizantului. Crestinismul o-

f) Khozarii sunt singuruI popor care a trecut In mastl la judaism prin veacul al IX-leap. Chr.

2) Cresterea populatiunii ruse;ti este foarte mare, Astfel, In 1851, clateIe statistice aratau67 milioane Iocuitori, In 1858 7o milioane, iar dupâ recesAmAntul din 18 Ianuarie 1897 cifrapopulatiunei era de 129 milioane, adia In interval de aproape 40 ani numetruI locuitoriTor s'adublat aproape. Nimeui nu poate oi precis cat ar fi astazi.

www.digibuc.ro

XXIII

riental patrunde in Rusia si mitropolitul de Kiev este investit de Patriarhulde Constantinopol. Gratie Bisericei, influenta bizanting devine mare, mani-festându-se atât in artg at si in domeniul cultural.

La inceput xenofobi, dar, dupg. ce Petru Cel Mare, deschise o fereas-trä asupra Europei Occidentale, Petersburgul, Rusii devin admiratori siimitatori ai popoarelor o'ccidentale. Mai târziu insg printr'un fel de reactiune,s'a ngscut la dânsii ideia cg ei sunt deosebiti de celelalte popoare ale Europei,ba chiar cà le sunt superiori.

aceastg doctring a märirei lor o gäsim formulatà destul de precisincg din a II-a jumgtate a veacului al XVII-lea in lucrarea lui Iuri Krijanitchpublicata in Rusia in mijlocul veacului al XV II-lea. Cartea este dedicatäTarului Alexis (care domneste intre anii 1645-1676), tatgl lui Petru CelMare, Autorul spune ea.' rasa slavg are vase tribmi (ramuri) : Rusii, Polonii,Cehi, Bulgari, Serbi, Croati. El voeste sä dea Slavilor o conqtiintä politicadespre origina lor comung., precum si sa ajute la formarea unui spirit de so-lidaritate intre popoarele slave.

Aceastg doctring, panslavismul, a influentat apoi considerabil politicaRusiei.

Invaziunea tätara, dela inceputul veacului al XIII-lea, a avut deasemeneao influentä asupra destinelor Statului rus.

Khanul Temutchin al Tätarilor din Mongolia, dupg ce reuneste toatetriburile si ia numele de Gengis-Khan, adica Marele Khan, porneste spreVest. Flul sgu Batu cucereste toate principatele ruse.

Stäpânirea Tätarilor a oprit relatiunile dintre tärile rusesti cu Bizantul.De abia spre mijlocul secolului al XIII-lea lncepe sä se formeze Prin-

cipatul Moscovei. La inceput, acest Principat e de mica importantg, lush gra-tie faptului cd Principii Moscovei s'au pus in serviciul tätarilor din Horda deAur si. au fost sustinuti de acestia, cäpatând titlul de mari printi, cu insgrci-narea de a aduna si. a transmite Hordei de Am., principala Horda tätarà, laresedinta Khanului, in orasul Saraj, tributul tuturor celorlalti printi.

Deja in secolul XIV, vedem Principatul Moscovei proclamat in fiefereditar inalienabil si indivizibil, cu titlul de Mare Principat. Dumitru Dons-koj, invingatorul Tgtarilor in batälia dela Kulikoov este principele cel maiilustru. Tocmai in 1480 Ivan al III-lea reuseste sä obting eliberarea corn-plectg de tätari, isi ia numele de autocrat, adicä nesupus nici unui alt Su-veran.

Dupa caderea Imperiului Bizantin si luarea Constantinopolului de cgtreTurci (1453), literatura Moscovitä sustine ca puterea marelui print de Mos-cova trebue sg ailog valoarea, caracterul si continutul puterii Imparatului Bi-zantin, ca si acesta el este vicarul lui Dumnezeu pe pgmânt, cg puterea sa fiindde origing diving, trebue sä fie autocratg si. absolutg. Ivan al HI-lea admite a-ceastg doctring si, ca s'o consfinteasca printr'un simbol politic, se cdsgtorestecu Zoe Sofia Paleologul, nepoata ultimului imparat Bizantin. Se introduce ce-

www.digibuc.ro

XXI V

remonialul Curtil Bizantine. Fiul säu Vasile al III-Ica continuä in sensul ve-derilor tatOlui säu, lar urma§ul acestuia Ivan, al IV-lea cel groaznic, se inco-roneazä 0 la titlul de Tar la 1547 1).

Secolele al XV-lea 0 al XVI-lea 0 inceputul celui de al XVII-lea suntpline de lupte pentru consolidarea puterii Moscovite. Sunt lupte intre Poloni0 Ru§i pentru stapânirea Ucrainei. Armistitiul dela Andrussovo din 1667este inceputul unei noi politici.

Incheind acest armistitiu, 0 mai târziu pacea perpetuuä din 1681, Ru§ii,0 Polonii voiau a facä o aliantO contra Turcilor. Trei ani mai târziu, in

. 1684, dupa infrângerea Turcilor 0 despresurarea Vienei de catre RegelePoloniei Sobiesky (1683), se incheie sfanta Liga, sub protectia 0. binecuvOn-tarea Papei Inocentiu al XI, in care au intrat Polonia, Imperiul German 0Venetia 0 de care Rusia a profitat foarte mult.

*

autând sa arätäm situatiunea TOrilor -omâne§ti, Muntenia $ Moldova,fatO de puternicii sOi vecini Turcia, Polonia, Germania, Imperiul knoseovit, vomvedea ea', numai prin faptul ea' ele s'au inchinat Imperiului turc in secoleleXV 0 XVI, cel mai puternic Stat in acele timpuri, in aceste regiuni, ele auputut sä-§i mentinä tiinta. Chiar cand, mai târziu, Turcli au inceput sa slä-beascä, Principatele au scApat de a fi ánexate, chci fiecare din celelalte pu-teii, dorind fiecare sà puna mâna pe Principate, se impieclica una pe alta.Discutiunile, ce au urmat cu ocaziunea tratativelor in vederea incheierei paceidela Karlowitz (1699), sunt edificatoare in aceastä privintO.

** *

Am arätat ca Tarii Rusieir cel putin din al XVII-lea veac, consideraucä Imperiul Otoman se afla intio stare de decade*. 0 in acela§ timp ad-miteau, cum au arätat mai sus, ea ei se considerau continuatori ai Imperiu-lui Bizantin, reprezentanti 0 protectori ai ortodoxiei 0. ca atare protectori aituturor popoarelor ortodoxe, socotind de act c5. au 0 dreptul sä stäpâneaseäpopulatiunile slave, ca bulgarii, serbil, aflati sub dominatiunea Tureeasa Pen-tru remita acestui scop, Ru§ii, in timpul Tarului Alexei sau Alexis Mihalo-yid, incep sä se ocupe de Tarile Romane, care, vlastar latin, qedea in caleaexpansiunei lor spre sud.

Domnitorii. Stefan Petriceicu 0. Grigore Ghica dominati de ideia crds-link in timpul räsboiului Turco-Polon (1671-1673) tree, cu ocazia bätälieldela Hotin (1673), in tabära Polonä, asigurând astfel succesul lui Sobiescky,generalul Polon.

1) Na isul Testament al lui Petru cel Mare, atribuind Rusiei un fit de dominatiuneuniversal& si In special st&panirea Constantinopolutui si stnamtorilor, este o plasmuire f uut& laInceputut veacului al XIX-Iea, pmbabil /n 1812, sub inspiratiunea Itii Napoleon. Origina sepoate g&si In lucrarea Des progrés de la puissance russe apârutik In 1812. in realinte ideileerau dominante deja In veacurile aI XVI-lea si al XVII-Iea, curn s'a ar&tat,

www.digibuc.ro

. Cum insä acesta, urmgrind s devie rege in Po Ionia, se impacg cu Turciiimediat dupg. victorie, iar Domnitorii Români, rämänând far% sprijin i astep-tându-se sa fie maziliti, se adreseazg, la incepuhil anului 1674, Tarului Alexei.Nu posedgm scrisoarea Domnitorilor trimisä prin caluggrul Feodor, staret alMonastirei Sf. Pavel din Muntele Athos, dar cunoastem rgspunsul Tarului carea fost publicat in colectia Documentelor imperiale ruse Polnoe Sobranie Za-conov II pag. 968, tradus i publicat in Colectiunea de tratate fi conven-(iuni diplomatice a lui Mitilineu precum i in colectiunea publicatg de D.A. Sturdza i Colescu-Vartic, Acte qi documente relative la Istoria Renaf-terii Romeiniei. voL I, pag. 9.

Prin acest document, adresat la 10 August 1674, and Domnii erau demutt mazí1íí si care, natural, a ramas färg urmgri, se cerea din partea Taruluica Domnitorii, dacg nu s'au supus Regelui Poloniei, O. se declare ca supusiai impgratului trimitánd in acest scop pe cei mai de searing si de credintgdin der si din mired cu articole subscrise de Domni, de Mitropoliti, Epis-copi i toatà treapta spiritualg, de Boeri, precurn si de alte clase mari, mij-loch i mid í toMe acestea sub sigiliu pentru ca pe baza aceasta sg se poatäincheia tratatul in privinta credincioasei voastre supuneri care apoi sä se intg-reascg prin sävärsirea jurgmântului inaintea Sfintei Evanghelii. In urma acestora,vg vom primi sub ocrotirea noastrà í vg vom apgra de inamicii Sfintei Cruci etc.

*

Un alt act de aceias naturg, simpla ofertg, in vederea facerei unui tra-tat, este emanat dela Tarii i Marii Printi Ion si Petru í Marea Doamng,bine credincioasa Tarevna Sofia", toti copii ai rgposatului Tar Alexis Mum-lovici, datat din 28 Decembrie 1688. si adresat Domnitorului Munteniei Ser-ban Cantacuzino, ') insg nici acest proiect nu a avut nici o urmare, cadSerban Cantacuzino murise Inca din 29 Octombrie 1688.

Actul cel mai important este Ina tratatul dintre Dimitrie Cantemir,Domnul Moldovei i Petru cel Mare, Tarul Rusiei, incheiat la 13 Aprilie 1711.

Prin acest tratat, Domnitorul Moldovei, pune tara sub protectoratul ru-sesc 2). Tratatul este foarte important. cgci aratä tenclintele acaparatoare aleRusiei. In adevgr tratatul recunoaste

a) supunerea Moldovei cgtre Rusia argtându-se in preambul cg Prin-tul Moldovei, ca bun credincios creoin luptcttor intru Isus Cristos, achibzuit de folositor sa se trudeasca impreung cu noi pentru emanci-parea poporului moldav si a altor popoara crestine aflate in suferintg inmginile Barbarilor i ne-a argtat prin epistolele sale care solicitä ca tot

1) Vezi actul in Mitaineu, Colectiunea de tratate, 1874 Bucure0i pag. 71 D. A. Sturza:4 C. Co(escu-Vartic, Acte fi documente relative la Renafterea Romiiniel 1 p. 12 precum i InLetopisitele lui Ion Niculcea in M. Cog"alniceanu, Letopisitele Moldovei, cd. II, vol. II pas. 3o6,

2) Tratatut e publicat in coleetiunea legitor ruseoi, Polnoe Sobranie Zakonov, IV p. 659.?et Mititineu, Colectiunea tratatelor, p. 74 precum i in D. A. Sturza 0 C. Cole,cu-Vartic,Acte i documente relative la rentWerea Rotraniei L p. 15.

www.digibuc.ro

XXVI

pdmântul qi poporul moldav sa se supuna protectiunei Majestätei NoastreImperiale".

Ideia crestina servea deci ca o puternica arma de propaganda.b) ca o satisfactiune personala, ca o magulire a amorului propriu se

acorda Domnitorului Dimitrie Cantemir, titbit de suveran, Niculcea spune cai s'a dat i titulatura serenissimus, i se recunoaste un fel de domnie cu titluereditar pentru urmasü sai, in linie barbateasca. fara o alta precizare. Cro-nicarul Ion Niculcea, care era hatmanul Domnitorului Dimitrie Cantemir, ex-punând acest tratat, arata ca, atunci când dupa urma Domnitorului ar fi ramasmai multi fü, Tara era chemata sa aleaga dintre &mil. Niculcea adaogacà in tratat s'ar fi prevazut ca Imparatul O. nu mazileasca pe Domnitor panala moarte.

Versiunea ruseasca insä arata lamurit ca, daca Domnitorul nu ar exe-cuta ordinelc imperiale, sau cum zice textul ar cauza impedicarea decre-telor noastre, pentru care s'ar osândi or dupa legea bisericeasca or dupa cea ci-Ala, atunci va mosteni fiul sau, daca se va constata credinta sa, iar daca cre-dinta acestuia va fi banuitä, atunci va fi altul, capabil credincios i nepätatdin aceias familie a Cantemirestilor care va mosteni demnitatea princiare.

Dar cine judecä pe Domnitor ? Imparatul, care prin acest tratat deve-nea stapân absolut al Moldovei. Domnitorul nefiind deck un simplu func-tionar rusesc.

Toate celelalte articole din tratat nu aveau alta valoare deck a aratacä guvernul imperial se ocupa i de afacerile interne ale Tärei, caci annata,ce Moldova ar fi avut, era sub ascultarea ruseasca, iar cetatle i garnizoa-nele din tara puteau sa fie desfiintate sau tranformate dupa interesele Im-

Iatá pentru ce Nicolae Costin era un adversar hotarât al acestui tratat.El, vorbind despre aceastä intelegere, ne spune ca. Dimitrie Cantemir a facut-ocu mintea lui crudd. adica explica politica lui numai prin tinerete:prin inex-perien0 El se rosteste asupra acestei politici cu urmatoarele cuvinte ironiceAcest bine a agonisit Dumitrascu Voda cu socoteala lui grabnicà de nu seva mai indrepta in veci

urmarind cucerirea imperiului turcesc din Europa, considerau sta-pânirea Moldovei ca primul pas pentru reusita planului lor.

Din fericire, batalia dela Stanilesti (7 Julie 1711), unde Turcii sdrobescarmatele lui Petra cel Mare ca i pacea dela Prut 2) (21 Julie 1711), hill-turä pericolul in care usurinta politica a lui Cantemir bagase Tara Moldovei

Otomanii au purtat i numeroase räsboaie cu Imperiul German. Astf el1spre finele secolului al XVII-lea, la 1682, incepe rasboiul turco-germa.n, iar

M, Cogalniceanu, L,etop. II ed, VoL II p. flo.2) D. A. Sturga 0 C. Colescu-Vartie, Acte i documente relative la Renaqterea Româ.

niei L pg. 97.

www.digibuc.ro

in 1683, la asediul Vienei luara perte i Domnitorii romani Serban Can-tacuzino al Munteniei i Gheorghe Duca al Moldovei, sub comanda mareluivizir Cara Mustafa. Gratie Regelui Polon Sobiesky, care alerga in ajutorulImparatului Leopold, Turcii fura batuti i Viena despresurata.

Razboiul se termina dupa 17 ani prin pacea dela Karlowitz 9, din 25Ianuarie 1699.

La 13 Aprilie 1716, Germania declara rasboi Turciei, care se terminacu pacea dela Passarowitz din 21 Iulie 1718, prin care Imperiul HabsburgicdobandeOe Oltenia 2). La 28 Mai 1736 incepe un nou rasboi. intre RusiaTurcia, Germania intervine in rasboi de partea Rusiei in Aprilie 1737.

Rusia cerea ca Muntenia 0 Moldova sa fie considerate ca protectorateruse0i. Germania pretindea sa i se cedeze o parte din Muntenia, 'Ana laraul Argeq, care sa se alipeasca la Oltenia dobandita la Passarovitz. Soartarasboiului nefiind favorabile Germanilor, ei incheiu pacea de la Belgrad in18 Septembrie 1739 prin care Germania restituie Oltenia (Acte §i Doc. I48). Rinii incheiara i dal* pace la Belgrad, in aceia. zi.

Sub Imparateasa Ecaterina II a Rusiei, in Octombrie 1768 isbucni unnou rasboi ruso-turc in care Ru0i urmareau cu tenacitate realizarea secula-rului lor plan, cucerirea peninsulei balcanice 0 a Constantinopolului. Cu a-ceasta ocaziune s'a %cut in Wile romane o imensa propaganda prin calu-gari, preati, prin tot felul de mijloace. S'a mers panä a se sustine ca Mun-tenii 1 Moldovenii sunt de origina slavonä, fac parte din noroadele slavone 3).Generalul baron Elmet, in mijlocul trupelor sale la Iai, a pus pe mitropolit,pe boieri i alti locuitori O. jure credinta i supunere Imparatesei. Dupa tra-tative de pace care incep la Foqani in 1772, räsboiul se termina in anul1774 Ianuarie 10 prin pacea dela Kuciuc-Kainargi. Prin acest tratat Ru0iobtin un drept de protectie asupra cre0inilor ortodoxi din Turcia (art. XIV),iar fata de Principale Ru0i obtin dreptul de a vorbi in favoarea lor (art.XVI nr. 9) 0 ca Capukehaile, adica reprezentantii Domnitorilor tailor ro-mane§ti pe langa Poarta, O. se bucure de avantagiile i imunitatile diploma-tice (art. XVI no. 10).

Deabia trecusera 10 ani dela acest rasboi i armele incep din nou sazangane. In 1785 avem iar4 rasboi ruso-turc. Austria la. 9 Februarie 1788infra i dansa aläturi de Rusia. Rasboiul se termina prin pacea dela SiOov

1) Vegí tratatul deIa Karlowitg In D. A. SturcIga í CoIescu-Vartic. Acte i Documenterelative la Renafterea Rom. I, p. 22. Cu ocagiunea discutiunei acestuf tratat, Polonia si Germaniacereau fiecare ca Turcia sti le dea Principatek, Jar& Turcii au reusit sA InIature pretentii(e (or pan&la urnA. Vegi HurmugaIci, Fragm. Ill 33f-340; L Niculcea In Letop. lifoldovei ed. II, IIpg. 262.

2) Vezi textul tratatului 'in D. A. Sturdga i Colescw-Vartic, Acte f documente I, p. 32.3) Vegi Genealogia Cantacuginilor p. 179.

www.digibuc.ro

XXVIII

la 4 August 1791 intre Turcia 0 Austria '), precum i prin pacea deladin 9 Ianuarie 1792, intre Turcia j Rusia 2).

Cu inceputul veacului al XIX-lea, politica Rusiei fatà de Impärätia Oto-manä devine i mai provocatoare.

Toate demersurile Rusiei in favoarea Principatelor, cu ocaziunea trata-telor dela Kucluc-Kainarigi (1774) 0 Ia0 (1792), nu aveau alt scop decât sä.intäreasca influenfa ruseasca in Valahia 0 Moldova, sä slabeascä influenfaturceasck i, mai ales, sä-i dea posibilitatea de a interveni in impärätiaturceascA.

In Noembrie 1806, trupele rure0i au ocupat din nou Principatele, pecare le-au definut pâtiä in 1812.

Este foarte instructiv sa se citeascA memoriile generalului rus, Conte deLangeron, in care el arata, cu sinceritate, stärile de lucruri. Astfel el spuneIn alte imprejurari acest räsboi, de 0 foarte nedrept era absolut necesarpentru Rusia. Aceasta nu putea sä lase Turcilor cetätile Chiliei, Ismail, Aker-man, Bender 0 Hotin, nici stäpänirea Basarabiei, cäci Odesa n'ar putea a-.junge la desvoltarea la care se poate astepta" 9.

La 7 Iulie 1807, se incheie pacea dela Tilsit intre Franta i Rusia.Prin art. 13 din acest tratat, Impäratul Alexandru I al Rusiei se obligä.

atre Napoleon, Impäratul Frant ei, ea sä intervie pentru mijlocirea unei pAcicu Anglia 4).

In schimb, prin art. 23, Impäratul Franfei se obliga sä facä pe media-torul intre România i Turcia. Prin Tratatul secret de aliantä ofensiva si de-fensiva dintre Franta i Rusia, semnat tot la Tilsit, la 7 Iulie 1807 se stipu-leaz1 (art, 4 si 8) ca dacä. Anglia nu prime0e mediatiunea Rusiei sau pri-miind-o nu face pace pänä la 1 Noembrie 1807, Rusia va face cauza cornu-nä cu Franf a. Deasemenea, daa Poarta nu ar accepta mediatiunea Franfeisau acceptând-o nu s'ar ajunge la un rezultat satisfäcätor cu termen de 3luni. Franta va face cauza comunä cu Rusia i impreunä vor face liberareaprovinciilor otornane din Europa, afar% de Rumelia i Constantinopol, desubjugul turc.

Trecerea lui Napoleon de partea Rusiei produce o impresie penibilà laConstantinopol, dar totu0, grafie stäruintelor Franfei, Turcia incheie armisti-fiu cu Rusia la Slobozia, lânga Giurgiu, la 24 August 1807,

1) TratatuI dc pace cIeIa 5istov este publicat In colectiunea Acte fi documente relativela renafterea României I p. 71 el are 14 artícole Tratatul a fost Incheiat prin rnediatiuneaAnglieí, Prusiei i Holandeí. Printr'un tratat special (aceiasí colectíune p. 79) se reglernenteazamodul In care urma sit se facâ evacuarea Valahiei sí a 5 judete moldovene ocupate de Austriacise fac ilnumite rectificAri de granite, cedându-se Orsova Austriei _sí stabilíndu-se ca RâuI CernasA formeze frontiera Intre Veaahia si Austria. Acest tratat e ?ncheiat tot la Sistov.

2) Tratatul dela las.í din 9 Ianuarie 1792 are 13 artícole. Prin el se stabileste câ frontíera*Are Rusia i Turcía va fi Nistru, confirmându-se acteIe din 1773 privitoare la Incorporarea decAtre Rusia a Crimeí i â Peninsulei Taman pânâ la fluvítil Kuban. Prin art. IV, Poarta se an-gajeazâ a respect& clauzele stipulate, In tratatul de pace Incheiat la 10 IuIie 1774 ía Kucisc.-Kainargi, In favoarea Valachiei i MoIdovei. Sturdga i Colescu-Vartic, op. cit., I, p. 219.

3) Hurmuzake, Doc. III, supL L p. 1o9-14o.4) D. A. Sturza $ í C. Cokscu-Vartic Aster fi Docum. L p. 576.

www.digibuc.ro

Prin conventiunea secreta de aliantä, incheiata intre Franta i Rusia laErfurt in 12 Octombrie 1808 se stipuleaza (att. 8) ca Valachia si Moldo-va sä feel parte din Rusia, care va avea astfel granite la Dunare i, in cazca Turcia nu ar admite aceasta cesiune, Franta nu va intra in rasboi, dar vatärui pe langa Poarta '), pentru a admite aceste dorinte ale Rusiei.

Tutcia refuza propunerea Frantei de a cede principatele i rasboiul in-cepu din nou intre Rusia si Turcia. Ostilitatile continuara 'Ana in 1812, andFranta declarand rasboi Rusiei, aceasta se vazu nevoita a incheia cu Turciapacea dela Bucuresli la 26 Mai 1812, prin care se stabilea ca Prutul sa al-catuiasca granite fata de Rusia j.

Sunt mai bine de 300 ani de cand Turcia a fost continuu atacata deRusi, care socoteau cá ei sunt de drept mostenitorii imperiului bizentin, ca1or li se cuvine stapanirea Constantinopolului si a strâmtorilor. Printeo eroarepolitica, Napoleon se leaga. cu Imparatul Alexandru si sacrifica credin-cioasa sa aliatä Turcia unor imaginare interese politice, dar, desi in deca-den.% in acel timp, Turcia a refuzat sfaturile franceze interesate. Astazi,dupa mai bine 130 de ani, istoria se repeta un alt puternic aliat al Turciei,iarài legat cu Rusia de interese vremelnice, voieste sa convinga pe Turcisä se plece kusiei, dar acum Turcia e regenerata, gratie marelui Atattn-k, eae constienta de rolul ei, stapana pe destinele ei. E deci natural ca ea sa.refuze amicalele sugestiuni, facute de un prieten interesat.

* *

Ideile Tevolutiunei frariceze, vehiculate de armatele glorioase ale luiNapoleon, se raspandisera in mai toate fArle, cautând sa inlocuiasca pretu-tindeni regimul aristocratic prin regimuf burghez.

Pentru a apara regimul aristocratic, de guvernare absolutista, in contranoilor tendinte burgheze, se incheie, chiar in timpul congresului dela Viena(1815), Sfânta Alianta, intre marile puled continentale Rusia, Austria stPrusia.

Cu toate acestea, ideile revolutionare patrund si la noi si le gäsim for-mulate intr'unele proiecte de organizare sociall. Dar, in toate aceste incercari,constatam numai un fenomen de mimetism. Lipseste fondul, lipseste o clasa bur-gheza româneasca puternica i constientä, care O.' revendice guvernarea si saorganizeze un regim burghez 8).

Grecii vedeau in Napoleon, In timpul gplendoarei lui, ltberatorul popo-rului for i, dupa imaginatia lar, acela care va lupta pentru restabilirea unejmari Elade.

Grecii, crezandu-se sprijiniti de Rusi, incercara sa faca. din tärile roma-nesti asupra carora aveau o asa de mare influenta, in timpul domniilor fanariote,un focar al miscarei lor de liberare nationala. E faimoasa eterie din 1821!

1) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic Acte fi Doc. I. p. 929.2) D. A. Sturza 0 C. Colescu-Vartic 1, p. 296.3) Vezt Paul Negulescu. Tratat de drept administr. roman II. p. 29 0 unn.

www.digibuc.ro

Neavând insA sprijinul Rusiei, neavând mijloace, revohrtiunea greceasca s'asfar0t, prin infrângerile dela DrAgApni qi, Sculeni, inteo jalnicd tragodie, cumo numea boierul moldovean Alexandru Beldiman intio lucrare in versuri,cu acest titlu. Protestarea ROmânilor, in contra acestei mbcari grece0i, seIntruchipeazA in m4carea nationalA a lui Tudor Vladimirescu.

** *

Existând diferite motive de nemultumire intre Rusia 0 Turcia, prin fap-tul ca niciuna nici cealaltA nu executaserA anumite stipulatiuni din tratatuldela Bucurqti din 16 Mai 1812, privitoare ta Principatele române0i, la Ser-bia, la granitele asiatice dintre Rusia 0 Turcia, au urmat tratative intre acestetAri in vederea solutionArei conflictelor.

In 17 Martie 1826, Rusia adreseazA un ultimatum Turciei prin 'care licere :

1) respectarea tratatului din Bucurqti dela 16 Mai 1812, privitor laPrincipatele romane0i ;

2) Punerea in libertate a deputatilor serbi 13) Repararea prejuditilor 0 ofenselor aduse Rusiei.Turcia acceptând acest ultimatum, intervine intre aceste douA tari Con-

ven(iunea dela Akennan din '1 Octombrie 1826, prin care se confirmAstipulatiunile tratawlui de pace dela 16 Mai 1812 din Bucure0i. Printeunact separat relativ la principatele Moldova 0 Valahia 1) se stabile#e :

a) modul de alegere a Domnilor de cAtre boieri,b) durata domniei de 7 ani,c) modul in care se fade destituirea Domnitorilor, pe baza de anchetA

0 prin acordul celor douA Curti suzeranA 0 proteguitoare ;d) Recomandatiune cAtre DomnitOri 0 Divanuri ca, de urgentA, A se

ocupe de gasirea mijloacelor pentru ameliorarea administratiunei fAcandu-seun regulament general pentru fiecare principat, care va fi imediat pus inaplicare. ._

La 4 Aprilie 1826, Anglia se intelege cu Rusia pentru a _ajutora m4-carea de eliberare a Grecilor. La aceste tari, se asociazA 0 Franta, la 6 Iu-lie 1827, 0 atunci se incepe o actiune din partea acestor 3 puteri contraPortei. 0 flotA aliatA e trimisä in apele grecqti, care, MI% declarare derAsboi, ataca 0 distruge flota otomanA la Navarin (20 Oct, 1827) Ca repro-salii, Turcia opreqte trecerea prin strâmtori a vaselor de cornett inchizândastfel comertul Mare'. Negre, ceiace da pretext Rusiei aliata Angliei 0Frantei de a porni un nou rAsboi contra Turciei. Inceputul ca totdeaunail formeazA ocuparea Principatelor.

** *

Trebue 0 de data aceasta sA admiram abilitatea deplomatiei ruse care

1) D. A.. Sturza 0 CoIescu-Vartic op. cit. I, 314.

www.digibuc.ro

a 0iut sä atraga de partea sa puterile occidentale, in special Anglia, cutpate eà acolo oameni politici considerabili susfineau, cu toatä convingerea,cä. Turcia este absolut necesarä pentru menfinerea echilibrului european.

Astäzi istoria se repetä. Rusia nu numai cà e o forta imensà, caresdruncinä echilibm1 european, a§a de scump Angliei, dar ea e exponentulunui nou regim politic, dictatura proletariatului, care urmare0e inläturarea0 inmormantarea regimului burghez, pe plan internationaL $1 totu0 ea ga-se0e docili secondantii in Anglia 0 Statele Unite ale Americei, exponentii ceimai autorizati ai burghezimei. ,

In 1828, Ru0i ocupara Tärile romane. La inceputul ocupatiunei, genera-lul comandant Joltuhin dovede0e o sälbäticie, o neomenie care inspäimanta.Mai tarziu insä conducerea tärilor romane0i, in urma pacei dela Andrianopol(14 Sept. 1829), a fost incredinfatä Generalultii conte Paul Kisseleff, care,dela Noembrie 1829 pknä la Ianuarie 1834, cat a condus Principatele, a datdovadä 0 de pricepere 0 de omenie.

Tratatul dela, Andrianopol, din 2 I 14 Sept., 1829, are douä anexe ; unaintitulatä Act relativ la Principatele Moldovei §i Valahiei, lax alb. Actrelativ la indemnizdrile de comer( f i de reisboi precum f i la evacuareaPrincipatelor. Ambele au aceia data, de 2 1 14 Sept. 1829. Potrivit art.IV din ultima anexa, Rgii erau obligati a evacua Principatele dupa plata in-tegral& a indemnizärilor de räsboi.

Kisseleff, s'a arätat un bun administrator, un om intelegator al stäri-Mr de lucruri din Wile romane0i pe care, din tot sufletul, el voia sä le info-drepte ; el s'a ocupat cu facerea regulamentelor, dovedind o mare culturà,o mare pricepere 0 multä omenie. El urmärea insä, cu mare hotärare, a-nexarea Principatelor la Imperiul rusesc 1), considerandu-le chiar ea provinciiruse0i. Cu toate acestea, spiritul de dreptate al Romanilor i-a recunoscutmeritele 0', ea un omagiu, marea artera de comunicatie din capitala tdrei, o-seaua, poarta numele säu.

§ IV. Scopul ce urmarea Rusia prin aceste Regulamente.Caracterul Regulamentelor. Principiul separatiunei pute-

rilor. Organele de conducere dupii Regulament:Domnia, Parlamentul. Justilia sub Regulament,

Care erau cOnsideratiunile ce indemnau pe Ru0 sä patroneze facereaRegulamentelor ? Erau de sigur considerafiuni politice pe care de altf el Ki-seleff le spune in raportul ce a fäcut Impäratului Nicolae : La 1828 Guyer-nul imperial folosindu-se de ocupatiunea Principatelor cu armatele noastre, a

I) Astfel Kiseleff, inteo scrisoare e&tre Orloff, din 18 Iunk 1833, spune: .Eu socotseeDunarea ea granita impenului rus». Vezi A. Papadopol-Calimah in Analele Acad. Rom..Tom. IX sena II, pg. loI. Veg} 0 mspunsul lui Orloff In aceIfq loc, pag. loS. Ve4i raportulgeneralutui Kisekff cAtre ImpArat In Uricar X p. 587.

www.digibuc.ro

XXXII

depus toate silintele ea, in timpul guvernarei provizorii, sá se desavarseaseapropusa reorganizare, ca o afacere neaparata pentru buna stare a unei tar'.megiesita cu noi si ea o masura care intarea temelia influentei noastre po-litice asupra Orientului. Indemnat de vederi atat de inalte spre folosulgloria Rusiei, Vice-Cancelarul contele Nesselrode a mijlocit inalta autorizatie,dupa care secretarul de Stat Dascoff a fost trimis in Principate ca, con-formandu-se cu starea lucrurildr din tara, sa schiteze un proiect de instruc-tiuni pentru alcatuirea Regulamentelor.

Acest proiect, bazat pe adevarata stare a imprejurarilor locale, cuprin-zand toate partile reorganizatiei din launtnt. s'a invrednicit de Malta intarire

in Iunie 1829, a fost dat fostului Presedinte-Plenipotent, General Joltuchin,spre a alcatui, dintre boierii locali, Comisii i printr'insele lucrari pregatitoarepentru Regulamentele organice ca in urma sa le supue in cercetarea obstes-tilor Adunari".

Generalul Paul Kiseleff urmarea ca Principatele sa fie anexate Rusiei,astfel ca granita imparatiei sa fie Dunarea i aceasta el o spune formal, crl-ticand pe aceia care voiau, pentru consideratiuni politice momentane, exectt-tarea tratatului dela Andrianopol, adica restituirea Principatelor Turciei.

Caracterul aristocratic al Regulamentelor. Daca examinam Regula-mentele organice constatam ca ele au o factura aristrocratica. Se creiaza,dupa ideile timpului, in fiecare tará un Parlament, dar cu un Wit caracteraristrocratic. Nici burghezimea, nici taranimea nu aveau reprezentanti in Ob-fteasca Obicinuitä Adunare, cum se numea acest Parlament unicameral.

Alegerea Domnului se facea de o Adunare care, in Valahia, avea 190membri i anume : 4 reprezentanti ai Inaltului cler (mitropolitul si 3 epis-copi), 50 boieri- de rangul intai, 73 boieri de rangul al II-lea, 36 deputatialesi dintre boierii judetelor, Cate 2 de judet, de la vel serdar in jos. In finese adm