Embed Size (px)
Citation preview
Atitudini disfunctionale in trafic dezvoltate de conducatorii auto
Conf.univ.dr. Mihaela RusUniv.Ovidius Constanta
Psih.pr. Ionel Simionca, CI BistritaLect.univ.dr. Dan Octavian Rusu, Univ. Babes Bolyai ,Cluj Napoca
Temele abordateTemele abordate Psihologia sigurantei rutierePsihologia sigurantei rutiere Analiza accidentului rutierAnaliza accidentului rutier Relatia aptitudini-atitudini-comportamentRelatia aptitudini-atitudini-comportament Consilierea in conditii de accidentConsilierea in conditii de accident Prezentari de cazPrezentari de caz Chestionare
– de conduită preventivă şi siguranţă rutieră-analiză– Check-list al atitudinilor disfunctionale in trafic
Scop
Abordare multidisciplinara
Psihologia sigurantei rutiere
Psihologiatransporturilor
Psihologia clinica
Psihologiamuncii
Ce este psihologia sigurantei Ce este psihologia sigurantei rutiere?rutiere?
Studiul comportamentului Studiul comportamentului participantilor la trafic si participantilor la trafic si
procesele psihologice procesele psihologice implicate in determinarea implicate in determinarea acestui comportamnentacestui comportamnent
Identificarea si cunoasterea factorilor cognitivi si a
factorilor de personalitate implicati in explicarea
comportamentului in trafic
Studiul atitudinilor si motivelor care stau la baza asumarii riscului
in trafic
INTREBARI?
•Care sunt aspecte psihologice relevante pentru siguranta traficului si cum pot fi ele recunoscute?•Cum putem utiliza rezultatele investigatiilor psihologice in practica pentru a facilita formarea,consilierea, selectia, reabilitarea conducatorilor auto,promovarea comportamentelor adecvate in conducerea preventiva?
Ce analizam?Ce analizam?Datele
accidentului
Cauzele accidentului
Conflictin trafic
Factorii accidentului
Cauze generatoare
Factorul uman
Factorul de mediu,
infrastructură
Factorul vehicul
Consum alcool
Nesemnalizarea directiei de mers
Stare de oboseala
Nerespectarea distantei de rulare
Consum de medicamente/
droguri
Viteza excesiva
Cum se genereaza comportamentul in trafic?
Credinte rationale si irationale
Atitudini
Comportamente in trafic
Experienţa Educaţie
Relatia aptitudini-atitudini-comportament
Abilitatile de conducere auto
SKILL
Comportamentul in trafic
STIL
DEPLASARE
Abilitati cognitive
Abilitati perceptiv-motrice
Calitatile atentieiSpirit de observatie
Aspecte ale perceptieiOrientare spatiala
Memoria topograficaClaritatea gandirii
Coordonare senzo-motricaPrecizia miscarilor
Promptitudinea reactiilor
Formarea deprinderilor de conducerePerformante in conducere
Asumarea riscului in traficAgresivitatea in traficAtitudinile si motivatia
Relatia factori de personalitate –comportamentBiassari cognitive
Siguranta in traficEducare
Conducere preventivaReabilitare
Atitudini in trafic şi diferentele culturale(Glad,Bermhoft, Maki,
Aberg,1991)Tara Obiceiul de a bea
alcoolConduce după ce a consumat alcool
Atitudinea fata de cei care conduc dupa ce au consumat alcool (pozitivă)
Danemarca 51% 51% 65%
Norvegia 56% 14% 20%
Suedia 38% 11% 18%
Efectul campaniilor de schimbare a atitudinilor(Elvik et al.1997)*
• Analiza facută pe 87 de campanii• Modificarea comportamentelor in urma campaniilor este mai puternica decat schimbarea
atitudinilor, care sunt mult mai rezistente
Comportament Inaintea campaniei
După campanie
Alcool la volan 28,8% 24,2%
Viteză în trafic 50,5% 40,1%
Casca pentru biciclişti
12,4% 19,8%
Centura de siguranţă
61,6% 73,7%
Consilierea in situatii de accidentConsilierea in situatii de accident Implicarea unei persoane în situa ii de accident poate declan a de ț ș
cele mai multe ori Stres posttraumatic. Acesta este invizibil aproape fără un psihodiagnostic clinic. Conform -
DSM IV TR acest SPT poate să apară în situa iile în care subiectul a țsuferit o expunere la un eveniment traumatic de genul:
A.Persoana a experimentat, a fost martoră sau confruntată cu evenimente care au implicat moarte, vătămare gravă, periclitarea integrităţii corporale proprii sau a altora.
B. Răspunsul la eveniment a fost frică intensă, neputinţă sau oroare, ori comportament dezorganizat, agitat la copii.
De cele mai multe ori persoana nu se prezinta la psiholog imediat după accident ci ea vine doar după un timp anume de la producere accidentului. Printre acestea enumerăm:
1. Reexperimentarea persistentă a evenimentului În situa ia prezentată motivul pentru care se țprezintă la psiholog este cel al retrăirii i șreexperimentării evenimentului, indiferent dacă a fost victimă sau cel care a declan at accidentul.ș
În situa iile următoare subiectul vine la psiholog din cu totul alte motive țdecăt cele legate de accidentul propriu-zis pe care în mod constant le evită.
2. Evitarea persistentă a stimulilor asociaţi cu traumaDe asemenea prezen a la psiholog este argumentată de disconfortul țpsihologic de natură emo ională pe care subiectul sau cei din jur o resimt.ț
– 3. Prezenţa a cel puţin două dintre simptome de activare emoţională (hiperarousal)
– 4. Durata de instabilitate emo ională depăşeşte o lună.ț– 5. Dezgust şi interferenţă puternică în viaţa socială, profesională
sau personală.– 6. Neacordare la timp a asisten ei psihologice de specialitate poate ț
avea ca i consecin ă directă asupra subiectului dezvoltarea de ș țsimptome similare tulburărilor psihiatrice.
Terapia cognitiv comportamentală aplicata in SPT: Prezentare de caz
Conducătorii auto profesioni ti în mare măsură șsunt implica i în accidente rutiere din vina altora. țSubiectul nostru are 42 de ani este conducător auto profesionist de aproape 20 de ani, căsătorit 2 copii, stare materială bună. Se prezintă deoarecela controlul periodic este identificat de medicul psihiatru cu simptome depresive si cu accident rutier petrecut cu 8 luni in urma, se cere o evaluare clinica. Ulterior revine pentru interven ie țpsihologică.
Subiectul descrie contextul producerii accidentului: – nu a fost sub influen a băuturilor alcoolice dar a avut problemem cu ț
viteza.– Dacă a fost cu permisul suspendat, da. În general permisul pentru
profesioni ti este destul de facil acordat înapoi iar procedurile sunt șdestul de indulgente. Evaluarea psihologică este axată cu preponderen ă pe aspectele aptitudinale i mai pu in pe aspecte clinice ț ș ți de personalitate. Motivele pentru care a avut permisul suspendat ș
sunt: viteza excesivă i neacordarea priorită ii pietonilor pe trecerile de ș țpietoni. Alte cauze invocate sunt: criza de timp-graba, obosela, situa ii țconflictuale generate de: pietoni, colegii de servici, ef, familie, șprobleme materiale/ credite, datorii.
– De men ionat: transportatorii de persoane sunt implica i în evenimente ț țrutiere tragice mai rar decât cei care sunt tranportatori de mărfuri. Programul celor din urmă însemnă 3 luni pleca i de acasă 1 lună țacasă, dar i a a nu ei sunt cauzatorii de evenimente rutire.ș ș
– A avut coleg care a provocat evenimente tragice dar după condamnare a putut să î i redobândească foarte facil permisul. ș
Sinteza întrebărilor: Vârstă, vechime în postul actual, ruta profesională, dacă a avut accidente,
permis suspendat, dacă a fost bolnav, dacă a avut internări la spital, dacă fumează, bea alcool, cafea, energizante.
A fost evaluat cu CASS ++ 2.1. CU SCALA DE atitudini disfunc ionale DAS-A. țScala DAS-A, indică măsura în care atitudinile disfunc ionale sunt considerate țca fiind proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor disfunc ionale este mai mare. În cadrul teoriei cognitive țasupra depresiei (Beck i colab., 1979) schemele de tip depresiv i credin ele ș ș țcentrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele de via ă stresante. Scorul ob inut este peste 148 nivel ridicat al atitudinilor ț țdisfunc ionale. ț
Scala de atitudini disfunctionale, Forma A (DAS) Descriere test: Aceastã scalã evalueazã atitudinile ce pot constitui o
predispoziþie pentru instalarea depresiei.
Rezultatele obtinute: Scor brut: 148 (0 - 280; prag: 170) Nivel ridicat al atitudinilor disfunctionale
Rezultatele testariiRezultatele testarii
Profilul de distres emo ionl PDE. CE țMĂSOARĂ SCALA?Profilul Distresului Emo ional (PDE) este o țscală cu 26 de itemi care măsoară emo iile țnegative disfunc ionale i emo iile negative ț ș țfunc ionale din categoriile „frică” i ț ș„tris e/deprimare”. Scorul ob imut este peste ț ț87 ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat de distres.Rezultatele obþinute: Scor brut: 87 (0 - 104; prag: 87)
Nivel obtinut: 2 (peste prag)Interpretare: Nivel foarte ridicat de distres
La ZKPQ, Centralizare rezultate obtinute
pe scalele chestionarului:
Chestionarul de evaluare a stilului explicativ (OPT) Descriere test: Acest chestionar evalueazã stilul explicativ (optimist vs. pesimist)
Chestionarul de personalitate CP5F Descriere test: Acest chestionar evalueazã suprafactorii modelului Big Five: Extraversiunea (E),
Amabilitatea (A), Constiinciozitatea (C), Stabilitatea emoþionalã (S) Si Autonomia (D).
Sesiunile în număr de 8 au cuprins:
Expunerea pentru “obişnuire” cu evenimentul in care a fost implicat. 1 sesiune 40 de minute
Expunere in vivo sau în imaginar în cursul sesiunilor sau între sesiuni – retrăirea traumei. În sesiuni scurte
Nu toate victimele rezistă la expunere (cei care reacţionează emoţional prin vină sau furie)
Managementul anxietăţii – dezvoltarea abilităţilor de control asupra fricii: relaxare musculară, stoparea gândurilor, controlul respiraţiei, respiraţie diafragmatică, dialog ghidat cu sine, training pentru inocularea stresului
Provocarea cogniţiilor problematice (ex. autoblamarea). Incheierea interventiei. Au disparut simptomele si trebuie sa revina
peste 2 luni.
Analize…
Chestionar de conduită preventivă şi siguranţă rutieră-analiză
Check-list de atitudini disfunctionale in traficCheck-list de atitudini disfunctionale in trafic
