Efectele nocive ale alcoolului, tutunului și

drogurilor asupra organismului.

(Simboluri convenționale de interzicere)

AlcoolulDerivat obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. Lichid incolor, inflamabil, cu miros și gust specific, obținut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetică și folosit la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant, etanol, alcool etilic, spirt.

Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept "dependența de alcool", este o boală care constă într-o nevoie puternică de a consuma băuturi alcoolice, și neîncentarea consumării băuturii în momentul în care apar probleme provocate de alcool, de tip sociale, fizice și psihice.

Ajuns în ficat etanolul este metabolizat într-o primă fază în citoplasma celulelor, unde acesta este convertit în acetaldehida sub acțiunea enzimei alcool dehidrogenase. Reacția este prezentată în continuare:

CH3CH2OH + NAD+  CH3CHO + NADH + H+

În continuare, în mitocondrii, acetaldehida este transformată în acetat sub acțiunea catalitică a enzimei aldehide dehidrogenase, iar reacția este următoarea:

CH3CHO + NAD+ + H2O     CH3COO- + NADH + H+

Așa cum se poate observa în ambele reacții, H+ sunt acceptați de transportorii acestora NAD+(nicotin amide adenine dinucleotide). Când alcoolul este consumat în cantități mici, acetatul provenit din aceste două reacții este convertit mai departe în acetil-coenzimă A. Această reacție însa, consumă energie:Acetat + coenzimă A + ATP     acetyl CoA + AMP + PPIPPI + H2O    2 Pi

ATP – Acid Adenozintrifosfat AMP – Acid Adenozinmonofosfat PPI – PirofosfatNADH - Nicotinamida Adenin DinucleotidaNAD - Nicotin Amide Adenine Dinucleotide

Ficatul poate metaboliza până la 8-10 grame de alcool pe oră. Acetaldehida este substanța care cauzează „euforia consumului de alcool”.  Acetaldehide dehidrogenase este motivul pentru care unele persoane se înroșesc în obraji și prezintă tahicardie și transpiră ușor, imediat după consumul unei cantități mici de alcool. Aceasta, pentru că în mitocondriile celulelelor hepatice ale acestora există doua forme (izoformi) ale acestei enzime cu indici ai vitezei de catalizare a reactiei, constanta Michaelis (KM), diferiți. La persoanele sensibile, alcool dehidrogenaza citoplasmatică este mai activă (KM scazut) decat acetaldehida dehidrogenase mitocondriala. Drept consecinta, acetaldehida produsă în cantitati mai mari decât cea transportată și metabolizată mai departe în mitocondrii, scapă din celule și determină efectele mai sus amintite.

O altă cale de metabolizare alcoolului o reprezintă sistemul microzomal de oxidare a etanolului, care se desfășoară sub acțiunea catalitică a enzimei numită citocrom P450, prezentă predominant în reticulul endoplasmatic al celulelor hepatice și intestinului subțire. În această reacție, care de asemenea se finalizează cu producerea de acetaldehidă și acetat, agentul reducător este NADP (nicotin amide adenine dinucleotide fosfat). Pentru ca această cale de metabolizare a etanolului consumă oxigen, se generează radicali liberi care sunt nocivi pentru țesuturi. Ba mai mult, regenerarea glutationului, un puternic agent antioxidant, este inhibată de concentrația crescută de NADPH, și ca urmare efectul nociv al radicalilor liberi este intensificat. Trebuie specificat că, această formă de metabolizare a alcoolului este un răspuns adaptativ al organismului determinat de consumul cronic al acestuia. 

 Alcoolul poate deteriora atât vederea cât şi auzul. Gustul, mirosul şi percepţia tactilă pot fi, de asemenea, afectate. Întrucât toţi muşchii sunt sub controlul creierului, acest control este tulburat chiar şi de cantităţi mici de alcool. Această deteriorare poate duce în timp la pierderea coordonării şi a puterii de reacţie. Greutatea organismului reprezintă un factor determinant pentru efectul alcoolului asupra organismului. Ficatul oxidează alcoolul, ceea ce înseamnă că îl descompune chimic. O persoană mai voluminoasă va putea suporta mai uşor efectele alcoolului decât o persoană cu greutate mai mică. Efectul de intoxicaţie apare atunci când alcoolul ajunge la creier şi nu mai poate fi oxidat de ficat. Reţineti, alcoolul nu este digerat, cum este mâncarea. El este absorbit în sânge, o parte prin stomac şi o parte prin intestinul subţire.

Tăria unei băuturi alcoolice determină şi efectele sale asupra organismului. "Tăria" indică concentraţia de alcool în băutură. Conţinutul de alcool:

• Bere: 3-6% alcool (făcut din cereale)

• Vin: 10-14% alcool (din struguri)

• Gin, whisky, cognac, rom: 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale şi fructe)

Nivelul de alcool în sânge reprezintă cantitatea de alcool transportat de sânge la creier, determinând gradul de intoxicaţie.  Un nivel de alcool în sânge de 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului; 0,10-0,15% cauzează simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos şofatul unei maşini. La 0,20% apar clar semne de beţie: dificultatea de a vorbi, de a merge. Concentraţiile de peste 0,40% duc la o  stare de comă. Cele de 0,60-0,70% cauzează moartea.  După cum vedeţi, alcoolul are multe efecte asupra organismului. Unele sunt de scurtă durată, altele sunt lungă durată. Ambele pot fi însă dezastruoase.

Efecte de scurtă durată ale alcoolului:- răspunsuri încetinite faţă de mediul ambiant - scăderea coordonării - scăderea capacităţii de a gândi limpede - alterarea memoriei - voma - tulburări de vedere - risc crescut de accidente - dificultatea de a merge sau de a sta în picioare - pierderea cunoştinţei - coma – deces

Efectele de lungă durată ale alcoolului - alcoolismul - pierderea memoriei - ciroza hepatică - deteriorarea creierului - boli de inimă - malnutriţia - scurtarea duratei de viaţă - moartea prin accidente (de automobil) - moartea prin alte accidente.

FumatulFumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din pipă. Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om (nicotina, arsenic, radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) si alte 43 sunt cancerigene. Cei mai toxici compusi sunt nicotina, gudroanele si monoxidul de carbon. Nicotina stimuleaza inima prin eliberarea de catecolamine care cresc tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si nevoia de oxigen a inimii. De asemenea, nicotina stimuleaza sistemul nervos, legându-se de receptorii colinergici centrali dupa numai 7 secunde de la inhalare. Aceasta activeaza caile neuro-umorale si duce la eliberarea de hormoni si neurotransmitatori. Asa se explica efectele euforice si instalarea dependentei de nicotina.

Potrivit celor mai recente studii, rata mortalitatii în rândul fumatorilor este de 2-3 ori mai mare decât la nefumatori la toate grupele de vârsta. Aceasta înseamna ca jumatate dintre fumatori vor deceda în cele din urma ca rezultat al fumatului. Daca tendintele actuale legate de fumat vor persista, aproximativ 500 de milioane de persoane aflate astazi în viata, adica cca. 9% din populatia globului, va deceda ca urmare a folosirii tutunului.

Aproximativ jumatate din decesele legate de fumat se produc între 35-69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importanta cauza de moarte prematura în tarile civilizate. Multi din cei care mor din cauza fumatului nu fumeaza multe tigari pe zi, dar majoritatea fumeaza din adolescenta.

Fumatorii trecuti de 30 de ani sufera de 5 ori mai multe infarcte miocardice decât nefumatorii. De fapt infarctul miocardic este principala modalitate prin care fumatul ucide tinerii. se estimeaza ca fumatul este responsabil de aproximativ 75% din infarctele care apar la fumatorii cu vârsta sub 50 de ani.

Dar efectele fumatului nu se opresc aici. Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele prin cancer. În medie, aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar la barbati si 70-75% la femei se datoreaza fumatului. Fumatul provoaca si alte forme de cancer: de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze, limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica urinara, rinichi, stomac si col uterin.

DrogurileSubstanţe naturale sau sintetice care introduse în organism îi modifică funcţionarea, modifică imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjurătoare. Folosirea repetată crează dependenţă fizică ori psihică şi tulburări grave ale activităţii mentale şi ale comportamentului.

Dependența de droguri este momentul cînd se simte puternic senzaţia de a continua utilizarea drogului, ignorând ceea ce se întîmplă la nivel fizic, psihologic şi social.

Intoxiacația acută este o urgenţă medicală, datorită nivelului ridicat al drogului în sânge, care afectează creierul şi celelalte organe, şi poate provoca pierderea cunoştinţei, scăderea tensiunii arteriale şi a temperaturii corpului, comă, oprirea respiraţiei sau deces.

Drogurile se împart după efectul produs asupra creierului:

halucinogene, deprimante, stimulante.

După originea produsului: naturale, sintetice (artificiale).

Cele mai folosite droguri în lume sunt:

Amfetamină, metamfetamină, cocaină, opiu, morfină,

heroină, ecstasy, LSD, spice ,mescalină, DMT, eter,

cloroform, metadonă, clorpromazină, theobromină,

alcool și tutunul etc.

Oamenii folosesc droguri pentru a-și schimba gândirea, comportamentul și simțurile. Aceste feluri de substanțe se numesc psihoactive și includ alcoolul și tutunul, la fel și drogurile naturale și produse sintetice. În trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante naturale, așa ca tufa de coca pentru cocaină, opiu de mac pentru heroină si cannabis pentru hașiș si marijuana.

Prevalența abuzului diferitor droguri variaza între regiuni și chiar între țări în întreaga lume. Marijuana și hașișul: Estimările indică că drogul numit cannabis este cel mai abuzat drog în toate pîrtile lumii, pe care îl consuma estimativ 141 milioane oameni (sau 2.4 procente din populația globului). În mod particular, un număr mare de oameni tineri experimentează cu canabis: în unele țări atât de mult ca 37 procente din copiii de școală și adulții tineri au folosit drogul o dată în ultimul an și 10-25% o data în ultima luna. În general, abuzul de cannabis sporește în multe țări, stabilizându-se în țările, unde a atins nivel înalt.

Piața Drogurilor în Europa:

Sub falsa denumire de “ etnobotanice” se comercializează diferite substanţe de provenienţă vegetală, chimică, şi combinaţii ale acestora, fiind în fapt unele dintre cele mai toxice produse cunoscute până acum.

Aceste substanţe determină grave consecinţe asupra stării de sănătate a utilizatorilor, datorită potenţialului rapid de a produce dependenţă şi a afectării funcţiilor normale a tuturor organelor şi sistemelor corpului uman, în special prin gravele tulburări aduse funcţiilor sistemului nervos.

Depresia, anxietatea, stresul, timiditatea, tulburările de personalitate, încrederea scazută în sine, decepțiile, frustrările și dezamăgirile își pot găsi rezolvarea fără țigări, alcool sau alte droguri. Putem găsi în adâncul nostru capacitatea de a le depăși și de a ne face viața mai frumoasă.

Elaborat de elevii

Liceului Teoretic “Mihai Eminescu”,

Victor Iațco și Barbos Gheorghe.