3��

Ziua Limbii Române

CAIETUL-PROGRAM AL MANIFEST�RILOR �I FESTIVALULUI DE

FILM

2014

Editat de Casa Limbii Române în colaborare cu Înaltul Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova �i

Uniunea Cinea�tilor din România �

4��

�

ZIUA LIMBII ROMÂNE ��

legiferat� prin Legea nr. 53 promulgat� în anul 2013, s�rb�torit� în fiecare an la 31 august �i preg�tit� prin

activit��i permanente desf��urate de��

„CASA LIMBII ROMÂNE”” �

un proiect cultural ini�iat de CORNELIU LEU

��i pus în oper� de

��

5��

ZIUA LIMBII ROMÂNE

PROGRAMUL MANIFEST�RILOR ANULUI 2014

PARTENERII NO�TRI DIN GRUPUL ROMÂN DE PRES� �I INI�IATIV� CIVIC� ORGANIZEAZ� AC�IUNILE ÎN COMUNIT��ILE ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI;

ASOCIA�IA COMUNELOR DIN ROMÂNIA, FILIALELE EI JUDE�ENE, PRIM�RIILE LOCALIT��ILOR PARTENERE, INSTITU�IILE CULTURALE �I �COLARE ORGANIZEAZ� AC�IUNILE DIN �AR�;

ÎN BUCURE�TI, ACADEMIA ROMÂN�, PRIN SEC�IA DE FILOLOGIE �I LITERATUR� �I BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE ORGANIZEAZ� ÎN SALA ACESTEIA DIN BULEVARDUL DACIA O EXPOZI�IE DE CARTE VECHE ROMÂNEASC� . VERNISAJUL VA AVEA LOC ÎN ZIUA DE 29 AUGUST, EXPOZI�IA R�MÂNÂND DESCHIS� PÂN� ÎN LUNA SEPTEMBRIE:

FUNDA�IA FRA�II GOLESCU INAUGUREAZ� LA MUZEUL T�RANULUI ROMÂN UN CHIO�C AL PRESEI DE LIMBA ROMÂN� CARE APARE ÎN COMUNIT��ILE DE PESTE HOTARE, ÎN ZIUA DE 30 AUGUST, orele 18

Prim�ria Sectorului 3 v� invit� de ZIUA LIMBII

ROMÂNE în Parcul Titan-Parcul Artelor.

“ BRÎNCOVEANU �I CANTEMIR-300 DE ANI”-Expozi�ia in aer liber de istorie �i art� româneasc� dedicat� marilor domnitori �i în egal� m�sur� marilor arhitec�i ai spiritului românesc, va deschide la ora 18,00 evenimentul Ziua Limbii Române. Invitatul special al evenimentului vine din Basarabia, în persoana marelui compozitor EUGEN DOGA, creatorul muzicii din filmele “Maria Mirabela”, “Anna Pavlova” “�atra”, “ Patul lui Procust”, “ L�utarii” �i multe altele care au avut un mare succes în România. � De la ora 18,30 publicul din sectorul 3 �i nu numai, este invitat la un regal muzical. Concertul extraordinar “MUZICA TINERE�II NOASTRE “ prezentat pentru prima data în aer liber, într-un parc din Capital�, va fi sus�inut de maestrul Eugen Doga împreun� cu Orchestra Simfonic� Bucure�ti, dirijat� de Tiberiu Soare �i grupul coral Accoustic, dirijat de Daniel Jinga avându-i ca soli�ti pe soprana Ana Cebotari �i tenorul Andrei Laz�r. Piese celebre din marea crea�ie muzical� semnat� de Eugen Doga. Laora 20,00 va intra în scen� cunoscuta forma�ie ZDOB �i ZDUB din Chi�in�u. Eveniment realizat cu sprijinul Înaltului Reprezentant al Guvernului României pentru Republica Moldova.

6��

Evenimentele dedicate Zilei Limbii Romane sunt organizate de Primaria Sectorului 2, in parteneriat cu Fundatia Nationala pentru Stiinta si Arta, Uniunea Scriitorilor din Romania, Muzeul National al Literaturii Romane si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti Sector 2.

Dizertatii, prelegeri, programe artistice, concursuri de poezie, cenacluri, recitaluri de poezie vor avea loc pe 30 august, intre orele 11.00 si 13.00, in cluburile si centrele Primariei Sectorului 2. De asemenea, pe 30 august, intre orele 18.00 si 22.00, va avea loc, in parcul Plumbuita, spectacolul de muzica si lumini "Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim". Totodata, pe 31 august, de la ora 9.30, va avea loc o depunere de coroane la mormantul lui Mihai Eminescu si la mormintele scriitorilor romani din Cimitirul Bellu. Targul de carte romaneasca va avea loc in perioada 29 - 31 august, intre orele 11.00 si 20.00, iar, pe 31 august, va avea loc, in Parcul Lunca Florilor si Parcul Florilor, un spectacol de poezie, muzica si dansuri romanesti in interpretarea copiilor, membri ai centrelor de zi de tip after - school si din sistemul de protectie al Primariei Sectorului 2;

UNIUNEA CINEA�TILOR DIN ROMÂNIA, membru fondator al Grupului de Ini�iativ�, organizeaz� la cinematograful „Studio” de pe bd. General Magheru, duminic� 31 august la orele 17,30 GALA FESTIVALULUI INTERNA�IONAL DE ECRANIZ�RI la care va acorda premiile pentru regie, scenariu �i imagine filmelor înscrise în concurs.

Covorul ro�u va conduce spre o bogat� manifestare artistic� care va celebra filmele premiate ca �i cele din repertoriul universal invitate de onoare: ”ORA 25”, „CONDAMNAT LA VIA��” �I „PATUL LUI PROCUST”; �

UNIUNEA NA�IONAL� A MUZICIENILOR INTERPRE�I DIN ROMÂNIA, membru fondator al Grupului de Ini�iativ�, organizeaz� la ATENEUL ROMÂN duminic� 31 august orele 19,30 un recital de muzic� �i poezie la care particip� scriitori, arti�ti �i muzicieni din România �i din Republica Moldova omagiind limba în care s-au n�scut, pe care o vorbesc �i o cultiv�. Cu acest prilej, în foaierul Ateneului, Editura Academiei Române organizeaz� o expozi�ie de carte dedicat� Zilei Limbii

�

7��

UN APEL PENTRU A TRIMITE PESTE PRUT

C�R�I �I FILME ÎN LIMBA ROMÂN�

Pe fiecare cap de locuitor în Republica Moldova revin câte 17 c�r�i în limba rus� i câte 2 în limba român�

SCRISOAREA ACADEMICIANULUI NICOLAE DABIJA În aten�ia domnilor:

Nicolae TIMOFTI, preedinte al Republicii Moldova; Iurie LEANC�, prim-ministru al Republicii Moldova;

Igor CORMAN, preedinte al Parlamentului Republicii Moldova ����������������������� �

�1. Acum ni�te ani reveneam de la Bucure�ti,unde-mi ap�ruse o carte. La vama moldoveneasc� vame�ul m�întreab� grav: – Ce avei în geant�? – C�ri. – Vreau s� le v�d. Deschid geanta. Ia o carte în mân�, din celevreo treizeci cu acela�i titlu, �i o r�sfoie�te. – Dar �tii c� nu avei voie s� introduceic�rile în ar�? – Eu sunt autorul acestor c�ri, zic, darvame�ul m� pune imediat la punct: – V� cred, dar dumneavoastr� o s� le vindei�i o s� avei profit din ele. – Sunt exemplarele pe care mi le-a dateditura în loc de onorariu. Funcionarul a�az� cartea deasupra celorlaltedin geant� �i, cum îl v�d un pic maiîmbunat, îi propun:

– S� v� dau o carte… Iau cartea �i-l întreb numele, ca s�-i scriu peea �i câteva cuvinte. El ezit� o clip�, apoi îmi spune: – Domnu’ Dabija, mai bine dai-mi 50 delei. ocat de pragmatismul lui, spun: – I-o dai atunci b�iatului Dumneavoastr�.Avei vreun copil? – Am. Dar nici el nu cite�te. Adic� va fi �i el vame�, când va cre�te mare.2. Au trecut de atunci mai muli ani �iaproape c� uitasem întâmplarea din tren.Anul trecut am avut mai multe întâlniri cucititori în ora�e din România.Între altele vorbisem acolo �i despre faptulc� bibliotecile din Republica Moldova nu auc�ri. La 23 de ani de la independen�, bibliotecilesatelor �i �colilor noastre sunt pline cu carte

8��

�sovietic�. Nici elevii, dar nici profesorii, nuau c�rile care se predau în �coal�.Ce s�-i faci, ar� s�rac�! 3. La începutul anilor ’90 îmi telefonase unfost coleg de facultate, Gheorghe R. dinBriceni. M� întreab�: – Tu ai citit „Baltagul” de MihailSadoveanu? – L-am citit. – Vin duminic� la Chi�in�u �i am s� te rogs� mi-l poveste�ti, c� trebuie s�-l predauelevilor, iar în tot raionul Briceni nu se afl�niciun exemplar de roman. Ne întâlnim �i, la un pahar de bere, îipovestesc colegului coninutul celebruluiroman sadovenian. Amicul conspecteaz� totce-i spun. A doua zi secia raional� din Bricenidesf��oar� un seminar pe tema „Romanul„Baltagul” de Mihail Sadoveanu”, avându-lca raportor pe amicul meu. Acestaconducându-se de notiele pe care �i le-af�cut, le poveste�te profesorilor de limba �iliteratura român� coninutul c�rii.Profesorii, la rândul lor, î�i fac �i ei notie,dup� care pleac�, fiecare în �coala lui, ca s�le predea elevilor lucrarea inclus� înprogram�. Ulterior, elevii din raion au scrissute de compuneri, în care, a�a mi s-apovestit, la numele asasinului Bogza, s-aad�ugat �i un prenume, care la Sadoveanulipse�te: Geo Bogza, care este numele unuicunoscut clasic al literaturii române. Nici ast�zi „Baltagul” n-a ajuns înbibliotecile �colilor basarabene �i… GeoBogza, celebrul scriitor, îl omoar� �i acumpe Nichifor Lipan, fiind, la rândul lui, uciscu baltagul de c�tre fiul oierului, momentepe care elevii le povestesc �i atunci cândajung la „Cartea Oltului”.

4. Nimic nu s-a schimbat între timp. De ce? Pentru c� o lege aberant� interzice ca tot cee carte româneasc� s� treac� Prutul. Iar situaia c�rii în Republica Moldova emai mult decât trist�. Dup� mai bine de dou� decenii de statindependent, bibliotecile din republic� suntîn continuare ruse�ti. Iat� câteva date: La fiecare cap de locuitor în RepublicaMoldova revin câte 17 c�ri în limba rus� �icâte 2 în limba român�. Din fondul total de carte, care constituiaacum câiva ani 17 milioane 477 000 dec�ri în limba român� sunt: 7 milioane 543000 de c�ri, adic� 43,2%. Iar dintre acestea din urm� doar 16% sunttip�rite în grafie latin�, adic� 471.437 dec�ri, nici m�car jum�tate de milion. Câtevaexemple pe raioane: Fondul de carte cu grafie latin� în raionulTelene�ti (cu populaie româneasc� de 91%)constituie 10%, iar în raionul Rezina (cupopulaie româneasc� de 85%) e de numai13,8%. Biblioteca Naional� a R. Moldova are doar8% de carte româneasc�. Academia de tiine a Republicii Moldova –10%. i tot a�a. La întâlnirile pe care le-am avut la Cluj,Boto�ani, Timi�oara, Vatra Dornei aminvocat nevoia noastr� de carte. În toamna anului trecut le-am povestitdespre aceast� stare de lucruri �i prietenilorcare m� invitaser� la Oradea. Sute de elevi �i studeni, profesori, medici,ingineri, timp de mai multe luni au colectat„c�ri pentru Basarabia”.

9��

�� �i iat� c� domnul Teodor David,vicepre�edinte al Asociaiei „VatraRomâneasc�”, m-a anunat la începutul luniiaprilie c� a adunat 5230 de c�ri, pe careintenioneaz� s� le doneze bibliotecilor dinRepublica Moldova. 5. i aici a început calvarul. Pentru a trece frontiera fiecare carte – MihaiEminescu, Ion Creang�, Grigore Vieru, MihailSadoveanu, A. Pu�kin (în român�) etc. – urmaa fi supus� unui adev�rat purgatoriu. Aflu c� pentru a aduce câteva c�ri dinRomânia e necesar�, ca �i pentru construcia�oselei Chi�in�u-B�li, de o Hot�râre deGuvern. Umblu dup� semn�turile doamnelor MonicaBabuc, ministrul Culturii, Maia Sandu,ministrul Educaiei, Valentina Buliga,ministrul Muncii, care i-ar permite basmului„Pungua cu doi bani” s� treac� Prutul. Sunt întrebat: cine e beneficiarul? – Copiii republicii. a) Una dintre primele condiii care mi seînainteaz� este ca fiecare beneficiar (copil) s�aib� cont în banc�. Convenim atunci cu dna Claudia Balaban cahârtiile (zeci de documente aberante) s� leperfect�m prin intermediul Seciei Naionale aConsiliului Internaional al C�rii pentru Copii(YBBI). b) Mai întâi li se cere donatorilor o scrisoarecu aproximativ urm�torul coninut: „Rog s�admitei o donaie de carte, cu greutatea de…kg în pre de…”. Etc. c) Aici mai e necesar� o alt� scrisoareprin care noi, cei din Republica Moldova,urmeaz� s� accept�m donaia de carte. – De altfel? întreb. – Nu o l�s�m s� intre în ar�, mi se r�spunde.

Ni s-au mai cerut: d) Descrierea fiec�rei c�ri, care s� conin�: 1) Titlul 2) Numele autorului 3) Coninutul c�rii expuse în rezumat (La „Capra cu trei iezi” cei care ne-au adus c�rile au scris o pagin�: „Lucrarea e despre o capr�-v�duv� ce are trei iezi, care se confrunt� cu lupul exploatator �i criminal în serie…”, etc. i tot a�a de 5230 de ori, câte c�ri conine donaia. 4) greutatea fiec�rei c�ri; 5) preul, evaluat în valut� la cursul zilei de azi. Mai urma s� fie prezentate urm�toarele documente aberante: e) certificat sanitar, care s� adevereasc� precum c� zonele de unde au fost colectate c�rile „nu sunt bântuite de epidemii”. f) certificat sanitar, prin care Ministerul S�n�t�ii de la noi confirm� c� România nu e bântuit� de holer�, cium� �i alte boli periculoase pentru eventualul cititor moldovean. i) adeverine cu adresele bibliotecilor din republic� ce preiau donaiile �i scrisorile de accept (fiecare în parte) ale acestora cu lista c�rilor pe care le accept�; k) scrisori semnate de Monica Babuc, ministrul Culturii, Maia Sandu, ministrul Educaiei, �i Valentina Buliga, ministrul Muncii, care confirm� c� aceast� donaie „tranziteaz�” (!!!) Republica Moldova; l) concluzia Comisiei pentru ajutoarele umanitare de la Ministerul Muncii, dup� ce le prezini cele peste o mie de pagini de hâroage, c� ai voie s�-i introduci în ara lor pe M. Eminescu, I. Creang� �i pe ali scriitori umilii de birocrai; Etc., etc., etc.

10��

��� �

6. Am pierdut o lun� de zile (de s�n�tate numai zic nimic) �i am perfectat documentelenecesare. Cu ele m-am prezentat la vam�. – Ce avei? m� întreab� un vame� plictisit. – C�ri. – Ce fel de c�ri? De joc? – Nu, de citit. – De câte kilograme? – Ce? nu pricep eu. – C�ri de câte kilograme? m� întreab� dânsul,ca pe cineva care a c�zut din lun�. Aici, la vam�, cartea e evaluat� în kilograme �ilitri. – P�i, �tiu eu… – Apoi, s� �tii. Cânt�rii fiecare carte �i s�-mispunei greutatea lor. A�a e legea. – Sunt 5230 de c�ri. – Mie ce-mi pas�?! Asta e problemadumneavoastr�. i s�-mi indicai preulfiec�rei c�ri la zi, transformat în valut�. – P�i sunt c�ri colectate de la donatori.Eminescu editat în 1965 cost� 4 lei, aceea�icarte editat� în 1990, când în România a avutloc celebra inflaie, costa 230.000 de lei. – C�utai Monitoarele Oficiale ale Românieidin anii respectivi �i facei evaluarea în euro lacursul zilei de azi. Telefonez la Bucure�ti, Ia�i, Strasbourg, mi setrimit prin po�ta electronic� evalu�rile din toiace�ti ani �i încep calculele: – 316 de euro �i 14 euroceni, anun eutriumf�tor, dup� 4 zile de calcul, vama noastr�.– Deci, scriei în Declaraie c� introducei înar� bunuri în valoare de 316 de euro �i 14euroceni, cu o greutate de… – 530 de kilograme �i 14 grame… Aici vame�ul devine curios �i ia o carte laîntâmplare din una dintre l�zi. – Imi-nes-cu, cite�te el bucuros. Aista-i cel

care a scris „Somnoroase p�s�rele”? – Da, recunosc. – Iaca la poezia asta am luat eu nota „2”.Imagineaz�-i, dac� pe atunci erau la vam�oameni ca mine �i nu l�sau cartea s� intre înar�, nu aveam eu atunci acea not� proast�,care s� m� traumatizeze. Copiii trebuie ocrotiide orice fel de stresuri. – Desigur, cad eu de acord. – Ia spune-mi, cui îi mai trebuiesc c�rile? Iat�eu n-am citit în viaa mea nicio carte �i amajuns om. Da’ c�rile prostesc poporul. i-sprea multe. Mai muli oameni sunt prostii dec�ri decât de lipsa lor, z�u! Nu polemizez, c� n-are rost. Pentru c� a�a,b�nuiesc, crede întreg guvernul nostru, dac�acesta în patru ani de guvernare n-a putut abolio lege comunist�, discriminatorie,antinaional�. 7. Acolo la vam� aflu c� cei doi mini�tri, M.Babuc �i V. Buliga, �i-au pus doar semn�turile,lipseau îns� �tampilele ministerelor. Alerg dinnou pe coridoarele acestor ministere. Tirul cu c�ri a�teptase în vam� o s�pt�mân�de zile. „Las�, drag�, c� ea, cartea, nu se stric�”, mi-aspus optimist un funcionar. Atâta umilin� �i batjocur� n-am simitniciodat� în viaa mea. A� fi dat a lehamite dinmân�, dac� nu era vorba de ni�te c�ri. Tot la vam�, între altele mi s-a spus, la ureche,c� cele 10000 de titluri de carte pe care acumdoi ani pre�edintele Traian B�sescu le-a donatRepublicii Moldova nici azi n-au trecut Prutul,din cauza lipsei ba a unui act, ba aaltuia. Edituri, tipografii, �coli, instituii deînv��mânt din România au încercat s� donezec�ri pentru bibliotecile noastre, dar au fostîntoarse toate înapoi. �ara trebuie ocrotit� de carte, niciuna nu

11��

��� �

trebuie s� p�trund� în ar�. – Dar ig�ri, droguri, arme dac� a� fi avut, m-ai fi l�sat s� trec? îl întreb pe un vame�. – Desigur, pentru c�, din importul lor sepl�tesc taxe vamale, dar de la donaia de cartenu. La vam� aflu c� pentru a „devama” c�rile,�oferul tirului trebuie s� prezinte dovada c� ela pl�tit pentru transport, tot aici ai nevoie deun broker, care ar efectua brokerajul vamal. – Unde îl g�sesc? – P�i tot ora�ul e plin cu brokeri. Cu ajutorul unor prieteni, g�sesc un brokercare perfecteaz� declaraiile. Cu ele neprezent�m la �eful turei, care urma s�-�i pun�semn�tura sa important� pe documentul final.Înaintea noastr� a�teapt� un domn cu barbapân� la genunchi. – V� rog, îl implor� acela pe funcionar, nu amdecât ni�te sticle cu „Perla Harghitei” �i mi sealtereaz� apa, mi-a crescut barba în vam�, c�stau aici de la potop. Când ajung �i eu în dreptul �efului, acesta m�salut� amabil: – Afl�, domnule, c� nimic nu lucreaz� în araasta afar� de vam�. De aceea ea trebuierespectat�. Apropo, cât e ora? M� uit la ceas: – 11.59 de minute. – i câte secunde? – 59. – Ei, vedei! Venii peste o or� c� a �i începutpauza pentru mas�. Pe care eu o stimez, �i aicinici primul-ministru nu m� poate obliga s�-miîncalc regimul. Dup� ora 13.00 �eful semneaz�. Îmbunat, acesta m� preîntâmpin�: – Vedei s� nu avei de furc� cu Corupia. O s�vin� s� dai dare de seam� cum a fostrepartizat fiecare exemplar de carte. Trebuie s�

avei document pentru fiecare dintre ele. Cuiai dat-o, când, unde, �i de ce?! 8. Legea care î�i zice a ajutoarelor umanitare,în care a fost inclus� �i cartea, a fost elaborat�în 2007 pentru doamna Taisia Voronin. Întrucât prima doamn� (comunist�) a �rii apreluat din 2000 pân� în 2009 toate ajutoareleumanitare sosite în Republica Moldova dinSUA, Olanda, Frana, Germania, de lacapitali�ti, ca s� le repartizeze din parteasoului ei �i a partidului comuni�tilor –�colilor, satelor s�race etc., în calculele celoracare au formulat-o nu intra repartizarea, înbibliotecile f�r� de c�ri, �i a volumelorsemnate de Eminescu, Creang�, Alecsandrietc. Cartea trebuia oprit� la Prut. Iar aceast� lege n-a mai fost schimbat� deatunci. 9. Aflu stupefiat c� legea aberant� contrac�rilor, care îngr�de�te accesul acestoradincoace de Prut, e aplicat� �i de c�tre vame�ii�i gr�nicerii români. Cu vreo 6-7 ani în urm�,cunoscutul istoric Alexandru Furtun� a fostinut arestat �i anchetat la vama din Leu�enitrei zile pentru „tentativa” de a trece o valiz�de c�ri de specialitate în a�chia de ar� dinstânga Prutului. 10. Niciun popor de pe glob, cred, nu lupt�împotriva sa, împotriva c�rilor, aînelepciunii, ca moldovenii.Imaginai-v� c� olandezii sau finlandezii, saulituanienii interzic p�trunderea pe teritoriul�rilor lor a c�rilor editate în limbile olandez�,finlandez�, lituanian� ale clasicilor lor, aliteraturii care lipse�te în �coli, care ar judecaprecum conduc�torii moldovenilor: „Decât dinRomânia, mai bine deloc”. Se creeaz� impresia c� moldovenii î�i ur�scc�rile în limba lor, ur�sc clasicii studiai în

12��

��� �

�coli �i fac tot posibilul ca nicio carte s� nu ajung� la cititorul care o a�teapt�. Atâta timp cât Republica Moldova se va teme de c�ri, vom fi cea mai s�rac� ar� din Europa. Nu cred c� ciracii lui Voronin au dreptate atunci când afirm� c� noi avem nevoie de brae de munc�, �i nu de oameni cu carte �i c� ar trebui s� închidem �colile, c�-s prea multe. Schimbai legea criminal�, care ne dore�te, nu doar cei mai s�raci, dar �i cei mai pro�ti din Europa, l�sai cartea s� treac� Prutul, bibliotecile noastre s�race o a�teapt�, stimai guvernani!

11. Terminasem de scris acest articol, cândîmi sun� telefonul mobil: – Alo? Domnu’ Dabija. V� salut� Prim�riamunicipiului Vatra Dornei. Am colectat dela locuitorii judeului nostru câteva mii dec�ri pentru bibliotecile din RepublicaMoldova �i mâine diminea� vom fi cu tirulla vama de la Sculeni, unde v� a�tept�m s�le preluai… – …

Nicolae DABIJA�

La început era Cuvântul i Cuvântul era la Dumnezeu

i Dumnezeu era Cuvântul.

(Sfânta Evanghelie dup� Ioan) ���Se pare c� românii sunt unicul popor care are o s�rb�toare aparte – 31 august, Ziua Limbii Române - chemare simbolic� pentru reflec�ii, în spiritul c�r�ii c�r�ilor, Biblia: Cuvântul era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au f�cut; i f�r� El nimic nu s-a f�cut din ce s-a f�cut…�S�rb�toarea î�i are izvorul în lupta românilor din Moldova din partea stâng� a Prutului pentru dreptul lor firesc de a vorbi, a se ruga �i înv��a în limba matern�.

O tain� divin� nedescifrat� de mintea uman� r�mâne mobilul zbuciumului mul�imilor, adunate în Pia�a Marii Adun�ri Na�ionale din Chi�in�u, la 31 august 1989, care nu cereau bunuri materiale, ci: Limb� român�! Alfabet latin! Credin�a ortodox� �i limba român� sunt liantul care-I une�te pe români dincolo de timp �i spa�iu. Datorit� acestora sfin�ii p�rin�i �i scriitorii no�tri ne-au l�sat opere de c�p�tâi, menite s� faciliteze apropierea con�tient� de Marele Spirit! Prin limba noastr� cea român�, esen�a identit��ii no�ionale, acces�m tezaurul spiritual l�sat de înainta�ii no�tri. Ne bucur�m c� s�mân�a aruncat� a fost de bun augur �i în prezent românii de pretutindeni ne întâlnim la 31 august în Duh pentru a-i cinsti pe cei care �i-au adus prinosul pe altarul credin�ei �i limbii române. ��

Iuliana Gorea Costin Ambasador Extraordinar �i Plenipoten�iar

Cuvântul de început �

15��

��

Filme de calitate întemeiate pe scenarii literare autentice Festivalul Ecranizărilor Literare este primul din cinematografie de acest gen,

propunându-și să stimuleze reprezentarea cinematografică a celor mai valoroase opere literare și, prin asta, să înnobileze arta filmului suţinând producţiile majore, bazate pe subiecte de valoare etică și estetică.

Festivalul Ecranizărilor Literare va antrena și va încuraja deopotrivă forţe cinematografice și scriitoricești pentru realizarea unor filme de calitate întemeiate pe scenarii literare autentice, încercând să descurajeze producţia comercială de film bazat pe reţete scenaristice minore sau improvizate.

Festivalul Ecranizărilor Literare va pune literatura autohtonă în valoare antrenând în circuitul mai larg, al limbajului cinematografic, valoroase opere scrise în limba română, ajutând cunoașterea lor în lume.

Festivalul Ecranizărilor Literare are și un scop educaţional direct verificat încă prin galele de anul trecut: Acela de a folosi cele peste 100 de ecranizări existente din literatura română, precum și cele pe care le va provoca de acum înainte, pentru a depăși prin atracţia filmului handicapul lipsei de lectură cu care se confruntă literatura. Organizate în șocoli, universităţi populare, așezăminte culturale și comunităţi românești prin circulaţia facilă a DVD-urilor, galele de film inspirat din literatura română pot deveni în educaţia școlarilor, ca și a adulţilor un curs facultativ de conjugare a artei filmului cu cea literară, dar și un fructuos experiment pentru extinderea fenomenului cultural artistic din spaţiul limbii române.

El face parte integrantă dintre evenimentele culturale care celebrează în ţară și

în lume Ziua Limbii Române, sub egida Casei Limbii Române.

�

16��

Festivalul de Film - edi�ia 2014

Trei filme invitate de onoare: � ORA 25 � CONDAMNAT LA VIA�� � PATUL LUI PROCUST

Cele ZECE FILME din concurs în ordinea celei mai recente premiere

O poveste de dragoste Domni�oara Cristina O var� foarte instabil� Sunt o bab� comunist� Funeralii fericite Puzzle Zi c�-�i place Calea �oaptelor (tv) Efectul Genovese (tv) O noapte furtunoas� (tv)

JURIUL EDI�IEI 2014 Mircea BUNESCU Nicolae ILIESCU Corneliu LEU - cu drept la un al doilea vot decizional Vasile NEAGOE C�lin ST�NCULESCU - selec�ionerul înscrierii în concurs �tefan VELNICIUC � �

17��

Trei filme invitate de onoare:

ORA 25

CONDAMNAT LA VIA��

PATUL LUI PROCUST

18��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

Afi�ul din 1967 men�ionându-l produc�tor pe marele Carlo Ponti �

19��

� ORA 25 � � Regia

Henri Verneuil

� Cu

Anthony Quinn, Virna Lisi, Serge Reggiani ,

Grégoire Aslan Marcel Dalio Strul

Alexander Knox, Michael Redgrave, Jean Desailly, Marius Goring

� Gen film o Dram�

Sinopsis The 25th Hour

Un taran roman traieste din plin ororile celui de-al II-lea razboi mondial, cand, denuntat drept evreu de catre seful politiei locale, dornic sa-i ia nevasta, este deportat intr-un lagar de munca. "Povestea se bazeaz� pe romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu, scriitor român, care, dup� r�zboi s-a refugiat la Paris. Ap�rut în 1950, romanul a cunoscut un mare succes în Europa �i America. Se spune c� Gheorghiu a fost de acord cu scenariul, care trateaz� aciunea cu mai mult umor decât o f�cea cartea E vorba de un fel de Don Quijote român, un �ran care, forat de evenimente, devine pe rând, în timpul celui de-al Doilea R�zboi Mondial, prizonier la nemi, la ru�i �i la americani. (...) Anthony Quinn, foarte potrivit pentru asemenea tipuri de roluri, confer� personajului Johann autoritatea robust� ce i-a adus Oscarul pentru Zorba grecul." Scria Richard Davis, în Films and Filming -1967

20��

Henri Verneuil

Locul naterii: Rodosto, Turkey · : 15.10.1920 · - : 11.01.2002 · Regizor, scenarist, producator, actor Biografie Henri Verneuil (n�scut ca Achod Malakian la 15 octombrie 1920 în Rodosto, Imperiul Otoman - d. 11 ianuarie 2002, Bagnolet, Île-de-France) a fost un regizor, scenarist �i inginer francez de origine armean�. A absolvit �coala Na�ional� de Arte �i Meserii (Arte et Métiers ParisTech). În 1996 a primit Premiul Cesar onorific pentru întreaga sa carier�. A fost nominalizat de dou� ori la Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu, în 1956 pentru Le Mouton à cinq pattes �i în 1980 pentru I comme Icare.... Regizor francez, pe numele adev�rat Achod Malakian, f�r� pretenii de mare art� �i originalitate, se face slujitorul onest �i profesionist al filmului de public, mizând pe succesul sigur al unor genuri (comedie, melodram�, film de suspans) �i al unor vedete în plin� str�lucire (Fernandel, Jean Gabin, Alain Delon, Jean-Paul Belmondo). Marile succese din filmografia sa: Inamicul public num�rul 1, Oaia cu cinci picioare, Clanul sicilienilor, Panic� în ora�, Cu I de la Icar, C�pc�unii...

21��

Filme regizate de Henri Verneuil ,

Anii 1950, Pipe chien (1950)

� On demande un bandit (1950) � Maldonne (1950) � La Légende de Terre-Blanche (1950) � L'Art d'être courtier (1950) � La Table-aux-Crevés (1995)1 � Le Fruit défendu (1952)1 � Brelan d'As (1952) � Le Boulanger de Valorgue (1953) � Carnival (1953) � L'Ennemi Public n°1 (1953) � Le Mouton à cinq pattes (1954)1 � Les Amants du Tage (1955) � Des gens sans importance (1955)1 � Paris, Palace Hôtel (1956)1 � Une manche et la belle (1957)1 � Sois belle et tais-toi (1958) � Maxime (1958)1 � Le Grand chef (1959) � La Vache et le Prisonnier (1959)1cu Fernandel

, Anii 1960, L'Affaire d'une nuit (1960)

� La Française et l'amour (1960) � Le Président (The President) (1961)1 cu Jean Gabin � Les Lions sont lâchés (1961) � Un singe en hiver (1962) � Mélodie en sous-sol (1963) (Any Number Can Win) (1964 Edgar Award, Best

Foreign Film) cu Alain Delon �i Jean Gabin � Cent mille dollars au soleil (1964)1cu Lino Ventura � Week-end à Zuydcoote (1964)

22��

� Ora 25 (1967)1cu Anthony Quinn � La Bataille de San Sebastian (1968) cu Charles Bronson � Clanul sicilienilor (1969)1, cu Delon, Gabin �i Ventura

,

� Anii 1970, Le Casse (1971)1 cu Jean-Paul Belmondo � Le Serpent (1973)1 � Peur sur la ville (Panic� în ora�) (1975)1 � Le Corps de mon ennemi (Trupul du�manului meu) (1976)1 � I comme Icare (I... de la Icar) (1979)1cu Yves Montand

� Anii 1980-90, Mille milliards de dollars (O mie de miliarde de dolari) (1982)1 � Les Morfalous (C�pc�unii) (1984)1 � Mayrig (1992)1 � 588 Rue Paradis (1993)1

(la filmele cu asterix (1) este �i scenarist

23��

1 premiu �i 3 nominaliz�ri pentru Henri Verneuil. César d'HonneurCésar - 1996

De origine armean�, Achod Malakian pe numele s�u adev�rat este constrâns s�

fug� cu familia pentru a sc�pa de genocidul ce se desf��ura în �ara sa de origine. Refugiat la Marsilia, el intr� la Scoala Naval� de Arte �i Meserii din Aix-en-Provence de unde cap�t� în 1943 o diplom� de inginer. Practic� apoi jurnalismul, devenind redactorul �ef al revistei „Horizon”, apoi critic de cinema pentru radioul din Marsilia �i ajunge la Paris în lumea fimului devenind în 1949 asistentul regizorului Robert Vernay.

Autor a dou�zeci de scurt metraje între 1947 �i 1950, el are o întâlnire determinant� cu personalitatea lui Fernandel care accept� s� joace în primul s�u lung-metraj : La Table aux crevés, en 1951. Din aceast� fructuoas� colaborare se vor na�te mai muklte filme de succes : „Fructul oprit”, „Berbecul cu cinci picioare”, „Marele patron”, dintre care cel mai emblematic r�mâne „Vaca �i prizonierul” (1959) care a trecut de 8,8 milioane de spectatori. Un alt monstru sacuru care i-a asigurat gloria a fost Jean Gabin cu care Verneuil intr� într-un real duet realizând veritabilele perle ale cinematografului francez din anii 60 : „Pre�edintele”, „O maimu�� în iarn�”, precum �i alte dou� interpretate de asemenea cu brio de Alain Delon : „Melodie la subsol” (1963) �i „Clanul sicilienilor” (1969). Tentat de o carier� interna�ional� Henri Verneuil pleac� în Italia �i în Mexic urm�rindu-�i realizarea crea�iei cinematografice. Anthony Quinn cu care el toarn� „Ora 25” (1967) �i „ B�t�lia de la San Sebastian” (1968) îl înso�e�te în demersurile sale. Regizorul se înconjoar� de asemenea de starurile hollywoodiene Dirk Bogarde, Yul Brynner, Henry Fonda pentru filmul s�u de spionaj „ �arpele”(1972). In anii 70 el se orienteaz� mai ales spre registrul filmelor de ac�iune, gen înnobilat de el în Fran�a prin foarte b�rb�tescul „O sut� de mii de dollari în soare” (1964). Iar aceasta cade foarte bine pentru c� Jean Paul Belmondo care a jucat aici va r�mâne în continuare al�turi de el pentru a realiza „Frica asupra ora�ului” (1975), „Le Case” (1971) �i „Marfalous” (1984)

Între dou� produc�ii comerciale, Henri Verneuil merge �i pe mâna de scenarist a lui Yves Boisset, abordând un cinema bine ancorat social cu trei filme-anchet� : ”Corpul du�manului meu” (1976), critic� la adresa baronilor provinaciali, „ Eu… ca Icar” nominalizat la premiul Cesar pentru cel mai bun scenariu în 1980, �i „O mie de miliarde de dolari” (1982), o denun�are deschis� a globaliz�rii

economice care se na�te amenin��toare. Într-a doua jum�tate a anilor 80, dup� exemplul lui Belmondo, Herni Verneuil p�r�se�te scena cinematografic� francez�, pentru a nu mai reveni decât în 1991 cu dipticul autobiografic „Mayrig / 588, rue paradis”, povestea copil�riei sale plin� de amintirile emigran�ilor. Cinci ani mai târziu, ca o încoronare a frumoasei sale cariere, el va primi un Cezar de onoare pentru întreaga oper�

24��

Extrase din cronici La vingt-cinquième heure (1967)

Un taran roman traieste din plin ororile celui de-al II-lea razboi mondial, cand, denuntat drept evreu de catre seful politiei locale, dornic sa-i ia nevasta, este deportat intr-un lagar de munca. Avand o durata de 130 de minute, in regia Henri Verneuil, cu o distributie de exceptie, avandu-l in fruntea personajelor peliculei pe Anthony Quinn, incadrandu-se in genul dramei, “La vingt-cinquième heure” sau “Cea de-a 25-a Ora”, a avut lansarea pe marile ecrane din Statele Unite ale Americii la data de 16 februarie 1967.Poate fi usor confundat cu filmul mai nou din anul 2002 cu titlul ,,25th Hour” care e un film cu alt subiect chiar foarte diferit si cu alt set de actori. Filmul ,,La vingt-cinquieme heure” prezinta o povestire de dragoste ce ,,se ridica deasupra bataliei”, cum a zis unul din criticii filmului. Directia este de Henri Verneuil, si originalul a fost facut in editia franceza, corect intitulata pe panou ,,La Vingt-cinquieme heure”, aparut in 1967, bazat pe nuvela scrisa de (Constantin) Virgil Gheorghiu–se pare la Paris, cu adaugiri la scenariu si lirica de doi scriitori francezi si un al treilea scriitor de profil. Anthony Quinn joaca rolul unui taran roman, iar rolul sotiei taranului este jucat cu indemanare si talent de Virna Lisi. Un film de rezonanta, in care in mod inconstient in momentul vizionarii apar pasaje din roman, memorabile pentru ca sunt zguduitoare.�Filmul nu a transmis indeajuns drama românului in anii din preajma, din timpul si de dupa cel de-al doilea razboi mondial. �Actiunea se centralizeaza pe povestea incredibilului destin al unui tanar roman, prins in vartejul celui de-al doilea razboi mondial,care este denuntat ca evreu, inchis intr-un lagar, evadat, apoi prins din nou, inainte de a fi fost remarcat de un etnolog nazist ca arianul nordic primitiv.Filmul este o adaptare dupa cea mai importanta carte a autorului Constantin Virgil Gheorghiu, aparuta in 600.000 de exemplare vandute in doar cateva saptamani, manuscris ce ii aduce celebritatea si face din Gheorghiu unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani in Occident.Din punct de vedere tehnic, filmul este o cascada, bucurandu-se de cadre precise, unghiulatie si peisagistica corespunzatoare.Jocul actoricesc este memorabil, costumele au un contur bine structurat, iar montajul si sunetul sunt calitative.�

25��

ROMANUL CARE A FOST ECRANIZAT Constantin Virgil Gheorghiu, (n. 9 septembrie 1916, Valea Alb�, Comuna R�zboieni, Neam�, în Moldova, România - d. 22 iunie 1992, Paris, Fran�a) a fost un diplomat român interbelic �i un jurnalist, romancier, poet �i preot român din exil postbelic. Între anii 1928 �i 1936 a studiat la Liceul Militar „Regele Ferdinand I” din Chi�in�u. Dup� ce a terminat liceul, a renun�at la cariera militar� �i a venit în Bucure�ti unde a absolvit Facultatea de Litere �i Filosofie a Universit��ii din Bucure�ti. În 1943 a fost numit ata�at de pres� al ambasadei române�ti din Croa�ia.

Atunci a început lungul drum al pribegiei sale, trecând prin Austria în Germania, unde s-a refugiat 1944, pentru ca în 1948 s� se stabileasc� în Fran�a, unde a publicat circa 40 de volume. În exil fiind, a urmat studii de teologie la Heidelberg, astfel c� în 1963 a fost hirotonit preot la biserica ortodox� român� „Sfin�ii Arhangheli” din Paris. Prime�te rangul de iconom stavrofor în 1971, activând sub jurisdic�ia Patriarhiei Ecumenice.

Titluri de c�r�i publicate de Constantin Virgil Gheorghiu: Taraful de noapte roman (Ed. Fortuna), Via�a de toate zilele a poetului, poezie (1939); Caligrafie pe z�pad�, poezie (1940), Ceasul de rug�ciune, poezie (1942), Ard malurile Nistrului (1941) - reportaje de pe front din timpul r�zboiului de eliberare a Basarabiei �i Bucovinei, folosite mai târziu de Marin Preda, ca surs� documentar�, în romanul „Delirul”,Tat�l meu, preotul care s-a urcat la cer (1965, Paris �i 2003, Sibiu), Perahim - Rendez-vous à l'infini, La Vingt-cinquième heure (în român� Ora dou�zeci �i cinci / Ora 25 / A dou�zeci �i cincea or�), roman, De la vingt-cinquième heure à l'heure éternelle (De la al 25-lea ceas, la momentul eternit��ii),La Seconde Chance (1952), Les Sacrifiés du Danube (1957), La Maison de Petrodava (1961), Les Immortels d'Agapia (1964), Dieu Paris (1964), L’oeil américain („Ochiul American”) (1972) roman de ac�iune, suspans, politic�-fic�iune �i gândire geo-politic�. ,Memorii (1990), Faima i se datoreaza in primul rand romanului Ora 25, ecranizat, adaptarea pentru ecranul salii de cinema apartinand lui Henri Verneuil. Desi a scris cateva zeci de romane, acesta i-a adus faima internationala dupa ce a fost publicat in 1949. Este povestea unui taran roman, Iohan Moritz, care trece pe rand drept evreu, apoi roman cand ajunge prizonier la unguri, este salvat de nazisti ca sa ajunga intr-o inchisoare americana drept colaborator al acestora. Povestea este doar semi-fictionala, caci Gheorghiu insusi, in calitatea sa de vechi diplomat, a fost arestat de autoritatile americane dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial

26��

RECEPTAREA AUTORULUI ÎN LITERATURA ROMÂN� DE AST�ZI

Despre Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992), prozatorul �i preotul ortodox din exilul parizian, nu poi vorbi prea favorabil f�r� s� devii suspect, pentru c� scriitorul însu�i a fost suspect, întâi de colaborare cu Sigurana lui Eugen Cristescu, apoi de colaborare cu Securitatea lui Ceau�escu. Autor a peste 20 de romane publicate cu consecven� de Editura Plon din 1949 pân� în 1980, autor al altor volume (înc� vreo 9) de biografii, note de c�l�torie �i memorii, ap�rute în francez�, tot la Paris, scriitorul nostru pare a fi victima unei blocade greu de explicat: opera lui nu trece în limba român� decât cu

enorme întârzieri �i penibile precauii (din cele opt c�ri - poezie �i reportaje - din perioada româneasc� 1937-1943 a fost reeditat unul singur; din cele 29 de volume publicate la Paris din 1949 pân� în 1995 au ap�rut la Bucure�ti, din 1990 încoace, numai patru). Nu am nici pe departe intenia de a-l face un mare scriitor (nedrept�it postum), dar îl semnalez ca pe un ciudat caz de istorie literar� ce merit�, cu prisosin�, cunoscut, explicat, glosat �i, în cele din urm�, clasat, dup� ce vom înf�i�a toat� documentaia în reedit�ri �i monografii. La fel se întâmpl� cu Vintil� Horia. Cei doi nu au beneficiat editorial (cât s-ar fi cuvenit) de interesul pentru exilul cultural, manifestat imediat dup� 1990... ...Romanul Ora 25 a ap�rut în 1949 la Paris, în traducerea Monic�i Lovinescu, �i a fost un mare succes. Era recomandat în prefa� de filosoful Gabriel Marcel. Presa francez� i-a consacrat numeroase cronici literare favorabile. E tradus prompt �i în alte limbi de circulaie european�. Bilanul recept�rii nu a fost f�cut, la noi, detaliat. Mircea Eliade îl prezint� elogios chiar la apariie, într-una din publicaiile exilului românesc: "Socotim c� este de datoria fiec�rui român s�-l citeasc�, nu numai c� este vorba de cea dintâi creaie literar� important� a emigraiei române�ti, ci �i pentru c� reveleaz� un aspect al istoriei contemporane pe care înc� nici un alt scriitor european sau american nu l-a pus în lumin� cu atâta claritate �i atât de p�trunz�tor. Este, în fond, prima oper� literar� în care se oglinde�te teroarea istoriei contemporane, istorie care însemneaz�, pentru imensa majoritate a globului, fie moartea, fie transformarea în ma�in�, depersonalizarea, dezumanizarea"...

...În 1966 se realizeaz� filmul Ora 25, în regia lui Carlo Ponti N.R: În realitate a lui Henri Verneuil, Ponti fiind produc�torul), avându-i în distribuie pe Anthony Quinn �i Virna Lisi. Ceea ce înseamn� c� succesul romanului nu era încheiat. Cartea nu e lipsit� de interes nici ast�zi, cu atât mai mult cu cât controversele din jurul ei �i din jurul autorului au împ�rit receptarea în opinii foarte net desp�rite: cei favorabili c�rii (Gabriel Marcel, Mircea Eliade, criticii francezi la întâmpinarea din 1949, iar la noi, dup� 1990, Paul Micl�u, Gh. Glodeanu, Elisabeta L�sconi) �i contestatarii (Virgil Ierunca, Marin Preda în Viaa ca o prad� �i, mai recent, Cornel Ungureanu în volumul s�u din 1995 Mircea Eliade �i

27��

literatura exilului). Acum, când nici autorul, nici romanul nu mai sunt generos creditai, recitind Ora 25 (în român�: ed. I, 1991; ed. II, 2004) simi nevoia s� r�spunzi prioritar unei curiozit�i: ce anume din interiorul c�rii a propulsat acest roman spre un succes fulminant, unul de care, la Paris, nu s-a mai bucurat niciodat� vreo alt� carte venit� din spaiul românesc? Poate doar „ Dumnezeu s-a n�scut în exil”, romanul lui Vintil� Horia, obinând în 1960 Premiul Goncourt, s� fi avut un succes comparabil, repede umbrit (cum se �tie) de scandalul politic, regizat din ar�, al acuzelor aduse autorului de a fi fost filolegionar. Mircea Eliade a

r�spuns într-un fel la întrebarea legat� de cauzele acestui succes, dar argumentele pot fi îmbog�ite �i particularizate.

Romanul desf��oar� o naraiune trepidant�, împ�rit� pe dou� planuri �i bine strunit� într-o secvenialitate alert�. Asist�m la experiena tragic� a românului Johann Moritz în timpul celui de-al Doilea R�zboi Mondial. Debutul romanului e o parafraz� dup� Ion al lui Rebreanu. }�ran s�rac, Johann e îndr�gostit de fata bogatului sas Iorgu Iordan, de Suzana, pe care vrea s� o ia cu orice risc în c�s�torie. Dar mai întâi ar fi dorit s� dobândeasc� bani muncind în America (plecarea era aranjat�), pentru a putea cump�ra p�mânt �i a-�i asigura astfel independena. Îns� tat�l fetei afl� de r�t�cirile ei, o învinuie�te pe mam�, o omoar� �i va fi arestat. Pe deasupra, Suzana e îns�rcinat�. Cei doi nu g�sesc protecie decât la preotul din sat, Alexandru Korug�, unde Johann era slug�. Jandarmul din satul transilv�nean Fântâna, doritor s�-i ia lui Johann nevasta, îl pred� ca evreu sau ca ins indezirabil în urma unei circulare a guvernului antonescian. Ie�im din tragedia rebrenian� (local� �i tradiional�) �i intr�m în tragedia european� (universal� �i modern�). La sfâr�itul peregrin�rilor, Johann însu�i î�i rezum� dramaticele încerc�ri: "În 1938, am fost în lag�rul de evrei din România. În 1940, în lag�rul de români din Ungaria. În 1941, în Germania, într-un lag�r de unguri... În 1945, în lag�rul american. Alalt�ieri, am fost eliberat de la Dachau. Treisprezece ani de lag�r... Am fost optsprezece ore liber" (p. 280). Apoi, aflat în Germania, unde î�i reg�se�te familia, se înroleaz� la americani, prin 1951, în ceea ce se prefigureaz� a fi al Treilea R�zboi Mondial. Suzana e cu trei copii, doi ai lor, acum adolesceni, �i unul de patru ani, rezultatul unui viol rusesc. Un episod incredibil e acela în care Johann este ales dintre deinuii dintr-un lag�r german de un ofier neam care vede în el întruchiparea perfect� a arianismului, exemplar al unei "familii eroice", �i îl face soldat SS. Se c�s�tore�te cu o nemoaic�, are un copil �i evadeaz� cu un grup de prizonieri francezi pe care îi supraveghea. Va fi preluat apoi într-un lag�r american. Tot ce am rezumat aici sec (�i multe altele) se desf��oar� pas cu pas în roman, într-un mod palpitant. F�r� a fi vinovat cu ceva, Johann str�bate lag�rele Europei de la Est la Vest. Teroarea istoriei, cum nota Eliade, îl face o victim� tragic�. Românul cu nume de neam este luat de acas� ca evreu (dintr-o eroare sau dintr-o r�zbunare, nu are importan�) �i purtat pe valul evenimentelor, prins în furtun�, pân� e pur �i simplu zdrobit, f�r� s� �tie de ce i se întâmpl� aceste

28��

lucruri. E, rând pe rând, român, evreu, maghiar, german, r�mânând în cele din urm� filofrancez, pentru a se reg�si cu ironie în proiectul american visat. E, succesiv, Ion, Johann, Iacob, Iano�, Iankel, din nou Johann, �i ar fi putut deveni Jean sau John. Metamorfozele personajului �i aventura lui existenial� pe timpul r�zboiului sunt, pur �i simplu, uluitoare �i impresionante. Cititorul francez putea fi cucerit de un roman bine f�cut pe palierul inveniei epice. Un român str�bate tragic experiena european� a unui r�zboi care, în 1949, tocmai s-a încheiat, dar r�nile lui erau înc� vii. Al doilea motiv de atracie era critica tuturor ideologiilor �i culpabilizarea lor. În acest plan eseistic al romanului, urm�rim refleciile romancierului Traian Korug�, fiul preotului din satul lui Johann, reflecii despre invazia tehnologic�, despre omul statistic, despre sclavia tehnic� a omului occidental �i despre sfâr�itul Europei, imposibil de salvat din conflagraia care o mistuie apocaliptic. Traian Korug� scrie cartea vieii lui, romanul Ora 25, cu o viziune pe care o expliciteaz� astfel: "Acesta e timpul în care orice încercare de salvare e prea târzie: chiar Mesia dac� ar veni, ar fi prea târziu. E nu ultima or�, ci o or� dup� cea din urm� or�. Este, cu precizie, timpul societ�ii occidentale. E ora actual�. Ora exact�!..." (p. 39). Traian trece �i el, ca �i Johann, prin aceea�i tortur� a neînelegerii �i a perplexit�ii, de origine existenialist�: "Toat� suferina mea porne�te de la faptul c� nu pricep dac� sunt prizonier sau sunt liber. V�d c� sunt închis, dar nu pot crede c� sunt închis. V�d c� nu sunt liber, dar mintea îmi spune c� nu exist� nici un motiv s� nu fiu liber. Tortura acestei neînelegeri este mai grea decât sclavia. Oamenii care m-au închis nu m� ur�sc, nu vor pedepsirea mea �i nici nu-mi vor pieirea. Ei vor salvarea lumii. Totu�i, ei m� tortureaz� �i m� ucid lent." (p. 210). În filosofia vieii, a suferinei �i a libert�ii, prozatorul rezoneaz� adesea cu Sartre, Camus sau Gabriel Marcel. Mistic �i apocaliptic în viziune, nu vede salvarea nici în comunism, nici în capitalism (omul european are de ales între dou� închisori), ci într-un spiritualism biblic. Ideologic, romanul nu e nici de stânga, nici de dreapta; nu crede nici în Occident, nici în Orient, nici, bineîneles, în Rusia. Prezentul e o ruin�, iar viitorul nu exist�. În al dou�zeci �i cincilea ceas e "prea târziu pentru mântuire" (p. 210). Singura soluie e avertismentul Apocalipsei, romanul r�mânând ferm anti-comunist �i deopotriv� anti-occidental...

... Ar mai fi de pus în cump�n�, portretul luminos al evreicei Eleonora West, devenit� soia romancierului Traian Korug�. Dac� se poate spune c� romanul e în aceea�i m�sur� anti-comunist �i violent anti-rusesc, anti-nazist �i subtil anti-german, u�or ironic anti-american, nu ar fi drept s� spunem c� e �i ingenios antisemit, chiar dac� prezint� realist defectele unor evrei, din moment ce înf�i�eaz� zguduitor tocmai tragedia evreit�ii. Nu-i mai puin adev�rat c�, orchestrând atâtea atitudini critice, autorul dobânde�te nu numai obiectivitate, ci angajeaz� �i exager�ri ce-i pot aduce prejudicii. Senzaional în epic�, apocaliptic în viziune, criticist în culpabilizarea ideologiilor politice, romanul Ora 25 este foarte bine pliat pe problematica suferinei umane �i pe sensibilitatea european�, specifice perioadei imediat postbelice.

(Ion Simu� în „România literar�”)

29��

30��

Condamnat la via�� (2012) �����(A Farewell to Fools) (Moartea lui Ipu)

85 min. - Drama - - 15.03.2013

Adaptare dup� nuvela „Moartea lui Ipu” de Titus Popovici

Regie: Bogdan (Dumitrescu) Dreyer Scenariu: Anu�avan Salamanian Actori: , Gérard Depardieu Ipu, , Harvey Keitel p�rintele Johanis, Laura Morante Margherita , Bogdan Iancu Alex, , Gheorghe Visu notar, , Daniela Nane soia doctorului , Nicodim Ungureanu primar, , Iulia Lazar Tania, , Alexandru Bindea Gossman

\

Sinopsis A Farewell to Fools

Ipu este un soldat francez r�mas într-un sat din Transilvania dup� ce o ran� grav� din primul r�zboi mondial i-a afectat memoria. Un soldat german este g�sit mort la marginea satului de c�tre un b�iat de 11 ani. Întrucât nu se �tie cine este vinovatul, iar ofierii germani amenin� c� vor executa câiva dintre frunta�ii satului dac� nimeni nu se va preda, elita încearc� s�-l conving� pe Ipu, "nebunul satului", s�-�i asume vina în schimbul promisiunii unei înmormânt�rifastuoase �i a unor recompense. Povestea e una despre prietenie, umanitate �i sacrificiu, o tragicomedie adaptat� dup� nuvela "Moartea lui Ipu", de Titus Popovici.…

31��

REGIZORUL Bogdan Dumitrescu-Dreyer Bogdan Dumitrescu-Dreyer s-a n�scut în 1962 la Bucure�ti. Emigreaz� împreun� cu p�rin�ii la Frankfurt, Republica Federal� Germania; revine în România dup� 1990. A absolvit Institutul de cinematografie din Roma, unde a avut printre profesori pe Cesare Zavattini �i Ettore Scola. În 1987, regizeaz� filmul germano-român de scurt metraj Wundergeschichten (Storia di miracoli). În 1991, debuteaz� ca regizor de film cu pelicula Unde la soare e frig. A folosit numele Bogdan Dreyer în 2013 la regizarea filmului Condamnat la via��. Totodat� i-a atacat pe produc�torii lungmetrajului, acuzându-i c� au modificat scenariul f�r� acordul s�u. Regizorul a lipsit de la premiera filmului.

Filmografie

Ca regizor

Wundergeschichten (Storia di miracoli) (1987), film scurt, Unde la soare e frig (1991)[4],Thalassa, Thalassa (1994), Die letzte Station (L'ultima stazione) (1999) (�i produc�tor-executiv).[5],Camera ascuns� (2004),Condamnat la via�� (2013)

Ca scenarist

Unde la soare e frig (1991), Thalassa, Thalassa (1994), Die letzte Station (L'ultima stazione) (1999), Condamnat la via�� (2013)

32��

"Condamnat la via��/ A Farewell To Fools"

Este o adaptare dup� nuvela "Moartea lui Ipu", de Titus Popovici, un film românesc care aduce laolalt� nume mari din cinematografia naional� �i internaional�, precum Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Laura Morante, Bogdan Iancu, Alexandru Bindea, Gheorghe Visu, Daniela Nane, Adina Cartianu �i Nicodim Ungureanu.

Regia este semnat� de Bogdan Dreyer, iar scenariul, de Anuavan Salamanian. Filmul este produs de Giuliano Doman pentru Family Film.

Evenimentele din film au loc într-un sat din Transilvania, la sfâr�itul celui de-Al Doilea R�zboi Mondial. Un soldat german este g�sit mort la marginea unui sat de c�tre un b�iat de 11 ani. Nu se �tie cine este vinovatul, iar ofierii germani amenin� c� îi vor executa pe cei mai importani zece membri ai comunit�ii dac� f�pta�ul nu se va preda. Ca s� scape, ace�tia din urm� încearc� s�-l conving� pe Ipu, "nebunul satului" (Gérard Depardieu), s�-�i asume el vina, în schimbul promisiunii

unei înmormânt�ri fastuoase �i a unor recompense pentru familia lui.

Prieten cu Bogdan Dreyer de 20 de ani, actorul francez Gérard Depardieu a acceptat imediat colaborarea în rolul lui Ipu.

33��

Dac� Bogdan Dreyer l-a convins pe Gérard Depardieu, cel�lalt actor celebru, Harvey Keitel, a fost propus de produc�torul Giuliano Doman (Family Film). Scenariul poart� semn�tura lui Anu�avan Salamanian,

colaboratorul lui Sergiu Nicolaescu la prima adaptare dup� "Moartea lui Ipu" –

"i atunci i-am condamnat pe toi la moarte", din 1971.

Film�rile au avut loc la Sighi�oara �i satul Saschiz din Mure�, dar �i în Bucure�ti �i Mogo�oaia.

Bugetul estimat la peliculei "Condamnat la via�" este de 3 milioane de euro, pelicula fiind filmat� în perioada 12 septembrie - 25 octombrie 2011, conform site-ului imdb.com.

"Condamnat la via�" este produs de Family Film �i coprodus de Daniel Zuta Filmproduktion �i Minds Meet BVBA (Belgia), cu sprijinul Centrului Naional al Cinematografiei, Media-Tique, TVR1, United Media Services, Mediaedgia Romania, Mindshare Media, The Media Partnership, Starcom Mediavest Group, BV McCann Erickson, Eurimages.

34��

35��

Patul lui Procust Regia Sergiu Prodan, Viorica Me�in� Cu: Gheorghe Dinic� , Medeea Marinescu , Maia Morgenstern, R�zvan Vasilescu , Adrian Titieni , Tania Popa , Costin Marculescu , Silviu St�nculescu , Adriana Trandafir , Mircea Anca , Claudiu Istodor , Dimitrii Bogomaz , Haralambie Boros , Ion Siminie, Petru Vutcarau , Oleg Yankovskiy , George Ladima

Gen film Dram� Durata 117 minute Premiera in Romania 2001 Sinopsis Patul lui Procust Poetul �i ziaristul Ladima (Oleg Yankovki) se sinucide, iar prietenul s�u, Fred Vasilescu încearc� s� afle motivele sinuciderii lui. Afl� astfel c� Ladima s-a sinucis din cauza unei misterioase Doamne T. (Maia Morgenstern)

Regizorul: Sergiu Prodan Data de na�tere - 09 Decembrie 1963 Funcia - Fondator atelier de PR �i publicitate „Sergiu Prodan” Data i locul naterii: 9 decembrie 1963. B�li Sergiu Prodan este un regizor �i actor de film din Republica Moldova, cunoscut pentru Patul lui Procust (2002) �i Kak stat znamenitym (1984). Filmografia lui începe în 1984 când joac� rolul principal din filmul Kak stat znamenitym �i se consacr� în 1986 când este selec�ionat de marele regizor Emil Loteanu pentru cunoscuta sa pelicul�

36��

eminescian� „Luceaf�rul”. Ca regizor a realizat în anul 1992 scurtmetrajul „Cea mai bun� dintre lumi sau o simpl� zi de toamn�” iar în 2001 s-a consacrat cu „Patul lui Procust”.

Afi�ul filmului „Luceaf�rul” realizat de Emil Loteanu în 1986, unde Sergiu Prodan face parte din distribu�ia actoriceasc� pe când ar�ta astfel:

Afi�ul pe care-l reproducem cuprinde �i un alt nume de glorie al artei �i al filmelor produse de fra�ii no�tri de peste Prut: cel al renumitului compozitor EUGEN DOGA pe c are îl prezent�m în continuare:

Compozitorul Eugen Doga Eugen Doga, s-a n�scut la data de 1 martie 1937 în satul Mocra din Transnistria ( pe atunci în URSS, ast�zi în raionul Rîbni�a, Republica Moldova). A studiat la �coala de muzic� "�tefan Neaga" din Chi�in�u (1951-1955), apoi la Conservatorul de stat din Chi�in�u (1955-1960), la clasa de violoncel a lui G. Hohlov �i la Institutul de Arte "Gavriil Muzicescu" din Chi�in�u (1960-1965), la clasa de compozi�ie a profesorului Solomon Lobel.

Domeniul în care se afirm� cu vigoare �i care îi aduce notorietatea interna�ional� este arta componistic�. Debuteaz� în anul 1963 cu un cvartet de coarde, pentru a se impune, pe m�sura cuceririi altitudinii profesionale, prin multiple voca�ii �i disponibilit��i. Este autor al unor lucr�ri valoroase în genul muzicii de estrad�, de film �i de scen�. În afar� de preocuparea sa de cinema, este autor al mai multor compozi�ii originale (cântece devenite �lag�re, lucr�ri camerale �i balet).

Are la activ mai multe cantate, printre care: "Curcubeul alb"; "Prim�vara omenirii"; "Vocea omeneasc�"; poeme simfonice, cum ar fi: "Inima veacului". A compus o simfonie, piese instrumentale de camer�, roman�e, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estrad� "Ritmuri citadine", ciclul coral "Mar� gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de estrad� ("Codrii mei frumo�i", "Cântec despre ora�ul meu", "Cred în ochii t�i", "Florile dragostei", "Iube�te, iube�te", "Am visat ploaia" etc.), cântece pentru copii ("Imn soarelui", "Fie soare întruna", "Mo� Cr�ciun" �.a.).

Eugen Doga lucreaz� �i în domeniul muzicii de film devenind unul dintre cei mai renumi�i compozitori de cinematograf �i filme TV, colaborând cu c elebri regizori ca Ion Popescu-Gopo �i Emil Loteanu . El a debutat la studioul cinematografic Moldova-film în anul 1967, semnând muzica pentru comedia Se caut� un paznic. A scris muzic� la peste 200 de filme: "Nunta la palat", "Singur în fa�a dragostei", "Zece ierni pe o var�", "Explozie cu efect întârziat", "Durata zilei", "Cas� pentru Serafim", "L�utarii", "�atra", "Ginga�a �i tandra mea fiar�", "Anna Pavlova", "Patul lui Procust" etc.Este semnificativ� contribu�ia sa la dezvoltarea filmului pentru copii �i filmului de anima�ie,

37��

realizând pentru studiourile din Bucure�ti �i Chi�in�u, coloana sonor� a peliculelor "Capra cu trei iezi", "Maria Mirabela" , serialul "Gugu��" �.a. A semnat muzica pentru spectacolele: "Radu �tefan, întâiul �i ultimul"; "Pe un picior de plai"; "Ce frumoas� este via�a"; "P�s�rile tinere�ii noastre"; "Sfânta sfintelor"; baletele "Luceaf�rul" �i "Venancia" �.a. Luceaf�rul este un balet în 8 tablouri cu libretul scris de Emil Loteanu dup� poemul omonim de Mihai Eminescu (1983), iar „Ochiul t�u iubit” este un ciclul vocal format din �ase roman�e pe versuri de Mihai Eminescu.

Autorul c�r�ii Camil Petrescu Nascut la 22 Aprilie 1894 la Bucuresti ; decedat la 13 Mai 1957 la Bucuresti A�scris�despre�procesul�de�creatie�al�operelor�proprii�(1943)�,Despre�o�matematica�angajata�si�o�geometrie�conditionata�(1954)��

Nuvele O�seara�cu�masa�buna�si�iubire�(1935)�,Moartea�pescarusului�(1943)�,Turnul�de�fildes�(1950)�,Manusile�(1950)�,Cei�care�platesc�cu�viata�(1957)�,Un�episod�(1957)��Poem Papuciada�sau�povestea�despre�armata�viteazului�Papuc�(1956)��Poezii Sonet�(1916)�,Strofe�de�seara�(1916)�,Melopee�(1919)�,Alchimie�(1919)�,Stante�(1919)�,Fragment,�Fragment�II,�Fragment�III,�In�ceasul�dintai,�In�prag,Cearta,Patul�lui�Procust,Trecutul,Versurile,Versuri�pentru�ziua�de�atac,Vis�de�anemic,Vanitas,Repaosul,Primavara,Mars�greu,Ciorna�I,Amiaza�de�vara�Romane Ultima�noapte�de�dragoste,�intaia�noapte�de�razboi�(1930)�,Pacul�lui�Procust�(1933)�,Atomul�(1933�1936)�s�au�pastrat�doar�cateva�pagini�,Un�om�intre�oameni�(1954)��Scenarii film Divortul�Doamnei�Duda�(1932)�,Stefan�cel�Mare�(1938)�,O�fata�intr�o�iarna�(1938)�,Balcescu�(1954�1955)��Studii Modalitatea�estetica�a�teatrului���Principalele�concepte�despre�reprezentatia�dramatica�si�critica�lor�(1937)��Husserl��o�introducere�in�filosofia�fenomenologica�(1938)��Teatru Suflete�tari�(1922)�,Act�venetian�(1931)�,Danton�(1926)�,Mioara�(1926)�,Mitica�Popescu�(1928)�,Suflete�tari�(1937)�,Iata�femeia�pe�care�o�iubesc�(1943)�,Profesor�Doctor�Omu�(1946)�,Balcescu�(1949)�,Caragiale�in�vremea�lui�(1955�1956)�,�Traduceri

38��

Moliere���Femeile�savante�(1924)�,Moreto� - �Dona�Diana�(1938)�,Edouard�Bourdet���Taina�noptii�(1943)��Volume Versuri.�Ideea.Ciclul�mortii�(1923)�,Luminis�pentru�Kicsikem�(1922)�,Suflete�tari�(1925)�,Note�zilnice�(1927�1940)�,Mioara�(1929)�,Act�venetian�(1929)�,Simplu�itinerar�pentru�uzul�bucurestenilor�(1934)�,Teze�si�antiteze��eseuri�si�articole�(1936)�,Turnul�de�Fildes��nuvele�(1950)�,Versuri�(1957)��Scenarii film de Camil Petrescu Divortul�Doamnei�Duda�(1932)�,Stefan�cel�Mare�(1938)�,O�fata�intr�o�iarna�(1938)�,Balcescu�(1954�1955)��

CITATE DESPRE CAMIL PETRESCU Intrarea destinului s�u într-un con de umbr� nu e de dat� recent�. Contemporanii lui au râs de

ideea sa de sistem filozofic, dramaturgii l-au privit de sus. A murit f�r� s�-�i vad� pe scen� �apte dintre piese, acestea fiind unele excepionale – precum „Jocul ielelor“, care, în varianta de ultim� or� de la TNB, face ca publicul s� stea trei ore neclintit �i s� asculte, întrucât ceea ce se spune acolo e valabil �i azi. Romancierii l-au primit mai u�or în sânul conclavului, pentru c� „Ultima noapte”, la data apariiei, a fost chiar foarte surprinz�toare. Când a ap�rut �i „Patul lui Procust”, cei care i-au fost discipoli n-au m�rturisit c� s-au l�sat influenai, dar lucrurile s-au v�zut �i în opera lui Holban, �i la Mihail Sebastian, �i la toate doamnele �i domnii c�rora el le-a lucrat pe manuscrise. Ca publicist (a lucrat la 70 de cotidiane, s�pt�mânale �i lunare), a fost angrenat în numeroase polemici �i muli preopineni �i-au cultivat ura, au perpetuat legende legate de el. Dumnezeu �tie cum s-a întâmplat c� a fost împins din locul unde l-ar a�eza valoarea lui real�, în necuno�terea general�. Faptul c� e studiat în �coli are aceea�i urmare ca la toi ceilali: nu te mai interesezi dup�... În ultimii ani, am încercat s� public inedite Camil Petrescu �i s� împlinesc unul din visurile lui din anii ’30, de a fi tradus în limbi europene. Am reu�it, mai ales cu „Patul lui Procust” – în norvegian�, italian�, spaniol�. Fusese deja tradus în francez�, s-a tradus �i „Ultima noapte” (în francez� �i spaniol�)... operaiunea continu�. Un editor din Spania care îmi propusese traducerea „Patului”, dup� ce-l citise în francez�, mi-a spus c�, dac� romanul avea �ansa de a fi fost tradus într-o limb� european� în anul în care a fost scris, Thomas Mann ar mai fi a�teptat Premiul Nobel pentru literatur�. Dac� un mare editor iberic face o astfel de apreciere, nu este decât vina noastr�, a românilor, c� nu �tim s� ne onor�m valorile. (Florica Ichim)

G. C�linescu i-a acordat un loc privilegiat în "Istoria literaturii române de la origini pân� în prezent" din 1941. "Romanele «Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de r�zboi» �i «Patul lui Procust», piesele de teatru «Suflete tari», «Jocul Ielelor», «Mitic� Popescu», «Mioara», «Act ve-neian», «Danton», pledoaria de lung� durat� pentru proustianism �i m�rirea gradului de autenticitate a prozei, contribuiile la dezvoltarea esteticii teatrului, eseurile filosofice l-au impus, în perioada interbelic�, în con�tiina publicului, chiar dac� radicalismul lui binecunoscut a provocat numeroase polemici." (Alex. tef�nescu, "Istoria literaturii române contemporane")

39��

�����

ZECE FILME ÎN CONCURS�

40��

REGIZORUL : Radu Gabrea

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Radu Gabrea ob�ine un succes european cu lectura din

F�nu� Neagu, Dincolo de nisipuri. Dar, pasionat de

literatur�, cineastul cite�te filmic �i Caragiale (Nu te teme,

Jacob!), dar �i Eginald Schlattner cu Coco�ul decapitat �i M�nu�i ro�ii, sau Malaparte cu În c�utarea lui Gruber.

O poveste de dragoste, Lindenfeld, este cea mai recent�

lectur� a cineastului, obiectivul fiind romanul semnat de

Ioan T. Morar, care propune un neuitat love story la anii

senectu�ii.

C.S

Radu Gabrea

Regizor, scenarist, produc�tor, n�scut: 20.06.1937 la Bucure�ti. Absolvent al Institutului de Construcii Bucure�ti (promoia 1960) �i al Institutului de Art� Teatral� �i Cinematografic� "I.L. Caragiale" (promoia 1968).

Festivaluri / Premii 1970, Locarno - Prea mic pentru un r�zboi atât de mare- Premiul juriului de tineret; 2004 - UCIN "Werner Herzog �i mistica renan�" - Premiul pentru carte de film ; 2006- UCIN- Rumenye, Rumenye - Premiul pentru film documentar

Filmografie

Regizor Lindenfeld, o poveste de dragoste – 2013; Evrei de vânzare, documentar – 2013; Trei zile pân� la Cr�ciun – 2012; i s-au dus ca vântul… , documentar – 2010; M�nu�i ro�ii – 2009; Concerte de Biserica Neagr� ,documentar – 2009; C�utându-l pe Schwartz , documentar- 2008; C�l�toria lui Gruber – 2008; Coco�ul decapitat -2006; Rumenye, Rumenye! , documentar-2005; Mo�tenirea lui Goldfaden, documentar – 2004;Noro – 2001; Struma, documentar – 2001; Conferin� la nivel înalt, film TV – 1994; Rosenemil - O tragic� iubire -1993; Dincolo de nisipuri – 1973; Amintiri bucure�tene, documentar – 1972; Prea mic pentru un r�zboi atât de mare – 1969.

41��

�

O poveste de dragoste, Lindenfeld (2013) Regia: Radu Gabrea dup� romanul lui Ioan T. Morar Cu: Victor Rebengiuc, Victoria Cocia�, Andreea Doinea, Mihai Stanescu, Nicodim Ungureanu, Luminia Erga, Mircea Diaconu, Ion Caramitru, Axel Moustache Gen film Dram� Durata 95 minute Premiera in Romania 20.06.2014 Sinopsis :

În Frankfurt-ul anului 2005, Ulrich (Ulli) Winkler, preedintele unei mari companii (Victor Rebengiuc), vede la televizor un reportaj despre un fost sat s�sesc din Banat, ast�zi abandonat. Acesta este Lindenfeld, în care Ulli se n�scuse i tr�ise pîn� în 1945, cînd cei mai mul�i membri ai comunit��ii, inclusiv p�rin�ii s�i i iubita sa de atunci, Helga, au fost deporta�i în lag�rele sovietice; asist�m la dramaticul eveniment într-un flashback care trece rapid de la idilic, când în prim-plan este jocul celor doi îndr�gosti�i, la sadic i grotesc, când în cadru p�trund grobienii reprezentan�i ai noii puteri, impuse de la R�s�rit. În prezentul ac�iunii, la ase decenii dup� ce a fugit în Germania i a început s� fac� avere, str�duindu-se s�-i tearg� din memorie leg�turile sale cu România, Ulli este puternic marcat de imaginile v�zute i de reîntîlnirea accidental� cu o fost� cons�tean�, care îl anun�� c� Helga tr�iete, aa c� decide ca, împreun� cu Boris, vechiul s�u servitor i prieten credincios, s� plece în secret la Lindenfeld. Acolo o reg�sete pe iubita sa din cruda tinere�e (Victoria Cocia), care îi relateaz�, cu un umor foarte amar, ororile prin care au trecut locuitorii satului de odinioar�: unii au murit de foame i de frig în lag�r (precum p�rin�ii ei), în timp ce al�ii au apucat eliberarea din 1950, pentru a se întoarce acas� i a fi deporta�i din nou, de data asta în B�r�gan, unde i-au g�sit sfîritul (precum p�rin�ii lui). � �

42��

“O poveste de dragoste, Lindenfeld” Dac� ar fi nevoie de o imagine pentru fixarea chipului unor Filemon �i Baucis ai zilelor noastre, a� alege-o pe cea a Victoriei Cocia� �i Victor Rebengiuc în Lindenfeld.Ar trebui, îns�, s� inventez �i o alt� poveste, un alt film despre un b�rbat �i o femeie c�rora le-a fost dat s� îmb�trâneasc� împreun�.Pentru c� au avut totul de partea lor, iubirea, tinereea. i eroii lui Radu Gabrea din O poveste de dragoste, Lindenfeld, au avut totul. Doar istoria nu a fost de partea lor. Ruinele, casele pustii, tot ceea ce vedem la începutul filmului, nu sunt doar dezolante priveli�ti ale unui loc uitat de lume �i de Dumnezeu. Ele vorbesc despre pustiul care s-a ales din existenele peste care a trecut urgia.Ully Winkler, sasul care a reu�it s� fug� din calea ru�ilor n�pustii în frumosul Lindenfeld din vara lui 1945 este, ast�zi, un om de afaceri bine instalat în Germania, vag ameninat de bete�ugurile vârstei, pe care un reportaj tv despre satul natal b�n�ean îl arunc� în trecutul demult r�mas în urm�... ...Helga nu a avut norocul lui Ully, a fost deportat� în Siberia, din care, dup� ani lungi, s-a întors în satul p�r�sit, în care a ales s� tr�iasc�. Dac� Rebengiuc se las� cutreierat de nostalgie, de un incert îndemn al recuper�rii a ceea ce mai poate fi adunat dintr-o via� dat� peste cap, Victoria Cocia� tr�ie�te în înelepciunea prezentului.

Norocul, fie el �i târziu, de a fi sc�pat din iad, i-a rea�ezat, de bine, de r�u, viaa al c�rei pre îl cunoa�te altfel decât el. De aceea mai are puterea s� zâmbeasc�, s� improvizeze un prânz glumind pe seama „t�ieilor cu varz� f�r� t�iei”, a „pl�cintei cu mere” redus� la un biet m�r. Printre ridurile ad�ugate de machiaj pe chipul blând al actriei, r�zbate o lumin� ce vine de departe, acea lumin� pe care unii o poart� toat� viaa cu ei, dincolo de orice tragedie. Într-un singur moment se stinge, atunci când m�nânc�, de fapt înfulec�, nu cumva s�-i ia altcineva farfuria, ca atunci, în lag�r. Exist� urme care nu pot fi �terse. În fond, despre asta vorbe�te filmul, despre ceea ce nu mai poate fi pus la loc, nici m�car pre de o clip�, cât ine potemkiniada reînvierii satului, pus� la cale de fiul lui Ully �i regizat� de un profesionist zelos nevoie mare (Mircea Diaconu), scene justificate, din perspectiva citirii pove�tii ca pe o imposibil� întoarcere...

(Din cronica: „Despre ceea ce nu poate fi pus la loc” de Magda Mih�ilescu)

43��

44��

REGIZORUL : Alexandru Maftei

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Alexandru Maftei, un regizor, f�r�

îndoial�, curajos, atac� proza lui Mircea

Eliade, Domni�oara Christina, convins fiind

de perenitatea valorilor con�inute în regimul

fantastic propus de c�rturarul religiilor

lumii. Cele patru premii Gopo ob�inute relev�

valoarea �i inspira�ia ecraniz�rii (mai ales

în regimul plastic).Premiile ob�inute de

opera regizorului Alexandru Maftei,

printre care muzica, machiajul, coafura �i costumele (laureate cu statuetele Gopo),

arat� valoarea lecturii operei celui mai

umanist spirit al secolului XX.

C.S

Alexandru Maftei Absolvent al Academiei de Teatru �i Film din Bucure�ti în 1994, Alexandru Maftei face parte din prima genera�ie de regizori de film post decembrist�. Debutul s�u pe marile ecrane, comedia dulce am�ruie "Bun�! Ce faci?"(Rollin Studio, 2011), a fost descris� în revista american� "Variety" drept "o gur� de aer proasp�t" în contextul cinematografiei române�ti sumbre.

Filmografie

Regizor Domni�oara Christina - 2013, Bun�, ce faci?- 2011, Cu un pas înainte – 2007 Lombarzilor 8 (serial TV) -2006, Fii cu ochii pe fericire - 1998 În fiecare zi e noapte (scurtmetraj) - 1994

Scenarist Domni�oara Christina – 2013, Fii cu ochii pe fericire – 1998, În fiecare zi e noapte – 1994

45��

Domnioara Christina (2013)

� Regia Alexandru Maftei

� � Cu

Ioana Anastasia Anton, Maia Morgenstern, Tudor Istodor, Anastasia Dumitrescu, Ovidiu Ghini�, Toma Cuzin, Andreea Gheorghe, Ioan Ionescu, Paul Fister

� Gen film o Dram�

� Durata

102 minute � � Premiera in Romania

01.11.2013

Sinopsis Domnioara Christina

Filmul este o ecranizare a binecunoscutei nuvele "Domnioara Christina" de Mircea

Eliade.Sosit la conacul familiei Moscu împreun� cu iubita lui, Sanda, tân�rul pictor Egor Pachievici observ� c� întrega ei familie o venereaz� pe domnioara Christina, m�tua ei, ucis� în împrejur�ri neclare pe când avea doar 20 de ani, în timpul r�scoalelor din 1907. Egor este atras într-un mod inexplicabil de portretul domnioarei Christina i începe s� o viseze. Curând îns� grani�a între vis i realitate se estompeaz� iar domnioara Christina, îndr�gostit� de Egor, este adus� înapoi la via�� prin ritualuri oculte chiar de c�tre familia ei.Când realizeaz� îns� c� via�a Sandei este în pericol Egor decide s� lupte cu strigoiul.

46��

Domni�oara Christina

... Mircea Eliade cere timp, trebuie s� dai ocol literaturii, s� o adulmeci, pentru c� nu este tot atât de generoas� pe cât de ispititoare. Filosofia lui despre Eros �i Thanatos, despre mituri �i eresuri, strecurat� în esutul narativ �i determinându-i consistena, poate suci mintea unui cineast. Nici Ford Coppola nu a g�sit limanul cu Tinere�e f�r� tinere�e. M�rturisirile scriitorului nu sunt nici ele de prea mare ajutor. Eliade explic�, în „Memorii”, impulsul din care s-a întrupat „Domni�oara Christina”: „Dup� atâia ani de literatur� realist�, m� simeam din nou atras c�tre fantastic. M� obseda o poveste al c�rei personaj principal era o tân�r� moart� cu treizeci de ani în urm�. Aparent, ar fi vorba de un strigoi, dar nu voiam s� reiau nici tema folcloric� atât de popular� la noi �i la vecinii no�tri, dar nici motivul romantic al strigoiului, (gen Lenore). (...) Dar m� fascina drama trist� �i f�r� ie�ire a mortului tân�r care nu se poate desprinde de p�mânt, care se înc�p�âneaz� s� cread� în posibilitatea comunic�rii concrete cu cei vii, sperând chiar c� se poate iubi �i s� fii iubit a�a cum iubesc oamenii, în modalitatea lor încarnat�”. Cineastul îl contrazice, într-o oarecare m�sur�. i totu�i, este vorba despre un strigoi, atâta timp cât fata moart�, care bântuie suflarea conacului, a alimentat, deja, circulaia legendei prin comunitatea satului. Alexandru Maftei a fixat corect, în planul fantasticului, insinuarea �i apoi instalarea de-a dreptul a celei care a fost Domni�oara Christina în existena familiei sale �i a oaspeilor. P�cat c� nu a ap�sat mai mult pedala sugestiilor vizuale. Doamna Moscu (Maia Moregnstern), presupus� a fi locuit� de disp�rut�, m�nânc� lacom, urât, „cât pentru doi”. Sanda (Ioana Anastasia Anton), fiica cea mare, bolânze�te �i cam atât, din momentul în care dragostea pentru Egor (Tudor Aaron Istodor), pictorul venit în vizit�, îi este „furat�” de m�tu�a Christina (Anastasia Dumitrescu). Fiica cea mic�, Simina (Ioana Sandu), comunic� direct cu absenta-atât-de prezent�, este prima care îi pronun� numele, care o readuce pe nemuritoare printre muritori �i transmite ve�ti. Fetia este dr�g�la��, prea dr�g�la��, îi lipse�te de multe ori micul diabolism al celei care �tie mai multe, pentru c� are acces privilegiat. Ea îl iniiaz� pe Egor, pân� la apariia Chistinei. „Descinderea din tablou” ar fi trebuit, cred, s� fie v�zut� ca o poart� a unei alte lumi, care s� ne fac� s� uit�m meritele tehnologiei. Dac� cineastul s-a descurcat cu ceea ce a� numi marginile filmului: nelini�tea vieii la conac, nedumerirea musafirilor, încercarea profesorului Nazare (Ovidiu Ghini�) de a pune ordine în idei, tocmai miezul lui se dovede�te vulnerabil. Unii critici literari au atras atenia asupra ineficacit�ii apropierii scrierii de „Luceaf�rul” eminescian. Christina, cea din nuvel�, transform� lumea p�r�sit� într-una agonic� �i confuz�, în care doar tânjirea dup� dragoste s� par� real�. Materialitatea, puterea ei de seducie a fetei înv�lm��esc sentimentele lui Egor, finalmente însp�imântat deopotriv� de iubire �i de moarte. Poate un mai mare aport actoricesc ar fi întreinut întunecata vraj� �i zbaterea eliber�rii. B�nuiesc c� spectatorul se va bucura, îns�, s� parcurg� un itinerariu într-un univers horror soft, îngrijit, în comparaie cu ceea ce �tie el din peliculele industriei de gen, cu tot felul de vampiri �i aschimodii f�r� noim�. Criticul de film are �i o alt� consolare, atâta timp cât confratele literar scrie despre subiectul în cauz�: „În rest, fantasticul este o realitate care tulbur�, dar nu cutremur� �i nu dezechilibreaz� fiina” (Eugen Simion). ( din cronica „Domni�oara Christina -Spaima de iubire i de moarte” de Magda Mih�ilescu)

47��

���

48��

REGIZORUL : Anca Damian��� �

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Aplecat� spre filosofia lui Blaga �i arta cuvântului la

poetul nepereche Eminescu, regizoarea AAnca Damian

cite�te cu obiectivitate �i virtuozitate texte din literaturi

cu probleme. Vezi Crulic, multiplu laureat la competi�ii interna�ionale, sau recentul O var� foarte instabil�,

realizat dup� o povestire semnat� de scriitorul

irlandez Philip O Ceallaigh, o metafic�iune care

mediteaz� – cu nelipsit� ironie – asupra statutului s�u

de fic�iune, punând în discu�ie - �i, totodat�,

subminând- conven�iile preexistente (literare �i cinematografice). Aici l-am citat pe prietenul �i colegul

Mihai Fulger, autorul unei excelente cronici la filmul

Anc�i Damian,participant la prima edi�ie a

Festivalului de ecraniz�ri.

C.S

Anca Damian Locul naterii: Cluj-Napoca, Romania · Data naterii: 01.04.1962 Regizoarea a absolvit Universitatea Naional� de Art� Teatral� �i Cinematografic� I.L Caragiale �i este doctor în Arte Festivaluri�/�Premii�1992, UCIN, Oare Dumnezeu a suspinat omenete? , Premiul pentru imagine film documentar ,1993, UCIN, Eminescu - truda întru cuvânt , Premiul pentru scenariu ,1996-1997, UCIN, Licita�ie cu suflete , Premiul pentru film de scurtmetraj ,1998-1999, UCIN, Atâta linite-i în jur , Premiul pentru film de scurtmetra, 2003, UCIN, Exerci�iu de libertate , Premiul pentru film documentar,2006, UCIN, Muzeul de la osea , Premiul pentru scenariu,2012, Annecy, Crulic-Drumul spre dincolo , Premiul Cristal 2012, UCIN, Crulic-Drumul spre dincolo , Marele premiu ,2013, Lisabona, Crulic-Drumul spre dincolo , Marele premiu,2013, UCIN, O var� foarte instabil� de extras despre film , Premiul pentru regie Filmografie Regizoare�O var� foarte instabil� - 2013,Crulic - Drumul spre dincolo -2011,Întâlniri încruci�ate -2008,A fi sau a nu fi -,Muzeul de la �osea -2006,Eu �i cu mine -C�l�torie în România -2004,Exerciiu de libertate - 2003,The Faces - 2002,Chipuri de lut - 2002,Porto Franco 2000 -2001,The Pictures - 2001,Imposibilul paradis - 2001,Ritualuri -2001,Eminescu - O c�l�torie virtual� în absolut - 2000.dAPERTutto - 2000,Atâta lini�te-i în jur , co-regizor, 1999,Trec�torul p�mântului - Ion Nicodim , �

49��

O var� foarte instabil� (2013)

Regia: Anca Damian Cu: Kim Bodnia, Ana Ularu, Jamie Sives, Diana Cavallioti, Teodor Corban Gen film Dram� Romantic Dragoste Durata 98 minute Premiera in Romania 01.11.2013

Sinopsis:

Lungmetrajul, vorbit aproape integral în limba engleza, spune povestea lui Daniel, un sco�ian care, dintr-un joc de-a fic�iunea, e prins între dou� femei, între dragoste i pasiune.Ziua foarte c�lduroas� i perturba�iile atmosferice violente din timpul nop�ii marcheaz� fundalul acestei poveti urbane, plasat� într-un ora continental."Filmul este o introspec�ie ironic�, pres�rat� cu umor negru, despre rela�iile moderne, sub influen�a povetilor lui Pirandello - o poveste-în-poveste - unde personajele devin contiente c� se afl� într-un film. A spune c� se afl� la intersec�ia dintre filmul de art� i cel de comedie… Foarte modern, foarte contemporan", m�rturisete Anca Damian

��

50��

O var� foarte instabil�

...Un nou urcu� care nu putea fi decât abrupt. Unul pe care s�-l iei în piept, s� nu te lase s� dormi lini�tit�: O var� foarte instabil� (scenariu de Anca Damian �i Philip O’Ceallaigh, dup� povestirea acestuia “A Very Unsettled Summer”)... Cineasta noastr� nu tr�ie�te sub vraja aventurii operei cinematografice în drumul ei c�tre ecran. Altceva o intereseaz�, aventura scrierii pentru cinema, devenite subiect... În obscuritatea camerei sale de lucru, Alex (Kim Bodnia) este aplecat asupra unui scenariu. Povestirea Mariei (Ana Ularu) care îi cite�te încerc�rile ei literare, ce ar putea fi reunite, eventual, sub titlul "Cum am devenit eu curv�", intr� în colimatorul imaginaiei scriitorului, devenind parte integrant� a corpului viitorului s�u proiect. Mai târziu, fata îi va repro�a c� i-a folosit dest�inuirile drept materie prim�, dar sup�rarea de moment nu ne va interesa foarte tare, pentru c� suntem de mult prin�i în joc. tim cu cine avem de a face. Sau, cel puin, a�a ne place s� credem. Gestul Mariei de a l�sa mica proz� înregistrat� în cutia de scrisori a b�rbatului evocat ("iepure speriat c� ar putea fi prins"), Daniel (Jamie Sives) este, deja, film. Filmul din capul lui Alex, filmul din capul spectatorului care, pentru a-�i face viaa mai u�oar�, poate desprinde coaja realist� a fluxului imaginilor: scene p�tima�e de amor cu fosta iubit�, altele de tandr� înelegere casnic� al�turi de actuala (Diana Cavaliotti), planuri luminoase de viitor, întret�iate de anxiet�i neguroase, stimulate de instabilitatea meteorologic� a acelei veri (admirabil� sugestiva imagine a lui Liviu M�rghidan, cu lucirile ei metalice, într-un ora� lacustru). Spectatorul nu este l�sat s� se legene în iluzia confortului. Scriitorul-demiurg are grij� s�-i dea câte un bobârnac, s�-l arunce din nou în joc, fie când î�i mân� de la spate personajul de pe ecran: "Du-te, du-te, (…) Hai, Daniel", fie când ne aminte�te cine stabile�te regulile. Mai mult decât atât, ne face participani la procesul lui de creaie, "Ar trebui readuse personajele Maria �i Irina" �i ne tot mome�te cu "un final fericit". La rândul ei, cineasta ne îng�duie s� citim, pe ecran, rânduri din textul introdus pe computer, într-un soi de complicitate cu toat� lumea. O întreag� încreng�tur� de jocuri ce ne trimit cu gândul la cubul lui Rubick pe care nu degeaba îl rote�te Alex, la un moment dat. Dar nu toi sunt în stare s�-i potriveasc� toate rândurile, toate culorile. i, atunci, ce se alege din raporturile cu spectatorii? Un critic cinic spunea, referindu-se la literatura ludicului dus la extrem, "Cititorul s� se se descurce". Cinematografului nu-i d� mâna, el nu poate "dormi în camera întunecoas�" despre care vorbea Georges Poulet (La conscience critique), pân� se ive�te privitorul ideal. Anca Damian �tie asta, de aceea salturile sale de la o volut� la alta a scriiturii filmice au o plas� de securitate. Ba chiar ne-a avertizat, de la bun început, "atenie, joc", cu acel generic ce ne face cu ochiul, inventariind, cu un fel de structuralism la îndemâna oricui, personaje �i obiecte chipurile, definitorii, acestea din urm� fiind cuite, c�p�une, "c�caturi verzi" (codiele, adic�), toate traversând ecranul în ritm de desen animat. Mai misterioase mi se par siluetele decupate, dac� nu m� în�el, din "Gr�dina pl�cerilor" (sau Gr�dina pl�cerilor lume�ti) a lui Hieronymus Bosch. E drept c� în film se va vorbi, la un moment dat, despre o Gr�din� a raiului, proiectat�, spre desf�tare, printr-o simpl� deschidere a unui fermoar universal. Iluzie peste iluzie. ( Din cronica „O var� foarte instabil�: Aventura scrierii” de Magda Mih�ilescu)

51��

52��

REGIZORUL : Stere Gulea

Stere Gulea N�scut: 02.08.1943 la Kog�lniceanu (Constana) Absolv� secia de teatrologie-filmologie din cadrul Institutului de Art� Teatral� �i Cinematografic� "I.L.Caragiale" (promoia 1970). Festivaluri / Premii 1975, ACIN, Sub pecetea tainei , Premiul special al juriului ,1977, ACIN, Iarba verde de acas� , Premiul "Opera Prima" 1987, ACIN, Morome�ii , Marele Premiu 1988, Costine�ti, Moromeii , Marele Premiu 1991, UCIN, Pia�a Universit��ii, România , Marele Premiu pentru lungmetraj documentar 1993, UCIN, Vulpe vân�tor , Premiul pentru regie 1994-1995, UCIN, Stare de fapt , Premiul pentru regie

Filmografie Regizor Sunt o bab� comunist� - 2013, Weekend cu mama -2009, Hacker , serial TV -2002,Stare de fapt - 1994, Vulpe vân�tor - 1993, Piaa Universit�ii, România, documentar -991, Moromeii , - 1986, Ochi de urs – 1982, Castelul din Carpai - 1980, Iarba verde de acas� – 1977, Sub pecetea tainei , film TV,

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Lui SStere Gulea îi dator�m magistrala

ecranizare a romanului Morome�ii de

Marin Preda. Dar regizorul s-a

remarcat �i cu originala lectur� a lui

Jules Verne în Castelul din Carpa�i, precum �i cu prima ecranizare a unui

Nobel provenit din România, Vulpe

vân�tor, dup� romanul Herthei Muller

sau cu citirea ironic� a romanului lui

Dan Lungu, Sunt o bab� comunist�.

C.S

53��

ROMANUL CARE A FOST ECRANIZAT

Romanul continua „experimentul de mentalitate” inceput de Dan Lungu cu Raiul gainilor - coborirea intr-un comunism remanent nu la nivel politic sau social, ci la nivelul omului obisnuit trecut prin acel sistem si profund marcat de el. Sint o baba comunista! te provoaca sa zimbesti, sa rizi in hohote, sa te intristezi, dar mai ales sa-ti intrerupi, pentru citeva clipe, lectura si sa iesi afara spre a te convinge ca realitatea e altfel, ca oamenii sint altfel. Insa, chiar si dupa acest exercitiu, nu-ti ramine decit sansa sa constati ca scriitorul ti-a cunoscut vecina de bloc, pe fiica acesteia plecata in Canada, l-a cunoscut pe fostul tau coleg de serviciu care spunea bancuri politice, fiind in acelasi timp informator, te-a

cunoscut pe tine. Si apoi a scris aceasta carte tocmai pentru a ne oferi tuturor o noua oglinda, in care sa ne vedem asa cum sintem si cum, de multe ori, n-am vrea sa fim. „Originalitatea lui Dan Lungu este de gasit aici: literatura sa este atit de aproape de realitate, incit devine realitatea insasi, surprinsa, desprinsa din magma cotidianului cu niste instrumente de o finete remarcabila. Se simte acribia sociologului, desigur, dar abilitatea auzului sociologic e doar un ingredient printre altele.” (Luminita Marcu)

Sunt o bab� comunist� (2013) Regia Stere Gulea Cu Luminia Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Alexandru Potocean, Andreea Vasile, Serban Pavlu, Anca Sigart�u, Valeria Seciu, Tania Popa Gen film Comedie Dram� Durata 94 minute Premiera in Romania 23.08.2013

Sinopsis Sunt o bab� comunist�

Viaa lini�tit� de provincie a soilor Emilia �i �ucu este dat� peste cap atunci când fiica lor se întoarce din Canada, împreun� cu logodnicul ei american. Ce ar fi trebuit s� fie o întâlnire fericit� se transform� repede într-o situaie complicat� �i în acela�i timp amuzant�. P�rinii fetei afl� c� tân�rul cuplu trece prin probleme financiare grave, a�a c� sunt dispu�i la orice sacrificiu pentru ca viitoare familie a fiicei lor s� nu duc� lips� de nimic.

54��

Sunt o bab� comunist� Ca regizor de ficiune, Stere Gulea a colaborat la scenarii cu scriitorul Sorin Titel �i s-a impus prin adapt�ri cinematografice dup� romane ale unor autori români �i str�ini cunoscui (de la Jules Verne la Marin Preda, de la Mihail Sadoveanu la Herta Müller). Descendena literar� a filmografiei cineastului cunoa�te un nou capitol prin Sînt o bab� comunist�, transpunerea pe ecran a popularului roman omonim de Dan Lungu, al c�rei scenariu este semnat de regizor împreun� cu doi scriitori tineri (Lucian Dan Teodorovici �i Vera Ion, coscenarista lui Stere Gulea la anteriorul s�u film, e�uatul Weekend cu mama).Realizatorii noii adapt�ri cinematografice au adus cîteva schimb�ri eseniale tramei din roman. De pild�, în carte, Alice, fiica soilor Emilia �i �ucu, este un personaj secundar... În film, Alice este mult mai prezent�, iar momentul vizitei sale, împreun� cu soul american în casa p�rinteasc� e mult mai amplu. La Dan Lungu, Emilia realizeaz�, într-un final, c� tr�ise într-o crunt� iluzie. În schimb, la Stere Gulea, protagonista, chiar dac� �i-a pus sub semnul întreb�rii convingerile, pare s� r�mîn� captiv� într-un trecut comunist idealizat / mistificat. Iar sacrificiul ei din final... e redus la derizoriu de scena de pe peronul g�rii. Criticul C�t�lin Olaru (Postmodern.ro) observ� foarte bine absurdul situaiei... Cît despre denaturarea mesajului c�rii, Gabriela Lupu (România liber�) este îndrept�it� s� scrie urm�toarele: "Morala devine acum cu totul alta, fiind chiar pe dos fa� de cea iniial�, pentru c�, privind lucrurile în acest fel, baba comunist� nu se mai afl� într-o grav� eroare, ea nu mai este încremenit� în proiect, ci pare chiar o vizionar�. Colapsul capitalismului, reprezentat de e�ecul fiicei care alesese exilul, nu face decît s�-i susin� teoria"... O alt� modificare neinspirat� este introducerea personajului Maricica (interpretat de Coca Bloos). Relaia dintre aceast� b�trîn� f�r� ad�post �i pas�rea ei (cu care împ�rt��e�te statutul de marginalizat) este menit� a oglindi relaia dintre Emilia �i fiica ei (putem chiar specula pe baza polisemiei cuvîntului "m�lai"), dar acest paralelism simbolic face not� discordant� în dramaturgie...În planul prezent, mai toate secvenele conin �i un prim-plan (însoit uneori de voice over) al Emiliei cu privirea pierdut� în zare; dac� în locul Luminiei Gheorghiu s-ar fi aflat o actri� mai puin expresiv�, probabil acest abuz de prim-planuri ar fi alungat publicul din sal�. Nu în ultimul rînd, redundana stilistic� se conjug� cu lipsa frapant� a ritmului, care face filmul îngrozitor de plictisitor, cel puin în comparaie cu romanul care l-a inspirat... Din fericire, Sînt o bab� comunist� mai are �i alte atuuri, pe lîng� interpretarea Luminiei Gheorghiu. Ali actori excelent ale�i sînt Marian Râlea (soul Emiliei), Ana Ularu (fiica lor), Anca Sigart�u (sora ei, Sanda) sau Valeria Seciu (croitoreasa Emiliei �i, totodat�, fosta profesoar� de desen a lui Alice, personaj care aduce un oportun punct de vedere opus celui al protagonistei, pe lîng� perspectiva fiicei). Imaginea lui Vivi Dr�gan Vasile este încînt�toare, ca de obicei, la fel ca �i muzica lui Vasile irli. Asemenea atuuri, al�turi de ideile inspirate amintite mai sus �i, desigur, de meritele sursei literare, fac din Sunt o bab� comunist� cel mai bun film regizat de Stere Gulea dup� 1989. Totu�i, consider c� romanul lui Dan Lungu ar fi meritat o ecranizare mai izbutit�. (Din cronica „(N)ostalgie regizat� mediocru - Sunt o bab� comunist�” de Mihai Fulger)

55��

56��

Hora�iu M�l�ele

Hora�iu M�l�ele

Actor, regizor, n�scut: 01.08.1952 la Târgu Jiu . Absolvent al Institutului de Art� Teatral� �i Cinematografic� "I.L.Caragiale" (promoia 1975, clasa Octavian Cotescu)

Festivaluri / Premii 2004- UCIN Damen Tango, Magnatul - Premiul pentru interpretare masculin�

Filmografie

Actor: Funeralii fericite - 2013, Ultimul corupt din România - 2011, Undeva la Palilula - 2011, Dac� bobul nu moare - 2011, Poker - 2009, Tic�lo�ii - 2006, Logodnicii din America - 2006, Magnatul - 2003

Regizor Funeralii fericite - 2013, Nunta mut� - 2007

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Hora�iu M�l�ele, actor cu patru decenii

de film �i zeci de roluri, debuteaz�

regizoral (în 2007) cu o incitant� Nunt�

mut�, (inspirat� de literatura lui Ioan

Gro�an), pentru ca, �ase ani mai târziu,

s� ne ofere Funeralii fericite, adaptat

dup� romanul lui Adrian Lustig, o

tragicomedie major� din vremurile

contemporane.

C.S

57��

Funeralii fericite (2013)

� Regia Horaiu M�l�ele

� Cu Horaiu M�l�ele, Florin Zamfirescu , Tudorel Filimon Crina Semciuc, Toma Cuzin, Adriana chiopu, Meda Victor, Serghei Mizil, Valentin Popescu

� Gen film o Comedie

� Durata

111 minute

� Premiera in Romania 07.06.2013

Sinopsis Funeralii fericite

Într-un cartier periferic din Bucure�ti, imigranii î�i îneac� amarul în cârciuma lui Samir: „La imigrantul fericit”. La o mas�, trei prieteni au pierdut �irul paharelor. Ei sunt: Lionel – un român reîntors din Frana unde a lucrat în construcii, Kiril – un bulgar contrabandist de mic� anvergur� �i Igor – un rus f�r� permis de �edere în România, care lucreaz� la negru ca instalator. Presai de iminena raziei duminicale pe care o face la or� fix� agentul Porumbel, cei trei o �terg rapid din cârcium� împreun� cu ceilali clieni.

Ajung lâng� un teren viran unde s-a instalat o tab�r� de igani. Ca s� se distreze, cei trei pl�tesc o iganc� s� le ghiceasc� viitorul. Aceasta le prezice data exact� a morii �i modul în care vor muri. De aici începe distracia…

58��

FUNERALII FERICITE Horaiu M�l�ele este un artist multitalentat. Unul dintre cei mai înzestrai actori de teatru �i film ai generaiei sale, capabil s� interpreteze o gam� larga de roluri, dar excelând în comedie. Un caricaturist iscusit. Un regizor de teatru cu experien� ale c�rui mont�ri au întrunit aplauzele publicului �i ale criticii. De la o vreme, pe M�l�ele îl încearc� tentaia de a aborda un nou domeniu: regia de film. A debutat în 2008 cu Nunta mut�, dup� un scenariu scris de el în colaborare cu Adrian Lustig. Critica a primit filmul cu numeroase obiecii, repro�ându-i teatralitatea, amestecul kitsch de genuri �i influene neasimilate. Spectatorii nu s-au ar�tat deranjai de toate acestea �i l-au v�zut în num�r destul de mare ca s�-l situeze pe un loc frunta� în ierarhia cinematografic� româneasc� a anului. Asta i-a dat curaj lui M�l�ele care acum recidiveaz� cu Funeralii fericite, pe un scenariu tot de Adrian Lustig care este �i produc�tor. Genul proxim: comedia neagr�. Subiectul este inspirat din romanul omonim al aceluia�i Lustig. Trei b�rbai trecui de prima tineree – Lionel (Horaiu M�l�ele), Kiril (Sandu Mihai Gruia) �i Igor (Igor Caras) – muncesc ziua (de�i trag chiulul cât pot) �i petrec noaptea (cu regularitate) la o crâ�m� de cartier de unde pleac� bei cri�. Mergând pe patru c�r�ri spre cas�, dau de o iganc� dispus� s� le ghiceasc� viitorul. Clarvazatoarea le spune f�r� menajamente când �i cum va muri fiecare, nu peste mult� vreme. Cei trei cred c� e o �arlatanc� de care fac haz, numai c� previziunile ei încep s� se îndeplineasc� întocmai... Ca �i Nunta mut�, acest film abund� de soluii cinematografice împrumutate din alte filme. Nu sunt citate, nici clin d’oeuil-uri, ci pur si simplu rezolv�ri a la… diver�i regizori pe care cinefilul M�l�ele îi iubeste. De Sica �i ali mae�tri clasici ai cinematografului italian în relaia Lionel-familia lui Peppino (inclusiv rufele întinse la uscat de la o fereastr� la alta deasupra str�zii). Cacoyannis �i Zorba grecul în secvena devaliz�rii camerei lui Lionel care se preg�te�te de moarte. Kusturica �i alti regizori sârbi din anii ’60-‘70 cu ploaia cu puf de gâsc�. i, mai ales, Fellini. Nu e nici o îndoial� c� regizorul s-a dorit a fi fellinian �i când a filmat �irul de copila�i cu aripi de înger care traverseaz� ecranul, �i mai ales când a imaginat Moartea �i lumea de dincolo. Numai c� marele Federico e greu, dac� nu imposibil, de imitat iar rezultatul aici sunt ni�te secvene de o teatralitate penibil�. De altfel teatralitatea e unul dintre p�catele care i s-au repro�at lui M�l�ele înc� de la debut �i de care îi vine greu s� scape. N-o fi oare un semn c� omul ar trebui s� se limiteze la ceea ce �tie s� fac� mai bine? În cazul lui: teatrul. (Din cronica „Ce �i-e scris în frunte �i-e pus” de Cristina Corciovescu)

59��

60��

REGIZORUL : Andrei Zinca

Andrei Zinca N�scut în Bucure�ti la 05.02.1955, absolvent al I.A.T.C. „Ion Luca Caragiale” Filmografie Regizor: Proiecte de trecut (2013) , Puzzle (2013) Trailer , First Arab Israeli Plane Hijacking (2007) La urgen� (2006) , Christi Sánchez tiene un show (2003) , Te amare en silencio (2003) Miami Sands (2001) , Morelia (1995) , Guadalupe (1994) Scenarist: Proiecte de trecut (2013) , Puzzle (2013) Trailer Produc�tor: Proiecte de trecut (2013) , Puzzle (2013) Trailer , Speaking with the Vatican (1990)

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Andrei Zinc�, un neobosit autor de telenovele,

ecranizeaz� un text de Adrian Lustig, Puzzle, cu

marele merit de a-i oferi inegalabilului actor de

film, Dan Nu�u, o reintrare onorabil� pe

platourile de cinema din �ara noastr�. Dar nici

povestea nu este lipsit� de interes, suspans �i rigoare psihologic�. Un alt mare actor, din

întâmplare �i rectorul fabricii de cinea�ti din

România, Adrian Titieni, este ocolit de premii,

dar presta�ia sa este, absolut ,de anvergur�

european�. Veni�i s�-l vede�i al�turi de

magistralul actor, care a r�mas Dan Nu�u!

C.S

� Puzzle Regia Andrei Zinca Cu Adrian TitienIoana Pavele Gen film Dram� Durata 110 minute Premiera in24.05.2013 Sinopsis Puz În România pmultor destinexistena lui foloseasc� derealizeaz� c�s� îl evacuezInspirat de gvia�. Astfel,femeie mult construise pâfost doar folo

a

ni, C�t�lina Muescu, Dan Nuu

Romania

zzle

post-revoluionne individualesolitar� �i lips

e el. De�i are o� singurul prieteze din propria loândirea acestui, va reg�si bucu

mai tân�r� dân� atunci: c�sosit. La fel ca p

usta�, Rodica Mu, Skovrán Tünd

nar�, valorile ae. Un executosit� de pasiune,o familie frumen îi este un b�ocuin�. ia, g�se�te curauria unei existeecât el (Tünde�toria, slujba, p

piesele unui puz

61��

Mandache, de

au suferit o schor judec�toresc, î�i d� seama

moas� �i e c�s�t�trân scriitor or

ajul s� treac� dene libere �i pe Skovràn). Pepoziia social�zzle, toate dest

himbare dramatc de 51 de anc� cei din jurutorit de muli arb (Dan Nuu),

incolo de toatepasionante, �i ajentru ea, va f. Pân� la urm�tinele protagon

tic�, determinâni (Adrian Titul s�u nu fac alani cu Lena (Cpe care îl cuno

e regulile pe carajunge s� se îndfi gata s� sacr�, îns�, descopei�tilor se înl�n

ând transformarieni), frustrat ltceva decât s�

C�t�lina Mustaoa�te când ajun

re le acceptasedr�gosteasc� derifice tot ceea er� c�, din nouuiesc.

rea de se

�), nge

e în e o ce

u, a

62��

Puzzle

„Buletinul Institutului Cultural Român: Filmul Puzzle, regizat de Andrei Zinc�, a fost premiat la New York City Independent Film Festival 2013. Pelicula a fost distins� cu Premiul pentru cea mai bun� interpretare feminin� în rol principal, ob�inut de actri�ele Ioana Pavelescu �i Tünde Skovran. Totodat�, în cadrul festivalului, au fost acordate �i premiile publicului, la aceast� categorie filmul primind înc� trei distinc�ii: Premiul pentru cel mai bun actor în rol masculin –Adrian Titieni �i Dan Nu�u, Premiul pentru scenariu – Andrei Zinc� �i Premiul pentru calitate narativ�. Cererea de bilete pentru filmul Puzzle a fost atât de mare încât organizatorii festivalului au programat proiec�ia într-o sal� mult mai mare decât cea stabilit� ini�ial. Regizorul Andrei Zinc� a adus în fa�a camerei o echip� remarcabil�: Dan Nu�u, Adrian Titieni, Ioana Pavelescu, Tünde Skovran, �erban Ionescu, C�t�lina Musta��, Rodica Mandache, Vladimir G�itan, Alin Panc, Debora Feldman. Imaginea filmului este semnat� de Dan Alexandru, scenografia de C�lin Papur�, iar costumele au fost concepute de Oana P�unescu. Filmul prezint� via�a unui b�rbat de vârst� mijlocie care, plictisit de mariajul s�u, se arunc� într-o aventur� cu o tân�r� �i seduc�toare artist�, în timp ce un b�trân scriitor orb realizeaz� imposibilul �i î�i reg�se�te iubirea de o via��. 2. Situl „ELIBERART” – www.eliberart.ro Puzzle, în regia lui Andrei Zinca, este un fel de “telenovel� de lung-metraj”. Filmul are atât de multe tr�s�turi în comun cu un serial de acest tip încât nu sunt complet convins c� nu este o transformare a unui astfel de format…. …Pe mine, un film cu un titlu precum Puzzle, m� poate duce la ideea de complexitate �i la un aport al audien�ei. Într-un fel, titlul m� duce cu gândul la 21 Grams, unde structura nonliniar� �i scenele scurte sunt asem�n�toare unui joc de puzzle, pe care tu (spectatorule) trebuie s� îl rezolvi. Acesta nu este cazul filmului regizorului român, unde dup� jum�tatea pove�tii totul devine de o previzibilitate stupid�. Filmului îi lipse�te orice form� de subtilitate. Când Manea încearc� s�-i explice superiorului s�u c� legea spune c� nu îl pot evacua pe b�trân, �eful îi ofer� un plic cu 20.000 de euro, înso�it de un “aceasta este legea”. În compara�ie cu gesturi similare din cinematografia recent� (de exemplu, rolurile lui Vlad Ivanov din Pozi�ia Copilului �i 4 luni, 3 s�pt�mâni i 2 zile), aici se poate observa naivitatea scenariului. Nici nu mai are rost s� menionez faptul c�, în acest univers, totul cost� 20.000 de euro: o �pag�, o partid� de sex, taxa pentru o clinic� de dezintoxicare �.a.m.d. Tot din tema subtilit��ii �i a lipsei sale totale fac parte �i numeroasele exemple de product placement. Tarantino, într-un interviu pentru The Greatest Movie Ever Sold, spunea: „I don’t mind product placement, unless it’s super obvious. Then it can break the reality.” Simt c� aici reclama “rupe realitatea”. De la cadre detaliu ale unei sticle de Bibor�eni, pâna la frac�iunea de secund� în care nu e�ti sigur dac� te ui�i la Top Gear sau dac� Jaguarul acela nu apare cam des, reclama d�uneaz�. Iphone-uri, Ipad-uri, Mac-uri… Pân� �i una dintre scenele melodramatice de final pune un Ipod într-o lumin� favorabil�... Printre lucrurile pe care le-am apreciat se num�r� decizia regizorului de a face aluzie la rela�ia so�iei lui Manea cu un anume amant, f�r� a o explora de-a lungul filmului �i… cam atât. (C�lin Nahaiciuc)

�REGIZORUL DESPRE FILM: Am inten�ionat s� producem filmul în limba englez� �i aveam, intr-adev�r, ni�te parteneri care ne ajutau s� cont�m pe un buget respectabil. Am cucerit intersul a cel puin dou� nume mari, care au acceptat s� lucreze al�turi de noi, dar cu cât cre�tea mai mult proiectul, cu atât dorinele partenerilor de a-l st�pâni deveneau mai mari. i a trebuit s� renun�m la ei, dar �i la aportul lor financiar. Am pornit de la început la drum datorit� lui Vlad P�unescu �i a companei lui, Castel Film, �i am decis împreun� s�-l realizam doar cu puterile noastre, în dulcea limb� româneasc�. Scenariul a pornit de la piesa de teatru „Blind Date” a dramaturgului argentinian Mario Diament. Împreun� cu Adrian Lustig am readaptat povestea la realit�ile române�ti, �i am convins cu ea nume importante în cinematograful na�ional, între ele, dragul nostru �erban Ionescu, în ultimul s�u rol. În plus, pentru spectatorii români avem surpriza revenirii la „meserie”, dup� mai bine de 30 de ani, a lui Dan Nu�u..

63��

64��

REGIZORUL : Cornel Mihalache

Cornel Mihalache

� Regizor de film documentar � N�scut: 11.05.1963 la Bucure�ti

Urmeaz� cursurile liceului de cinematografie �i poligrafie. Absolvent al Academiei de Teatru �i Film "Ion Luca Caragiale" (promoia 1991). Înc� din timpul studiilor lucreaz� ca mecanic de camer� �i asistent de regie la Studioul "Alexandru Sahia", unde apoi va fi angajat pân� în 1996 Festivaluri / Premii 1990, UCIN, De Cr�ciun ne-am luat ra�ia de libertate , Premiul "Opera Prima" ,1990, Costine�ti, De Cr�ciun ne-am luat ra�ia de libertate , Premiul pentru debut �i Premiul "Vox Juventutis" ,1990, Nyon, De Cr�ciun ne-am luat ra�ia de libertate , Premiul "Sesterce d’argent" ,1990,1991, Tampere, De Cr�ciun ne-am luat ra�ia de libertate , Marele Premiu ,1991, DaKINO, De Cr�ciun ne-am luat ra�ia de libertate , Premiul special al juriului ,1991, UCIN, Întrist�ri , Premiile pentru scenariu, muzic� �i imagine de film documentar ,1992, UCIN, Întâlnire imposibil� , Premiul pentru film video , 1993, Astra, Focurile mor�ilor , Meniune special� a juriului ,1994, Trencianske Teplice, Sculptorul , Premiul al III-lea ,1996, Costine�ti, Babu - cazul Gh. Ursu , Premiul pentru film documentar ,1996, Astra, Babu - cazul Gh. Ursu , Marele Premiu ,2005, UCIN, 1989. Sânge i catifea , Premiul special al juriului pentru film documentar ,2005, APTR, 1989. Sânge i catifea , Premiul pentrru cel mai bun documentar politic ,2006, UCIN, Hobi�a, tractorul i coloana Pepi , Premiul pentru regie de film documentar ,2007, Gopo, Hobi�a, tractorul i coloana , Premiul pentru cel mai bun film documentar ,2007, UCIN, Sincronicit��i subiective , Premiul pentru film eseu 2009, UCIN, C�puni în aprilie , Premiul pentru regie scurtmetraj Filmografie Zi c�-i place! (lungmetraj ficiune) – 2013, C�p�uni în aprilie (scurtmetraj ficiune) - 2008

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

O prezen�� fericit� la acest eveniment este marcat�

de produc�ia filmelor de televiziune, autori -

regizorii CCornel Mihalache pentru Canalul sau Zi

c�-�i place, MMihai Manolescu cu O noapte

furtunoas� .�

��C.S

65��

Zi c�-�i place! (2013) Regie: Cornel Mihalache Cu:

Meda Victor Meda Victor, Mircea Albulescu, Radu Amzulescu, George Iva�cu, Marius St�nescu �i Constantin Cojocaru

Documentar Drama

Scenariu: Cornel Mihalache, Valentin Nicolau

Durata: 70 min

Premiera in Romania 09.01.2014 Sinopsis Adaptare dup� piesa lui Valentin Nicolau. Ac�iunea se petrece seara, târziu, în garsoniera unei femei singure. Acolo exist� un televizor �i un pat. Uneori, pe orice canal ai da, prive�ti aceea�i emisiune, oricum te-ai cuib�ri în pat, el r�mâne gol.

66��

Zi c�-�i place Biata femeie! Nici nu �tii cum e mai bine: s�-i plângi de mil�, c� a f�cut-o mama f�r� noroc sau s� o prive�ti pu�in încruntat, pentru c� rabd� ca proasta, cum se zice în popor? Ce-i drept e drept, ea încearc�, s�rmana, s� se aga�e ba de unul, ba de altul dintre b�rba�ii care îi cutreier� via�a, ba de câte o promisiune, una mai sfor�itoare decât alta, ba de iluzia unei potriviri, a unei întâlniri pe aceea�i lungime de und�. A�teapt� cu asemenea înfrigurare ziua cea mare încât are fantasme erotice cu puternicii, care nu mai p�r�sesc ecranul televizorului, ca într-o întrecere b�rb�tesc-demagogic�. Ea, s�raca, se ofer�, dar ce s� vezi, degeaba dialogheaz� cu ei la distan��, degeaba p�trund ei în cas� �i în gând. La fa�a locului, adic� în dormitor, s� vezi nepotrivirea dracului: unul nu se las� ispitit, altul s-ar l�sa, dar nu-l mai �in puterile �i, unde mai pui, un altul se dovede�te a avea chemare pentru semenii lui întru sex. Mai pe �leau, omul este gay, dovad� peremptorie a libert��ii de exprimare într-o societate democratic�. Uite a�a, din dezam�gire în dezam�gire, ajunge s�rmana f�ptur� în bra�ele unui neica nimeni pe care nu ai da doi bani, un pipernicit lipit de sticla de b�utur� care, în numele legalit��ii, al drepturilor conjugale, î�i violeaz� îndesat consoarta, ba îi mai cere �i o �oapt� de amor, cum ar fi «zi c�-�i place, zi c�-�i place». Acuma, nu trebuie s� stai prea mult pe gânduri pentru a-�i da seama c� dramaturgul Valentin Nicolau, semnatarul piesei cinematografizate de Cornel Mihalache bate departe. Întotdeauna arti�tii �i-au ales drept simbol femeia, când a fost vorba de semnificarea marilor idei. De la tabloul "România revolu�ionar�" al lui Rosenthal, la "Libertatea conducând poporul" al lui Delacroix, sau la Statuia libert��ii, romantismul, duhul noului nu puteau fi întruchipate decât de Ea. Vremurile moderne au modificat simbolistica. În filmul nostru, abuzata este, desigur, Românica, a�a cum �i-au botezat ziari�tii �ara, într-o clip� de tandre�e compensatorie, o Românic� p�guboas�, nefericit�, metafor� enorm�, ajuns� în stadiul metastazei semnifica�iei. Faza ultim� – violul, resping�tor din toate punctele de vedere, inclusiv din cel al imaginii. Filmarea mi s-a p�rut, f�r� nicio pudibonderie, de-a dreptul vulgar�, ceea ce m-a mirat, venind din partea unui cineast care cunoa�te nuan�ele îndr�znelii. S� zicem c� este un p�cat minor, în compara�ie cu inspira�ia lui Cornel Mihalache, excelent documentarist, de a valorifica în cheie proprie sugestiile textului. Defilarea fo�tilor candida�i la preziden�ialele tr�ite de-a lungul timpului (Doamne, ce turm� imens� în 24 de ani!) intrarea lor în scen�, întâmpinarea la intrarea în televiziune, ritualul machiajului, dispunerea în ringul dezbaterilor, toate aceste fragmente de istorie r�mase în arhive, au fost montate ca un adev�rat spectacol al trufiei, al orgoliilor, al vanit��ii de a se crede ale�i între ale�i, al absen�ei sim�ului ridicolului. Cine încearc� s� g�seasc� vreo cheie a personajelor fictive care intr�, apoi, rând pe rând în ac�iune (cine cu cine seam�n�), cred c� se las� repede p�guba�. Fic�iunea �tie pân� unde se poate întinde iar documentarul �tie s�-�i apere drepturile. (Din cronica: ”Zi c�-�i place”:...i dac� nu-�i place? de Magda Mih�ilescu)

67��

68��

REGIZORUL: ANDREI MIRCEA M�G�LIE

ANDREI MIRCEA M�G�LIE

Regizor la Televiziunea Roman� A studiat Regia deFilm la UNATC I.L. Caragiale Trecut: Facultatea de Inginerie Aerospa�ial� - Bucure�ti �i Colegiul National Cantemir Voda Mentiune: Andrei Magalie pentru filmul "Orasul care canta - Calafat" – PREMIILE UNIUNII CINEASTILOR PE 2011 Filme documentare regizate care au fost prezentate la fest. interna.; Pb.: Filme regizate: "În marea trecere" (1997), "Ap� �i foc" (2002), "Ei vorbesc, tu taci, el tace" (2004), "Clipa de rou� a focului" (2004); Pr.: Premiul "Gyor" (Ungaria) pt. scurt-metraj documentar (1993); Premiul Fest. de Scurt-Metraj Palermo (2002); H.: literatura, filmul, sportul,

PREZENTAT DE SELEC�IONERUL EDI�IEI 2014”…

Andrei M�g�lie, un talentat cineast venit din

tran�eele televiziunii ne ofer� un atipic mod de

ecranizare pornind de la Cartea �oaptelor de

Varujan Vosganian, op multipremiat de diverse

instan�e scriitorice�ti . Cineastul opereaz� cu mai

multe sisteme de citire, oferind spectatorului un

atractiv spectacol, dedicat ,mai ales, invita�iei la

lectura originalului ��

C.S

69��

Calea �oaptelor

Prezentarea unei dramatiz�ri dup� romanul Cartea soaptelor . Poemul cinematografic, cu o durat� de 50 min, se nume�te, sugestiv, Calea �oaptelor.

Despre volumul ecranizat :

Premiul „Ion Creanga” al Academiei Romane pe anul 2009

Premiul "Cartea anului 2009", acordat de revista Romania literara, cu sprijinul Fundatiei Anonimul Premiul revistei Convorbiri literare la sectiunea Proza pe anul 2009

Marele Premiu pentru Proz� - Trofeul Mihail Sebastian

Premiul revistei Observator cultural pe anul 2009, la sectiunea Proza

.

70��

Cartea soaptelor incepe intr-un registru pitoresc, pe o straduta

armeneasca din Focsaniul anilor ’50 ai secolului trecut, printre

aburii cafelei proaspat prajite si miresmele din camara bunicii

Armenuhi, printre bucoavnele si fotografiile bunicului Garabet.

„Batrinii armeni ai copilariei” lui Varujan Vosganian nu au de

istorisit intimplari delectabile, ci fapte de-a dreptul nelinistitoare.

Povestind, ei incearca sa se despovareze de o trauma – a lor si a

predecesorilor. Istoria genocidului din 1915 impotriva armenilor, istoria convoaielor

interminabile de surghiuniti in Cercurile Mortii, in desertul Deir-ez-Zor, istoria armenilor

care au luat drumul exilului isi afla in paginile de fata o ilustrare cu adevarat ravasitoare.

„Pe la inceputul anilor ’60, un copil ii asculta, nu oriunde, ci in cimitirul armenesc din

Focsani, pe citiva armeni vorbind. Oameni care, ca sa vorbeasca liber, se ascund intr-un

cavou. Povestile lor sint fabuloase si adevarate in acelasi timp. Asta e inceputul unui roman

extraordinar despre primul genocid al secolului XX, dar si despre armenii din Romania,

precum si despre romanii din Romania, toti aflati sub comunism. Scriind acest roman,

Varujan Vosganian a cistigat un pariu pe care l-a pus cu el insusi. Si, sint sigur, va cistiga si

pariul cu viitorii lui cititori.” (Stefan Agopian)

71��

72��

REGIZORUL :

John GOSTIN

Debut cu „Innebunesc �i-mi pare r�u” prezentat la festivalul de la Costine�ti în 1992 ; filmul TV. „Spovedania” în 1995 Film documentar „Fericita întristare a lui Visky András”; 2011-scenariul �i regia Jon Gostin - Premiul UCIN pentru film de televiziune.

73��

EFECTUL GENOVESE – 2012

Dup�o pies� de Alina Nelega scenariul tv: Jon Gostin Echipa: producator Dana Andriescu; director de imagine Silviu Andrei; scenografie costume Nicoleta Petrovici; scenografie decor Ovanez Papazian; editor imagine Cosmin Galeata; regia muzical� Mihaela Constantinescu; postprocesare sunet R�zvan Ionescu; organizator producie Traian Andriescu

Distributia: Nicolae Urs – Silviu; Nicoleta Lefter – Silvana; Oana tef�nescu – Adina; Vlad Logigan – Peter; Vivian Alivizache – Paula; Grigorita Rogobete –Vecina; Lavinia Andrei – Tehnician sunet; Puiu Vasile – Recuziter; Cosmin Galeata – editor imagine; Cristian Radulescu – Editor sunet regia: Jon Gostin

Spectacol al Casei de Produc�ie TVR, 2013

74��

Efectul Genovese

În dic�ionarele de psihologie social� efectul, sau sindromul Genovese, este definirea lipsei de reac�ie a martorilor unui moment de agresiune. Felul în care observatorii asist� pasiv, f�r� s� intervin� în ajutorul victimei, fie m�car prin alertarea autorit��ilor.

Numele i se trage din anul 1964, când Kitty Genovese a fost atacat� în plin� strad�, dar nici unul dintre vecini nu a s�rit în ajutorul ei. T�n�ra a fost ucis�, iar povestea, oarecum, reeditat�, în alte contexte, alte împrejur�ri, alte victime, aceea�i t�cere.Filmul regizorului Jon Gostin aduce Efectul Genovese în imediata realitate. Proiectul de televiziune are la baz� piesa de teatru cu acela�i nume, scris� de Alina Nelega, ce pune în prim-plan drama unei tinere care, de�i nu a tr�it în „epoca de aur” a comunismului, se confrunta cu gre�elile p�rin�ilor, f�cute exact în acea perioad�. Îl vedem pe tat�, un p�rinte bun, care �i-a dedicat timp cre�terii copilului �i care, în aceea�i perioad�, �i-a „turnat” so�ia la securitate. �i o descoperim pe mam�, care nu a petrecut prea mult timp cu familia, are o sl�biciune pentru alcool �i labilitate emo�ional�. Toat� aceast� conjunctur� o transforma pe Silvana (Nicoleta Lefter), fiica celor doi, într-un copil r�zvr�tit care, ini�ial, î�i reneag� familia. Reîntoarcerea ei în caminul p�rintesc este un �oc emo�ional, iar discu�iile libere despre trecutul p�rin�ilor s�i, despre situa�ia aproape incredibil� în care fostul agent de securitate (Niculae Urs) convie�uie�te cu propria victim�, o fac pe Silvana s� urmeze traseul eroilor tragici. Ac�iunile personajului principal, dezv�luirea adev�rului, cunoscut de mam� (Oana �tef�nescu), dar negat printr-o amnezie selectiv�, sunt ghidate, în egal� m�sur�, de nevoia de a-�i pedepsi p�rin�ii �i cea de a-i ierta. Pornind de la povestea americancei Kitty Genovese, Silvana �i iubitul acesteia, Peter, concep un film documentar, care analizeaz� sindromul Genovese în mai multe situa�ii. Peter este personajul care, de�i pare angajat într-o cruciad� a adev�rului, î�i în�al� iubita cu �efa mult mai în vârst�, iar Silvana sfâr�e�te prin a deveni un simplu capitol al documentarului.

(Din cronica „ Efectul Genovese sau moartea spiritului civic” de Cristina Iordan)

75��

76��

Regizorul: Mihai Manolescu

Mihai Manolescu

Regizor de teatru �i televiziune, a absolvit IATC��studii doctorale 2002 – 2006 � A regizat spectacolele: 2013 O noapte furtunoas�, , 2012 Don'give up, mamaie!, , 2010 R�zboiul bucatelor, Doctorul cizmar 2008 , Inim� de boxer, 2004 Sonat� pentru saxofon �i Eva 2003 Jocul de-a vacana, 2002 Biroul informatii eterne, Ispita, 1995 Marea Brambureala,

Pentru a argumenta ideea c�, datorit�

ecraniz�rilor, teatrul filmat se apropie

tot mai mult de filmul propriu zis!

77��

O noapte furtunoas�

Teatrul National de Televiziune, Bucuresti 2013

� Regie: Mihai Manolescu � Distributie: András Demeter, �tefana Samfira, Ioana anastasia Anton, Sorin

aguna, Vlad Zamfirescu, Marius Manole, Florin Zamfirescu � Costume: Nicoleta Petrovici

78��

O noapte furtunoas�

Crucea, Coroana, Ciocanul în noaptea noastr� furtunoas� de Ludmila Patlanjoglu sursa: Cotidianul Seara de teatru tv ne-a f�cut o ofert� provocatoare prezentând "O noapte furtunoas�" în dou� variante - una din filmoteca de aur, al�turi de o nou� premier�. Spectacolul de colecie al Soranei Coroam�-Stanca, cu o distribuie de actori cu "furror comica": Octavian Cotescu (Jupân Dumitrache), Valeria Seciu (Veta), Tora Vasilescu (Zia), Horaiu M�l�ele (Ric� Venturiano), Mitic� Popescu (Nae Ipingescu), Dan Condurache (Chiriac), cucere�te prin rafinament �i experiena stilului, impresionând prin prospeime la 30 de ani de la realizare. Privit� prin comparaie cu lectura scenic� de azi a regizorului Mihai Manolescu �i a echipei sale, impresia tonic� este de continuitate. O montare de o “clasicitate modern�” intr� în dialog peste timp cu o montare de o “modernitate clasic�”, punând în valoare actualitatea �i perenitatea piesei lui Caragiale. Reg�sim povestea, personajele, replicile (atât de cunoscute înc� de pe b�ncile �colii). Corect i cam atât de Mircea Morariu sursa: Adev�rul „O noapte furtunoas�“, pies� de la a c�rei premier� „cu scandal“ se împlinesc în 2014 exact 125 de ani, a fost înscenat� la Televiziunea Român� de Mihai Manolescu.Regizor serios �i st�pân pe meserie, bun cunosc�tor al scrierilor caragialeene, artist cu „antecedente“ deloc nesemnificative în înscenarea acestora. Din p�cate, spectacolul difuzat sub egida Casei de producie, corect, clasic, pe alocuri chiar riguros, respectuos cu textul, un spectacol ce mai are atuul de a fi reunit pe afi�ul lui o distribuie cât se poate de respectabil�, competitiv� chiar, nu prea întrune�te condiiile de a însemna un moment important în „caragialeologie“, a�a cum a fost cazul, bun�oar�, al mont�rii lui Mihai M�niuiu din 1998, pus� în practic� prin colaborarea dintre Teatrul „Odeon“ �i Compania SMART ori al celei atât de controversate �i de disputate, cu adversari �i partizani înver�unai, propus� de Alexandru Dabija în anul 2010

� �

79��

V� PREZENT�M ÎN CONTINUARE Ecraniz�ri din literatura român�

(o inventariere aproape de definitivare)

List� internet creat� de Cretzulynne pe 4 Mai 2013 cu ultima modificare pe 15 August 2014

Lista cu filme si seriale adaptate dupa romane / nuvele / schite / piese de teatru / povesti / poezii ale scriitorilor romani: Marin Preda, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ion Creanga, I.L.Caragiale, George Calinescu, Ioan Slavici, Radu Tudoran si altii. Sper sa va placa si va urez vizionare placuta! De asemenea, nu ezitati sa va exprimati parerea prin like-uri/dislike-uri/comentarii! Multumesc! (Cretzulynne) �

P�durea spânzura�ilor (1965)Regia: Liviu Ciulei. Cu: Liviu Ciulei, tefan Ciubot�rau, Victor Rebengiuc. Gen film: Dram�, R�zboi Ecranizare dupa "P�durea spânzura�ilor" de Liviu Rebreanu�

R�scoala (1965) Regia: Mircea Murean. C Cu: Ilarion Ciobanu, Emil Botta, Nicolae Secareanu. Gen film: Dram� Premiul "Opera Prima" la Festivalul international al filmului, Cannes – 1966. Premiul pentru regie la Festivalul national al

filmului de la Mamaia – 1966. Ecranizare dupa "R�scoala" de Liviu Rebreanu �

Blestemul p�mântului Blestemul iubirii (1980) Regia: Mircea Murean.Cu: Ioana Cr�ciunescu, Petre Gheorghiu, erban Ionescu. Gen film: Dram�, Istoric� Ecranizare dupa "Ion" de Liviu Rebreanu�

Ciuleandra (1985) o Regia: Sergiu Nicolaescu. o Cu: Ion Ritiu, Anca Nicola o Gen film: Dram�, Romantic, Dragoste

Ecranizare dupa "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu�

Amintiri din copil�rie (1964) Regia: Elisabeta Bostan. Cu: tefan Ciubot�rau, Ion Bocancea. Gen film: Aventuri Ecranizare dupa "Amintiri din copil�rie" de Ion Creanga

�

Orient Express (2004) o Regia: Sergiu Nicolaescu o Cu: Maia Morgenstern, Sergiu Nicolaescu, Imola

Kezdi o Gen film: Dram�

Ecranizare dupa "Prin�ul" de Tudor Teodorescu-Brani�te�

80��

Ultima noapte de dragoste (1980)

o Regia: Sergiu Nicolaescu. o Cu: Joanna Pacula, Vladimir G�itan. o Gen film: Dram�, R�zboi o Ecranizare dupa "Ultima noapte de dragoste,

Intaia noapte de razboi" de Camil Petrescu �

� Adela (1985) o Regia: Mircea Veroiu. o Cu: George Motoi, Marina Procopie. o Gen film: Dram�

Ecranizare dupa "Adela" de Garabet Ibraileanu�

La "Moara cu noroc" (1955) Regia: Victor Iliu. Cu: Ioana Bulc�, Constantin Codrescu. Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "Moara cu noroc" de Ioan Slavici

�

� Citadela sfaramata (1957) o Regia: Haralambie Boros, Marc Maurette o Cu: Ion Fintesteanu, György Kovács o Gen film: Dram�

Ecranizare dupa piesa "Citadela sf�râmat�" de Horia Lovinescu�

� Neamul oim�retilor (1965) o Regia: Mircea Dr�gan. o Cu: George Calboreanu, tefan Ciubot�rau. o Gen film: Dram�, Istoric

Ecranizare dupa "Neamul oim�retilor" de Mihail Sadoveanu�

Fra�ii Jderi (1974) Regia: Mircea Dr�gan. Cu: Gheorghe Cozorici, Stefan Velniciuc, Sebastian Papaiani. Gen film: Aventuri, Istoric Ecranizare dupa "Fratii Jderi" de Mihail Sadoveanu �

Baltagul (1969) Regia: Mircea Murean. Cu: Margarita Lozano, Sidonia Manolache, Folco Lulli. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Baltagul" de Mihail Sadoveanu

Cu Marincea e ceva��(1954)�Regia: Gheorghe Turcu Cu: Marcel Anghelescu, Virginica Popescu Gen film: Comedie Ecranizare dupa schita lui Silviu Georgescu�

Tinere�e f�r� b�trâne�e (1969) Regia: Elisabeta Bostan. Cu: Mircea Breazu, Emanoil Petru�. Gen film: Fantastic Ecranizare dupa basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte" de Petre Ispirescu �

Fram (1983) Regia: Elisabeta Bostan. Cu: Violeta Andrei, Octavian Cotescu. Gen film: Aventuri, Dram�, Familie Ecranizare�dupa�"Fram,�ursul�polar"�de�Cezar�Petrescu�

Morome�ii (1988) Regia: Stere Gulea . Cu: Lumini�a Gheorghiu, Victor Rebengiuc, Gina Patrichi. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Morometii" de Marin Preda

�

Cel mai iubit dintre p�mânteni (1993) Regia: erban Marinescu. Cu: Dorel Vian, Gheorghe Dinic�, tefan Iordache. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Cel mai iubit dintre pamanteni" de Marin Preda �

81��

La nuit Bengali (1988) Regia: Nicolas Klotz. Cu: Hugh Grant. Gen film: Dram� Ecranizare dup� romanul lui Mircea Eliade, Maitreyi.

�

Domnioara Christina (1992) Regia: Viorel Sergovici. Cu: Adrian Pintea, Mariana Buruian�, Dragos Pîslaru. Gen film: Fantastic Ecranizare dupa nuvela "Domnisoara Christina" de Mircea Eliade�

�Domnioara Christina (2013) Regia: Alexandru Maftei. Cu: Ioana Anastasia Anton, Maia Morgenstern, Tudor Istodor, Anastasia Dumitrescu. Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "Domnisoara Christina" de Mircea Eliade�

arpele (1996) Regia: Viorel Sergovici. Cu: Claudiu Bleon�, Gheorghe Dinic�, Ilinca Goia. Gen film: Fantastic Ecranizare dupa povestirea "Sarpele" de Mircea Eliade�

Eu sunt Adam! (1996) Regia: Dan Pi�a. Cu: Irina Movil�, tefan Iordache. Gen film: Dram� Ecranizare dupa Mircea Eliade:1. "Pe strada Mâ ntuleasa"2. "La �ig�nci"3. "Uniforme de general" �

Youth Without Youth (2007) Regia: Francis Ford Coppola. Cu: Bruno Ganz, Tim Roth, Alexandra Maria Lara. Gen film: Dram�, Fantastic, Mister, Romantic, Thriller, Dragoste Ecranizare dupa nuvela "Tinerete fara tinerete" de Mircea Eliade�

Patul lui Procust (2001) Regia: Sergiu Prodan, Viorica Mein�. Cu: Maia Morgenstern, Petru Vutcarau, Oleg Yankovskiy. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Patul lui Procust" de Camil Petrescu �

Cirearii (1972) Regia: Andrei Blaier. Cu: Mihai Gingirov, Carmen Gentimir, Alexandru Boros. Gen film: Aventuri, Comedie Ecranizare dupa "Ciresarii" de Constantin Chirita �

Cirearii (1984) Regia: Adrian Petringenaru. Cu: Ernest Maftei, Ion Marinescu, Petre Gheorghiu-Dolj Gen film: Aventuri Ecranizare dupa "Ciresarii" de Constantin Chirita�

O scrisoare pierduta (1953) Regia: Sica Alexandrescu, Victor Iliu. Cu: Niki Atanasiu, Elvira Godeanu, Alexandru Giugaru. Gen film: Comedie Ecranizare dupa "O scrisoare pierduta" de Ion Luca Caragiale�

O scrisoare pierduta (1977) Regia: Liviu Ciulei. Cu: tefan B�nic�, Aurel Cioranu. Gen film: Comedie Ecranizare�dupa�"O�scrisoare�pierduta"�de�Ion�Luca�Caragiale�

Craii de Curtea Veche (1995) Regia: Mircea Veroiu. Cu: Ovidiu Iuliu Moldovan, R�zvan Vasilescu, Mircea Albulescu. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Craii de Curtea Veche" de Mateiu Caragiale�

82��

Dumbrava minunat� (1980) Regia: Gheorghe Naghi. Cu: Ernest Maftei, Diana Musca, Elena Dragoi. Gen film: Fantastic, Muzical Ecranizare dupa "Dumbrava minunata" de Mihail Sadoveanu �

Ciulinii B�r�ganului (1958) Regia: Louis Daquin. Cu: Clody Bertola, Marcel Anghelescu, Nuta Chirlea. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Ciulinii Baraganului" de Panait Istrati�

� � Kyra Kyralina (2014) Regia: Dan Pi�a. Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "Chira Chiralina" de Panait Istrati �

Codine (1963) Regia: Henri Colpi. Cu: Mihai Fotino, Ion Anghel Adaptarea cinematografica a lui Colpi, Jamique si Carabat, premiata de juriul Festivalului de la Cannes ,ecranizare dupa "Copil�ria lui Adrian Zograffi" de Panait Istrati

Afacerea Protar (1956) Regia: Haralambie Boros. Cu: Radu Beligan, Ioana Zlotescu. Gen film: Comedie Ecranizare dupa piesa de teatru "Ultima ora" de Mihail Sebastian�

Doi vecini (1959) Regia: Geo Saizescu. Cu: Nineta Gusti, Grigore Vasiliu-Birlic. Gen film: Comedie Ecranizare dupa o schita de Tudor Arghezi�

Un surâs în plin� var� (1963) Regia: Geo Saizescu. Cu: Florina Luican, Sebastian Papaiani. Gen film: Comedie Ecranizare dupa nuvela "Padurea" de Dumitru Radu Popescu�

Ciuleandra (1930) Regia: Martin Berger. Cu: Petre Sturdza, Jeana Popovici-Voina. Gen film: Dram�. �Ecranizare dupa "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu�

O noapte furtunoasa (1943) Regia: Jean Georgescu. Cu: Stefan Iordanescu-Bruno, Alexandru Giugaru. Gen film: Comedie Ecranizare dupa "O noapte furtunoas�" de Ion Luca Caragiale �

Visul unei nopti de iarna (1946) Regia: Jean Georgescu. Cu: George Demetru, Ana Colda. Gen film: Comedie Ecranizare dupa piesa lui Tudor Musatescu�

Osânda (1977) Regia: Sergiu Nicolaescu. Cu: Amza Pellea, Gheorghe Dinic�, Ernest Maftei. Gen film: Dram� Ecranizare dupa romanul "Velerim si Veler Doamne" de Victor Ion Popa�

Nunta de piatr� (1973) Regia: Mircea Veroiu. Cu: Leopoldina B�l�nu��, Nina Domiga. Gen film: Dram� Ecranizare dupa o povestire de Ion Agarbiceanu��

83��

Nunta de piatr� 2 - La o piatr� (1972) Cu: Mircea Diaconu, Petre Gheorghiu. G en film: Dram� Ecranizare dupa o povestire de Ion Agarbiceanu��

Atunci i-am condamnat pe to�i la moarte (1972) Regia: Sergiu Nicolaescu. Cu: Cristian ofron, Amza Pellea. Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "Moartea lui Ipu" de Titus Popovici�

Arendasul roman (1952) Regia: Jean Georgescu. Cu: Constantin Ramadan, Aurel Ghitescu. Gen film: Comedie, Scurt metraj Ecranizare dupa schita lui Ion Luca Caragiale�

Vizita (1952) Regia: Jean Georgescu. Cu: Florica Demion, Grigore Vasiliu-Birlic. Gen film: Comedie, Scurt metraj Ecranizare dupa schita lui Ion Luca Caragiale�

Lantul slabiciunilor (1952) Regia: Jean Georgescu. Cu: Marcel Anghelescu, Radu Beligan. Gen film: Comedie, Scurt metraj Ecranizare dupa schita lui Ion Luca Caragiale�

D'ale Carnavalului (1958) Regia: Gheorghe Naghi, Aurel Miheles. Cu: Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Lucian. Gen film: Comedie Ecranizare dupa schita lui Ion Luca Caragiale �

Napasta (1928) Regia: Eftimie Vasilescu. Cu: Ecaterina Nitulescu-Sahighian, Ghita Popescu. Gen film: Dram� Ecranizare dupa piesa lui Ion Luca Caragiale�

Venea o moara pe Siret (1929) Regia: Martin Berger. Cu: Nikolai Malikoff, Sybill Morel. Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Venea o moara pe Siret" de Mihail Sadoveanu�

Leiba Zibal��(1931)�Regia: Al. Stefanescu, Ion Niculescu-Bruna. Cu: Ion Niculescu-Bruna, L. Sarkady. Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "O faclie de Pasti" de Ion Luca Caragiale��

Floarea reginei (1946) Regia: Paul C�linescu. Cu: Pusa Niculescu, Traian Vrajba. Gen film: Fantastic Ecranizare dupa un basm de Carmen Sylva (pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României)

Visul unei nopti de iarna (TV) (1980) Regia: Dan Nec�ulea. Cu: Florin Piersic, Rodica Mandache, Margareta Pogonat. Gen film: Comedie, Dram�

Ecranizare dupa piesa lui Tudor Musatescu�

In sat la noi (1951) Regia: Jean Georgescu, Victor Iliu Cu: Constantin Ramadan, George Manu Gen film: Dram� Film de debut ca actor al lui Liviu Ciulei. Ecranizare dupa nuvela "Noptile de iunie" de Petru Dumitriu

�Mitrea Cocor (1952) Mitrea Cocor Regia: Marietta Sadova, Victor Iliu Cu: Cornel Rusu, Septimiu Sever, Toma Dimitriu Gen film: Dram� Ecranizare�dupa�"Mitrea�Cocor"�de�Mihail�

Desfasurarea (1954) Regia: Paul C�linescu Cu: Colea R�utu, Ernest Maftei Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "Desfasurarea" de Marin Preda

�

84��

Sadoveanu��

Mitrea Cocor (1952) Regia: Marietta Sadova, Victor Iliu Cu: Cornel Rusu, Septimiu Sever, Toma Dimitriu Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu

�

Desfasurarea (1954) Regia: Paul C�linescu Cu: Colea R�utu, Ernest Maftei Gen film: Dram� Ecranizare dupa nuvela "Desfasurarea" de Marin Preda �

Domnul Goe (1956) Domnul Goe Regia: Bob Calinescu Gen film: Anima�ie Ecranizare dupa "Dl. Goe" de Ion Luca Caragiale �

Ora H (1956) Regia: Andrei Blaier, Sinisa Ivetici Gen film: Comedie ecranizare dupa nuvela "Muzicuta cu schimbator" de Nicuta Tanase �

Dou� lozuri (1957) Regia: Aurel Miheles, Gheorghe Naghi Cu: Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan Gen film: Comedie, Dram� Ecranizare dupa "Dou� loturi" de Ion Luca Caragiale �

Politic� i delicatese (1963) Regia: Haralambie Boros Cu: Dem Radulescu, Rodica Tapalag� Gen film: Comedie, Scurt metraj Ecranizare dupa "Politic� �i delicatese" de Ion Luca Caragiale �

Procesul alb (1965) Regia: Iulian Mihu Cu: Iurie Darie, Marga Barbu Gen film: Dram� Ecranizare dupa romanul "Soseaua Nordului" de Eugen Barbu �

Pupaza din tei (1965) Regia: Elisabeta Bostan Cu: Ion Bocancea Gen film: Aventuri, Scurt metraj Film scurtmetraj dupa fragmentul "pupaza din tei" din "Amintiri din copilarie" de Ion Creanga.

� Calea Victoriei sau cheia visurilor (1966) Regia: Marius Teodorescu Cu: George Calboreanu, Geo Barton Gen film: Dram� Ecranizare dupa romanul "Calea Victoriei" de

Cezar Petrescu �

Steaua f�r� nume (1966) Regia: Pitt Popescu, Jasmin Chasney, Henri Colpi Cu: Marina Vlady, Cristea Avram, Claude Rich Gen film: Dram�, Romantic, Dragoste ecranizare dup� piesa "Steaua f�r� nume" de Mihail Sebastian.

�Moartea caprioarei (1969) Moartea caprioarei Regia: Cristu Polucsis Cu: Alexandra Vesa, Andrei Codarcea, Maria Constantinescu Gen film: Scurt metraj Ecranizare a poemului lui Nicolae Labis.

Premiera TV s-a produs in ianuarie 1972. �

Prea mic pentru un razboi atat de mare (1970) Regia: Radu Gabrea Cu: Mircea Albulescu, Mihai Filip, Gheorghe Cozorici Gen film: Dram�, R�zboi Ecranizare dupa nuvela "Prea mic pentru un

razboi atat de mare" de Aurel Petri �

�

85��

Avalansa (1959) Regia: Gheorghe Turcu Cu: Marcel Anghelescu, tefan Ciubot�ra�u Ecranizare dupa "Avalansa" de Horia Lovinescu �

��

Telegrame (1959) Regia: Gheorghe Naghi Cu: Grigore Vasiliu-Birlic, Dem Radulescu Gen film: Comedie ecranizare dupa "Telegrame" de Ion Luca Caragiale �

Secretul cifrului (1960) Regia: Lucian Bratu Cu: Olga Tudorache, Mihai Mereu� Gen film: Thriller Ecranizare dupa "La miezul nopii va cadea o stea" de Theodor Constantin �

Porto-Franco (1961) Regia: Paul C�linescu Cu: Ion Dichiseanu, tefan Mih�ilescu-Br�ila Gen film: Dram� Ecranizare dupa "Europolis" de Jean Bart �

Setea (1961) Regia: Mircea Dr�gan Cu: Amza Pellea, Ilarion Ciobanu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Setea" de Titus Popovici �

Strainul (1964) Regia: Mihai Iacob Cu: Irina Petrescu, tefan Iordache, erban Cantacuzino Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Strainul" de Titus Popovici �

Valurile Dun�rii (1960) Regia: Liviu Ciulei Cu: Irina Petrescu, Laz�r Vrabie, Liviu Ciulei Gen film: Dram� ecranizare dupa schita "Kilometrul 1314" de Francisc Munteanu + Titus Popovici �

Innebunesc si-mi pare rau (1992) Regia: Ion Gostin Cu: Magda Catone, Florian Pittis Gen film: Comedie ecranizare dupa romanul lui Fanus Neagu �

Cerul incepe la etajul III (1967) Regia: Francisc Munteanu Cu: Irina G�rdescu, Emil Hossu ecranizare dupa nuvela omonima de Francisc Munteanu �

Mofturi 1900 (1964) Mofturi 1900 Regia: Jean Georgescu Cu: Iurie Darie, Ion Dichiseanu Gen film: Comedie ecranizare dupa schitele lui Ion Luca Caragiale �

C�ldura (1969) Regia: Serban Creanga Cu: Sebastian Papaiani, Ernest Maftei Gen film: Comedie, Scurt metraj ecranizare dupa nuvela "Întunericul �i profesoara de pian" de Horia P�tra�cu �

De ce trag clopotele, Mitic�? (1981) Regia: Lucian Pintilie Cu: Mariana Mihu, Petre Gheorghiu, Victor Rebengiuc, tefan Iordache Gen film: Comedie, Dram� ecranizare dupa "D'ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale

�

86��

Hanul dintre dealuri (1988) Regia: Cristiana Nicolae Cu: Gina Patrichi, Alexandru Repan Gen film: Dram�, Fantastic ecranizare dupa proza lui Ion Luca Caragiale �

Conu Leonida fata cu reactiunea (TV) (2001) Regia: Tudor Marascu Cu: Adrian Ratoi, Mircea Andreescu, Nina Zainescu Gen film: Comedie

ecranizare dupa piesa "Conu Leonida în fata cu reactiunea" de Ion Luca Caragiale �

Al matale, Caragiale (2002) Cu: Mircea Albulescu, Florin Zamfirescu ecranizare dupa mai multe articole si schite de Ion Luca Caragiale �

Titanic Vals (1965) Regia: Paul C�linescu Cu: Grigore Vasiliu-Birlic, Kitty Gheorghiu-Musatescu, Silvia Fulda Gen film: Comedie ecranizare dupa piesa "Titanic Vals" de Tudor Musatescu �

Comoara din Vadul Vechi (1964) Regia: Victor Iliu Cu: Ion Caramitru, tefan Mih�ilescu-Br�ila Gen film: Dram� ecranizare dupa nuvela "La razasi" de V. M. Galan �

De-a fi... Harap Alb (1965) Regia: Ion Popescu-Gopo Cu: Florin Piersic, Lica Gheorghiu Gen film: Fantastic ecranizare libera dupa "Harap Alb" de Ion Creanga �

Titanic vals (1994) Regia: Dinu Cernescu Cu: Dem Radulescu, Dorina Laz�r, Tamara Buciuceanu Gen film: Comedie ecranizare dupa piesa "Titanic Vals" de Tudor Musatescu (remake dupa cel din 1965)

�

Poarta Alb� (2014) Regia: Nicolae M�rgineanu Cu: Cristian Bota, Sergiu Bucur, Madalina Craiu Gen film: Dram� ecranizare dupa "V�rul Alexandru" de Adrian Oprescu �i "Tortura pe înelesul tuturor" de

Florin Constantin Pavlovici. �

Cetatea Neamtului (1913) Regia: Corneliu Moldovanu, Emil Girleanu Cu: I. Stanescu-Papa Gen film: Istoric ecranizare dupa nuvela lui Costache Negruzzi �i piesa lui Vasile Alecsandri

�

The 25th Hour (1967) A 25-a ora Regia: Henri Verneuil Cu: Anthony Quinn, Virna Lisi Gen film: Dram� ecranizare dupa "A 25-a ora" de C. Virgil Gheorghiu �

eful sectorului de suflete (1967) Regia: Moni Ghelerter Cu: Radu Beligan, Vasilica Tastaman, Amza Pellea Gen film: Comedie ecranizare dupa piesa "eful sectorului de

suflete" de Alexandru Mirodan �

Reconstituirea (1971) Reconstituirea Regia: Lucian Pintilie Cu: Vladimir G�itan, George Constantin, George Mih�i� Gen film: Comedie, Dram� ecranizare dupa nuvela "Reconstituirea" de Horia Patrascu

�

87��

Maiorul i moartea (1967) Regia: Alexandru Boiangiu Cu: Gheorghe Dinic�, Vasilica Tastaman Gen film: Aciune ecranizare dupa povestirea "Maiorul �i moartea" de Ion Baiesu �

Felix i Otilia (Serial TV) (1973) Regia: Iulian Mihu Cu: Hermann Chrodower, Julieta Szönyi, Radu Boruzescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Enigma Otiliei" de George Calinescu

� Felix i Otilia (1972) Regia: Iulian Mihu Cu: Julieta Szönyi, Radu Boruzescu, Hermann Chrodower Gen film: Dram� ecranizare dupa "Enigma Otiliei" de George Calinescu �

Duhul aurului (1974) Regia: Dan Pia, Mircea Veroiu Cu: Leopoldina B�l�nu�, Ernest Maftei Gen film: Dram� ecranizare dupa povestirile "Vâlva b�ilor” �i "Lada” de Ion Agârbiceanu �

Aventurile lui Babuc� (1975) Aventurile lui Babu�c� Regia: Geta Doina Tarnavschi, Gheorghe Naghi Cu: Mihai Mereu�, Amza Pellea ecranizare dupa "Ostrovul Lupilor" de Petre Luscalov �

Patima (1975) Regia: Mircea George Cornea Cu: Draga Olteanu Matei, Gheorghe Cozorici Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Patima" de Mircea Micu

�

Toate pînzele sus (1976) Regia: Mircea Mure�an Cu: Ion Dichiseanu, Ion Besoiu Gen film: Aciune, Aventuri ecranizare dupa romanul "Toate pînzele sus" de Radu Tudoran �

Toate pânzele sus! (1977) Regia: Mircea Mure�an Cu: Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani Gen film: Aventuri Serial TV in 12 episoade, ecranizare dupa romanul de aventuri "Toate panzele sus!" de Radu Tudoran:

�Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) Regia: Mircea Mure�an Cu: Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu Gen film: Aventuri, Comedie �

Toate pînzele sus! - Misterele m�rilor (1987) Regia: Mircea Mure�an Cu: Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani Gen film: Aventuri . "Misterele marilor" este al doilea lungmetraj dintr-o serie de 3 (1. "Secretul

epavei"). Ecranizare dupa "Toate pînzele sus" de Radu Tudoran

Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) Regia: Mircea Mure�an Cu: Ilarion Ciobanu, Ion Besoiu, Sebastian Papaiani Gen film: Aventuri "Intalnire in Atlantic" este al

treilea lungmetraj dintr-o serie de 3 (1. "Secretul epavei", 2. "Misterele marilor")Ecranizare�dupa�romanul�omonim�de�Radu�Tudoran.��

Povestea dragostei (1976) Regia: Ion Popescu-Gopo Cu: Eugenia Popovici, Mircea Bogdan Gen film: Comedie, SF Basm�cinematografic�inspirat�din�"Povestea�porcului"�de�Ion�Creanga.�

��

88��

Prostia omeneasca (1968) Regia: Gheorghe Sibianu Gen film: Animaie, Scurt metraj ecranizare dupa "Prostia omeneasca" de Ion Creanga

Capra cu trei iezi (1968) Gen film: Aventuri ecranizare dupa "Capra cu trei iezi" de Ion Creanga �

Punguta cu doi bani (1969) Regia: Radu Dumitru Penescu Cu: Cristina Deleanu, Eugen Cristea Gen film: Animaie ecranizare dupa "Punguta cu doi bani" de Ion Creanga

Povestea porcului (1985) Gen film: Animaie ecranizare dupa "Povestea porcului" de Ion Creanga

Povestea porcului (2001) Regia: Radu Dumitru Penescu Cu: Valentin Ionescu Gen film: Animaie ecranizare dupa "Povestea porcului" de Ion Creanga

Tusea i junghiul (1992) Regia: Mircea Daneliuc Cu: Ernest Maftei, Olga Tudorache Gen film: Comedie ecranizare dupa povestea "Fata babei si fata mosului" de Ion Creanga

Ivan Turbinc� (1996) Regia: Radu Popovici Cu: Tudorel Filimon, Sandu Mihai Gruia Gen film: Comedie, Familie, Fantastic ecranizare dupa "Ivan Turbinca" de Ion Creanga

Danila Prepeleac (1996) Regia: Tudor Tataru Cu: Mircea Diaconu Gen film: Aventuri, Comedie, Fantastic ecranizare dupa "Danila Prepeleac" de Ion Creanga

Premiera (1976) Regia: Mihai Constantinescu Cu: Carmen St�nescu, Toma Caragiu, Radu Beligan Gen film: Comedie ecranizare dupa piesa "Premiera" de Aurel Baranga

T�nase Scatiu (1976) Regia: Dan Pia Cu: Eliza Petr�chescu, Victor Rebengiuc, Vasile Niulescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu

Marele singuratic (1976) Regia: Iulian Mihu Cu: Florenta Manea, George Motoi, Gheorghe Dinic� Gen film: Dram� ecranizare dupa "Marele singuratic" de Marin Preda

Imposibila iubire (1983) Regia: Constantin Vaeni Cu: Amza Pellea, Tora Vasilescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Intrusul" de Marin Preda

Dincolo de pod (1976) Regia: Mircea Veroiu Cu: Leopoldina B�l�nu�, Maria Ploae, Mircea Albulescu Gen film: Dram� ecranizare dupa "Mara" de Ioan Slavici

P�dureanca (1986) Regia: Nicolae M�rgineanu Cu: Victor Rebengiuc, Manuela H�r�bor, Adrian Pintea Gen film: Dram� ecranizare dupa nuvela "P�dureanca" de Ioan Slavici

89��

Între oglinzi paralele (1978) Regia: Mircea Veroiu Cu: Elena Albu, Rodica Tapalag� ecranizare�dupa�romanele�lui�Camil�Petrescu��"Ultima�noapte�de�dragoste,�intaia�noapte�de�razboi"��i���"Patul�lui�Procust",�cu�elemente�preluate�

�i�din�piesa�"Jocul�ielelor".

Cei care pl�tesc cu via�a (1991) Regia: erban Marinescu Cu: erban Cantacuzino, Tudorel Filimon, Ovidiu Ghini� Gen film: Dram� ecranizare dupa titlurilelui Camil Petrescu: "Patul lui Procust", "Jocul ielelor" �i "Cei care pl�tesc cu viaa”

Bietul Ioanide (1980) Regia: Dan Pia Cu: Ion Pacea, Leopoldina B�l�nu� Gen film: Dram� ecranizare dupa romanele "Bietul Ioanide" �i "Scrinul negru" de George Calinescu �

O lacrim� de fat� (1980) Regia: Iosif Demian Cu: Dorel Vi�an, George Negoescu, Lujza Orosz Gen film: Dram� ecranizare dupa "Bunicul �i o lacrim� de fat�" de Petre Salcudeanu �

Vacan�� tragic� (1979) Regia: Constantin Vaeni Cu: Mircea Diaconu, Mircea Albulescu Gen film: Dram� ecranizare dupa "Vacan� tragic�" de Mihail Sadoveanu �

Ochi de urs (1983) Regia: Stere Gulea Cu: Dragos Pîslaru, Sofia Vicoveanca ecranizare dupa "Ochi de urs" de Mihail Sadoveanu �

Noiembrie, ultimul bal (1989) Regia: Dan Pia Cu: Sergiu Tudose, Gioni Popovici, tefan Iordache Gen film: Dram� eranizare dupa "Locul unde nu s'a întâmplat nimic" de Mihail Sadoveanu �

Orgolii (1981) Regia: Manole Marcus Cu: Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Orgolii" de Augustin Buzura

�

Undeva in Est (1991) Regia: Nicolae M�rgineanu Cu: Dorel Vi�an, Remus M�rginean, Maria Ploae Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Fetele Tacerii" de Augustin Buzura �

Viata nu iarta (1957) Regia: Iulian Mihu, Manole Marcus Cu: Emil Botta, Laz�r Vrabie Gen film: Dram� ecranizare dupa povestirile lui de Alexandru Sahia: "Moartea tân�rului cu termen redus",

"Întoarcerea tatei din r�zboi" �i "Pe câmpia de sânge a M�r��e�tilor" �

Înghi�itorul de s�bii (1981) Regia: Visarion Alexa Cu: George Constantin, Leopoldina B�l�nu� Gen film: Dram� ecranizare dupa "Moartea inghititorului de sabii" �i "Revolta in port" de Alexandru Sahia �i schita "Vine doamna si domnul general"

de Gheorghe Braescu �

antaj (1982) Regia: Geo Saizescu Cu: Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Silviu St�nculescu Gen film: Aciune ecranizare dupa "Omul de la capatul firului" de Rodica Ojog-Brasoveanu �

90��

Saltimbancii (1981) Regia: Elisabeta Bostan Cu: Carmen Galin, Octavian Cotescu Gen film: Dram� Ecranizare dupa Cezar Petrescu - nuvela "Fram, ursul polar"; Film realizat in colaborare cu studioul Mosfilm. �

Un saltimbanc la Polul Nord (1984) Regia: Elisabeta Bostan Cu: Octavian Cotescu, Carmen Galin Gen film: Dram�, Familie ecranizare dupa "Fram, ursul polar" de Cezar Petrescu �

Moara lui C�lifar (1984) Regia: erban Marinescu Cu: Elena Albu, Remus M�rginean Gen film: Dram� ecranizare dupa povestea "Moara lui C�lifar" de Gala Galaction �

Moartea unui artist (1991) Regia: Horea Popescu Cu: Coca Andronescu, Victor Rebengiuc Gen film: Dram� ecranizare dupa piesa "Moartea unui artist" de Horia Lovinescu

� P�durea nebun� (1982) Regia: Nicolae Corjos Cu: Ion Besoiu, Florin Zamfirescu Gen film: Dram� ecranizare dupa "P�durea nebun�" de Zaharia Stancu �

Mitica Popescu (1984) Regia: Manole Marcus Cu: Tudorel Filimon, Julieta Szönyi ecranizare dupa piesa "Mitica Popescu" de Camil Petrescu �

Iata femeia pe care o iubesc (1981) Regia: Cornel Todea Cu: Amza Pellea, Ion Caramitru ecranizare dupa piesa lui Camil Petrescu �

Glissando (1985) Regia: Mircea Daneliuc Cu: Tora Vasilescu, tefan Iordache Gen film: Dram� ecranizare dupa nuvela "Omul din vis" de Cezar Petrescu �

Întunecare (1985) Regia: Alexandru Tatos Cu: Dan Condurache, Florin Zamfirescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Întunecare" de Cezar Petrescu �

Cuibul de viespi (1987) Regia: Horea Popescu Cu: Ovidiu Iuliu Moldovan, Coca Andronescu, Tamara Buciuceanu Gen film: Comedie, Dragoste ecranizare dupa piesa "Gaitele" de Alexandru Kiritescu �

Cucoana Chiri�a (1986) Regia: Mircea Dr�gan Cu: Draga Olteanu Matei, Dem Radulescu Gen film: Comedie ecranizare dupa vodevilurile lui Vasile Alecsandri �

Chiri�a la Iai (1987) Regia: Mircea Dr�gan Cu: Draga Olteanu Matei Gen film: Comedie Continuarea ecranizarii dupa Vasile Alecsandri:” �

Chirita în provincie (2002) ecranizare dupa "Chirita în provincie" de Vasile Alecsandri ���

Maria i Mirabela în Tranzistoria (1989) Regia: Ion Popescu-Gopo Cu: Ioana Moraru Gen film: Animaie, Familie, Muzical ecranizare dupa poemele lui Grigore Vieru

91��

A unsprezecea porunc� (1991) Regia: Mircea Daneliuc Cu: Constantin Dinulescu, Valentin Uritescu ecranizare libera dupa "Patimile dupa Pitesti" de Paul Goma �

Balan�a (1992) Regia: Lucian Pintilie Cu: Maia Morgenstern, R�zvan Vasilescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Balana" de Ion Baiesu �

Somnul insulei (1994) Somnul insulei Regia: Mircea Veroiu Cu: Ovidiu Iuliu Moldovan, Marcel Iure�, Corina D�nil� Gen film: Dram� ecranizare dupa "Al doilea mesager" de Bujor Nedelcovici

Un été inoubliable (1994) O var� de neuitat Regia: Lucian Pintilie Cu: Kristin Scott Thomas, Claudiu Bleon, Olga Tudorache Gen film: Dram�, R�zboi, Romantic, Dragoste ecranizare a seciunii "Salata" din "Cronic�

de familie" de Petru Dumitriu �

Prea târziu (1996) Prea târziu Regia: Lucian Pintilie Cu: R�zvan Vasilescu, Cecilia Bârbor�, Victor Rebengiuc Gen film: Dram�, Thriller ecranizare dupa "Prea târziu" de Rasvan Popescu

�

Faimosul Paparazzo (1999) Regia: Nicolae M�rgineanu Cu: Marcel Iure� Gen film: Dram� ecranizare dupa "Omul cu cioc si ghiare" de Rasvan Popescu �

Femeia în rou (1997) Regia: Mircea Veroiu Cu: Elena Albu Gen film: Dram� ecranizare dupa "Femeia în ro�u" de Adriana Babe�i + Mircea Mih�ie� + Mircea Nedelciu �

Dup�-amiaza unui tor�ionar (2001) Dup�-amiaza unui torionar Regia: Lucian Pintilie Cu: Radu Beligan, Gheorghe Dinic�, Ioana Ana Macaria ecranizare dupa romanul "Drumul Damascului" de Doina Jela

� Binecuvântat� fii, închisoare (2002) Binecuvântat� fii, închisoare Regia: Nicolae M�rgineanu Cu: Maria Ploae, Dorina Laz�r Gen film: Dram� ecranizare dupa "Benie sois-tu, prison" de Nicole Valéry-Grossu

�

In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura (2001) In fiecare zi Dumnezeu ne saruta pe gura Regia: Sini�a Dragin Cu: Ana Ciontea, Dan Condurache, Horaiu M�l�ele Gen film: Dram�

ecranizare dupa povestea lui Ioan Carmazan �

Milionari de weekend (2004) Regia: C�t�lin Saizescu Cu: Tudor Chiril�, Andi Vasluianu, Maria Dinulescu, Mihai Bendeac Gen film: Aciune, Comedie ecranizare dupa o povestire de Tudor Popescu �i Geo Saizescu

Aleodor Imparat (2004) Regia: Radu Dumitru Penescu Cu: Emanuela Fazekas, Vlad Zamfirescu Gen film: Aventuri ecranizare dupa povestea "Aleodor împarat" de Petre Ispirescu �

92��

Eu când vreau s� fluier, fluier (2010) Eu când vreau s� fluier, fluier Regia: Florin erban Cu: Ada Condeescu, George Pi�tereanu ecranizare dupa piesa "Eu când vreau s� fluier, fluier" de Andreea Valean

Dup� dealuri (2012) Regia: Cristian Mungiu Cu: Valeriu Andriu�, Cosmina Stratan, Cristina Flutur Gen film: Dram� ecranizare dupa carti de Tatiana Niculescu Bran: "Spovedanie la Tanacu" �i "Cartea judec�torilor"

Bulevardul 'Fluier� Vântu' (1950) Regia: Jean Mihail Cu: Ion Fintesteanu, Alexandru Giugaru Gen film: Comedie, Scurt metraj ecranizare dup� piesa "Bulevardul împ�c�rii" de Aurel Baranga

Blanca (1955) Regia: Mihai Iacob, Constantin Neagu Cu: Iurie Darie, Silvia Popovici Gen film: Fantastic ecranizare dupa "Povestea teiului" �i "F�t Frumos din tei" de Mihai Eminescu �

Directorul nostru (1955) Regia: Jean Georgescu Cu: Alexandru Giugaru, Grigore Vasiliu-Birlic, Radu Beligan Gen film: Comedie ecranizare dupa nuvela lui Eduard Mezincescu

Bijuterii de familie (1957) Regia: Marius Teodorescu Cu: Emil Botta, Colea R�utu ecranizare dupa "Bijuterii de familie" de Petru Dumitriu �

Pas�rea furtunii (1957) Cu: Mircea Albulescu, Fory Etterle Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul omonim de Petru Dumitriu

Dincolo de brazi (1957) Regia: Mircea Dr�gan, Mihai Iacob ecranizare dupa nuvela lui Petru Vintil� �

Vultur 101 (1957) Gen film: R�zboi ecranizare dupa piesa "Zbor de noapte" de Nicolae T�utu

Solda�i f�r� uniform� (1960) Regia: Francisc Munteanu Cu: Liviu Ciulei, Colea R�utu Gen film: R�zboi ecranizare dupa "Mereu împreun�" de Francisc Munteanu

� Pistruiatul (1973) Regia: Francisc Munteanu Cu: Sergiu Nicolaescu, Costel B�loiu Gen film: Aventuri ecranizare dupa "Pistruiatul" de Francisc Munteanu

Pistruiatul 1 - Evadatul (1986) Regia: Francisc Munteanu Cu: Sergiu Nicolaescu, Costel B�loiu Gen film: Aventuri Prima serie a filmului "Pistruiatul", realizat dupa serialul TV cu acelasi nume din 1973.

� Pistruiatul 2 - Ascunziuri (1986) Regia: Francisc Munteanu Cu: Costel B�loiu, Sergiu Nicolaescu Gen film: Aventuri A doua serie a filmului "Pistruiatul", realizat dupa

serialul TV cu acelasi nume din 1973.

Pistruiatul 3 - Insurectia (1986) Regia: Francisc Munteanu Cu: Costel B�loiu, Sergiu Nicolaescu Gen film: Aventuri Atreia si ultima serie a filmului "Pistruiatul",

film realizat in 1986 dupa serialul TV cu acelasi nume din 1973.

93��

Apoi s-a n�scut 'Legenda' (1969) Regia: Andrei Blaier Cu: Gheorghe Burlea Gen film: Dram� ecranizare dupa povestirea lui Constantin Stoiciu

R�zboi în buc�t�rie (2001) Regia: Marius Th. Barna Cu: Imola Kezdi, Ovidiu Niculescu, Gheorghe Dinic� Gen film: Dram�, Dragoste ecranizare dupa o povestire din ciclul "Subomul" de Rasvan Popescu �

Femeia visurilor(2005) Regia: Dan Pia Cu: Dan Condurache, R�zvan Vasilescu, Adrian Pintea Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Femeia visurilor" de Rasvan Popescu

Acas� la tata (2012) Regia: Andrei Cohn Cu: Ioana Flora, Alexandru Papadopol, Andi Vasluianu ecranizare dupa piesa de teatru "Acas� la tata" de Mimi Br�nescu �

Agentul Straniu (1974) Regia: Savel Stiopul Cu: Florin Piersic, Violeta Andrei ecranizare dupa piesa "Omul care �i-a pierdut omenia” de Horia Lovinescu

Al patrulea stol (1978) Regia: Timotei Ursu Cu: Violeta Andrei, Ileana Stana Ionescu ecranizare dup� piesa "Jocul de-a vacana” de Mihail Sebastian �

Alexandra i infernul (1975) Regia: Iulian Mihu Cu: Violeta Andrei, Romeo Partenie ecranizare dup� romanul omonim al lui Lauren�iu Fulga

Asediul (1970) Regia: Mircea Mure�an Cu: George Aurelian, Ilarion Ciobanu, Ion Bessoiu, Valeria Seciu ecranizare dup� romanul "Puterea” de Corneliu Leu

� Balul de sâmb�t� seara (1968) Regia: Geo Saizescu Cu: Sebastian Papaiani, Mariella Petrescu Gen film: Comedie ecranizare dup� schia "Peron” de D.R. Popescu

Canarul i viscolul (1969) Regia: Manole Marcus Cu: Mircea Albulescu, Jean Constantin Gen film: Dram� ecranizare dup� nuvela "Lupta cu somnul” de Ioan Grigorescu �

Capul de zimbru (TV) (1996) Regia: Nicolae M�rgineanu Cu: Andrei Finti, Dragos Pîslaru, Remus M�rginean ecranizare dupa nuvela "Capul de zimbru" de Vasile Voiculescu

Caravana cinematografic� (2009) Regia: Titus Muntean Cu: Mircea Diaconu Gen film: Dram� ecranizare dupa nuvela "Caravana cinematografic�" de Ioan Gro�an �

94��

Casa din vis (1991) Regia: Ioan C�rm�zan ecranizare dupa nuvela "Ningea în B�r�gan” de F�nu� Neagu

Casa dintre câmpuri (1979) Regia: Alexandru Tatos Cu: Mircea Daneliuc, Amza Pellea Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Preul dragostei, al credinei �i al urii” de Corneliu Leu

� Castelul condamna�ilor (1969) Regia: Mihai Iacob Cu: Peter Paulhoffer, Victor Rebengiuc Gen film: Aventuri, Dram�, R�zboi ecranizare dupa romanul omonim de Petru Vintil�

Celebrul 702 (1962) Regia: Mihai Iacob Cu: Jules Cazaban Gen film: Comedie ecranizare dupa piesa omonima de Alexandru Mirodan

�Cercul magic (1975) Regia: David Reu Cu: Octavian Cotescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Anghelescu Gen film: Aciune, Crim� ecranizare dup� romanul omonim de Nicolae M�rgeanu

Clipa (1979) Regia: Gheorghe Vitanidis Cu: Violeta Andrei, Leopoldina B�l�nu�, Sebastian Papaiani ecranizare dup� romanul omonim de Dinu S�raru

�

A Farewell to Fools (2013) Condamnat la via� Regia: Bogdan Dreyer Cu: Gérard Depardieu, Harvey Keitel, Laura Morante, Bogdan Iancu Gen film: Comedie, Dram�, R�zboi ecranizare dupa nuvela "Moartea lui Ipu” de

Titus Popovici

Corigenta domnului profesor (1966) Cu: Dem Radulescu, Puiu Calinescu Gen film: Comedie ecranizare dup� nuvela "Bivoliele” de Ion D. Sârbu �

Cursa (1975) Regia: Mircea Daneliuc Cu: Constantin Diplan, Mircea Albulescu, Tora Vasilescu Gen film: Dram� ecranizare dupa nuvela "Doi b�iei �i o fat�” de Petru Vintil�

Dincolo de bariera (1965) ecranizare dupa piesa "Domni�oara Nastasia” de George Mihail Zamfirescu �

Dincolo de nisipuri (1974) Regia: Radu Gabrea Cu: Dan Nuu, Emil Botta, Gina Patrichi Gen film: Dram� ecranizare dup� romanul "Îngerul a strigat” de F�nu� Neagu

Doctorul Poenaru (1978) Regia: Dinu T�nase Cu: tefan Iordache, Victor Rebengiuc Gen film: Dram� ecranizare dup� romanul omonim al lui Paul Georgescu �

95��

���� �

Domnioara Aurica (1985) Regia: erban Marinescu Cu: Marga Barbu Gen film: Dram� ecranizare dup� povestirea omonima de Eugen Barbu

Dreptate în lan�uri (1983) Regia: Dan Pia Cu: Claudiu Bleon, Ana-Maria Calinescu Gen film: Dram� ecranizare dup� monografia "Reabilitarea unui haiduc: Pantelimon” de Mihai Stoian �

Drume� în calea lupilor (1988) Regia: Constantin Vaeni Cu: George Alexandru, C�t�lina Musta� Gen film: Dram�, Istoric ecranizare dup� monografia "Moartea unui savant: N.Iorga” de Mihai Stoian

Drumul câinilor (1991) Regia: Laureniu Damian Cu: George Alexandru, Mircea Albulescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Drumul câinelui” de Ion L�ncr�njan

�Drumuri în cump�n� (1979) Regia: Virgil Calotescu Cu: Costel Constantin, Mariana Calotescu, Mircea Albulescu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Ultimul drum” de

Ion Brad care reia personaje din "Ultima noapte a singur�t��ii"

Exista joi? (1988) Regia: Adrian Petringenaru Cu: Diana Lupescu, Marina Procopie Gen film: Dram� ecranizare dup� povestirea "O lumin� ciudat�" de Paul Everac + Al.G. Croitoru

�

Facerea lumii (1971) Regia: Gheorghe Vitanidis Cu: Liviu Ciulei, Irina Petrescu, Colea R�utu Gen film: Dram� ecranizare dupa romanul "Facerea lumii" de Eugen Barbu

�

�� �

96��

���

97��

��������������

SALUTUL PRE�EDINTELUI UNIUNII CINEA�TILOR DIN ROMÂNIA, CA O PREFA�� LA INI�IATIVA NOASTR�

PENTRU O LARG� DEZBATERE �

������� ��� ���� ��� �� �� ����� �� �� ����� ����� ����� ���� �� ��������� ������ �������� ������������������ ������� ���

������� ���

� �������������� ���������������� �������� ��� ���� � �� ��� �� �������� ���� ��������� ������ ��� ���� ������� ��

������� �� ��������� �� ��� ���� � ��� �� ��� �� ������� �������� �� !� ��� "�� ������ #������ "�������� �� ����$��� �������

%&���������� ��'��(� ���� �������� ����#�����&�� �����%"�� ������$� ����� '������������������ ��� � ����$�����

#�����)�������*���� �+�������� ������������������������������ ������������ ���������������� ��%#����� ������� ��'��

,� �� ���������+����� ���������������������������� ���"�������(� ����*� ��������������%������������ �'�������������

)�� ��� �$$�� %���-�� �� #���������'� �� �������� � ��� � ������ (�������� � ������� ��� ����� ���� ��� ��� ����������

����� �����

� .���-��������� �����������������

������ ����������� /��� ���$� ������� � ��������������� ������������������� ���

#�� ������ ������

" �������������������)��������� �

98��

��

PENTRU UN CENACLU PERMANENT AL IDEILOR DE ECRANIZARE

��� �

Unul dintre scopurile declarate ale acestui festival fiind încurajarea �i proliferarea ecraniz�rilor, ca �i r�spândirea unei cunoa�teri în cinematografia mondial� a subiectelor de valoroas� originalitate pe care le ofer� literatura român�, dedic�m aceste ultime pagini ale caietului nostru demersului academic pe care tindem de asemenea s�-l realiz�m prin acest festival: formarea, atât a unui repertoriu bogat cât �i a unor profesioni�ti ai filmului în domeniul ecraniz�rilor, deziderat argumentat �i prin rândurile semnate mai înainte de Profesorul Lauren�iu Damian, ai c�rui studen�i au �i participat la una dintre dezbateri.

. Anul acesta începem cu câteva seminarii pe tema respectiv�,

prezentând aici tematica unuia dintre ele preg�tit de conf. univ. dr. Vlad Leu împreun� cu masteranzii �i studen�ii Alexandra Neac�u, Nadina Ivanov �i Sorin Gazi. �i facem apel la confra�ii no�tri profesori ai facult��ilor de art� s� vin� cu alte asem�n�toare ini�iative în a�a fel încât, pân� la gala final� care va avea loc în toamn�, dup� itinerarea filmelor din concurs prin localit��ile partenere Festivalului nostru, s� putem organiza un cenaclu permanent pentru dezbaterea periodic� a unor asemenea idei teoretice, al�turi de cele concrete privind concep�ii regizorale, de iluminare, scenografie, muzic� �i interpretare a subiectelor celor mai valoroase din literatura noastr� clasic� �i contemporan� �i, în acela�i timp, s� prezent�m cinea�tilor noi apari�ii literare.

Cenaclul va pune în circula�ie un caiet care va consemna asemenea subiecte �i concep�ii de ecranizare, în a�a fel încât ele s� ajung� la cuno�tin�a produc�torilor de film din �ar� �i din lume, pentru a le prelua �i a contribui la realizarea lor.

99��

Vlad LEU

Pledoarie pentru ecranizare -ca tem� de dezbatere pentru un work-shop –

Motto: Prin firescul atrac�iei umane c�tre povestire, marile popula�ii de spectatori nu au nevoie s� fie formate din oameni cul�i pentru a gusta �i în�elege ecranizarea

cinematografic�. Ea se dovede�te a fi un gen foarte popular, de mare audien�� �i cu mare ecou la publicul cel mai larg. În plus, prin ea, acest public ajunge s�-�i

fac� o anumit� cultur�, mult mai util� �i mai umanist� decât cea a manelelor.

�� � Povestea destinelor frânte, a aspira�iilor blocate, deturnate, tr�date, inversate, deviate, sau a unor deveniri umane structural modificate de destin, de împrejur�ri istorice, de calamit��i privite mecanic sau ca o furie a zeilor, de dizloc�ri �i de urgii fie naturale, fie aduse de om contra semenului, constituie un capitol bogat în literatura lumii. Subiectele pe aceast� tem� se repet�, se multiplic� �i cap�t� noi fa�ete înc� de la începuturile epicului �i teatrului grec, în care raportul om-destin domina întreaga alegorie. Iar emo�ia artistic� tr�it� pe aceast� tem� a continuat într-un asemenea crescendo, încât uneltele poetice �i dramaturgice s-au perfec�ionat tot timpul, cinematograful nou ap�rut ne trebuind decât s� li se dedice g�sind forma sa specific� de a se exprima. Astfel, putem spune c�, profitând de aceast� bogat� experien�� a artelor mai vechi (�i pornind de la ea), mai scurta istorie a filmului consemneaz� experimentarea cu mijloace proprii a tuturor cunoscutelor stiluri �i modalit��i de abordare în determinarea biografiei personajului sau personajelor respective. Ca �i a structur�rii dramaturgice, a �ocurilor �i tr�irilor intense provocate de dramatismul muta�iilor, a analizei psihologice prin joc, prin lumin�, prin ritmul

imaginii, a altor efecte specifice complexit��ii exprim�rii prin film, în privin�a modific�rilor �i devenirilor psihice, comportamentale sau caracterologice ale personajelor nou create în contextul experien�elor recente ale istoriei omenirii, sau preluate din literatura clasic�. La fel, sau poate �i mai intens în ecraniz�ri, unde arta nou�, bazat� pe tehnici noi, urmeaz� firul modalit��ilor clasice de exprimare a dramei, îmbog��indu-se prin el. �i, astfel, putem începe a vorbi despre o anumit� art� în ceea ce prive�te ecranizarea; despre un anume mod artistic în a urm�ri asemenea destine cunoscute din literatur�. Prin aceasta, filmul devine fie complementar operei literare, atunci când se rezum� la o minu�ioas� ilustrare a ei, fie ajunge a dep��i opera literar� în celebritate, atunci când ecranizatorul - care �i a�a e sigur ast�zi pe un public mai numeros - g�se�te mijloace de exprimare superioare, mai penetrante �i mai semnificative decât în arta scriitorului. Meritul unei asemenea arte const� în faptul c�, f�r� a schimba sensurile conferite �i consemnate de scriitur�, ea î�i face onesta datorie de a le aprofunda respectându-le dar, în acela�i timp, e con�tient� �i de dreptul la imagina�ie proprie, inovând �i perfec�ionându-�i mijloacele specifice de exprimare. Pentru c�, în

100��

�� �

vreme ce cinefilia are caracter general sau, cel mult, se împarte pe categorii de gusturi, atunci când e vorba de apeten�a publicului de film care întâmpin� noile produc�ii, în cazul ecraniz�rii avem de-a face cu cel pu�in trei distincte categorii de public: Una care prive�te filmul ca atare, pentru ca abia apoi s� afle c� subiectul provine dintr-o carte �i, pentru care, titlul respectiv, chiar dac� este comun, va conduce întotdeauna înspre ce a v�zut pe ecran („Ai citit Ana Karenina?”... „Nu, dar am v�zut filmul, când se arunc� în fa�a locomotivei...” – zice Corneliu Leu despre candoarea acestui public d�ruit, dar incult); alta care, tr�ind primele emo�ii la lectur�, ca degust�tor de literatur�, vine la cinema ca s� vad� cum a fost ecranizat subiectul pe care el îl cunoa�te �i care sunt emo�iile în plus, sau în aprofundare, produse de mi�carea pe ecran; iar o a treia, dedicat� atât literaturii cât �i fimului, venind s� vad� cum �i cu ce mijloace, un regizor preferat sau apreciat, traduce arta unui cunoscut scriitor a c�rui oper� se impune prin bogata ei carier� literar�. Subliniez aceasta, pentru c� emula�ia e mare; mai mare decât cea pe un subiect de scenariu care, de obicei, oricât de înalt� art� ar reprezenta el, are parametri mai mici decât complexitatea operelor care se impun în literatur� (cam ca ai nuvelei fa�� de roman). În aceste cazuri, filmul se bazeaz� uneori pe un subiect de anvergur� mai mic�, alteori acest subiect provine chiar din direc�iile date de c�ut�rile cinematografice ale regizorilor �i, prin aten�ia fa�� de detalile decupate, neglijeaz� adâncimile psihologice ale pove�tii, sau abordeaz� teme mai u�oare, ne mai având destul� înc�rc�tur� dramaturgic�. În vreme ce ecranizarea, pornind de obicei de la bine cunoscute opere ample, sau chiar de la opere de mai mic� întindere, dar cu consacrat� adâncime psihologic�, îl ambi�ioneaz� pe regizor �i îi stimuleaz� pe colaboratorii s�i principali s� g�seasc� mereu �i mereu noi modalit��i de exprimare a unor st�ri, momente, medii ambientale, sau metafore reprezentând personaje deja impuse în con�tiin�a public� �i o

factologie bine cunoscut� din literatur�. A�a ajungem în stadiul de ast�zi, când putem spune c� uneltele de traducere imagistic� au experimente bogate de folosire. Pentru c�, aceast� pledoarie pentru nivelul superior în palierele realiz�rilor cinematografice la care se situeaz� ecranizarea - precum �i mai marea �ans� de d�inuire în timp pe baza unor subiecte de dou� ori prelucrate artistic: odat� de scriitor �i de imagina�ia cu care au fost abordate de cititorii acestuia �i, înc� o dat�, de realizatorul filmului �i de în�elegerea efectelor artistice specifice produse �i dirijate c�tre un public �i mai larg - se bazeaz� pe înc�rc�tura artistic� dubl� pe care o cap�t� ecranizarea: în primul rând prin temeinicia unui subiect major, verificat deja în circula�ia public� �i, în al doilea rând, prin imagina�ia creatoare a unei întregi echipe artistice care, realizând ecranizarea, aduce contribu�ii artistice noi la expunerea �i interpretarea subiectului. Iau un exemplu privind oricare dintre peliculele care pornesc de la „Marile speran�e” –subiectul dikensian ve�nic provocator de ecraniz�ri (prima �i cea mai celebr�, a lui David Lean în 1946, dar a c�rei rapid� notorietate nu a împiedicat ci, dimpotriv�, a îndemnat înc� zece regizori �i produc�tori s� se încumete a face înc� zece ecraniz�ri ale romanului în ultimii 50 de ani): Analizând decupajele fiec�reia dintre acestea, vom g�si zeci de modalit��i de exprimare filmic� ale aceluia� paragraf, moment sau episod descris în cuvintele c�r�ii. Dovad� c� o crea�ie artistic� valoroas� provoac� altele, iar imagina�ia artistic� dintr-un domeniu, stimuleaz� alte imagina�ii, pe alte direc�ii artistice. Ceea ce demonstreaz� c�, o puternic� tr�ire artistic� poate fi exprimat� în mai multe moduri; �i numai faptul c� autorul e mai st�pân pe un mijloc decât pe altul, îl face s� se exprime literar, teatral, cinematografic, putând ajunge cu aceast� enumerare la abstrac�iunile muzicii sau ale baletului. Din acest punct de vedere, pornind de la marele succes cinematografic al operei dikensiene, care a continuat cu Oliwer Twist, cu David

101��

�� �

Copperfield, cu Nicholas Nickelby putem afirma c� sentimentul nara�iunii filmice a existat la autori înc� dinainte de a se fi descoperit mijloacele tehnice prin care ea se poate realiza. Iar unul dintre subiectele perseverent încercate, este tocmai acela al confrunt�rii fiin�ei umane cu destinul sau, cum spuneam mai înainte: al devenirii umane care pare a porni într-o alt� direc�ie decât cea a destinului, ceea ce conduce la convulsii dramatice în care persoana uman� î�i pune probleme existen�iale �i trage concluzii filosofice asupra vie�ii tocmai constatându-�i modific�rile structurale impuse de destin. De fapt, asta m-a �i f�cut ca, pomenind aici de enorma cantitate de „cinematografism” con�inut� de romanele lui Charles Dickens (�i care, imediat ce au ap�rut tehnici noi în arta filmului, �i-a dovedit virtu�ile în valorificarea acestora) s� nu m� refer la întreag lui oper�, ale c�rei titluri cred c�, la ora de fa��, sunt reprezentate toate prin transpuneri cinematografice; ci doar la cele legate direct de raportul personaj-destin care cap�t� conota�ii istorico-sociale dintre cele mai pregnante �i mai gr�itoare. Bine în�eles c� aici este �i meritul redutabilei cinematografii britanice care-�i dovede�te în permanen�� m�iestria reconstituirilor de epoc�. �i nu la acel mod rigid-tehnicist de a pune în valoare dot�rile studiourilor, cum ne-am obi�nuit în filmele de serie hollywoodian�, sau cele istorice în care s-a specializat, mai mult prin amploare decât prin profunzime Cinecitta �i, într-o perioad�, chiar �i studiourile noastre de la Buftea. Ci la un mod mereu stimulativ-creator, �tiind s� g�seasc� rezonan�ele epocii atât în minu�iozitatea reconstituirii ambientale, cât �i în adaptarea figurilor actorice�ti, prin însu�i aportul stilului de joc al actorului englez la sugerarea specificului de epoc�. Aceast� performan�� presupune s� ai regizori cu personalitate artistic� deosebit� care s�-�i imprime aportul creator pe specificitatea unei cinematografii, �i nu autori de remake-uri care imit� marile crea�ii, performând cel mult din

punct de vedere tehnic �i diminuând astfel specificul multor cinematografii na�ionale, chiar dac� vin cu sute de produc�ii comerciale anual. Pentru c�, în cinematograful de calitate (iar literatura bun� este una dintre garan�iile acestei calit��i), chiar �i când e vorba de remake-uri, ele sunt f�cute din nevoia de a veni cu alte mijloace de exprimare în desf��urarea aceluia� subiect, deci asigurând un crescendo �i o evolu�ie pozitiv�, cu alte cuvinte o aprofundare a ecraniz�rii, sau o demonstra�ie c� piesa literar� respectiv� poate fi abordat� �i din alte unghiuri, cu alte mijloace de expresie. Cele zece ecraniz�ri pe care le-am pomenit ca urmând memorabilului film din 1946 al lui David Lean, demonstreaz� tocmai aceasta. O analiz� comparatist� poate extrage �i pune în eviden�� acele zeci de contribu�ii noi ale modului de a relata fapte cunoscute sau a le repovesti abordându-le dintr-un alt unghi. �i a� putea spune c� acea �tiin�� a reconstituirii atmosferei de epoc�, despre care vorbeam mai înainte, evolueaz� �i ea de vreme ce, reconstituirea aceleia�i epoci realizat� într-o anume perioad�, nu este asem�n�toare celei realizate într-o produc�ie mai târzie, din alt� perioad�. Dar ambele sunt credibile, demonstrând autenticitatea tr�irii pe care ne-o produce arta regizoral� respectiv�. Cu alte cuvinte, ca s�-mi permit o butad�, constat�m c� tocmai reconstituirea de epoc� este alta de la epoc� la epoc�. În vreme ce, în cinematograful tehnicizat comercial, se inventeaz� subiecte, uneori sub�iri �i cu naivit��i în asocierea faptelor, numai pentru lungirea ac�iunilor care se pot desf��ura în decorurile odat� f�cute. Dar, s� revenim la Dikens �i la semnifica�iile romanelor sale pentru arta care înc� nu se definise în momentul apari�iei lor: Unele dintre binecunoscutele lui romane au fost, la acea epoc� în care nu exista cinematograful, dramatizate (�i nu ecranizate), pentru a fi prezentate pe scen�, publicului de teatru. Dar nici una dintre dramatiz�ri nu a avut efectul marilor ecraniz�ri care s-au produs mai târziu.

102��

�� �

De ce? Aici e vorba de libert��ile romanului a c�rui scriitur� c�l�tore�te necontenit în timp, în spa�iu �i chiar în interiorul personajelor prin tr�irile lor. E un mod mult mai larg de ac�iune �i de schimbare a unghiurilor ei, decât permite cadrul rigid al scenei. Din acest motiv, chiar, teatrul clasic avea rigorile lui, cu unitatea de ac�iune, timp �i spa�iu, pentru ca totul s� se petreac� în acel „Pat al lui Procust” al scenei. Numai dup� inventarea cinematografului, romanul a putut trece cu adev�rat de la cititor la spectatorul care se duce în sala de teatru laolalt� cu mul�i al�ii �i tr�ie�te întâmpl�rile altfel decât la lectura intim�. El e legat de cinematograf prin mobilitatea cadrelor pe care o aduce acesta, iar ac�iunea lui se poate exprima f�r� rezerve doar filmic. În vreme ce încorsetarea teatral� îl limiteaz�. Deci, hai s� ne gândim la acel Dikens care, de fapt, avant la lettre, demonstra în urm�rirea destinelor create de el cum se simte nervul unui scenariu bun �i cum nara�iunea se constiutuie ca o mi�care în imagine ale c�rei simboluri �i semnifica�ii, chiar dac� nu sunt urm�rite �i dirijate din spatele camerei de luat vederi, sunt indicate personajelor de roman de c�tre autorul lor care nu are la dispozi�ie decât cerneala �i hârtia. Purtarea personajelor sale prin atâtea �i atâtea medii �i lumi diferite, prin atâtea decoruri �i printre atâtea alte personaje nu poate fi realizat� decât prin t�ietura scurt� a filmului �i prin mutarea obiectivului. El scria cinematografic, dar nu avea nici obiectiv, nici pelicul�, ci scria cu cerneal� pe hârtie. Atât. La fel cum, mai târziu, prin evolu�ia tehnicilor, de pe scaunul s�u pe care scrie „regizor”, autorul filmului îndrum� prin portavoce jocul actoricesc, „scriind” nu cu cerneal�, ci cu îngem�n�ri de expresie �i joc actoricesc, ceea ce autorul literat îngem�na doar din rezonan�ele inedite pe care le g�sea cuvintelor. �i pentru a ne opri aici dintr-un excurs prea larg, care ne-ar putea purta prin toate literaturile lumii, tocmai în leg�tur� cu aceste literaturi �i cu modul în care sunt �i pot fi ele puse în valoare prin film, men�ion�m numai constatarea c�, prin proba

tuturor peliculelor existente pân� în prezent, îl putem defini pe Charles Dickens drept cap de serie al unei categorii de autori care, în proza lor, cu mijloacele specifice romanului, descriu de fapt filmul pe care �i-l imagineaz� pe temeiul destinului personajelor lor. În ajutorul �i spre des�vâr�irea acestei categorii de scriitori, se configureaz� fericita categorie de arti�ti consacra�i ca regizori ai ecraniz�rilor, ei reprezentând - a�a cum scria într-un articol chiar autorul prozei ale c�rei tenta�ii cinematografice le analiz�m aici – „ creatorul profesionist de film, st�pân pe mijloacele sale �i renun�ând la veleitatea de a fi autor total, punându-�i arta în slujba unui subiect mai mic, dar care i se pare grozav numai fiindc� apar�ine imagina�iei sale, poate trage mari foloase punându-�i arta în slujba unui subiect temeinic, bine verificat ca valoare literar� �i comunicare de idei majore c�tre public. �i a� îndr�zni s� spun c�, acest rol de „traduc�tor” al unei literaturi bine închegate, în limbajul preferat al num�rului mare de spectatori pe care îi are filmul– mult mai mare, ast�zi, decât cel al cititorilor sau al degust�torilor oric�rei alte arte – nu diminueaz� ci, dimpotriv�, poten�eaz� recunoa�terea calit��ilor de autor în arta regizoral�. Din p�cate, multe filme realizate cu tehnici bune �i chiar cu inven�ie artistic� de excelen�� în expresia cinematografic�, pierd din ecou, dac� nu cumva r�mân chiar f�r� el, circumscriindu-se doar aprecierilor unor speciali�ti care-l evalueaz� profesional la festivaluri, dar nu au efect în materie de emo�ie produs� marelui public, tocmai din pricina sub�irimii faptelor narate, a unei anumite neîndemân�ri literare de a pune accente majore pe un subiect minor. Ceea ce alung� publicul de la adev�ratul cinema spre distrac�ia inferioar� cu filme de ac�iune ce-l �in încordat, chiar dac� sunt f�cute dup� re�eta b�t�ilor �i urm�ririlor care, fie c� au happy end, fie final deschis ( �i asta, doar pentru c� trebuie s� se termine într-un fel) sunt, în fond, lipsite de finalitate. Or, dac� el tot vrea încordare, nu e mai bine s�-l �ii încordat

103��

�� �

pe o tem� major�, a c�rei atrac�ie s-a verificat în planul lecturii?Ca s� nu mai vorbim despre aportul de valori educative, atât de necesar tocmai unui asemenea public de condi�ie frivol�! Sigur c� asta presupune �i o cultur� literar� foarte temeinic�, o voin�� scormonitoare, atât a regizorului �i produc�torului cât �i a mecenatului cultural-na�ional care sus�ine industria cinematografic�; dar a descoperi �i pune în valoare subiecte care se pot amplifica prin film c�p�tând prestigiu în circula�ia interna�ional�, este calea cea mai temeinic� pentru a evita dec�derea cinematografului în loasir de ieftin� spe��. Sau, cu un termen mai de actualitate: manelizarea lui prin produc�ia debordant� care caracterizeaz� câteva cinematografii din lumea contemporan� pe care nu vreau s� le numesc �i nici s� folosesc scara valoric� de „lumi” la care oblig� realismul aprecierilor economico-sociale.” Trecând acum la alte exemple de cinematografii care au cultivat ecranizarea sau, în bun� m�sur�, chiar s-au realizat �i s-au impus prin ecraniz�ri, oricum am lua lucrurile, distinsa personalitate a celei franceze oblig� cel mai mult. Pentru c�, pornind de la acea celebr� dat� de 28 decembrie 1895 a primei proiec�ii prin care fra�ii Lumiere inaugureaz� cinematograful, ea devine regina darnic� a acestei arte alimentând vreme de un sfert de veac omenirea cu filme. �i tot ea, pentru a trece de la experimentul �i, cel mult divertismentul de cafenea, care a caracterizat primii ani ai acestui nou spectacol, la pelicule de întindere în care s� se spun� o poveste coerent�, a ajuns prima la conceptul de „ecranizare”. Era firesc pentru o cultur� care produsese una dintre importantele literaturi ale lumii. La nici zece ani de la apari�ia noii arte, în 1903, „Cei trei mu�chetari” deveneau primele personaje de roman a c�ror poveste prindea imagine în film iar, dup� ce la „Gaumont”, Louis Feuillade l-a ecranizat �i pe „Fantomas”, pân� la începerea primului r�zboi mondial, celebritatea �i înt�ietatea tot mondial� a cinematografiei franceze s-a bazat pe

subiectele marii ei literaturi. A� îndr�zni chiar mai mult, s� m� refer la filmele f�r� preten�ie de unicat, cele de aventur� �i policierele, adic� produc�ia de serie a unei cinematografii, cele care, începând de la Hollywood �i pân� la cea mai modest� industrie a filmului se fac dup� re�et� �i pe baz� de interpret harismatic. A� îndr�zni s� spun c� �i acestea, în produc�ia francez� au amprenta umorului �i spiritualului galic, pus de mult� vreme în eviden�� prin literatur� �i prin „Comedia francez�”. Pentru c�, performan�a valorii literare, cu ac�iunea pus� pe glume �i dialog spumos, în acele serii de aventur� �i comedie care au devenit populare valorificând un Bourvil, un Fernandel, un De Funes, pân� la contemporanul nostru Depardieu, dau acestora superioritate �i personalitate fa�� de produc�ii care, la al�ii, bazându-se chiar pe mai tensionate ac�iuni �i mai mari emo�ii �ocante ale genului, r�mân, totu�i, la stadiul de film comercial. Iar dac� ne gândim la faptul c�, atunci când cinematografia american� ajunge la ecraniz�ri, una dintre primele o constituie „Mizerabilii” lui J. Stuart Blankton din 1909, în vreme ce, prin produc�ia de la Hollywood din 1916, „Cei trei muschetari” vorbesc engleze�te, în�elegem c� �i peste ocean chiar, filmul de �inut� avea nevoie de contribu�ia lui Victor Hugo �i Alexandre Dumas. În acest mod Hollywoodul, bazat pe anvergur� industrial�, pe tehnici modernizate �i pe pre�uri concuren�iale, i-a dep��it cu mult pe Gaumont �i Paté , cu palatele lor ridicate din produc�ia de filme, dep��indu-le performan�a; iar cinematograful francez a intrat într-un con de umbr�. Rena�terea creatoare �i revenirea vertiginoas� în ring, dup� mai bine de cincisprezece ani, prin acea „Grande illusion” a lui Jean Renoir, este reprezentat� pân� ast�zi tot prin rafinamentul unor ecraniz�ri trecând cu glorie artistic� de la Balzac la Flaubert la Proust �i la Camus. Rafinament r�sfrânt �i asupra produc�iilor de serie despre care am vorbit, prin condimentarea lor cu spiritul galic al literaturii franceze.

104��

�� �

Dar, pentru a nu mai fi nevoie de comentarii pe aceast� tem�, oricine î�i poate face o p�rere proprie despre performan�a �i prioritatea ideii de ecranizare pe care o reprezint� cinematograful francez, numai calculând, atât convingerea creatorilor în reu�ita artistic� �i posibilitatea de inova�ie, cât �i cea a produc�torilor în reu�ita financiar�, la simpla în�iruire a unei liste complete a ecraniz�rilor dup� cele dou� titluri despre care am vorbit: Astfel, romanul „Cei trei muschetari”, cu prima ecranizare în 1903, mai are dou� franceze în 1911 �i 1914, una american� în 1916 �i alta (cea celebr�, cu Douglas Fairbanks, amplificat� �i prin ac�iunea din „Dup� dou�zeci de ani”) în 1921, înc� dou� fran�uze�ti în 1933 �i 1935, iar��i una american�, cu Don Ameche �i Fra�ii Ritz în 1939 �i alta francez� cu Georges Marchal �i Bourvil în1953, continuând cu altele în 1961, 1969, 1973, 1974, 1978, 1993, 2001, 2011, plus �apte seriale de televiziune �i �apte continu�ri de subiect de genul „Omul cu masca de fier”, „Întoarcerea muscehetarilor”, „Femeia muschetar”. Iar „Mizerabilii” se bucur� de urm�toarea filmografie: în1909- un film american regizat de J. Stuart Blackton, în 1917- un film american regizat de Frank Lloyd, în 1925 - un film francez regizat de Henri Fescourt, în 1934 - un film francez regizat de Raymond Bernard, în 1935 - un film american regizat de Richard Boleslawski, în 1948 un film italian regizat de Riccardo Freda, în 1952 un film american regizat de Lewis Milestone, în 1958 - un film francez regizat de Jean-Paul Le Chanois, în 1978 - un film TV american regizat de Glenn Jordan, în 1982 - un film francez regizat de Robert Hossein, în 1992 - un serial de anima�ie francez, în 1995 - un film francez regizat de Claude Lelouch, în 1998 - un film american regizat de Bille August, cu Liam Neeson �i Geoffrey Rush, în 2000 - un miniserial de televiziune din dou� p�r�i, cu Gérard Depardieu �i John Malkovich, regizat de Josée Dayan, în 2012 - un film adaptat dup� musicalul regizat de Tom Hooper, cu Hugh Jackman, Russell

Crowe �i Anne Hathaway, la acestea ad�ugându-se adaptarea radio f�cut� în 1937 de Orson Wells �i o adaptare manga japonez� din 2007. Propun spre calcul �i medita�ie aceast� împ�timit� perseveren�� de a reexprima, demonstrând valoarea peren� a subiectelor luate din literatur� �i adaptarea lor la ilustrarea prin viziuni artistice cu tehnici noi �i trec la cei care, fiind la concuren�� de s�pt�mâni cu francezii în ceea ce prive�te na�terea celei de a �aptea arte, tot prin ecraniz�ri au reu�it. Mai ales, au reu�it s� salte peste filmule�ele distractive de cafe-�antan, s� dep��easc� handicapul (care vom vedea cât de grav este) momentelor istorice de politizare a artei, de degradare a ei prin subiecte minore, partizane �i propagandistice, de diminuare a sensurilor ei artistice prin tentativa de gonflare a celor politice. Este vorba de cinematografia german�, care î�i revendic� întâietatea, datând începerea proiec�iilor de film�ri scurte în cafenelele Berlinului, cu câteva s�pt�mâni înainte de acel decembrie 1895 când le-au prezentat Fra�ii Lumiere pe ale lor, precum �i o concomiten�� în inventarea aparaturii de filmare. �inând seama de perseveren�a inventicii germane, pesemne c� o doz� de adev�r exist� pe plan tehnic, pentru c� în Germania au func�ionat acele „kintopps” – cafenelele unde, în maniera fotografiilor play-boy de ast�zi, circulau filmule�e cu dansatoare care-�i dezveleau jarteaua sau corsetul �i alte asemenea film�ri ieftin distractive. F�cute cu meticulozitate, pân� la limitele pudibondismului burghez, ele au proliferat în omenire pân� la pornografiile de ast�zi, pe care meticulozitatea german� le avantajeaz� prin acea descriere cu termenul consacrat de „concupiscen��”. Dar asta nu înseamn� c� în Germania s-a mers înainte �i pe planul ingeniozit��ii artistice care galopa ca s� dep��easc� scurt(�i ultrascurt)-metrajul. Or, tocmai în acest plan s-ar fi putut progresa dac� s-ar fi f�cut apel la bogatele povestiri nem�e�ti, sau la romanul bine consacrat chiar în german�

105��

�� �

drept „Bildungsroman”. Prima ecranizare apare astfel în 1913 când Paul Wegener porne�te, nu de la literatura german�, ci de la Edgar Allan Poe realizând „Studentul de la Praga”; iar apoi, cu toate c� produc�ia cre�te, contribu�ia artistic�, nu: Intrându-se în r�zboi, finan�area militar� (�i, desigur, militarist-german�) a tehnicii descoper� avantajele filmului pentru propagand� �i stimulare a dârzeniei agresive, arta filmului completând generos muzica ce face asta prin mar�ul bine sacadat. A�a c� nici filmul n-a c�p�tat dimensiunile operei, sau ale simfonismului ci, folosit practic, a r�mas la stadiul de mar�. O asemenea situa�ie m� îndeamn� spre înc� o divaga�ie a acestui comentariu divagat, pornind de la ideea c�, deci, �i pe atunci produc�ia putea cre�te f�r� a l�sa alte urme decât cele tehnice. A crescut mult, dar nu cu titluri de referin��, în 1920 fiind vorba de 600 de lung metraje pe an, când Fran�a abia atinsese cifra de 120. Ca �i în ziua de ast�zi, îns�, circula�ia, atrac�ia artistic� �i nu num�rul filmelor pe care le bagi pe gât, sau le comercializezi la analfabe�i profitând de dorin�a lor de a vedea ceea ce nu pot citi, conteaz�. Pentru c�, �i în ce prive�te produc�ia contemporan�, în vreme ce marile cinematografii se mul�umesc constant cu 200-300 de lung metraje pe an, dintre care nu mai mult de 30-40 pot fi considerate a face diferen�a dintre calit��ile artistice �i cerin�ele generale ale me�te�ugului spectacolului, cele de lumea a doua, sau a treia, se tot extind în acele titluri realizate cu sutele, dar satisf�când tot mai mult produc�ii care folosesc la îndobitocirea consumerist� a popula�iilor inculte. Parc� multiplicându-se mereu prin sciziparitate, ca organismele de la nivelul de inferioritate a sc�rii biologice, aceste film�ri cu cântecele �i b�t�i din care nu po�i selecta câteva care s� duc� înainte arta cinematografului, caracterizeaz� „progresul” unor cinematografii na�ionale în care arta e la p�mânt �i numai num�rul titlurilor comercializate la televiziuni �i s�li de mahala conteaz�. Din p�cate, îns�, lumea fiind a�a cum e, adic� în continu�

degradare intelectual� prin stimularea comercial� a unor categorii de popula�ie dispuse s� se distreze facil, iar televiziunile fiind �i ele cum e lumea din care provin �i pe care o influen�eaz�, au început �i aceste subproduc�ii s� aib� circula�ie, „manelizând” spectacolul cinematografic, cum citam mai înainte. În condi�iile digitaliz�rii care bag� pe gât produse pe cât de ieftine pe atât de atractive pentru pentru cei care odat� puteau fi cump�ra�i cu pietre colorate, a� îndr�zni s� spun c� mai mul�i oameni stau în jurul televizoarelor decât sub un acoperi�, frigiderul �i telefonul mobil fiind mai la îndemân� decât o cas� cu pere�i adev�ra�i; iar, în loc de �colarizare, ace�tia fiind mul�umi�i dac� sunt l�sa�i s� se distreze cu film�ri (c� nu pot fi numite filme) în care li se cânt� ceva, povestea de amor e doar un pretext sexual, iar motiva�ia intrigii ne având alt scop decât de a oferi ceva b�t�i �i câte o urm�rire poli�ist�. Dar totul, în condi�ii de culoare �i luminozitate excep�ional�, de cert� perfec�ionare a sonorului, de succese �i facilit��i deosebite în captarea imaginii �i-n u�urin�a montajului, de ingeniozit��i nea�teptate în realizarea decorurilor �i a film�rilor combinate. Mari studiouri, precum acea impertinen�� de a modifica doar cu o liter� numele Hollywoodului, dar �i altele, plasate în paradisuri fiscale ca rod �i resurs� a acelui gen de finan�e, dispun de echipamente ultraperformante �i utilizeaz� tehnicieni buni, care nu vor avea nici o dat� fericirea s� apar� pe un generic ca lumea. Citez iar��i, chiar din autorul pe care-l coment�m în aceste pagini: „...realizate la înalta performan�� tehnic� a unor furnizori de echipamente care le sus�in subcultura, aceste filme care, la noi, rulau cel mult în cinematografe din cartierele r�u famate, sunt oferite ast�zi în prim plan de televiziuni darnice cu imbecilizarea popula�iei. Este o presiune de generalizare a gustului �i nivelului de cultur� interlop, chiar dac� guvernele ��rilor de unde vin aceste l�crimoase abjec�ii, se laud� c� au o industrie cinematografic� care a ajuns s� produc� mult

106��

�� �

mai mult decât cele din culturile consacrate. �i astfel apare dec�derea. Pentru c� era o vreme în care, cu acceptul lui De Gaulle, numai un Malraux o putea omagia pe Brigitte Bardot spunând c� ea aduce la produsul intern brut al Fran�ei mai mult decât întreprinderile Saint Gobain, din vechea tradi�ie în industria de sticl�rie. În vreme ce ast�zi, orice fost mafiot ajuns pre�edinte într-o �ar� bananier�, î�i poate omagia la fel stripteuza cu care tr�ie�te sus�inând-o în industria de film, de vreme ce televiziuni din ��ri cu preten�ii culturale cum e a noastr� (dar nici cu altele nu mi-e ru�ine), cump�r�, pentru programele cu care-�i degradeaz� intelectual publicul, deteriorând chiar, în mod permenent, conceptul de „cultur� na�ional�”, lamentabilele produc�ii în care ea se dezbrac�. Face asta din propria-i ra�iune plutonierul comandant de gheril� ajuns om politic cu preten�ii la ONU, sau anumite cercuri r�uvoitoare la adresa culturilor na�ionale în�eleg c� asta e globalizarea?!... Pentru c� exist� o ocult� care se ocup� �i cu picuratul în televiziunile noastre a otr�vii cu care degradeaz� mental popula�iile destinate de ei a le fi consumatori, dar �i cu umilirea unor asemenea �efi de state �i de guverne ale c�ror amante mimeaz� în patul din scenografia filmului ceea ce, în fapt, se petrece (vezi bine) numai în intimit��ile cu ei.”... Am insistat mai mult asupra acestui aspect pus în eviden�� de evolu�ia chiar �i a unei cinematografii redutabile, cum este cea german�, tocmai pentru a sublinia perenitatea peliculelor preluând subiectele majore din literatur� �i inconsisten�a produc�iilor, oricât de numeroase, dar supuse altor scopuri: de la comercial la propagand�. Exemplu acesta îl confirm� destinul realizat sau ratat al multor altor cinematografii din lume pe care le men�ionez în grup, drept cele afirmate mai ales dup� al doilea r�zboi mondial. Acestea au avut norocul s� cad� sau în zona propagandei, sau în zona subproduc�iilor de televiziune comercial� �i, dac� pot fi men�ionate cu ceva, atunci tot ecraniz�rile din literatura na�ional� le

reprezint�. Revenind la cinematografia german� cu produc�iile ei mari dar sacrificate (ca dovad� uitarea de ast�zi a celor mai multe dintre titlurile celor 600 produse anual pân� la revirimentul postbelic) ajungem în anii 20 când acea necesar� resurec�ie a creatorilor de art� se realizeaz� tot prin modul cum ei ajung la valorificarea operei literare. Pe acest fond apare un puternic curent artistic: Expresionismul german, prin care se produce o reabilitarea estetic� a c�ut�rilor care conduc spre literatur�, a�a cum c�ut�rile tehnice conduc spre filmul sonor. Reprezentând un grup mai mare de realizatori, F.W. Murnau cu „Nosferatum” �i Fritz Lang cu al s�u „Niebelungen” �in pasul, din punct de vedere artistic, acelor performan�e tehnice în care exceleaz� spiritul german, contribu�iile fiind esen�iale în ceea ce prive�te c�utarea simbolurilor punerii în scen�, valorile incalculabile ale sonoriz�rii, mi�carea aparatului de filmat care dep��e�te ba, chiar a� îndr�zni s� spun c� revolu�ioneaz� condi�iile camerei fixe, inventarea peliculei „Agfacolor”. Progresele artistice �i tehnice se intercondi�ioneaz�; expresionismul, care-�i propune s� dep��easc� ilustrarea plat� a ac�iunii, folosind pentru incursiuni psihologice �i efecte-�oc de tr�ire artistic� a lor, celelate efecte : cele experimentate de noile tehnici. Mân� în mân�, aceste c�ut�ri de efecte pe plan artistic �i pe plan tehnic progreseaz� c�utând semnifica�ii dramaturgice în iluminat, în scenografie, în mi�c�rile camerei �i în schimb�rile de obiective. �i, astfel, jocul de lumini �i umbre, sonoriz�rile, deform�rile optice devin mijloace artistice pentru a înf��i�a st�rile, muta�iile �i procesele de con�tiin�� din evolu�ia personajelor. Ba chiar, unele st�ri care înainte nu puteau fi subliniate decât strict teatral, prin jocul actoricesc în fa�a camerei fixe, cum ar fi exaltarea, halucina�iile, dedublarea, efectele groazei �i alte accente de deformare psihic� ce apar�in tocmai „goticului german” din teatrul de la sfâr�itul secolului al nou�zprezecelea, î�i g�sesc rezolvarea prin

107��

�� �

mjloace optice �i de iluminat. Considerat de unii doar un curent experimental de scurt� durat�, expresionismul german are meritul de a fi conjugat mai bine progresele în arta imaginii cinematografice cu cele ale unei regii dezinhibate de condi�ia static� a teatrului. Pentru c� teatrul, a�a cum am spus, prin rigoarea clasic� a unit��ii de ac�iune de loc �i de timp, nu avea deschidere înspre posibilit��ile scriitorului de romane, care-�i poart� personajele cum vrea �i unde vrea, intrând �i-n analiza psihologic� a actelor sale con�tiente sau incon�tiente, permi�ându-�i �i divaga�ii în spa�iu sau în timp. Fapt pentru care putem spune c� aceste c�ut�ri de abia, rezolv� aducerea ac�iunii romane�ti în spa�iul spectacolului urm�rit de spectatorul care prive�te tr�ind faptele în sala de spectacol �i al�turi de interpre�i, în loc s� citeasc� �i s�-�i imagineze totul în singur�tatea lecturii. Astfel, cinematografia german� î�i aduce contribu�ia prin filmul mut de groaz� început de Wegener în deceniul al doilea �i devenit film expresionist de groaz� sau de fantezie în deceniul urm�tor, prin Friedrich Wilhelm Murnau �i Fritz Lang. Cu acesta din urm�, care pleac� în America, începe exportul experimentului german care, peste înc� un deceniu, cu Josepf von Sternberg �i Bertold Brecht, chiar c� se încheie, industria cinematografic� intrând în slujba propagandei fasciste. Dându-ne seama azi c�, dintr-o puzderie de produc�ii, r�mân valabile doar asemenea titluri, acest fapt confirm� o dat� în plus ideea de perenitate prin literatura consacrat�; fiindc� marea produc�ie de filme ulterioare realizate de concernul �i studiourile UFA, sunt caduce tocmai prin amprenta propagandistic� a momentului în care s-au realizat. Avem a�adar, în 1913, „Studentul de la Praga sau Tocmeala cu diavolul” de Paul Wegener cu el însu�i în rolul principal, al�turi de John Gottovt, Grete Berger, Lyda Salmonova, Lothar Korner , Fritz Weidemann, imaginea sau „cinematografia” cum i se spunea pe atunci,

apar�inând lui Guido Seer. Film mut de 85 de minute, dar având muzica compus� special de George Weiss; �i care, ca �i-n exemplul cu celelate ecraniz�ri celebre din filmul francez, are parte de remake-uri prin noi produc�ii în 1926, în 1935 �i în 2004. Tot Paul Wegener �i tot rezervându-�i sie�i rolul principal, realizeaz� în 1915 pelicula de 60 de minute „Golem” o ecranizare dup� clasica legend� iudee a Golemului, regizând-o împreun� cu Henrich Galeen care joac� �i el al�turi de Rudolf Blumer, Carl Ebert, Lyda Salmonova. Acest prim episod continu� în 1917 cu „Golemul �i dansatoarea” �i în 1920 cu „ Cum a ajuns golemul pe lume”. În 1922, când Murnau realizeaz� „Nosferatum” cu Max Schreck, Gustav von Wangenheim �i Greta Schröder în rolurile principale, din vechea echip� r�mâne doar Henrich Galeen care scrie adaptarea dup� romanul „Dracula” al lui Bram Stocker, f�r� s� aib�, îns�, autorizarea pentru aceasta. �i, astfel, în privin�a ecraniz�rilor mai apare o problem� de viitor în toat� cinematografia – aceea a drepturilor de autor. Imaginea (subliniez faptul c� afi�ele începuturilor numeau aceast� profesie, spre gloria ei: „Cinematography”) acestei pelicule de 94 de minute e semnat� de Gunter Krampfh �i Fritz Arno Wagner, iar muzica lui Hans Erdmann înso�e�te produc�ia – una dintre ultimele ale filmului de groaz� mut �i expresionist. Pentru c� ajungem astfel la filmul mut de fantezie pe care, în 1924, Fritz Lang îl face, în sfâr�it, pe un subiect preluat din literatura german�: „Die Nibelungen: Siegfried”. Aceasta este doar prima parte a ecraniz�rii, pe cea de a doua: „Die Nibelungen: Kriemhild's Revenge”, regizorul austriac o continu� în 1928 în Statele Unite unde poate procesa �i sunetul, prezentând-o la New York. Deceniul urm�tor mai aduce dou� produc�ii remarcabile: „Opera de trei parale” de Georg Wilhelm Pabst dup� piesa de teatru a lui Bertol Brecht, cu Fritz Rasp, Vladimir Sokoloff, Rudolf Forster, Valeska Gert, în 1931; iar în 1932 „Îngerul albastru” al lui von Sternberg dup� romanul „ Profesorul Unratt” de Heinrich

108��

�� �

Mann, film care, prin desf��urarea sa muzical� pune în valoare sonorul proasp�t realizat în Europa �i lanseaz� pe firmament steaua interpretei principale: Marlene Dietrich. Din p�cate, cu aceste ecraniz�ri de mare anvergur�, steaua cinematografiei germane p�le�te. În mod paradoxal, tocmai când cineva ajunge la concluzia c� trebuie s-o finan�eze bine �i s-o foloseasc� la maximum. Pentru c� acest cineva este Goebbels, care o pune în slujba propagandei hitleriste alungând vechii realizatori �i f�cându-�i al�ii pe m�sur�. Subiectele marii literaturi sunt înlocuite cu f�c�turi propagandistice. Este exemplul cel mai gr�itor al asfixierii cinematografului prin îndep�rtarea de literatura adev�rat�. Tot a�a cum, dac� din cinematografia sovietic� s-au p�strat opere temeinice, acestea sunt în cea mai mare m�sur� ecraniz�rile din literatura marilor clasici ru�i sau chiar al unor romane devenite celebre prin film. ”R�zboi �i Pace” al lui Bodnarciuc sau „C�l�uza” lui Tarkovski d�inuie peste cenu�a a sute de pelicule cu stahanovi�ti �i colhoznici milionari. Iar revirimentul care înc� se mai petrece ast�zi în cinemtograful rus, se întemeiaz� pe teribila concuren�� regizoral� de a transforma în seriale principalele capodopere literare. Au început s� apar� �i sunt demne de studiat, modalit��i �i concep�ii noi, pur cinematografice pentru o interpretare cât mai gr�itoare �i transpunerea în limbaj cinematografic a dificilelor, convulsionatelor �i complexelor tr�iri geniale, de la c�derea subcon�tient� pân� la în�l�area mistic�, din romanele lui Dostoiewski. În acest mod se configureaz� puternicul avantaj al Hollywoodului care, în marile produc�ii de ecraniz�ri, ridic� prestigiul literaturii americane dar, în acela�i timp, preia subiectele mari din literatura întregii lumi, aceasta dovedindu-se surs� permanent� pentru cea mai peren� parte a produc�iei cinematografice, oriunde s-ar realiza ea. Astfel, pe lâng� d�ruirea cu emo�ie �i mândrie pentru istoria lor proprie, din zecile de ecraniz�ri care se încununeaz� cu atât de larga �i atât de

l�untrica tensiune conferit� de regia lui Victor Fleming clasicului roman american al lui Margaret Mitchell „Pe aripile vântului”, mae�trii Hollywoodului î�i revars� experien�a de a da suflu epic peliculei �i viziune filmic� prozei, asupra nostalgiilor descrise de Flaubert în „Doamna Bovary” prin ecranizarea lui Vincente Minelli, asupra ”Arcului de triumf” al lui Eric Maria Remarque în filmul realizat de Lewis Milestone, asupra vie�ii dramatic supus� meandrelor �i capriciilor unei istorii neiert�toare din „Doctor Jivago” al lui Pasternac în viziunea lui David Leon, asupra genialului chin dostoievskian din „Fra�ii Karamazov” descris de Richard Brooks. Ca s� nu mai vorbim de faptul c� se ajunge �i la subiecte române�ti prin acea „Ora dou�zeci�icinci” cu premiera la New York în 1967, în care regizorul Henri Verneuil îi aduce pe Anthony Quinn �i Virna Lisi în rolurile personajelor din romanul lui Constantin Virgil Gheorghiu; ca �i despre insisten�ele asupra legendelor noastre despre „Dracula”, chiar dac� se ecranizeaz� macabra fantezie irlandez� a lui Bram Stocker. Simpla în�irare a filmografiei ecraniz�rilor de la Hollywood constituie un mare capitol din istoria cinematografiei; iar, dac� îl complet�m cu cele produse de alte cinematografii se ajunge la cel mai substan�ial inventar de subiecte literar-cinematografice de larg� popularitate, atr�gând �i educând în acela�i timp zeci de milioane de spectatori. Prin firescul atrac�iei umane c�tre povestire, aceste mari popula�ii de spectatori nu au nevoie s� fie formate din oameni cul�i pentru a gusta �i în�elege ecranizarea cinematografic�. Ea se dovede�te a fi un gen foarte popular, de mare audien�� �i cu mare ecou la publicul cel mai larg care, cum am spus: Nu e nevoie s� fie deosebit de înv��at spre a în�elege ecranizarea; iar, în plus, prin ea ajunge s�-�i fac� o anjumit� cultur�, mult mai util� �i mai umanist� decât cea a manelelor. În vreme ce, prin subiectele derizorii ale subproduc�iilor care for�eaz�

109��

�� �

mereu pia�a, nu r�mân nici m�car la cultura precar� la care se afl�, ci decad, a�a cum decade orice societate în care nivelul vie�ii tot mai golit de spiritualitate, este redus la hran� �i distrac�ie. Citez tot din autorul a c�rui proz� o analiz�m aici tocmai sub aspectul puternicelor ei afinit��i cu cinematografia; „Negustorii de dejec�ii �i neinspira�ii lor f�c�tori de spectacole care, sub pretextul c� „servesc vulgul” �i c� „libert��ile de azi îi oblig� s� se coboare la nivelul popula�iilor intelectual pasive” mai pot fi în�ele�i; dar societatea sau statul care pune mijloace tehnice valoroase, prin care s-ar putea face art� de un oarecare nivel, la îndemâna unor jalnice distrac�ii retrograde prin care se storc bani de la popula�ie, este de condamnat.”... Revenim în încheiere la cele dou� mari cinematografii al c�ror exemplu l-am comentat, ad�ugând �i am�nuntul c� atât prestigiul lor, în m�sura în care îl au �i, în mod neindoielnic, evolu�ia lor pân� la a deveni un puternic brand al culturii na�ionale se cuantific� foarte precis prin contribu�ia statului respectiv. Contribu�ie care nu se simte, cum cred unii, numai în materie de finan�are, ci �i de direc�ionare; la fel cum, într-o logic� a guvern�rii, se petrec lucrurile în complexa munc� de dirijare a bugetului de stat, spre servirea cât mai eficient� a intereselor de stat. Or, nu cred s� existe vreun stat în lumea contemporan� care s� spun� c� nu-l intereseaz� nivelul cultural al popula�iei sale. Odat� consemnat faptul c� cinematografia este o industrie care produce bunuri na�ionale, ba chiar produce în dou� direc�ii: atât în ce prive�te scopul material-teluric al produsului intern brut, cât �i în scopul nobil-spiritual al îmbog��irii culturii na�ionale, apar �i cerin�ele ei fa�� de statul care administreaz� bunul na�ional. �i atunci, a�a cum, s� zicem în domeniul construc�iei de locuin�e, tu ca stat guvernat de o anumit� concep�ie de progres descurajezi bordeiele dintre gunoaie, dirijând habitatul spre locuin�a civilizat�, tocmai prin

pârghiile bugetului na�ional, ai obliga�ia s� eradichezi gunoaiele antispirituale ale subculturii, oferind aceluia� public - pe care anumite institu�ii au interes s�-l drogheze cu a�a ceva - satisfac�iile artistice de bun sim� pe care el, dac� le cunoa�te, are capacitatea �i s� le aprecieze �i s� le asimileze în propriul s�u avantaj cultural... Dac� le cunoa�te!... Pentru c�: ”Dac� nu, nu! - �i r�mânem în lumea intelectual� a dansului din buric” – ca s� citez iar autorul. Chiar cu sinuozit��ile specifice istoriei prin care au trecut, cele dou� cinematografii demonstreaz� c�, fie cu perseverent� continuitate, fie cu sinuoase reveniri, construc�ia cultural� a cinematografiei se bazeaz� în mare m�sur� �i î�i cap�t� rost prin ecraniz�ri. În mod chibzuit, sta�ionar, perseverent, f�r� s� exagereze în num�rul de produc�ii, num�r care se dove�te tot mai mult c� e capabil doar de a dilua valoarea artistic�, cinematografia francez� (fiind cea care �i-a �i inventat pentru ea, fiind apoi preluate �i de al�ii, mecanismele pentru dirijarea produc�iei cinematografice prin Centrul Na�ional al Cinematografiei ca organism guvernamental) î�i construie�te profesional, an de an, edificiul bine echilibrat prin filme de festival, filme comerciale de o anumit� rigoare �i calitate, filme experimentale iar, din când în când, dând �i lovitura necesar� printr-o mare produc�ie, capabil� ��-�i creeze ea îns��i, apoi, �i mai marile ecouri. Într-un asemenea context, numele mari ale literaturii franceze î�i au locul lor permanent pe afi�, iar numele noi ale bestseller-urilor �i noilor consacr�ri literare î�i g�sesc repede suportul sus�inerii cinematografice. Într-un mod mai riscant, cu hiatusuri în unele domenii �i aglomer�ri în altele, cinematograful german redevine la nivelul dorit sau î�i men�ine stacheta necesar� tot prin ecraniz�ri. Marile dezavantaje suferite prin politiz�rile hitleriste ca �i prin cele comuniste - studiourile „DEFA” apar�inând fostului RDG, iar RFG-ul având studiouri mici, mai mult de suflul comercial al serialelor tv. –

110��

�� �

au condus la o constant� prezen�� de plan doi cu acele „krimis” urm�rind meticulos scenaristic �i me�te�ugit tehnic firul ac�iunilor, ajungând chiar ca seriale la produc�iile mai mari de „krimisserie” perfect decupate într-o logic� lipsit� de emo�ie �i o rece imagina�ie limitat�, specific� spiritului german. A�a c� reabilitarea a venit tot prin ecraniz�ri: Atunci când literatura german� a reajuns la romancieri remarcabili ca Heinrich Böll �i Günther Grass, printr-o regie precum cea a lui Schlondorf avem parte de titluri ca „Onoarea Catharinei Blum” sau „Toba de tinichea”. Iar asemenea ecraniz�ri ajungând la succes, au dat curaj prelu�rii în aten�ie a operei lui Thomas Mann în amplul serial din 2008 regizat de Henric Breloer cu „Casa Budenbrook”, capodoper� a c�rei neglijare pân� acum nu e deloc l�udabil�. În prezent, superioritatea tehnicii cinematografice germane se demonstreaz� printr-o excelent� �i ampl� produc�ie de teatru filmat cu mijloacele cele mai noi care înl�tur� total handicapul acelor idei de unitate rigid� a legilor teatrului în cutia format� de pere�ii scenei. Ceea ce, tot ecranizare de oper� literar� se cheam�. �i, fiindc� am dat exemplul interesului perpetuu pentru subiectele cinematografice preluate din literatur� prin remake-urile care au devenit o obi�nuin�� �i o practic�, mi-a� permite câteva preciz�ri în leg�tur� cu acest termen care, uneori, pare a nu da o not� bun� produc�iei respective, putând însemna c� e vorba de ceva care nu e nou. Or dac� �inem seama c� aici e vorba atât de ambi�ia regizorului care-�i compar� astfel talentul �i imagina�ia cu ale predecesorilor pe care îi înfrunt�, cât �i de calculul produc�torului care n-ar face-o dac� n-ar fi sigur de audien�a aduc�toare de câ�tig, înseamn� c�, din punct de vedere cinematografic avem de a face cu o nou� încercare artistic�, o nou� contribu�ie la punerea în eviden�� a valorilor literaturii. Sigur c�, atunci când ne-am obi�nuit cu ecraniz�ri celebre, remake-urile acestora pot

p�rea o încercare riscant�. Dar, din punctul de vedere al aportului de art� cinematografic�, a� îndr�zni s� consider c� e vorba, mai degrab�, de o încercare temerar�. De fapt, în crea�ia regizorilor a devenit o obi�nuin�� a concura cu ceea ce s-a realizat pân� la ei, propunând printr-un nou caiet de regie viziuni �i modalit��i de abordare alternativ�, sau chiar superioar�. A�a c� e de l�udat �i nu de inhibat o asemenea inten�ie. Ea poate aduce contribu�ii importante în toate domeniile de art� prin care se realizeaz� filmul, unde nu mai e vorba doar de caietul de regie, ci �i de decupajele proprii ale direc�iei de imagine �i de iluminare, la fel de importante ca �i proiectarea scenografiei, ca �i apari�ia de noi inven�ii �i modalit��i studiate în domeniul cascadoriei �i al efectelor, de noi figuri promovate de casting �i cu originalitatea expresiei subliniat� de cameramani, etc. etc. Spre a nu mai vorbi de muzica ce poate fi în întregime recompus�, îmbog��ind patrimoniul muzicii de film cu noi compozi�ii inspirate de literatur�, cea ce înseamn� înc� o împletire creatoare a artelor. Concuren�a cu ce s-a realizat pân�-n prezent î�i face demonstra�ia pozitiv� �i creatoare, ea însemnând nu invidie, ci dorin�a de a da o hain� nou� subiectului. Ba, putem spune chiar c�, în contextul progresului tehnic din audiovizualul digtal ast�zi �i cine �tie cum înc�, mâine, chiar �i ecraniz�rile celebre cer ele însele, din când în când o hain� nou�. Deoarece con�inutul literar nu se perimeaz�, în vreme ce atât viziunea regizoral� cât �i ambientul creat prin imagine �i accesorii, sunt mai dependente de perioada în care se realizeaz� filmul. Literatura se preteaz� - �i s-a pretat întotdeauna la interpret�ri iar, în arta cinematografic�, interpretarea sau originalitatea viziunii asupra unui subiect este �i act de crea�ie major�, dar �i de receptare cu deliciu din partea publicului. Ne d�m seama de asta de la transpunerile mai riguroase, poate mai docte, dar mai supuse textului, mai lipsite de anvergur�, în care cinematografiile na�ionale valorific� opere ale autorilor na�ionali �i marile

111��

��������������� Nadina Ivanov

O carte numai bun� pentru

ecranizare

�������������� �

superproduc�ii cu care Hollywoodul atac� subiecte din patrimoniul literar interna�ional. Iar, prin asta, putem conchide c� întregul capitol al ecraniz�rilor, care ocup� un rol important în istoria mondial� a filmului, este �i stimulent �i produc�tor perpetuu al unor

mijloace noi de expresie, care nu numai c� traduc literatura în film, dar traduc la modul novator �i sentimentele altor epoci într-o expresie modernizat�, bazat� pe unele estetici noi, specific contemporane. �

Recent am avut o conversaie cu cineva care îmi spunea c� îi face pl�cere s� citeasc� o carte fiindc� î�i face propriul film în minte. Nimic original pân� aici. Probabil mult� lume a avut deja aceea�i conversaie cu cineva. Majoritatea oamenilor î�i fac incon�tient un film în cap atunci când citesc o carte, imaginile se deruleaz� de la sine, cartea permite oricui s� fie regizor la un stadiu de început. Probabil de aici dezam�girea multora care dup� ce au citit o carte ce a avut un tip de impact asupra lor, au fost aproape revoltai c� filmul nu se ridic� la

nivelul a�tept�rilor, c� e fals, sau formalist. Adeseori p�rerile sunt categorice,

fie cartea e mult mai bun� decât filmul, fie filmul (în mai rare ocazii ce-i drept) a fost o surpriz� nea�teptat�, r�mânând celebru ca film de sine st�t�tor, cartea trecând astfel pe locul doi. În cel de-al doilea caz intr� �i exemplele renumite: filmul lui Michelangelo Antonioni din 1966, Blowup (110 minute), care a pornit de la o poveste scurt� a lui Julio Cortazar sau Portocala mecanic� al lui Stanley Kubrick din 1971

112��

��� �

(ecranizare dup� cartea lui Anthony Burgess ap�rut� în 1962).

Având aceste p�reri în vedere, poate fi spus c� e o provocare pentru muli regizori atunci când decid s� ecranizeze o carte. Asta în primul rând. Apoi provocarea este alegerea c�rii. Un film nu poate s� creeze o relaie atât de personal� cu cineva, precum o face cartea, fiindc� filmul ofer� imaginile gata create. Îns� filmul poate s� îi deschid� noi portie de gândire, poate s� te duc� cu mintea într-o alt� direcie, iar un regizor bun poate s� vad� în aceea�i carte un mesaj pe care altcineva nu l-a v�zut sau nu l-a interpretat la momentul citirii aceleia�i c�ri. Iar acest mesaj regizorul îl poate transmite cu ajutorul imaginilor, �i a st�rilor care dac� sunt recreate natural, se îneleg altfel decât explicaiile susinute de cuvinte.

Atunci când dore�te s� transforme o carte în imagini, un scenarist sau un regizor scenarist poate s� o ecranizeze (scenariul are în cazul acesta un grad mic de originalitate fa� de carte) sau s� o adapteze. Ecranizarea se refer� la respectarea pove�tii întocmai, aici cartea este mai presus de mesajul pe care scenaristul/regizorul dore�te s� îl transmit�. Este un omagiu adus c�rii. Adaptarea îns� poate s� preia doar o anumit� idee din carte, sau doar personajele, sau orice altceva, astfel c� adaptarea se bazeaz� pe un mai mare grad de originalitate, iar aici influena scenaristului/regizorului se simte mai mult.

Totu�i, ce este o carte bun� pentru adaptare sau pentru ecranizare? Cum ia cineva decizia c� o anumit� carte merit� s� fie transpus� în film? Ar fi mult prea simplu dac� s-ar rezuma doar la faptul c� regizorului sau scenaristului îi place o anumit� carte.

Un punct important de menionat, înainte de a vorbi despre preferina regizorului pentru alegerea pove�tii, este c� bugetul conteaz� foarte mult atunci când se ia în calcul o ecranizare, astfel c� în majoritatea cazurilor bugetul poate fi un punct decisiv pentru care scenariul nu prinde form�. Un exemplu renumit

este adus la lumin� în documentarul Jodorowsky's Dune (2013, regia: Frank Pavich), care vorbe�te despre încercarea sisific� de ecranizare a unui SF renumit �i impresionant ca volum al lui Frank Herbert din 1965, Dune, de c�tre Alejandro Jodorowsky în anii '70. Filmul a r�mas la stadiul de proiect elaborat foarte minuios pe hârtie de c�tre Jodorowsky, fiindc� Holloywood-ul a considerat la vremea aceea c� ar costa enorm ca producie. Cu toate astea, storyboard-urile lui Jodorowsky au f�cut ocolul studiourilor �i au inspirat o serie de filme SF celebre ce au urmat apoi.

În ceea ce prive�te alegerea c�rii pentru ecranizare, în cazul regizorilor care caut� adev�rul, o carte trebuie s� fie în acord cu ce simte regizorul în acel moment al vieii, �i cu ceea ce dore�te s� transmit�. Acesta este cazul regizorilor pentru care primeaz� ideea �i mesajul transmis, astfel c� regizorul caut� o poveste care s�-i fie purt�tor de mesaj �i pe care s� poat� construi. i atunci scrie sau caut�, pân� se opre�te la povestea, forma, prin care s� transmit� acel mesaj prin film.

De asemenea, sunt regizori c�rora le place s� povesteasc�, s� înv�luie în mister, s� creeze lumi, vise �i speran�. Astfel, ace�tia aleg s� mearg� pe ecraniz�ri unde primeaz� pove�tile, prin complexitatea �i originalitatea lor, pove�ti care au la baz� regulile basmului. Aici regizorul con�tientizeaz� c� filmul nu e doar act cathartic pentru el, cât �i pentru publicul s�u. Ace�tia sunt regizori care vor �i au nevoie s� cread� în pove�ti, chiar dac� realitatea lor e alta. Dar au nevoie s� î�i creeze o lume paralel� în care personajele lor cred, sper�, iar adeseori regizorii din aceast� categorie merg dincolo de dimensiunea real�.

Totodat�, dac� ar fi de ales între carte �i film, a� spune c� ambele primeaz�. Diferena o poate face calitatea, nu mediul prin care sunt transmise ideile. �

113��

�

Dramatizarea – povestea vie de Alexandra Neac�u ������� �

O poveste poate fi spus� în multe feluri. Poate înc�pea într-un banc sau într-o anecdot�, poate îi este suficient� o povestire, o nuvel� sau o pies� într-un act sau poate s� nu-i ajung� nici un roman fluviu. De fapt orice poveste trebuie s� se poate rezuma într-o fraz�. Ac�iunea ei principal� este un simplu fir, cu cauz� �i efect, care apoi, poate fi complicat la infinit. Dar oricât ar fi de complicat, la o privire rapid�, el r�mâne o ac�iune manifestat� ca enun�. Povestea începe abia apoi. Atunci când acel fir dispare �i la cel ce o vede sau o aude ajunge cu totul altceva. De�i este con�tient de ac�iunea ei, de ceea ce se petrece, nu asta îi ocup� mintea, ci starea care se întâmpl� în interiorul lui, felul în care acel fir î�i pune amprenta pe sim�irea �i subcon�tientul lui, l�sând în urm� doar emo�ie. Cum r�mâne dintr-o poveste doar emo�ie, depinde foarte mult de cooncordan�a dintre mesaj �i forma pe care acesta o ia. De calea prin care se manifest� pentru a se elibera de acel fir cauz�-efect �i de a l�sa miracolul surprinz�torului s� preia controlul. Când poveste�ti liber, personajele, peisajele, descrierile, gândurile, impresiile, toate se amestec�, se întind pân� ce substan�a fiec�reia se epuizeaz�, f�r� nicio alt� limit�. Într-un roman sau în proz� în general exist� un soi de libertate de exprimare. Scriitorul creeaz� o lume, dar cititorul are control asupra lumii pe care el însu�i �i-o imagineaz� �i î�i ia acele detalii care îi sunt mai apropiate experien�ei �i viziunii lui despre via��, pe restul l�sându-le de-o parte. Este un timp propriu al cititorului, pe care acesta are puterea s� �i-l dozeze dup� alegerile proprii. Nu acela�i lucru este valabil �i pentru o dramatizare. F�cut� cu scopul de a fi prezentat� sub o form� scenic� sau filmic�, ea este, al�turi

de regizor, st�pâna propriului ei timp. Spectatorul ia ceea ce i se arat�, atât cât i se arat�, interpret�rile subiective pornind de la sensurile acelei lumi impuse vizual. Pentru ca efectul mesajului s� aib� loc în interiorul spectatorului, dramatizarea trebuie s� aib� permanent un joc al timpului, un imprevizibil controlat din spate, din structura pe care aceasta se bazeaz�. Chiar dac� la baz� are un roman în cinci volume, dramatizarea nu trebuie s� aib� nimic în plus fa�� de ceea ce este nevoie pentru ca emo�ia spectatorului s� se declan�eze. Odat� declan�at�, ea nu trebuie s� ajung� la saturare, ci trebuie trezit� permanent prin imprevizibil, prin surprinderea chiar a personajelor care o tr�iesc. Orice timpi în plus într-o dramatizare intr� în spa�iul propriu al autorului �i tr�deaz� subiectivitatea sa. Iar magia unei dramatiz�ri este tocmai impresia c� povestea se întâmpl� f�r� voia nim�nui, f�r� con�tin�a nim�nui la mijloc, ci ca din senin, iar tu, ca spectator, e�ti singurul povestitor real. Dramatizarea este o form� vie de via��. Dac� într-un roman exist� referiri la trecut, iar cititorul accept� conven�ia c� povestea s-a întâmplat �i el este în�tiin�at abia apoi, adev�rata dramatizare nu te las� s� tr�ie�ti nici în urm�, nici în avans. Prin toate structurile ascunse în spate �i oricât de mult� tehnic� sau inspira�ie ar exista, nimic nu trebuie s� fie prea mult, pentru ca fiecare ac�iune, fiecare întâmplare s� se i�te în acel moment prezent, în fa�a privitorului. S� sim�i cum este pe cale s� aib� loc. Dramatizarea este acel fel de poveste care s-a eliberat de tot ceea ce înseamn� pasivitate sau explica�ie �i tr�ie�te de sine st�t�toare, din oricare unghi ai privi-o. �

114��

Dramatizarea/ecranizarea în filmul românesc. de Sorin Gazi

��

� �În ultimile dou� decenii cinematograful romanesc nu a ecraniizat, sau a recurs prea pu�in la dramatiz�ri dup� opere literare, cu toate c� asemenea produc�ii prezint� garan�ii mai mari. De exemplu „Domisoara Cristina” a fost o incercare ce a atras curiozitatea spectatorului rezonand cu lucrarea litera� si autorul ei. Dar exact lipsa acestor încercari a facut ca “la mise en scene “ din universul lui Eliade sa nu fie credibil. Spectatorul nu a empatizat cu personajele �i cu situa�iile în c are îi pune ac�iunea, nu din cauza actorilor, ascenografiei sau a altor factori artistici ci ci din lipsa unei raportari a spectatorilor la vreo experien�� anterioara vizion�rii filmului, cum ar fi lectura c�r�ii respective sau a altora reprezentând aceea�i epoc�, sau la vreo ecranizare similara. Lipsa acestor dramatizari din cultura publicului care vede film produs în actualitate, afecteaza profund intelegerea trecutului pentru consumatorul de cinema. Noul Val al produc�iilor recente a exploatat perioada comunista si fiecare dintre noi (cei ce nu am trait perioada respectiv�) consideram ca trecutul de care societatea româneasc� s-a desp�r�it, în special ultima lui perioad�, nu mai are nici un secret. Iar asta, pentru ca pachetul de filme recente, luate ca un tot unitar, au creat pentru spectator un univers clar ce portretizeaza epoca comunismului, lasând loc doar pentru inserarea unor povesti intr-un spatiu “conventional”, cum îl accept�m pe cel creat de produc�iile respective. Revenind la ecranizare, necesitatea ei este evident� �i lipsita de indoiala deoarece, din

totdeuna, la lecturarea unei proze fiecare cititor devine pe moment regizor, creindu-�i decupajul propriu, aproape cu fiecare rând, pe m�sur� ce cite�te. Spre deosebire de ace�ti cititori obi�nui�i, creatorul de film, care toit dintre ei se alege, trebuie sa �i materializeze acele randuri nu doar imaginându-�i desf��urarea ac�iunii lor, ci chiar elaborând scenariul sau decupajul respectiv. Pentru cineast, se poune, deci, problema cunoa�terii produc�iei literare a epocii ân care tr�ie�te sau pe care vrea s� o descrie. Din acest motiv, cred eu, ecranizarea romanelor contemporane romanesti poate avea ca scop alaturarea celor doua “industrii” creind o legatura intre consumatorii de film �i cei de literatura, mai ales c�, de multe ori, ace�tia din urm� sunt �i consumatori de film, în vreme ce publicul filmului nu are întotdeauna leg�tur� direct� �i cu literatura. Sigur c�, pentru noile genera�ii de regizori, a�a cum se întâmpl� în marile cinematografii, este tentant� �i ideea de a relua anumite c�r�i ecranizate anterior, �i a le da o alt� interpretare conferindu-le viziunea lor. Poate c� este devreme s� vorbim despre asemenea remake-uri in filmul românesc ; îns�, f�r� indoiala, ele isi pot avea locul in produc�ia autohton� încadrandu-se în categoria revenirii asupra unor lucruri care nu au putut fi spuse in totalitate (vezi P�durea Spânzura�ilor,Moara cu Noroc,etc), dar si traduse “ la modul novator cu sentimentele altor epoci într-o expresie modernizat�, bazat� pe unele estetici noi, specific contemporane” �i, dac� nu este un secret lipsa subiectelor în întreaga industrie cinematografic�, doar unul la

115��

��

� �

câteva filme având o adev�rat� dezvoltare �i coeren�� dramaturgic�, restul recurgând la umplerea spectacolului cu cascadorii, lupte, momente muzicale, etc, adic� exact ce nu �ine de partea literar�, la noi, in industria filmului romanesc, putem vorbi chiar despre lipsa unor întregi genuri prin golul lasat de intreruperea justificata sau nu a comediilor sau filmelor istorice. Acest gol nu a putut fi umplut doar cu filmele noului val, de obicei a�a numite filme de buget mic, l�sând foarte multe locuri unde ar fi trebuit s� fie filme de alt gen, hai s� spunem libere, ca s� nu fim alarmi�ti �i s� zicem chiar descoperite. L�sate descoperite de o incapacitate de ordonare a unei produc�ii majore, care ar trebui s� se bazeze pe o distribu�ie de aceea�i factur�. S� nu uit�m c� filmul este un important mijloc de a ne face cunoscu�i �i a ne afirma în lume ; c� nu întâmpl�îtor unele cinematografii încurajeaz� filmul istoric �i filmul de analiz� social� pentru a-�i ar�ta identitatea, filmul biografic, comedia �i filmul de spectacol muzical adev�rat pentru a-�i ar�ta inteligen�a �i spiritul. În vreme ce subiectele noastre caut� parc� s� capteze interesul celor care n-au mai v�zut lucruri atât de abjecte sau dec�zute cum se petrec ori s-au petrecut la noi. Dau un singur exemplu cu un film de televiziune premiat la un festival unde se aflau mari elite. Bine-n�eles c� a produs interes printre acei oameni rafina�i �i bine parfuma�i, dac� ar�ta cum familii întregi pot s�-�i duc� via�a într-o groap� de gunoi.

O fi vorba de lips� de subiecte, sau de altceva? Dup� opinia mea, aceast� lips� este nejustificat�, subiectele existând, dar produc�torii ne dorind sau ne având capacitatea s� ajung� la ele. O asemenea lips� nu poate fi acceptat� ; ea poate fi doar explicat� prin ignorarea subiectelor pe care le ofer� literatura �i ignorarea modului în care ecranizarile isi pot gasi foarte bine locul; ba chiar, prin prestigiul unor subiecte de anvergur�, verificate înainte �i din punct de vedere literar, putând realiza mai mult decât ceea ce ruleaz� ast�zi : Ni�te filme foarte singure, intr-o sala de cinema aproape goala, în care spectatorii sunt de cele mai multe ori chiar unii dintre autori. În incheiere putem sublinia cel mai important argument privind necesitatea ecranizarilor, care este factorul economic. Lansarea unui film ce reprezint� ecranizarea unui roman deja cunoscut publicului cititor presupune �i calcularea unei audien�e evaluate prin prisma numarul de vanzari a romanului, pentru c� ace�tia reprezint� deja un public avizat, mult mai u�or de castigat pentru salile de cinema care, altfel, pentru ni�te subiecte necunoscute, au nevoie de cheltuieli de marketing �i publicitate mult mai mari. Cu alte cuvinte, putem spune c� cititorii romanului reprezint� o garantie a vânz�rii filmului intr-un moment in care filmul romanesc nu are nici o garantie în a-�i vinde produc�ia. �

116��

��

����

�

COLOFON

AU STR�DUIT LA REDACTAREA �I TIP�RIREA ACESTEI C�R�I ÎN LIMBA ROMÂN�,

ÎN CINSTEA LIMBII ROMÂNE, DE ZIUA LIMBII ROMÂNE, SERBAT� ACUM LA 31 AUGUST PRETUTINDENI UNDE EA SE

VORBE�TE �I EVOCÂND CEI 25 DE ANI DE CÂND S-A AFIRMAT LA CHI�IN�U,

URM�TORII EI SLUJITORI:

IULIANA GOREA-COSTIN �I CORNELIU LEU ASUPRA CUPRINSULUI TEXTELOR �I IMAGINILOR,

TUDOR LEU ASUPRA COPERTEI �I MACHETEI GRAFICE,

VERONICA IONESCU ASUPRA TEHNOREDACT�RII COMPUTERIZATE,

RALUCA TUDOR ASUPRA TIPARULUI CARE O ÎNF��I�EAZ�

PE HÂRTIE VOLUMETRIC� IVOAR DE 80 GR/M.P. ÎN BUCURE�TII ANULUI 2014

LA FINELE LUI AUGUST

ISBN 978-973-9025-81-2