Arta culinaraDe Ionescu Giorgia

Introducere Arta culinara nu este simpla

cum credem noi.Vedem la televizor tot feluri de emisiuni axate pe aceasta tema.La prima vedere ni se pare simplu, dar cand trebuie sa punem in practica ne iau durerile de cap.

MANCAREA Mâncarea sau hrana reprezintă orice substanță, de obicei compusă

din carbohidrați, grăsimi și proteine care este consumată de către animale sau de către oameni fie în scopul metabolizării în energie, fie doar pentru plăcerea gustativă .

DESPRE EA! Mâncarea vine în general

fie din sursă vegetală, fie din sursă animală, fie minerală, deși mai există și excepții. Mâncarea variază după cultură, nație, popor, dar și poziția geografică și este obținută prin activități precum cultivarea (în cazul plantelor), a creșterii animalelor, pescuitul, mai rar vânarea animalelor sălbatice.

IN DIFERITE PARTI ALE LUMII Cele mai multe popoare au propriile mâncăruri distincte, iar știința care

studiază obiceiurile, preferințele și practicile specifice fiecărui popor în ceea ce privește pregătirea mâncărurilor se numește gastronomie. Întrucât atât consumul redus de alimente cât și consumul excesiv de alimente poate duce la probleme de sănătate pe termen scurt sau pe termen mediu și lung, atât animalele cât mai ales oamenii își impun uneori un regim alimentar mai strict, numit dietă.

SURSE DE MANCARE

Mai toată mâncarea este fie de origine vegetală, fie de origine animală, deși există și excepții. Spre exemplu, sarea este folosită pentru sporirea gustului mâncării iar anumite forme de ciuperci comestibile sunt folosite pentru producerea iaurtului și a murăturilor.

SURSA VEGETALA Multe plante sunt consumate ca aliment, iar în

prezent există în jur de 2000 de specii de plante cultivate pentru consumarea ca aliment.

Semințele plantelor sunt o sursă bună de mâncare atât pentru oameni, cât mai ales pentru animale pentru că ele conțin substanțele nutritive necesare plantei pentru emergența din sol. Semințele comestibile includ cerealele (cum ar fi grâul, orzul sau orezul), legumele (precum mazărea, fasolea sau lintea) și nucile. Semințele oleaginoase sunt folosite pentru obținerea uleiului prin presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, măsline sau susan). Cea mai veche formă de hrană preparată era hummus-ul (un fel de terci din năut) care se întâlnea în Egiptul Antic.

Fructele plantelor sunt foarte des consumate pentru conținutul lor ridicat de proteine vegetale și de vitamine, cum ar fi vitamina C. Plantele au dezvoltat între timp fructe care atrag atât prin înfățișarea lor cât și prin miros, gust, textură, asigurând-și astfel perpetuarea speciei.

DE ORIGINE ANIMALA Animalele pot fi folosite ca mâncare fie direct, prin carnea lor, fie indirect prin produsele

pe care le elaborează. Carnea este produsul luat direct de la animale, pe când produsele luate indirect de la animale sunt laptele, ouăle de la păsări, mierea de la albine și icrele de la pești. Pentru sporirea gustului dar mai ales pentru uciderea microbilor dăunători care ar putea exista în produsele de origine animală, acestea sunt aproape întotdeauna supuse unei operații precum fierberea, prăjirea, afumarea sau pasteurizarea ( laptele). Peștele face uneori excepție întrucât popoarele asiatice mai consumă fileuri de pește care nu au fost supuse vreunei operații de pregătire („sushi”).

OBTINEREA HRANEI… Se știe că în preistorie principalul mod de

obținere a hranei era vânatul. Între timp a început să se dezvolte creșterea animalelor și agricultura, iar în prezent agricultura este prezentă pe tot întinsul globului; peste 2000 de specii de plante sunt cultivate în scopul consumării lor ca aliment. În prezent vânatul este o activitate rară, și este uneori și interzisa de lege pentru prevenirea dispariției anumitor specii de animale sălbatice. Pescuitul este de asemenea practicat în zonele de coastă și cele din apropierea râurilor și este preferat fiind mai puțin restricționat decât vânatul.

PREGATIREA Pe când anumite mâncăruri pot fi

consumate așa cum se găsesc în natură, alte feluri de mâncare necesită o oarecare procesare sau pregătire din motive de siguranță pentru sănătate sau pentru gust. Cel mai simplu mod de pregătire (sau mai simplu gătire) a alimentelor implică activități precum spălarea, tăierea sau adăugarea de alte ingrediente în mâncare (spre exemplu condimentele). Alte astfel de activități pot include amestecarea cu un alt fel de mâncare sau supunerea la fermentație. În locuința personală, pregătirea mâncării are de obicei loc în bucătărie. Gătirea poate fi făcută și în scopul îmbunătățirii gustului sau a aspectului estetic sau pentru conservarea în timp a mâncării.

ALIMENTARE SANATOASA Alimentația sănătoasă definește acel tip de alimentație care este

adaptată și echilibrată energetic și nutrițional, astfel încât să satisfacă nevoile proprii fiecărui individ pentru susținerea și întreținerea organismului în condiții optime. Alimentația sănătoasă asigură dezvoltarea optimă a organismului, menține starea de sănătate, previne îmbolnăvirile și astfel crește speranța de viață și calitatea acesteia.

Principalele obiective ale alimentației sănătoase sunt: asigurarea energiei necesare organismului și acoperirea nevoilor nutriționale, ceea ce presupune includerea tuturor nutrienților (macro și micronutrienți) în cantități și proporții optime.

PREGATIREA ALIMENTELOR Termenul de „gătit” se referă la marea varietate de metode,

instrumente și combinații de ingrediente care îmbunătățesc aroma sau digestibilitatea mâncării. Tehnica de gătit, numită și artă culinară, necesită de obicei alegerea, măsurarea și combinare ingredientelor într-o ordine bine stabilită, pentru a se ajunge la rezultatul dorit.

Tehnicile de gătit pot necesita încălzirea mâncării, care adesea îi transformă componența chimică, schimbându-i aroma, textura, aspectul și proprietățile nutriționale. O astfel de operație este prăjirea. Există evidențe arheologice care arată că Homo erectus își gătea mâncarea prin prăjire pe foc acum 420 mii de ani

Combinatii de mancare proasta

Este necesar sa combinam cu atentie unele alimente. De exemplu piure cu carne sau supa cu galusti si paine. Aceste combinatii ne baloneaza sau ne ingrasa.

Combinari corecte. Daca vei combina bine

alimentele nu vei suferi dureri de burta, balonari, gaze, etc. De exemplu o combinatie rezonabila este somon cu putin orez sau ton cu ardei si cu porumb, etc.

Mananca fructele pe stomacul gol! DE fructele contin apa si zaharuri naturale,

nu este nevoie de timp pentru digestia lor in stomac, ele trec repede din stomac in intestinul subtire. Daca noi le mancam ca desert, atunci trecerea lor din stomac in intestin este oprita de mancare, iar nutrientii din fructe incep sa fermenteze si sa putrezeasca. In acest caz pot apare: durerile stomacale, gaze, balonari, constipatie, diaree, crampe, iar medicii iti recomanda produse antiacide.

Poti manca fructele fie in loc de mic dejun, fie intre mese, la cca. 1-2 ore dupa ce ai mancat alimente bine combinate, fie inainte de masa, dupa care sa faci o pauza de 20-30 minute ca fructele sa ajunga in intestin.

Combina adegvat alimentele! Legumele proaspete (fara amidon),

cu un continut mare de apa, sunt “neutre” si trec prin stomac rapid fara sa fie nevoie de enzime sau numai cu putine enzime.

Alimentele cu amidon au nevoie de enzime alcaline pentru descompunere, care incep in gura cu enzimele ptialina si continua in stomac si in intestinul subtire.

Alimentele bogate in proteine sunt digerate de acid, acidul clorhidric si de pepsina secretata de stomac.

Cum trebuie sa mancam!

1. Consumă desertul pe stomacul gol

7. Consumă alimente bogate în proteine- iaurt, ouă, peşte, carne de pasăre, carne roşie, brânză, cu alimente neutre - legume, seminţe, ulei de măsline, verdeţuri, salate.

8. Combină salate, seminţe, smântână, etc, alimente neutre, cu cele bogate în amidon - paste, cartofi, orez, etc.

9. Combină nuci cu seminţe

10. Combină avocado cu verdeţuri, salate, ţelină, etc.