Cunoşti vreun leac care poate reduce riscul îmbolnăvirii de diabet, Parkinson sau cancer de colon? Care îţi poate îmbunătăţi starea de spirit şi, în acelaşi timp îţi poate trata durerile de cap? Care să-ţi protejeze dinţii şi să te ajute să slăbeşti?Ce-ai zice de o cană de cafea?

Pun pariu că nu te-ai gândit niciodată la cafea ca la un elixir de sănătate. Ba, mai mult, pun pariu că ţi-a trecut prin cap de mai mult de trei ori să te laşi de acest viciu care îţi creşte tensiunea arterială, gradul de celulită şi,pe deasupra, îţi mai şi îngălbeneşte dinţii. Ei bine, nimic din toate aceste poveşti scornite cu ani în urmă nu sunt adevărate. 

Ultimele cercetări arată că băutura noastră favorită ne protejează de o mulţime de boli (dintre care vreo 10 letale). Iată o veste ce merită sărbătorită cu o cană de cafea.Asadar, propun trei minute de pauză, cât să dau (şi să dai) fuga lacafetieră pentru a bea împreună cea mai gustoasă ceaşcă de cafea.

În ultimele luni, prima pagină a ziarelor de medicină din întreaga lume a fost ţinută de o ştire senzaţională: după ce au analizat datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani,cercetătorii de la Harvard au calculat că, în comparaţie cu neprihăniţii noştri semeni care nu consumă cafea, noi, păcătoşii, suntem mult mai puţin expuşi riscului de a ne îmbolnăvi de diabet de tip 2. 

Alte studii (unul facut la Iowa Women s Health, pe un eşantion de 27.000 de femei, pe o perioadă de 15 ani, altul facut de Nestlé Research Center şi al treilea publicat recent în Norvegia) arată că, datorită consumului de cafea (decofeinizată sau nu) scade şi riscul afecţiunilor cardiovasculare, în special la femei. Mai exact, dacă bemtrei căni pe zi, şansele de a ne îmbolnăvi de inimă scad cu 24%. Nu e rău deloc! Din păcate, în ceea ce priveşte bolile cardiovasculare, beneficiile cafelei scad invers proporţional cu numărul de porţii consumate zilnic.

Ce alte veşti bune mai avem? Se pare că, graţie pasiunii noastre pentru cafea, noi, băutorii înveteraţi, suntem protejaţi de Parkinson în proporţie de 80%, de cancerul de colon (25%), de ciroza hepatică (80%) şi de pietrele la rinichi (50%).

De asemenea, există dovezi că o doză moderată de cafea poate scoate un pacient dintr-o criză acută de astm, atunci când nu are medicaţia la-ndemână, calmează durerile de cap mai eficient decât pilulele obişnuite,îmbunătăţeşte performanţele atletice (stimulând musculatura să producă contracţii mai puternice), ajută la menţinerea greutăţii şi previne apariţia cariilor dentare.

Cafeaua are mai multe fibre şi mai mulţi antioxidanţi decât sucul de portocale. Nutriţioniştii ne spun mereu că fibrele sunt absolut necesare sănătăţii noastre şi că antioxidanţii ne ajută să ne menţinem mereu tineri şi ne feresc de boli. Un studiu făcut de un grup de savanţi din Spania a dovedit că o cană de cafea neagră are un conţinut de fibre şi polifenoli mai ridicat decât orice altă băutură de pe planetă.

Daca bei cafeaua în doze mici pe tot parcursul zilei, vei fi mai atent, mai activ şi mai energic, au descoperit medicii de la Harvard Medical School . Deci, ori de câte ori trebuie să faci faţă unei zile încărcate după o noapte de nesomn sau trebuie să conduci pe distanţe foarte lungi, te sfătuiesc sa bei din două în două ore câte o cană mică de cafea.

Dacă bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au studiat vreme de câţiva ani legătura dintre consumul de cafea şi tremurul esenţial (o afecţiune neurologică a cărei cauză exactă nu a fost încă identificată). Rezultatele cercetărilor au infirmat mitul conform căruia cafeaua ar avea acest efect neplăcut asupra organismului şi nervilor noştri.

Cafeaua îţi îmbunătăţeşte starea de spirit. O cană de cafea băută la micul dejun îţi poate face ziua mai bună, spun cercetătorii de la University of Wales , College of Cardiff , din Marea Britanie. Cafeauacompletează beneficiile evidente asupra funcţionării creierului(îmbunătăţirea capacităţii de concentrare, a memoriei şi a gândirii logice) cu o stare de împlinire şi satisfacţie, explică cercetătorii britanici.

Cafeaua nu ne împiedică să visăm. Mulţi oameni spun că, dacă beau cafea seara, nu reuşesc să doarmă. Totuşi,potrivit ultimelor studii, se pare că, în ciuda faptului că o cană de cafea consumată seara, înainte de culcare, ne face să adormim mai greu, acest obicei nu afectează cu nimic faza de visare şi nici cea de somn profund. Nici măcar un consum ridicat de 7 cani pe zi nu afectează calitatea somnului.

Cafeaua nu provoacă aciditate. Aciditatea gastrică este una dintre cele mai neplăcute afecţiuni şi are o mulţime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar credinţei populare, nu există nici o legatură între consumul de cafea şi această enervantă problemă, oricât de tare şi de amară ar fi fost cafeaua consumată, arată un studiu din Marea Britanie, la care au participat 394 de pacienţi cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nici o legătură între consumul de cafea şi ulcerul gastric sau duodenal.

Cafeaua vindecă herpesul. Da, cafeaua are proprietăţi antivirale, spun cercetătorii japonezi, care au testat (în vitro) 15 tipuri de cafea (8 obişnuite şi 7 instant), adăugând o soluţie slabă de cafea peste anumite culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au descoperit astfel că în extractul de cafea (indiferent de tipul folosit măcinată, instant sau decofeinizată sau de locul în care a fost cultivată) există un ingredient care distruge virusul prin contact direct şi împiedică răspândirea lui la celelalte celule învecinate.

Cafeaua nu creează dependenţă. Cu mulţi ani în urmă, World Health Organization a declarat că nu există dovezi conform cărora consumul de cofeină ar putea fi comparat cu abuzul de droguri. E o mare diferenţă între obiceiul de a bea în fiecare zi o anumită cantitate de cafea şi dependenţă. Ei bine, un studiu recent aduce şi suportulştiinţific pentru această afirmaţie.

Mai exact, s-a descoperit că, indiferent de cantitatea în care este consumată, cofeina nu activează circuitul de recompensă al creierului, aşa cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele trăite de consumatorii de cafea în absenţabăuturii lor favorite (dureri de cap, letargie, somnolenţă) nu au nici o legătură cu cele ale consumatorilor de droguri aflaţi în sevraj.